Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Doresc s„ fac o precizare. Observaþi c„ s-a defectat sistemul electronic ∫i sper„m c„ se va soluþiona p‚n„ intr„m pe abord„ri legislative.

Domnule pre∫edinte, Dac„ Ómi permiteþi c‚teva cuvinte.

V„ rog, poftiþi!

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Stimaþi colegi,

Vreau s„ evoc personalitatea domnului ambasador Dan Marþian ∫i s„ v„ cer, Ón final, un moment de reculegere.

Domnul Dan Marþian este n„scut Ón 1935, a fost al„turi de noi Ónc„ din decembrie 1989, a f„cut parte din Frontul Salv„rii Naþionale, a fost pre∫edintele C.P.U.N.-ului, a fost vicepre∫edinte, pe mai departe, al Camerei Deputaþilor, membru al Camerei Deputaþilor ∫i…

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Pre∫edinte al C.P.U.N. a fost Ion Iliescu… .

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

Corect… Da… V„ mul þ umesc pentru aceast„ corectur„.

Printr-o lovitur„ a soartei, l-am pierdut mult prea devreme. Domnia sa reprezenta Rom‚nia, ca ambasador.

V-a∫ ruga, domnule pre∫edinte, s„ permiteþi un moment de reculegere.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stimaþi colegi,

Nu s-a reparat Ónc„ sistemul electronic de vot. Permiteþi s„ declar deschis„ ∫edinþa Senatului, care va fi condus„ de subsemnatul, ajutat de domnul Constantin Nicolescu ∫i Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului Rom‚niei.

V„ anunþ c„ Ón sal„ sunt prezenþi 80 de colegi senatori. Un num„r de 14 senatori sunt absenþi motivaþi. Sunt convins c„ o parte dintre Domniile lor vor veni pe parcurs.

Suntem Ón cvorum, deci putem Óncepe lucr„rile ∫edinþei noastre.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ ordinea de zi.

Dac„ sunt observaþii la ordinea de zi? Nu sunt observaþii. V„ rog s„ votaþi, prin ridicare de m‚ini.

V„ mulþumesc foarte mult.

Abþineri? Œmpotriv„?

Œn unanimitate, ordinea de zi a fost aprobat„.

Programul de lucru este p‚n„ la ora 19,30.

Dac„ sunt observaþii referitor la programul de lucru? Nu sunt.

V„ rog s„ votaþi.

Cine este pentru? V„ mulþumesc foarte mult. Abþineri? Œmpotriv„?

Œn unanimitate, a fost aprobat ∫i programul de lucru. Trecem la primul punct al ordinii de zi: declaraþii politice.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

- …la probleme organizatorice, domnule pre∫edinte…

Domnul senator Solcanu, pre∫edintele Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist).

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

S„pt„m‚na trecut„, noi am votat ∫i programul de activitate pentru s„pt„m‚na Ón curs. Luni ∫i joi, lucr„ri Ón plen, marþi ∫i miercuri, lucr„ri Ón plenul comisiilor permanente.

Œng„duiþi-mi s„ v„ fac propunerea ca miercuri s„ lucr„m tot Ón plenul Senatului, pentru c„ joi vom avea de dezb„tut o moþiune simpl„, depus„ de distin∫ii colegi senatori din partea opoziþiei.

Exist„ numeroase legi, de mare importanþ„, multe dintre ele organice, care stau de c‚teva s„pt„m‚ni de zile ∫i a∫teapt„ spre a fi adoptate.

Dac„ joi vom dezbate iar„∫i, ∫i trebuie s„ dezbatem moþiunea depus„, nu vom avea timp pentru a legifera,

a∫a cum nu am avut timp nici joia trecut„, ∫i atunci, v„ rog s„ supuneþi votului plenului Senatului aceast„ solicitare de modificare de program.

V„ mulþumesc. Dac„ sunt alte propuneri?

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, v„ rog.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

## Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Mie mi se pare foarte justificat„ ∫i rezonabil„ aceast„ propunere. E adev„rat, moþiunile fac parte din activitatea noastr„, dar tot at‚t de adev„rat este c„ principala noastr„ zi de vot este joi, ∫i iat„, dou„ s„pt„m‚ni la r‚nd, ziua de joi este aproape Ón Óntregime ocupat„ de dezbaterea moþiunilor, Ónc‚t mi se pare c„ este de datoria noastr„ s„ Óncerc„m s„ ne facem datoria, s„ ne facem aceast„ obligaþie de legiferare. Prin urmare, subscriu la aceast„ propunere.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mulþumesc, domnule secretar.

Stimaþi colegi,

Œnainte de a supune votului dumneavoastr„ aceast„ modificare de program, rog s„-mi permiteþi s„ v„ anunþ, legat de moþiunea simpl„ depus„ joi, 7 martie a.c., c„ am hot„r‚t ∫i v„ propun ca aceast„ moþiune s„ o dezbatem joi, 14 martie a.c., la ora 9,00.

Deci vom Óncepe cu dezbaterea moþiunii, dup„ aceea, dac„ va mai r„m‚ne timp, vom continua cu program legislativ.

Legat de propunerea care s-a f„cut, deci, ca miercuri s„ fie zi plin„, ∫i dimineaþ„ ∫i dup„-amiaz„, avem peste 20 de legi organice, deci rug„mintea este, av‚nd Ón vedere importanþa acestor legi, s„ avem o prezenþ„ serioas„. Sper c„ vor veni ∫i cei care au fost plecaþi Ón str„in„tate la diferite acþiuni.

Deci

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

- …Dac„-mi permiteþi, tot la probleme organizatorice…

V„ rog, v„ ascult„m, domnule senator.

V„ mulþumesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

Miercuri, ne-am Ónt‚lnit liderii de grup pentru a discuta reprezentarea grupurilor Ón comisiile permanente. S-a convenit, toat„ lumea a fost de acord cu acordarea unui loc Partidului Naþional Liberal Ón Comisia pentru munc„ ∫i protecþie social„. Liderul Grupului parlamentar P.S.D.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002 (social-democrat ∫i umanist) a g„sit-o absolut motivat„ ∫i urma s„ ne comunice luni, adic„ ast„zi, pentru a avea timp s„ se consulte Ón cadrul grupului privind schimb„rile care se fac, Ón a∫a fel Ónc‚t domnul senator Paul P„curaru s„ aib„ loc, cu drept de vot, Ón Comisia pentru munc„ ∫i protecþie social„.

Dac„ colegii din Grupul parlamentar P.S.D. (socialdemocrat ∫i umanist) au deliberat ∫i ne pot r„spunde, le-am fi recunosc„tori pentru a supune votului.

Legat de propunerea aceluia∫i distins domn coleg, senator Solcanu, privind ordinea de zi de miercuri, noi am votat-o toþi, f„r„ rezerve, rug„mintea este s„ avem ordinea de zi imediat, nu pe moment, dar c‚t mai cur‚nd, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ putem preg„ti mapa pentru o zi lung„, miercuri, cu toate legile organice pe care le avem Ón dezbatere.

V„ mulþumesc foarte mult.

V„ mulþumesc ∫i eu.

Tot programul legislativ de joia trecut„ Ól vom prelua, dar, sigur, ast„zi veþi primi ordinea de zi cu Óntregul program legislativ pentru ziua de miercuri.

Domnul pre∫edinte Solcanu, v„ ascult„m.

## Domnule pre∫edinte,

Pentru ca ambele comisii, de fapt comisia unde Partidul Naþional Liberal a dorit s„ aib„ reprezentant, pentru c„ e dreptul dumnealor s„ aib„ un reprezentant Ón comisia respectiv„, este vorba de Comisia pentru munc„ ∫i protecþie social„, doamna senator Sporea Elena, care are dubl„ reprezentare, ∫i Ón Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ ∫i Ón Comisia pentru munc„ ∫i protecþie social„, va r„m‚ne numai Ón Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„. Astfel r„m‚ne un loc disponibil pentru Partidul Naþional Liberal, care Ó∫i poate desemna acum candidatul.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mulþumesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Œnþeleg c„ l-a ∫i desemnat Ón persoana domnului senator Paul P„curaru.

Deci, stimaþi colegi,

Œnþeleg c„ nu mai sunt alte probleme organizatorice.

Trecem la primul punct al ordinii de zi, declaraþii politice.

Permiteþi s„ dau cuv‚ntul din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist) domnului senator Dan Nicolae Rah„u.

## **Domnul Dan Nicolae Rah„u:**

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Doamnelor ∫i domnilor,

Œn zilele de 5 ∫i 6 martie 2002, am avut onoarea de a face parte din Delegaþia Adun„rii Parlamentare de Cooperare Economic„ a M„rii Negre, Ón calitate de pre∫edinte al Comisiei Economice Comerciale Tehnologice ∫i de Mediu, la o Ónt‚lnire care s-a purtat cu reprezentanþi de marc„ ai Adun„rii Parlamentare ai Parlamentului European.

Din aceast„ delegaþie au f„cut parte doamna Nino Burjanadze, pre∫edinte al Parlamentului Republicii Georgia, care este pre∫edintele Ón exerciþiu al Adun„rii Parlamentare, ∫i domnul Alexandros Voulgaris, membru Ón Comisia economic„, comercial„, tehnologic„ ∫i de mediu a Adun„rii Parlamentare de Cooperare Economic„ a M„rii Negre.

Delegaþia Adun„rii Parlamentare de Cooperare Economic„ a M„rii Negre a purtat convorbiri cu domnul Patrick Cox, pre∫edintele Parlamentului European, domnul Julian Priestley, secretarul general al Parlamentului European, domnul Ioannis Souladakis, membru al Parlamentului European, vicepre∫edinte al Comitetului de cooperare parlamentar„ Uniunea European„ — Rom‚nia, domnul Geoffrey van Orden, membru al Parlamentului European, vicepre∫edinte al Comitetului de politic„ extern„, drepturile omului, securitate, ∫i ap„rare, doamna Elisabeth Schroedter, membr„ a Parlamentului European, vicepre∫edinte al Comitetului de cooperare parlamentar„ Uniunea European„ — Ucraina ∫i Uniunea European„ — Moldova, delegat„ pentru relaþiile Uniunea European„ — Belarus, domnul Ioannis Koukiadis, membru al Parlamentului European, vicepre∫edinte al Comitetului legislativ ∫i pieþe interne, membru al Comitetului pentru petiþii, ∫i doamna Ursula Schleicher, membr„ a Parlamentului European, pre∫edinta Comitetului de cooperare parlamentar„ Uniunea European„ — Armenia, Uniunea European„ — Azerbaidjan ∫i Uniunea European„ — Georgia.

Convorbirile purtate Ón cele dou„ zile cu pre∫edintele Parlamentului European, secretarul general ∫i cu parlamentarii europeni implicaþi Ón colaborarea cu þ„rile Adun„rii Parlamentare de Cooperare Economic„ a M„rii Negre au relevat interesul acestora pentru activitatea desf„∫urat„ de c„tre þ„rile membre Ón adaptarea legislaþiilor naþionale la cerinþele europene, Ón armonizarea legislaþiilor naþionale cu cea european„.

V„ mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, are cuv‚ntul doamna senator Angela Mihaela B„lan.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Calitatea de cadru didactic m„ oblig„ s„ m„ adresez dumneavoastr„, ast„zi, 11 martie 2002, zi de grev„ general„ declan∫at„ datorit„ gravei situaþii Ón care se afl„ Ónv„þ„m‚ntul rom‚nesc de toate gradele ∫i cu deosebire cel preuniversitar.

Poate, mai mult ca niciodat„, acum ∫i aici, este momentul s„ se schimbe ceva Ón ceea ce prive∫te atitudinea Parlamentului Rom‚niei faþ„ de problema educaþiei ∫i a slujitorilor ei.

Noi, senatorii Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, am iniþiat o moþiune privind criza actual„ a sistemului de Ónv„þ„m‚nt rom‚nesc, Ón luna noiembrie 2001, tocmai pornind de la situaþia existent„ Ón ∫colile Rom‚niei: lipsa cadrelor didactice calificate, criza Ónv„þ„m‚ntului rural, salarizarea actual„ din Ónv„þ„m‚nt, degradant„ pentru un om ce lucreaz„ Óntr-o ramur„ de prioritate naþional„, degradant„ pentru un om ce acord„ educaþie generaþiilor, pentru un om ce pune bazele viitorului unei naþiuni.

Atunci, domnilor colegi, printr-un vot manipulat, aceast„ moþiune a fost respins„, cu toate c„ am observat c„ zece senatori din partidul de guvern„m‚nt nu erau Ón sal„, dar ap„reau pe lista electronic„.

Atunci, ca ∫i acum, puneam urm„toarea problem„: dac„ totul este minunat — dup„ cum aþi prezentat dumneavoastr„ situaþia — Ón sistemul de Ónv„þ„m‚nt preuniversitar de stat din Rom‚nia, de ce ast„zi sunt Ón grev„ general„ peste 350.000 de cadre didactice ∫i personal auxiliar?

Nici nu mai amintesc de faptul c„ statutul Ón societate al profesorului rom‚n este inferior aceluia al unui profesor din Ghana sau din Burkina Faso. Nu. M„ m„rginesc s„

V„ mulþumesc foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, dau cuv‚ntul doamnei senator Maria Petre.

## **Doamna Maria Petre:**

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declaraþia mea politic„ pleac„ de la aceea∫i realitate, ∫i anume de la faptul c„, ast„zi, Ón Ónv„þ„m‚ntul preuniversitar rom‚nesc este grev„ general„.

Abordarea noastr„ este f„cut„, Ón schimb, din alt„ perspectiv„, ∫i declaraþia mea are un titlu deloc retoric, îP‚n„ unde poate merge cinismul guvernanþilor!“. De ce a∫a? Vom relua un pic istoria, pentru c„, ne amintim cu toþii, la 15 septembrie 2001, Ónv„þ„m‚ntul rom‚nesc primea o lovitur„ nemeritat„ din partea premierului, ∫i anume aceea c„ premierul Adrian N„stase afirma c„ din Ónv„þ„m‚ntul rural doar 1% dintre elevi ajung Ón Ónv„þ„m‚ntul superior ∫i, ca atare, ar trebui reduse drastic fondurile alocate ∫colilor din mediul rural. Au trecut doar c‚teva luni, dup„ aceea a explodat o alt„ bomb„. Dosare penale pentru 365 din cele peste 10.000 de cadre didactice din mediul rural, deci 365 de cadre didactice au fost acuzate de Ónsu∫irea ilegal„ a unor sume cuprinse Óntre 100 ∫i 150.000 de lei. Œnceputul anului ne-a adus o alt„ surprinz„, neacordarea tichetelor de mas„ Ón conformitate cu Legea nr. 142/1998. Mai mult, urmeaz„ alte m„suri guvernamentale: majorarea cu 5% a salariilor din Ónv„þ„m‚nt pe seama reducerii drastice a sporului de rural, printr-o ordonanþ„ de urgenþ„, ofert„ pe care unul dintre liderii sindicatelor din Ónv„þ„m‚nt a denumit-o, pe bun„ dreptate, o adev„rat„ ofens„ adus„ cadrelor didactice. A urmat apoi stabilirea unui salariu de referinþ„ de 1,1 milioane lei, Ón locul unui salariu rezonabil de 1,8 milioane lei, vorbim de salariul de referinþ„ sectorial solicitat de Ónv„þ„m‚ntul preuniversitar. Consider„m c„ aceast„ atitudine cinic„ faþ„ de Ónv„þ„m‚nt trebuie s„ Ónceteze ∫i, Ón consecinþ„, solicit„m aducerea de urgenþ„ Ón dezbaterea Parlamentului a actelor normative care au periclitat, efectiv, Ónv„þ„m‚ntul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002 7

rom‚nesc: ordonanþa de urgenþ„ care reduce drastic sporul de rural, ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 184 care abrog„, practic, Legea nr. 713/2001 privind administrarea patrimoniului ∫colilor, solicit„m stabilirea unui nivel de referinþ„ rezonabil pentru Ónv„þ„m‚nt — vorbim de salariul de referinþ„ — ∫i solicit„m, de asemenea, aducerea Ón dezbaterea Parlamentului, de urgenþ„, a Legii salariz„rii bugetarilor, act normativ care ar fi menit s„ rezolve, dup„ aprobarea lui de c„tre Parlament, situaþia nu numai a salariilor de mizerie din Ónv„þ„m‚nt, ci ∫i a salariilor de mizerie ale bugetarilor, ale funcþionarior publici, Ón general.

V„ mulþumim, doamna senator.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Paul P„curaru.

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea de ast„zi are un preambul. Chiar din votul pe care ast„zi Senatul l-a dat, pentru ca ziua de miercuri s„ fie o zi Ón care vom avea activitate legislativ„ — ∫i am Ónþeles c„ Ón spatele votului pe care noi l-am dat ast„zi st„ recunoa∫terea de c„tre corpul legiuitor, de c„tre senatori, a faptului c„ agenda Senatului este extrem de Ónc„rcat„ — sigur c„ va trebui s„ ne Óntreb„m care sunt motivele pentru care avem o agend„ at‚t de Ónc„rcat„, aproape de neparcurs, ∫i care ar fi modalit„þile prin care am putea interveni, astfel Ónc‚t s„ facem ordine ∫i Ón acest capitol.

Cred c„ un prim lucru pe care Ól avem de g‚ndit este dac„ nu cumva Rom‚nia parcurge o inflaþie legislativ„ de mari proporþii, pentru c„ pe o simpl„ analiz„ statistic„ vom putea constata c„, an de an, se abat sau abatem asupra instituþiilor ∫i asupra rom‚nilor c‚teva sute de legi, sigur, unele importante, probabil, altele mai puþin, dar care fac ca posibilitatea aplic„rii acestor legi s„ fie mai mult dec‚t pus„ sub semnul Óntreb„rii. Pentru ca o þar„ s„ asimileze c‚teva sute de acte normative pe an, ∫i m„ refer doar la legi ∫i la ordonanþe de urgenþ„, probabil c„ trebuie s„ aib„ ∫i capacitatea instituþional„ ∫i capacitatea administrativ„, ∫i capacitatea informativ„, astfel Ónc‚t aceste lucruri, cu adev„rat, s„ poat„ s„ fie ∫i aplicate.

Cred c„, Óntr-o paralel„, cumva trist„, dac„ toþi ceilalþi indicatori ai Rom‚niei s-au degradat grav Ón 12 ani de zile, num„rul de legi, num„rul de acte pe care le rev„rs„m asupra populaþiei cre∫te.

Al doilea motiv de Óngrijorare, ∫i Ól subliniez pentru c„ el a fost deseori repetat de extrem de mult„ lume, este instabilitatea legislativ„.

Suntem Ón situaþia Ón care fiecare act normativ este urmat de alt act normativ, care corecteaz„ respectivul act normativ, ∫i avem situaþii multe Ón care lu„m m„suri pentru

corectarea m„surilor ∫i amendamente pentru amendamente.

Nu pot uita faptul c„ majoritatea investitorilor care vin Ón Rom‚nia Óntotdeauna au repro∫at nu regimul de fiscalitate, ci instabilitatea legislativ„.

Nu pot s„ ascund faptul c„ mulþi dintre cei care aplic„ legea, magistraþi, judec„tori, tot timpul sunt Ón defect ∫i Ón temere, pentru c„ nu ∫tiu dac„ ei au apucat s„ se informeze ∫i s„ parcurg„ ultimele prevederi.

## Deci a epuizat timpul.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. are cuv‚ntul domnul senator Németh Csaba.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

S„pt„m‚na trecut„, Ón ziua de 7 martie, cu ocazia dezbaterii moþiunii simple care se referea la îConsecinþele asupra siguranþei naþionale a Rom‚niei pe care le are aplicarea Memorandumului de Ónþelegere dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Ungare, privind Legea maghiarilor din statele vecine Ungariei ∫i chestiuni legate de cooperarea bilateral„“ de la acest microfon s-a pus Óntrebarea: îOare exist„ un precedent Ón relaþiile dintre state privind Óncheierea unui acord, unei Ónþelegeri similare?“. La r„spunsul legat de aceast„ Óntrebare, Óncerc s„ stabilesc c‚teva repere Ón urm„toarea declaraþie pe care o fac Ón nume propriu.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Statul naþional rom‚n constituit la 1859 s-a ar„tat preocupat s„ sprijine lupta rom‚nilor din afara graniþelor þ„rii pentru menþinerea fiinþei naþionale. Aceast„ preocupare Ón teritoriile locuite de rom‚ni din sudul Dun„rii s-a materializat, Ón primul r‚nd, prin Ónfiinþarea de ∫coli primare rom‚ne∫ti. Prima de acest fel, Ón 1864.

Œn aceste acþiuni s-a evidenþiat mai t‚rziu profesor Apostol M„rg„rit, inspector ∫colar pentru ∫colile rom‚ne∫ti din Imperiul Otoman, numit de primul-ministru al Rom‚niei I.C. Br„tianu ∫i apreciat mult de domnitorul ∫i apoi regele Carol I.

