Declan∫area procedurii de revizuire a Constitu˛iei are o semnifica˛ie politic„ ∫i juridic„ deosebit„.
Importan˛a, din punct de vedere politic, este legat„ de faptul c„ partidele politice parlamentare, aproape Ón unanimitate, mai pu˛in P.R.M., au ajuns la concluzia necesit„˛ii revizuirii legii fundamentale, act pentru realizarea c„ruia se impune ob˛inerea unui cvasiconsens politic.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/28.VI.2003
Pe de alt„ parte, cei care particip„ la acest proces au dat dovad„ de un real curaj politic, asum‚ndu-∫i at‚t greut„˛ile procedurale ale revizuirii — majoritate de 2/3, c‚t ∫i impactul pe care revizuirea Ól produce asupra Óntregului sistem de drept ∫i a Óntregii societ„˛i.
Din punct de vedere juridic, revizuirea reprezint„ posibilitatea reÓnnoirii sistemului de drept, perfec˛ion„rii institu˛ionale a autorit„˛ilor statului, respectiv Ómbun„t„˛irii textelor constitu˛ionale, a prevederilor legii fundamentale.
Consider„m c„ dou„ sunt motivele principale ce impun revizuirea Constitu˛iei.
Primul motiv este de natur„ extern„ Constitu˛iei ∫i a sistemului politic actual, ∫i anume: asigurarea temeiului constitu˛ional necesar integr„rii Rom‚niei Ón structurile europene ∫i euroatlantice.
Al doilea motiv, cel pu˛in la fel de important, este de natur„ intrinsec„ a legii fundamentale ∫i a sistemului politico-juridic pe care l-a creat, referindu-se la necesitatea Ómbun„t„˛irii textelor constitu˛ionale, la corectarea, eficientizarea organiz„rii func˛ion„rii autorit„˛ilor statului, la compatibilizarea sistemului politic, cu exigen˛ele statului de drept ∫i ale societ„˛ii rom‚ne∫ti din secolul XXI.
Noi, U.D.M.R., am sus˛inut de la bun Ónceput necesitatea unei reale ∫i autentice reforme a Constitu˛iei, bazate pe recunoa∫terea schimb„rii profunde a situa˛iei politice, sociale, economice, juridice, respectiv geopolitice interna˛ionale, ce a intervenit dup„ 1990-1991. Se impune reconsiderarea mai multor concepte ∫i principii constitu˛ionale, Óntruc‚t Ón 1991 am fost mult mai aproape, nu doar cronologic, dar ∫i ca mentalitate, de un regim politic care a apus definitiv, pe c‚nd Ón prezent suntem mult mai aproape de un sistem democratic european.
Prin urmare, modific„rile, con˛inutul acestora trebuie s„ fie raportat, nu at‚t la trecut, c‚t mai ales la viitor, la exigen˛ele viitorului, la speran˛ele ∫i aspira˛iile cet„˛enilor. Constitu˛ia oric„rei ˛„ri dep„∫e∫te propria sa existen˛„, Óntruc‚t trebuie s„ reflecte un concept, un spirit, o mentalitate, un comportament politic, juridic ∫i civic, ce se poate descrie prin constitu˛ionalitate ∫i constitu˛ionalism.
Constitu˛ia ar fi lipsit„ de esen˛a sa, dac„ n-ar produce constitu˛ionalitate ∫i constitu˛ionalism Ón raportul Óntre oameni. Œn concep˛ia noastr„, reforma constitu˛ional„ Ónseamn„ mai mult spirit de constitu˛ionalitate ∫i mai mult respect fa˛„ de valorile fundamentale ∫i autentice ale civiliza˛iei politice europene.
