Dezbaterea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2005 are loc Ón conformitate cu Legea finan˛elor publice, iar U.D.M.R. consider„ c„ Parlamentul Rom‚niei Ó∫i face datoria de a adopta Legea bugetar„ pentru anul 2005 Ón termen legal, asigur‚nd astfel func˛ionarea institu˛iilor statului, a regiilor ∫i societ„˛ilor na˛ionale, precum ∫i condi˛iile pentru dezbaterea ∫i adoptarea la timp legal a bugetelor locale. Similar cu anii preceden˛i, prioritatea legislativ„ a U.D.M.R. Ón sesiunea de toamn„ a Parlamentului Rom‚niei o constituie adoptarea proiectului Legii bugetului de stat ∫i a bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2005, motiv pentru care, cu Óncepere din luna august a acestui an, am organizat un amplu proces de consultare a ale∫ilor uniunii la nivelul autorit„˛ilor publice locale, acest set de consult„ri, proces de consult„ri concretiz‚ndu-se prin formularea unor propuneri ∫i solicit„ri pe care le-am Ónaintat Ministerului Finan˛elor Publice. Am f„cut acest lucru Ónc„ Ón faza de elaborare a proiectului Legii bugetare, semnal‚nd cu aceast„ ocazie unele disfunc˛ionalit„˛i, precum ∫i starea cronic„ de subfinan˛are care exist„ la nivelul consiliilor locale, cu prec„dere a celor din mediul rural. Am participat la dezbaterea proiectului depus la Parlament ∫i am formulat, evident, un set de amendamente, menit s„ Ómbun„t„˛easc„ acest proiect.
O analiz„ chiar succint„ a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2005 ar trebui s„ porneasc„ de la eviden˛ierea c‚torva indicatori macroeconomici ai anului 2004. Cre∫terea economic„ cea mai ridicat„ din ultimii 15 ani s-a Ónregistrat Ón acest an sau se va Ónregistra Ón acest an 2004, caracterizat Ón special printr-un av‚nt al sectorului serviciilor ∫i acesta este, poate, cel mai gr„itor argument al Ónceputului moderniz„rii economiei rom‚ne∫ti.
Constat„m evolu˛ia favorabil„ a procesului de dezinfla˛ie care permite aplicarea Ón anul 2005 a Legii cu privire la denominarea monedei, m„sur„ care marcheaz„ ie∫irea definitiv„ din spirala infla˛ionist„ ce a caracterizat Rom‚nia postdecembrist„. Obiectivul macroeconomic
major al anului 2004 a fost atins prin reducerea infla˛iei p‚n„ la o rat„ exprimat„ printr-o singur„ cifr„.
Deficitul bugetar a fost revizuit de dou„ ori Ón decursul anului 2004, sub presiunea nevoii organismelor financiare interna˛ionale de a se asigura cu privire la evitarea derapajelor la care ar fi fost tentat Guvernul Óntr-un an electoral.
Confirmarea major„, Óns„, a evolu˛iilor pozitive ce s-au Ónregistrat la nivelul economiei na˛ionale Ól constituie calificativul de economie de pia˛„ func˛ional„ acordat economiei rom‚ne∫ti Ón Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene pe anul 2004.
Œn opinia Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia, dincolo din considerentele politice, acest calificativ vine s„ confirme Óndeplinirea de c„tre Rom‚nia a majorit„˛ii criteriilor economice de preaderare.
Evident, economia rom‚neasc„ este Ónc„ departe de a fi capabil„ s„ fac„ fa˛„ climatului concuren˛ial din uniune, principalele neajunsuri fiind legate de Óncetineala reformelor structurale, de Ónt‚rzierile Ón finalizarea proceselor de privatizare care vor trebui s„ conduc„ la retragerea statului din economie, de persisten˛a unui nivel Ónc„ foarte ridicat al arieratelor, cu un efect nedorit de mimetism al comportamentului evazionist ∫i Ón sfera privat„ ∫i, Ón sf‚r∫it, de disciplina financiar„ insuficient impus„ at‚t la nivelul companiilor cu capital de stat c‚t ∫i al celor cu capital privat.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,
U.D.M.R. a sprijinit toate acele m„suri economice prin care 2004 este al cincilea an consecutiv de cre∫tere a economiei rom‚ne∫ti. Convin∫i de evolu˛ia pozitiv„ a economiei noastre, suntem totu∫i con∫tien˛i c„ aceasta nu este Ónc„ perceptibil„ la nivelul cet„˛eanului, pentru c„ nu a avut ca efect o cre∫tere pronun˛at„ a nivelului de trai al tuturor categoriilor popula˛iei. Aceasta este ra˛iunea pentru care U.D.M.R. sus˛ine finan˛area din bugetului statului Ón proiectul de buget al anului 2005 a unor m„suri cu caracter social, a unor programe de sprijinire a categoriilor sociale marginalizate sau aflate Ón pericol de marginalizare.