Œn cursul celor 24 de ani, perioada 1878—1902, c‚t a durat inspectoratul lui, s-au Ónfiinþat Ón Peninsula Balcanic„ 104 ∫coli primare ∫i 4 secundare rom‚ne∫ti, printre care cele mai cunoscute au fost gimnaziile de la Bitolia ∫i Iarina ∫i Liceul rom‚nesc din Salonic. Œn Dobrogea, Ónainte de 1878, profesorul Nifon B„l„∫escu s-a ocupat cu organizarea ∫colilor rom‚ne∫ti. Ca urmare, ∫i-au deschis cursurile 25 dintre ele, cele din Turcia ∫i Silistra fiind sprijinite financiar direct de c„tre Guvernul de la Bucure∫ti.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002 Dup„ destr„marea dominaþiei otomane Ón Balcani, Ón 1912, Rom‚nia, prin acþiuni de sprijinire a ∫colilor ∫i bisericilor, a c„utat s„ exercite un fel de patronaj cultural ∫i religios asupra rom‚nilor din sudul Dun„rii, spre a fi Ón stare s„ reziste Ón faþa Óncerc„rilor de slavizare sau grecizare.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar social democrat ∫i umanist are cuv‚ntul domnul senator Tudor Munteanu.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declaraþia politic„ pe care o voi face ast„zi se refer„ la modul necorespunz„tor Ón care s-a finalizat o privatizare cu efecte dezastruoase pentru un ora∫ ∫i pentru multe mii de oameni. Se refer„ la privatizarea Combinatului de fire sintetice îFibrex“ — S.A. S„vine∫ti.

Œn judeþul Neamþ Ón, perioada 1996—2000 rata ∫omajului a avut o evoluþie ascendent„, ajung‚nd p‚n„ la un v‚rf de 17,8% ca urmare a urm„toarelor acþiuni:

— disponibilizarea efectuat„ prin concedieri colective masive din societ„þi, ca urmare a restructur„rii, a lichid„rii ∫i chiar a privatiz„rii acestora;

— lipsa investiþiilor majore la nivelul judeþului;

— cre∫terea inflaþiei ∫i implicit sc„derea puterii de cump„rare a populaþiei.

Cel mai important aport la cre∫terea ratei ∫omajului Ón judeþul Neamþ se datoreaz„ disponibiliz„rilor efectuate Ón societ„þile produc„toare de fire ∫i fibre sintetice, cu centrul pe platforma chimic„ S„vine∫ti, platform„ organizat„ Ónc„ de la Ónceputurile sale Ón sistem de concern industrial.

Datorit„ puterii economice deosebite, a volumului mare de export efectuat, a utilajelor ∫i a tehnologiilor sale de fabricaþie Societatea Comercial„ îFibrex“ — S.A. S„vine∫ti a trezit interesul mai multor investitori, Óncep‚nd Ónc„ din anul 1996, iar prima scrisoare ferm„ de intenþie Ón vederea cump„r„rii a fost f„cut„ Ón anul 1997 de c„tre firma olandez„ DSM, urmat„ apoi de mai multe etape de negociere cu firma DSM, apoi cu consorþiul DSM RADICI ∫i, din octombrie 1998, cu firma RADICI. Caietul de sarcini, pe baza c„ruia participaþiile statului urmau s„ fie v‚ndute, prevedea menþinerea profilului de fabricaþie, un program de investiþii Ón vederea retehnologiz„rii cu scopul diminu„rii costurilor de fabricaþie, asigurarea prin Programul RICOP a protecþiei personalului disponibilizat ca urmare a moderniz„rilor cuprinse Ón programul de investiþii, un program de investiþii Ón domeniul protecþiei mediului Ón scopul cre∫terii gradului de siguranþ„ Ón funcþionarea platformei chimice.

Dup„ apariþia Hot„r‚rii Guvernului nr. 269 din aprilie 1999, prin care s-au aprobat Normele metodologice de aplicare a Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 15/1998 privind executarea creanþelor bugetare, negocierile au Ónceput s„ fie tergiversate, probabil cu scopul de a identifica ∫i alte modalit„þi mai avantajoase din punct de vedere financiar, care s„ permit„ achiziþionarea participaþiilor statului la aceast„ societate comercial„.

V„ mulþumesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare, domnul senator Gheorghe Zl„vog.

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Din nefericire pentru rom‚ni luna noiembrie 2000 nu a adus a∫teptata schimbare Ón bine, ci doar o avalan∫„ de promisiuni neacoperite p‚n„ Ón prezent.

Discrepanþa enorm„ dintre promisiunile electorale ∫i punerea Ón practic„ a programelor prezentate Parlamentului ∫i opiniei publice arat„ incapacitatea Guvernului de a gestiona tranziþia ∫i reforma economicosocial„.

Strategia naþional„ de dezvoltare economic„ a Rom‚niei pe termen mediu este parte integrant„ a Programului de guvernare al P.S.D. pentru perioada 2000 — 2004. Din p„care, Óns„, acest program este cel puþin un faliment moral, realitatea de ast„zi ar„t‚nd o sc„dere dramatic„ a nivelului de trai al populaþiei, o cot„ foarte ridicat„ a ∫omajului, lucru ce a Óngro∫at serios num„rul celor care solicit„ acum ajutoare sociale.

Unit„þi economice de pe platforma industrial„ a municipiului Slatina, S.C. îUtalin“ — S.A., S.C. îTextila“ — S.A., S.C. îRulmenþi“ — S.A., se afl„ Óntr-o stare disperat„,

sub ochii nep„s„tori ai guvernanþilor, care nu sunt preocupaþi dec‚t de interesele lor personale sau de grup.

O situaþie special„ exist„ la S.C. îRulmenþi“ — S.A. unde gravitatea a atins cote extreme. Strig„tul de ajutor al celor 649 de salariaþi trebuie s„ fie auzit odat„ ∫i odat„, p‚n„ nu va fi prea t‚rziu. De∫i la aceast„ societate s-a prezentat un ofertant care s„ achiziþioneze pachetul majoritar de acþiuni deþinut de stat, p‚n„ acum A.P.A.P.S. nu a mi∫cat nici m„car un deget pentru salvarea societ„þii de la falimentul iminent. Ca ∫i Ón cazul Rafo sau S.N.T.R. potenþialul cump„r„tor a solicitat unele facilit„þi privind datoriile totale ale societ„þii care acum sunt Ón cuantum de aproximativ 180 de miliarde de lei.

Dezinteresate Ón sprijinirea societ„þii îRulmenþi“ se arat„ a fi ∫i autorit„þile locale, care tergiverseaz„ de mai bine de 4 luni de zile o intervenþie pozitiv„ la Guvern despre aceast„ situaþie extrem de sensibil„ ∫i dureroas„.

Consiliul de administraþie al societ„þii a aprobat, Ón data de 6 martie 2002, programul de Ónchidere operaþional„, program Ón urma c„ruia din cei 649 de salariaþi vor r„m‚ne doar 49 pentru activit„þi de paz„, ceilalþi 600 urm‚nd a pleca Ón ∫omaj.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat are cuv‚ntul domnul senator Iuliu P„curariu.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Situaþia sistemului termoenergetic a devenit preocuparea principal„ a actualului Guvern. Premierul Adrian N„stase

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002 se preocup„ ∫i prezint„ analize ale facturii energetice ale populaþiei, iar, mai nou, ministrul Dan Ioan Popescu reia acela∫i subiect, recurg‚nd la un Óntreg montaj de imagine, regiz‚nd o grandioas„ expertiz„ a sistemului, care nu a dus dec‚t la descoperirea unor adev„ruri cunoscute. Sursele g„site pentru a u∫ura factura rom‚nului sunt lipsite de orice fundament economic ∫i tehnic, ar„t‚nd, Ón acela∫i timp, o lips„ de respect faþ„ de cet„þean, escamot‚nd adev„ratele cauze ale situaþiei existente. Acestea sunt motivele analizei pe care o prezint Ón aceast„ declaraþie politic„.

Recent Ón dezbaterea Senatului a intrat Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 153/2001 privind unele m„suri pentru redresarea economico-financiar„ a S.C. îTermoelectrica“ — S.A. Œn esenþ„ Ordonanþa prevede compensarea pe seama bugetului de stat pe 2002 a unor debite ale îTermoelectrica“ — S.A. Ón valoare de 12.400 miliarde lei la bugetul de stat, care reprezint„ creanþe ale acesteia c„tre bugetul statului ∫i proprii furnizori. Œn expunerea de motive, ordonanþa se justific„ prin necesitatea de a elimina blocajul financiar existent la îTermoelectrica“ Ón situaþia Ón care Guvernul s-a dovedit a fi incapabil s„ elimine cauzele acestui blocaj. Œn opinia noastr„ aceste cauze sunt:

1. Lipsa restructur„rii economice de-a lungul anului de guvernare P.S.D. a f„cut s„ avem Ónc„ numero∫i agenþi economici incapabili s„-∫i pl„teasc„ factura pentru energia electric„ livrat„ de îTermoelectrica“. Aceste facturi reprezint„ peste 50% din creanþele neÓncasate de la aceste societ„þi.

2. Incapacitatea cet„þeanului de a-∫i achita factura energetic„ a c„rei valoare dep„∫e∫te Ón multe situaþii salariul mediu pe economie. Œn aceast„ privinþ„ situaþia tinde s„ devin„ de-a dreptul dramatic„ dac„ o corel„m cu prevederile Acordului stand-by cu Fondul Monetar Internaþional. Astfel, dac„ Ón acest moment preþul gigacaloriei este de 15 dolari plus T.V.A., acest preþ trebuie s„ ajung„ la 20 de dolari plus T.V.A. la jum„tatea acestui an. Preþul gazelor naturale trebuie p„strat la 82,5 dolari mia de metri cubi ∫i apoi s„ creasc„ la 90 de dolari mia de metri cubi la 1 ianuarie 2003 pentru a aduce mai aproape de preþul de import, care este de circa 130 de dolari pe mia de metri cubi. Ne Óndoim c„ cre∫terea economic„ pe care o va realiza guvernul P.S.D. va permite crearea unor venituri care s„ acopere aceste preþuri negociate de Guvern Ón Acordul cu Fondul Monetar Internaþional. O asemenea evoluþie de preþuri va accentua blocajul financiar al îTermoelectrica“ Ón relaþia cu consumatorii casnici. Aceast„ situaþie este, de fapt, obiectul scrisorii suplimentare de intenþie care trebuie negociat cu Fondul Monetar Internaþional.

Din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare are cuv‚ntul domnul senator Eugen Florescu.

## **Domnul Eugeniu Constantin Florescu:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Nu v„ ascund c„ m„ Óntreb destul de des, ce valoare au p‚n„ la urm„ declaraþiile noastre politice? Faptul c„ se Ónregistreaz„ e sigur, dar þine cineva cont de ideile noastre, de semnalele pe care le d„m Ón numele intereselor electoratului? Fiind parlamentar postdecembrist doar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002 din noiembrie 2000 Ómi pusesem mari n„dejdi Ón ie∫irea la aceast„ tribun„ pentru susþinerea unor cauze importante ale vieþii noastre economico-sociale. Œnt‚mplarea a f„cut Óns„ ca prima mea luare de cuv‚nt, la Ónceputul anului trecut, de∫i abordasem o tem„ de mare gravitate, consolidarea celor 115 mari cl„diri bucure∫tene aflate Ón pericol de pr„bu∫ire la un viitor cutremur, s„ r„m‚n„, Ón fapt, o simpl„ vorb„, nefiind urmat„ de nici o acþiune concret„. Formal, Ministerul Industriei ∫i Resurselor, care gestioneaz„ problema, a reacþionat. O doamn„ amabil„, secretar de stat, a venit ∫i a prezentat, aici, Ón Senat, Programul Guvernului care suna promiþ„tor. Ceea ce a propus Guvernul, s„ avanseze banii necesari lucr„rilor, este, Ón principiu, foarte corect. Cu o observaþie: ritmul de circa 5 cl„diri consolidate pe an, despre care mi s-a vorbit la Ministerul Industriei ∫i Resurselor, ar fi total nesatisf„c„tor, dac„ s-ar respecta, ∫i aceasta ar Ónsemna ca Óncheierea consolid„rilor s„ aib„ loc peste 23 de ani, iar seismologii ne avertizeaz„ c„ nenorocirea ne poate lovi Ón urm„torii 3—4 ani, chiar ∫i mai devreme.

Este foarte bine, de asemenea, c„ s-a ajuns la concluzia privind necesitatea adopt„rii unei legi care s„ Ói oblige pe cei ce nu consimt s„ semneze contractul de consolidare, dar a trecut peste un an din guvernarea P.S.D. ∫i nici Ón aceast„ direcþie nu s-a f„cut nimic.

La 111 blocuri, din 115, aceasta este o piedic„ important„ Ón calea trecerii la acþiune.

Ca ∫i anul trecut, voi afirma ∫i acum c„ f„r„ angajarea statului Ón aceast„ operaþie uria∫„ nu se va face nimic nici Óntr-o sut„ de ani.

Trebuie un comitet de coordonare.

L„sarea consolid„rii cl„dirilor Ón seama unor b„tr‚nei din administraþiile de bloc este o iluzie de naivi f„r„ responsabilitate. Aduc ∫i ast„zi cazul blocului Wilsson, vecin cu Senatul, ca s„ fiu mai u∫or Ónþeles. Num„rul celor ce dup„ 7 ani de discuþii nu au semnat actele este de 21 de familii din 110; 7 dintre proprietari sunt Ón str„in„tate. Au fost invitaþi, dar nu recunosc autoritatea comitetului de bloc. Numai statul poate impune o m„sur„ Ón cazul lor, Ón baza legii, care se tot am‚n„. Exist„, de asemenea, trei familii Ón care au decedat p„rinþii, fo∫tii proprietari, tinerii neav‚nd cele 15—20 milioane lei pentru obþinerea dreptului de mo∫tenire. Ei nu pot semna. 3—4 familii f„r„ servicii nu au cei un milion trei sute de mii de lei pentru actele de cadastru, iar dou„ propriet„rese b„tr‚ne, singure ∫i bolnave nu se mai pot da jos din pat ∫i repet„ Óntr-una c„ a∫teapt„ cutremurul s„ fie izb„vite de chinuri.

Poate, v„ Óntreb, vreun comitet de bloc s„ rezolve asemenea situaþii?!

Or, aproape Ón toate cele 111 cl„diri exist„ asemenea situaþii.

Ce facem?! L„s„m Bucure∫tiul s„ se pr„bu∫easc„?! Nu trebuie s„ g„seasc„ cineva o soluþie?!

Eu propun conducerii Senatului s„ Ól invit„m de urgenþ„ aici pe domnul ministru Mitrea ∫i s„ g„sim o cale de ie∫ire, s„ ap„r„m Capitala ∫i vieþile a zeci de mii de locuitori ai ei, Óntre care ne putem num„ra ∫i noi sau membri familiilor noastre.

V„ mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare are cuv‚ntul doamna senator Maria Ciocan.

S-a retras!

Dau cuv‚ntul domnului senator Gheorghe Buzatu.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Recunosc, intervenþia mea de ast„zi abordeaz„ un subiect ceva mai straniu, dar rog s„ m„ Ónþelegeþi, Óntruc‚t eu ∫i unii dintre colegii mei suntem, practic, Ón grev„ ast„zi.

Nu mi-am propus s„ v„ reþin prea mult atenþia. Voi vorbi despre î-isme“, despre acele î-isme“ nenorocite care au tulburat profund Óntreaga istorie a secolului XX ∫i v„d c„, pe neobservate, le-am transportat Ón acest veac, care, cel puþin dup„ cum a debutat, nu promite ceva mai mult dec‚t precedentul.

O discuþie despre aceste î-isme“ nu poate fi, mai ales de la Ón„lþimea tribunei Senatului, o punere Ón chestiune despre prefixe ∫i sufixe, c„ci, dac„, a∫a cum s-a stabilit cu maxim„ precizie, dinozaurii au disp„rut, tot la fel de bine este constatat c„ ei, dinozaurii, habar nu aveau de gramatic„. Nu ∫tiu dac„ nu cumva chiar de aceea au ∫i disp„rut acum c‚teva mii ∫i mii de ani, dup„ milioane de ani de existenþ„.

Revin deci cu precizarea c„ secolul trecut, net„g„duit, unul al extremelor, a fost bulversat de intervenþia at‚tor î-isme“: capitalism, comunism, naþionalism, internaþionalism, bol∫evism, fascism, nazism, legionarism, extremism, rasism, terorism, futurism etc. etc.

Cum spuneam, spectacolul lumii continu„ Ón veacul nostru cu unele importante modific„ri Óns„. Astfel, Ón prezent, comunismul, dac„ nu cumva s-a pr„bu∫it ori compromis iremediabil, este Ón declin, iar capitalismul, Ón revenire spectaculoas„, se afl„ iar Ón stadiul de construcþie ori de reconstrucþie, oper„ dificil„ pe alocuri. Altfel, comparativ cu ceea ce ∫tiam despre teribilul deceniu al anilor ’50, nu ne lipsesc dec‚t lozincile mobilizatoare de tip îTr„iasc„ lupta pentru edificarea capitalismului!“.

Pe de alt„ parte, internaþionalismul de sorginte proletar„ nu mai este la mod„, iar centrul lui nu mai este, c‚t de colo, Moscova, ceea ce Ónseamn„, vai, c„ fenomenul nu a disp„rut Ón ceea ce prive∫te faptul c„ centrul acesta s-a mutat Ón occident, de unde internaþionalismul de tip nou sufl„ tot cu violenþ„, Óns„ pe direcþia vest-est, de ast„ dat„.

Cum se ∫tie, Cominternul nu mai exist„, el fiind oficial autodizolvat Ónc„ de prin 1943, dar, nici o grij„, a fost reedificat sub faldurile Deminternului = democraþie + Comintern.

Stimaþi colegi,

Am Óncheiat declaraþiile politice.

Trecem la urm„torul punct: not„ pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urm„toarele legi:

1. Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 188/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Federal al Republicii Austria privind readmisia persoanelor, semnat la Viena la 28 noiembrie 2001, precum ∫i a Protocolului pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Federal al Republicii Austria privind readmisia persoanelor, semnat la Viena la 28 noiembrie 2001.

2. Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/1999 privind unele m„suri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice ∫i executarea silit„ a creanþelor la bugetul acestui fond.

3. Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 164/2000 privind instituirea unor m„suri pentru stimularea agenþilor economici produc„tori interni sau importatori de alcool, b„uturi alcoolice spirtoase ∫i b„uturi alcoolice naturale, Ón vederea achit„rii obligaþiilor c„tre bugetul de stat, bugetul asigur„rilor sociale de stat ∫i fondurile speciale.

Prezenta not„ se aduce la cuno∫tinþa senatorilor Ón ∫edinþa Ón plen din 11 martie 2002.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, raportul Comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenþie.

Din partea comisiei de mediere, domnul senator Novolan.

V„ rog s„ prezentaþi raportul comisiei de mediere.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002

Domnule pre∫edinte, La art. 1 s-a adoptat Ón unanimitate textul Senatului.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimaþi colegi,

Comisia de mediere constituit„ a adoptat…

Textele Ón divergenþ„ au fost analizate, cu unanimitate au fost adoptate textele Senatului sau Camerei Deputaþilor.

- La art. I, punctul 3, art. 2, text Senat, nu este cazul

- s„ Ól supunem aprob„rii.

Pentru lit. b), h), m)…

- La lit. n), art. I, punctul 3 art. 2[1] lit. n) s-a adoptat Ón

- unanimitate un text comun.

- Observaþii la acest text comun?

- Dac„ nu sunt, v„ rog s„-l votaþi!

- Cu 75 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i nici o

- abþinere, a fost adoptat textul comun.

- La celelalte litere sunt textele Senatului.

- De asemenea, la art. I, punctul 10, art. 8[1] s-au asi-

- milat tot textele Senatului.

- La art. I, punctul 18, art. 16 alin. 1, textele Senatului. La fel la art. 17, 23.

- La art. I, punctul 29, art. 26 alin. 1 ∫i 3, text Senat.

- Art. I, punctul 26, art. 33, poziþia 8, text comun votat

- Ón unanimitate.

- Observaþii?

- V„ rog s„ votaþi!

- Cu 77 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o

- abþinere, a fost adoptat textul comun.

- Urmeaz„ tot texte adoptate de Senat.

- La art. I, poziþia 10, punctul 40, art. 37 lit. d), de ase-

- menea text comun aprobat Ón unanimitate.

- Observaþii?! Nu sunt!

- V„ rog s„ votaþi!

- Cu 78 de voturi pentru dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i dou„

- abþineri, a fost adoptat textul comun. Art. 49, text Senat.

- Art. 66[1] , poziþia 13, text Senat.

- Poziþia 14, art. I, punctul 74, art. 68 alin. 1 text

- comun votat Ón unanimitate de comisia de mediere.

- Observaþii?! Nu sunt.

- V„ rog s„ votaþi!

- Cu 70 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i

- 4 abþineri, a fost adoptat textul comun.

- La poziþia 15, text Senat.

- 4 abþineri, a fost adoptat.