Trebuie s„ recunoa∫tem c„ propunerea legislativ„ de revizuire a Constitu˛iei con˛ine o serie de modific„ri deosebit de importante, cum ar fi: includerea Ón mod explicit a principiului separa˛iei puterilor Ón stat, a suprema˛iei Constitu˛iei, precizarea Ón mod detaliat a condi˛iilor Ón care o persoan„ poate fi privat„ de libertate, prevederile referitoare la organizarea ∫i func˛ionarea autorit„˛ilor statului, Ón special a Parlamentului ∫i a Justi˛iei, modificarea prevederilor privind Curtea Constitu˛ional„, a institu˛iei Avocatului Poporului, capitolul consacrat facilit„rii integr„rii Rom‚niei Ón structurile euroatlantice. Dar, suntem Ón acela∫i timp convin∫i, c„ Ón unele cazuri, de∫i se impunea modificarea, acest lucru nu s-a realizat. Or, de∫i s-a modificat, nu au fost adoptate cele mai adecvate solu˛ii.
Œn continuare, v„ rog s„-mi permite˛i s„ prezint c‚teva observa˛ii concrete Ón leg„tur„ cu acest din urm„ aspect de concept ∫i de sistem. Dup„ cum este cunoscut, am criticat Ón numeroase r‚nduri prevederile art.148, care este o modalitate de realizare a rigidit„˛ii, a durabilit„˛ii
Constitu˛iei, prin interdic˛ia revizuirii unor prevederi din Constitu˛ie.
Uneori autorii constitu˛iilor sunt convin∫i de perfec˛iunea operei lor sau Óncearc„ s„ impun„ pe o c‚t mai lung„ perioad„ de timp idealurile lor politice ∫i un anumit sistem de guvernare. Consider„m c„ nici o adunare constituant„ nu poate limita o adunare constituant„ viitoare Ón puterea sa de a elabora sau a modifica texte constitu˛ionale pe care, desigur, le consider„ oportune, chiar dac„ accept„m distinc˛ia dintre puterea constituant„ originar„ ∫i puterea constituant„ derivat„.
Din punct de vedere politic, se poate explica dorin˛a unei puteri constituante de a crea o oper„ juridic„ pentru eternitate. Sunt ∫i ra˛iuni juridice pentru a-i asigura o anumit„ rigiditate Constitu˛iei pe aceast„ cale. Or, tocmai aceast„ cale este cea mai ineficient„ ∫i cea mai pu˛in acceptabil„. Prin calitate, coeren˛„ ∫i inteligen˛„ Ón elaborarea Constitu˛iei, se poate da mult mai mult„ consisten˛„ ∫i durabilitate Constitu˛iei.
Interdic˛ia de a modifica anumite texte constitu˛ionale a fost criticat„ ∫i de unii autori renumi˛i Ón domeniul dreptului constitu˛ional. Astfel, profesorul francez Laferrière sus˛ine c„ puterea constituant„ care se exercit„ la un moment dat nu este superioar„ puterii constituante ce se va exercita Ón viitor ∫i nu poate s„ o restr‚ng„, fie ∫i cu privire la un punct determinat.
La r‚ndul s„u, profesorul Tudor Dr„ganu afirm„ c„ Ón cazul unora dintre dispozi˛iile Constitu˛iei din 1991, aceast„ interdic˛ie nu va putea Ómpiedica revizuiri viitoare. Pactele interna˛ionale ale drepturilor omului din 1966 recunosc popoarelor dreptul de a-∫i stabili liber statutul lor politic. Este evident c„ acest drept nu poate fi r„pit de genera˛ia de azi, genera˛iilor viitoare.
Referindu-ne la unele dintre textele supuse interdic˛iei, potrivit art.148 din Constitu˛ie, putem constata c„ Ón temeiul suveranit„˛ii poporului, un text constitu˛ional nesatisf„c„tor, de exemplu caracterul independent al Justi˛iei, care este insuficient reglementat, chiar dac„ intr„ sub inciden˛a interdic˛iei, va putea fi oric‚nd revizuit.
Op˛iunea clasei politice Óntr-un moment istoric, pentru o anumit„ form„ de guvern„m‚nt, nu poate fi obligatorie pentru toate genera˛iile viitoare. ™tim cu to˛ii c„ statul trece printr-o perioad„ de modernizare, de transformare, at‚t Ón privin˛a rolului s„u, c‚t ∫i Ón ceea ce prive∫te finalitatea sa, nemaivorbind de amplul proces de integrare european„. Astfel Ónc‚t unele caracteristici ale statului, care au fost sau sunt ∫i azi considerate ca fiind sacre ∫i intangibile, au devenit dep„∫ite sau chiar s-au transformat Ón piedici pe calea dezvolt„rii societ„˛ii.
