Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 20 aprilie 2006 · monitorul.ai

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Cine afirm„ c„ ne afl„m Ón campania electoral„ are dreptate. Numai c„ de data aceasta avem de-a face cu un vot atipic, pentru c„ nu va fi votat„ o persoan„ fizic„, ci una juridic„, iar aleg„torii nu sunt din Rom‚nia, ci sunt primi-mini∫trii celor 25 de state membre ale Uniunii Europene.

Aleasa va fi Rom‚nia!

Pentru prima oar„ este absolut necesar ca toate for˛ele politice s„ fac„ eforturi pentru un interes comun, acela de a demonstra celor 25 c„ ∫i noi avem dreptul de a fi membru al Uniunii Europene.

Sigur, pentru aceast„ campanie electoral„ avem nevoie de o minim„ solidaritate politic„ Ón interior ∫i de eforturi diplomatice excep˛ionale Ón exterior. Trebuie s„ folosim toate mijloacele de care dispunem pentru ca partenerii no∫tri s„ aib„ o imagine corect„ ∫i real„

despre Rom‚nia. A∫ sublinia Ón aceast„ ordine de idei c„ unul dintre mijloacele de mare impact asupra colegilor no∫tri europeni este reprezentat de cultura ∫i arta rom‚neasc„.

Un eveniment cultural de amploare a avut loc la Berlin, Ón seara zilei de 5 aprilie, c‚nd Ambasada Rom‚niei, sprijinit„ de companiile germane cu sediul Ón Rom‚nia, a organizat o sear„ cultural„ pentru membrii Bundestag-ului german. Evenimentul a coincis, Ón mod fericit, cu decizia Guvernului german de a declan∫a procedurile de ratificare a tratatului de aderare. Manifestarea s-a bucurat de un extraordinar succes, fiind sus˛inut„ de maestrul Dan Puric, care pur ∫i simplu s-a autodep„∫it.

Am avut onoarea s„ fiu invitat la acest spectacol ∫i, ulterior, am purtat discu˛ii cu numero∫i parlamentari germani, dintre care vicepre∫edintele Bundestag-ului german, Suzanne Kastner, deputa˛ii Gunter Krickhbaum, Verner Fritz, Helga Lopez, Sabine Bätzing, dr. Gerhard Botz ∫i al˛ii, care m-au asigurat c„ vor sus˛ine accelerarea procedurilor de ratificare a Tratatului de aderare ∫i, ulterior, vor vota Ón favoarea ratific„rii acestuia.

Stima˛i colegi, profit de aceast„ situa˛ie pentru a v„ informa c„ o delega˛ie important„ de parlamentari germani va sosi Ón Rom‚nia la Ónceputul lunii mai.

Cred c„ Ón aceast„ perioad„ scurt„, p‚n„ Ón luna iunie, c‚nd va avea loc votul asupra raportului Comisiei Europene, vom demonstra cu to˛ii maturitatea politic„ ∫i vom l„sa Ón plan secundar disensiunile inerente vie˛ii politice interne.

Se impune, mai mult dec‚t oric‚nd, s„ facem dovada coeren˛ei ∫i seriozit„˛ii actului politic.

Am convingerea c„ numai astfel Rom‚nia Ó∫i va putea ocupa cu demnitate locul pe care Ól merit„ pe deplin Ón marea familie a ˛„rilor Uniunii Europene.

V„ mul˛umesc.

Ion V„rg„u

#12565

## **Domnul Ion V„rg„u:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îClasa politic„ rom‚neasc„ Ón ochii cet„˛enilor.“

Apropierea s„rb„torilor de Pa∫te ar trebui s„ fie un prilej de bucurie pentru to˛i rom‚nii, mai ales pentru cei care Ón anul 2004 au ales schimbarea, sper‚nd Óntr-un viitor mai bun, Óntr-o via˛„ mai u∫oar„, cu mai pu˛ine griji ∫i nevoi, a∫tept‚nd ca ale∫ii lor s„-∫i Óndrepte aten˛ia asupra problemelor reale ale popula˛iei.

De mai bine de un an, pe scena politic„ rom‚neasc„ se petrec tot felul de evenimente care nu fac altceva dec‚t s„ degradeze imaginea clasei politice, de la jocul de-a demisia la nivelul Guvernului, la lupta pentru schimbarea directorilor de spitale ∫i a pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere ale Parlamentului, dosarul RAFO ∫i Zambaccian, crizele din Alian˛a D.A., cu amenin˛„ri privind ie∫irea de la guvernare a unor parteneri de coali˛ie, Legea lustra˛iei ∫i r„zboiul C.N.S.A.S.

Dup„ tensiunile din principalul partid de opozi˛ie, vine r‚ndul coali˛iei de guvern„m‚nt, care, Ón loc s„ se ocupe de problemele reale ale ˛„rii, nu face altceva dec‚t s„-∫i dispute orgoliile politice.

## Stima˛i colegi,

Œn urma nenum„ratelor deplas„ri pe care le-am efectuat, am constatat c„ cet„˛enii sunt realmente Óngrijora˛i de viitorul lor ∫i al familiilor lor, av‚nd senza˛ia c„ ale∫ii c„rora le-au acordat votul de Óncredere nu trateaz„ cu interes ∫i responsabilitate nevoile popula˛iei. S„tui de s„r„cie, pensionarii se preg„tesc de proteste ∫i amenin˛„ cu revolte de strad„, impulsiona˛i de insuficien˛a veniturilor lunare care nu le pot asigura hrana zilnic„ ∫i plata utilit„˛ilor, nemaivorbind de costul exagerat al medicamentelor, f„r„ de care nu ar putea supravie˛ui.

Sunt convins c„ majoritatea pensionarilor din ˛ar„ se confrunt„ cu aceste probleme.

S„pt„m‚na trecut„, studiind presa, am fost marcat de o fraz„ rostit„ de un pensionar la finalul unei Ónt‚lniri Óntre pensionari ∫i autorit„˛ile implicate Ón problemele cu care se confrunt„ aceast„ categorie social„. Iat„ mesajul pensionarului:

îV„ bate˛i joc de noi ∫i vre˛i s„ murim mai repede. Nici bani de Ónmorm‚ntare nu mai avem, pentru c„ trebuie s„ pl„tim milioane pentru re˛ete. Nici s„ murim, nici s„ tr„im, pentru c„ ne-a˛i l„sat cu pensiile acestea mizere. Œnainte de alegeri ne-a˛i promis marea cu sarea ∫i acum nu v„ mai pas„.“

Stima˛i colegi, a∫ putea spune c„, Ón urma deplas„rilor mele Ón teritoriu, cunosc Ón mare parte nemul˛umirile acestor oameni, dar glasul acestui cet„˛ean a venit ca o confirmare a unei realit„˛i crude tr„ite de foarte multe familii.

Evenimentele petrecute de la Ónceputul anului 2005 p‚n„ Ón prezent, ∫i m„ refer aici la inunda˛ii, gripa aviar„, temperaturile foarte sc„zute din timpul iernii, cre∫terea

pre˛ului la utilit„˛i, au afectat o mare parte din popula˛ie, astfel c„ s„rb„torile cre∫tine nu mai reprezint„ de mult un prilej de bucurie ∫i Ómplinire sufleteasc„.

De aceea, fac un apel la ra˛iune c„tre to˛i colegii parlamentari ∫i, mai ales, c„tre actuala guvernare, s„ analiz„m ∫i s„ trat„m cu mult„ seriozitate ∫i responsabilitate problemele reale ale rom‚nilor ∫i permanent s„ ne g‚ndim c„ suntem aici pentru c„ cet„˛enii ne-au acordat votul lor, iar dac„ noi nu ne vom ridica la nivelul a∫tept„rilor, acest lucru va fi drastic sanc˛ionat Ón momentul Ón care Ó∫i vor exprima votul.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Corneliu Vadim Tudor

#16156

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

## Doamnelor ∫i domnilor,

Am s„ m„ refer la eforturile unora de a demasca securitatea ∫i comunismul. Ca s„ dema∫ti ceva, trebuie s„ ai o anumit„ autoritate moral„ ∫i s„ fii credibil. Numai a∫a, demascarea de dragul demasc„rii, nu merge!

Parc„ asist„m la un joc de copii Ónt‚rzia˛i mintal ∫i Ónt‚rzia˛i temporal, dac„ ne g‚ndim mai bine, fiindc„, efectiv, nu mai intereseaz„ pe nimeni astfel de lupte cu umbrele trecutului.

I-a∫ sf„tui pe Óncr‚ncena˛ii inchizitori s„ ˛in„ perora˛ii din astea acum Ón fa˛a b„tr‚nilor care stau la coad„ ore-n ∫ir pentru medicamente compensate sau Óntr-o pia˛„ agroalimentar„, unde s„racii Ó∫i num„r„ ultimii b„nu˛i cu degete tremur‚nde, sau la un miting ∫i mar∫ de protest al sindicali∫tilor din industrie ∫i agricultur„.

îOameni buni, haide˛i s„ punem la st‚lpul infamiei securitatea ∫i comunismul, l„sa˛i totul balt„ ∫i veni˛i dup„ noi! Europa ne prive∫te“ etc. etc.

Cred c„ palavragii ar lua-o zdrav„n pe cocoa∫„ ∫i abia ar sc„pa cu fuga.

Prezentul are cu totul alte priorit„˛i. Anticomunismul nu ˛ine de foame, domnilor, mai ales Óntr-o ˛ar„ ruinat„, cu o popula˛ie Ónfometat„. Agita˛ia asta este creat„ ∫i Óntre˛inut„ artificial de ni∫te pigmei care nu se pot face remarca˛i prin nimic altceva dec‚t prin ˛ipete guturale, r„fuieli personale, excomunic„ri.

Pentru unii primitivi, r„zboiul rece Ónc„ nu s-a Óncheiat. Dimpotriv„. For˛‚nd metafora, a∫ putea spune c„ Ón Rom‚nia r„zboiul rece este o ciorb„ reÓnc„lzit„ de c„tre unii impostori, care nu au nici o meserie ∫i se afl„ Ón criz„ de identitate. Ce-i drept, la spatele lor se afl„ unii mccarthy-∫ti Ómb„tr‚ni˛i Ón rele din America, de la Freedom House ∫i de la Open Society, indivizi care nu pot pricepe c„ lumea s-a schimbat ∫i c„ nu ne putem r„fui la infinit cu fantomele unor vremuri de mult apuse.

Stima˛i intoleran˛i, genera˛ia aia cu care v„ tot lupta˛i voi a murit. Nu mai ave˛i obiectul muncii dec‚t dac„ vre˛i s„-i dezgropa˛i pe Ana Pauker, Teohari Georgescu, Alexandru Dr„ghici, Leonte R„utu, Vladimir Tismeni˛chi ∫i, eventual, s„ le sp‚nzura˛i scheletele, a∫a cum au f„cut monarhi∫tii englezi cu cadavrul lui Oliver Cromwell c‚nd au revenit la putere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/20.IV.2006 Crimele comunismului nu sunt cu nimic mai prejos dec‚t crimele capitalismului, pe care nu le pute˛i ignora sau mu∫amaliza.

Nu mai face˛i pe de∫tep˛ii cu noi, c„ nu ne impresiona˛i! Nu a˛i obosit s„ v„ tot lupta˛i cu umbrele, min˛ind c„ voi condamna˛i un sistem, c‚nd de fapt ave˛i ni∫te poli˛e precise de pl„tit?

De ce Óntoarce˛i spatele Rom‚niei reale, cu veritabilele ei tragedii provocate de jungla capitalist„ a ultimilor 16 ani, nicidecum de îdictatura de dezvoltare“?

Cu ce drept moral Ónjura˛i voi comunismul tocmai Ón cl„diri construite pe timpul comunismului, cum sunt Televiziunea Rom‚n„, Casa Sc‚nteii, Casa Poporului?

Eu nu sunt comunist, domnilor, sunt na˛ionalist ∫i cre∫tin, ∫i ∫ti˛i asta prea bine. Fac parte din genera˛ia care a avut o copil„rie ∫i o adolescen˛„ plin„ de priva˛iuni, tocmai datorit„ v‚nz„rii barbare de la Ialta.

îIstoria, un co∫mar din care Óncerc s„ m„ trezesc“, spunea un scriitor celebru.

Dac„ nici noi nu am ur‚t comunismul adus pe tancurile sovietice, atunci nu a mai f„cut-o nimeni Ón ˛ara asta.

Dar, pentru numele lui Dumnezeu, dac„ tot vre˛i s„ condamna˛i ceva ∫i nu ave˛i alt„ treab„, atunci pune˛i la zid comunismul stalinist, instaurat Ón Rom‚nia prin tr„darea s„v‚r∫it„ la Ialta de Franklin, Roosevelt ∫i Winston Churchill!

Dev„lm„∫ia asta, confundarea inten˛ionat„ a anului 1950 cu anul 1970, adic„ a regimului str„in, care a b„gat la canal floarea intelectualit„˛ii rom‚ne, cu regimul autohton care, cu greutate, a scos din temni˛ele bol∫evice ce se mai putea scoate ∫i i-a ajutat pe supravie˛uitori s„ revin„ la o via˛„ demn„, nu v„ face deloc cinste ∫i se Óntoarce Ómpotriva voastr„ ca un bumerang.

Dar voi nu Óndr„zni˛i s„ ataca˛i r„ul la r„d„cin„, fiindc„ atunci ar trebui s„ spune˛i cine conducea partidul ∫i securitatea acelei epoci barbare: cei mai mul˛i tor˛ionari erau evrei, unguri ∫i ru∫i.

Hai, Óncepe˛i cu ei, dac„ v„ d„ m‚na!

Eu, ca doctor Ón istorie ∫i cunosc„tor al documentelor, ∫tiu bine ce spun ∫i am curajul r„spunderii.

Printr-un contorsionism josnic voi Óns„ Ói b„l„c„ri˛i pe rom‚nii care au avut curajul s„ rom‚nizeze aparatul de partid ∫i de stat, Óndep„rt‚ndu-i din func˛ie pe veneticii sangvinari ∫i Ónlocuindu-i cu elementul autohton.

Au ap„rut deja mai multe lucr„ri de reabilitare a amantei lui Stalin, Ana Pauker, ca semn c„ linia a doua a cominternismului nepotist a intrat Ón func˛iune ∫i Óncearc„ s„ intoxice sufletele rom‚nilor.