Urm„torul punct de pe ordinea de zi este raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea ∫i exercitarea profesiei de consilier Ón proprietate industrial„.

Din partea comisiei de mediere, domnul senator DanMircea Popescu.

V„ ascult„m.

La poziþia 1, text Ón divergenþ„, s-a mers pe formula Senatului. ™i la lit. b) la fel.

La lit. e)!

La lit. e), v„ ascult„m!

Este un text comun propus de membrii comisiei de mediere ∫i acceptat Ón unanimitate.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Observaþii? Nu sunt!

V„ rog s„ votaþi!

Cu 76 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri, a fost adoptat textul comun.

La poziþia 2 text Senat, la poziþia 3, text Senat, la fel la poziþia 4.

La poziþia 5 s-a mers pe textul Camerei Deputaþilor. Observaþii?! Nu sunt.

V„ rog s„ votaþi!

Cu 76 de voturi pentru, nici un un vot Ómpotriv„ ∫i

- 3 abþineri, a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

La poziþia 6 s-a mers Ón unanimitate pe textul Camerei Deputaþilor.

Observaþii? Nu sunt.

- V„ rog s„ votaþi!

- Cu 74 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i

- 4 abþineri, a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor. Poziþia 7, text Senat.

Stimaþi colegi,

Punctul 5 din ordinea de zi — raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege privind organizarea ∫i funcþionarea Poliþiei Rom‚ne.

Din partea comisiei de mediere, domnul pre∫edinte Sergiu Nicolaescu.

V„ rog s„ luaþi loc.

Stimaþi colegi,

V„ rog s„ m„ urm„riþi.

Poziþia 1, text Senat.

Poziþia 2, text Senat. Poziþia 3, text Senat. Poziþia 4, text Senat. Poziþia 5, text Senat. Poziþia 6, text Senat.

Poziþia 7, am Ónþeles c„ nu s-a ajuns la...

Domnule pre∫edinte,

Singura concluzie final„ la care s-a ajuns a fost c„ ne Ónt‚lnim Ón plen. Va trebui s„ judec„m acest caz Ón plen.

Dac„-mi permiteþi, domnule pre∫edinte, am o chestiune de procedur„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002

V„ ascult„m, domnule senator!

## Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Eu cred c„ este o situaþie care nu ∫tiu dac„ s-a mai Ónt‚mplat Ón analele comisiilor de mediere, Ónc‚t comisia de mediere s„ nu adopte nici unul dintre textele aflate Ón divergenþ„ ∫i nici s„ nu propun„ un text nou. Eu cred c„, din moment ce ambele Camere s-au pronunþat Ón aceast„ privinþ„, noi, Senatul, luat separat, nu putem s„ ne pronunþ„m cu privire la aceste texte, care sunt c‚∫tigate Ón ambele cauze.

™i la punctul 11 este o situaþie asem„n„toare. Eu cred c„ soluþia regulamentar„ ar fi ca acest raport s„ fie restituit comisiei de mediere pentru un raport suplimentar, s„ vin„ cu o propunere, oricare ar fi ea, fie textul senatului, fie al Camerei, dar s„ exprime voinþa comun„ a celor dou„ Camere, dup„ care se raporteaz„ plenului celor dou„ Camere ∫i apoi plenului Parlamentului, Ón caz de neÓnþelegere.

Eu propun — ∫i acesta a fost motivul procedural pentru care am intervenit — s„ se restituie ∫i s„ se ajung„ la o concluzie.

Profit‚nd de faptul c„ mi-aþi dat cuv‚ntul, eu cred c„ la punctul 21 — ∫i este o solicitare Ón nume personal —, punctul 21, lit. b), este un text comun, care este v„dit anticonstituþional, care instituie o reþinere administrativ„ de 24 de ore care s-ar ad„uga reþinerii legale de 24 de ore, care funcþioneaz„ Ón momentul de faþ„.

Constituþia Rom‚niei prin art. 23 alin. (3) cu privire la libertatea individual„ prevede c„ îReþinerea dureaz„ 24 de ore“. Ca atare, o restr‚ngere a libert„þii persoanei peste acest termen, Ón anumite condiþii date, excede prevederile constituþionale.

Dac„ se restituie pentru un raport suplimentar, rog colegii din Senat, care fac parte din comisia de mediere, s„ reflecte dac„ un text comun nu ar putea salva aceast„ situaþie.

V„ mulþumesc.

## Domnule pre∫edinte,

Sigur, putem merge ∫i pe o asemenea formul„, dar ar Ónsemna s„ o mai þinem vreo 3 s„pt„m‚ni. S„pt„m‚na viitoare vom avea ∫edinþ„ comun„ ∫i atunci vom lua ∫i decizia.

A trimite la comisie s„ stea iar trei s„pt„m‚ni ar Ónsemna s„ Óntindem la nesf‚r∫it o lege extrem de important„.

Nu s-a ajuns la o soluþie Ón cadrul comisiei de mediere. Eu v„ propun ca noi s„ susþinem punctul de vedere al Senatului, se va argumenta Ón plenul celor dou„ Camere, se va supune votului ∫i, Ón ultim„ instanþ„, se va merge pe aceast„ formul„. Comisia de mediere s-a Óntrunit de vreo trei ori, au discutat pe aceast„ tem„..., nu au ajuns la nici o concluzie... sigur, este o chestiune care nu s-a mai Ónt‚mplat p‚n„ la ora actual„.

La poziþia 7, alin. 1, nu s-a c„zut de acord ∫i vom merge Ón plenul celor dou„ Camere.

La alin. 2 s-a mers pe textul Senatului.

La poziþia 8, text Senat.

La poziþia 9, alin. 1, text Senat.

La alin. 2 avem text comun. Observaþii?!

V„ rog s„ votaþi!

Cu 76 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere, a fost adoptat.

Alin. 3 ∫i 4, text Senat.

Poziþia 10, 11, 12, texte Senat.

La poziþia 13, art. 13, de asemenea, nu s-a ajuns la un punct de vedere, fiecare camer„ ∫i-a ap„rat punctul de vedere. Unii au spus c„ funcþioneaz„ îunit„þi de poliþie“, alþii îinspectorate de poliþie“.

Cei de la Camer„ doreau îunit„þi de poliþie“, iar noi am insistat s„ fie îinspectorate de poliþie“, pentru c„ îunit„þi“ Ónseamn„ Ón primul r‚nd o problem„ militar„.

V„ propun s„ mergem pe formula Senatului ∫i ne vom susþine punctul de vedere Ón plenul celor dou„ Camere.

Stimaþi colegi,

Mergem pe aceast„ formul„. Rog secretarul general s„ introduc„ pe ordinea de zi ∫i vom lua decizia Ón plenul celor dou„ Camere.

La poziþia 14 ∫i 15, text Senat.

- Poziþia 16, art. 17 alin. 2, text comun. Observaþii? Nu sunt!

V„ rog s„ votaþi!

- Cu 73 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i o

- abþinere, a fost aprobat textul comun de la poziþia 16. Poziþia 17, text Senat.

- Poziþia 18, art. 26 alin. 1 ∫i 2, text Senat. La alin. 5 s-a mers pe text comun.

- Observaþii?! Nu sunt.

- V„ rog s„ votaþi!

Cu 72 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o abþinere, a fost adoptat.

- Poziþia 19, text Camera Deputaþilor. Observaþii?!

Nefiind, v„ rog s„ votaþi!

- Cu 76 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i

- 4 abþineri, a fost adoptat.

Poziþia 20, text Senat.

- Poziþia 21, acel text comun la care domnul senator

- Eckstein a f„cut observaþia...

- Doriþi s„ mai argumentaþi?!

Nu doresc s„ v„ r„pesc timpul, argumentaþia mare am f„cut-o.

Ceea ce solicit colegilor este s„ nu vot„m acest text comun, pe care Ól consider neconstituþional.

Domnul pre∫edinte Sergiu Nicolaescu?

Ne menþinem poziþia, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci v„ menþineþi poziþia. V„d c„ a fost votat, domnule Eckstein, Ón unanimitate ∫i de reprezentanþii U.D.M.R.-ului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002 Asta m-a surprins. Nu a existat nici un vot Ómpotriv„ la text.

Alte comentarii?

Raportul e pe lege organic„?

Stimaþi colegi,

Fiind pe lege organic„ nu a trecut, nu sunt suficiente 63 de voturi.

Nu. Aþi zis c„ nu este nevoie pentru c„ este textul Senatului. Œn cele dou„ situaþii Ón care comisia n-a ajuns la acord...

Domnule senator,

Am vrut s„ spun c„ atunci c‚nd am aprobat legea am votat textul Senatului, deci nu e nevoie s„ reiau votul pe un vot pe care l-am dat.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Noi puteam vota, dup„ comisia de mediere, ∫i varianta Camerei Deputaþilor. Cred c„ nu este r„u... M„ rog.

A trecut. E bine. La articol, nu. La votul pe lege...

Da, pe votul de ansamblu al legii.

Este vorba de poziþia 21, lit. b).

Deci 63 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„ ∫i 9 abþineri.

Numai la votul definitiv conteaz„...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

O s„ vedem ∫i pe votul final.

Mergem pe formula de text comun votat Ón unanimitate, text Senat la urm„toarele litere, la poziþia 22, text Senat.

La poziþia 23, text Camera Deputaþilor, votat Ón unanimitate.

Dac„ sunt observaþii? Nu sunt.

V„ rog s„ votaþi!

Cu 79 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 4 abþineri, s-a adoptat.

Poziþiile 24, 25, 26, 27, 28, 29, text Senat.

Stimaþi colegi,

Œn aceste condiþii,

Procedur„!

V„ rog, v„ ascult„m.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Cred c„ pentru cele dou„ texte Ón care p„str„m formula Senatului, cum sunt dou„ texte diferite, cred c„ e bine s„ le supuneþi votului, adic„ s„ vot„m pentru textul Senatului.

Am votat deja.

Nu putem vota de dou„ ori.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Oricum mergeam la mediere. Din cauza aceasta n-am forþat nota.

Stimaþi colegi, este vorba de o lege organic„.

V„ rog s„ votaþi raportul comisiei de mediere cu precizarea c„ la cele dou„ poziþii de text, unde sunt neÓnþelegeri, am mers pe p„strarea formulei votat„ de c„tre Senat.

Rog votul dumneavoastr„.

O s„ introducem chiar s„pt„m‚na viitoare, la ∫edinþa comun„...

Cu 91 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 5 abþineri, s-a adoptat.

Trecem la urm„torul punct pe ordinea de zi, raportul de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 72/2001 pentru modificarea ∫i completarea art. 28 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale.

V„ rog s„ luaþi loc!

Stimaþi colegi, la acest proiect de lege, avem la poziþia 1 votat Ón unanimitate textul Camerei Deputaþilor. Dac„ sunt observaþii? Nu sunt. V„ rog s„ votaþi.

Cu 77 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i

- 5 abþineri, s-a adoptat textul Camerei Deputaþilor.

La poziþia 2, de asemenea, textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt.

V„ rog s„ votaþi!

Cu 83 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri, s-a adoptat.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preþurilor ∫i tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenþei.

Din partea comisiei Senatului, domnul senator Novolan Traian.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002 ## V„ rog s„ poftiþi!

Stimaþi colegi,

La poziþia 1, aveþi Ón mapa dumneavoastr„, s-a mers pe text comun Ón unanimitate.

- Dac„ sunt observaþii? Dac„ nu, v„ rog s„ votaþi.

Cu 81 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 4 abþineri, s-a adoptat.

La poziþia 2, text comun, de asemenea, votat Ón unanimitate de c„tre comisia de mediere.

- Observaþii? Nu sunt.

- V„ rog s„ votaþi!

- Cu 84 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 5 abþineri,

- s-a adoptat.

Poziþiile 3, 4, s-a adoptat textul Senatului.

La poziþiile 5, 6 ∫i 7 s-a votat Ón unanimitate textul Camerei Deputaþilor.

Dac„ sunt observaþii? Nu sunt.

- V„ rog s„ votaþi!

Cu 76 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri, s-a adoptat textul Camerei Deputaþilor la cele trei puncte.

Stimaþi colegi,

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 142/2001 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/1998 privind finanþarea ∫i din alte surse dec‚t bugetul de stat a unor activit„þi specifice de administrare a rezervelor de stat.

Din partea Senatului, domnul Cr„ciun, domnul Rah„u.

Domnul senator Rah„u, v„ rog s„ poftiþi aici!

Stimaþi colegi, urm„riþi Ón anexa pe care o aveþi, la poziþia 1 s-a mers pe textul Camerei Deputaþilor Ón unanimitate.

Dac„ sunt observaþii? Nu sunt.

V„ rog s„ votaþi!

Cu 78 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere, s-a adoptat.

abþineri, raportul comisiei de mediere a fost adoptat.

- V„ mulþumesc, domnule senator Rah„u.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 115/1999 privind unele m„suri de restructurare financiar„ a B„ncii Rom‚ne de Comerþ Exterior (Bancorex) — S.A.

- V„ rog, din partea Senatului, tot domnul Rah„u.

- V„ rog s„ poftiþi!

Stimaþi colegi, la poziþia 1 s-a mers pe textul Senatului, deci nu este nevoie de vot.

abþineri, s-a adoptat raportul comisiei de mediere. V„ mulþumesc, domnule senator Rah„u.

Trecem la punctul 10 pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente la Convenþia privind Organizaþia Maritim„ Internaþional„, adoptat„ la Geneva la 6 martie 1948.

Domnule pre∫edinte Dan-Mircea Popescu, v„ rog poftiþi la pupitrul comisiei.

Domnule secretar de stat, v„ ascult„m. V„ rog, o sintez„ foarte pe scurt. Colegii au Ón map„ documentele.

## **Domnul Adrian Mitu —** _subsecretar de stat Ón Ministerul de Externe_ _**:**_

Domnule pre∫edinte,

Stimate doamne ∫i domni senatori,

Aceast„ Convenþie privind Organizaþia Maritim„ Internaþional„ a fost adoptat„ la Geneva Ón 6 martie 1948, are drept obiectiv principal instituirea unui sistem de colaborare Óntre guvernele statelor membre pentru reglementarea navigaþiei comerciale, cre∫terea siguranþei maritime, abordarea tuturor practicilor discriminatorii ∫i restrictive aplicate navigaþiei comerciale, efectuarea unor schimburi de informaþii referitoare la problemele examinate de organizaþie.

Rom‚nia a aderat la convenþie la data de 21 martie 1965, prin Decretul nr. 114 din acela∫i an, devenind membru al Organizaþiei Maritime Internaþionale.

Propunerea noastr„ este s„ aprob„m cele dou„ amendamente, unul din 7 noiembrie 1991, c‚nd Adunarea Organizaþiei Maritime Internaþionale a adoptat Rezoluþia 724A, prin care a fost amendat„ Convenþia Organizaþiei Maritime Internaþionale, introduc‚ndu-se Ón aceasta noi dispoziþii referitoare la un nou organ al organizaþiei, respectiv Comitetul de facilitare. Acesta are drept obiectiv principal analizarea oric„ror probleme referitoare la facilitarea traficului maritim internaþional ∫i propunerea de m„suri concrete care s„ fie luate Ón vederea facilit„rii traficului.

Al doilea amendament, la 4 noiembrie 1993, Adunarea Organizaþiei Maritime Internaþionale a adoptat Rezoluþia A 724A ∫i 735, prin care s-au adus unele noi amendamente convenþiei, sporindu-se num„rul de membri ai Consiliului organizaþiei, asigur‚ndu-se o reprezentare l„rgit„ a zonelor geografice ale lumii.

V„ mulþumesc.

Domnule pre∫edinte Dan-Mircea Popescu, v„ rog!

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimaþi colegi,

Comisia economic„ a Senatului v„ propune adoptarea proiectului de lege f„r„ amendamente, exist‚nd, Ón acest sens, avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei noastre pentru politic„ extern„.

Prin natura reglement„rilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt. Stimaþi colegi, nu avem amendamente.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei civile asupra corupþiei, adoptat„ la Strasbourg la 4 noiembrie 1999.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri.

Domnul senator Predescu, v„ rog s„ poftiþi! Domnule secretar de stat, v„ rog s„ faceþi o sintez„ foarte pe scurt.

V„ ascult„m.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov —** _secretar de stat Ón Ministerul Justiþiei_ _**:**_

Convenþia care formeaz„ obiectul preocup„rilor noastre de ast„zi stabile∫te m„suri legislative ce vor fi luate la nivel naþional pentru incriminarea faptelor de corupþie ∫i care s„ permit„ victimelor acestor infracþiuni s„ primeasc„ desp„gubiri pentru repararea prejudiciilor suferite ca urmare a unor astfel de fapte.

Convenþia este structurat„ pe trei capitole, viz‚nd m„surile care trebuie luate la nivel naþional, cooperarea internaþional„ ∫i monitorizarea implement„rii, precum ∫i condiþiile pentru intrarea Ón vigoare.

Pentru realizarea obiectivului convenþiei, obþinerea unor compensaþii eficiente pentru persoanele care au fost prejudiciate Ón urma unor acte de corupþie, au fost convenite texte clare.

C‚t prive∫te cooperarea internaþional„, convenþia stabile∫te obligaþia statelor-p„rþi de a acþiona eficient pentru realizarea actelor de procedur„ specifice proceselor civile intentate ca urmare a unor fapte de corupþie, cu respectarea convenþiilor internaþionale Ón materie ∫i a dreptului intern.

Monitorizarea aplic„rii prevederilor Convenþiei civile asupra corupþiei, c‚t ∫i a celei penale, care a fost adoptat„ de Domniile voastre ceva mai demult, se realizeaz„ de c„tre Grupul de state Ómpotriva corupþiei, GRECO, la care particip„ ∫i Rom‚nia.

Œnscrierea Rom‚niei printre primele 14 state care ratific„ Convenþia civil„ asupra corupþiei contribuie la procesul de intrare Ón vigoare a acesteia ∫i va reprezenta un important semnal politic nu numai pentru Consiliul Europei, ci ∫i pentru alte state ∫i organizaþii care se preocup„ de promovarea unei politici active Ón domeniul combaterii corupþiei.

## V„ mulþumesc.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri va fi prezentat de domnul secretar Predescu.

V„ ascult„m, domnule senator.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia a adoptat raport de admitere f„r„ amendamente.

Doresc s„ adaug doar c„ este o convenþie tehnic„, foarte am„nunþit redactat„, de acurateþe.

Pe l‚ng„ cele menþionate de domnul secretar de stat, convenþia cuprinde ∫i prevederi referitoare la obþinerea probelor, m„suri conservatorii, obligaþia statului, termenele de prescripþie, valabilitatea contractelor, adic„ Óntreaga problematic„ privind actele ∫i faptele de corupþie, interesele ∫i drepturile tuturor p„rþilor afectate de asemenea acte.

Este un act bine venit Ón legislaþia Rom‚niei ∫i, ca atare, comisia propune ∫i roag„ membrii Senatului s„ adopte acest proiect de lege.

V„ mulþumesc foarte mult, domnule senator. Stimaþi colegi, dezbateri generale. Sunt lu„ri de cuv‚nt?

Are cuv‚ntul domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Este o lege din categoria legilor ordinare.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ ar„t c„ þara noastr„ este direct ∫i profund interesat„ Ón ratificarea acestei importante convenþii penale, ∫i Grupul parlamentar al partidului nostru susþine ∫i va vota legea.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mulþumesc foarte mult.

Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu mai sunt.

Stimaþi colegi, nu avem amendamente.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 183/2001 pentru ratificarea Protocolului adiþional nr. 11, semnat la Bucure∫ti la 16 noiembrie 2001, la Acordul central european de comerþ liber (CEFTA), Cracovia, 21 decembrie 1992.

V„ rog, domnule secretar de stat, foarte pe scurt, v„ ascult„m.

Œncep‚nd din 1997, þ„rile Uniunii Europene, ale Asociaþiei Europene a Liberului Schimb ∫i þ„rile membre CEFTA, þ„rile baltice candidate la Uniunea European„ ∫i, ulterior, Republica Turcia au unificat regulile de origine ale m„rfurilor aplicate Ón cadrul acordurilor de comerþ liber Óncheiate Óntre ele.

Rezultatul acestei unific„ri a fost sistemul de cumul paneuropean de origine, denumit ∫i cumul diagonal, care a facilitat considerabil schimburile comerciale ∫i cooperarea economic„ dintre þ„ri.

Pe de alt„ parte, cumulul paneuropean a f„cut, anual, Ón perioada 1999—2001, obiectul unor modific„ri de ordin tehnic convenite Óntre toate þ„rile care fac parte din sistem, menite s„ amelioreze funcþionarea acestora. Textul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002 consolidat va fi preluat Ón toate acordurile de liber schimb Óncheiate Óntre þ„rile participante la sistemul de cumul.

Œn relaþia dintre þ„rile membre CEFTA, consolidarea amendamentelor aduse Ón ultimii ani la Protocolul 7 al acestui acord, referitor la definirea noþiunii de produse originare ∫i metodele de cooperare administrativ„, precum ∫i introducerea noilor amendamente pentru anul 2002 au fost f„cute Ón conformitate cu schimb„rile ce au avut loc Ón sistemul de cumul paneuropean prin adoptarea Protocolului adiþional nr. 11 la CEFTA, care Ónlocuie∫te Protocolul nr. 7 existent.

