Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·12 iunie 2004
other · respins
Antonie Iorgovan
Discurs
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Rostul parlamentelor este s„ legifereze, rostul parlamentelor este, Ón acela∫i timp, s„ legifereze Ón materiile esen˛iale, ∫i materiile esen˛iale Ónseamn„, cel pu˛in Ón sistemul nostru continental ∫i nu numai, Ón drept penal, ∫i Ónseamn„ civil, deci materiile de baz„ care vin de la Roma antic„, atunci c‚nd se schimb„ situa˛ii, st„ri, Ómprejur„ri ∫i c‚nd reglement„rile care existau, adic„ codurile Ón vigoare nu mai corespund.
Via˛a confirm„ c„ este mai supus mi∫c„rilor sociale, deci este mai pretabil la modific„ri publicul. Fenomenul infrac˛ional nu st„ pe loc.
Haide˛i s„ ne amintim numai de muta˛iile care au intervenit Ón legisla˛ia noastr„ penal„ de la Revolu˛ie spre noi. P‚n„ la Revolu˛ie, vorbeam despre avutul ob∫tesc ∫i erau infrac˛iuni speciale pentru ap„rarea a∫a-zisului avut ob∫tesc, furtul era de un fel dac„ se fura de la simplul cet„˛ean ∫i era altfel, era mult mai grav furtul care se s„v‚r∫ea Ómpotriva acelor bunuri care f„ceau parte din a∫a numitul avut ob∫tesc ∫i c‚te ∫i mai c‚te. Numai de˛inerea de materiale avortive era infrac˛iune, ca s„ nu mai vorbim de aberantele infrac˛iuni legate de un ∫tiulete ∫i altele asemenea.
Am vrut s„ spun prin aceasta c„ legisla˛ia penal„ nu este str„in„, ea este intim legat„ de filozofia care st„ la baza edificiului constitu˛ional.
Ai o Constitu˛ie prin care se promoveaz„ principiile democra˛iei ∫i ale statului de drept ∫i se vorbe∫te despre democra˛ie constitu˛ional„, trebuie s„ ai Ón Codul penal infrac˛iunile corespunz„toare legate de ap„rarea ordinii constitu˛ionale.
Ai o Constitu˛ie Ón care se vorbe∫te despre demnitate, Ón mod corespunz„tor, deci ca valoare suprem„ Ón societate, Ón Codul penal trebuie s„ existe garda penal„ la demnitate, ∫i exemplele pot continua.
Era imposibil pentru Rom‚nia, care ∫i-a adoptat o nou„ Constitu˛ie, ∫i greu nu este s„ se scrie o Constitu˛ie, pentru c„ nu se inventeaz„ acum Constitu˛ia, greu este — ∫i sunt oameni Ón sal„ care au dus Ón spate acest proces — s„ ai o filozofie, deci un sistem de valori, care sistem de valori s„ fie Ómbr„cat Óntr-o hain„ juridic„, care hain„ juridic„ — a∫a cum spun filozofii — s„ se potriveasc„ na˛iei c„reia i se adreseaz„ acea Constitu˛ie.
™i dac„ acest lucru s-a realizat Ón 1991 ∫i s-a revizuit Constitu˛ia Ón 2003, este imposibil ca Ón sistemul juridic, care este dat de edificiul constitu˛ional, Ónainte de toate, al ˛„rii s„ se men˛in„ un Cod penal care, e adev„rat, a fost elaborat de o echip„ de savan˛i, unul dintre cei mai mari pe care i-a avut acest neam, printre cei mai mari, Vintil„ Dongoroz, ∫i toat„ echipa de la Institutul de Cercet„ri Juridice, numai c„ aceast„ echip„ de savan˛i nu a putut s„ g‚ndeasc„ dincolo de edificiul constitu˛ional care era Ón vigoare Ón Republica Socialist„ Rom‚nia c‚nd s-a adoptat Codul penal.
Acele valori, acea filozofie care era bazat„ pe o anumit„ ideologie ∫i care a fost Ón spatele edificiului constitu˛ional din 1965, ea s-a resim˛it Ón edificiul juridic care s-a chemat ∫i se cheam„ Codul penal, adoptat Ón 1968 ∫i intrat Ón vigoare Ón 1969, de fapt, tocmai muta˛iile constitu˛ionale au condus, Óntr-un anume fel, ∫i la un nou Cod penal.