Œn ceea ce m„ prive∫te, a∫ vota cu dou„ m‚ini o lege de condamnare a crimelor comise de comunismul stalinist, repet, de∫i e t‚rziu ∫i nu mai ajut„ la nimic.

A∫ vota, tot cu dou„ m‚ini, ∫i o lege de condamnare a Securit„˛ii, dac„ prin acela∫i act normativ s-ar repudia ∫i serviciile secrete str„ine care au ac˛ionat ∫i ac˛ioneaz„ pe teritoriul Rom‚niei ∫i Ómpotriva interesului s„u na˛ional.

Dar propagandi∫tii de profesie nu vor asta. Ei vor s„-i pedepseasc„ pe rom‚ni ∫i s„ le induc„ un permanent sentiment de vinov„˛ie, ca nu care cumva s„ le treac„ prin minte s„-∫i mai creeze vreodat„ vreun sistem de autoap„rare!

Œn loc s„ dema∫te mafia, care e vie, palpabil„ ∫i face ravagii, agitatorii no∫tri demasc„ o utopie, Óntruc‚t asta a

fost comunismul, o utopie. El nu a existat, fiindc„ nu se poate construi un sistem politic din lozinci ∫i manifeste, Óncep‚nd cu Manifestul Partidului Comunist din 1848. îO stafie cutreier„ Europa“, scria Ón acel manifest.

Dar acea stafie mai cutreier„ Europa ∫i acum, dup„ mai bine de 150 de ani. Ea este prostia uman„, intoleran˛a, l„comia.

Doamnelor ∫i domnilor, am t„cut ∫i am t„cut p‚n„ am considerat c„ a venit timpul s„ spun ∫i eu punctul meu de vedere pe tema asta, o tem„ fals„, repet, ∫i superflu„, care seam„n„ cu gluma aceea referitoare la un rom‚n care Ól pedepse∫te pe un ungur pentru uciderea lui Mihai Viteazul. îBine, dar asta s-a Ónt‚mplat acum 400 de ani“, zice ungurul. îNu-i bai, eu unu’ abia acu am aflat!“ Ói r„spunde rom‚nul.

P„str‚nd propor˛iile, cam a∫a ∫i cu acest îtribunal“ excep˛ional, care vrea s„ se constituie Óntr-un pluton de execu˛ie anacronic, ce trage dup„ col˛ sau chiar Ónd„r„t, orbe∫te. ™i toate aceste eforturi sterile sunt Óncununate de cea mai sinistr„ alegere care se putea face. Œn fruntea Comisiei pentru studierea ∫i condamnarea crimelor comunismului a fost desemnat fiul unui agent al Moscovei, fiindc„ p‚n„ acum numai prin asta s-a remarcat numitul Vladimir Tism„neanu, alintat Volodea. Frumos nume rom‚nesc. Este odrasla lui Leon Tismeni˛chi, agent N.K.V.D., poreclit Ciungul.

E ca ∫i cum la conducerea unei comisii pentru studierea ∫i condamnarea nazismului ar fi coco˛at un copil al lui Hitler!

Ce oroare! Fi-su s„-l atace pe ta-su! Volodea s„ sar„ la beregata lui Leonea! Dar e ridicol! A∫a ceva parc„ e desprins din re˛eta realismului socialist al îobsedantului deceniu“, unde p„rin˛ii Ó∫i turnau copiii ∫i copiii Ó∫i turnau p„rin˛ii.

Iat„ o not„ pe care am primit-o ast„zi despre biografia acestui impostor, citez:

îVladimir Tism„neanu, n„scut la 4 iulie 1951 la Bra∫ov, absolvent al Facult„˛ii de filozofie din Bucure∫ti, sociolog la Institutul de Proiect„ri pentru Construc˛ii Tipizate, lector la Comisia de propagand„ a Comitetului Municipal Bucure∫ti al P.C.R. ∫i a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist.

Œn octombrie 1981 a plecat Óntr-o c„l„torie turistic„ Ón Fran˛a ∫i Spania, refuz‚nd s„ se Óntoarc„ Ón Rom‚nia.

Dup„ o escal„ Ón America Latin„, a emigrat Ón S.U.A. Mama, Ermina Tismeni˛chi, medic, membr„ a P.C.R. din anul 1933, participant„ la r„zboiul civil din Spania, Ón tab„ra comunist„, tab„ra aceea care incendia biserici ∫i omora preo˛i. Dup„ 23 august 1944 a de˛inut func˛ii semnificative Ón aparatul de partid de la Bucure∫ti.

Tat„l, Leon Tismeni˛chi, agent N.K.V.D. Ón Rom‚nia, membru al «nucleului dur» cominternist al P.C.R., f„c‚nd, Ón permanen˛„, jocul Moscovei, tor˛ionar stalinist, care are multe victime pe con∫tiin˛„.“

Am Óncheiat citatul.

Acest Vladimir Tism„neanu e o nulitate absolut„, de∫i pozeaz„ Ón profesor pe la o universitate american„.

Mai ∫tiu eu ni∫te profesori sau dramaturgi din ace∫tia care se produc prin garaje, Ón fa˛a unei asisten˛e de c‚˛iva ciume˛i!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/20.IV.2006 Prin numirea acestui tiz al lui Vladimir Ilici Lenin — fiindc„ la Lenin s-a g‚ndit Tismeni˛chi c‚nd a ales numele pentru progenitura sa — toate demersurile a∫a-zi∫ilor anticomuni∫ti de azi sunt compromise. E de-a dreptul grotesc s„ coordoneze o comisie anticomunist„ fiul unui c„l„u comunist! Desigur, nu po˛i condamna urma∫ii pentru p„catele Ónainta∫ilor, dar c‚nd ei, urma∫ii ace∫tia, sar peste cal, se obr„znicesc ∫i vor s„ ∫tearg„ cu buretele istoria de 45 de ani a unui popor Óntreg, atunci se pot a∫tepta la reac˛ii pe m„sur„. S„ nu mai vin„ to˛i aventurierii ∫i veneticii s„ ne dea lec˛ii! De îgauleiteri“ din „∫tia suntem s„tui p‚n„ Ón g‚t. Aici e ˛ara rom‚nilor, asta s„ nu se uite niciodat„!

Am s„ m„ refer acum la dosarele Securit„˛ii. Cine face cea mai mare gur„ pe tema asta, ∫i ea r„suflat„? Tot unul cu bube Ón cap: Ticu Dumitrescu. Nu sunt singurul care l-a acuzat pe acest individ complexat ∫i r„zbun„tor de colaborare cu Securitatea. Primii au fost de˛inu˛ii politici, care l-au cunoscut Ón Ónchisoare ∫i ∫tiu ce-i poate pielea.

Coloneii de securitate Ghe˛u ∫i C„ldare Ól cunosc ∫i ei foarte bine, fiindc„ lor le d„dea raportul. A∫a c„ nu voi repeta cele afirmate sau publicate p‚n„ acum.

Œn ciuda celor debitate de Radu Filip de la C.N.A., care ∫i-a permis s„ opreasc„ emisia unui post de televiziune timp de trei ore, exist„ dovezi din bel∫ug cu privire la statutul de securist ∫i tor˛ionar al lui Ticu Dumitrescu. Dac„ toate acestea nu au devenit publice ∫i Ticu Dumitrescu a fost l„sat s„ fac„ un vacarm infernal, aceasta se datoreaz„, Ón principal, Serviciului Rom‚n de Informa˛ii.

Iat„ o not„ special„ pe care am primit-o recent pe filiera unor ofi˛eri S.R.I. care nu au vrut s„ mai consimt„ la mascarada asta, a∫a c„ au rupt îlegea t„cerii“. S„ vedem dac„ are cineva curajul s„ conteste cele spuse aici. ™i fac apel la pres„ s„ re˛in„ ce voi cita, pentru c„ e Ón premier„ absolut„. Citez:

îA. Œn anul 1994, primul adjunct al directorului S.R.I., generalul Victor Marcu, a solicitat de la sec˛ia Arge∫ a S.R.I. fi∫a lui Constantin Ticu Dumitrescu din arhiva fostei Securit„˛i. Fi∫a con˛ine, Ón general, datele din dosarele sale: F.P. (Fond Personal), U.I. (Urm„rire Informativ„) ∫i I (Informator).

B. Cum documentele respective nu se g„seau la Pite∫ti, ci la Ploie∫ti (probabil, o confuzie Óntre cele dou„ ora∫e), ofi˛erul Florea Ciobotea de la Biroul de Informatic„ ∫i Documentare Arge∫ a solicitat respectivele documente de la S.R.I. Prahova.

Dup„ ob˛inerea documentelor, ele au fost Ónaintate generalului Victor Marcu, prim-adjunct al lui Virgil M„gureanu.

C. Datele ob˛inute din fi∫a lui Constantin Ticu Dumitrescu sunt urm„toarele.“

S„ vede˛i ∫i dumneavoastr„ sub steagul cui defila˛i. î— a fost condamnat pentru fals ∫i uz de fals, particip‚nd la un furt de 4.000 de metri liniari de ˛eav„ galvanizat„ ∫i o ben„ de c„r„mizi...“

Mai era un ˛„r„nist, prin 1997—2000, care furase ciment. Aceluia i-a r„mas numele îCiment“, acestuia o s„-i r„m‚n„ numele îOmul de Tinichea“ sau de îTabl„“. S„ furi 4 km de ˛eav„ galvanizat„, da, e o performan˛„!

î— Ticu Dumitrescu a fost racolat ca informator de ofi˛erul de contrainforma˛ii al Ónchisorii;

— pentru activitatea sa ca informator a fost recompensat cu titlul neoficial de «∫ef de culoar», r„spunz‚nd de reeducarea a circa 200 de de˛inu˛i de drept comun. Reeducarea consta, de cele mai multe ori, Ón b„t„i la t„lpi cu furtunul de cauciuc, opera˛iune executat„ personal de Ticu. Ofi˛erul care l-a recrutat se nume∫te Marius Racovi˛„;

— la eliberarea din Ónchisoare (mai devreme cu doi ani, pentru serviciile aduse), a devenit coordonatorul unui grup de circa 20 de informatori, care lucrau pe marile ∫antiere de construc˛ii (unde se Ónregistrau furturi enorme de materiale ∫i echipamente).

D. Œn anul 1997, Ticu Dumitrescu, av‚nd o aprobare a directorului S.R.I., Costin Georgescu, s-a prezentat la S.R.I. Arge∫ ∫i a studiat dosarele de securitate ale unor lideri ˛„r„ni∫ti ∫i liberali, printre care: Ion Diaconescu, Nicolae Ionescu-Galbeni ∫i Mircea Ionescu-Quintus.“

Colegul dumneavoastr„ de la P.N.L. Atunci au ap„rut Ón pres„ acuza˛ii Ómpotriva celor trei. Ticu Dumitrescu l-a dat Ón g‚t pe Quintus, cum tot el spunea baliverne despre Coposu ∫i Diaconescu.

îE. Œntr-o discu˛ie pe care Ticu Dumitrescu a avut-o cu ∫eful B.I.D., Florea Ciobotea, acesta din urm„ a f„cut o referire la informa˛ia din «fi∫a» cerut„ de generalul Marcu. Imediat dup„ aceast„ discu˛ie, Ticu Dumitrescu a plecat din Pite∫ti.

F. Informa˛iile complete, cu lux de am„nunte, despre Ticu Dumitrescu, respectiv Fondul Personal, dosarul de Urm„rire Informativ„ ∫i dosarul Informator, se g„sesc Ón arhiva S.R.I. Prahova, precum ∫i Ón fondul microfilmat al Securit„˛ii, Ón c‚te 5 exemplare“.

A∫a c„, la Ónceputul anilor ’90, c‚nd el l-a ∫antajat pe generalul de justi˛ie Gheorghe Mihail ™erb„nescu s„-i dea dosarul, ∫i acesta i l-a dat, el nu ∫tia c„ sunt ∫i microfilme, care vor ie∫i Ón cur‚nd la iveal„.

Am Óncheiat citatul, repet, dintr-o not„ special„ pe care am primit-o de la unii ofi˛eri S.R.I. Dac„ vre˛i adev„rul! Dac„ vre˛i numai adev„rul dumneavoastr„, nu ave˛i dec‚t s„ merge˛i cu el, s„-l face˛i ∫i ∫ef de stat!

A∫adar, Ticu Dumitrescu a fost ∫ef de re˛ea, adic„ rezident al Securit„˛ii ∫i tor˛ionar. S„ m„ dea Ón judecat„, dac„ Ói d„ m‚na!

Trebuie s„ recunoa∫te˛i c„ nu oricine primea îOrdinul Muncii“, decora˛ie valoroas„, care aducea o serie de privilegii.

Iat„ de ce, ca membru al Comisiei de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, precum ∫i ca vicepre∫edinte al Senatului Rom‚niei, eu cer, acum ∫i aici, Ón mod oficial, conducerii Serviciului Rom‚n de Informa˛ii s„ publice dosarul numitului Ticu Dumitrescu, fiindc„ dosar are cu siguran˛„, ∫i, dac„ acest individ, care — nu-i a∫a? — are o personalitate at‚t de puternic„, dup„ cum se l„uda el, nu are motiv s„ se ascund„, atunci hai s„-i vedem cu to˛ii dosarul. Eu mi l-am publicat pe al meu. Ei de ce nu-∫i public„ dosarele lor? Ca s„ ∫tim ∫i noi cine are dreptul s„ scormoneasc„ prin dosarele altora.

™i am vrea s„ se publice ∫i dosarul colonelului de securitate Nicolae Chiroiu, care a activat Ón echipa generalului Pacepa, sub numele conspirativ Nicolae

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/20.IV.2006 Iva∫cu. Imediat dup„ dezertarea lui Pacepa, Ón 1978, acest Chiroiu, alias Iva∫cu — ca Ón filmele cu spioni — a fost mutat la Mili˛ie, dar tot cu Óns„rcin„ri pe linie de securitate.

Dac„ nu ∫ti˛i cine este acesta, am s„ v„ spun eu. Tat„l mult prea guralivei demascatoare de securi∫ti Germina Nag‚˛, pe care un alt îsecurist cu fa˛„ uman„“, Mircea Dinescu, alt portdrapel al unora dintre dumneavoastr„, a luat-o de la revista îSecolul XX“ Ón anul 2000 ∫i a instalat-o Ón func˛ia extrem de important„ de ∫ef„ a Direc˛iei de investiga˛ii a C.N.S.A.S., peste un colectiv de 55 de oameni foarte bine pl„ti˛i de la bugetul de stat.