Datorit„ necesit„þii aplic„rii sale de la 1 ianuarie 2002, Protocolul adiþional nr. 11 a fost adoptat prin Ordonanþa de urgenþ„ nr. 183/20.12.2001, publicat„ Ón îMonitorul Oficial“ nr. 846/28.12.2001, care face obiectul proiectului de lege supus ast„zi aprob„rii dumneavoastr„.

## V„ mulþumesc.

Raportul Comisiei economice este prezentat de domnul pre∫edinte Dan-Mircea Popescu.

V„ ascult„m!

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimaþi colegi,

Vreau s„ adaug la cele menþionate aici, Ón plenul Senatului, faptul c„ modific„rile aduse protocolului de origine a m„rfurilor nu ridic„ probleme de fond pentru partea rom‚n„ ∫i nu creeaz„ dificult„þi Ón aplicarea lor de c„tre autorit„þile competente.

Œn aceste condiþii, Comisia economic„, analiz‚nd textul Protocolului adiþional nr. 11, propune Senatului aprobarea proiectului de lege Ón forma venit„ de la Camera Deputaþilor, exist‚nd avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru politic„ extern„.

Menþionez c„, prin natura reglement„rilor sale, proiectul de lege se Óncadreaz„ Ón categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale.

Lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Stimaþi colegi, nu avem amendamente.

V„ mulþumesc.

Trecem la punctul 13 pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 85/2000 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern ∫i controlul financiar preventiv.

Domnul pre∫edinte ™tefan Viorel, din partea comisiei. Domnul secretar Oan„, v„ ascult„m.

## **Domnul Gheorghe Oan„ —** _secretar de stat Ón Ministerul Finanþelor Publice_ _**:**_

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prevederile acestei ordonanþe au fost preluate Ón proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei nr. 119/1999, care a fost adoptat„ de Senat Ón ∫edinþa precedent„. Ca atare, susþinem respingerea acestei ordonanþe ∫i v„ rug„m s„ votaþi Ón acest sens.

V„ mulþumesc foarte mult.

Domnule pre∫edintele ™tefan Viorel, v„ ascult„m.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Comisia noastr„ avizeaz„ favorabil proiectul de lege de respingere a ordonanþei.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mulþumesc foarte mult.

Lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Stimaþi colegi,

Trecem la punctul 14 pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 46/2000 pentru modificarea lit. a) din alin. 3 al art. 7 din Ordonanþa Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern ∫i controlul financiar preventiv. Domnule secretar de stat, v„ ascult„m!

Domnule pre∫edinte,

™i prevederile acestei ordonanþe au fost preluate Ón proiectul de lege adoptat s„pt„m‚na trecut„ de c„tre Senat ∫i, ca atare, susþinem respingerea Ordonanþei nr. 46/2000.

Deci au fost preluate reglement„rile Óntr-un act normativ compact.

Domnule pre∫edinte ™tefan Viorel, v„ ascult„m!

De asemenea, comisia avizeaz„ favorabil proiectul de lege de respingere.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

- V„ mulþumesc foarte mult.

Observaþii? Lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Stimaþi colegi,

- s-a adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002 Trecem la punctul 15 pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 157/2000 privind prorogarea termenului prev„zut la art. III din Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 134/2000 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor.

Domnule secretar de stat, v„ rog!

## Domnule pre∫edinte,

Potrivit art. III din Ordonanþa de urgenþ„ nr. 134/2000 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, aceasta urma s„ intre Ón vigoare la 15 octombrie 2000. Datorit„ Ónt‚rzierilor constatate Ón tip„rirea formularelor tipizate, prin Ordonanþa de urgenþ„ nr. 157/2000 s-a prorogat termenul la data de 1 noiembrie 2000. Camera Deputaþilor a adoptat actul respectiv la 13 decembrie 2001, iar comisia de specialitate a Senatului a Óntocmit raportul de adoptare f„r„ amendamente.

Œntruc‚t Ordonanþa de urgenþ„ nr. 157/2000 ∫i-a produs deja efectele, propunem ∫i susþinem adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ nr. 157/2000.

V„ mulþumesc foarte mult. Domnule pre∫edinte ™tefan Viorel!

## Domnule pre∫edinte,

Comisia noastr„ avizeaz„ favorabil proiectul de lege, conform argumentaþiei prezentate de iniþiator.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Mulþumesc.

Dezbateri. Observaþii? Nu sunt.

Stimaþi colegi,

Trecem la punctul 16 pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 13/1999 pentru modificarea alin. 1 al art. 3 din Legea nr. 105/1997 pentru soluþionarea obiecþiunilor, contestaþiilor ∫i a pl‚ngerilor asupra sumelor constatate ∫i aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanþelor Publice.

Domnule secretar de stat Oan„, v„ rog!

## Domnule pre∫edinte,

Prevederile acestei ordonanþe, nr. 13/1999, au fost preluate de Ordonanþa nr. 13/2001 privind soluþionarea contestaþiilor Ómpotriva m„surilor dispuse prin actele de control sau de impunere Óntocmite de organele Ministerului Finanþelor Publice.

Prin aceasta s-a soluþionat ∫i o decizie, s-a preluat Ón aceast„ lege o decizie a Curþii Constituþionale ∫i, Ón acest fel, v„ propunem s„ fiþi de acord cu respingerea Ordonanþei nr. 13/1999.

V„ rog, raportul Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci, domnul pre∫edinte ™tefan Viorel.

Domnule pre∫edinte,

Comisia noastr„, de asemenea, a avizat favorabil proiectul de lege de respingere a ordonanþei.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mulþumesc.

Observaþii? Nu sunt.

Stimaþi colegi,

Trecem la punctul 17 pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 4/2002 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 82/1998 privind Ónregistrarea fiscal„ a pl„titorilor de impozite ∫i taxe.

V„ ascult„m, domnule secretar de stat Oan„.

Prin acest proiect de act normativ s-a reglementat integrarea procedurilor de Ónregistrare a contribuabililor pl„titori de T.V.A. ∫i accize Ón cadrul general al Ónregistr„rii fiscale instituit de Ordonanþa nr. 82/1998.

Astfel, Ón aceast„ ordonanþ„ se prev„d urm„toarele: generalizarea principiului Ónregistr„rii fiscale prin depunerea de declaraþii de Ónregistrare fiscal„ de c„tre toþi contribuabilii supu∫i impozitului pe venitul global pentru care pl„þile anticipate se realizeaz„ prin reþinere la surs„; reglementarea procedurilor de Ónregistrare ca pl„titor de T.V.A. ∫i accize a contribuabililor care desf„∫oar„ activit„þi cuprinse Ón sfera de aplicare a acestor impozite; crearea cadrului legal care s„ permit„ Ministerului Finanþelor Publice, prin unit„þile sale teritoriale, angajarea de personal cu contract individual de munc„ pe perioad„ determinat„ pentru desf„∫urarea unor activit„þi cu caracter sezonier pentru gestionarea impozitului pe venit, care presupun un volum mare de munc„ ∫i care nu necesit„ o specializare strict„ Ón domeniul economic, fiscal sau informatic.

Faþ„ de cele de mai sus, v„ propunem ∫i susþinem adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 4/2002 Ón forma cuprins„ ∫i Ón raportul comisiei.

## Mulþumesc.

Raportul Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci, domnul pre∫edinte ™tefan Viorel.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002

## Domnule pre∫edinte,

Onorat Senat,

Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci avizeaz„ favorabil prezentul proiect de lege ∫i propune plenului admiterea amendamentelor prev„zute Ón anexa nr. 1 la raport ∫i respingerea amendamentelor prev„zute Ón anexa nr. 2 la raportul comisiei.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, urm„riþi textul. Pe l‚ng„ amendamentele admise, avem ∫i trei amendamente respinse.

Dac„ se mai susþin aceste amendamente? Œnþeleg c„ nu se mai susþin.

Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt. Mulþumesc foarte mult.

Dac„ sunt observaþii la amendamentele admise? Nu sunt.

V„ rog s„-mi permiteþi s„

Stimaþi colegi,

Trecem la punctul 18 pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaþiilor de plat„ ale instituþiilor publice, stabilite prin titluri executorii.

Domnule secretar de stat Oan„, v„ rog!

## Domnule pre∫edinte,

Prin acest act normativ s-a reglementat obligarea instituþiilor bugetare la plata voluntar„ a sumelor stabilite prin titluri executorii din creditele bugetare aferente titlurilor de cheltuieli la care se Óncadreaz„ obligaþiile de plat„ respective, f„r„ a exclude celelalte modalit„þi de executare silit„.

Acest act normativ a fost necesar pentru evitarea bloc„rii activit„þii instituþiilor publice ale administraþiei centrale ∫i locale, generate de propririle Ónfiinþate de executorii judec„tore∫ti asupra sumelor aflate Ón Trezoreria statului.

Comisia de specialitate a Senatului a Óntocmit un raport de adoptare cu un amendament pe care Ól susþinem, Óntruc‚t se realizeaz„ o redactare mai coerent„ ∫i mai clar„.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc foarte mult.

Raportul Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci, domnul pre∫edinte ™tefan Viorel.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci avizeaz„ favorabil prezentul proiect de lege, cu menþiunea c„ raportul a fost adoptat cu dou„ voturi Ómpotriv„.

De asemenea, propune plenului adoptarea amendamentului din anexa nr. 1 la raport ∫i respingerea amendamentelor prev„zute Ón anexa nr. 2 la raport.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale.

Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Stimaþi colegi, v„ Óntreb dac„ se mai susþin amendamentele respinse?

Domnul senator Vasile Horga. V„ ascult„m, domnule senator. Suntem la art. 2.

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Noi consider„m c„ includerea Ón textul legii a celor dou„ articole, a∫a cum sunt formulate ele, Ómpiedic„ finalizarea Ónf„ptuirii actului de justiþie Óntr-o instituþie public„ atunci c‚nd o hot„r‚re judec„toreasc„ r„mas„ definitiv„ ∫i irevocabil„ nu poate fi pus„ Ón aplicare prin sistemul de drept aplicabil ast„zi Ón Rom‚nia.

Se propune executarea voluntar„ a acestei hot„r‚ri judec„tore∫ti, adic„ s„ r„m‚n„ la latitudinea ordonatorului de credite dac„ d‚nsul dore∫te sau nu dore∫te s„ pl„teasc„ un serviciu sau o achiziþie public„ pe care a efectuat-o ∫i, Ón momentul achiziþiei, el trebuia s„ fie obligat s„ aib„ sursele necesare pl„þii acestei achiziþii.

O dat„ ce executarea silit„ este valabil„ pentru o persoan„ fizic„, o persoan„ juridic„ din Rom‚nia, nu v„d de ce acea executare silit„, prin executorii judec„tore∫ti, nu poate fi utilizat„ ∫i pentru instituþia public„ sub motivaþia c„ se blocheaz„ activitatea acestei instituþii. Dac„ se pune problema bloc„rii activit„þii unei instituþii publice, de ce nu s-ar pune ∫i problema bloc„rii activit„þii unei mari Óntreprinderi sau a unei mici Óntreprinderi, a unei persoane fizice ∫i a∫a mai departe, pentru c„ Ón faþa legii toate aceste persoane sunt egale.

Nu pot s„ fiu de acord ∫i nu putem s„ fim de acord c„ o hot„r‚re judec„toreasc„ irevocabil„ poate s„ fie pus„ sub semnul Óntreb„rii, dac„ s„ fie sau nu executat„ Óntr-un stat de drept.

V„ mulþumesc.

Am Ónþeles. V„ mulþumesc foarte mult.

V„ rog, dac„ mai sunt alte comentarii legat de amendament?

Domnul secretar de stat Oan„. Deci suntem la art. 2.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002

Prin conþinutul acestui amendament, practic, se intr„ Óntr-o contradicþie privind principiile generale ale actului normativ, se Óncalc„, consider„m noi, prevederile legislaþiei Ón domeniul finanþelor publice, Óntruc‚t aceste pl„þi se fac Ón afara limitelor de credite aprobate, prin nerespectarea capitolului de cheltuieli respectiv ∫i f„r„ respectarea destinaþiei sumelor prev„zute Ón creditele bugetare.

Ca atare, noi nu suntem de acord cu acest amendament.

## V„ mulþumesc.

Doriþi s„ mai completaþi ceva, domnule pre∫edinte ™tefan?

Da.

Domnule pre∫edinte, a∫a cum a prezentat ∫i iniþiatorul, nici comisia nu a putut s„ fie de acord cu acest amendament, deoarece acceptarea amendamentului ar anula, practic, prevederile actului normativ. ™i, oricum, ar fi pentru prima dat„ c‚nd, prin lege, s-ar institui un sistem de executare a banului public, pentru c„ afirmaþia domnului coleg c„ acest titlu executoriu nu poate fi pus Ón aplicare, datorit„ prevederilor ordonanþei, dup„ p„rerea mea ∫i a comisiei, nu este corect„, pentru c„ abia accept‚nd amendamentul am putea extinde executarea de la ordonatorul de credit c„tre banul public. S-ar face o execuþie, propriu-zis, pe banul public, dep„∫ind orice limit„ de acreditare, orice limit„ de sume alocate, orice destinaþie, capitole, titluri bugetare. Deci am ajunge Ón situaþia Ón care una ar aproba Parlamentul prin Legea bugetului, alta s-ar Ónt‚mpla prin hot„r‚re judec„toreasc„, urmat„ de titluri executorii asupra ordonatorilor de credite. V„ mulþumesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mulþumesc foarte mult.

Dac„ mai sunt alte comentarii? Eu cred c„ este foarte clar, s-au dat explicaþii suficiente.

Stimate colege ∫i

Stimaþi colegi,

Deci, efectiv, nu putem merge pe o astfel de formul„, am crea o situaþie f„r„ precedent. Dar, m„ rog...

Dar nu a trecut, domnule pre∫edinte, e respins. 49 plus 4.

A, 49 plus 4, de acord, a∫a este. Vreau s„ v„ spun, cred c„ nu aþi fost atenþi, stimate colege ∫i stimaþi colegi,

c‚nd v-am explicat — oricum e respins —, dar nu aþi fost atenþi c‚nd am explicat votul. Deci, repet, nu putem crea noi o legislaþie care excede tot ce exist„ Ón lume. Nu exist„ a∫a ceva nic„ieri Ón lume. Cum s„ introduci o formul„ de genul acesta Ón care s„ impui acest titlu executor printr-o lege? Nu se poate a∫a ceva. Dar, m„ rog, a fost respins, practic, cu 49 de voturi Ómpotriv„, 4 abþineri, faþ„ de 51 de voturi pentru.

Solicit„m o list„.

V„ rog, ∫i o list„. ™i rog colegii senatori, puþin„ atenþie. Am Ónþeles, o list„ pentru Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Dac„ mai exist„ vreun amendament de susþinut?

Solicit„m ∫i noi o list„, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

™i o list„... Toþi liderii de grupuri s„ primeasc„ c‚te o list„.

Se mai susþine vreun amendament? Œnþeleg c„ nu. Mai sunt alte observaþii?

Stimate colegi ∫i stimaþi colegi,

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termic„ a fondului construit existent ∫i stimularea economisirii energiei termice.

V„ mulþumesc, domnule secretar de stat Oan„.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte ™tefan. Domnule secretar de stat Florescu, v„ ascult„m. Domnul vicepre∫edinte Hriþcu. V„ rog!

## **Domnul Tudor Florescu —** _secretar de stat Ón Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei_ **:**

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Prezentul proiect de lege instituie cadrul legal pentru reabilitarea ∫i modernizarea termic„ a cl„dirilor ∫i instalaþiilor aferente, cu scopul de a Ómbun„t„þi condiþiile de igien„ ∫i confort termic ∫i de a reduce pierderile de c„ldur„, consumuri energetice ∫i de combustibili, costurile de Óntreþinere pentru Ónc„lzire ∫i pentru apa cald„ menajer„ ∫i pentru reducerea emisiilor poluante, generate de producerea, transportul ∫i consumul de energie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002 Reabilitarea ∫i modernizarea termic„ a cl„dirilor ∫i instalaþiilor aferente constituie parte integrant„ din politica energetic„ a statului ∫i se realizeaz„ prin programe naþionale, armonizate cu prevederile tratatelor internaþionale referitoare la eficienþa energetic„ ∫i la protecþia mediului, precum ∫i cu principiile de baz„ privind dezvoltarea durabil„.

Faþ„ de cele ar„tate, v„ rug„m a fi de acord cu votarea prezentului proiect de act normativ. V„ mulþumesc.

Raportul Comisiei pentru administraþia public„ ∫i organizarea teritoriului, domnul senator Hriþcu.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi.

Comisia pentru administraþia public„ ∫i organizarea teritoriului a fost sesizat„ Ón fond cu proiectul de lege prezentat de domnul secretar de stat Florescu.

Œn urma dezbaterilor, comisia a hot„r‚t s„ adopte raport favorabil la acest proiect de lege ∫i propune plenului Senatului dezbaterea ∫i adoptarea acestuia Ón forma transmis„ de Camera Deputaþilor, cu amendamentele prev„zute Ón anex„.

## V„ mulþumesc.

Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt dac„ sunt? Nu sunt.

Œntreb ministerul dac„ este de acord cu amendamentele f„cute de comisie?

De acord, domnule pre∫edinte!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu avem amendamente respinse. Œn acest caz, stimaþi colegi,

Daþi-mi voie s„ supun, acum, votului dumneavoastr„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termic„ a fondului construit existent ∫i stimularea economisirii energiei termice, cu amendamentele care au fost aprobate de c„tre dumneavoastr„.

V„ rog s„ votaþi!

Cu 99 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„, 6 abþineri, a fost adoptat.

- V„ mulþumesc.

Mulþumim.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 75/2001 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice.

## Domnule pre∫edinte C„mar„.

Din partea Comisiei economice domnul pre∫edinte Dan-Mircea Popescu.

Domnule pre∫edinte C„mar„, v„ ascult„m. V„ rog, o sintez„, foarte pe scurt.

## **Domnul Aurel C„mar„ —** _pre∫edintele Institutului Naþional de Statistic„_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Vreau s„ v„ informez c„, Ón prim„vara anului trecut, Guvernul a aprobat, pentru unele ministere ∫i instituþii centrale, o serie de m„suri organizatorice care au vizat precizarea mai bun„ a atribuþiilor ∫i r„spunsurilor, stabilirea unor structuri funcþionale ∫i eficiente, precum ∫i dimensionarea personalului la nevoile stricte ale ministerelor ∫i instituþiilor centrale ∫i, de asemenea, alinierea la acquis-ul comunitar.

Œn acest context, se Ónscrie ∫i Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 75/2001, prin care s-au adus unele modific„ri ∫i complet„ri ale Ordonanþei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea ∫i funcþionarea statisticii oficiale Ón Rom‚nia.

Principalele elemente de noutate, reglementate prin Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 75/2001, se refer„ la Ónlocuirea sintagmei îInstitutul Naþional de Statistic„ ∫i Studii Economice“ cu sintagma îInstitutul Naþional de Statistic„“.

S-a avut Ón vedere faptul c„ aceast„ sintagm„ reflect„ mai bine atribuþiile instanþei referitoare la culegerea, prelucrarea, analiza ∫i difuzarea seriilor de date statistice. S-a considerat c„ efectuarea studiilor constituie o sarcin„ principal„ a institutelor de cercet„ri, a universit„rilor ∫i a oamenilor de ∫tiinþ„. De altfel, organul central de statistic„, de∫i este intitulat îInstitutul Naþional de Statistic„ ∫i Studii Economice“, nu a fost niciodat„ organizat ∫i nu a dispus de forþa necesar„ pentru efectuarea unor studii economice Ón adev„ratul sens al cuv‚ntului.

A doua precizare se refer„ la conducerea acestei instituþii. Astfel, s-a f„cut precizarea c„ pre∫edintele instituþiei are rang de secretar de stat, iar vicepre∫edinþii de subsecretar de stat. P‚n„ la aceast„ ordonanþ„, pre∫edintele ∫i vicepre∫edinþii instituþiei erau asimilaþi cu funcþia de secretar general ∫i, respectiv, secretar general adjunct. Deci, funcþionari publici.

Domnule pre∫edinte, o Óntrebare: sunteþi de acord cu amendamentele f„cute de comisie?

Da.

V„ mulþumesc foarte mult.

Domnul pre∫edinte Dan-Mircea Popescu, v„ ascult„m!

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i

Stimaþi colegi,

Confirm cele spuse aici de domnul secretar de stat, Ón ceea ce prive∫te forma actului normativ la care am ajuns, ∫i anume prelu‚nd Ón aceast„ ordonanþ„ de urgenþ„ a Guvernului, nr. 75 din 2001, toate modific„rile aduse, de-a lungul timpului, Ordonanþei Guvernului nr. 9/1992, ordonanþa de baz„ privind organizarea statisticii publice.