Astfel, caracterul na˛ional al statului, credem c„ a fost dep„∫it de Óns„∫i istoria, devenind anacronic. Este cunoscut c„ noi am criticat sintagma îstat na˛ional“ ∫i Ón 1991, r„m‚n‚nd consecven˛i Ón aceast„ opinie, fiind o categorie politic„ istoric„ care ∫i-a Óndeplinit rolul ei istoric, devine nepotrivit„ Óntr-o Constitu˛ie modern„ ∫i putem preciza c„ nici nu apare Ón legile fundamentale din Europa, Ón statele din Europa.
Œn acela∫i timp, realitatea constitu˛ional„, legislativ„ ∫i politic„ actual„ din Rom‚nia, concretizat„ printre altele prin recunoa∫terea minorit„˛ilor na˛ionale, potrivit art.6 din Constitu˛ie, reprezentarea lor Ón Parlament printr-o discriminare pozitiv„ lipse∫te de justificare utilizarea termenului de stat na˛ional, contrazic‚nd aceasta.
O alt„ problem„ pe care doresc s„ o men˛ionez se refer„ la art.6, care reglementeaz„ statutul minorit„˛ilor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/28.VI.2003
na˛ionale, a persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale. Am propus o reformulare ∫i completare a articolului, Ón sensul definirii minorit„˛ilor na˛ionale ca fiind comunit„˛i na˛ionale, factori constitutivi ai statului.
Consacrarea la nivelul legii fundamentale a acestei defini˛ii poate fi calificat„ ca un act de loialitate, at‚t a statului fa˛„ de minorit„˛i, prin recunoa∫terea acestora ca fiind comunit„˛i na˛ionale, c‚t ∫i a minorit„˛ilor na˛ionale fa˛„ de stat, prin declararea statutului de factori constitutivi ai statului.
Consider„m c„ principiul egalit„˛ii ∫anselor, care Ón prezent este prev„zut doar Óntre femei ∫i b„rba˛i, trebuie extins ∫i asupra minorit„˛ilor na˛ionale, astfel realiz‚nduse egalitatea Ón drepturi, care este un principiu fundamental al Constitu˛iei.
De asemenea, propunem dreptul comunit„˛ilor na˛ionale de a Ónfiin˛a ∫i sus˛ine institu˛ii proprii pentru asigurarea p„str„rii, dezvolt„rii ∫i exprim„rii identit„˛ii na˛ionale, etnice, culturale, lingvistice ∫i religioase, institu˛ii care s„ func˛ioneze pe baza principiului autonomiei ∫i a subsidiarit„˛ii.
Consider„m c„ prevederile Constitu˛iei Ón vigoare, referitoare la minorit„˛i na˛ionale, sunt Ón prezent dep„∫ite, nu numai de evolu˛iile dreptului interna˛ional Ón materie, dar ∫i de realit„˛ile noastre interne.
Œn acela∫i timp, insuficien˛a textului actual const„ Ón caracterul prea general al acestuia, Óntruc‚t, fiind o preluare din norme de drept interna˛ional, nu reflect„ nici realitatea din Rom‚nia, nici aspira˛iile legitime ale minorit„˛ilor na˛ionale.
Prin urmare, se cuvine sau chiar se impune reconsiderarea la nivelul legii fundamentale a reglement„rilor privind minorit„˛ile na˛ionale, Ón sensul propunerilor noastre.
Œn leg„tur„ cu sistemul autorit„˛ilor statului, noi am Óncercat, prin propunerile ∫i amendamentele pe care leam formulat, s„ elimin„m deficien˛ele ce exist„ azi Ón domeniul raporturilor din interiorul puterii legislative-executive, precum ∫i raporturile dintre aceste dou„ puteri.