Am s„-i dau un sfat acestei fete n„scute la Oradea, din tat„ securist ∫i mam„ unguroaic„, s„-i tr„iasc„!

Dac„ arzi de ner„bdare s„ v‚nezi securi∫ti care s„ m„rturiseasc„ totul Ón fa˛a ta, ca la spovedanie, pentru a fi ierta˛i, Óncepe cu p„rintele matale, feti˛o!

At‚t am avut de spus deocamdat„ despre ∫mecherii care umbl„ cu cioara vopsit„ prin istoria mai veche ∫i mai nou„ a Rom‚niei. ™i sunt pl„ti˛i pe banii statului rom‚n, s„ nu uita˛i! Uite, de-aia a ajuns Rom‚nia îoaia neagr„“ a Europei: fiindc„ fac g‚˛i to˛i... nag‚˛ii!

™i o fraz„ Ón Óncheiere, pentru c„ nu mai avem c‚nd s„ ne pronun˛„m.

Partidul Rom‚nia Mare va vota Ómpotriva aberantei Legi a lustra˛iei. Este anticonstitu˛ional„, Ómparte cet„˛enii Rom‚niei Ón mai multe categorii, ia dreptul unor cet„˛eni ai Rom‚niei de a alege ∫i de a fi ale∫i. Se vrea crearea unui gol de genera˛ie. Cine ar profita dac„ speciali∫ti ca Ion Iliescu, de pild„, Carol Dina, Dan Claudiu T„n„sescu ∫i al˛ii, chiar Mihai R„zvan Ungureanu, care este un t‚n„r foarte inteligent, n-ar mai putea s„ candideze? V„ spun eu. Œn mare parte, golanii ∫i bi∫ni˛arii de dinainte de decembrie 1989, pentru c„ aceia nu intrau Ón P.C.R., c„ nici P.C.R.-ul acesta nu era prost s„ bage toate sec„turile acolo.

Prin urmare, g‚ndi˛i-v„ bine Ónainte de a vota aceast„ lege, pentru c„ este o lege a frustra˛iei. V„ face˛i de r‚s!

Sunte˛i, stima˛i colegi, de aproape un an ∫i jum„tate la guvernare. A˛i rezolvat problema pensionarilor? A˛i rezolvat problema copiilor str„zii? A˛i rezolvat problema traficului de fiin˛e vii ∫i de organe? A˛i rezolvat problema nivelului de trai? C‚nd le ve˛i rezolva pe acestea o s„ mai discut„m.

V„ mul˛umesc.

Puskás Valentin Zoltán

#33406

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Distins Senat,

De∫i a venit prim„vara, popula˛ia ˛„rii Ónc„ resimte ∫i va resim˛i ∫i Ón continuare cre∫terea pre˛ului la gazele naturale.

Ridic aceast„ problem„ aici ∫i acum, av‚nd Ón vedere faptul c„ nu numai cre∫terea pre˛ului la gazele naturale

este o problem„ pentru consumatorii casnici, dar ∫i pentru cei industriali, dar ∫i calitatea gazului livrat.

De∫i Ón contractul privind furnizarea gazele naturale se prevede la un moment dat c„ furnizorul trebuie s„ asigure calitatea acestui gaz, de∫i Ón Legea nr. 288/2005, prin care am aprobat Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2005, la propunerea subsemnatului, am trecut r„spunderea furnizorului pentru asigurarea valorii calorice a gazele naturale, acest lucru nu s-a Ónt‚mplat ∫i nu se Ónt‚mpl„ nici Ón momentul de fa˛„.

Astfel se explic„ faptul c„ iarna, atunci c‚nd avem nevoie de mai mult gaz ∫i de gaz cu putere caloric„ mai ridicat„, pentru un ceai trebuie s„ fierbem apa 20 de minute, pentru a Ónc„lzi locuin˛a folosim cantitativ de dou„ ori mai mult gaz dec‚t ar fi necesar dac„ am asigura aceast„ calitate a gazului.

Am ridicat aceast„ problem„ s„pt„m‚na trecut„, atunci c‚nd, Ón Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii, am avut discu˛ii cu domnul ministru ™ere∫ ∫i l-am rugat pe domnul ministru — ∫i rog acum ∫i Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale — s„ introduc„ Ón contractul de furnizare pentru consumatorii casnici valoarea caloric„ ce trebuie s„ fie asigurat„ pe metrul cub de gaz, deoarece constat„m zilnic c„ popula˛ia consum„ o anumit„ cantitate de gaz, dar nu poate asigura, prin aceast„ cantitate, Ónc„lzirea locuin˛ei sau valoarea caloric„ necesar„ pentru prepararea hranei.

De aceea, propunem ca, Óncep‚nd cu luna urm„toare, A.N.R.G.N. s„ revad„ contractul care a fost conceput acum 3-4 ani ∫i se aplic„ Ón continuare ∫i s„ se prevad„ la art. 3, acolo unde sunt obliga˛iile furnizorului, valoarea caloric„ a gazului care trebuie s„ fie asigurat„ pentru popula˛ie ∫i, pe baza acestor indicatori, s„ ne putem adresa, dac„ va fi cazul, la institu˛iile care ap„r„ interesele consumatorilor, pentru a preveni Ón continuare scumpirea _de facto_ a consumului de gaz la consumatorii casnici.

S„ sper„m c„ Óncep‚nd cu sezonul iarn„ 2006—2007 ∫i valoarea caloric„ a gazului va fi cea care este prev„zut„ de lege.

V„ mul˛umesc.

Neculai Apostol

#36005

## Domnule pre∫edinte,

## Dragi colegi,

Am intitulat declara˛ia mea politic„ de ast„zi îPolul s„r„ciei extreme a ajuns, cum era de a∫teptat, ∫i la Ia∫i“ ∫i am s„ fac c‚teva considera˛ii privind evolu˛ia economico-social„ a jude˛ului Ia∫i Ón perioada 2002—2005.

Situa˛ia actual„ a jude˛ului Ia∫i, din punctul de vedere al nivelului ∫i caracteristicilor dezvolt„rii sale economice ∫i sociale, nu reprezint„ doar un motiv de dezam„gire, Óndeosebi pentru genera˛iile tinere, prin discrepan˛ele enorme Óntre ceea ce s-a a∫teptat de la evenimentele revolu˛ionare din decembrie 1989 ∫i ceea ce s-a reu∫it

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/20.IV.2006 efectiv dup„ acest moment istoric, ci trebuie luat„ Ón considerare ca un avertisment deosebit de serios pentru factorii de conducere ∫i decizie politic„, c‚t ∫i de administra˛ia public„ local„ ∫i central„.

F„c‚nd recurs la istorie, trebuie s„ ne reamintim riscurile aferente segreg„rii ∫i diferen˛ierii regionale pe baza dezvolt„rii economice ∫i nivelului de trai.

La Ia∫i, Ón iunie 1927, Ón mediul universitar ∫i intelectual s-a Ónfiin˛at mi∫carea legionar„, care a poten˛at tocmai o astfel de stare de frustrare ∫i de nemul˛umire fa˛„ de dimensiunea extrem„ a s„r„ciei, a subdezvolt„rii economice ∫i a r„m‚nerilor Ón urm„.

A urmat apoi tranzac˛ia cinic„ a marilor puteri la Ialta, prin care am fost Óncorpora˛i cu for˛a Óntr-un alt sistem politic ∫i economic, Ón care, Ón pofida declaratului principiu al dezvolt„rii economice echilibrate Ón profil teritorial, Moldova a continuat s„ fie o regiune marginalizat„, exist‚nd o virtual„ linie de demarca˛ie economico-social„ Ón raport cu cealalt„ parte a ˛„rii.

Œn condi˛iile nerealiz„rii Culoarului IV european, care ar fi asigurat conectarea Moldovei la celelalte regiuni rom‚ne∫ti, cu statele comunitare, dar ∫i cu cele extracomunitare, cum ar fi Rusia ∫i Ucraina, care reprezint„ insondabile pie˛e de resurse ∫i de consum, starea de s„r„cie ∫i dimensiunea r„m‚nerilor Ón urm„ a acestei regiuni nu mai trebuie s„ surprind„ pe nimeni.

Semnificativ este faptul c„ de la Budapesta la Moscova func˛ioneaz„ trei curse aeriene pe zi, iar de la Bucure∫ti spre capitala Federa˛iei Ruse trei curse s„pt„m‚nal.

Sunt ungurii mai filoru∫i? Investesc ru∫ii Ón Ungaria ∫i doar oportunit„˛ile de afaceri Óntre˛in aceast„ realitate?

Œn schimb, noi am reu∫it marea performan˛„ de a pl„ti un pre˛ Ónalt ∫i ustur„tor la gazele naturale ruse∫ti, cresc‚nd astfel pre˛ul la majoritatea utilit„˛ilor at‚t Ón economie, c‚t ∫i Ón zona socialului.

Dragi colegi, chiar dac„ este incomod, trebuie s„ se recunoasc„, pe baza documentelor statistice ∫i a cutremur„toarelor realit„˛i tr„ite zi de zi, c„, Ón perioada de tranzi˛ie, postcentralism Ón economie ∫i postsocialism Ón ideologie, economia jude˛ului Ia∫i a fost, cu mici excep˛ii, Ón c„dere liber„, reÓntorc‚ndu-se prin tunelul timpului cu c‚teva decenii Ón urm„. Da, cu c‚teva decenii Ón urm„, dragi colegi! Aceasta a cunoscut o involu˛ie pregnant„ ∫i generalizat„, ritmurile ∫i consecin˛ele declinului economic fiind mai accentuate dec‚t cele Ónregistrate la nivelul ˛„rii, resim˛indu-se cu deosebire Ón domeniile produc˛iei materiale ∫i serviciilor productive, Ón dinamica veniturilor popula˛iei, Ón indicatorii st„rii de s„n„tate ∫i morbiditate ale acesteia.

Imaginea veridic„ a situa˛iei dezastruoase Ón care se afl„ economia jude˛ului Ia∫i nu poate fi redat„ Óns„ numai prin cuvinte. O expresie mult mai concludent„ o ofer„ indicatorii economico-sociali care, prin nivelul de dinamic„, arat„ adev„rata dimensiune a realit„˛ilor, pe de o parte, precum ∫i sensurile ∫i intensitatea de evolu˛ie, pe de alt„ parte.

V„ voi prezenta foarte succint principalii indicatori economico-sociali ai jude˛ului Ia∫i, comparativ cu media ˛„rii, care din 1990 p‚n„ ast„zi sunt Óntr-o continu„ sc„dere.

Produc˛ia industrial„ din 1990 este Ón continu„ sc„dere, dar o s„ m„ refer doar la 2005 fa˛„ de 2004.

La produc˛ia industrial„, la nivel na˛ional, 102%, la nivelul jude˛ului, 86,3%, deci un minus de 15,7%.

La cifra de afaceri, un minus de 9,1%.

La export, minus 13%. La import, minus 3,7%.

Volumul investi˛iilor, per total, a fost Ón cre∫tere cu 19%, dar, aici exist„ un dar, ∫i anume la partea de construc˛ii-montaj, unde s-au realizat hale, depozite, unit„˛i comerciale, supermarket-uri, care nu produc valoare ad„ugat„, ci sunt adev„rate aspiratoare de bani, aici s-a investit foarte mult. Deci propor˛ia este de 156%, mai mult dec‚t la nivel na˛ional cu 46,4%.

Œn schimb, la utilaje ∫i mijloace de transport din sfera produc˛iei, unde se realizeaz„ valoare ad„ugat„, avem minus 11,4%, comparativ cu 114,7%, la nivel na˛ional.

La locuin˛e construite, minus 28,3%, la efectivul de salaria˛i, minus 2,4%, iar Ón sectoarele industriei ∫i construc˛iei, minus 7,8%. C‚∫tigurile salariale ∫i ele sunt Ón descre∫tere, minus 1,2%, raportat la nivel na˛ional.

Num„rul ∫omerilor a crescut cu 10% fa˛„ de cel Ónregistrat la nivel na˛ional, iar num„rul mediu al pensionarilor de asigur„ri de stat a crescut cu 1,1%.

Evalu„rile statistice f„cute pe baza unor date ∫i Ón condi˛ii comparabile contureaz„ declinul absolut al economiei jude˛ului Ia∫i Ón anii 1990—2005.

Consecin˛a imediat„ ∫i nemijlocit„ a unor astfel de evolu˛ii o reprezint„ accentuarea decalajului Ón ceea ce prive∫te dezvoltarea economico-social„ Óntre jude˛ul Ia∫i ∫i celelalte jude˛e din Moldova, care nici ele nu au avut rezultate demne de invidiat.

Ca urmare, fosta capital„ a Moldovei se impune treptat, dar sigur, al„turi de jude˛ele vecine, Ón principal Vaslui ∫i Boto∫ani, ca un pol al s„r„ciei extreme, cum se men˛ioneaz„ Ón Raportul na˛ional al dezvolt„rii umane Ón perioada 2003—2005, document Ón cadrul c„ruia exper˛i rom‚ni ∫i str„ini Ón materie de administra˛ie public„ ∫i sociologie, sub supravegherea ∫i Óndrumarea exper˛ilor Programului Na˛iunilor Unite pentru Dezvoltare, au analizat problemele legate de guvernarea local„ ∫i dezvoltarea uman„.

Stima˛i colegi, nu ne-am propus prin aceast„ analiz„ s„ critic„m neap„rat actualul Guvern, ci doar s„ tragem un semnal de alarm„, prezent‚nd o stare de fapt care are at‚t cauze obiective, atomizarea economiei centralizate Ón tranzi˛ia c„tre economia de pia˛„, c‚t ∫i cauze subiective, de natura managementului guvernamental ∫i local, dublat de lipsa de fermitate Ón angajarea unor decizii de reformare real„ la momentul oportun, ∫i aici m-a∫ referi la privatiz„ri care nu s-au f„cut la timp sau cele care s-au f„cut nu s-au f„cut Ón concordan˛„ cu administra˛ia public„ local„, cu mediul de afaceri local, ci s-au f„cut numai la nivel central.