Din acest punct de vedere, Comisia economic„, analiz‚nd cele trei proiecte de lege trimise de Camera Deputaþilor, a hot„r‚t s„ aprobe proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 75/2001, s„ resping„ Ordonanþa Guvernului nr. 83/1999 ∫i Ordonanþa Guvernului nr. 111 din 2000, astfel Ónc‚t s„ r„m‚n„ Ón vigoare un singur act normativ de modificare a Ordonanþei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, conform‚ndu-ne, Ón acest sens, prevederilor Legii nr. 24 din 2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative.

Faþ„ de cele ar„tate, Comisia economic„ propune deci plenului Senatului adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 75 din 2001, cu amendamentele din anex„.

Exist„, Ón acest sens, avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri.

Menþionez c„, prin natura prevederilor sale, proiectul de lege se Óncadreaz„ Ón categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale.

Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Sigur, este o lege tehnic„. Stimate colege ∫i

™timaþi colegi,

S-au f„cut foarte multe amendamente. Important este faptul c„ am reu∫it ∫i am concentrat Óntr-un singur act normativ Óntreaga problematic„. Œn consecinþ„,

™i, pentru c„ aþi votat acest raport, automat aþi votat ∫i respingerea celor dou„ ordonanþe care urmeaz„: Ordonanþa Guvernului nr. 111/2000 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice.

Aici, eu v„ Óntreb dac„ la raport aveþi observaþii, lu„ri de cuv‚nt? Deci am votat, mai Ónainte, respingerea.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Ordonanþa Guvernului nr. 111/2000 trebuie aprobat„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

O voi supune aprob„rii, nu v„ faceþi probleme. A∫adar, Ón raportul anterior, domnul pre∫edinte al comisiei v-a prezentat c„ toate reglement„rile din aceast„ ordonanþ„ ∫i cea care urmeaz„ le-am preluat prin amendamentele comisiei ∫i le-am introdus Ón Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 75/2001. Œn consecinþ„, acestea nu Ó∫i mai au obiectul. Nu ∫tiu dac„ merit„ s„ pierdem timpul. Dac„ consideraþi necesar, v„ dau cuv‚ntul. Dac„ nu,

Trecem la proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 83/1999 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice.

Este aceea∫i problem„. Deci toate prevederile au fost preluate Ón Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 75/2001. Totu∫i, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt, dezbateri generale? Nu sunt.

Stimate colegi ∫i

Stimaþi colegi,

Mulþumesc domnului pre∫edinte.

Rog Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport s„ pofteasc„ la pupitru.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 93/2001 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu.

Domnul secretar de stat, v„ rog, v„ ascult„m. Rog, sintez„, pe scurt, pentru c„ avem expunerea de motive.

## **Domnul Ovidiu Ianculescu —** _secretar de stat Ón Ministerul Apelor ∫i Protecþiei Mediului_ _**:**_

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori.

Pentru asigurarea unei p„rþi din fondurile necesare rezolv„rii problemelor legate de poluarea mediului, Ón þ„rile Europei Centrale ∫i de Est a fost creat„ o surs„ extrabugetar„ denumit„ Fondul pentru mediu. Œn prezent, sunt inventariate 21 de fonduri operaþionale pentru mediu, unele þ„ri av‚nd dou„ sau chiar trei fonduri, cum este cazul Poloniei. Fondul pentru mediu este recomandat cu insistenþ„ de Uniunea European„, ca principal instrument financiar de rezolvare a problemelor de mediu existente.

Faþ„ de cele prezentate ∫i av‚nd Ón vedere utilitatea acestui instrument, Ón anul 2000 a fost promovat„ Legea nr. 73 privind Ónfiinþarea Fondului pentru mediu. Ca urmare a unor disfuncþionalit„þi privind aplicarea acestei legi, a fost elaborat„ ∫i aprobat„ Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 93/2001.

Domnule secretar de stat, vreau, foarte pe scurt, sinteza. Am primit expunerea. V„ rog, nu ne prezentaþi expunerile pe care le avem la actele normative.

## Domnule pre∫edinte,

Ca s„ fiu foarte scurt, Ón ∫edinþele din 31 ianuarie ∫i 13 februarie 2002, membrii comisiei au dezb„tut acest proiect de lege Ón prezenþa reprezentantului Ministerului Apelor ∫i Protecþiei Mediului.

S-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ ∫i aviz favorabil cu amendamente din partea Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci.

Totodat„, au fost luate Ón discuþie ∫i amendamentele propuse de domnii senatori Victor Apostolache ∫i Puskás Valentin-Zoltán, care au fost incluse Ón raportul comisiei.

Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Œn urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege ∫i Óntocmirea raportului favorabil, cu amendamentele prev„zute Ón anex„.

V„ mulþumesc, domnule senator. Stimate colege ∫i Stimaþi colegi,

Sunt lu„ri de cuv‚nt, Óntreb„ri? Nu sunt.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu —** _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei_ **:**

Din partea ministerului, domnule pre∫edinte, din partea ministerului, dou„ cuvinte. Solicit„m aprobarea proiectului de lege, se dore∫te, prin aceast„ reglementare, asigurarea reciprocit„þii asigur„rilor de s„n„tate Óntre state.

E altceva, doamna ministru. Aþi luat-o Ónainte.

Da.

Ca urmare a observaþiilor primite de la Comisia Uniunii Europene privind unele incompatibilit„þi cu prevederile Acordului european ∫i ale Organizaþiei Mondiale a Comerþului privind sursele de finanþare ale Fondului pentru mediu, s-a considerat necesar„ revizuirea capitolului cu privire la veniturile Fondului pentru mediu.

Œn acest sens, v„ rug„m a aproba prezentul act normativ, cu amendamentele propuse de Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc foarte mult.

Deci, sunteþi de acord cu amendamentele propuse de comisie.

Da.

Din partea Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport, domnul senator Ion C‚rciumaru, v„ ascult.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Dac„ a∫teptaþi un pic, v„ dau cuv‚ntul. Deci, stimate colege ∫i stimaþi colegi,

Comisia Ón unanimitate a votat o serie de amendamente, s-a c„zut de acord. Deci

Acum,

Trecem la proiectul de Lege privind acordarea asistenþei medicale Ón Rom‚nia cet„þenilor str„ini Ón baza acordurilor, Ónþelegerilor, convenþiilor sau protocoalelor internaþionale de reciprocitate Ón domeniul s„n„t„þii, la care Rom‚nia este parte.

V„ ascult„m, doamna secretar de stat. V„ rog, o sintez„ foarte pe scurt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002

Domnule pre∫edinte,

Solicit„m votul doamnelor ∫i domnilor senatori. Este ideea de asigurare a reciprocit„þii Óntre state privind asistenþa medical„.

Raportat la avizele favorabile de specialitate, solicit„m votul dumneavoastr„.

V„ mulþumim.

V„ mulþumesc foarte mult.

Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport, domnul senator Ion C‚rciumaru.

## Domnule pre∫edinte,

Œn ∫edinþa din 19 februarie 2002, membrii comisiei au luat Ón dezbatere acest proiect de lege Ón prezenþa reprezentantului Ministerului S„n„t„þii ∫i Familiei.

Prezentul act normativ are ca obiect reglementarea cazurilor Ón care cet„þenii statelor cu care Rom‚nia a Óncheiat acorduri de reciprocitate se afl„ Ón situaþia Ón care se impune acordarea de asistenþ„ medical„ de specialitate Ón unit„þi sanitare, ca urmare a unor evenimente prev„zute Ón documentele menþionate.

Œn urma dezbaterilor, comisia a hot„r‚t, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege ∫i Óntocmirea raportului favorabil, cu un singur amendament prev„zut Ón anex„.

V„ mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale? Stimate colege ∫i Stimaþi colegi,

Este un singur amendament care d„ o precizare mai clar„. Œnþeleg c„ sunteþi de acord cu el.

Suntem de acord.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Am o Óntrebare, domnule pre∫edinte, pentru doamna ministru.

Este pe baz„ de reciprocitate acest acord de asigur„ri, de ce nu asigur„ ministerul banii pentru plata acestor servicii, care nici nu sunt definite Ón lege? ™i, Ón plus, de ce se iau, Ón continuare, bani de la Casa de Asigur„ri de S„n„tate?

Probabil c„ noi nu le-am dat prin buget ace∫ti bani.

O clip„. Exist‚nd un act normativ, atunci exist„ un cadru legal pentru reglementarea acestei situaþii ∫i

aceasta este baza care va duce la reglementarea situaþiilor existente Ón practic„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Adev„rul e c„ Ón buget noi nu am prev„zut. Doar c‚nd dezbatem bugetul putem prevedea. V„ mulþumesc foarte mult.

Stimate colege ∫i

Stimaþi colegi,

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 108/1999 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea ∫i sancþionarea contravenþiilor la normele legate de igien„ ∫i s„n„tate public„.

V„ ascult„m, doamna ministru, pe scurt.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori.

Av‚nd Ón vedere ultimele modific„ri din domeniul s„n„t„þii, Legea nr. 100/1998, de asemenea, necesitatea armoniz„rii domeniului s„n„t„þii la legislaþia european„, raportat ∫i la devalorizarea leului Ón perioada 1994 ∫i 2002, este necesar„ amendarea substanþial„ a contravenþiilor privind normele legate de igien„ ∫i s„n„tate public„.

Œn acest sens, Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei a depus amendamentele care au fost preluate de comisie. O singur„ precizare: este o gre∫eal„ de dactilografiere la punctul 3 din raportul Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport, ∫i anume: Ón loc de îperceptorii naturali“ trebuie scris îreceptorii naturali“.

V„ mulþumim.

V„ mulþumesc foarte mult.

Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport, domnul senator Ion C‚rciumaru. V„ rog, raportul dumneavoastr„.

Menþion„m c„ s-a primit aviz negativ din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri, cu nr. 1.323, din 5 decembrie ∫i aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Pentru prima oar„! St„m cam r„u la acest capitol. Consiliul Legislativ contra Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri, da?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002

Œn ∫edinþele din 27 noiembrie, 4 decembrie 2001 ∫i 30 ianuarie 2002, membrii Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport au luat Ón dezbatere acest proiect de lege Ómpreun„ cu reprezentantul Ministerului S„n„t„þii ∫i Familiei.

Œn urma dezbaterilor, comisia a hot„r‚t Ón unanimitate s„ avizeze favorabil, cu amendamentele prezentate Ón anex„, propun‚ndu-l plenului Senatului spre adoptare. Proiectul de lege are caracter ordinar.

V„ mulþumesc foarte mult.

V„d foarte multe amendamente. Nu avem amendamente respinse.

Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Sunteþi de acord, ministerul, cu amendamentele?

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mulþumesc foarte mult.

Stimate colege ∫i

Stimaþi colegi,

Supun, acum, votului dumneavoastr„ proiectul de lege Ón formula primit„ de la Camera Deputaþilor, Ón care vom introduce amendamentele Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport, pe care le-am votat. V„ rog s„ votaþi proiectul de lege Ón ansamblu!

Cu 85 de voturi pentru, 20 de voturi Ómpotriv„, 4 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat Ón formula pe care v-am prezentat-o.

Trecem la proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 103/2000 pentru modificarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea ∫i sancþionarea contravenþiilor la normele legale de igien„ ∫i s„n„tate public„.

## Domnule pre∫edinte,

Solicit„m respingerea deoarece prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 103/2000 au fost preluate Ón Ordonanþa Guvernului nr. 108/1999.

Deci nu mai are obiect?!

Nu mai este obiectul, tocmai l-am votat.

Mulþumesc foarte mult. Domnul C‚rciumaru, secretarul comisiei.

Comisia este de acord cu respingerea ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi,

Dac„ sunt observaþii, Óntreb„ri? Nu sunt.

Trecem la urm„torul punct: Óntreb„ri, interpel„ri. Rog pe domnul profesor Buzatu, domnul vicepre∫edinte Buzatu, s„ preia conducerea lucr„rilor la Óntreb„ri, interpel„ri.

Poftiþi, domnule profesor!

La capitolul Óntreb„ri, domnul senator Gheorghe Zl„vog, poftiþi, v„ rog!

Œntrebare adresat„ domnului Ilie S‚rbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ∫i p„durilor.

Œn ce stadiu se afl„ preg„tirea sistemelor de irigaþii din judeþul Olt, av‚nd Ón vedere c„ acest judeþ se afl„ Óntr-o stare prelungit„ de secet„? Dac„ aceste sisteme vor fi repuse Ón funcþiune, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor intenþioneaz„ s„ subvenþioneze ∫i costul integral sau parþial al apei folosite la irigaþii?

## V„ mulþumim.

Œmi daþi voie, Ón continuare, s„ invit pe domnul senator Corin Penciuc.

Poftiþi, v„ rog, domnule senator!

## Domnule pre∫edinte,

Œntrebarea este adresat„ Agenþiei Naþionale a Medicamentului, domnului pre∫edinte Ioan Fulga.

Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 152 din 14 octombrie 1999 define∫te produsele medicamentoase de uz uman ∫i condiþiile producerii ∫i punerii lor pe piaþ„.

De∫i exist„ preciz„ri exprese, articolul 54 al ordonanþei, privind obligaþia ca produsul s„ fie Ónsoþit de rezumatul caracteristicilor sale, precum ∫i de prospectul necesar pentru medic ∫i pacient, redactate Ón limba rom‚n„, exist„ un mare num„r de medicamente sau materiale stomatologice comercializate care nu Óndeplinesc aceast„ condiþie obligatorie.

V„ rug„m, domnule pre∫edinte, s„ ne precizaþi ce m„suri necesare consideraþi a fi luate pentru punerea Ón aplicare a prevederilor legale ∫i eliminarea rapid„ a lipsei prescripþiilor redactate Ón limba rom‚n„, anexate medicamentelor sau materialelor stomatologice puse pe piaþ„. A∫ dori un r„spuns Ón scris.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002

V„ mulþumim, domnule senator.

De la U.D.M.R. domnul senator Puskás este anunþat cu o Óntrebare. Nu este.

Doamna Angela B„lan. Poftiþi, v„ rog, doamn„!

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare este adresat„ Ministerului Culturii ∫i Cultelor. Ce m„suri are Ón vedere domnul ministru al culturii ∫i cultelor Ón leg„tur„ cu protejarea cet„þii dacice Tamasidava din localitatea R„c„t„u, judeþul Bac„u, unde a∫a-zi∫ii c„ut„tori de aur au intrat cu detectoare de metal ∫i au distrus-o Ón bun„ parte.

Nesupravegheate, protejate de o lege a patrimoniului cu destule lacune, siturile istorice din judeþul Bac„u au fost l„sate la discreþia pr„d„torilor.

S-ar putea ca Óntrebarea s„ primeasc„ un r„spuns formal, f„r„ s„ fie semnat de nimeni din Ministerul Culturii ∫i Cultelor, cum s-a Ónt‚mplat ∫i cu interpelarea din 11 februarie 2002, adresat„ aceluia∫i minister, dar pe l‚ng„ incendiul de la Muzeul Satului, unde s-au produs pagube de miliarde, distrugerea cet„þii dacice Tamasidava poate p„rea un lucru minor pentru diriguitorii culturii din Rom‚nia. Solicit„m r„spuns scris.

A doua Óntrebare, dac„-mi permiteþi, este adresat„ Ministerului Integr„rii Europene.

Dintr-un prim eurobarometru despre þ„rile candidate la Uniunea European„, publicat de Comisia European„, reiese c„ 80% dintre rom‚ni sprijin„ aderarea, dar, tot a∫a de bine, 66% dintre ace∫tia declar„ c„ nu sunt bine sau deloc informaþi asupra mecanismelor procesului de aderare sau despre ce schimb„ri ∫i sacrificii implic„ acest proces.

Œn aceast„ situaþie, ce va Óntreprinde ministerul, concret, pentru ca fiecare cet„þean rom‚n s„ Ónþeleag„ conþinutul exact al procesului de aderare ∫i, la un eventual vot, s„ fac„ alegerea pe baza unei Ónþelegeri mai bune a ceea ce implic„ acest proces.

Solicit„m r„spuns Ón scris. V„ mulþumesc.

V„ mulþumim, doamna senator. Œn continuare, domnul senator Paul P„curaru. Poftiþi, v„ rog!

## Domnule pre∫edinte,

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Marian S‚rbu, Ministerul Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale.

Œn vederea protej„rii cet„þenilor din Rom‚nia care doresc s„ lucreze Ón str„in„tate Parlamentul Rom‚niei a aprobat Legea nr. 156/2000 privind protecþia cet„þenilor rom‚ni care lucreaz„ Ón str„in„tate, iar Guvernul a aprobat Hot„r‚rea de Guvern nr. 384 din 11 aprilie 2000, normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 156/2000.

Cu toate acestea, mii ∫i mii de cet„þeni din Rom‚nia care doresc s„ lucreze Ón str„in„tate sunt excrocaþi de sume importante de bani de c„tre diverse firme ∫i agenþii care intermediaz„ pe piaþa forþei de munc„.

Sunt cunoscute situaþiile din judeþele: Vaslui, Bac„u, Timi∫ ∫i Constanþa, Ón care sute de oameni s-au Ómprumutat, ∫i-au v‚ndut bunurile, ∫i-au ipotecat casele pentru a pl„ti comisioanele de sute de m„rci sau dolari Ón speranþa obþinerii unui loc de munc„. Rezultatul a fost c„ au r„mas ∫i f„r„ bunurile personale ∫i f„r„ locurile de munc„.

Mii de persoane ∫i familii din Rom‚nia tr„iesc adev„rate drame ca urmare a excrocheriilor la care au fost supuse.

V„ rog, domnule ministru, s„ transmiteþi:

1. Lista societ„þilor comerciale acreditate de dumneavoastr„ pentru operaþiunile de intermediere pe piaþa forþei de munc„.

2. Portofoliul de contracte pe care dumneavoastr„ le aprobaþi acestor societ„þi pentru autorizarea operaþiunilor de intermediere.

3. M„surile pe care le aveþi Ón vedere pentru a elimina comisioanele exorbitante solicitate acestor oameni pentru a obþine un loc de munc„ Ón str„in„tate.

## Mulþumim, domnule senator.

Œmi daþi voie s„ invit la microfon pe domnul senator Ioan Aurel Rus, pentru o Óntrebare.

V„ rog s„ v„ folosiþi de acest prilej s„ dezvoltaþi ∫i interpelarea care urmeaz„. Poftiþi, v„ rog!

Œntrebarea se adreseaz„ Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor ∫i prive∫te Societatea Naþional„ de Cai de Ras„, care se afl„ Óntr-un conflict cu cet„þenii localit„þii Cociu, judeþul Bistriþa-N„s„ud.

Ce suprafaþ„ este necesar„ pentru ca herghelia de la Beclean s„ poat„ fiinþa ∫i care este modalitatea prin care se va stinge acest litigiu?

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc. Interpelarea?

Interpelarea prive∫te situaþia Spitalului or„∫enesc Beclean, Secþia psihiatrie-cronici ∫i am Ónþeles c„ azi voi primi r„spunsul.

Da, v„ mulþumim.

Œmi daþi voie s„ Ól invit pe domnul senator Ilie Ila∫cu. Poftiþi, v„ rog, domnule senator!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002

O Óntrebare c„tre doamna ministru a s„n„t„þii Daniela Barto∫.

## Doamna ministru,

Œn ultima vreme ministerul pe care Ól conduceþi nu ne mai onoreaz„ cu r„spunsuri la petiþiile ∫i adresele Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport a Senatului. V„ rog s„ Ómi comunicaþi de ce nu aþi r„spuns Ón termenul stabilit de lege la adresele noastre nr. 64 din 10 decembrie 2001 ∫i 18 ianuarie 2002, una dintre aceste adrese trimise de noi spre analiz„ ∫i rezolvare cuprindea ∫i memoriul unui num„r de 50 de cadre medicale din T‚rgu-Jiu.

Nefiind un caz singular, v„ rog s„ m„ informaþi dac„ pentru dumneavoastr„ mai este valabil articolul 167 punctul 2 din Regulamentul Senatului, de a r„spunde la adresele primite Ón limitele prescrise de lege. Solicit r„spuns scris ∫i oral.

A doua Óntrebare, de asemenea, pentru doamna Daniela Barto∫, ministrul s„n„t„þii ∫i familiei. Doamna ministru,

Ministerul pe care Ól conduceþi nu a onorat obligaþia legal„ de compensare financiar„ a cheltuielilor efectuate de Regia Autonom„ de Transport Ón Comun Ia∫i, pe anul 2001, Ón sum„ de peste 10 miliarde lei, pentru persoanele handicapate, conform Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 102/1999.

Mai mult dec‚t at‚t, secretarul de stat din Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei, domnul Petru Paul Ciob„nel, a Óncercat s„ mint„ Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport a Senatului, afirm‚nd c„ a transferat deja banii la RATC Ia∫i ∫i nu s-a confirmat _de facto_ .

V„ rog, Ón termenul stabilit de lege, s„ ne comunicaþi num„rul ordinelor de plat„ de compensare pe anul 2001 a cheltuielilor efectuate, de R.A.T.C. Ia∫i ∫i a altor regii din zona Moldovei, pentru persoanele handicapate ce beneficiaz„ de gratuitate prin lege.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mulþumim, domnule senator.

