Mih„i˛„ Calimente

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am ascultat mai multe pledoarii, una dintre ele foarte lung„. Este, de obicei, tipul de atitudine care se ia fa˛„ de aceast„ problem„ care nu se dore∫te rezolvat„ ∫i care a fost l„sat„ la voia Ónt‚mpl„rii. Pentru c„ singura modalitate de a se rezolva aceast„ problem„, l„s‚ndu-se ca ea s„ se rezolve Óntre enoria∫i, este s„ rezolve a∫a cum s-a mai rezolvat, cu parul ∫i cu furca. Pentru c„ atunci c‚nd la∫i la latitudinea mul˛imilor s„ rezolve o asemenea situa˛ie, a∫a se rezolv„.

Este, de altfel, ∫i o alt„ problem„, aceast„ mo∫tenire pe care unii dintre noi o au, aceast„ neÓn˛elegere a Romei, a Bisericii Catolice, ∫i aici m„ Óntorc la ceea ce spunea Iorga la un moment dat, c„ nu Ón˛elege dou„ lucruri, de ce evreii l-au renegat pe Isus Cristos ∫i o parte dintre rom‚ni reneag„ mereu Roma?! Aceast„ atitudine provine din perioada comunist„, c‚nd Biserica Unit„ cu Roma, tot ce ne lega de Roma ∫i de Occident trebuia s„ fie dat la o parte, trebuia s„ r„m‚nem Ón izola˛ionismul r„s„ritean, care nu avea nici un centru de comand„ ∫i care putea fi foarte bine c„l„rit de c„tre Partidul Comunist ∫i de c„tre organele securit„˛ii.

Aceast„ mentalitate se men˛ine Ónc„ ast„zi la foarte mul˛i dintre colegii no∫tri ∫i am auzit pronun˛‚ndu-se: îcele dou„ biserici surori“, îfra˛ii Óntre ei“, Óntre surori ∫i Óntre fra˛i furtul ∫i raptul sunt permise? Poate cineva s„ legifereze, atunci c‚nd exist„ documente scrise, c„ o majoritate poate decide altfel dec‚t scrie Ón documente? Eu cred c„ toate aceste inven˛ii sunt superflue, legea trebuie l„sat„ s„-∫i spun„ cuv‚ntul, ∫i proprietarul de

drept s„ devin„ proprietarul de drept, iar fra˛ii care vor r„m‚ne f„r„ biserici s„ ∫i le construiasc„. Teama este, Óns„, alta. C„ o dat„ cu biserica ∫i enoria∫ii se vor Óntoarce la cultul greco-catolic ∫i nu Ón˛eleg care este problema, pentru c„ sunt tot rom‚ni ∫i au avut o contribu˛ie colosal„ la cultura ∫i civiliza˛ia rom‚neasc„. V„ mul˛umesc.