Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·21 martie 2002
other · respins
Németh Csaba
Discurs
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
S„pt„m‚na trecut„, Ón ziua de 7 martie, cu ocazia dezbaterii moþiunii simple care se referea la îConsecinþele asupra siguranþei naþionale a Rom‚niei pe care le are aplicarea Memorandumului de Ónþelegere dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Ungare, privind Legea maghiarilor din statele vecine Ungariei ∫i chestiuni legate de cooperarea bilateral„“ de la acest microfon s-a pus Óntrebarea: îOare exist„ un precedent Ón relaþiile dintre state privind Óncheierea unui acord, unei Ónþelegeri similare?“. La r„spunsul legat de aceast„ Óntrebare, Óncerc s„ stabilesc c‚teva repere Ón urm„toarea declaraþie pe care o fac Ón nume propriu.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Statul naþional rom‚n constituit la 1859 s-a ar„tat preocupat s„ sprijine lupta rom‚nilor din afara graniþelor þ„rii pentru menþinerea fiinþei naþionale. Aceast„ preocupare Ón teritoriile locuite de rom‚ni din sudul Dun„rii s-a materializat, Ón primul r‚nd, prin Ónfiinþarea de ∫coli primare rom‚ne∫ti. Prima de acest fel, Ón 1864.
Œn aceste acþiuni s-a evidenþiat mai t‚rziu profesor Apostol M„rg„rit, inspector ∫colar pentru ∫colile rom‚ne∫ti din Imperiul Otoman, numit de primul-ministru al Rom‚niei I.C. Br„tianu ∫i apreciat mult de domnitorul ∫i apoi regele Carol I.
Œn cursul celor 24 de ani, perioada 1878—1902, c‚t a durat inspectoratul lui, s-au Ónfiinþat Ón Peninsula Balcanic„ 104 ∫coli primare ∫i 4 secundare rom‚ne∫ti, printre care cele mai cunoscute au fost gimnaziile de la Bitolia ∫i Iarina ∫i Liceul rom‚nesc din Salonic. Œn Dobrogea, Ónainte de 1878, profesorul Nifon B„l„∫escu s-a ocupat cu organizarea ∫colilor rom‚ne∫ti. Ca urmare, ∫i-au deschis cursurile 25 dintre ele, cele din Turcia ∫i Silistra fiind sprijinite financiar direct de c„tre Guvernul de la Bucure∫ti.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002 Dup„ destr„marea dominaþiei otomane Ón Balcani, Ón 1912, Rom‚nia, prin acþiuni de sprijinire a ∫colilor ∫i bisericilor, a c„utat s„ exercite un fel de patronaj cultural ∫i religios asupra rom‚nilor din sudul Dun„rii, spre a fi Ón stare s„ reziste Ón faþa Óncerc„rilor de slavizare sau grecizare.
Aranjamentul, prin schimb de note diplomatice, din vara anului 1913 Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i guvernele Bulgariei, Greciei ∫i Serbiei a asigurat autonomia ∫colilor ∫i bisericilor rom‚ne∫ti din þinuturile Óncorporate acestor state cu facultatea pentru Guvernul rom‚n de a subvenþiona, sub supravegherea guvernelor respective, a∫ez„mintele culturale. Deci, chiar exemplu Rom‚niei arat„ c„ at‚t sprijinul financiar acordat de un stat, de un guvern, etnicilor s„i din afara frontierelor þ„rii, c‚t ∫i aranjamentele, acordurile, Ónþelegerile bilaterale interguvernamentale Óncheiate Ón acest scop nu au fost neobi∫nuite, nemai‚nt‚lnite cu aproape 100 de ani Ón urm„ ∫i nu sunt nici ast„zi, Ón primul sau al doilea an al mileniului III. Dup„ Primul R„zboi Mondial, toate þ„rile Ón care au tr„it comunit„þi ale rom‚nilor sud-dun„reni, Grecia, Bulgaria, Albania ∫i Regatul S‚rbo- Croato- Sloven, au aderat Óntr-un fel sau altul la sistemul de protecþie a minorit„þilor, a societ„þii naþiunilor.