Domnul senator Dumitru Codreanu. Aveþi o Óntrebare.

Domnule pre∫edinte,

Œntrebarea mea se adreseaz„ domnului ministru Ilie S‚rbu.

Œn luna noiembrie 2001 am primit asigur„ri din partea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor, prin adresa nr. 22953, c„ se lucreaz„ la un proiect de ordonanþe de urgenþ„ cu privire la Óntocmirea ∫i finanþarea structurilor pedologice ∫i agrochimice, c„ se va deconta valoarea acestor studii elaborate de oficiile pentru studii pedologice ∫i agrochimice ∫i astfel va fi rezolvat„ problema celor ce lucreaz„ Ón aceste oficii.

Aproximativ 350 de angajaþi, c‚þi are la ora actual„ Oficiul pentru Studii Pedologice ∫i Agrochimice Ón toat„ þara, nu au primit salariile de ∫ase luni, iar dumneavoastr„, domnule ministru, ∫i cei care lucreaz„ la proiectul de ordonanþ„ de urgenþ„ nu numai c„ nu v„ intereseaz„ soarta acestor familii, dar nici studiul calit„þii solului.

V„ rog, domnule ministru, s„ precizaþi care este soarta acestor oficii de studii pedologice ∫i agrochimice,

dac„ salariaþii Ó∫i vor mai primi remuneraþia cuvenit„ ∫i dac„ mai aveþi nevoie de ace∫ti oameni.

V„ rog s„ r„m‚neþi la microfon, aveþi ∫i o interpelare.

Da, v„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea se adreseaz„ domnului ministru R„zvan Theodorescu.

Dac„ societatea consider„ familia ca o celul„ de baz„ a sa ∫i creeaz„ prin Constituþie drepturi ∫i Óndatoriri, iar uneori Ói ajut„ cum poate la constituirea, menþinerea ∫i dezvoltarea familiei, ei bine, se pare c„ biserica, care are tot mai mult„ influenþ„ Ón dezvoltarea societ„þii rom‚ne∫ti, uneori nu procedeaz„ Óntocmai, vizavi de familie.

Œn parohia C„line∫ti, din comuna Bucecea, judeþul Boto∫ani, am Ónt‚lnit un caz care pare ie∫it din toate tertipurile bunei-credinþe referitor la familie, situaþie creat„ de un preot paroh.

Un enoria∫ t‚n„r, cu soþia ∫i doi copii, Ón 1991, a cump„rat prin licitaþie un grajd de cai de la fostul C.A.P. Bucecea, obþin‚nd contractul de v‚nzare-cump„rare autentic ∫i o suprafaþ„ de 1.500 metri p„traþi, teren pe care a primit ∫i titlul de proprietate cu nr. 77.419/1997.

Œn 1998 solicit„ de la Consiliul Local Bucecea autorizaþie pentru construcþia unei case de locuit, amplasate pe vechiul grajd, autorizaþie pe care o prime∫te, av‚nd nr. 10 din 21 mai 1998.

Œn baza acestei autorizaþii Óncepe ∫i termin„ construcþia unei case de locuit, Óntruc‚t enoria∫ul locuia cu p„rinþii s„i ∫i Ónc„ doi fraþi la casa p„rinteasc„.

Se pare c„ totul este bine, numai c„ distinsul paroh din C„line∫ti constat„ c„ cei — deci atenþie —, numai 1.500 de metri p„traþi, de fapt, f„ceau parte din p„m‚ntul parohiei ∫i c„ acest teren trebuie recuperat cu orice preþ. Astfel, deschide un proces de anulare a autorizaþiei Consiliului Local Bucecea, de anulare a titlului de proprietate ∫i de demolare a casei pe care cei doi de-abia a∫teptau s„ o termine, pentru a se muta Ón ea, Óntre timp venind ∫i al treilea copil.

Enoria∫ul, ne∫tiutor de prea mult„ carte, a fost purtat prin toate instanþele judec„tore∫ti de c„tre omul Ón sutan„ ∫i, r‚nd pe r‚nd, a pierdut procesele, spre bucuria parohului care acum dore∫te din tot sufletul s„ Ói demoleze casa, l„s‚nd f„r„ acoperi∫ cinci suflete pe care Domnia sa dore∫te s„ le p„storeasc„.

Oare asta vrea biserica de la cet„þenii parohiei sau este orgoliul unui preot care, probabil, caut„ o r„zbunare sub acoperi∫ul instituþiei care se cheam„ Biseric„.

Da, v„ mulþumim.

Invit la microfon pe domnul senator Iuliu P„curariu cu o interpelare adresat„ Ministerului Administraþiei Publice. Poftiþi, v„ rog, domnule senator!

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi invitaþi,

Stimaþi colegi,

Interpelare adresat„ domnului ministru Octav Cozm‚nc„.

Œntruc‚t Ón r„spunsul la interpelarea prezentat„ Ón plenul Senatului Ón data de 25 februarie 2002, reprezentantul Ministerului Administraþiei Publice Locale, secretar de stat Fle∫ariu, a refuzat s„ recunoasc„ realitatea problemei ridicate ∫i, Ón consecinþ„, s„ indice m„surile ministerului pentru rezolvarea ei, suntem obligaþi s„ revenim preciz‚nd urm„toarele:

1. Majoritatea consiliilor judeþene nu au respectat criteriul de repartizare a cotei de 16% din impozitul pe venit pe unit„þile administrative, Ón conformitate cu anexa nr. 8 din Legea bugetului de stat pe 2002.

2. Exemplific„m situaþia menþionat„ mai sus prin Hot„r‚rea nr. 92 a Consiliului Judeþean Cluj, ∫i anume: dintr-o sum„ total„ de o sut„ de miliarde de lei din cota de 16 %, doar 65 de miliarde s-au repartizat conform anexei nr. 8, iar 35 de miliarde s-au repartizat unei asociaþii ap„, canal ∫i protecþia mediului, care urmeaz„ s„ repartizeze aceste sume pe criterii de ea ∫tiute.

3. V„ reamintesc c„ amendamentul depus de subsemnatul, cu ocazia dezbaterii Legii bugetului de stat pe 2002, la articolul 27: îHot„r‚rile consiliului judeþean care nu respect„ criteriile din anexa nr. 8 sunt lovite de nulitate“, prin care am Óncercat s„ introduc sancþiunea pentru hot„r‚rile consiliului judeþean care nu respect„ Legea bugetului de stat.

4. Repartizarea cotei din Fondul special al drumurilor, ce revine unui judeþ, pe obiective, nu se aprob„ o dat„ cu aprobarea bugetului propriu al judeþului, cum prevede Legea finanþelor publice locale.

V„ mulþumim, domnule senator. Domnul senator Paul P„curaru.

Poftiþi, v„ rog, o interpelare pentru Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor.

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Interpelarea mea este adresat„ Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor, domnului ministru Ilie S‚rbu.

Pentru a putea vorbi de relansarea agriculturii va trebui s„ pornim de la sprijinul financiar pe care autorit„þile pot s„ Ól dea produc„torilor agricoli.

Orice alt„ abordare, Ón condiþiile Ón care lipsa de resurse financiare ale produc„torilor agricoli este mai devastatoare dec‚t o secet„, este gratuit„ ∫i inutil„. A∫adar, pentru a Ónþelege cum va ar„ta anul agricol 2002, trebuie ar„tat care sunt formele prin care statul Ói ajut„ pe produc„torii agricoli.

Un prim pas Ónapoi Ól constituie suspendarea sprijinului de un milion de lei pe hectar pentru produc„torii agricoli, prin Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 22/2001. Ca urmare a aplic„rii acestei ordonanþe, sute de mici proprietari ∫i probabil alte c‚teva mii de asociaþii agricole sunt lipsiþi de o minim„ capitalizare ∫i au condiþii mai proaste dec‚t cele pe care le-au avut Ón perioada 1997—2001.

Motivaþia Guvernului a constat Ón Ónlocuirea cupoanelor cu prime pe produs sau grupe de produse acordate produc„torilor agricoli care le desfac pe piaþ„.

Este indiscutabil faptul c„ aceast„ motivaþie este mai mult dec‚t ∫ubred„, deoarece marea majoritate a produc„torilor agricoli nu desfac produsele pe piaþ„ cu factur„ fiscal„, ceea ce, practic, elimin„ aceast„ form„ de sprijin.

Dac„ eliminarea cupoanelor am apreciat-o ca un mare pas Ónapoi, iat„ c„ produc„torii agricoli primesc acum o adev„rat„ lovitur„ prin suspendarea articolelor 9, 10 ∫i urm„toarele din Legea nr. 73/2002 privind organizarea ∫i funcþionarea pieþelor produselor agricole ∫i alimentare. Nici nu a apucat bine Parlamentul s„ aprobe legea, legea fiind publicat„ pe data de 8 februarie 2002, ∫i iat„ c„, la numai o lun„, Ministerul Finanþelor Publice elimin„ elementele definitorii privind funcþionarea Fondului rom‚n de orientare ∫i dezvoltare a agriculturii ∫i p„durilor. Dup„ cum este cunoscut, acest fond se constituie din: 50% din cuantumul anual al taxelor vamale aferente importurilor de produse agricole, 20% din volumul accizelor aferente b„uturilor alcoolice ∫i tutunului, 10% din T.V.A-ul aplicat produselor agricole ∫i alimentare, taxele pentru eliberarea licenþei Ón activitatea agricol„.

Deci fondul astfel constituit trebuie s„ asigure primele sau pl„þile directe pe produse sau grupe de produse, s„ contribuie la finanþarea exportului, a cheltuielilor pentru stocarea produselor excedentare etc.. Practic, fondul era forma principal„ de susþinere a primelor care asigurau sprijinul producþiei agricole.

F„r„ s„ mai coment„m incredibila incoerenþ„ de politic„ ∫i de strategie Ón politicile agricole, devine evident c„ agricultura r„m‚ne complet lipsit„ de sprijin financiar Óntr-un an Ón care nici condiþiile de exploatare agricol„ nu par a fi extrem de favorabile. Ad„ug‚nd faptul c„ jum„tate din populaþia Rom‚niei tr„ie∫te Ón mediul rural, c„ Ón acest mediu s„r„cia ∫i s„r„cia extrem„ fac adev„rate ravagii, v„ rog s„ precizaþi, domnule ministru, ce aveþi Ón vedere pentru a v„ duce la cap„t mandatul asumat Ón baza Programului de guvernare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002 Solicit s„ prezentaþi punctual mijloacele prin care produc„torii agricoli vor fi asistaþi financiar de minister pentru a-∫i putea susþine activitatea economic„.

V„ rog, Ón egal„ m„sur„, s„ explicaþi de ce acceptaþi suspendarea unor articole din Legea nr. 73/2002, Ón condiþiile Ón care prin Ordonanþa de urgenþ„ nr. 8/2002 Guvernul a ratificat Acordul de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Internaþional„ pentru Reconstrucþie ∫i Dezvoltare, prin care, tocmai pentru dezvoltarea pieþelor financiare rurale, Rom‚nia face un Ómprumut de 80 de milioane de dolari.

Solicit r„spunsul Ón scris.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumim.

Doamna senator Maria Ciocan, aveþi o Óntrebare ∫i o interpelare.

Poftiþi, v„ rog!

Da, mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru DanIoan Popescu, ministrul industriei ∫i resurselor.

Mineritul maramure∫an a fost supus restructur„rii Ón mai multe etape, bine ∫tiute ∫i cunoscute, acþiuni care au fost Óncheiate.

Din cele cunoscute la ora actual„ s-a stabilit un nou program de restructurare, prin care se vor disponibiliza 5.000 de salariaþi din cei 10.700, iar p‚n„ Ón anul 2004, Ón cadrul Companiei îRemin“ vor mai r„m‚ne Ón funcþiune doar trei exploat„ri miniere: Aurum, Baia Sprie ∫i Cavnic, restul urm‚nd a fi Ónchise. Aceast„ restructurare va conduce la o serie de nemulþumiri, conflicte de munc„ ∫i tensiuni sociale.

Ce alternative ∫i noi locuri de munc„ se prev„d a se crea pentru cei disponibilizaþi? Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Interpelarea mea este adresat„ domnului Ilie S‚rbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ∫i p„durilor.

Cu toate c„ Guvernul a hot„r‚t pentru agricultori restituirea taxei de drum, de circa 3.000 lei, cuprins„ Ón preþul motorinei, Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei nu restituie ace∫ti bani. Œn judeþul Maramure∫ este vorba de 630 milioane de lei p‚n„ Ón prezent, iar datorit„ acestui fapt r„m‚n suprafeþe agricole nelucrate. Anul trecut au r„mas necultivate 1.063 hectare teren cu destinaþie agricol„, motivul principal fiind lipsa mijloacelor financiare, iar, conform Legii nr. 18/1991, sancþiunile pentru proprietarii care nu Ó∫i cultiv„ terenul constau Ón amenzi sau chiar pierderea pentru o perioad„ a dreptului de exploatare a acelui teren.

Rug„m s„ ni se comunice o soluþie pentru a putea interveni Ón sprijinul acestor proprietari de terenuri agricole, care, din cauza neacord„rii subvenþiilor ∫i a creditelor cu dob‚nd„ redus„ promise, nu pot cultiva p„m‚ntul Ón condiþii optime.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mulþumesc.

V„ mulþumim.

Domnule senator Eugen Marius Constantinescu, v-aþi anunþat cu dou„ Óntreb„ri ∫i o interpelare. Poftiþi la tribun„!

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Marian S‚rbu, Ministerul Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale. Domnule ministru,

V„ rog s„ Ómi comunicaþi c‚te solicit„ri pe probleme de pensionare sau de corectare a unor gre∫eli ap„rute Ón rezolvarea unor dosare de pensionare a primit Casa Naþional„ de Pensii Ón anul 2001 ∫i c‚te dintre aceste solicit„ri au fost rezolvate.

De asemenea, c‚te solicit„ri a primit Ón lunile ianuarie ∫i februarie 2002 ∫i c‚te a rezolvat p‚n„ Ón prezent. Cum trebuie s„ procedeze un senator pentru a discuta problemele ridicate de pensionari Ón teritoriu cu funcþionarii publici din conducerea ministerului ∫i ai Casei Naþionale de Pensii?

Precizez c„ Ón ultimele dou„ s„pt„m‚ni nici un secretar de stat din ministerul pe care Ól conduceþi nu a fost marþea la Senat. Œn acest interval de timp am Óncercat s„ iau leg„tura prin telefon cu doamna directoare P„una, de la Casa Naþional„ de Pensii, de cel puþin 20 de ori, dar de fiecare dat„ mi s-a r„spuns ba c„ nu este la birou, ba c„ este Ón ∫edinþ„, ba c„ a plecat de dou„ minute etc. etc.

Consideraþi normal un asemenea comportament? Ce m„suri veþi lua pentru schimbarea acestor lucruri? C‚nd vom putea comunica normal, conform Constituþiei, cu funcþionarii publici din subordinea dumneavoastr„?

A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Ioan Rus, Ministerul de Interne.

Domnule ministru,

Aþi afirmat c„ Ón realizarea noilor pa∫apoarte, de c„tre o firm„ din Germania, s-au respectat prevederile legale. Œntruc‚t exist„ ∫i alte comentarii Ón leg„tur„ cu aceast„ operaþiune, v„ rog s„ Ómi asiguraþi accesul la documentele pe baza c„rora aþi acceptat oferta firmei respective ∫i, evident, la ofertele celorlalte firme care au participat la licitaþie.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Marian S‚rbu, Ministerul Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale, ∫i este legat„ de activitatea staþiunilor balneoclimaterice ∫i de tratament, care, din p„cate, dup„ 1989, cele mai multe dintre acestea sunt Ón c„dere liber„, calitatea serviciilor oferite s-a degradat accentuat, iar num„rul celor care au beneficiat de tratament a sc„zut dramatic.

## V„ mulþumim, domnule senator.

S-au anunþat Ón continuare numai cu interpel„ri urm„torii domni senatori, c„rora le dau cuv‚ntul Ón ordine.

Domnule senator Gheorghe Acatrinei, poftiþi, v„ rog! Interpelare adresat„ primului-ministru.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Privatizarea constituie, potrivit Programului de guvernare, o prioritate a actualei echipe de conducere guvernamental„. Aproape f„r„ excepþie, Ónstr„inarea fostelor Óntreprinderi de stat s-a f„cut prin afaceri p„guboase, acestea fiind dezafectate de c„tre cump„r„tor.

De aceea, solicit Guvernului s„ prezinte o situaþie despre stadiul procesului de privatizare, fondurile obþinute ∫i destinaþia pe care acestea au luat-o.

De asemenea, nu ar fi lipsit de importanþ„ de ∫tiut c‚nd are de g‚nd Executivul s„ Ónceteze cu privatiz„rile p„guboase ∫i s„ pun„ economia pe picioare.

Rog r„spuns oral ∫i scris Ón plenul Senatului.

V„ mulþumesc.

A doua interpelare.

Domnule pre∫edinte,

Onorat Senat,

V‚ntul puternic din cursul s„pt„m‚nii trecute a f„cut ravagii Ón p„durile Sucevei. Peste 600 ha de p„dure au fost, conform datelor preliminare ale Direcþiei silvice, rase de pe faþa p„m‚ntului. Acesta este cel mai mare dezastru produs Ón ultimii 30 de ani Ón silvicultura sucevean„, peste 2,5 milioane m[3] de mas„ lemnoas„ fiind dobor‚t„ de furtun„.

Valorificarea acestui imens volum de material lemnos, Ón majoritate de r„∫inoase, trebuie f„cut„ Ón regim de urgenþ„. Œn plus, exist„ ∫i pericolul infest„rii suprafeþelor Ómp„durite din preajma zonelor calamitate, fenomenul risc‚nd s„ fie sc„pat de sub control.

1. De aceea, solicit Guvernului s„ dispun„ crearea de urgenþ„ a unui comandament central, care s„ gestioneze Óntreaga lucrare de eliminare a efectelor calamit„þii, din care s„ fac„ parte speciali∫ti din silvicultur„, lucr„tori din

Poliþie, procurori, lucr„tori ai G„rzii Financiare, pentru a elimina sustragerile, ∫i, bineÓnþeles, somaþi de aceste calamit„þi, s„ nu ne trezim cum cad prad„ ∫i alte zone Ómp„durite. Solicit ca acest comandament s„ fie condus la cel mai Ónalt nivel de ministrul de resort sau de un secretar de stat, cu experienþ„ Ón domeniu.

2. De asemenea, solicit Guvernului s„ dispun„ deplasarea de personal calificat ∫i utilaje din judeþele neafectate, astfel Ónc‚t valorificarea dobor‚turilor s„ se fac„ Ón timp util ∫i Ón condiþii superioare. Suceava nu dispune la ora actual„ de forþ„ calificat„ pentru a face faþ„ unui asemenea volum de lucr„ri. Aici trebuie oameni pricepuþi.

V„ mulþumim, domnule senator. Domnul senator Valentin Dinescu.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea se adreseaz„ deopotriv„ Ministerului Justiþiei, doamnei ministru Rodica St„noiu, ∫i Ministerului de Interne, domnului ministru Ioan Rus.

Œn conformitate cu prevederile Constituþiei Rom‚niei, respectiv art. 1 alin. (3), art. 41 alin. (1), (2), (3), art. 43 alin. (1), art. 134 lit. f) ∫i art. 135 alin. (1), cet„þenilor rom‚ni le este garantat ∫i ocrotit dreptul de proprietate asupra tuturor bunurilor proprii.

Prin campaniile declan∫ate de primarul general al Capitalei ∫i de primarul municipiului Constanþa au fost demolate ∫i distruse numeroase construcþii ∫i bunuri aflate Ón proprietatea privat„ a unor cet„þeni sau a unor persoane juridice.

De asemenea, sunt informat c„ la Constanþa primarul Maz„re refuz„ s„ duc„ la Óndeplinire o hot„r‚re judec„toreasc„, iar poliþia se face vinovat„ de favorizarea infracþiunii, þin‚nd Ón nelucrare pl‚ngerile de furt ∫i distrugeri ale cet„þenilor Ón aceste cazuri.

V„ rog s„-mi comunicaþi c‚te pl‚ngeri au fost instrumentate, fiind finalizate ∫i promovate Ón instanþ„ p‚n„ Ón prezent, Ón cazul primarului general Traian B„sescu ∫i a primarului Radu Maz„re.

Ce m„suri veþi lua pentru a demonstra c„ Rom‚nia este un stat de drept, Ón care hot„r‚rile judec„tore∫ti sunt duse la Óndeplinire de c„tre toþi cet„þenii s„i?

V„ mulþumesc anticipat.

V„ mulþumim.

Domnul senator Gheorghe Bunduc c„tre Ministerul Culturii ∫i Cultelor.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este pentru ministrul culturii, domnul R„zvan Theodorescu.