Consider„m c„ aceste m„suri cu obiective clare ∫i cu o delimitare precis„ a segmentelor - ˛int„ ale popula˛iei asigur„ o eficien˛„ sporit„ Ón eliminarea s„r„ciei, Ón combaterea marginaliz„rii ∫i Ón asigurarea egalit„˛ii de ∫ans„.
Salut„m, de asemenea, un alt aspect pozitiv care reiese, Ón opinia noastr„, Ón premier„ Ón proiectul de buget pe anul 2005, ∫i anume acele programe destinate sprijinirii familiei, acest aspect este unul fundamental Ón valorile pe care le promoveaz„ U.D.M.R., Ón special Ón domeniile protec˛iei sociale ∫i educa˛iei. Sprijinim continuarea acord„rii aloca˛iei familiale complementare, de asemenea, dublarea sumelor destinate aloca˛iilor de sus˛inere pentru familia monoparental„, m„suri care au acoperire financiar„ Ón bugetul de stat pe anul 2005.
Consider„m, de asemenea, c„ programele ini˛iate de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, legate de acordarea unor ajutoare financiare c„tre segmente - ˛int„ de popula˛ie ∫colar„ sunt deosebit de importante ∫i este evident c„ trebuie s„ fie Ón continuare o prioritate finan˛at„ din buget, deoarece doar prin asigurarea unei
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
educa˛ii temeinice ∫i de Ónalt„ calitate tinerilor putem garanta Óntregii societ„˛i de ast„zi viitorul pe care ∫i-l dore∫te.
O a doua chestiune sau grup de probleme deosebit de important Ón viziunea U.D.M.R. este legat de situa˛ia ∫i perspectivele bugetelor locale. Evolu˛ia finan˛„rii locale fa˛„ de situa˛ia anului 2004, sumele ∫i cotele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum ∫i transferurile c„tre bugetele locale indic„ o cre∫tere de aproximativ 10 — 10,6 procente, ceea ce reflect„ o evolu˛ie relativ modest„ a acestora, av‚nd Ón vedere ∫i rata prognozat„ a infla˛iei pe 2005 de 7 puncte procentuale.
Œn mod asem„n„tor cu anii anteriori, finan˛area este insuficient„ Ón raport cu sarcinile ce revin autorit„˛ilor administra˛iei publice locale. Structura finan˛„rii locale este, Ón linii mari, identic„ cu cea a ultimilor ani ∫i este Ón continuare deficitar„ ∫i plin„ de neajunsuri.
Œn anul 2005, la fel ca Ón anii anteriori, veniturile defalcate care sunt asimilate veniturilor proprii la bugetele locale reprezint„ aceea∫i pondere din totalul surselor locale, adic„ circa 28%, restul de peste 2/3 fiind transferuri cu destina˛ie precis„ pentru Óndeplinirea unor sarcini descentralizate.
O evaluare asupra deficitului Ónregistrat la nivelul bugetelor locale Ón luna septembrie 2004 pune Ón eviden˛„ c„ acest deficit se ridic„ la cel pu˛in 12.000 de miliarde de lei.
Revenim cu propunerea noastr„ f„cut„ ∫i Ón discu˛iile cu reprezentan˛ii Ministerului de Finan˛e ∫i ai Guvernului legat„ de majorarea deficitului bugetar planificat Ón anul 2005 cu o jum„tate de punct procentual — 0,5% din produsul intern brut ar putea reprezenta circa 13.000 de miliarde de lei ∫i ar putea reduce semnificativ starea de subfinan˛are, iar dac„ s-ar lua decizia aloc„rii acestor sume pentru finan˛area unor lucr„ri de infrastructur„, efectul economic difuzat pe orizontal„ ar genera importante beneficii pentru comunit„˛ile locale.
Sus˛inem, de asemenea, Ón continuare o alt„ propunere formulat„ Ón ultimele zile Ón cursul dezbaterilor, ∫i anume aceea de Ómp„r˛ire pe jude˛e a sumelor defalcate din t.v.a. pentru drumuri jude˛ene ∫i comunale.
Consider„m c„ modul actual de Ómp„r˛ire pe baza exclusiv„ a lungimii re˛elei de drumuri jude˛ene ∫i comunale este un mod simplist ∫i duce la discrimin„ri grave fa˛„ de numeroase jude˛e slab dezvoltate economic, motiv pentru care ne men˛inem propunerea care ar viza un mod de Ómp„r˛ire mai complex ∫i mai echitabil, ˛in‚nd cont de lungimea drumurilor, de starea tehnic„ a acestora, precum ∫i de un indicator care s„ reflecte poten˛ialul economic al fiec„rui jude˛. Aceast„ propunere, de altfel, are ∫i agrementul Uniunii Na˛ionale a Consiliilor Jude˛ene.
