Iulian Mincu

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

M„ voi referi ast„zi Ón declaraþia mea politic„ la asistenþa medical„ din Rom‚nia anului 2002. La 10 februarie 2002, Senatul Societ„þii Naþionale de Medicin„ de Familie s-a declarat total nemulþumit de r„spunsurile Casei Naþionale de Asigur„ri de S„n„tate la revendic„rile sale.

medicii de familie s„ primeasc„ 7% din bugetul asigur„rilor de s„n„tate. Acest buget, spun medicii respectivi, nu ofer„ condiþiile dec‚t ale desfiinþ„rii bugetului de practic„, mai ales acum c‚nd acest buget deja a fost desfiinþat. Funcþionarea cabinetelor Ónseamn„ c„ este atins„, ceea ce Ónseamn„ c„ peste 50% dintre acestea vor da faliment Ón cel mult dou„ luni de zile.

Asigurarea unei activit„þi la randamentul ∫i calitatea de care are nevoie populaþia nu poate fi realizat„ dec‚t prin alocarea a 15% din bugetul asigur„rilor de s„n„tate ∫i majorarea punctului de la 10.000 la 20.000 de lei. Œn caz contrar, exist„ riscul s„ nu se mai poat„ acorda populaþiei bilete de trimitere Ón spital ∫i reþetele compensate.

Contractele Óncheiate cu Casa Naþional„ de S„n„tate vor fi denunþate, Óntruc‚t, de fapt, cabinetul funcþiona Ón prezent sub nivelul acordului din 2001. Trebuie þinut seam„ c„ statutul medicului de familie s-a schimbat complet Ón ultimii ani. Medicul de familie este un Óntreprinz„tor privat, de∫i el nu are semnat contractul, continu„ s„ lucreze ∫i, Ón marea lor majoritate, medicii de familie Ó∫i fac mai departe datoria. Cheltuielile Óntreþinerii cabinetului Óns„ dep„∫esc cu mult sumele alocate de casa de asigur„ri. Exist„ Ón Óntreaga þar„ Ón activitate, Ón prezent, 10.500 de medici de familie, dintre care 5.700 lucreaz„ Ón urban, iar 4.800 Ón rural.

Medicii de familie nu mai au bani pentru menþinerea Ón funcþiune a cabinetelor. Dac„ Ministerul S„n„t„þii nu va Ónþelege c„ situaþia lor este grav„, sigur vor ajunge la faliment. A∫a spun medicii de familie din Óntreaga þar„, dar medicii de familie din Transilvania au hot„r‚t Ón unanimitate, pentru a evita falimentul, s„ intre forþat Ón concediu de odihn„.

Am ridicat aceast„ problem„, pentru c„ de ea depinde s„n„tatea populaþiei din þara noastr„. De fapt, Óntr-o lucrare anterioar„, am relatat cum deterioarea st„rii de s„n„tate a populaþiei din Rom‚nia Ón perioada de tranziþie are la origine dou„ cauze majore: nivelul de trai al populaþiei, ∫i prin aceasta am subliniat s„r„cia existent„ Ón acest moment Ón Rom‚nia, unde 44% din populaþie tr„ie∫te sub limita de subzistenþ„, iar 36% se g„se∫te la aceast„ limit„, ∫i, al doilea, eficienþa asistenþei medicale Óncep‚nd de la asistenþa medical„ primar„ a medicului de familie p‚n„ la asistenþa Ón spitale, fie ele rurale, fie clinice universitare.

Problema asistenþei medicale pe care o dezbat Ón faþa dumneavoastr„ ast„zi este o ultim„ analiz„ legat„ str‚ns tot de gradul de s„r„cie a þ„rii. S„ nu uit„m c„ Ón anul 2001 taxa de asigur„ri de s„n„tate nu ∫i-a putut onora c„tre furnizorii de medicamente peste 5.000 de miliarde de lei, de∫i Ón trezoreria statului se g„sea un surplus din fondurile de s„n„tate care aparþinea casei de asigur„ri, de peste 8.000 de miliarde de lei.