Conform Constituþiei Rom‚niei, toþi cet„þenii Rom‚niei au dreptul la instrucþie, educaþie ∫i perfecþionare, drept consfinþit Ón art. 32. Guvernul Rom‚niei. Abandon‚nd rolul pe care ∫i l-a asumat prin Programul de guvernare,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002 Ónc„lc‚nd Constituþia, Ón Óncercarea sa disperat„ de a stoarce fonduri din orice surs„, a instituit taxe pentru liberul acces al celor care au acest drept la instrucþie, Ón special elevilor ∫i studenþilor, care au misiunea de a se instrui ∫i de a consulta c„rþi Ón bibliotecile publice.

Ca s„ fiu mai explicit, spre exemplu Biblioteca Universitar„ permite accesul Ón s„lile de studiu dup„ ce cei Ón cauz„, mai ales elevii ∫i studenþii, vor achita o tax„ de 100.000 de lei. V„ daþi seama dac„ este vorba de dou„–trei biblioteci, taxa este de dou„–trei ori mai mare.

Pentru acest motiv, domnule ministru, v„ rog s„-mi r„spundeþi de ce aþi introdus aceste taxe Ón bibliotecile de stat, biblioteci Óntreþinute prin fonduri de la bugetul de stat, buget format prin contribuþia tuturor cet„þenilor. V„ mulþumesc.

## V„ mulþumim.

Domnul senator Ionel Alexandru cu ultima interpelare Ón aceast„ sear„ c„tre primul-ministru.

Poftiþi, v„ rog!

## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea se adreseaz„ domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Domnule prim-ministru, conform Legii marii privatiz„ri, cet„þenii rom‚ni au dreptul s„ primeasc„ pentru munca ∫i sacrificiile lor din perioada dictaturii 30% din valoarea patrimoniului naþional aflat Ón administrarea statului.

De la aceast„ repartiþie a fost exclus, la data respectiv„, patrimoniul regiilor de stat, de∫i aparþinea statului, fiind realizat prin acela∫i efort ∫i sacrificiu de c„tre Óntregul popor. Acesta este lipsit astfel de posibilitatea de a deveni st„p‚nul de drept al cotei legale de 30%.

Printr-o ordonanþ„ recent„, Guvernul Rom‚niei ∫i-a propus s„ v‚nd„ patrimoniul administrat de R.A.P.S. — Regia Administr„rii Protocolului de Stat —, patrimoniu de care s„ beneficieze Ón exclusivitate doar anumiþi cet„þeni ce sunt ast„zi chiria∫i ∫i locuiesc Ón prezent Ón respectivele imobile.

Cum este posibil, domnule prim-ministru, ca, Óntr-un stat de drept, Guvernul Rom‚niei s„ adopte o ordonanþ„ prin care s„ decid„ s„ v‚nd„ un patrimoniu realizat prin eforturile tuturor cet„þenilor rom‚ni, f„r„ a le conferi acestora dreptul de a deveni proprietarii de drept asupra cotei de 30% garantat„ prin legea marii privatiz„ri?

De asemenea, doresc s„-mi r„spundeþi cum poate fi v‚ndut„ o important„ parte a patrimoniului unei regii de stat prin Ónc„lcarea art. 135 alin. (2) ∫i (5) din Constituþia Rom‚niei?

V„ mulþumesc anticipat.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Cu scuzele de rigoare, Ól invit pe domnul senator Sorin Vornicu.

Poftiþi, v„ rog!

Œmi cer scuze reprezentantului Ministerului Industriei Óntruc‚t s„pt„m‚na trecut„ am fost bolnav ∫i nu am putut

pune Óntrebarea, dar am depus-o scris. Œntrebarea se adreseaz„ domnului ministru Dan-Ioan Popescu ∫i conþine 4 puncte.

1. Care sunt criteriile dup„ care Agenþia Naþional„ de Reglementare Ón Domeniul Energiei certific„ pentru un consumator calitatea de consumator eligibil ∫i pentru ce o face? Care sunt avantajele care decurg pentru acel consumator Ón aceast„ situaþie?

2. Care dintre produc„torii de energie electric„, hidro, termo ∫i nuclearelectric„ este cel care vinde cantitatea cea mai mare de energie electric„ c„tre consumatorii elegibili ∫i la ce preþ o vinde?

3. Exist„ situaþii Ón care au ap„rut pe piaþ„ furnizori de energie electric„ c„tre consumatorii eligibili, alþii dec‚t produc„torii direcþi? De unde au ace∫ti furnizori, care sunt abilitaþi de lege, Ón afar„ de îElectrica“, furnizorul tradiþional, energie de v‚nzare, la ce preþ o cump„r„ ∫i la ce preþ v‚nd aceast„ energie?

Pun aceast„ Óntrebare de la punctul 3, Óntruc‚t am informaþii c„ dac„ de lege ace∫ti furnizori paraleli cu îElectrica“ erau abilitaþi s„ cumpere energia din afar„ la un preþ care le convenea ∫i s„ o v‚nd„ la interior, Ón momentul de faþ„, unii dintre ace∫tia achiziþioneaz„ energia de la intern ∫i o v‚nd tot la intern.

4. Œn momentul de faþ„, Rom‚nia export„ energie electric„? Aceast„ energie este exportat„ sub preþul practicat pe piaþa intern„ c„tre consumatorii rom‚ni?

## V„ mulþumim, domnule senator.

Trecem la capitolul urm„tor, r„spunsuri la Óntreb„ri. Pentru Ónceput, domnul secretar de stat Petre Ciotlo∫ va r„spunde Óntreb„rii domnului senator Eugen Marius Constantinescu.

Poftiþi, v„ rog!

## **Domnul Petre Ciotlo∫ —** _secretar de stat Ón Ministerul Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Referitor la Óntrebarea domnului senator Eugen Marius Constantinescu, adresat„ domnului Marian S‚rbu, ministrul muncii ∫i solidarit„þii sociale, v„ punem la dispoziþie urm„torul r„spuns.

Potrivit prevederilor Statutului aprobat prin hot„r‚re de Guvern, Casa Naþional„ de Pensii ∫i Alte Drepturi de Asigur„ri Sociale are ca atribuþii Ón domeniul coordon„rii, controlului ∫i reprezent„rii ∫i obligaþia de a r„spunde sesiz„rilor adresate direct sau transmise de c„tre Pre∫edinþie, Parlament, Guvern, Avocatul Poporului, precum ∫i de alte instituþii, persoane fizice sau juridice.

Pentru a asigura Óndeplinirea acestei atribuþii structura organizatoric„ prevede un compartiment special desemnat Ón acest sens, respectiv Direcþia de comunicare ∫i aplicarea acordurilor internaþionale. Œn cadrul acestei direcþii, Serviciul de comunicare asigur„, Ón colaborare cu Casele teritoriale de pensii, soluþionarea sesiz„rilor, petiþiilor, scrisorilor ∫i memoriilor, precum ∫i acordarea de audienþe ∫i consultanþ„ Ón soluþionarea unor probleme specifice domeniului. Œn funcþie de complexitatea aspectelor semnalate, memoriile sunt rezolvate cu sprijinul Direcþiei de Óndrumare ∫i coordonare pensii ∫i alte drepturi de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002 asigur„ri sociale, condus„ de doamna director Doina P„una. Prin specificul activit„þii, aceast„ direcþie soluþioneaz„ cu prec„dere cazurile mai deosebite ap„rute Ón aplicarea noii legislaþii.

Memoriile ∫i petiþiile Ónaintate instituþiei noastre de comisiile de specialitate ale Senatului ∫i Camerei Deputaþilor, de c„tre grupurile parlamentare, precum ∫i de c„tre unele birouri parlamentare, sunt repartizate spre soluþionare Direcþiei de comunicare ∫i aplicarea acordurilor internaþionale.

Domnule senator, sunteþi mulþumit? Poftiþi, v„ rog!

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

V„ mulþumesc, domnule ministru. V„ mulþumesc personal pentru modul Ón care aþi r„spuns la solicit„rile

mele. ™tiþi bine c„ am vorbit Ómpreun„ ∫i, la recomandarea dumneavoastr„, m-am dus s„ m„ adresez doamnei directoare P„una, care efectiv a refuzat s„ aib„ acest dialog. A∫ vrea s„ precizez, cu aceast„ ocazie, c„ rezolvarea problemelor legate de dosarele de pensii este una dintre principalele probleme cu care se adreseaz„ cet„þenii c„tre biroul senatorial pe care Ól am Ón teritoriu, ∫i o parte din aceste solicit„ri am putut s„ le rezolv cu sprijinul domnului director Gioars„ de la Casa judeþean„ de pensii Buz„u.

Din p„cate, sunt unele care nu se pot rezolva la acest nivel. Dac„ nu putem avea acest dialog cu funcþionarii publici din Casa Naþional„ de Pensii, bloc„m lucrurile, ∫i dac„ nici m„car Ón acest domeniu nu rezolv„m oamenilor c‚teva lucruri, Ónseamn„ c„, efectiv, nu facem nimic pentru ei.

Eu v„ rog s„ luaþi toate m„surile necesare pentru ca o asemenea situaþie s„ nu se mai iveasc„.

Œnc„ o dat„ mulþumesc pentru r„spuns. Cred c„ ∫i din sinteza pe care aþi f„cut-o dumneavoastr„, aþi v„zut c„ r„m‚n 20—24—26% dintr-un num„r destul de mare de solicit„ri care nu se rezolv„.

Cred c„ este totu∫i ∫i acesta un semn de Óntrebare. V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc, domnule ministru.

Œn continuare domnul ministru Ioan Opri∫ va r„spunde unei interpel„ri a domnului Adrian P„unescu, care lipse∫te, dar ∫i doamnei senator Angela B„lan.

Poftiþi, v„ rog!

**Domnul Ion Opri∫ —** _secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La interpelarea domnului senator Adrian P„unescu r„spunsul este Ón scris ∫i Ól depun la prezidiu.

Pentru stenogram„ r„m‚ne c„ r„spunsul este prezentat Ón scris pentru domnul Adrian P„unescu.

A∫ vrea s„-mi Óng„duiþi s„ r„spund ∫i doamnei senator B„lan referitor la Tamasidava sau R„c„t„u, de pe Valea Siretului.

Œn evidenþele patrimoniului cultural naþional sunt Ónregistrate 6.000 de situri arheologice ∫i, Ón conformitate cu Legile nr. 378/2001 ∫i 422/2001, r„spunderea pentru administrarea, protecþia, paza acestor situri arheologice revine autorit„þilor Ón administrarea c„rora cad acestea, respectiv judeþul. Œn ceea ce prive∫te Ministerul Culturii ∫i Cultelor, tocmai prin aceste dou„ legi aprobate anul trecut de Parlament, el finanþeaz„ s„p„turile arheologice ∫i conservarea primar„.

Pentru R„c„t„u, anul acesta, Ón mod special, au fost alocate fonduri pentru a salva aceast„ excepþional„ staþiune arheologic„ din Moldova. V„ d„m, evident, ∫i r„spunsul Ón scris pentru a fi corecþi la ceea ce dumneavoastr„ aþi dovedit ca fiind grij„ faþ„ de acest patrimoniu. V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002

V„ mulþumesc, domnule ministru.

Œn continuare, numai pentru stenogram„, s„ se menþioneze c„ domnul secretar de stat Deac a prezentat r„spunsul scris la Óntrebarea domnului senator Ioan Aurel Rus, care nu mai este Ón sal„.

Œl invit pe domnul secretar de stat Pavel Abraham pentru a r„spunde domnului senator Marius Constantinescu.

Poftiþi, v„ rog!

## **Domnul Pavel Abraham —** _secretar de stat Ón Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am onoarea s„ r„spund la Óntrebarea domnului senator Eugen Marius Constantinescu.

Printre cerinþele de prim ordin pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„ Rom‚nia Ón procesul integr„rii Ón Uniunea European„, al„turi de securizarea frontierelor, a fost ∫i r„m‚ne, Ón continuare, necesitatea emiterii ∫i eliber„rii de c„tre autorit„þile abilitate ∫i, respectiv, a utiliz„rii de c„tre beneficiari a unui nou pa∫aport rom‚nesc cu mai multe elemente de siguranþ„, de natur„ s„ Ómpiedice falsificarea, Ón concordanþ„ cu standardele europene Ón materie, care s„ contribuie la combaterea migraþiei ilegale.

Prin dispoziþiile art. 3 din Hot„r‚rea Guvernului nr. 460/9.05.2001 privind punerea Ón circulaþie a noilor tipuri de pa∫apoarte rom‚ne∫ti, pentru confecþionarea lor a fost abilitat Secretariatul General al Guvernului prin R.A. îAdminstraþia Patrimoniului Protocolului de Stat“, Ón calitate de produc„tor, s„ organizeze licitaþie public„ internaþional„, Ón colaborare cu Ministerul Administraþiei Publice, Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe ∫i Ministerul Finanþelor Publice.

Licitaþia public„ s-a organizat Ón luna iulie 2001 ∫i a fost c‚∫tigat„ de firma german„ Bundesrukerei, iar Ón luna septembrie 2001 a fost semnat contractul Óntre Regia Autonom„ îAdministraþia Patrimoniului Protocolului de Stat“ ∫i firma c‚∫tig„toare.

Œn leg„tur„ cu solicitarea dumneavoastr„, de a v„ pune la dispoziþie documentele pe baza c„rora a fost acceptat„ oferta firmei c‚∫tig„toare, precum ∫i pe cele depuse la celelalte firme participante la licitaþie, precizez c„ acestea nu se afl„ la instituþia noastr„, ci la Regia Autonom„ îAdministraþia Patrimoniului Protocolului de Stat“.

V„ mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator sunteþi mulþumit?

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Mulþumesc ∫i domnului ministru.

Œnseamn„ c„ m„ voi adresa îAdministraþiei Patrimoniului ∫i Protocolului de Stat“ pentru aceast„ chestiune. Nu ∫tiu Ón ce form„ a ajuns Óntrebarea la dumneavoastr„, dar ea era formulat„ Ón sensul c„ exist„ ∫i alte opinii Ón leg„tur„ cu aceast„ licitaþie. Doresc s„ ∫tiu exact

despre ce este vorba pentru a putea eventual r„spunde corect la Óntreb„rile puse Ón teritoriu. Mulþumesc.

V„ mulþumesc, domnule ministru Pavel Abraham. Œl invit la microfon pe domnu secretar de stat Gheorghe Predil„, care va r„spunde la Óntreb„rile ∫i interpel„rile domnilor senatori: Gheorghe Zl„vog, Ioan Aurel Rus, Dumitru Codreanu, Gheorghe Acatrinei.

Poftiþi, v„ rog, domnule ministru!

## **Domnul Gheorghe Predil„ —** _secretar de stat la_

## _Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Pentru domnul senator Ioan Aurel Rus am predat r„spunsul Ón scris, ∫i d‚nsul a acceptat acest mod. Nu a mai dorit s„-i d„m ∫i r„spunsul oral.

Referitor la interpelarea adresat„ conducerii ministerului nostru de domnul senator Gheorghe Zl„vog, avem urm„torul r„spuns.

Judeþul Olt are amenajat„ pentru irigat o suprafaþ„ total„ de 180.000 ha. Pentru campania de irigaþii a anului 2002, Ministerul Agriculturii, prin Societatea Naþional„ de Œmbun„t„þiri Funciare, va pune Ón funcþiune Ón judeþul Olt, p‚n„ la data de 31 martie, suprafaþa de 77.000 ha. Pentru acest an, sucursala de Ómbun„t„þiri funciare are precontractate p‚n„ acum 48.000 ha, din care p‚n„ la aceast„ dat„ s-au contractat efectiv numai 9.216 ha. Staþiile de pompare necesare pentru a fi preg„tite s„ pun„ Ón funcþiune aceste suprafeþe sunt Ón num„r de 88, iar p‚n„ acum s-au preg„tit 62.

Œn ceea ce prive∫te costul apei pentru irigaþii, demn de subliniat este c„ statul subvenþioneaz„ Ón continuare consumul de energie electric„ necesar pomp„rii ∫i repomp„rii apei p‚n„ la hidrant. Valoarea tarifului pentru pomparea apei de irigaþii Ón acest an este de 443.000 lei la 1.000 m[3] , dar pentru pomparea apei de irigaþii la asociaþiile utilizatorilor de ap„ tariful este de 164.037 lei pe 1.000 m[3] .

S-au alocat p‚n„ Ón prezent 11 miliarde lei pentru punerea Ón funcþiune a instalaþiilor pentru irigat 76.778 ha, precum ∫i pentru Óntreþinerea ∫i repararea staþiilor de pompare, de aducþiune, de repompare ∫i de punere a reþelei de aducþiune, a staþiilor de repompare ∫i punere sub presiune. Acesta este r„spunsul.

V„ mulþumesc, domnule ministru.

A∫ vrea totu∫i s„ v„ mai Óntreb ceva Ón completarea r„spunsului dumneavoastr„.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ suprafaþa pentru irigaþii, contractat„ p‚n„ Ón prezent, este mic„ vizavi de posibilit„þile ∫i de c‚t puteþi oferi dumneavoastr„, eu am Ónþeles c„ utilizatorii, micii proprietari de terenuri agricole, au obligaþia de a procura echipamentele de udare, adic„ aripile de ploaie, c‚t ∫i cele de la hidrant p‚n„ la terenul respectiv al fiec„ruia, acele conducte prin care trebuie dus„ apa.

V„ Óntreb, av‚nd Ón vedere c„ Ón Rom‚nia sunt milioane de mici proprietari de terenuri, ∫i echipamentele de udare cost„ Ón jur de 100 milioane pentru o asemenea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002 operaþiune, credeþi dumneavoastr„ c„ micii proprietari Ó∫i vor putea permite, chiar dac„ vor dori s„ utilizeze apa pentru irigaþii ∫i vor avea ∫i posibilit„þile financiare, s„ pl„teasc„ costul apei? Problema este cea a echipamentelor de udare. A∫ dori, Ón r„spunsul scris pe care Ól a∫tept de la dumneavoastr„ la Óntrebarea mea, s„ cuprindeþi ∫i aceast„ problem„.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Predil„:**

Domnule senator,

V„ pot face c‚teva preciz„ri acum, dar dac„ consideraþi necesar, le mai complet„m Ón scris.

## **Domnul Gheorghe Zl„vog**

**:**

V-a∫ ruga ∫i Ón scris.

Vreau s„ v„ spun c„ sistemele noastre de irigat nu au fost proiectate pentru suprafeþele de 1 sau 1,5 ha. Exist„ un regulament de exploatare cu prevederi ferme, pe care dac„ nu le respect„m, ne pune Ón situaþia de a nu putea iriga. De aceea s-au format, prin lege, aceste asociaþii ale utilizatorilor de ap„. Noi nu-i oblig„m s„ se asocieze, dar nici nu vor iriga niciodat„ dac„ nu se vor asocia.

Œn ceea ce prive∫te preþul instalaþiilor de irigat, nu-l facem noi, Ministerul Agriculturii. Este un preþ care se practic„, mergem la licitaþie, dar tocmai de aceea au fost prev„zute asociaþiile, ca, prin aceste forme, s„ poat„ contribui ∫i s„ cumpere aceste instalaþii.

Vreau s„ v„ informez c„ azi-dimineaþ„ — la ora asta cred c„ nu s-a terminat analiza la minister — am avut Ónt‚lnire cu toþi constructorii de instalaþii de irigat, ∫i cele mari, moderne, longitudinale, ∫i ADF-urile pe care le vedeþi, pe tambur, cu furtun, ∫i cele clasice. Noi am cerut de la ei, Ón primul r‚nd, o vitez„, un grafic de fabricaþie, c‚t ne pot pune la dispoziþie. De ce? Pentru c„ ∫i Ón acest an Ministerul Agriculturii va subvenþiona costul instalaþiilor de irigat.

Nu ∫tiu c‚t s-a dispus Ón aceast„ sear„, dar minimum 50% din costul unei instalaþii va fi subvenþionat din Fondul de dezvoltare a agriculturii, la dispoziþia Ministerului Agriculturii.

Domnule senator, noi nu putem s„-i oblig„m pe proprietarii de teren s„ se asocieze, dar cred c„ toþi suntem obligaþi, dac„ vrem s„ relans„m agricultura — e ∫ansa noastr„ unic„ de a redresa economia —, s„-i l„murim c„ asta este forma prin care dumnealor pot s„ asigure ap„ pentru irigat. Œn Rom‚nia suntem uneori Óntr-o situaþie jenant„. Trece apa pe canal pe la cap„tul parcelei, ∫i plantele mor de ap„ exact la un metru de taluz. Nu se poate.

Nu se mai explic„ rezistenþa acestor oameni la a se asocia pentru a iriga plantele pe care noi le Óns„m‚nþ„m an de an. Facem investiþii, ∫i c‚nd ajungem s„ le punem Ón valoare, atunci le pierdem din m‚n„, fiindc„ avem o mentalitate pe care o dep„∫im mai greu Ón momentul de faþ„.

Sunteþi mulþumit? Dac„ doriþi, v„ d„m ∫i scris. De altfel, ordinul se modific„ Ón aceast„ sear„.