Noi propunem Pre∫edin˛iei, Guvernului ∫i primului-ministru structurarea unei evalu„ri sincere ∫i corecte a economiei Rom‚niei pe regiuni de dezvoltare p‚n„ la nivel de jude˛, pe domenii de activitate, evaluare care s„ analizeze resursele materiale ∫i umane, gradul de tehnologizare, disponibilit„˛ile ∫i oportunit„˛ile specifice, tendin˛ele pie˛ei, pe baza c„reia s„ se elaboreze o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/20.IV.2006 strategie de dezvoltare economic„ pe o perioad„ de 10-15 ani, strategie agreat„ de Óntreg spectrul politic.

Doar astfel vom putea scoate Ón eviden˛„ zonele de interes investi˛ional, priorit„˛ile fiec„rei regiuni ∫i jude˛, oportunit„˛ile economice spre care pot fi atrase fonduri europene pre ∫i postaderare.

Aceast„ declara˛ie politic„ reprezint„ un semnal de alarm„ pentru Guvernul Rom‚niei ∫i pentru primul-ministru ca, printr-o decizie politico-administrativ„, s„ se trimit„ Ón teritoriu, Óntr-un timp foarte scurt, speciali∫ti abilita˛i ∫i cu putere decizional„, pentru a face analize punctuale la nivelul fiec„rui jude˛ din regiunea de dezvoltare nord-est, pentru a evalua starea de s„r„cie extrem„ ∫i pentru a angaja de urgen˛„ demersurile ce se impun.

V„ mul˛umesc.

Varujan Vosganian

#44124

## **Domnul Varujan Vosganian:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Cuv‚ntul meu de ast„zi este un apel aproape patetic pe care Ól fac la evocarea idealului reÓntregirii.

Duminic„, pe stil vechi, am s„rb„torit, Ómpreun„ cu oameni de cultur„ din Basarabia, alipirea Basarabiei la patria mam„. Œn acest context, a∫ dori s„ v„ transmit c‚teva dintre g‚ndurile mele, ∫i nu numai dumneavoastr„, dar ∫i autorit„˛ilor Rom‚niei.

La 1 ianuarie 2007, momentul Ón care vom intra Ón Uniunea European„, c„ci de integrat probabil c„ ne vom integra cu adev„rat c‚˛iva ani mai t‚rziu, vom introduce sistemul de vize cu Republica Moldova. Prutul va fi frontiera Uniunii Europene. S-ar putea ca, Ón acest fel, Prutul s„ devin„ o frontier„ mai greu de trecut dec‚t era pe vremea c‚nd Republica Moldova apar˛inea imperiului sovietic.

Œn 1991 am avut o ∫ans„ unic„ de a ne uni cu Basarabia, dar, fiindc„ autorit„˛ile acelor vremuri, at‚t de la Bucure∫ti, c‚t ∫i de la Chi∫in„u, Ón loc s„ priveasc„ Ónainte spre destinul rom‚nesc, au privit Ónapoi peste um„r la ce spunea Moscova, acest moment fundamental Ón existen˛a poporului rom‚n a e∫uat.

Œn acest moment nu putem for˛a reÓntregirea. Exist„ tratate interna˛ionale, exist„ un stat Republica Moldova independent, c„ruia Ói respect„m existen˛a, Constitu˛ia ∫i suveranitatea. Œn acela∫i timp, nu putem accepta, Ón timp ce alte ˛„ri... — Vietnamul s-a unit, Germania s-a unificat, mai devreme sau mai t‚rziu ∫i cele dou„ Coree vor fi una singur„ — ca noi, poporul rom‚n, s„ r„m‚nem ultimii cu ru∫inea de a fi desp„r˛i˛i de o grani˛„ artificial„.

De aceea, Ón aceste condi˛ii, trebuie s„ reafirm„m cel pu˛in reÓntregirea spiritual„.

A∫ vrea s„ v„ dau c‚teva cifre dramatice despre ceea ce se Ónt‚mpl„ ast„zi Ón Republica Moldova.

Œn timp ce Ambasada Rom‚niei la Chi∫in„u num„r„, cu portar cu tot, 14 func˛ionari, Ambasada Federa˛iei Ruse are peste 1.000 de func˛ionari.

Œn timp de Televiziunea ∫i Radioul din Rom‚nia au numai doi coresponden˛i Ón Republica Moldova, organele de pres„ ruse∫ti au aproape 800.

Peste 80% din economia Republicii Moldova este controlat„ de centre de influen˛„ care au surse Ón afara grani˛ei, ∫i anume Ón spa˛iul economic rusesc.

Œn Republica Moldova aproape nu exist„ pres„ rom‚neasc„. Oficiul pentru Rom‚nii de Pretutindeni al Ministerului de Externe practic nu sprijin„ publica˛iile rom‚ne∫ti din Republica Moldova.

Rela˛iile economice sunt extrem de precare. Ambasada noastr„, din p„cate, nu este preg„tit„ pentru a deservi traficul de frontier„ de dup„ 1 ianuarie 2007.

Œn ultimii ani, acordarea de cet„˛enie ∫i permisiunea de repatriere au fost extrem de Óngr„dite din Republica Moldova c„tre Rom‚nia.

Eu sunt un unionist incurabil. Socotesc c„ idealul reÓntregirii trebuie s„ r„m‚n„ pentru clasa politic„ rom‚neasc„ o aspira˛ie fundamental„.

Mai mult dec‚t at‚t, noi trebuie s„ convingem opinia public„ rom‚neasc„ de faptul c„ destinul rom‚nesc nu va putea s„ reintre pe f„ga∫ul s„u dec‚t Ón momentul Ón care ˛inuturi rom‚ne∫ti de pe cele dou„ maluri ale Prutului se vor reunifica.

Am construit ni∫te poduri de flori, dar ele s-au dovedit numai ni∫te s„rb„tori populare, f„r„ rezonan˛„ Ón viitor.

Asumarea noastr„ Ón aceast„ privin˛„ trebuie s„ fie clar„. Basarabia trebuie s„ fie pentru noi ca un altar, pentru c„ de la altar, chiar ∫i c‚nd te Óndep„rtezi, te Óndep„rtezi cu fa˛a, nu te po˛i Óntoarce cu spatele.

Solicit Guvernului Rom‚niei, Pre∫edin˛iei Rom‚niei, conducerii Parlamentului s„ creeze o strategie pentru cele dou„ maluri ale Prutului, pentru momentul Ón care Rom‚nia va intra Ón Uniunea European„ ∫i c‚nd apropierea de Bruxelles risc„ s„ ne dep„rteze de Basarabia. Iar dac„ ar fi s„ ne Óntreb„m ce alegem, Uniunea European„ sau Basarabia, noi trebuie s„ spunem c„ aceast„ alegere nu exist„, pentru c„ nu po˛i alege Óntre ceva din afara trupului t„u ∫i ceva dinl„untrul t„u. ™i atunci trebuie s„ facem astfel Ónc‚t integrarea noastr„ s„ netezeasc„ reÓntregirea Ón interiorul Uniunii Europene, ∫i nu s„ ne dep„rteze de fra˛ii no∫tri, pentru c„ eu consider c„ istoria noastr„, dac„ e bun„ sau rea, se judec„ numai Ón modul Ón care noi suntem mai aproape sau mai departe de Rom‚nia reunificat„.

V„ mul˛umesc.

Otilian Neagoe

#48570

## **Domnul Otilian Neagoe:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫ dori s„ m„ refer Ón declara˛ia mea politic„ la un eveniment care s-a desf„∫urat s„pt„m‚na trecut„. Œn perioada 6—9 aprilie, Ón Bucure∫ti, s-a organizat T‚rgul Na˛ional de Turism.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/20.IV.2006 Tot Ón aceast„ s„pt„m‚n„ a avut loc ∫i un eveniment sportiv care a captat aten˛ia tuturor rom‚nilor, este vorba de meciul de fotbal Steaua—Rapid. Gazetarii au numit acest meci îmeciul unei na˛iuni“.

Din p„cate, evenimentul despre care vorbeam la Ónceput, T‚rgul Na˛ional de Turism, s-a desf„∫urat Óntr-un anonimat aproape perfect, din punctul de vedere al aten˛iei pe care au acordat-o guvernan˛ii acestei manifest„ri care a cuprins peste 300 de agen˛ii de turism ∫i prestatori de servicii din turism.

Numai Ón a doua zi a t‚rgului domnul prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu a f„cut o vizit„, i-a∫ spune, mai mult de serviciu, Ón cadrul t‚rgului; Ón rest, al˛i membri ai Guvernului nu au vizitat standurile acestui t‚rg.

Turismul reprezint„ o ∫ans„ pentru Rom‚nia, turismul reprezint„ o resurs„ economic„ despre care foarte mul˛i politicieni ∫i guvernan˛i vorbesc ca despre o alternativ„ de dezvoltare, dar, din p„cate, atunci c‚nd este nevoie s„ sprijinim dezvoltarea turismului, atunci c‚nd este nevoie s„ punem de acord politici ∫i strategii de dezvoltare, constat„m c„ nu exist„ sprijinul necesar.

Ar fi fost foarte frumos dac„ domnul prim-ministru ar fi fost Ónso˛it, chiar ∫i Ón a doua zi a t‚rgului, de ministrul agriculturii, spre exemplu, ministrul finan˛elor, dac„ ar fi fost prezent acolo, de asemenea ministrul culturii, ministrul s„n„t„˛ii. Ministrul de externe poate ar fi fost necesar s„ organizeze, Óntr-una din zile, o vizit„ Ómpreun„ cu ∫efii misiunilor diplomatice acredita˛i la Bucure∫ti, pentru a vizita standurile din t‚rgul de la ROMEXPO.

Este p„cat, pentru c„ ast„zi, dup„ 16 ani de restructurare economic„ profund„, ani Ón care multe dintre industriile, multe dintre activit„˛ile care deveniser„ tradi˛ionale pentru Rom‚nia au disp„rut, este necesar s„ punem alte activit„˛i Óntr-un start favorabil, s„ punem turismul ca o alternativ„ la dezvoltarea Rom‚niei.

Rom‚nia se situeaz„ pe locul 4, dup„ cum apreciaz„ mul˛i, Óntr-un clasament al Consiliului Mondial al Turismului Ón ceea ce prive∫te poten˛ialul turistic, oportunit„˛ile de dezvoltare care se pot realiza Ón turismul rom‚nesc.

Avem un turism care poate fi dezvoltat, avem o ˛ar„ care se preteaz„ la turismul de circuite, avem turismul montan, turismul de litoral, turismul de delt„, turismul cultural, turismul balnear, turismul ecumenic ∫i nu sunt multe ˛„ri Ón lume care pot s„ ofere vacan˛e de o asemenea complexitate.

Din p„cate, durata medie a sejurului Ón Rom‚nia este de 2-4 zile/turist, Ón timp ce Ón Spania se ajunge la 10-11 zile.

Este limpede c„ rentabilitatea, Ón aceste condi˛ii, este foarte slab„ Ón cazul turismului din Rom‚nia.

Contribu˛ia turismului Ón 2005 la produsul intern brut este numai de 500 milioane euro, Ón timp ce Bulgaria realizeaz„ venituri de peste 2 miliarde ∫i jum„tate de euro, Ón timp ce Ungaria realizeaz„ peste 6 miliarde euro, Ón timp ce Cehia realizeaz„ circa 9 miliarde euro.

Deci iat„ de fapt unde ne situ„m!

Avem numai 200.000 de lucr„tori Ón turismul din Rom‚nia. Este nevoie de o ∫coal„ de turism. Este nevoie s„ facem o promovare mai agresiv„ a turismului rom‚nesc.

Am v„zut Ón anii din urm„ la T‚rgul de la Berlin, Óntr-una dintre serile din perioada Ón care se desf„∫ura t‚rgul, pe postul na˛ional de televiziune se proiecta un film despre Ungaria, un film de promovare a turismului din Ungaria de 45 minute, ∫i Ómi spuneau cunosc„torii din cadrul televiziunii din Germania c„ un asemenea film cost„ peste 500.000 de euro.

De aceea, este nevoie s„ implic„m at‚t administra˛iile locale, c‚t ∫i administra˛ia central„ pentru a face o promovare mai mare turismului rom‚nesc.

Nu se poate! T‚rgul Na˛ional de Turism de la ROMEXPO a fost Ón organizarea Federa˛iei Patronatelor din Turism, a Asocia˛iei Na˛ionale a Agen˛iilor de Turism, a Organiza˛iei Patronale din Turismul Balnear, a Asocia˛iei Na˛ionale a Turismului Rural. Iat„ c„ Guvernul nu a sprijinit ∫i nu sprijin„ cu fonduri organizarea unor asemenea reuniuni.

Mai exist„ o edi˛ie a t‚rgului de turism ∫i Ón toamn„. S„ sper„m c„ la acesta va veni un sprijin ∫i din partea Guvernului, dar, mai presus de toate, este nevoie de facilit„˛i fiscale. Nici acum agen˛ii de turism nu ∫tiu c‚t va fi T.V.A.-ul anul viitor, pentru ca Ón perioada contract„rilor s„ ∫tie exact pe ce pre˛uri s„ mearg„.

De asemenea, este nevoie s„ cre„m facilit„˛i fiscale mai mari, s„ Óncuraj„m _incoming_ -ul, s„ se ∫tie c„ deja Ón ultimii ani _outgoing_ -ul a fost cel care a de˛inut, p‚n„ la urm„, ponderea Ón activitatea agen˛iilor de turism.

Este nevoie de o strategie de relansare a turismului rom‚nesc.

Partidul Social Democrat a constituit un grup Ón acest sens, care se ocup„ de elaborarea unui program pentru relansarea turismului rom‚nesc.

Sunt resurse care se risipesc, sunt resurse care ne stau la Óndem‚n„ ∫i a∫teapt„ s„ fie puse Ón valoare.

S„ sper„m c„ Ón anii ce vor veni, Ón lunile urm„toare, din perspectiva integr„rii noastre Ón Uniunea European„, vom lua mult mai Ón serios aceast„ resurs„ care, p‚n„ la urm„, este un dat al naturii, este un dat de la Dumnezeu ∫i este p„cat s„ nu Ól punem Ón valoare.

Un slogan care este deja consacrat Ón turism spune îS„ vii ca turist ∫i s„ revii ca prieten“. Dar, pentru ca acest lucru s„ se Ónt‚mple, este nevoie de promovare, este nevoie de implicarea administra˛iilor locale ∫i a administra˛iilor centrale integrate, de politici armonioase. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Szabó Károly Ferenc

#54547

## **Domnul Szabó Károly Ferenc:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn organizarea constitu˛ional„ a statului nostru exist„ prevederi desul de clare care stipuleaz„ obligativitatea Guvernului de a pune Ón aplicare legile. Rela˛ia dintre Legislativ ∫i Executiv are Ón vedere aceast„ axiom„, dac„ vre˛i, acest principiu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/20.IV.2006 Este extrem de nepl„cut s„ observi cazuri ca atunci c‚nd Guvernul se abate de la prevederile legale pe care Parlamentul le-a adoptat ∫i, a∫a cum am spus, le-a pus Ón sarcina Executivului.

