Iulian Mincu

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi m„ refer la alterarea, din ce Ón ce mai grav„, a st„rii de s„n„tate din Rom‚nia. Œn anul 2002 ∫i 2003 asist„m la agravarea consecin˛elor ineficien˛ei asisten˛ei medicale ∫i sc„derea nivelului de trai din Rom‚nia.

Voi da mai multe exemple. Mortalitatea general„, Ón cre∫tere de la 10,6 la mie Ón 1990 ajunge la 12,9 la mie Ón semestrul I al anului 2003. Num„rul nou-n„scu˛ilor e Ón continu„ sc„dere, ajung‚nd la 9,7 la mie, mortalitatea infantil„, Ón continu„ cre∫tere, dep„∫ind 17 la mie, ∫i ajungem la sporul natural catastrofal, care duce de la plus 5,3 la mie Ón 1989 la minus 2,9 la mie Ón semestrul I al anului 2003.

Un studiu al Centrului European de Studii Politice a analizat recent starea de s„n„tate din Rom‚nia ∫i a ˛„rilor candidate la Uniunea European„. S-a ajuns la concluzia c„ s„r„cia ∫i ineficien˛a asisten˛ei medicale sunt cauzele majore ale alter„rii st„rii de s„n„tate a popula˛iei. Sistemul sanitar din Rom‚nia a fost ∫i este subfinan˛at ∫i va fi Ón continuare Ón viitorii 20 de ani. Cheltuielile pentru s„n„tate ar trebui s„ fie, dup„ cercet„tori, de cel pu˛in 8,5% din P.I.B. pentru a se alia la Uniunea European„.

Œn anul 2003 s-au desfiin˛at 22.210 paturi de spital. Dup„ aceste opera˛ii vor r„m‚ne 123.502 paturi, respectiv 5,5 paturi la mia de locuitori, fa˛„ de 7,3 paturi c‚t era Ón 2000. Aceast„ solu˛ie va altera ∫i mai mult asisten˛a medical„, dac„ medicul de familie ∫i ambulatoriile nu vor fi sus˛inute. Œn Occident, tocmai aceste p„r˛i ale medicinei, medicina de familie ∫i cea ambulatorie, au rolul principal Ón asisten˛a medical„. La noi, medicina de familie (∫i sunt 11.600 cabinete medicale) continu„ s„ fie subestimat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 Bugetul pe anul 2004, primit de la minister, reprezint„ o treime din cel solicitat, medicina de familie r„m‚ne cu 5% din cei 64 de mii de miliarde de lei acordate bugetului pe 2004. Un cabinet prime∫te 21 de milioane de lei pe lun„, din care trebuie s„ pl„teasc„ unit„˛ile, utilit„˛ile, asistenta, contabilul, cota-parte pentru femeia de serviciu. Œn plus, ar mai trebui asigurat„ ∫i utilizarea cabinetelor. Cei care sufer„ din cauza acestor lipsuri sunt bolnavii.

Consecin˛ele pentru starea de s„n„tate a popula˛iei sunt mult mai grave dec‚t cele men˛ionate mai sus. O situa˛ie asem„n„toare o Ónt‚lnim ∫i Ón ambulatorii, de la lipsa de medici, personal medical p‚n„ la lipsa unei dot„ri corespunz„toare. De∫i dintre cele 464 de spitale existente, peste 50% necesit„ repara˛ii capitale, iar peste 30% au dot„ri Ónvechite sau necorespunz„toare, ele r„m‚neau totu∫i locuri principale de diagnostic ∫i tratamente. Acum, din cele 105 centre medico-sociale Ónfiin˛ate Ón locul paturilor desfiin˛ate numai 4 sunt asigurate cu fonduri de la Casa de Asigur„ri. Avem cel mai mic num„r de medici ∫i cadre de asisten˛„ medical„ din Europa: 183 de medici ∫i 408 cadre medii la suta de mii de locuitori. fi„rile din jurul nostru au dublu sau triplu fa˛„ de Rom‚nia. ™i, totu∫i, ne permitem s„ eliber„m din func˛ie peste 3.000 de cadre sanitare.