Ioan Bivolaru

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Acest proiect de Lege a camerelor de comer˛ ∫i industrie, ini˛iat de doi pre∫edin˛i ai camerelor de comer˛, care sunt ∫i colegi de-ai no∫tri, prevede printre altele desfiin˛area unei institu˛ii publice, respectiv Registrul Comer˛ului, ∫i atribuirea direct„, cu ocolirea procedurii legale, a unui serviciu public ∫i a unor bunuri publice din patrimoniul statului Ón administrare privat„, Ónc„lc‚nd astfel prevederile Constitu˛iei Rom‚niei, precum ∫i Legea privind regimul concesiunilor. Legea acum este Ón curs de abrogare. A ap„rut Ordonan˛a nr. 34 privind achizi˛iile publice.

S-a f„cut trimitere la o oarecare tradi˛ie, ∫i anume c„, Ón 1990, tentativele de atunci de a democratiza sistemul din Rom‚nia, a fost aceast„ ini˛iativ„, de a trece camerele de comer˛, Ónc„lc‚nd de altfel o tradi˛ie rom‚neasc„ antebelic„, prin care aceste camere de comer˛, Ón conformitate cu experien˛ele europene, nu ˛ineau de nici un fel de entitate privat„ sau mai pu˛in privat„, ci ˛ineau pur ∫i simplu de Ministerul Industriei, la vremea respectiv„ (este vorba de o lege din 1929).

Legea respectiv„, aceasta, privind proiectul de Lege al Camerei de Comer˛, con˛ine dou„ teze foarte importante: una, ˛in‚nd de modul de reorganizare a camerelor de comer˛ dup„ principiile de-acum deja statuate, este o form„ de asociere ∫i toate formele de asociere de-acum Ón Rom‚nia se subordoneaz„ Ordonan˛ei nr. 26/2000.

De asemenea, a doua problem„ strecurat„ pu˛in mai discret este problema aceasta a trecerii Registrului Comer˛ului la camerele de comer˛.

Sigur c„, din punctul acesta de vedere, cele dou„ comisii au avut foarte mult de lucru. Au fost dezbateri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 102/23.VI.2006 foarte largi ∫i pot s„ spun c„ este una din pu˛inele legi care, de∫i a trecut ∫i prin dou„ comisii de fond, a avut Ón dezbaterile respective ∫i o contribu˛ie deosebit„ Ón ceea ce prive∫te consultarea diverselor institu˛ii, organisme ∫.a.m.d., care erau mai mult sau mai pu˛in interesate Ón aceast„ problem„.

Putem s„ spunem c„ solu˛ia care a fost propus„ nu poate fi validat„, aceea de a trece Registrul Camerelor de Comer˛ Ónapoi la Registrul Comer˛ului.

Cunoa∫tem la ora aceasta toate îfr„m‚nt„rile“, cu ghilimelele de rigoare, existente Ón interiorul Oficiului acestui Registru al Camerei de Comer˛, care ˛ine de Oficiul Na˛ional ∫i care, Ón acest moment, putem s„ spunem c„ func˛ioneaz„ bine. Declara˛ii avem de la o serie Óntreag„ de agen˛i economici care sunt mai mul˛umi˛i din punctul acesta de vedere ∫i constat„m c„ aceast„ func˛ionare nu afecteaz„ sub nici o form„ bugetul na˛ional, deci nu este problema unui parazitism din punctul acesta de vedere, dar cunoa∫tem foarte bine ∫i toate fr„m‚nt„rile care sunt acum la nivelul Camerei Na˛ionale de Comer˛ ∫i a camerelor teritoriale.

Sigur c„ aceste fr„m‚nt„ri au n„scut pasiuni partizane, sunt fel de fel de b„t„lii subterane, Ón care ∫i o parte dintre membrii comisiilor de fond s-a Óncercat s„ fie contacta˛i — ca s„ spun — unii membri, pentru a deveni partizanii unei idei sau unor alte idei. Chiar Ón interiorul acestor Camere de Comer˛ nu exist„ un punct unitar de vedere, cel pu˛in Ón ceea ce prive∫te Registrul Comer˛ului. ™i, ceea ce este mai important, conflictul major care exist„ Ón interiorul acestei institu˛ii — Camera Na˛ional„ de Comer˛ — este conflictul realizat Óntre suprema˛ia Camerei na˛ionale, care s-a transformat Óntr-un monopol Ón interiorul acestui organism, ∫i camerele teritoriale.