V„ mulþumesc, domnule ministru. V„ rog s„-mi daþi ∫i r„spunsul scris la toate aceste probleme.

V„ mulþumesc, domnule senator.

Am o Óntrebare mai ampl„ de la domnul profesor Gheorghe Acatrinei. Dac„ doriþi, dar ie∫im din timp, fiindc„ Óntrebarea dumneavoastr„ este foarte mare, v„ pot spune c„ sunt 739 de societ„þi comerciale, s-au privatizat 177, sunt sub incidenþa Legii nr. 64, 264. Sunt societ„þi comerciale cu procedur„ de privatizare Ón derulare, Ón momentul de faþ„, 122.

Aveþi aici un r„spuns cu suprafeþele concesionate, cu num„rul de societ„þi care vor pierde concesiunea pentru c„ nu ∫i-au pl„tit redevenþa.

Deci aveþi un r„spuns destul de amplu aici. Dac„ sunteþi de acord, vi-l predau la sf‚r∫it.

Mulþumesc.

Ultimul r„spuns pe care Ól am, domnule pre∫edinte, este pentru domnul senator Dumitru Codreanu. D‚nsul este Óngrijorat de situaþia oficiilor de studii pedologice ∫i agrochimice care funcþioneaz„ Ón cadrul judeþelor noastre, alt„dat„ unit„þi de mare importanþ„ pentru agricultura Rom‚niei, pentru c„ ele puneau la dispoziþia agricultorilor un instrument deosebit — cartarea agrochimic„ a solului — instrument care nu ne d„dea voie s„ administr„m orbe∫te Óngr„∫„mintele chimice, care, Ón unele situaþii, fac mai mult r„u dec‚t bine solului. Or, dup„ Ómboln„virea solului, ne cost„ mai mult Óns„n„to∫irea lui dec‚t dac„ i-am respecta cerinþele.

Eu vreau s„ v„ spun dumneavoastr„, domnule senator, c„, dup„ c‚te ∫tiþi, au existat 844 de oameni, iar Ón 2001 mai erau 561. Ace∫ti oameni f„ceau prest„ri de servicii la unit„þile agricole — mai t‚rziu, societ„þi comerciale — ∫i ei primeau acele tarife pentru lucr„rile pe care le f„ceau, iar la ora actual„ avem un num„r mare de societ„þi agricole ∫i alte unit„þi care au comandat lucr„ri ∫i mai au de pl„tit la aceste oficii aproape 16 miliarde de lei. Dup„ c‚te ∫tiþi, Ón momentul de faþ„, ele au trecut de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor, dar noi facem eforturi deosebite s„ le asigur„m cei 60 de miliarde de lei pe care ∫tiþi c„ Ói avem Ón buget ∫i vom veni s„ acoperim ∫i diferenþa care exist„. Noi suntem, Ón momentul de faþ„, foarte responsabili pentru soarta lor, pentru c„ Rom‚nia nu poate s„ mearg„ Ón continuare cu administrarea Óngr„∫„mintelor îdup„ ureche“, pentru c„ am spus mai devreme c„ vom pl„ti mai mult ca s„ repar„m ceea ce stric„m ast„zi, pentru generaþiile viitoare.

V„ mulþumesc, domnule ministru, pentru r„spuns. Este competitiv — de ce s„ n-o spunem —, dar pe mine m„ Óngrijoreaz„ faptul c„ cei din judeþul pe care Ól reprezint — nu sunt mulþi la num„r la oficiul respectiv, sunt vreo 11 — nu ∫i-au primit salariul de 6 luni. Ace∫ti oameni au ∫i ei copii, au familii ∫i am impresia c„ schimbarea asta — c„tre Ministerul Administraþiei Publice ∫i desprinderea de la O.J.P.A. – a f„cut numai r„u pentru agricultura noastr„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002 De asemenea, domnule ministru, cu permisiunea domnului pre∫edinte, a∫ dori s„ v„ reamintesc c„, Ón luna octombrie a anului trecut, v-am adus la cuno∫tinþ„ dumneavoastr„ ∫i Ministerului Apelor ∫i Protecþiei Mediului situaþia cu insecto-fungicidele ∫i pesticidele care se afl„ Ón depozitele fostelor C.A.P.-uri ∫i I.A.S.-uri. Este o situaþie grav„… Dumneavoastr„ mi-aþi dat un r„spuns competitiv, s„-i spunem, c„ a∫teptaþi un proiect PHARE pentru rezolvarea acestei situaþii, dar aþi v„zut deja c„ Ón sudul þ„rii ∫i Ón Banat, Ón general, Ón speþ„, Ón judeþul Timi∫, s-au Ónt‚mplat ni∫te cazuri de… — eu ∫tiu? — de tulburare a mediului. V„ rog s„ aveþi Ón vedere ∫i aceast„ problem„.

Mulþumesc.

Dac„-mi permiteþi, domnule pre∫edinte, punctez scurt…

V„ rog, domnule ministru.

## Domnule senator,

Dumneavoastr„ ∫tiþi c„ aceste focare — c„ sunt focare, practic —, vin din urm„, ele au r„mas, undeva, Ón unele unit„þi. Noi am luat toate m„surile ca ele s„ fie bine izolate ∫i p„zite, s„ nu aib„ acces oamenii la ele, pentru c„ ei nu ∫tiu ce Ónseamn„ un produs expirat ∫i pot s„-l ia de bun sau — cine ∫tie? — s„ ne trezim c„ Ól v‚nd la pungi, preambalat, p„c„lind pe alþii, c„ i-au pricopsit cu un preþ de 10% din preþul normal, dar, pentru a neutraliza aceste stocuri, sunt necesare instalaþii speciale, trebuie cheltuiþi bani mulþi.

Eu cred c„… Noi am mai avut discuþia asta, nu Ón cadru organizat… ™tiþi c„ am apelat la un credit al Uniunii Europene, sub forma unui grant, prin preg„tirea unui proiect care este aproape de finalizare, unde s„ fim sprijiniþi cu aceast„ sum„ pentru a neutraliza aceste substanþe, pentru c„ ele sunt la fel de periculoase ca ∫i de∫eurile atomice. Nu putem s„ le Óngrop„m sau s„ le ducem undeva, unde ar putea s„ fac„ mai mult r„u dec‚t fac ast„zi, acolo unde sunt.

V„ mulþumesc. La prima Óntrebare solicit r„spuns scris, domnule ministru.

## V„ mulþumim, domnule ministru.

Œn continuare, Ól invit pe domnul ministru Romulus Ion Moucha, care va r„spunde domnului senator Sorin Adrian Vornicu, iar domnilor senatori Dumitru Badea ∫i NicolaeVlad Popa, fiind absenþi, probabil c„ le va prezenta r„spunsurile scrise.

Poftiþi, v„ rog, domnule ministru!

## **Domnul Romulus Ion Moucha —** _secretar de stat Ón_

_Ministerul Industriei ∫i Resurselor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Eu am r„spunsurile preg„tite ∫i pentru domnul senator Badea ∫i pentru domnul senator Nicolae-Vlad Popa, dar, cu permisiunea dumneavoastr„, le predau la secretariat, ca s„ fie Ónregistrate.

Da.

De altfel, vreau s„ spun c„ le-am transmis ∫i prin cabinetul domnului ministru Gaspar, deci circuitul se Ónchide.

Deci r„spunsul pentru domnul senator Vornicu: Stimate domnule senator,

Œn conformitate cu Regulamentul pentru acreditarea consumatorilor eligibili de energie electric„, emis prin Decizia ANRE nr. 11/1999 ∫i publicat Ón îMonitorul Oficial“ nr. 227/1999, cu modific„rile efectuate prin Ordinul nr. 4/2000, publicat Ón îMonitorul Oficial“ nr. 538/2000 ∫i Ordinul nr. 34/2002, publicat Ón îMonitorul Oficial“ nr. 67/2002, consumatorul eligibil este consumatorul de energie electric„ ce are dreptul s„-∫i aleag„ furnizorul ∫i s„ contracteze direct cu acesta energia necesar„, av‚nd acces la reþelele de transport ∫i/sau de distribuþie.

Un consumator, pentru a fi acreditat drept consumator eligibil, trebuie s„ Óndeplineasc„ un set de condiþii obligatorii, denumite cerinþe de eligibilitate.

Cerinþele de eligibilitate ale unui consumator se clasific„ Ón trei categorii: cerinþe de natur„ tehnologic„, cerinþe de natur„ juridic„ ∫i cerinþe de natur„ economico-financiar„.

Cerinþele de natur„ tehnologic„ sunt urm„toarele: consumul anual de energie electric„, numit prag de eligibilitate, stabilit prin hot„r‚re a guvernului, ∫i conectare la Ónalt„ ∫i/sau medie tensiune. Œn prezent, pragul de eligibilitate este de 40 GWh pe an.

Directiva 96/1992 a Uniunii Europene privind piaþa unic„ de electricitate prevede deschiderea treptat„ a pieþei concurenþiale prin cre∫terea gradual„ a num„rului consumatorilor eligibili. Criteriul obligatoriu de stabilire a consumatorilor eligibili este consumul anual, directiva stabilind praguri de deschidere succesive, de 100 GWh pe an, 40 GWh pe an, 20 GWh pe an ∫i 9 GWh pe an, Ónainte de deschiderea total„ a pieþei. Œn procesul de preluare a prevederilor directivei, statele membre pot s„-∫i adauge criterii proprii de stabilire a consumatorilor eligibili.

Cerinþele de natur„ juridic„ sunt: s„ fie rezident sau s„ aib„ domiciliul permanent Ón Rom‚nia, s„ nu fie imun la urm„rire penal„, s„ poat„ fi acþionat Ón justiþie Ón nume propriu.

Cerinþele de natur„ economic„ ∫i financiar„ sunt urm„toarele: achitarea integral„ a facturilor cu energia electric„, bonitatea financiar„ a solicitantului. La stabilirea debitelor c„tre vechii furnizori se va þine seama de toate creanþele consumatorilor Ón relaþiile acestora cu furnizorii. Bonitatea financiar„ se determin„ prin calcularea unor indicatori financiari pe baza datelor din bilanþul contabil ∫i contul de profit ∫i pierderi.

Am doar dou„ Óntreb„ri punctuale. Am Ónþeles c„, Ón condiþiile Ón care eu, furnizor abilitat, furnizez combustibil societ„þii îTermoelectrica“, Ón contul acestui combustibil primesc energie electric„ ∫i, normal, trebuie s„ o valorific, da? Dar eu, furnizor abilitat, pot s„ cump„r Ón Rom‚nia energie electric„ de la îHidroelectrica“ ∫i, dup„ aceea, s-o v‚nd unui consumator eligibil? Se Ónt‚mpl„ a∫a ceva, Ón Rom‚nia, ast„zi?

Dac„ sunteþi amabil… Deci, Ónc„ o dat„, s„ punct„m. Dumneavoastr„ aþi spus a∫a: dac„ o persoan„ juridic„ cump„r„ combustibil din exterior sau din Rom‚nia ∫i Ól furnizeaz„ societ„þii îTermoelectrica“, are dreptul s„ primeasc„ o cantitate de energie pe care o vinde.

Da.

Bun,… la preþuri confidenþiale pe care le stabile∫te cu consumatorul final.

P‚n„ aici, totul este corect.

Partea a doua a Óntreb„rii dumneavoastr„ — dac„ am Ónþeles bine – se referea la faptul dac„ cineva care cump„r„ de la îTermoelectrica“…

De la îTermoelectrica“, de la îHidroelectrica“…

De la î´Termoelectrica“, de la îHidroelectrica“ sau îNuclearelectrica“ — dar mai puþin probabil — o revinde la alte preþuri?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/21.III.2002

Normal. ™i Ó∫i pune diferenþa Ón buzunar. Exist„ ast„zi, Ón Rom‚nia, a∫a ceva? Eu am informaþii c„ da.

Nu cunoa∫tem s„ existe a∫a, dar pot considera c„ at‚ta timp c‚t este Ón pragul de rentabilitate, ∫i al consumatorului final, deci al celui c„tre care se Óndreapt„ energia electric„ respectiv„, ∫i al celui intermediar, ∫i dac„ cele dou„ p„rþi se Ónþeleg, strict legal, probabil c„ nu i-ar Ómpiedica nimeni.

Œn acela∫i timp, Ón material, dumneavoastr„ aþi nominalizat îHidroelectrica“ ca ∫i produc„tor care poate s„ fie furnizor direct. Or, atunci, Óntre îHidroelectrica“ ∫i un consumator eligibil nu mai are ce c„uta un intermediar, indiferent cum Ól cheam„ pe acest intermediar, numai ∫i numai îElectrica“, care ∫tim noi ce face Ón Rom‚nia. Asta este p„rerea mea.

## Domnule senator,

Vreau totu∫i s„ v„ spun un lucru. Rom‚nia are, de la 1 februarie 2002, o piaþ„ liber„ la energie electric„ Ón proporþie de 33%, ceea ce, pentru zona noastr„, este mult, este bine, Ón condiþiile Ón care pe piaþa vest-european„ gradul de deschidere, sigur, variaz„ de la þar„ la þar„, dar el este Ón jur de 50—60%.

Deci, din acest punct de vedere, repet, dac„ cele dou„ p„rþi se Ónþeleg, deci dac„ îHidroelectrica“ livreaz„ unui consumator final, fie direct, fie prin intermediul altcuiva, acest lucru este treaba consumatorului final. Deci, dac„ lui Ói convin condiþiile, preþurile, termenele de livrare ale energiei electrice pe care o folose∫te, este, p‚n„ la urm„, treaba lui, repet, cu condiþia ca el… Sigur, fiecare Ó∫i face socoteala lui ∫i dac„ r„m‚ne Ón pragul de rentabilitate sau alte condiþii… Este o piaþ„ liber„, este o piaþ„ concurenþial„.

Da. V„ mulþumesc.

V„ pot transmite fizic, ca s„ zic a∫a, acest r„spuns.

Invit la microfon pe domnul ministru Radu Damian, pentru a r„spunde mai multor Óntreb„ri ∫i interpel„ri, probabil c„ Ón scris pentru domnii senatori Adrian P„unescu ∫i Nicoale Iorga, care nu sunt prezenþi, iar domnii senatori Gheorghe Acatrinei ∫i Ilie Petrescu sunt aici ∫i a∫treapt„ r„spunsul.

Poftiþi!

## **Domnul Radu Damian —** _secretar de stat Ón Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii_ **:**

Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,

Pentru domnul senator Adrian P„unescu, Óntr-adev„r, este un r„spuns Ón scris. De asemenea, pentru domnul senator Nicolae Iorga este redactat ∫i Ói st„ la dispoziþie.

O s„ Óncep cu interpelarea domnului senator Ilie Petrescu ∫i, Óntruc‚t Óntrebarea se refer„ la o situaþie cu un anumit grad de complexitate, ea are trei pagini. O s„ citesc, dac„-mi permiteþi, domnule senator, c‚teva elemente prin care s„ punctez.

Deci este vorba de sesizarea pe care membrii Senatului…

Domnule ministru, m„ scuzaþi. Prezentaþi datele esenþiale ale r„spunsului.

Da, asta ∫i fac.

A∫a. Mulþumesc.

Membrii Senatului Universit„þii îConstantin Br‚ncu∫i“ din T‚rgu Jiu au transmis ∫i d‚n∫ii o sesizare Ministerului Educaþiei ∫i Cercet„rii, Ón leg„tur„ cu activitatea rectorului universit„þii, profesorul Moroianu.

Œn leg„tur„ cu aceast„ sesizare, Ón urma verific„rilor, s-au confirmat majoritatea lucrurilor pe care sesizarea le conþine, referitor la faptul c„ domnul Moroianu fiind deja confirmat conferenþiar universitar prin ordinul ministrului educaþiei naþionale, c‚nd avea norma de baz„ la A.S.E., dosarul de confirmare a sa Ón calitate de conferenþiar universitar doctor titular la Universitatea îConstantin Br‚ncu∫i“ din T‚rgu Jiu nu trebuia supus analizei Consiliului naþional de testare a titlurilor, diplomelor ∫i certificatelor universitare. Acest lucru este clar.

Referitor la carnetul de munc„, domnul Moroianu Gheorghe Emil avea obligaþia s„ vin„ cu carnetul de munc„ la universitatea unde fusese declarat conferenþiar titular cu norma de baz„, respectiv cea din T‚rgu Jiu. A acceptat, cu bun„ ∫tiinþ„, s„ fie conferenþiar titular la dou„ universit„þi — ∫i la cea de stat, unde este rector, ∫i la una particular„ — timp de un an de zile. Din acest punct de vedere, domnul Moroianu a dus carnetul de munc„ la T‚rgu Jiu Ón anul 2001, dup„ ce a trecut aproape un an, Ón care d‚nsul a funcþionat Óntr-un cadru Ón afara reglement„rilor legale.

Din declaraþia domnului rector rezult„ c„ a cerut ca, din momentul lu„rii la cuno∫tinþ„ de situaþia de Ómbog„þire f„r„ just„ cauz„, s„-i fie reþinut„ suma respectiv„, prin angajament de plat„, potrivit prevederilor legale. Comisia care a analizat a discutat ∫i cu domnul rector, care a pretins c„ el nu a ∫tiut c„ este ilegal.

De∫i Universitatea din T‚rgu Jiu nu are prev„zut„ Ón Hot„r‚rea Guvernului nr. 696/2000 specializarea îDrept“, la Slatina, din profilul î∫tiinþe juridice“, Ón aceast„ localitate se ∫colarizau, la data efectu„rii controlului, studenþi la cursuri de zi ∫i la forma de Ónv„þ„m‚nt la distanþ„ de la aceast„ specializare. Œn aceast„ situaþie, conducerea universit„þii ∫i a facult„þii s-au angajat s„ ia m„suri ca studenþii de la Slatina s„ fie ∫colarizaþi la T‚rgu Jiu, acolo unde au susþinut admiterea ∫i unde sunt Ónmatriculaþi.

Cu ocazia controlului, s-au constatat ∫i alte neajunsuri care evidenþiaz„ lipsa unui management universitar de calitate la nivelul conducerii universit„þii Ón cauz„.

Poftiþi, domnule senator!

## Domnule secretar de stat,

Cu stim„, sunt dou„ chestiuni punctuale aici. Vreau s„ ∫tiu ∫i perioada c‚nd se face acest control, pentru c„ devine un fenomen ∫i un semnal de alarm„ ceea ce se Ónt‚mpl„ la aceast„ instituþie ∫i face ca instituþia care promoveaz„ viitorul de m‚ine s„ nu mai fie obiectul unei atmosfere pe care managementul, rectorul, profesorul Moroianu, o creeaz„ Ón instituþie.

V„ rog, la interpelarea mea, c‚nd Ómi veþi trimite scris, s„-mi sugeraþi ∫i o perioad„ Ón care se va realiza suspendarea, pentru c„ aici deja atmosfera este foarte Ónc„rcat„.

V„ spun ∫i acum c„, Ón momentul de faþ„, Direcþia general„ pentru coordonarea Ónv„þ„m‚ntului superior lucreaz„ la Hot„r‚rea Guvernului privind structura universit„þilor, lucreaz„ cu toate forþele, pentru c„ trebuie dat„ foarte repede, deci probabil c„ Óntr-un interval de dou„ s„pt„m‚ni se va deplasa comisia acolo s„ vad„ ce mai este ∫i s„ lu„m hot„r‚rea final„.

Situaþia este destul de grav„ acolo.

V„ mulþumim. Mai aveþi un r„spuns, domnule ministru.

## **Domnul Radu Damian:**

Mai avem un r„spuns la interpelarea domnului senator Acatrinei ∫i trebuie s„ v„ spun c„ aceast„ interpelare — ∫i mulþumesc domnului senator — atac„ foarte multe probleme ∫i de aceea am dat un r„spuns serios. Ea se refer„ at‚t la modernizarea ∫i Ómbun„t„þirea calit„þii Ónv„þ„m‚ntului primar ∫i secundar, la cre∫terea eficienþei ∫i responsabilit„þii managementului ∫colar ∫i noi am r„spuns pe circa patru pagini.

Dac„ doriþi, domnule senator, eu pot citi Ón Óntregime. Dac„ nu, v„ dau Ón scris. Da?

## **Domnul Gheorghe Acatrinei**

**:**

Daþi-mi r„spunsul scris. Important este s„ se rezolve.

Sunt trecute ∫i acþiunile pe care ministerul le-a promovat, ∫i rezolv„rile pe care le avem Ón continuare Ón vedere.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumim, domnule ministru.

Domnule senator, sunteþi mulþumit?

De acord.

V„ mulþumim.

Ordinea de zi fiind epuizat„, daþi-mi voie s„ declar ∫edinþa Ónchis„, mulþumind domnilor mini∫tri, mulþumind staffului, mulþumind presei pentru prezenþ„, pentru asistenþ„ p‚n„ la sf‚r∫it.

Bun„ seara!

Da, da, sigur, suntem con∫tienþi. Mulþumesc.

## _™edinþa s-a Óncheiat la ora 19,25._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 33/21.III.2002 conþine 40 de pagini.**

Preþul 37.160 lei