Neculai Apostol

## Domnule pre∫edinte,

## Dragi colegi,

Am intitulat declara˛ia mea politic„ de ast„zi îPolul s„r„ciei extreme a ajuns, cum era de a∫teptat, ∫i la Ia∫i“ ∫i am s„ fac c‚teva considera˛ii privind evolu˛ia economico-social„ a jude˛ului Ia∫i Ón perioada 2002—2005.

Situa˛ia actual„ a jude˛ului Ia∫i, din punctul de vedere al nivelului ∫i caracteristicilor dezvolt„rii sale economice ∫i sociale, nu reprezint„ doar un motiv de dezam„gire, Óndeosebi pentru genera˛iile tinere, prin discrepan˛ele enorme Óntre ceea ce s-a a∫teptat de la evenimentele revolu˛ionare din decembrie 1989 ∫i ceea ce s-a reu∫it

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/20.IV.2006 efectiv dup„ acest moment istoric, ci trebuie luat„ Ón considerare ca un avertisment deosebit de serios pentru factorii de conducere ∫i decizie politic„, c‚t ∫i de administra˛ia public„ local„ ∫i central„.

F„c‚nd recurs la istorie, trebuie s„ ne reamintim riscurile aferente segreg„rii ∫i diferen˛ierii regionale pe baza dezvolt„rii economice ∫i nivelului de trai.

La Ia∫i, Ón iunie 1927, Ón mediul universitar ∫i intelectual s-a Ónfiin˛at mi∫carea legionar„, care a poten˛at tocmai o astfel de stare de frustrare ∫i de nemul˛umire fa˛„ de dimensiunea extrem„ a s„r„ciei, a subdezvolt„rii economice ∫i a r„m‚nerilor Ón urm„.

A urmat apoi tranzac˛ia cinic„ a marilor puteri la Ialta, prin care am fost Óncorpora˛i cu for˛a Óntr-un alt sistem politic ∫i economic, Ón care, Ón pofida declaratului principiu al dezvolt„rii economice echilibrate Ón profil teritorial, Moldova a continuat s„ fie o regiune marginalizat„, exist‚nd o virtual„ linie de demarca˛ie economico-social„ Ón raport cu cealalt„ parte a ˛„rii.

Œn condi˛iile nerealiz„rii Culoarului IV european, care ar fi asigurat conectarea Moldovei la celelalte regiuni rom‚ne∫ti, cu statele comunitare, dar ∫i cu cele extracomunitare, cum ar fi Rusia ∫i Ucraina, care reprezint„ insondabile pie˛e de resurse ∫i de consum, starea de s„r„cie ∫i dimensiunea r„m‚nerilor Ón urm„ a acestei regiuni nu mai trebuie s„ surprind„ pe nimeni.

Semnificativ este faptul c„ de la Budapesta la Moscova func˛ioneaz„ trei curse aeriene pe zi, iar de la Bucure∫ti spre capitala Federa˛iei Ruse trei curse s„pt„m‚nal.

Sunt ungurii mai filoru∫i? Investesc ru∫ii Ón Ungaria ∫i doar oportunit„˛ile de afaceri Óntre˛in aceast„ realitate?

Œn schimb, noi am reu∫it marea performan˛„ de a pl„ti un pre˛ Ónalt ∫i ustur„tor la gazele naturale ruse∫ti, cresc‚nd astfel pre˛ul la majoritatea utilit„˛ilor at‚t Ón economie, c‚t ∫i Ón zona socialului.

Dragi colegi, chiar dac„ este incomod, trebuie s„ se recunoasc„, pe baza documentelor statistice ∫i a cutremur„toarelor realit„˛i tr„ite zi de zi, c„, Ón perioada de tranzi˛ie, postcentralism Ón economie ∫i postsocialism Ón ideologie, economia jude˛ului Ia∫i a fost, cu mici excep˛ii, Ón c„dere liber„, reÓntorc‚ndu-se prin tunelul timpului cu c‚teva decenii Ón urm„. Da, cu c‚teva decenii Ón urm„, dragi colegi! Aceasta a cunoscut o involu˛ie pregnant„ ∫i generalizat„, ritmurile ∫i consecin˛ele declinului economic fiind mai accentuate dec‚t cele Ónregistrate la nivelul ˛„rii, resim˛indu-se cu deosebire Ón domeniile produc˛iei materiale ∫i serviciilor productive, Ón dinamica veniturilor popula˛iei, Ón indicatorii st„rii de s„n„tate ∫i morbiditate ale acesteia.