Revenim la alte c‚teva propuneri U.D.M.R. legate de finan˛area bugetelor locale ∫i reafirm„m aici necesitatea identific„rii de noi surse de finan˛are proprie, fie cote din redeven˛e, fie cote din impozitul pe microÓntreprinderi sau alte solu˛ii, Ón paralel cu cre∫terea cotelor din impozitul pe venitul global ce se aloc„ bugetelor locale.
Propunem eliminarea acelei verigi suplimentare, pe care, Ón acest moment, o constituie consiliile jude˛ene Ón fluxul aloc„rii anumitor fonduri, sume, cote de echilibrare pentru bugetele locale destinate bugetelor municipiilor, ora∫elor ∫i comunelor, aceste sume urm‚nd s„ fie virate direct Ón bugetele beneficiare.
Sus˛inem, de asemenea, modificarea principiului de echilibrare intrajude˛ean„ specificat„ Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003, aceste criterii trebuind s„ fie modificate pe baza negocierilor ∫i propunerilor care provin de la autorit„˛ile locale.
De asemenea, men˛inem pentru viitor ideea noastr„ de elaborare a dou„ componente a bugetelor locale, componenta bugetului de func˛ionare, care cuprinde venituri proprii ∫i prelev„ri de la bugetul de stat ∫i aceste sume ∫i cote defalcate din unele venituri ale statului, cu destina˛ie precis„, care trebuie s„ asigure func˛ionarea zilnic„, respectiv bugetele de dezvoltare cuprinz‚nd fonduri externe atrase de la Uniunea European„ ∫i credite atrase, respectiv venituri proprii. E necesar a se realiza un sistem eficient de creditare a consiliilor locale ∫i de asigurare de garan˛ii pentru acoperirea contribu˛iei proprii la proiectele cu finan˛are comunitar„.
Un al treilea capitol important la care dorim s„ ne referim este cel legat de dezvoltarea regional„, de programe ∫i proiecte europene. Dac„ Ón bugetul pe 2004 am avut pentru Ónt‚ia oar„ eviden˛ierea finan˛„rilor provenite din programele pentru preaderare, iat„ c„ Ón proiectul de buget pe 2005 avem ∫i sumele prev„zute pentru cofinan˛area acestor proiecte.
Consider„m totu∫i c„ Óntregul proces de accesare a sumelor provenind din finan˛„ri europene trebuie s„ fie mai grijuliu preg„tit, credem c„ Executivul trebuie s„ se implice Ón toate fazele acestui proces, Óncep‚nd de la diseminarea informa˛iei, la asigurarea consultan˛ei de accesare ∫i p‚n„ la facilitarea asigur„rii cofinan˛„rii ∫i monotorizarea utiliz„rii fondurilor contractate.
Sprijinim construc˛ia proiectului de buget pe 2005 pe baza programelor, dar reiter„m o obiec˛ie pe care nu o formul„m pentru Ónt‚ia oar„, ∫i anume aceea legat„ de asigurarea unui real control parlamentar asupra destina˛iei cheltuirii banului public, Ón special asupra celor care, Ón anexele aferente ministerelor de specialitate, nu se reg„sesc dec‚t Ón sume globale.
Œn paralel cu respectarea principiului solidarit„˛ii regionale, propunem ∫i respectarea principiului echit„˛ii regionale Ón procesul de distribuire a fondurilor publice. Œn consecin˛„, solicit„m ca unele din programele majore de investi˛ii Ón infrastructur„ asupra c„rora dispun ordonatorii principali de credite s„ fie detaliate pe regiuni de dezvoltate ∫i pe jude˛e, astfel Ónc‚t s„ fie posibil„ evaluarea pertinent„ a efectelor de dezvoltare regional„ ob˛inute prin aplicarea programelor.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Œn finalul acestei evalu„ri, pornim de la urm„toarele trei considerente. Sprijinim evolu˛ia filozofiei de construc˛ie a bugetului de stat spre principiile pe care se fundamenteaz„ bugetele statelor europene pe care le g„sim Ón consonan˛„ cu valorile promovate de c„tre
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
U.D.M.R.: multianualitate, predictibilitate, planificarea activit„˛ilor bugetare Ón faza programelor.
Constat„m, de asemenea, cu satisfac˛ie valorificarea unor amendamente importante pe care U.D.M.R. le-a formulat. Ne exprim„m, Ón sf‚r∫it, convingerea c„ propunerile noastre de continuare a descentraliz„rii ∫i perfec˛ionare a reformei bugetare vor fi sus˛inute Ón continuare Ón forul legislativ al Rom‚niei.
Œn aceste condi˛ii, Grupul parlamentar al U.D.M.R. a decis s„ sprijine prin votul s„u adoptarea proiectului de Lege a bugetului de stat pe anul 2005.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.