Ion Mogo∫

Domnule pre∫edinte,

Proiectul de Constitu˛ie european„ semnalizat la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute are implica˛ii semnificative pentru viitorul Uniunii Europene, c‚t ∫i pentru statele candidate.

Scopul final al Constitu˛iei europene este Óncercarea de a dep„∫i dihotomia interguvernamental, suprana˛ional, federal, care a caracterizat comunitatea economic„ european„ Ónc„ de la Ónceputul acestui proiect.

Proiectele îMonet“ ∫i îSpark Relance“ de relansare a construc˛iei comunitare se Óncadreaz„ Ón aceast„ logic„, integrare sectorial„ ∫i integrare suprana˛ional„, prin crearea unei pie˛e comune.

Reuniunea de la Haga din 1968 completeaz„ aceast„ abordare prin necesitatea aprofund„rii finaliz„rii politicilor

comune ∫i a l„rgirii Comisiei Economice Europene c„tre orice stat care ader„ la principiile promovate de tratatele europene ∫i de finalit„˛ile lor politice. Or, Constitu˛ia European„ sesizeaz„ tocmai acest ultim aspect, integrarea politic„ a Uniunii Europene.

Dac„ Ón cazul NATO este vorba despre o organiza˛ie de cooperare prin consens, Ón care suveranitatea na˛ional„ nu este limitat„, Ón cazul Uniunii Europene este vorba despre o organiza˛ie de integrare prin transfer de suveranitate c„tre institu˛ii suprana˛ionale.

Procesul de decizii consensuale este subminat de mecanisme precum: votul cu majoritate simpl„, votul cu majoritate calificat„, principiul de ab˛inere colectiv„, cooperare concretizat„, principiul subsidiarit„˛ii.

Toate aceste mecanisme sunt l„rgite prin proiectul de Constitu˛ie european„ la nivelul domeniilor de aplicare. Politica extern„ ∫i de securitate comun„ reprezint„ un progres Ón acest sens.

Rom‚nia, ca ˛ar„ candidat„ ∫i ca viitor membru al Uniunii Europene, trebuie s„ accepte ∫i s„ adere la toate aceste posibile evolu˛ii.

Œmi exprim speran˛a c„ Guvernul Rom‚niei ∫i liderii politici rom‚ni vor reu∫i s„ se adapteze la limitarea prerogativelor de guvernare Ón favoarea institu˛iilor ∫i procedurilor suprana˛ionale ale Uniunii Europene.

Œn acest caz, discursurile tran∫ante de orientare absolut„, excep˛ionalism ∫i mesianism politic vor fi dep„∫ite de o mai str‚ns„ uniune Óntre statele ∫i popoarele europene.

V„ mul˛umesc.