Antonie Iorgovan

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Interven˛ia colegului nostru, ∫i c‚nd spun colegul nostru, am Ón vedere colegul nostru sub aspectul profesiei juridice, este o interven˛ie justificat„ sub un numit aspect.

Domnia sa se Óntreab„, ∫i este o Óntrebare care are un suport Ón logica juridic„, dac„ nu cumva aceast„ formul„ va duce la ceva mai r„u, adic„ aceast„ solu˛ie prin care, Ón fond ce se Ónt‚mpl„? Procurorul era, ceea ce nu se putea acum, deci de la nivelul ierarhic, poate s„ preia activit„˛i pe care legea le d„dea Ón competen˛a exclusiv„ a procurorului de la nivelul inferior.

Dup„ p„rerea noastr„, actul normativ abia vine s„ pun„ Ón consonan˛„ func˛ionarea parchetelor, din punctul de vedere al procedurii penale, cu principiul constitu˛ional.

V„ rog s„-mi Óng„dui˛i s„ v„ re˛in aten˛ia asupra art. 132 alin. 1: îprocurorii Ó∫i desf„∫oar„ activitatea potrivit principiului legalit„˛ii, al impar˛ialit„˛ii ∫i al controlului ierarhic“.™i m-am oprit aici.

P„i, cum se poate vorbi despre control ierarhic, despre ierarhie, ceea ce Ónseamn„ Óntr-un limbaj, mai laic, c„pr„rie, Ón condi˛iile Ón care procurorul ierarhic superior se uita la procurorii de la nivelurile inferioare ca la Sfintele Moa∫te ∫i a∫tepta s„ treac„ ani, Ón unele situa˛ii, ca, Ón sf‚r∫it, s„-∫i spun„ punctul de vedere.

Deci, haide˛i s„ l„murim lucrurile. Procurorii sunt magistra˛i, c„ a∫a a dorit legiuitorul constituant, dar nu sunt magistra˛i de scaun, nu sunt judec„tori, ei sunt tocmai magistra˛i de parchet, ei sunt Ón operativ, via˛a preseaz„, ei sunt un paratr„snet al na˛iunii, la parchet ajung, p‚n„ la urm„, durerile oamenilor, Óntr-un fel sau altul, c„ Ón marea majoritate a situa˛iilor, parchetul este sesizat, sigur c„ el se poate sesiza ∫i din oficiu, dar este pl‚ngere, e denun˛ Ón spate.

Deci, dac„ este pl‚ngere ∫i denun˛, eu, cet„˛ean al Republicii, onest, consider c„ X a s„v‚r∫it anumite fapte ∫i fac pl‚ngere penal„, cum este mai bine, s„ apreciem c„ acel care a ajuns s„ cerceteze dosarul este suveran ∫i s„ ne rug„m de el ∫i s„ ne Ónchin„m p‚n„ c‚nd, Ón sf‚r∫it, catadicse∫te s„ dea o solu˛ie, s„ dea o rezolu˛ie, c„ ce se Ónt‚mpl„ — nu vreau s„ ˛in o lec˛ie de drept acum, nu este cazul ∫i nu sunte˛i dumneavoastr„ oamenii s„ primi˛i asemenea lec˛ii —, dar totu∫i, Ómi Óng„dui s„ spun c„ urm„rirea penal„ sau procedura penal„ trece

prin urm„toarele faze: de c‚nd s-a f„cut pl‚ngere, este faza premerg„toare sau a actelor premerg„toare, apoi este faza propriu-zis„, m„sura Ón care actele premerg„toare conduc la date, la indicii, apoi se trece ∫i se Óncepe urm„rirea penal„ Ca s„ Ónceap„ urm„rirea penal„, trebuie s„ fie vorba de persoan„, dar Ónceperea urm„ririi penale nu Ónseamn„ c„ se ajunge automat la rechizitoriu. La fel de bine, Ón urma investiga˛iilor pe care le face procurorul, poate s„ ajung„ la concluzia c„ trebuie scos de sub urm„rire penal„ sau poate s„ ajung„, ∫i aici este regula, la rechizitoriu ∫i se sesizeaz„ instan˛a.