Cu deosebire, acest lucru este jenant atunci c‚nd avem de-a face cu Legea bugetului de stat.

S„ v„ dau un exemplu. Œn Legea nr. 397/2005, Legea bugetului pentru anul 2006, exist„ o prevedere referitor la lucr„rile de investi˛ii la un spital, de data asta Ón Carei, jude˛ul Satu Mare, pe care Ól reprezint aici Ón Parlament.

Œn mod cu totul surprinz„tor, inexplicabil ∫i imposibil de justificat, Ministerul S„n„t„˛ii, ca ordonator principal de credite, a considerat c„ poate, ∫i ne demonstreaz„ din p„cate c„ poate, s„ fac„ abstrac˛ie de la o prevedere expres„, clar„ ∫i f„r„ nici un fel de nevoie de comentariu.

Este vorba de continuarea, mai precis imposibilitatea continu„rii unor lucr„ri la un spital care se afl„ Ón construc˛ie de mai mul˛i ani.

Este foarte nepl„cut, mai ales din perspectiva unuia care apar˛ine unei forma˛iuni constituind coali˛ia de guvernare, s„ ia act de asemenea chestiuni.

Deci rog foarte mult pe cei Ón drept s„ ia not„ de acest lucru.

™i, domnule pre∫edinte, cu permisiunea dumneavoastr„ voi aborda un subiect de o cu totul alt„ natur„, care se pare c„ intereseaz„ mai mult„ lume Ón ˛ara asta. Este vorba despre dificultatea pred„rii arhivei fostei Securit„˛i c„tre Consiliul Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii, Ón contextul Ón care ∫tirile ∫i informa˛iile legate de func˛ionarea acestei institu˛ii foarte importante a statului nostru ˛in capul de afi∫, legat ∫i de schimbarea conducerii.

Eu Ómi permit s„ reiterez ceva ce am propus de la microfonul Senatului, nu de la acesta, ci de la acela din fosta noastr„ cl„dire, ∫i care este de natur„ s„ rezolve ∫i s„ faciliteze demersul cu care este Ónvestit C.N.S.A.S.-ul. ™i anume, nu arhiva, nu dosarele trebuie predate, ci, pur ∫i simplu, cheile de la arhiv„ ∫i nimic altceva, repet, numai cheile de la arhiv„.

Regret c„ aceast„ declara˛ie a fost a∫a de scurt„, dar am speran˛a c„ nu v-am plictisit cu ea. Mul˛umesc.

Adrian Mihai Cioroianu

#57319

## **Domnul Adrian Mihai Cioroianu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Numai trei idei foarte scurte, stima˛i colegi, dar evident c„ a∫ fi tentat s„ discut despre mai multe lucruri, cum ar fi un proiect de lege ce ne intereseaz„ Ón scurt timp sau despre raportul lui Olli Rehn prezentat exact acum o s„pt„m‚n„, Óntr-o sal„ Ón care eram martor. Dar voi spune doar trei idei, una cu trimitere c„tre copiii no∫tri.

Œncerca˛i ∫i spune˛i, stima˛i colegi, atunci c‚nd merge˛i Ón teritoriu, Ón conferin˛ele dumneavoastr„ de pres„, Óncuraja˛i-i pe profesori, aduce˛i-le aminte acestor tineri,

care ast„zi au suficient de multe tenta˛ii Ónc‚t s„ uite de ∫coal„, c„ Ón anii urm„tori va fi nevoie de mii de func˛ionari europeni. Analiza ∫i expertiza asupra Rom‚niei vor continua ∫i dup„ aderare, vom avea nevoie de tineri preg„ti˛i. Astfel Ónc‚t s„-i preg„tim moral noi Ón∫ine pe ace∫ti tineri s„ Ónve˛e o limb„ str„in„, s„ Ónve˛e istoria Rom‚niei, istoria Europei, limba rom‚n„ s„ ∫tie s„ o vorbeasc„ bine, pentru a ne putea reprezenta a∫a cum trebuie Ón Europa.

A doua idee. Ei, bine, a doua idee este cu trimitere la colegii mei din Alian˛a P.N.L.-P.D. îDreptate ∫i Adev„r“.

Ast„zi, a˛i v„zut, un sondaj ne coteaz„ cu 48%, este un procentaj mul˛umitor, dar care d„ de Ón˛eles c„ electoratul acestei ˛„ri Ónc„ mai sper„ c„, p‚n„ Ón 2008, Alian˛a P.N.L.-P.D., Ómpreun„, Ón alian˛„, va putea s„ duc„ la Óndeplinire ceea ce atunci spuneam, Ón toamna anului 2004.

Deci s„ beneficiem de aceast„ Óncredere care ne legitimeaz„ pe mai departe.

™i, Ón fine, a treia idee c„tre unii dintre dumneavoastr„.

V„ citez un fragment de poem: îF„r„ de moarte este crezul nostru, /Dec‚t orice pe lume mi-e mai sf‚nt. /El fi-va-ne Óndemn ∫i c„l„uz„ /™i far str„lucitor ∫i leg„m‚nt.“

Crezul era comunismul. Poemul era la o zi de na∫tere

din ianuarie, la aniversarea lui Nicolae Ceau∫escu.

V„ las pe dumneavoastr„ s„ ghici˛i cine este autorul ∫i dac„ este Óntr-adev„r Óndrituit s„ dea lec˛ii de integritate.

Stima˛i colegi, Ón perioada Ón care Ómi preg„team doctoratul, am Ónt‚lnit, cu triste˛e, aprecierea unui politolog american, Ken Jowep, care a spus c„ dac„ zvonurile din Rom‚nia ar putea fi valorificate — era pe vremea lui Ceau∫escu asta — Rom‚nia ar fi fost o ˛ar„ mai bogat„ dec‚t Germania.

V„z‚nd anumi˛i colegi cum se produc la microfon, stau s„ m„ Óntreb dac„ nu cumva cu aceste ore de frazeologie, de demagogie ∫i de populism, dac„ ele ar fi transformate Óntr-un metru, Óntr-un centimetru de autostrad„, Rom‚nia n-ar avea autostr„zi mai mari, mai multe dec‚t Canada.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Viorel Arca∫

#60862

## **Domnul Viorel Arca∫:**

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îUite taxa, nu e taxa“

Pe tot parcursul perioadei Ón care Partidul Social Democrat a fost la guvernare am auzit o serie de critici referitoare la lipsa interesului nostru fa˛„ de mediul economic: lu„m doar m„suri populiste, ne intereseaz„ doar ∫omerii ∫i disponibiliza˛ii, ˛inem Ón via˛„ colo∫i industriali numai pentru a ne p„stra ca electorat clasa muncitoare, ne batem joc de mediul economic, nu Óncuraj„m afacerile corecte ∫i s„n„toase, Ói trat„m cu indiferen˛„ pe oamenii de afaceri, cei care Ón realitate pun bazele societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i viitoare. Acestea au fost doar c‚teva dintre acuzele f„r„ nici un fundament logic ∫i real pe care actuala putere ni le-a adus, Ón mod repetat, de-a lungul anilor de guvernare.

Pe de alt„ parte, discursul actualei puteri Ón perioada Ón care nu se afla la guvernare ∫i mai ales Ón perioada de campanie electoral„ a mar∫at tocmai pe sprijinirea mediului de business: vom reduce taxele ∫i impozitele, ne vom consulta cu reprezentan˛ii mediului economic pentru fiecare ini˛iativ„ pe care o vom avea, vom transforma afacerile rom‚ne∫ti Ón motorul societ„˛ii, vom asigura stabilitatea ∫i transparen˛a legisla˛iei fiscale, vom permite predictibilitatea sistemului financiar-fiscal, oamenii de afaceri vor putea s„-∫i Óntocmeasc„ planuri financiare pe termen mediu ∫i lung.

V„ sunt cunoscute toate acestea? Ele au fost principalele teme folosite de actuala putere Ón competi˛ia cu Partidul Social Democrat pe vremea c‚nd nu era la guvernare. Ele au fost temele care au adus actualei puteri sprijinul unui num„r mare de oameni de afaceri, care nu au crezut, la vremea respectiv„, c„ sunt min˛i˛i pe fa˛„, cu non∫alan˛„ ∫i f„r„ mustr„ri de con∫tiin˛„.

Ce s-a ales din toate promisiunile actualei puteri fa˛„ de mediul de business? Praful! Cu excep˛ia introducerii cotei unice de impozitare, care, a∫a cum bine ∫tim, a generat mai multe probleme dec‚t beneficii, nici una dintre celelalte promisiuni n-a fost transpus„ Ón realitate.

Niciodat„ Ón ultimii 6 ani mediul economic nu a fost mai bulversat dec‚t acum, dat fiind c„ niciodat„ Ón ultimii 6 ani legisla˛ia fiscal„ nu a fost mai impredictibil„, mai instabil„ ∫i mai incoerent„ dec‚t acum.

Partidul Social Democrat a fost singurul care a reu∫it, la sf‚r∫itul anului 2003, s„ ofere mediului economic un Cod fiscal unitar, coerent, complex. Noi am fost primii ∫i singurii care am promis c„ vom p„stra intact„ legisla˛ia fiscal„ o perioad„ Óndelungat„ de timp, tocmai pentru a da stabilitate ∫i posibilitate de predic˛ie mediului de afaceri, urm‚nd ca orice modificare s„ se fac„ cu cel pu˛in 6 luni Ónainte de momentul aplic„rii.

Ce se Ónt‚mpl„ acum? De aproape un an ∫i jum„tate se analizeaz„ ∫i se dezbat modific„rile Codului fiscal. De aproape un an ∫i jum„tate mediul de afaceri aude noi ∫i noi variante: ast„zi se m„re∫te cota unic„, m‚ine se m„re∫te taxa pe valoarea ad„ugat„, peste o s„pt„m‚n„ se renun˛„ la cele dou„ propuneri ∫i se decide majorarea accizelor ∫i a taxelor pe dividende sau pe proprietate, peste Ónc„ o s„pt„m‚n„ se renun˛„ la acestea din urm„ ∫i se reia teza obligativit„˛ii cre∫terii T.V.A.-ului sau a cotei unice, mai trece o lun„ ∫i din nou T.V.A.-ul ∫i cota unic„ sunt trecute pe planul secund, iar Ón prim plan sunt aduse alte taxe ∫i impozite Ón direct.

Dup„ aproape un an ∫i jum„tate de guvernare a Alian˛ei D.A., oamenii de afaceri nu ∫tiu cu ce legisla˛ie fiscal„ vor opera Ón urm„toarea perioad„, nu ∫tiu care dintre taxe ∫i impozite vor cre∫te la anul, nu ∫tiu care va fi procentul de majorare, nu ∫tiu dup„ c‚t timp vor opera noi modific„ri, nu ∫tiu cu exactitate c‚nd va intra Ón vigoare noul Cod fiscal.

Dup„ aproape un an ∫i jum„tate de guvernare a Alian˛ei D.A., oamenii de afaceri nu mai sunt siguri de nimic din ceea ce ˛ine de sistemul fiscal. ™i atunci cum pot s„-∫i creioneze planurile de afaceri pentru anul viitor, ca s„ nu mai vorbim de planuri de business pe 2-3 ani, ∫i atunci cum s„-∫i fac„ bugetele de venituri ∫i cheltuieli, cum s„-∫i stabileasc„ proiectele de investi˛ii, cum s„ ∫tie Óncotro s„-∫i direc˛ioneze afacerea, cum s„ se dezvolte ∫i cum s„ ajute la dezvoltarea economiei ∫i a societ„˛ii?

Stima˛i colegi, trebuie s„ se Ón˛eleag„ o dat„ pentru totdeauna c„ un mediu de afaceri s„n„tos este efectul unei legisla˛ii fiscale stabile ∫i coerente, unui plan economic de guvernare predictibil ∫i unitar, unei viziuni de ansamblu ∫i pe termen lung.

Dac„ actuala putere nu Ón˛elege acest lucru, atunci toate ∫ansele ca Rom‚nia s„ aib„ un mediu economic s„n„tos ∫i o real„ economie de pia˛„ sunt sortite e∫ecului.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Gheorghe David

#65799

## **Domnul Gheorghe David:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea are ca titlu îNatura privit„ din spa˛iu“. Pe 16 iunie 1972 a fost dat„ publicit„˛ii Declara˛ia adoptat„ de Conferin˛a Mondial„ a Na˛iunilor Unite,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/20.IV.2006 desf„∫urat„ la Stockholm, privitoare la mediul Ónconjur„tor. Prin acest document, adoptat de delega˛iile statelor participante ∫i apoi ratificat de c„tre guvernele acestor ˛„ri, au fost stabilite liniile directoare de ac˛iune pentru protec˛ia global„ a mediului Ónconjur„tor ∫i a dezvolt„rii economice, av‚nd ca principiu fundamental recunoa∫terea interdependen˛ei existente Óntre necesitatea conserv„rii factorilor de mediu, ca bun comun al Óntregii umanit„˛i, ∫i cre∫terea bun„st„rii materiale a tuturor popoarelor lumii.

La conferin˛ele cu tematic„ similar„ care au urmat, de aceea∫i amploare sau limitate la dezbaterea unor aspecte de stringent„ actualitate — dezvoltarea durabil„, limitarea polu„rii, explozia demografic„, siguran˛a alimentar„ — cum au fost cele desf„∫urate la Rio de Janeiro, Kyoto, Berlin, Cairo ∫i Johannesburg, de fiecare dat„ a fost reiterat„ necesitatea con∫tientiz„rii faptului c„ planeta P„m‚nt este casa comun„ a tuturor, indiferent de locul Ón care ne este dat s„ tr„im, c„ resursele ei, inclusiv apa pe care o bem ∫i aerul pe care Ól respir„m, sunt limitate ∫i c„ suntem singurii r„spunz„tori de epuizarea ori afectarea calitativ„ a acestor bog„˛ii, Ón absen˛a c„rora via˛a ar fi de neconceput.