Œn ceea ce prive∫te raporturile din interiorul puterii legiuitoare, este unanim acceptat„ necesitatea delimit„rii atribu˛iilor celor dou„ Camere. Comisia pentru revizuirea Constitu˛iei a ∫i acceptat o solu˛ie Ón aceast„ privin˛„, dar consider„m c„ ar fi fost mai potrivit„ delimitarea atribu˛iilor pe baza func˛iilor Parlamentului, ∫i nu pe baza categoriilor de legi asupra c„rora trebuie s„ hot„rasc„ cele dou„ Camere ale Parlamentului.
Œn cazul puterii executive am propus renun˛area la actualul regim politic de tip semipreziden˛ial, care oricum este o adaptare defectuoas„, eronat„ a sistemului francez, ∫i adoptarea unui sistem parlamentar, Ón care pre∫edintele este ales de c„tre Parlament, cu toate consecin˛ele ce decurg, consecin˛e constitu˛ionale ce decurg din aceasta. Poate ar fi fost mult mai benefic pentru Óntregul sistem politic.
Œn domeniul raporturilor dintre Legislativ ∫i Executiv, doresc s„ men˛ionez doar un singur aspect, ∫i anume: institu˛ia deleg„rii legislative. Recunoa∫tem juste˛ea Ómputernicirii Guvernului, printr-o lege de abilitare, de a emite, Ón anumite situa˛ii ∫i condi˛ii norme cu putere de lege, Ón timpul vacan˛ei parlamentare, cu obligativitatea expres„ a depunerii Ón fa˛a Parlamentului.
Œn cazul ordonan˛elor de urgen˛„, reglementate de art.114 alin.4, Óns„, consider„m c„ datorit„ at‚t insuficien˛ei reglement„rilor constitu˛ionale, c‚t ∫i avalan∫ei
nejustificate a ordonan˛elor de urgen˛„, se impune eliminarea alin.4 din art.114.
Œn final, doresc s„ men˛ionez ∫i propunerile noastre, care au avut ca scop l„rgirea autonomiei locale, prin limitarea atribu˛iilor prefectului ∫i acceptarea principiului subsidiarit„˛ii. Comisia a aprobat doar o clarificare terminologic„ privind no˛iunea de îdescentralizare ∫i desconcentrare“, ∫i a delimit„rii nuan˛„rii Óntre termenii de îautorit„˛i desconcentrate ∫i autorit„˛i descentralizate“. Principiul subsidiarit„˛ii nu a fost acceptat de comisie, de∫i este consacrat Ón legisla˛ia noastr„, Ón special Ón Legea nr.215/2001 privind administra˛ia public„ local„.
Œn Óncheiere, putem afirma c„ Óntregul proces de revizuire a Constitu˛iei, cel pu˛in p‚n„ Ón prezent, a fost marcat de dezbateri politice, de confrunt„ri a ideilor, a conceptelor, a valorilor ∫i a intereselor, dar s-a ajuns Óntotdeauna la un acord, la o Ón˛elegere care permitea pentru fiecare partid, fiecare forma˛iune politic„, s„ se reg„seasc„ Óntr-o oarecare m„sur„ Ón solu˛iile adoptate.
Œn acela∫i timp, cred c„ dac„ se vrea Óntr-adev„r revizuirea Constitu˛iei, trebuie s„ accept„m c„ nici unul dintre noi nu va ob˛ine tot ce dore∫te, Óntruc‚t voin˛a noastr„ este legat„ de acel cvorum de dou„ treimi. Suntem con∫tien˛i, Óns„, c„ oricare dintre partidele politice vor putea s„ Ómpiedice revizuirea Constitu˛iei, numai c„ aceasta Ónseamn„ faptul c„ cineva nu ∫i-a respectat angajamentul, acordul politic, ∫i la urma urmei, cuv‚ntul dat.
Œn cursul dezbaterilor Ón cadrul comisiei am dovedit buna-credin˛„ Ón formularea propunerilor noastre, ∫i sper„m profesionalism Ón sus˛inerea lor, respectiv inten˛ia real„ de a realiza o reform„ constitu˛ional„.
Œn plenul Camerei Deputa˛ilor vom proceda la fel.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.