Œn perioada 2—4 aprilie anul curent, Ón organizarea Parlamentului suedez ∫i a Comisiei sale pentru locuin˛e, Ón ora∫ul Gävle s-a desf„∫urat Conferin˛a cu privire la Directiva INSPIRE (Infrastructur„ pentru Informarea Spa˛ial„ Ón Europa), la care au participat delega˛i ai parlamentelor na˛ionale din statele membre sau candidate la Uniunea European„, precum ∫i din partea Parlamentului European.

Componen˛a delega˛iei Senatului Rom‚niei participant„ la aceast„ conferin˛„ a fost format„ din senatorii: Oprea Mario Ovidiu, din Comisia pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, Gheorghe Constantin, Comisia economic„, industrii ∫i servicii, ∫i subsemnatul, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„.

Directiva INSPIRE vizeaz„ crearea unui cadru juridic pentru realizarea ∫i exploatarea unei infrastructuri a informa˛iilor spa˛iale Ón Europa, av‚nd ca obiectiv formularea, aplicarea, controlul ∫i evaluarea politicilor comunitare Ón statele membre, la toate nivelurile, precum ∫i furnizarea de informa˛ii publice Ón materie.

Œn principiu, noul organism comunitar vizeaz„, Ón principal, politica de mediu, dar, Ón acela∫i timp, ∫i modul Ón care factorii de mediu — solul, apa ∫i aerul — influen˛eaz„ nemijlocit agricultura, transporturile terestre, maritime ∫i aeriene, produc˛ia ∫i transportul energiei electrice, comunica˛iile etc.

Practic, conferin˛a a avut ca obiectiv crearea cadrului juridic de gestionare ∫i exploatare a unei infrastructuri a informa˛iilor spa˛iale.

Gra˛ie sateli˛ilor anume echipa˛i s„ monitorizeze tot ce se petrece Ón spa˛iul cosmic (radia˛ii, de pild„), Ón atmosfera care Ónconjoar„ planeta noastr„ ∫i la nivelul solului, noi suntem ast„zi mult mai rapid informa˛i ∫i, astfel, avem posibilitatea de a lua din timp m„suri pentru limitarea daunelor produse de fenomenele naturale devastatoare, cum ar fi: inunda˛iile, incendiile, uraganele, invazii ale unor d„un„tori asupra culturilor agricole, cum ar fi, de pild„, l„custele etc.

Dar nu numai at‚t. Foarte importante pentru luarea deciziilor menite s„ limiteze efectele polu„rii sunt ∫i informa˛iile privitoare la emisiile de gaze nocive Ón atmosfer„, acuzate, pe bun„ dreptate, de Ónc„lzirea planetei (efectul de ser„), la existen˛a a∫a-numitelor îg„uri“ Ón straturile de ozon care ne protejeaz„ Ómpotriva radia˛iilor ultraviolete.

Toate aceste aspecte s-au aflat Ónscrise pe ordinea de zi a dezbaterilor, care s-au desf„∫urat sub patronajul pre∫edintelui Parlamentului suedez, domnul Björn von Sydow, ∫i a pre∫edintelui Comisiei pentru locuin˛e, doamna Raganwi Marcelind.

Printre temele abordate s-au aflat dezbaterile asupra rolului parlamentelor na˛ionale, al Parlamentului ∫i Consiliului de Mini∫tri European Ón promovarea Directivei INSPIRE.

Unul dintre subiectele de real interes este cel referitor la modul de utilizare a datelor spa˛iale ∫i dezvoltarea unei infrastructuri adecvate valorific„rii lor. Œn afara dezbaterilor ∫i a unei expozi˛ii deschise cu acest prilej, din program nu au lipsit Ónt‚lnirile dintre grupurile parlamentare.

De asemenea, vreau s„ fac precizarea c„ un moment important a fost Ónt‚lnirea pre∫edintelui Parlamentului suedez cu noi, cei care am format delega˛ia senatorial„, ocazie cu care am discutat diferite probleme legate de aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. Asupra acestor probleme vom mai reveni.

Din c‚te cunosc, Ón acest moment, Ón Rom‚nia, pentru stabilirea unui punct de plecare din punct de vedere tehnic ∫i tehnologic Ón implementarea unei infrastructuri na˛ionale de date spa˛iale, exist„ dou„ institu˛ii cu tradi˛ie Ón domeniul informa˛iei spa˛iale: Centrul Na˛ional de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie ∫i Teledetec˛ie ∫i Direc˛ia Topografic„ Militar„.

Ace∫tia sunt principalii piloni pe care Rom‚nia Ói are, Ón momentul de fa˛„, Ón Óncercarea stabilirii unei infrastructuri na˛ionale de date spa˛iale durabile. Cele dou„ institu˛ii posed„ personal calificat ∫i tehnologia necesar„ pentru a face cu succes fa˛„ acestei noi provoc„ri. Ele pot contribui la construc˛ia bazei viitoarei infrastructuri na˛ionale de date spa˛iale ∫i, mai ales, la integrarea informa˛iilor ce vor veni din alte surse ∫i se vor constitui ca plus valoare la informa˛ia deja existent„.

V„ mul˛umesc.

Gavril„ Vasilescu

#85041

|**Domnul Gavril„ Vasilescu:**|| |---|---| |Antonie ™tefan Mihail Apostol Neculai|pentru pentru| |Arca∫ Viorel|pentru| |Ardelean Aurel Arion Viorel|contra pentru| |Athanasiu Alexandru|pentru| |Basgan Ion Berceanu Radu Mircea|pentru absent| |Blaga Vasile Bobe∫ Marin Cazacu Cornelia C‚mpeanu Radu Anton C‚rlan Dan Chelaru Ioan Cintez„ Mircea|pentru pentru pentru pentru pentru pentru pentru| |Ciornei Silvia|pentru| |Cioroianu Adrian Mihai|pentru| |Cismaru Ivan|pentru| |Copos Gheorghe|pentru| |Corodan Ioan|contra| |Cozm‚nc„ Octav|absent| |Cre˛u Corina|euro-observator| |Cre˛u Ovidiu Teodor Cucuian Cristian|pentru pentru| |Cuta∫ George Sabin Daea Petre|pentru pentru| |David Cristian|pentru| |David Gheorghe|pentru| |Diaconescu Cristian|pentru| |Dina Carol Dinescu Valentin|contra contra| |DÓncu Vasile|pentru| |Duca Viorel Senior Dumitrescu Ion Mihai|pentru pentru| |Dumitrescu Gheorghe Viorel|contra| |Dumitru Constantin|pentru| |Eckstein Kovács Péter|delega˛ie| |Fekete Szabó András Levente|absent| |Filipescu Teodor|concediu medical| |Florescu Ion Flutur Gheorghe|pentru Guvern| |Frunda György|delega˛ie| |Funar Gheorghe|contra| |G„ucan Constantin|contra| ## MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/20.IV.2006

Geoan„ Mircea Dan absent Georgescu Radu Cristian pentru Gheorghe Constantin pentru Ha∫otti Puiu pentru Ila∫cu Ilie absent Iliescu Ion pentru Ilu∫c„ Daniel pentru Ion Vasile absent Iorga Nicolae contra Iorgovan Antonie Io˛cu Petru Nicolae pentru Iv„nescu Paula Maria pentru Jurcan Dorel pentru Loghin Irina absent Lupoi Mihail delega˛ie Maior George Cristian delega˛ie Mardare Radu C„t„lin pentru Marinescu Marius pentru Markó Béla pentru Mele∫canu Teodor Viorel pentru Mereu˛„ Mircea Gheorghe pentru Mih„escu Eugen contra Mih„ilescu Petru ™erban pentru Moisuc Viorica Georgeta Pompilia contra Moraru Ion pentru Mor˛un Alexandru Ioan pentru Neagoe Otilian pentru Neagu Nicolae pentru Németh Csaba pentru Nicolae ™erban pentru Nicolai Norica pentru Novolan Traian pentru Onaca Dorel Constantin pentru Oprea Mario Ovidiu pentru Oprescu Sorin Mircea pentru Pascu Corneliu pentru P„curaru Nicolae Paul Anton pentru P„unescu Adrian absent Pere∫ Alexandru pentru Pete ™tefan pentru Petre Maria pentru Petrescu Ilie contra Popa Aron Ioan pentru Popa Dan Gabriel pentru Popa Nicolae Vlad pentru Popescu Dan Mircea absent Popescu Ionel pentru Popescu Irinel pentru Popescu Mihail pentru Prodan Tiberiu Aurelian pentru Puskás Valentin Zoltán pentru R„doi Ion pentru R„doi Ovidiu pentru R„dulescu Cristache pentru Roibu Aristide absent Sab„u Dan pentru S‚rbu Ilie pentru Silistru Doina pentru Simionescu Aurel Gabriel pentru Sógor Csaba pentru Solcanu Ion pentru Stan Petru contra St„noiu Rodica Mihaela delega˛ie

Stoica Ilie pentru Str„til„ ™erban Cezar pentru Stroe Radu pentru Szabó Károly Ferenc pentru ™erb„nescu Verginia pentru ™erbu Gheorghe Vergil pentru ™ere∫ Ioan Codru˛ pentru ™tefan Viorel ™ter Sever pentru Talpe∫ Ioan absent T„n„sescu Dan Claudiu contra T„r„cil„ Doru Ioan pentru Terinte Radu pentru Theodorescu R„zvan Emil pentru TÓlv„r Angel pentru Toma Ion pentru Tudor Corneliu Vadim contra fi‚buleac Mihai pentru f c„u Silvia Adriana pentru fiÓrle Radu pentru Ungheanu Mihai contra Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ pentru Vasilescu Gavril„ pentru V„c„roiu Nicolae pentru V„rg„u Ion pentru Vedina∫ Verginia contra Verestóy Attila pentru Voiculescu Dan pentru Vosganian Varujan pentru Vraciu Jan pentru

Gavril„ Vasilescu

#89682

**:**||Fekete Szabó Andras Levente|absent| |Procedur„!||Filipescu Teodor|concediu medical| |||Florescu Ion|ab˛inere| |**Domnul Nicolae V„c„roiu:**||Flutur Gheorghe|pentru| |Numai o secund„.||Frunda György|absent| |V„ mul˛umesc foarte mult.||Funar Gheorghe|contra| |Vreau s„ v„ anun˛ c„, Ón conformitate cu prevederile||G„ucan Constantin|contra| |ulamentului nou pe care l-am aprobat, noi vom trece||Geoan„ Mircea Dan|contra| |m la votul pe lege, vot final pe lege. Dac„ o vot„m,||Georgescu Radu Cristian|contra| |c„ avem 69 de voturi pentru,|Ónseamn„ c„ vom|Gheorghe Constantin|pentru| |oduce amendamentele ∫i legea a|fost adoptat„.|Ha∫otti Puiu|pentru| |Vreau s„ v„ anun˛ c„ votul dumneavoastr„ poate s„||Ila∫cu Ilie|absent| |îpentru“, îcontra“ sau îab˛inere“. Deci îcontra“ sau||Iliescu Ion|contra| |˛inere“, asta este prevederea regulamentar„. Œl invit pe domnul secretar Funar pentru a face apelul.||Ilu∫c„ Daniel Ion Vasile|pentru contra| |m trece la votul pe lege, dup„ care vom anun˛a ultatele. Rog, cu mare aten˛ie, apelul ∫i vot„m legea. P‚n„ um s-a votat raportul cu amendamente. Acum este m, da!||Iorga Nicolae Iorgovan Antonie Io˛cu Petru Nicolae Iv„nescu Paula Maria Jurcan Dorel|contra contra pentru pentru pentru| |**Domnul Gheorghe Funar:** Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Antonie ™tefan Mihail Apostol Neculai Arca∫ Viorel Ardelean Aurel Arion Viorel Athanasiu Alexandru Basgan Ion Berceanu Radu Mircea Blaga Vasile|pentru ab˛inere ab˛inere contra pentru ab˛inere pentru pentru pentru|Loghin Irina Lupoi Mihail Maior George Cristian Mardare Radu C„t„lin Marinescu Marius Markó Béla Mele∫canu Teodor Viorel Mereu˛„ Mircea Gheorghe Mih„escu Eugen Mih„ilescu Petru ™erban Moisuc Viorica Georgeta Pompilia Moraru Ion|absent delega˛ie delega˛ie contra pentru pentru pentru pentru contra contra contra contra| |Bobe∫ Marin Cazacu Cornelia C‚mpeanu Radu Anton C‚rlan Dan Chelaru Ioan Cintez„ Mircea Ciornei Silvia|pentru pentru pentru pentru contra pentru pentru|Mor˛un Alexandru Ioan Neagoe Otilian Neagu Nicolae Németh Csaba Nicolae ™erban Nicolai Norica Novolan Traian|pentru contra pentru pentru contra pentru absent| |Cioroianu Adrian Mihai|pentru|Onaca Dorel Constantin|pentru| |Cismaru Ivan|pentru|Oprea Mario Ovidiu|pentru| |Copos Gheorghe|pentru|Oprescu Sorin Mircea|contra| |Corodan Ioan|ab˛inere|Pascu Corneliu|pentru| |Cozm‚nc„ Octav|absent|P„curaru Nicolae Paul Anton|pentru| |Cre˛u Corina|euroobservator|P„unescu Adrian|absent| |Cre˛u Ovidiu Teodor|contra|Pere∫ Alexandru|pentru| |Cucuian Cristian|pentru|Pete ™tefan|pentru| |Cuta∫ George Sabin|pentru|Petre Maria|pentru| |Daea Petre|contra|Petrescu Ilie|contra| |David Cristian|pentru|Popa Aron Ioan|pentru| |David Gheorghe|pentru|Popa Dan Gabriel|pentru| |Diaconescu Cristian|ab˛inere|Popa Nicolae Vlad|pentru| |Dina Carol|contra|Popescu Dan Mircea|absent| |Dinescu Valentin|contra|Popescu Ionel|pentru| |DÓncu Vasile|ab˛inere|Popescu Irinel|pentru| |Duca Viorel Senior|pentru|Popescu Mihail|contra|

Vreau s„ v„ anun˛ c„, Ón conformitate cu prevederile regulamentului nou pe care l-am aprobat, noi vom trece acum la votul pe lege, vot final pe lege. Dac„ o vot„m, dac„ avem 69 de voturi pentru, Ónseamn„ c„ vom introduce amendamentele ∫i legea a fost adoptat„.

Vreau s„ v„ anun˛ c„ votul dumneavoastr„ poate s„ fie îpentru“, îcontra“ sau îab˛inere“. Deci îcontra“ sau îab˛inere“, asta este prevederea regulamentar„.

Œl invit pe domnul secretar Funar pentru a face apelul. Vom trece la votul pe lege, dup„ care vom anun˛a rezultatele.

Rog, cu mare aten˛ie, apelul ∫i vot„m legea. P‚n„ acum s-a votat raportul cu amendamente. Acum este acum, da!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/20.IV.2006 Prodan Tiberiu Aurelian pentru Puskás Valentin Zoltán pentru R„doi Ion ab˛inere R„doi Ovidiu pentru R„dulescu Cristache pentru Roibu Aristide absent Sab„u Dan pentru S‚rbu Ilie contra Silistru Doina ab˛inere Simionescu Aurel Gabriel ab˛inere Sógor Csaba pentru Solcanu Ion contra Stan Petru contra St„noiu Rodica Mihaela delega˛ie Stoica Ilie pentru Str„til„ ™erban Cezar pentru Stroe Radu pentru Szabó Károly Ferenc pentru ™erb„nescu Verginia pentru ™erbu Gheorghe Vergil pentru ™ere∫ Ioan Codru˛ pentru ™tefan Viorel contra ™ter Sever contra Talpe∫ Ioan contra T„n„sescu Dan Claudiu contra T„r„cil„ Doru Ioan contra Theodorescu R„zvan Emil contra Terinte Radu pentru TÓlv„r Angel contra Toma Ion ab˛inere Tudor Corneliu Vadim contra fi‚buleac Mihai pentru f c„u Silvia Adriana contra fiÓrle Radu pentru Ungheanu Mihai contra Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ contra Vasilescu Gavril„ pentru V„c„roiu Nicolae contra V„rg„u Ion contra Vedina∫ Verginia contra Verestóy Attila pentru Voiculescu Dan pentru Vosganian Varujan pentru Vraciu Jan pentru

A sosit domnul senator Flutur.

Dac„ accepta˛i, domnule pre∫edinte, s„-i corect„m votul, Ón func˛ie de op˛iunea d‚nsului?

Ion Toma

#130680

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor colegi,

Œn ultimii ani, toat„ opinia public„, ca ∫i mass-media din ˛ara noastr„ au fost aten˛ionate de problemele complexe legate de integrarea social„ a tinerilor care au Ómplinit 18 ani Ón reziden˛a centrelor de plasament ∫i care, din cauza v‚rstei ∫i a Óncet„rii preg„tirii ∫colare, nu mai pot locui ∫i beneficia de acele drepturi specifice acestor a∫ez„minte. Majoritatea acestora nu-∫i cunosc familiile naturale sau provin din familii monoparentale sau disfunc˛ionale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/20.IV.2006 Œn aceste condi˛ii, reintegrarea social„ ∫i familial„ este pentru aceast„ categorie de tineri, de multe ori, un vis, iar societatea rom‚neasc„, Ón ansamblul ei, nu dispune de resurse financiare care s„ le asigure un minimum de subzisten˛„ la Ónceputul vie˛ii sociale.

Legea nr. 61/1993 privind aloca˛ia de stat pentru copii, cu modific„rile ulterioare, stabile∫te cadrul juridic pentru acordarea aloca˛iei de stat pentru copii. Acesta este un drept universal, de care beneficiaz„ to˛i copiii din Rom‚nia p‚n„ la v‚rsta de 16 ani sau 18 ani, dup„ caz, atunci c‚nd ace∫tia Ó∫i continu„ preg„tirea ∫colar„.

Condi˛iile de acordare a aloca˛iei ∫i modalit„˛ile de plat„ sunt stabilite Ón mod riguros. Astfel, beneficiaz„ de acest drept copiii care urmeaz„ una dintre formele de Ónv„˛„m‚nt prev„zute de lege, copiii Óncadra˛i Ón gradele I ∫i II de invaliditate ∫i copiii cu handicap, c‚t ∫i copiii cet„˛enilor str„ini ∫i ai persoanelor f„r„ cet„˛enie, reziden˛i Ón condi˛iile legii Ón Rom‚nia.

Œn textul legii respective nu se face referire Óns„ la posibilitatea acord„rii aloca˛iei de stat pentru copiii institu˛ionaliza˛i Ón centrele de plasament ale statului. Este necesar ca ∫i aceste categorii de copii s„ beneficieze de plata aloca˛iilor de stat, pornindu-se de la principiul universalit„˛ii acestui drept.

Av‚nd Ón vedere necesitatea complet„rii reglement„rii Ón vigoare, Ón sensul acord„rii aloca˛iei de stat ∫i copiilor institu˛ionaliza˛i, care s„ le serveasc„ drept ajutor la Ónceputul vie˛ii lor sociale, v„ propunem ini˛iativa legislativ„ pentru completarea Legii nr. 61/1993 privind aloca˛ia pentru copii.

Fac precizarea c„ efortul financiar pentru ace∫ti copii se ridic„ la suma de 12 miliarde lei vechi, care cred eu c„ nu ar afecta at‚t de mult bugetul, mai ales c„ aceast„ ini˛iativ„ afecteaz„ bugetul Óncep‚nd cu anul viitor.

V„ mul˛umesc.

03 · other · adoptat

Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii

45 de discursuri

Nicolae V„c„roiu
#155826
Mul˛umesc foarte mult.
Domnul senator Viorel Gheorghe Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare, dup„ care domnul Dinescu.
Mai este?
Din sal„
#156010
Nu mai este.
Nicolae V„c„roiu
#156042
Nu mai este!
Domnule senator Dumitrescu, ave˛i cuv‚ntul.
Gheorghe Viorel Dumitrescu
#156134
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul p„durilor, agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/20.IV.2006 Av‚nd Ón vedere sloganul electoral al Alian˛ei P.N.L.-P.D. îDreptate ∫i Adev„r“, îS„ tr„i˛i bine!“, precum ∫i grija Guvernului pentru a asigura rom‚nilor p‚inea cea de toate zilele, v„ rog s„-mi comunica˛i, la nivel na˛ional ∫i pe fiecare jude˛ Ón parte, care a fost suprafa˛a cultivat„ cu gr‚u Ón toamna anului 2005, comparativ cu toamna anului 1989.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare, adresat„ domnului ministru Sebastian Gheorghe Vl„descu, ministrul finan˛elor publice.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, Ón baza Legii nr. 247/2005, nedezb„tut„ Ón Parlament, s-a pus la cale cea mai mare afacere din Rom‚nia, cu denumirea tentant„ Fondul îProprietatea“.
Av‚nd Ón vedere prevederile Legii nr. 297/2004 privind pia˛a de capital, v„ rog s„-mi comunica˛i dac„ Fondul îProprietatea“ este legal constituit ∫i are sau nu autoriza˛ie Ón prealabil de la C.N.V.M.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Nicolae V„c„roiu
#157324
Mul˛umesc.
Domnul senator Claudiu T„n„sescu, ave˛i o Óntrebare. O mai adresa˛i?
Din sal„
#157439
Nu, domnule pre∫edinte.
Nicolae V„c„roiu
#157482
Œn˛eleg c„ nu.
Domnul senator Ovidiu R„doi, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D. îDreptate ∫i Adev„r“, o interpelare ∫i urmeaz„ domnul senator Gheorghe Funar cu o interpelare.
Ovidiu R„doi
#157688
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.
Pe ∫oseaua european„ Bucure∫ti—Craiova—Timi∫oara au fost demarate lucr„rile de reasfaltare, recondi˛ionare ∫i reamenajare.
Pe tronsonul Bucure∫ti—Craiova ∫i Craiova—DrobetaTurnu-Severin sunt finalizate sau Ón curs de finalizare lucr„rile, iar pe tronsonul Drobeta-Turnu-Severin— Caransebe∫—Lugoj, pe o distan˛„ de 146 km, opera˛iunile de recondi˛ionare ∫i reasfaltare nu au Ónceput.
Av‚nd Ón vedere finalizarea lucr„rilor pe tronsonul Bucure∫ti—Drobeta-Turnu-Severin, v„ rog, domnule ministru, s„ preciza˛i c‚nd vor Óncepe lucr„rile ∫i pe traseul Drobeta-Turnu-Severin—Caransebe∫—Lugoj.
De asemenea, v„ rog s„ ne informa˛i care este perioada de derulare a lucr„rilor pe acest traseu ∫i dac„ a˛i avut Ón vedere o strategie privind durata lucr„rilor pe tronsonul Turnu Severin—Lugoj.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#158697
Mul˛umesc.
Din partea Grupului parlamentar P.R.M., domnul Gheorghe Funar cu o interpelare. Urmeaz„ domnul Ion Toma.
Gheorghe Funar
#158848
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este scurt„. Este adresat„ primului-ministru. Cunoa∫te˛i c„ titlul VII din Legea nr. 247/2005 Óncalc„ dou„ principii majore ale Constitu˛iei Rom‚niei, respectiv principiul garant„rii propriet„˛ii ∫i principiul libert„˛ii de asociere?
V„ solicit s„-mi comunica˛i de ce nu suspenda˛i prin ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului prevederile din Legea nr. 247/2005 referitoare la Fondul îProprietatea“, care este contestat de c„tre marea majoritate a proprietarilor de drept, beneficiari ai acestei legi.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Nicolae V„c„roiu
#159469
Invit la microfon pe domnul senator Ion Toma, din partea Grupului parlamentar P.S.D. Urmeaz„ domnul senator Ilie Petrescu, cu o interpelare.
Ion Toma
#159644
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii.
Domnule ministru,
Œn ultima perioad„ s-a pus un accent foarte mare pe reducerea cheltuielilor nejustificate din s„n„tate.
Buna inten˛ie nu este de ajuns, domnule ministru, at‚ta timp c‚t lipsesc dou„ lucruri de baz„ din legisla˛ia medical„, ∫i anume:
a) o salarizare diferen˛iat„ a corpului medical Ón func˛ie de specialitatea ∫i locul de munc„.
Œn prezent, un medic chirurg care opereaz„ zilnic 5 ore pe zi are acela∫i salariu de Óncadrare cu al unui medic de medicin„ intern„ care lucreaz„ Óntr-un cabinet medical sau al unui medic la statistic„. Diferen˛a este dat„ de sporuri. Acest lucru nu va stimula Óns„ profesionistul Ón dorin˛a continu„ de perfec˛ionare sau de a practica specialit„˛i dificile ∫i care ast„zi sunt deficitare Ón Rom‚nia;
b) ghiduri de practic„ ∫i protocoale, fi∫a fiec„rei specialit„˛i, cu competen˛a acesteia, implementate obligatoriu, Ón special pentru a eficientiza activitatea controlului banilor.
Exagerarea cheltuielilor Óntr-un spital nu se face exclusiv din cauza personalului economic, ci, Ón mare m„sur„, din cauza personalului medical care recomand„ un num„r excesiv de investiga˛ii medicale. Œn prezent, este greu s„ demonstrezi, ca organ de control, unui profesionist c„ nu a avut o conduit„...
Nicolae V„c„roiu
#161018
V„ rog s„ restr‚nge˛i, stimate coleg. Deja sunte˛i... Mai sunt 50 de secunde ∫i mai sunt 6 colegi s„ vorbeasc„.
Ion Toma
#161164
V„ Óntreb, domnule ministru, Ón condi˛iile de mai sus, cum putem tinde spre o activitate medical„ eficient„ ∫i eficace, Ón care fiecare ban s„ fie cheltuit cu discern„m‚nt?
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/20.IV.2006
Nicolae V„c„roiu
#161465
Mul˛umesc.
Domnul senator Ilie Petrescu, cu o interpelare. Urmeaz„ domnul Angel TÓlv„r.
Ilie Petrescu
#161588
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ domnului ministru al economiei ∫i comer˛ului Ioan Codru˛ ™ere∫.
Œncep‚nd cu anul 2002, de nenum„rate ori am Óntrebat ∫i am interpelat Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, pentru a informa mai bine cet„˛enii din municipiul Motru cu privire la Centrul de Afaceri Leurda, care se afl„ la distan˛a de 4 km fa˛„ de municipiul Motru.
Œn anul 2004, la nivelul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, a avut loc o licita˛ie privind contracte de execu˛ie drumuri ∫i amenajarea canalului din Leurda.
V„ solicit s„ m„ informa˛i c‚nd vor beneficia de acest proiect cet„˛enii din Leurda, aronda˛i municipiului Motru. V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Nicolae V„c„roiu
#162331
Mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul Angel TÓlv„r, din partea Grupului parlamentar P.S.D. Urmeaz„ domnul Viorel Dumitrescu.
Angel TÓlv„r
#162504
Mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului Mihail H„rd„u, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.
Conform unor declara˛ii publice f„cute de dumneavoastr„, exist„ inspectorate ∫colare jude˛ene care, citez: înu au trimis nici p‚n„ acum rapoartele pentru ob˛inerea fondurilor promise de Guvern pentru proiect“. Am Óncheiat citatul.
Av‚nd Ón vedere acest lucru, v„ Óntreb care este stadiul elabor„rii de proiecte Ón vederea implement„rii prevederii din acordul Óncheiat Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i sindicatele din Ónv„˛„m‚nt cu privire la alocarea unei sume de peste un miliard de euro pentru sus˛inerea investi˛iilor din educa˛ie.
Solicit r„spuns scris.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Nicolae V„c„roiu
#163245
Mul˛umesc foarte mult.
Domnul senator Viorel Dumitrescu. Microfonul nr. 2. Urmeaz„ domnul senator Claudiu T„n„sescu.
Gheorghe Viorel Dumitrescu
#163397
Interpelarea este adresat„ primului-ministru, domnul C„lin Constantin Popescu-T„riceanu.
Dup„ cum se ∫tie, titlul VII din Legea nr. 247/2005, dup„ opinia noastr„, Óncalc„ principiul libert„˛ii de asociere. Fo∫tii proprietari, c„rora, Ón loc de restituire Ón natur„, li se ofer„ titluri de desp„gubire, sunt obliga˛i s„ devin„ ac˛ionari la Fondul îProprietatea“, adic„ s„ se asocieze cu statul ∫i cu al˛i proprietari, cu riscul unei afaceri.
Dumneavoastr„ cunoa∫te˛i c„, prin Constitu˛ie, este interzis„ asocierea for˛at„.
V„ rog, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care sunt argumentele ∫i motivele pentru care sus˛ine˛i Fondul îProprietatea“, care, pe de o parte, reprezint„ o Ónc„lcare a Constitu˛iei, iar, pe de alt„ parte, constituie un risc uria∫ pentru mai multe sute de mii de rom‚ni.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Nicolae V„c„roiu
#164288
Mul˛umesc.
Domnul senator Claudiu T„n„sescu, din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare. Tot microfonul nr. 2.
Dan Claudiu T„n„sescu
#164436
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o interpelare adresat„ primului-ministru, domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Obiectul interpel„rii este urm„torul.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, Ón baza Legii nr. 187/1999 s-a organizat ∫i s-a desf„∫urat activitatea C.N.S.A.S.-ului.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i, pentru fiecare an din cei 6 ani de activitate ai C.N.S.A.S., care au fost cheltuielile suportate de la bugetul statului, din care cheltuielile cu salariile.
De asemenea, v„ solicit s„-mi comunica˛i, pe aceea∫i perioad„, cu defalcarea pe fiecare an, care a fost num„rul de dosare cercetate ∫i num„rul dovezilor eliberate anual.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Am ∫i o Óntrebare, adresat„ tot domnului prim-ministru C„lin Anton Popescu-T„riceanu.
Am aflat din mass-media despre grupul de prieteni ai dumneavoastr„, de politicieni controversa˛i ∫i speciali∫ti Ón privatiz„ri controversate, pe care i-a˛i numit la conducerea Fondului îProprietatea“.
V„ solicit s„-mi comunica˛i ce sume a Óncasat p‚n„ la sf‚r∫itul lunii martie anul curent fiecare membru al consiliului de supraveghere-administra˛ie al Fondului îProprietatea“.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
™i ultima Óntrebare, tot domnului...
Nicolae V„c„roiu
#165731
Stimate coleg, mul˛umesc, v„ rog s„ lua˛i loc. Haide˛i s„ nu dep„∫im...
Dan Claudiu T„n„sescu
#165837
V„ mul˛umesc.
Data viitoare. Am v„zut c„ e pu˛in„ lume.
Nicolae V„c„roiu
#165933
Data viitoare mai pune˛i Óntreb„ri, v„ mai dau dreptul. Stima˛i colegi, trecem la r„spunsuri la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
V„ rog, reprezentan˛ii Guvernului, s„ m„ urm„ri˛i numai o secund„.
Domnul secretar de stat — pe cine avem Ónt‚i aici? —, domnul Alexandros Galia˛atos, urm„ri˛i-m„ Ónt‚i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/20.IV.2006 Doamnei senator Verginia Vedina∫ de la P.R.M. Ói da˛i r„spunsul scris, domnului senator Viorel Dumitrescu la fel, domnului senator Petre Daea la fel. Nu. Vede˛i c„ sunt mai mul˛i...
## Doamnei senator Vedina∫.
Domnule Octavian BÓgiu, domnului senator Viorel Dumitrescu v„ rog s„-i transmite˛i Ón scris r„spunsul.
Domnule D„nu˛ Apetrei, domnului senator Petre Daea Ói da˛i r„spunsul scris. Acela∫i lucru ∫i domnului senator Viorel Dumitrescu, r„spuns scris.
Nu sunt aici ∫i atunci nu ave˛i obliga˛ia s„ r„spunde˛i oral. Le trimite˛i r„spunsul scris. Nu mai este cazul s„ mai reveni˛i a doua oar„.
Domnul secretar de stat Dumitru Miron, domnului senator Aurel Ardelean Ói da˛i r„spunsul scris Ón leg„tur„ cu taxele ∫colare pentru cet„˛enii str„ini.
Domnul C„t„lin Doic„, secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice, pentru domnul senator Ilie Petrescu, r„spuns Ón scris Ón leg„tur„ cu Ónchiderea Óntreprinderilor din Gorj.
Domnul Adrian Cioc„nea, secretar de stat Ón Ministerul Integr„rii Europene, domnului senator Ion V„rg„u Ói d„ r„spuns Ón scris Ón leg„tur„ cu agricultura ecologic„ Ón Rom‚nia.
Domnul Székely Ervin Zoltán, secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii, Ói d„ r„spuns Ón scris domnului senator Ion Toma Ón leg„tur„ cu normarea personalului medical. Tot r„spuns scris ∫i tot domnului senator Ion Toma Ón leg„tur„ cu tratarea bolnavilor cronici ∫i a v‚rstnicilor.
Domnul Gabriel Popa nu este prezent, a solicitat o am‚nare.
La interpel„ri, domnul secretar de stat Octavian BÓgiu, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, d„ r„spunsul scris domnului senator Ilie Petrescu, de la P.R.M., Ón leg„tur„ cu disponibiliz„rile Ón minerit.
Domnul secretar de stat D„nu˛ Apetrei, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, d„ r„spunsul scris domnului senator Sógor Csaba, U.D.M.R., Ón leg„tur„ cu proprietatea asupra drumurilor ∫i construc˛iilor de pe terenurile forestiere.
Nicolae V„c„roiu
#171212
Domnule senator, sunte˛i mul˛umit de r„spuns, da? E Ón ordine.
V„ rog s„ da˛i r„spuns ∫i domnului senator Ioan Talpe∫, cu privire la concesionarea unor activit„˛i din portul Constan˛a.
Alexandros Galia˛atos
#171432
Domnule pre∫edinte, Domnule senator,
Referitor la interpelarea dumneavoastr„ adresat„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, v„ comunic„m urm„toarele.
Œn conformitate cu prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor ∫i c„ilor navigabile, precum ∫i desf„∫urarea activit„˛ilor de transport naval Ón porturi ∫i pe c„i navigabile, republicat„, serviciile remorcaj de manevr„ ∫i legare-dezlegare a navelor maritime constituie servicii de siguran˛„ Ón zonele
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/20.IV.2006 unde este instituit„ obligativitatea efectu„rii acestor servicii publice de interes na˛ional.
La art. 44 al aceleia∫i ordonan˛e se precizeaz„ c„ aceste servicii publice de interes na˛ional pot fi concesionate de minister, Ón condi˛iile legii, persoanelor juridice rom‚ne, ceea ce Ónseamn„ c„ textul legii nu instituie o obligativitate de a concesiona, ci numai o posibilitate.
Ordonan˛a Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor ∫i c„ilor navigabile, precum ∫i desf„∫urarea activit„˛ilor de transport naval Ón porturi ∫i pe c„i navigabile a fost elaborat„ Ón anul 1999, c‚nd Ónc„ nu Óncepuser„ negocierile Rom‚niei cu Uniunea European„.
Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 2.190/2004 s-a luat decizia Ónceperii procedurilor de concesionare a serviciilor publice de remorcaj de manevr„ ∫i legare-dezlegare nave. Urma s„ se finalizeze Ón luna martie 2005 pentru navele maritime din Portul Constan˛a.
Œn luna octombrie 2004, a fost propus spre aprobare de c„tre Comisia European„ un proiect de directiv„ privind accesul pe pia˛a serviciilor portuare.
Œn conformitate cu textul acestei directive, serviciile portuare, inclusiv remorcajul ∫i legarea-dezlegarea navelor, se desf„∫oar„ Ón condi˛ii de liber„ concuren˛„. Cei care efectueaz„ aceste activit„˛i trebuie s„ Óndeplineasc„ anumite condi˛ii stabilite de autorit„˛ile competente. Prevederile acestei directive erau Ón contradic˛ie cu concesionarea serviciilor de legare-dezlegare ∫i remorcaj nave. Œn cazul Ón care directiva mai sus men˛ionat„ era aprobat„, trebuia preluat„ Ón legisla˛ia rom‚n„, conduc‚nd astfel la anularea contractelor de concesiune.
Nicolae V„c„roiu
#173726
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stimate coleg, Ón˛eleg c„ a˛i f„cut un r„spuns amplu. I-l da˛i domnului senator Ioan Talpe∫ ∫i, dac„ va fi nevoie, mai intervine o dat„ la dumneavoastr„. Nu putem asculta 20 de minute un r„spuns tehnic.
De acord, domnul senator?
## **Domnul Ioan Talpe∫**
Nicolae V„c„roiu
#174028
**:**
Da.
Nicolae V„c„roiu
#174041
Mul˛umesc foarte mult.
Domnul senator Ioan Talpe∫ mai are o interpelare la dumneavoastr„ privind reabilitarea DN 6, sec˛iunea Drobeta-Turnu-Severin—Lugoj.
V„ rog, foarte pe scurt.
Alexandros Galia˛atos
#174257
R„spunsul este foarte tehnic ∫i foarte lung.
Pe scurt, referitor la interpelarea dumneavoastr„, Ón mod particular la declara˛ia exprimat„ public cu privire la propunerea de desemnare a c‚∫tig„torului pentru lotul nr. 1 Garboli-Conicos ∫i Tirrena Scavi ∫i, de asemenea, la con˛inutul strict confiden˛ial al ofertelor firmelor c‚∫tig„toare, fapt ce reprezint„ o Ónc„lcare a normelor cu
privire la procedura de achizi˛ie public„, avem procesul de achizi˛ie terenuri.
Av‚nd Ón vedere problemele Ónt‚mpinate Ón derularea procesului de achizi˛ie Ón sectorul rutier, Ón baza Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauz„ de utilitate public„, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului a depus eforturi pentru Ómbun„t„˛irea cadrului legislativ. Astfel, au fost ini˛iate Legea nr. 198/2004, precum ∫i Hot„r‚rea de Guvern nr. 941/2004 privind normele metodologice de aplicare.
Normele de aplicare a Legii nr. 198/2004 impun o procedur„ laborioas„, care necesit„ un timp dificil de estimat, deoarece sunt foarte mul˛i factori implica˛i, iar interdependen˛a dintre ace∫tia face ca un termen exact pentru finalizarea procesului de expropriere s„ nu poat„ fi stabilit.
Nicolae V„c„roiu
#175476
Mul˛umesc, domnule secretar de stat. S-a Ón˛eles, v„ rog s„ transmite˛i pe larg expozeul acestui r„spuns.
Domnul senator Ioan Corodan, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, v„d c„ nu mai este Ón sal„.
Doamna secretar de stat Katalin Kibedi, v„ rog s„-i da˛i r„spunsul Ón scris.
Domnul secretar de stat C„t„lin Doic„... Nu, scuza˛i-m„! Numai o secund„, pentru c„ mai avem pentru domnul senator Ioan Corodan o problem„...
™i domnul secretar de stat Octavian BÓgiu, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, protec˛ia social„ a minerilor disponibiliza˛i, pentru domnul senator Ioan Corodan, tot scris, da?
™i acum, domnul D„nu˛ Apetrei, secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, cu un r„spuns c„tre domnul senator Gheorghe Funar, legat de bonurile valorice acordate produc„torilor agricoli Ón loc de subven˛ii.
V„ rog, o sintez„ a r„spunsului. Microfonul nr. 9.
## **Domnul D„nu˛ Apetrei** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate domnule senator Gheorghe Funar,
La Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„ ∫i Ónregistrat„ la Senat Ón data de 30 martie 2006, v„ comunic„m urm„toarele.
Œn anul 2005 s-a atribuit sprijin financiar produc„torilor agricoli din sectorul vegetal sub form„ de bonuri valorice, conform prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2005 ∫i ale Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 178/2005. Conform acestor ordonan˛e, tip„rirea bonurilor valorice s-a realizat pe baz„ de contract Óncheiat Óntre Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i Compania Na˛ional„ îImprimeria Na˛ional„“ — S.A., Ón condi˛iile Ordonan˛ei Guvernului nr. 199/2000 privind Ónfiin˛area Companiei Na˛ionale îImprimeria Na˛ional„“ — S.A. Tip„rirea bonurilor valorice distribuite produc„torilor agricoli, conform prevederilor acestei ordonan˛e, s-a f„cut Ón baza contractului Óncheiat Ón 10 martie 2005, Ón valoare de 6.995 mii lei RON, pentru un num„r de 786.956 de carnete cu bonuri valorice a c‚te 100 de file, cu diferite valori: 25.000—500.000 ∫i 1.000.000 de lei vechi.
Nicolae V„c„roiu
#179009
Mul˛umesc.
Domnul senator Gheorghe Funar?
Gheorghe Funar
#179086
De acord.
## **Domnul C„t„lin Doic„** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
Nu, nu, este foarte scurt r„spunsul.
Nicolae V„c„roiu
#179255
V„ rog.
C„t„lin Doic„
#179297
Referitor la Lista impozitelor ∫i taxelor pe care le-au pl„tit cet„˛enii Rom‚niei Ón 2005 ∫i a celor pe care le-au de pl„tit Ón 2006, acestea sunt: impozitul pe venit, impozitele ∫i taxele locale, stabilite potrivit prevederilor titlului III, respectiv, titlul IX din Legea nr. 573 din 2003 privind Codul fiscal, precum ∫i alte impozite ∫i taxe incidente, conform...
Nicolae V„c„roiu
#179695
Domnule secretar de stat, c‚te sunt? Le avem Ón lista bugetului de stat, s„ ∫ti˛i.
C„t„lin Doic„
#179812
™tiu.
Nicolae V„c„roiu
#179849
C‚te sunt? 80?
C„t„lin Doic„
#179898
Nu sunt num„rate.
Nicolae V„c„roiu
#179947
C‚te sunt ca num„r? Asta vrea domnul senator Gheorghe Funar s„ ∫tie.
C„t„lin Doic„
#180050
Nicolae V„c„roiu
#180080
De acord, da? Mul˛umesc foarte mult. ™i mai aveam...
Domnul secretar de stat, C„t„lin Doic„, da? Ministerul Finan˛elor Publice. Lista impozitelor ∫i taxelor din Rom‚nia, c„tre domnul senator Gheorghe Funar.
Dac„ n-o ave˛i, Ói propun domnului senator Gheorghe Funar.
Nu, nu sunt num„rate. Nu apar Ón r„spuns num„rate.
Nicolae V„c„roiu
#180434
Propun s„-i da˛i lista domnului senator Funar, s„ le vedem ∫i o confrunt„m cu ce avem pe lista bugetului de stat.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Declar„m Ónchis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.
S„ v-o dea?
Spune˛i num„rul ∫i, restul, i-o da˛i, dac„ se poate.
## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 19,10._
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#180762
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|123649]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 55/20.IV.2006 con˛ine 36 de pagini.**
Pre˛ul: 7,56 lei noi/75.600 lei vechi

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru

Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii