Stenogramă plen

Mul˛umesc, doamn„ deputat.

Din partea Grupului P.P.R.M., domnul deputat ™tefan Baban.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îRom‚nia ∫i reala integrare Ón U.E.“

Pe 25 aprilie 2005, Rom‚nia a semnat Tratatul de aderare la Uniunea European„, iar ratificarea acestui tratat s-a realizat Ón mai pu˛in de o lun„ de la semnare. Momentul este ∫i va fi important pentru to˛i rom‚nii, acest lucru pun‚ndu-∫i amprenta asupra tuturor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 aspectelor vie˛ii economice, politice ∫i sociale din Rom‚nia. Dup„ semnarea acestui tratat, continu„ cu mai mult„ patim„ analizele, prelegerile ∫i se insist„ asupra beneficiilor ader„rii ∫i integr„rii ∫i mai pu˛in asupra costurilor reale ale acestui fenomen.

Trebuie s„ realiz„m cu to˛ii, mai bine spus, s„ con∫tientiz„m c„, dac„ vom fi primi˛i Ón marea familie european„, nu va curge lapte ∫i miere, nu vom reu∫i dintr-o dat„ s„ atingem standardele de via˛„ ∫i civiliza˛ie ale celor cu care ne a∫ez„m la aceea∫i mas„. Dar trebuie s„ Ón˛elegem, totodat„, c„ Rom‚nia nu poate tr„i separat, c„ a f„cut din totdeauna parte din Europa ∫i c„, dup„ furtun„, vine ∫i soarele.

Œn perioada care va urma, perioada preader„rii, Ón via˛a fiec„rui rom‚n vor interveni schimb„ri importante, unele destul de brutale, marea majoritate implic‚nd cheltuieli enorme ∫i, deci, fenomene sociale, pentru c„ veniturile popula˛iei vor r„m‚ne cu mult Ón urma scumpirilor pe care suntem obliga˛i s„ le oper„m pentru a putea face fa˛„ cerin˛elor impuse de ˛„rile membre ale Uniunii Europene. Concluzia este trist„: pe l‚ng„ lapte ∫i miere, integrarea aduce ∫i mult„ fiere.

Astfel, primele major„ri, deja sim˛ite, au fost cele de la gazele naturale. Trendul cresc„tor va trebui s„-∫i urmeze cursul firesc, pentru ca la 01.01.2007 pre˛ul gazelor naturale autohtone s„ fie la nivelul celor din import. Nici energia electric„ nu este uitat„, astfel c„, Ón urm„torii doi ani, pre˛ul acesteia va cre∫te cu cel pu˛in 50%. ™i, ca totul s„ fie complet, eliminarea subven˛iei acordate produc„torilor ∫i distribuitorilor de energie termic„ va duce ∫i la scumpirea acesteia, astfel Ónc‚t, la data intr„rii Ón Europa, rom‚nii care vor mai fi racorda˛i la sistemul termic centralizat vor pl„ti valoarea integral„ a producerii ∫i distribu˛iei acesteia. Nu ∫tim dac„ ∫i salariile acestora vor reu∫i s„ acopere, p‚n„ la 01.01.2007, aceste scumpiri.

Ce primesc Ón schimb rom‚nii ca s„ poat„ face fa˛„ integr„rii? Imediat, nu prea multe, pentru c„ trebuie s„ dovedim europenilor c„ ne dorim cu adev„rat aceast„ integrare, c„ suntem preg„ti˛i din toate punctele de vedere pentru a fi buni parteneri ∫i, mai ales, c„ am Óndeplinit ∫i Óndeplinim tot ceea ce ne-au solicitat negociatorii U.E. Lucruri care, fie vorba Óntre noi, nu sunt absurde dec‚t pentru cei care, timp de 15 ani, au mimat restructurarea economic„, reforma Ón justi˛ie ∫i administra˛ia public„, care au g‚ndit c„ mai au la dispozi˛ie ceva timp sau, chiar mai r„u, care au solicitat c„, p‚n„ la finalizarea marii privatiz„ri, este bine s„ aib„ loc Ónt‚i marile devaliz„ri, pentru ca, apoi, s„ nu mai conteze dec‚t la num„rare ∫i planificare.

Rom‚nii vor putea dob‚ndi dreptul la munc„ Ón ˛„rile U.E., conform acordurilor stabilite cu fiecare stat membru Ón parte, abia din 2009 ∫i 2011, ∫i asta Ón condi˛iile Ón care, de exemplu, industria minier„ va cuprinde la data intr„rii Ón Uniunea European„ doar 10.000 de mineri, ponderea agriculturii Ón P.I.B. va trebui s„ scad„ de cel pu˛in trei ori, dar, Ón acela∫i timp, s„ se Óncadreze Ón standardele europene de siguran˛„ alimentar„.

Ne a∫teapt„ o perioad„ foarte grea, cu foarte multe renun˛„ri, cu profunde schimb„ri sociale ∫i economice,

care trebuie realizate, pentru a nu îbeneficia“ de clauza de salvgardare ∫i, Ón concluzie, de am‚narea ader„rii la U.E. Av‚nd Ón vedere marasmul economic Ón care ne zbatem, corup˛ia care-∫i Óntinde tentaculele spre tot mai multe ∫i diversificate domenii sociale, economice ∫i politice, s„r„cia, fenomen caracteristic celei mai mari p„r˛i a popula˛iei ˛„rii, precum ∫i fenomenul de migra˛ie a tinerilor c„tre Occident, singura alternativ„ viabil„ o reprezint„ integrarea, la 01.01.2007, a Rom‚niei la U.E. Iar pentru aceasta trebuie s„ folosim experien˛a ˛„rilor vecine care au aderat deja, s„ le ascult„m ∫i s„ le aplic„m eforturile, pentru c„ ele au trecut prin furcile caudine ale integr„rii, dar, mai ales, s„ preg„tim popula˛ia pentru ceea ce va urma: costurile ridicate ale integr„rii.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Din partea Grupului P.N.L., domnul Mircea Ciopraga.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn declara˛ia mea am s„ m„ refer tot la criza s„n„t„˛ii.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am s„ v„ prezint un scurt istoric al modului Ón care sistemul de s„n„tate din Rom‚nia a fost organizat ∫i gestionat Ón ultimii ani, sistem pe care unii dintre cet„˛enii Rom‚niei poate nu Ól cunosc Óndeajuns. Fac acest demers pentru a vedea ce s-a f„cut pentru Ómbun„t„˛irea sistemului de s„n„tate ∫i cine sunt cei responsabili de crizele neÓntrerupte ∫i acute ale acestui sistem din ultimii ani.

P‚n„ Ón 1998, sistemul de s„n„tate din Rom‚nia a fost coordonat Ón mod centralizat de c„tre Ministerul S„n„t„˛ii ∫i prin direc˛iile aflate Ón subordinea acestuia. Œn acest timp, finan˛area a fost f„cut„ de la Fondul special de s„n„tate, adic„ prin bugetul de stat.

Pentru a schimba aceast„ situa˛ie, la mijlocul anului 1997 a fost adoptat„ Legea asigur„rilor sociale de s„n„tate, dup„ modelul german, prin care asigurarea de s„n„tate devenea obligatorie ∫i era pl„tit„ de c„tre to˛i contribuabilii.

Œn 1999, a fost aplicat cu succes principiul descentraliz„rii fondurilor de s„n„tate, casele jude˛ene de asigur„ri Óncep‚nd s„ func˛ioneze ca institu˛ii publice autonome, cre‚ndu-se astfel ∫ansa unei bune asigur„ri a calit„˛ii asisten˛ei medicale.

De∫i fondurile alocate s„n„t„˛ii au fost Ón fiecare an mici, sistemul — chiar ∫i imperfect — a func˛ionat, p‚n„ c‚nd, dup„ 2000, noul Guvern condus de Adrian N„stase a emis o ordonan˛„ de urgen˛„ care a creat Fondul Na˛ional Unic de Asigur„ri Sociale de S„n„tate, abrog‚nd Legea asigur„rilor sociale de s„n„tate ∫i anul‚nd, totodat„, autonomia Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate.

Modific„rile legislative din domeniul s„n„t„˛ii s-au n„scut din nevoia cinic„ a P.S.D. de a crea un nou instrument financiar aflat la dispozi˛ia clientelei sale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 politice, pentru c„, realmente, nivelul fondului de s„n„tate crescuse considerabil o dat„ cu aplicarea Legii asigur„rilor sociale de s„n„tate. Astfel, din administrarea fondurilor s„n„t„˛ii a Ónceput s„ se Ónfrupte Guvernul N„stase, respectiv Ministerul Finan˛elor, care a hot„r‚t limitarea ∫i mai mare a bugetului, deja mic, pentru fondurile de s„n„tate. Mai grav, banii care i s-ar fi cuvenit s„n„t„˛ii au fost deturna˛i ∫i folosi˛i Ón cu totul alte scopuri, astfel c„, Ón scurt timp, spitalele au Ónceput s„ acumuleze datorii la furnizorii de medicamente, materiale sanitare sau chiar utilit„˛i, ca apa ∫i energia electric„.

A∫a s-a ajuns ca la Ónceputul mandatului Guvernului T„riceanu s„ izbucneasc„ criza sistemului de s„n„tate, de care ∫tim cu to˛ii ∫i de pe urma c„reia sufer„ milioane de rom‚ni pe care Ói reprezent„m Ón Parlament. Guvernarea N„stase, prin politica aplicat„ Ón sectorul s„n„t„˛ii publice, a generat prejudicii enorme sistemului de s„n„tate din Rom‚nia, cre‚nd un sistem aservit clientelei politice a P.S.D. ∫i sfid‚nd nevoile reale ale cet„˛enilor, Óntr-un domeniu vital pentru o societate civilizat„.

## Stima˛i colegi,

Conducerea Ministerului S„n„t„˛ii face eforturi deosebite pentru ie∫irea din criza sistemului de s„n„tate, generat„ de guvernarea P.S.D. prin politica de subordonare financiar„ a Casei de Asigur„ri de S„n„tate, prin subfinan˛area sistemului, prin folosirea banilor destina˛i s„n„t„˛ii pentru plata pensiilor ∫i prin compensarea abuziv„ a medicamentelor Ón prag de alegeri pentru atragerea de capital electoral. Interesele meschine ale fostului partid de guvern„m‚nt au fost puse ∫i Ón sectorul de s„n„tate, ca ∫i Ón celelalte domenii, Ónaintea intereselor ∫i nevoilor cet„˛enilor.

De aceea, domnilor colegi, solicit institu˛iilor statului s„ se implice ∫i s„ verifice gestionarea sistemului sanitar din timpul guvern„rii N„stase, contractele dubioase, s„ recupereze, pe c‚t posibil, miliardele furate ∫i s„-i trag„ la r„spundere pe cei vinova˛i.

Totodat„, este timpul s„ concepem ∫i s„ implement„m un sistem de s„n„tate bun, func˛ional, care s„ scuteasc„ popula˛ia de umilin˛e inadmisibile. Solu˛ia nu trebuie s„ exclud„ redarea autonomiei C.N.A.S., asigur„rile private ∫i un sistem de gestiune a banilor sigur ∫i eficient.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Din partea U.D.M.R., domnul Garda.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Silvicultorii, precum ∫i institu˛iile statului care r„spund de silvicultur„, Óncep‚nd cu anul 1997, de c‚nd s-a Óncercat Ón Parlamentul Rom‚niei promovarea proiectului de Lege nr. 169/1997, au contribuit la distrugerea necontrolat„ a fondului forestier na˛ional, pentru blocarea retroced„rilor, motiv‚nd c„ viitorii proprietari ∫i a∫a vor t„ia p„durile ∫i s-au folosit de vidul legislativ. Astfel, de

multe ori, proprietarii au primit cioate Ón loc de teren cu vegeta˛ie forestier„.

Acest r„zboi Ómpotriva p„durilor s-a intensificat dup„ anul 2001, prin metode bine g‚ndite de silvicultori, prin care s-a ajuns la favorizarea dobor‚turilor de v‚nt. Mai concret, favorizarea dobor‚turilor de v‚nt din: U.P. 7 Remetea, de la U.A. Unitatea amenajistic„, de la 32 p‚n„ la 34 ∫i de 136 p‚n„ la 153, Ón suprafa˛„ de peste 400 de hectare, din anul 2003. Mai precis, Ón cursul lunii august o putem constata prin punerea Ón valoare Ón mod abuziv a arborilor nedestina˛i exploat„rii de c„tre ∫eful de district Incze Iozsef, care nu era verificat„ de tehniciana Ilie Livia ∫i fostul ∫ef de ocol Melles Elo˝d, contribuind, Ón mod decisiv, la distrugerea fondului forestier na˛ional din zona respectiv„, p„dure care Ón prezent nu mai exist„.

Pentru a fi mai explicit, a∫ enumera partidele din acea zon„, unde s-a exploatat cu 40% mai mult dec‚t cele prev„zute Ón actul de punere Ón valoare. Partidele la care m„ refer sunt urm„toarele: 1.653, 1.662, 1.666, 1.692, 1.688, 1.689, 1.696, 1.697, 1.698, 1.658, 1.713, 1.734, 1.693, 1.766 — au fost exploatate Ón mod abuziv, cu sprijinul acestor persoane, Ómpreun„ cu fostul ∫ef de ocol, Melles Elo˝d.

Ceea ce este mai grav este c„ doamna tehnician„ Ilie Livia va fi martorul ocular al inculpatului Melles Elo˝d privind exploatarea abuziv„ a masei lemnoase din zona U.P. 7 Remetea, U.A. 34, Partida nr. 1.565 la Judec„toria din Gheorgheni la data de 15 iunie 2005.

Primesc sesiz„ri s„pt„m‚nale privind sus˛inerea ho˛iei de c„tre actualul ∫ef de ocol, inginerul Mih„il„ Florin, din p„durile care fac obiectul retroced„rii fo∫tilor proprietari. Restituirea p„durilor o face cu o singur„ condi˛ie: p„durea respectiv„ trebuie s„ fie v‚ndut„ firmelor cu care are rela˛ie de amici˛ie, cum ar fi S.C. îIndustrial Grup“ — S.R.L. ∫i alte firme favorizate din zona Topli˛ei. Asemenea exploat„ri au avut loc Ón. U.P. 1 Ditr„u, U.A. 29, 205, 208, 209 ∫i 210, U.P. 7 Remetea 38/A, 39/A, din cadrul Partidei nr. 1.121, ∫i din U.P. 2 Zona Gheorgheni.

Œn leg„tur„ cu exploat„rile din Gheorgheni trebuie s„ remarc distrugerea izvoarelor din care este alimentat„ apa potabil„ pentru nevoile popula˛iei din ora∫ul Gheorgheni. Poli˛ia a descoperit aceste exploat„ri ilegale, mai ales Ón comuna Remetea, Ón parcelele 38/A ∫i 39/A, cu ocazia transportului masei lemnoase, Óntocmind acte de constatare Ón acest sens. Œns„, spre mirarea mea, ∫eful de ocol a sus˛inut contestarea proceselor-verbale, contrar Ordonan˛ei nr. 2/2001. Prin acest fapt se poate constata favorizarea firmei men˛ionate la Judec„toria din Gheorgheni.

Iat„ c‚teva dovezi clare cum distrug inginerii silvici p„durile. Ace∫ti silvicultori, Óns„, conform legii, ar trebui s„ intervin„ pentru stoparea fenomenului infrac˛ional din fondul forestier.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Mul˛umesc. Domnul deputat Ion Bivolaru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 ## **Domnul Dumitru Bentu**

**:**

Œn ce ordine a˛i dat cuv‚ntul?

Œn ordine alfabetic„.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Œn ordine alfabetic„.

## **Domnul Dumitru Bentu**

**:**

Protestez, m-am sculat de la ora 5 ca s„ fiu primul!

V„ rog frumos, l„sa˛i colegul s„ se exprime!

îAnticipatele, Óntre aventur„ ∫i neconstitu˛ional“

Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, for˛eaz„ Constitu˛ia de unul singur. Vrea alegeri anticipate p‚n„ la sf‚r∫itul acestei toamne.

Prima reac˛ie pe care ar trebui s„ o avem este de a deslu∫i care sunt ra˛iunile pre∫edintelui Ón Óncercarea sa, devenit„ de acum obsedant„, de a-i convinge pe to˛i c„ anticipatele vor trebui s„ aib„ loc anul acesta. Ra˛iunile pre∫edintelui ˛in de interese personale, de grup, de stat sau politice?

Œn plan formal, interesele pre∫edintelui nu ar fi intersectate de interesele for˛elor politice, deoarece, pe de o parte, constitu˛ional, acestuia i se interzice s„ aib„ o astfel de intersec˛ie, iar, pe de alt„ parte, majoritatea partidelor din arcul puterii ∫i din opozi˛ie au declarat r„spicat c„ Rom‚nia nu are ca prioritate problema anticipatelor. Singurul partid, Partidul Democrat, de care pre∫edintele B„sescu a r„mas cuplat ombilical, preia mecanic mesajul celui care la desp„r˛ire a l„sat un Partid Democrat pu˛in semnificativ iar la revenire vrea s„-l preia popular, ∫i la propriu, ∫i la figurat. Privit din aceast„ perspectiv„, interesul pre∫edintelui B„sescu este un interes de grup, adic„ al actualului Partid Democrat, ceea ce demonstreaz„ c„ acest interes este v„dit anticonstitu˛ional.

Privit din alt„ perspectiv„, tot constitu˛ional„, Traian B„sescu este pre∫edintele tuturor rom‚nilor ∫i nu poate reprezenta dec‚t interesele acestora integral, nep„rtinitor, echilibrat ∫i f„r„ preocupare asupra apartenen˛elor politice, ci doar asupra modului cum to˛i ∫i fiecare Ón parte respect„ Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii. Acesta trebuie, Ón mare, s„ fie comportamentul pre∫edintelui Rom‚niei, plusat ∫i de alte prevederi constitu˛ionale. Cu at‚t mai mult cu c‚t Traian B„sescu a c‚∫tigat alegerile doar din diferen˛a de op˛iuni la urne a circa 100.000 de cet„˛eni rom‚ni, de regul„, din diaspor„.

Pre∫edintele trebuie s„ ne conving„ c„ acord„ aceea∫i aten˛ie at‚t dreptei, c‚t ∫i st‚ngii, nu aliniind politica Cotroceniului dup„ vederile sale strict personale, manifestate explicit p‚n„ Ón prezent. Politica pre∫edintelui este politica statului, ∫i nu politica cu care a venit de acas„. Œn momentul Ón care pre∫edintele debarc„ la Cotroceni ca proasp„t locatar, Ó∫i ajusteaz„ toate pornirile

dup„ a doua Biblie a Rom‚niei, care este Constitu˛ia, dublat„ de legile ˛„rii.

Una din marile griji constitu˛ionale ale pre∫edintelui ar trebui s„ fie aceea de a veghea la respectarea Constitu˛iei ∫i la buna func˛ionare a autorit„˛ilor publice — art. 80 alin. (2). Parlamentul este una din principalele autorit„˛i publice ale statului.

Imediat dup„ preluarea mandatului ca pre∫edinte, Traian B„sescu a declarat r„zboi total Parlamentului, anun˛‚nd, excesiv mediatizat, c„ Ón lunile imediat urm„toare Ól va dizolva, pentru a provoca astfel alegeri anticipate. Parlamentul este autoritatea legislativ„ a c„rei componen˛„ a fost aleas„ democratic Ón noiembrie 2004. Dac„ ponderea parlamentar„ a partidelor alese cu aceast„ ocazie nu a fost ∫i nu este pe placul domnului B„sescu, aceasta este problema sa personal„, pe care o poate r„suci ∫i comenta sub toate formele Óntr-un mediu domestic, adic„ acas„ sau cu amicii.

Œn urma alegerilor din 2004, orice dezbatere ∫i rezultatele acestor dezbateri Ón Parlament au girul popula˛iei care a votat, inclusiv al aceleia care nu s-a prezentat la vot. Dac„ jocul politic, democratic, de altfel, deci, constitu˛ional, face ca activitatea Parlamentului s„ creeze o criz„ ale c„rei efecte se concretizeaz„ Ón proasta func˛ionare a autorit„˛ilor publice, respectiv Pre∫edin˛ia, Guvernul, puterea judec„toreasc„, administra˛ia public„ local„, care, la r‚ndul lor, blocheaz„ buna gestionare a treburilor statului, atunci Constitu˛ia prevede m„suri preventive, concretizate prin schimb„ri de guverne.

O schimbare de Guvern reprezint„ o m„sur„ democratic„ impus„ ∫i de necesitatea schimb„rii sau ajust„rii politicilor guvernamentale care nu mai au sprijin majoritar. Demiterea Guvernului este un avertisment at‚t pentru Pre∫edin˛ie, c‚t ∫i pentru Parlamentul care o provoac„. Constitu˛ia Ói refuz„ pre∫edintelui dreptul de a demite Guvernul, iar Parlamentului nu i se permite s„ se îjoace“ prea des cu aceast„ procedur„, pentru a nu se declan∫a o criz„ prin blocarea bunei func˛ion„ri a autorit„˛ilor publice.

Au trecut mai bine de 5 luni de la numirea Guvernului T„riceanu ∫i, p‚n„ Ón prezent, nu a existat nici un blocaj parlamentar al activit„˛ii guvernamentale sau al altor autorit„˛i. Au trecut, totodat„, 5 luni ∫i de c‚nd pre∫edintele B„sescu for˛eaz„ procedura dizolv„rii Parlamentului, mediatiz‚nd aceast„ prioritate fals„ pentru a ob˛ine sprijin popular Ón vederea aplic„rii m„surilor de criz„, Ón condi˛iile c‚nd aceasta nu exist„. Privit din aceast„ perspectiv„, interesul pre∫edintelui pentru for˛area alegerilor anticipate nu este un interes constitu˛ional, deci un interes de stat, indiferent de motiva˛iile care Ól anim„ pe acesta.

Este posibil ca Parlamentul, tot Ón mod democratic, deci, constitu˛ional, s„ demit„ Guvernul printr-o mo˛iune de cenzur„, pentru ca mai apoi, timp de 60 de zile consecutiv, s„ nu se valideze alte dou„ formule de guvern propuse de pre∫edinte. Aceast„ procedur„ Parlamentul o realizeaz„ deliberat, ca urmare a deciziilor politice permise de Constitu˛ie, ∫i este evident c„ Ón aceast„ perspectiv„ Parlamentul Ó∫i asum„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 responsabilitatea Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, ∫tiind c„ pre∫edintele poate — aten˛ie, la op˛ional! — declan∫a procedura de dizolvare a Legislativului. Œn toat„ aceast„ suit„ de proceduri, Constitu˛ia nu-i ofer„ pre∫edintelui nici o m„sur„ preventiv„ care s„-i permit„ s„ solicite dizolvarea Parlamentului dec‚t dup„ declan∫area crizei de c„tre Legislativ.

Au trecut 5 luni de c‚nd pre∫edintele Rom‚niei, Traian B„sescu, amenin˛„ cu dizolvarea Parlamentului, care Ón acest interval nu a Óntreprins nici o ac˛iune notabil„ care s„ blocheze activitatea legislativ„ sau care s„ defineasc„ debutul unei crize sanc˛ionabile de Constitu˛ie. Singura m„sur„ preventiv„ pe care pre∫edintele o poate aplica pentru preÓnt‚mpinarea unei posibile crize este medierea Óntre puterile statului, respectiv Óntre Parlament ∫i Guvern, Ón acest caz art. 80 alin. (2) din Constitu˛ie. Iar medierea Ónseamn„ ca pre∫edintele s„ acorde Ón m„sur„ egal„ aten˛ie tuturor for˛elor politice din Parlament, Óndeosebi acelora care au ceva de repro∫at Ón mod real Guvernului.

Dac„ pre∫edintele consider„ c„ Guvernul este Óntruchiparea perfec˛iunii, iar Parlamentul este Óntruchiparea incon∫tien˛ei, bloc‚nd dou„ numiri succesive de Guvern Ón 60 de zile, Constitu˛ia Ói permite domnului Traian B„sescu s„ descuie o anumit„ u∫„, pe care scrie îanticipate“, ∫i s„ aplice prevederile art. 89. Mai r„u este c„ domnului pre∫edinte B„sescu nu-i plac deopotriv„ nici Guvernul ∫i nici Parlamentul, ∫i vrea s„ le schimbe pe am‚ndou„ dintr-o singur„ lovitur„.

Nu ne r„m‚ne dec‚t s„ apreciem c„ problema alegerilor anticipate pe care le dore∫te pre∫edintele B„sescu, Ón contextul politic actual, nu este dec‚t expresia unui evident interes personal al Domniei sale, ceea ce Constitu˛ia Ói interzice categoric s„ aib„.

Ce urm„re∫te, practic, Traian B„sescu prin alegeri anticipate? Interesele sale personale se pot enun˛a dup„ cum urmeaz„:

1. Dore∫te s„ exercite un control total asupra Parlamentului ∫i Guvernului.

2. Dac„ Constitu˛ia nu-i ofer„ dreptul de a demite Guvernul, acest drept s„ nu-l aib„ nici Parlamentul, at‚ta vreme c‚t are controlul asupra acestuia.

3. Nu vrea ca Parlamentul s„-i controleze ac˛iunile ∫i s„ i le cenzureze.

4. Nu dore∫te ca Guvernul s„ r„spund„ Ón fa˛a Parlamentului dec‚t formal ∫i f„r„ efecte.

5. Nu dore∫te ca activitatea Parlamentului s„ se desf„∫oare Ón limitele procedurilor democratice de dezbatere dec‚t dac„ de˛ine controlul asupra majorit„˛ii.

6. Consider„ c„ Parlamentul trebuie s„-∫i modifice configura˛ia politic„ Ón conformitate cu frecven˛a ∫i rezultatele sondajelor de opinie, ∫i nu conform prevederilor constitu˛ionale.

7. Dore∫te s„ r„m‚n„ consecvent Ón atitudinea de ignorare a opozi˛iei parlamentare ∫i Ón refuzul de a media Óntre Parlament ∫i Guvern, Ón conformitate cu prevederile alin. 80 alin. (2) din Constitu˛ie.

8. Dore∫te revenirea la simultaneitatea alegerilor parlamentare ∫i preziden˛iale Ón 2009, av‚nd ca scop

unic consolidarea pozi˛iei sale ∫i a partidului care l-a lansat.

Œn consecin˛„, amenin˛„rile repetate ale pre∫edintelui Traian B„sescu adresate clasei politice privind declan∫area alegerilor anticipate, f„r„ nici o motiva˛ie sus˛inut„ constitu˛ional, precum ∫i manipularea opiniei publice Ón a-i oferi sprijinul moral Ón acest demers reprezint„ motive grave de Ónc„lcare a Constitu˛iei, cu efecte imprevizibile asupra st„rii de normalitate, motive cu care Curtea Constitu˛ional„ poate fi sesizat„ Ón vederea declan∫„rii procedurii de suspendare din func˛ie.

Mul˛umesc.

Din partea Grupului Partidului Democrat... e cineva de la P.D.? Nu.

De la P.N.L., domnul Emil Strung„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele de ast„zi este: îRespectarea angajamentelor Ón politica extern„“.

Œn timpul crizei ostaticilor din Irak, opozi˛ia a exercitat presiuni la adresa Guvernului si Pre∫edintelui cu inten˛ia v„dit„ de a determina Rom‚nia s„ renegocieze cu alia˛ii sau chiar s„ Ó∫i retrag„ intempestiv trupele, justificate de conjunctur„, dar inacceptabile ca principiu. Poate c„ pre∫edintele Rom‚niei a riscat, dar a c‚∫tigat.

Atitudinea autorit„˛ilor rom‚ne Ón timpul crizei ostaticilor, definit„ prin refuzul de a renun˛a la marile op˛iuni de politic„ extern„, reprezint„ un c‚∫tig uria∫ at‚t pe plan intern, c‚t, mai ales, Ón plan interna˛ional. Orice cedare sau semn de derut„ Ón timpul acestei crize nu numai c„ ar fi afectat grav imaginea extern„ a Rom‚niei ∫i rela˛iile cu principalii ei alia˛i, dar ar fi amenin˛at securitatea cet„˛enilor rom‚ni afla˛i Ón str„in„tate, deveni˛i o prad„ ispititoare pentru toate tipurile de terori∫ti.

Rom‚nia a trecut prin situa˛ii mai grave Ón istoria ei, pe care, din p„cate, uneori le-a gestionat conjunctural. Din aceste Óncerc„ri ar trebui s„ Ón˛elegem c„ este necesar s„ ne fundament„m crezul ∫i voin˛a politic„ pe principii, ∫i nu pe conjunctur„. Din fericire, acum nu am negociat politica extern„ ∫i nu ne-am Ón∫elat alia˛ii, a∫a cum, din p„cate, solicita cu insisten˛„ opozi˛ia parlamentar„, sau alte guverne ale Rom‚niei, Ón alte situa˛ii, au f„cut-o cel pu˛in de dou„ ori Ón ultimul secol.

Criza ostaticilor a trecut, dar ofensiva pe tema retragerii trupelor rom‚ne din Irak a r„mas: f„r„ consultarea alia˛ilor ∫i c‚t mai repede cu putin˛„. Chiar Ón actualul context, al rezolv„rii favorabile al crizei ostaticilor, retragerea trupelor din Irak sau fie numai agitarea demagogic„ a acestei teme pot avea efecte grave.

Este cu totul condamnabil„, politic ∫i moral, atitudinea actualei opozi˛ii Ón timpul ∫i dup„ criz„: P.S.D., sub a c„rui guvernare au fost trimise trupele Ón Irak, agit„ tema a∫a-zisei îdezbateri asupra unui calendar al retragerii“, pentru c„, vezi, Doamne, dup„ alegerile din Irak situa˛ia de la fa˛a locului s-ar fi schimbat Ón a∫a chip Ónc‚t prezen˛a noastr„ militar„ nu se mai impune. P.P.R.M.,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 fost îpopular“, care revine la vechea denumire ∫i, probabil, la vechile n„ravuri, consecvent pe tema Ón discu˛ie, v„de∫te o cras„ neÓn˛elegere a adev„ratelor interese na˛ionale, interese care pot fi servite cu adev„rat doar Ón cadrul unor alian˛e care presupun nu doar avantaje, ci ∫i obliga˛ii.

Partidul Conservator, membru al coali˛iei aflate la guvernare, dup„ ce a c„zut Ón derizoriu Ón momentul Ón care liderul partidului a anun˛at public faptul c„ este dispus s„ se duc„ Ón Irak Ón locul celor trei ziari∫ti r„pi˛i, a cerut nici mai mult, nici mai pu˛in dec‚t Ónlocuirea trupelor rom‚ne∫ti cu o for˛„ militar„ constituit„ dup„ modelul Legiunii Str„ine Franceze.

Onorabilii no∫tri colegi uit„ c„ legisla˛ia interna˛ional„ Ón materie condamn„ mercenariatul, iar mercenarii nu au statut de combatan˛i. Mai mult dec‚t at‚t, mercenarii au fost Ón istorie la originea multor atrocit„˛i.

Consider c„ este necesar„ men˛inerea prezen˛ei militarilor rom‚ni Ón Irak, ca o consecin˛„ a responsabilit„˛ii ∫i solidarit„˛ii Ón angajamentele luate fa˛„ de parteneri. Prezen˛a trupelor rom‚ne Ón Irak reprezint„ asumarea unei strategii de politic„ extern„ pe termen lung, strategie Ón cadrul c„reia alian˛a politico-militar„ cu Statele Unite ocup„ un loc special. Asocierea Rom‚niei la amplul efort de r„zboi Ómpotriva terorismului reprezint„ o garan˛ie pentru propria securitate na˛ional„.

Din nefericire, Ón Irak, chiar ∫i dup„ alegeri ∫i instalarea noilor autorit„˛i, situa˛ia nu este stabil„, astfel Ónc‚t prezen˛a trupelor aliate va fi necesar„ Ónc„ mult timp. Retragerea trupelor noastre se poate decide de c„tre autorit„˛ile legitime ale ˛„rii Ón urma unor consult„ri clare cu alia˛ii Rom‚niei ∫i numai atunci c‚nd Ón zon„ se vor instaura lini∫tea ∫i institu˛iile democratice func˛ionale. Cine nu accept„ aceste principii fundamentale ori se afl„ Óntr-o uria∫„, dar ∫i impardonabil„ necunoa∫tere de cauz„, fie serve∫te alte interese dec‚t cele ale Rom‚niei democratice.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Din partea Partidului Rom‚nia Mare, domnul Costache Mircea, domnul Br‚nz„.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul István Antal, din partea Grupului parlamentar Conservator, Ioan fiundrea, din partea grupului minorit„˛i, Amet Aledin.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îO rememorare necesar„“.

Œn perioada 16—20 mai a.c. am participat Ón Crimeea la ac˛iunile de comemorare a victimelor tragicului eveniment petrecut Ón anul 1944, c‚nd sute de mii de t„tari au fost deporta˛i din ordinul lui Stalin, mul˛i dintre ei sf‚r∫ind Ónainte de a ajunge la destina˛ie.

Œn acest periplu, ca deputat rom‚n de na˛ionalitate t„tar„, am r„mas profund impresionat de multele locuri de veci ale solda˛ilor no∫tri, c„zu˛i Ón perioada celui

de-Al Doilea R„zboi Mondial pe c‚mpurile de lupt„ ale Peninsulei Crimeea. R„zboiul, indiferent de context, de timpul istoric, indiferent de conjunctura cu cine te aliezi ∫i Ómpotriva cui ac˛ionezi, produce dezastre, drame, permi˛‚nd, indiscutabil, accentuarea regresului material ∫i spiritual.

Ceea ce doresc s„ reliefez este nevoia de con∫tientizare a jertfei acestor solda˛i rom‚ni ce au murit departe de ˛ar„, departe de familiile lor.

Ceea ce doresc s„ reliefez este dorin˛a de a se produce efortul comun, Ón sensul Ón care, unde exist„ morminte ale solda˛ilor rom‚ni, aflate departe de ˛ar„, s„ existe ∫i Ónsemne comemorative.

Propun Ministerului Rom‚n de Externe, asocia˛iilor istorice, tuturor factorilor decizionali o mai vie implicare, astfel Ónc‚t s„ ne raport„m, Ón ceea ce prive∫te aceste cazuri, la o cunoa∫tere exact„ a realit„˛ii.

Un om care se jertfe∫te pentru ˛ara sa se nume∫te erou. El merit„ Óntreg respectul nostru.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Mihai Apostolache.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Duminic„, printr-o prezen˛„ uimitor de mare la vot, francezii au declarat, Ón majoritate, înu“ Constitu˛iei Europene.

De ce au f„cut-o tocmai ei, fondatorii marii familii europene, dac„ votul lor a fost sau nu Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, dac„ au avut, cumva, Ón vedere ∫i aderarea Rom‚niei sunt chestiuni care, cu siguran˛„, vor fi îc‚nt„rite“ de anali∫ti, sociologi, jurnali∫ti...

Din punctul meu de vedere, referendumul francez conteaz„ pentru Rom‚nia din cel pu˛in dou„ perspective: ca lec˛ie ∫i ca semnal de alarm„.

Duminic„ am putut vedea ∫i, poate, ∫i Ónv„˛a cum arat„ democra˛ia la ea acas„, Ón Europa pe care ne-o dorim. Am v„zut ce Ónseamn„ mobilizarea unui popor Ón fa˛a unei decizii care Ól prive∫te direct, pe termen lung. Am v„zut mitinguri îda“ ∫i mitinguri înu“ desf„∫ur‚ndu-se civilizat. Am v„zut c‚t de puternic„ poate fi opozi˛ia ∫i chiar ∫i un prim-ministru preg„tindu-∫i elegant ∫i discret o demisie de onoare...

Dincolo de aceast„ lec˛ie de democra˛ie, Óns„, am perceput rezultatul votului de duminic„ ∫i drept un semnal de alarm„ pentru Rom‚nia!

Sigur, puterea a Óncercat s„ ne lini∫teasc„, prin vocile sale oficiale, c„ nu exist„ nici o corela˛ie juridic„ Óntre decizia francezilor ∫i aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, tratatul care consfin˛e∫te acest lucru fiind deja semnat!

Foarte corect! Mai mult dec‚t at‚t, domnul pre∫edinte B„sescu ne-a Óndemnat îs„ privim cu r„ceal„, ca ni∫te politicieni adev„ra˛i“, rezultatul, oricare ar fi fost el!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 Sincer, poate ∫i pentru c„ eu Ómi doresc s„ fiu om politic, ∫i nu politician, v„ Óndemn nu s„ privim cu r„ceal„, ci s„ analiz„m la rece situa˛ia real„ Ón care ne afl„m.

Semnalul primit din Fran˛a nu este singular. Sunt destule vocile europene care nu se gr„besc s„ ne lanseze ur„ri de bun venit!

Ne a∫teapt„ patru luni de foc Ón care, dac„ nu vom reu∫i s„ Óndeplinim toate angajamentele asumate, risc„m aplicarea clauzei de salvgardare, deci am‚narea momentului ader„rii, cu toate costurile pe care le presupune aceasta pentru fiecare dintre noi!

Dac„ rom‚nii afla˛i la maturitate ∫i cei la v‚rsta a treia ∫i-ar putea spune, poate, îEi, ∫i ce dac„ nu ne integr„m? Putem tr„i ∫i a∫a!“, genera˛ia pe care o reprezint are un cu totul alt punct de vedere!

Tinerii rom‚ni au dreptul la Europa, se preg„tesc pentru acest pas ∫i nu se vor a fi o nou„, alt„ genera˛ie de sacrificiu!

Iat„ de ce le solicit reprezentan˛ilor Guvernului ∫i tuturor for˛elor politice s„ se implice cu adev„rat Ón rezolvarea problemelor interne reale ale Rom‚niei, Ónscrise Ón angajamentele unanim Ónsu∫ite.

Cred c„ acum acest lucru este important, nu construc˛iile teoretice de genul alegerilor anticipate!

Este important ∫i pentru Uniunea European„, care, fi˛i siguri, nu ne va accepta nici cea mai mic„ abatere de la grafic, ∫i pentru poporul rom‚n, ∫i, pe cale de consecin˛„, ∫i pentru viitorul partidelor politice ale acestei ˛„ri!

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, doamna Monica Iacob Ridzi.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

M‚ine, 1 iunie, s„rb„torim Ziua Copilului, eveniment ce ar putea fi un bun prilej de exerci˛ii oratorice ∫i discursuri patetice. Cred, Óns„, c„ e mai potrivit s„ recapitul„m, scurt ∫i obiectiv, ce s-a realizat Ón domeniul protec˛iei drepturilor copilului Ón perioada ianuarie — mai 2005.

A∫ Óncepe cu m„surile legislative Ón promovarea c„rora Parlamentul a avut o contribu˛ie esen˛ial„: aprobarea programelor de interes na˛ional Ón domeniul protec˛iei drepturilor copilului, adoptarea modalit„˛ii de anchet„ social„ privind situa˛ia copilului rom‚n aflat neÓnso˛it pe teritoriul altui stat, Ón vederea repatrierii acestuia ∫i a reintegr„rii sale sociale, aprobarea metodologiei de finan˛are ∫i selectare a proiectelor de interes na˛ional Ón domeniul protec˛iei copilului, adoptarea standardelor minime obligatorii privind serviciile destinate copiilor str„zii.

C‚t prive∫te programele de interes na˛ional Ón domeniul protec˛iei drepturilor copilului, acestea acoper„ ∫ase direc˛ii capitale, care cuprind: integrarea socioprofesional„ a copiilor ∫i tinerilor din sistemul de

protec˛ie, dezvoltarea serviciilor de zi — recuperare ∫i Ónchiderea institu˛iilor de tip vechi destinate copiilor cu dizabilit„˛i sau handicap care nu mai pot fi restructurate sau reabilitate, reintegrarea ∫i sprijinirea copiilor repatria˛i sau victime ale traficului, prevenirea ∫i combaterea exploat„rii prin munc„ a copiilor, crearea re˛elei de asisten˛i maternali profesioni∫ti pentru protec˛ia Ón regim de urgen˛„ a copiilor p‚n„ la v‚rsta de doi ani separa˛i de familie, crearea ∫i dezvoltarea serviciilor sociale comunitare pentru copil ∫i familie Ón vederea prevenirii separ„rii copilului de familia sa ∫i sprijinirii integr„rii copilului Ón familie.

Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, prin Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Drepturilor Copilului, a acordat pentru toate aceste programe, cumulat, fonduri Ón valoare de 140 miliarde lei. Prin m„surile enumerate anterior s-a ameliorat sensibil situa˛ia protec˛iei drepturilor copilului Ón Rom‚nia. Este nevoie, Óns„, de un efort sus˛inut Ón anii care vin pentru ca ˛ara noastr„ s„ ating„ standardele de referin˛„ din statele membre ale Uniunii Europene.

## Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

S„ ne amintim c„ am fost ∫i noi odat„ copii. S„ fim mai aproape de cei mici, s„-i Ónv„˛„m s„ tr„iasc„ armonios laolalt„. S„ se ajute Óntre ei, s„ fie buni ∫i aten˛i cu cei din jur, genero∫i ∫i sensibili, drep˛i ∫i solidari. Œn inocen˛a lor, cei mici Ó∫i tr„iesc basmul frumos al copil„riei. S„ le ap„r„m dreptul de a fi ferici˛i, libertatea de a visa.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., doamna deputat Adina V„lean.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

îSolicitarea unui sprijin pentru Ónc„lzirea comunit„˛ilor mici ∫i mijlocii“

Prin votarea modific„rilor propuse de Guvern pentru Codul fiscal, Parlamentul a oferit sprijinul s„u politic pentru programul de reform„ Ón domeniul fiscalit„˛ii. Suntem convin∫i c„ mic∫orarea taxelor existente ∫i m„rirea bazei de impozitate vor produce efecte economice pozitive ∫i durabile pentru popula˛ie.

Œn acest cadru, m„surile destinate Ónt„ririi disciplinei fiscale sunt de salutat. Eliminarea diferitelor prevederi fiscale speciale legate de unele produse contribuie la u∫urarea ∫i uniformizarea legisla˛iei, precum ∫i la combaterea evaziunii fiscale.

Aceste politici Óncep s„ Ó∫i arate roadele. Bilan˛ul comunicat de Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„ — A.N.S.A.F. — la 19 mai 2005 arat„ c„ reducerea impozitului pe profit de la 25% la 16% ∫i introducerea cotei unice de impozit pe salarii de 16% nu au fost urmate de sc„derea veniturilor bugetului de stat. Temerile c„ vor fi pierdute mii de miliarde de lei venituri nu s-au confirmat, pentru c„ Óncas„rile din T.V.A., accize ∫i taxe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 vamale au crescut. Pe ansamblu, veniturile bugetului de stat sunt mai mari Ón 2005 fa˛„ de aceea∫i perioad„ din 2004.

Acest bilan˛ favorabil arat„ c„ politica de reducere a fiscalit„˛ii promovat„ de actualul Guvern a fost realist„, Ón timp ce modific„rile Codului fiscal sunt de natur„ s„ consolideze stabilitatea fiscal„ a statului.

Cu toate aceste rezultate favorabile, trebuie s„ ˛inem cont de faptul c„ politicile generale fiscale de eliminare a except„rilor la plata unor accize au fost urmate de anumite efecte sociale Ón unele comunit„˛i mici ∫i mijlocii, cu pu˛ine oportunit„˛i economice ∫i sociale. Credem c„ pe viitor ar trebui avut„ Ón vedere corectarea acestor disfunc˛ii.

De exemplu, Ón multe ora∫e mici ∫i mijlocii se produce energie termic„ pentru popula˛ie cu combustibili care, de anul acesta, sunt supu∫i acciz„rii. Este paradoxal faptul c„, Ón timp ce ora∫ele mari ∫i care au mai multe posibilit„˛i financiare folosesc pentru Ónc„lzire gazul natural, mai ieftin, ora∫ele mici, neracordate la re˛eaua na˛ional„ de gaze, folosesc alte tipuri de combustibil, care sunt acum supuse acciz„rii ∫i, deci, sunt scumpe.

Un exemplu Ón acest sens este municipiul Olteni˛a, unde autorit„˛ile publice locale nu dispun de bani pentru a subven˛iona Ón iarna care vine agentul termic pentru popula˛ie, pentru c„ pre˛ul combustibilului a crescut, Ón timp ce pre˛ul de referin˛„ pentru popula˛ie r„m‚ne la un nivel compatibil cu puterea de cump„rare, dar mic Ón raport cu pre˛ul real al gigacaloriei.

Din acest motiv, credem c„ succesul Guvernului Ón politica fiscal„ ar trebui sus˛inut ∫i de m„suri punctuale de sprijin pentru comunit„˛i mici ∫i mijlocii, care se confrunt„ cu probleme sociale complexe ∫i care au nevoie de sprijin pentru sus˛inerea cheltuielilor legate de Ónc„lzire.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, domnul deputat Gabriel Br‚nz„, domnul deputat Adrian Moisoiu.

Din partea Grupului parlamentar independent, Mircia Giurgiu.

## **Domnul Mircia Giurgiu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îFabrica CEROC — Cluj, falimentat„ de interese dubioase“. ™i am prezentat aici un material prin care ar„t ce s-a Ónt‚mplat pe parcursul anilor ∫i de ce aceast„ important„ fabric„ de por˛elan din Cluj a ajuns Ón stare de faliment.

De altfel, nu este singura care se afl„ Ón aceast„ situa˛ie. Dup„ îClujana“, care era cea mai mare fabric„ de Ónc„l˛„minte din Europa de Est, a urmat Combinatul de Utilaj Greu, cel mai mare din zona Transilvaniei, ∫i multele altele, îIris“, acum, ast„zi, se Ónt‚mpl„ cam aceea∫i situa˛ie ∫i la îSoveta“ Gherla, una dintre cele mai mari din municipiul Gherla, cu 757 de salaria˛i, Óntr-un

ora∫ cu 19.000 de locuitori. Acum, diminea˛„, au intrat Ón grev„ datorit„ faptului c„ la data de 13 decembrie 2004 au fost v‚ndu˛i la un pre˛ de peste un miliard de lei, iar, imediat, cel care a cump„rat, Ón loc s„ respecte contractul ∫i s„ vin„ cu bani s„ investeasc„, a v‚ndut c„minele de nefamili∫ti cu peste 4 miliarde. A∫adar, dintr-un foc, ∫i-a recuperat suma de 4 ori investit„, iar salaria˛ii sunt l„sa˛i de izbeli∫te, nu-∫i primesc salariile ∫i au probleme foarte mari.

V„ mul˛umesc.

îFabrica CEROC — Cluj, falimentat„ de interese dubioase“

Fostul Institut de Cercetare ∫i Proiectare Ón Industria Por˛elanului, compania CEROC, Cluj, a intrat Ón lichidare judiciar„, dup„ ce, anul trecut, Tribunalul Cluj decisese reorganizarea judiciar„ a companiei. De∫i nu a reu∫it s„ salveze de la faliment compania, fostul administrator special, societatea îEuroconsult“, a fost desemnat„ lichidator. Micii ac˛ionari de la CEROC acuz„ interesele ascunse ale ac˛ionarului majoritar, Fondul de Investi˛ii îCarpathian Investments“, care ar fi agravat situa˛ia CEROC, Ón condi˛iile Ón care nu au f„cut nici un demers pentru recuperarea contravalorii unor exporturi Ón Marea Britanie ∫i care au reprezentat bomboana de pe coliva fostului institut.

Œn anul 1998, CEROC de˛inea o suprafa˛„ de 13.000 m[2] , dintre care 9 000 m[2] — suprafa˛„ construit„. Una dintre cl„diri a fost v‚ndut„ Universit„˛ii Babe∫-Bolyai. Firma avea patru linii de produc˛ie ∫i un departament de cercetare unde lucrau patru cercet„tori principali ∫i 15 asisten˛i. Capacitatea de produc˛ie a companiei se ridica la circa 250 de tone anual. Compania CEROC nu vindea doar produse din por˛elan, ci ∫i coloran˛i, plus decora˛iuni pentru ceramic„.

Cu toate acestea, compania clujean„ se confrunta cu o criz„ acut„ de lichidit„˛i. Activitatea curent„ era finan˛at„ cu ajutorul unui credit de 80.000 de dolari luat de la fosta BANCOREX. Fabrica de por˛elan intrase Óntr-o criz„ financiar„ at‚t de acut„, Ónc‚t, practic, erau achitate doar dob‚nzile la banc„, Ón timp ce d„rile c„tre stat erau am‚nate mereu. Efectele acestei crize financiare au fost resim˛ite Ón primul r‚nd de c„tre angaja˛i.

Practic, problemele la CEROC au Ónceput din anul 1991. Atunci, fostul institut de cercetare a fost reorganizat sub forma unei companii de stat. Capitalul social, de 113,5 milioane de lei, era divizat Ón 22.700 de ac˛iuni cu o valoare nominal„ de 5.000 de lei fiecare, de˛inute Ón Óntregime de statul rom‚n.

O parte din capitalul social al companiei a fost oferit celor care ∫i-au depus cupoanele de privatizare oferite de Guvernul V„c„roiu. Restul ac˛iunilor au fost cump„rate de salaria˛i, prin metoda MEBO. Din pricina decapitaliz„rii companiei, adunarea general„ a ac˛ionarilor a decis s„ organizeze dou„ major„ri de capital, una cu 1,98 miliarde de lei ∫i alta de 1,41 miliarde de lei, Ón urma c„rora îCarpathian Investments“ a devenit ac˛ionar principal, Óns„ care nu de˛inea majoritatea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 Œn data de 15.02.1999, îCarpathian“ a Ómprumutat CEROC cu 14.000 de dolari. Pentru c„ membrii consiliului de administra˛ie numi˛i chiar de Ómprumut„tor nu au pl„tit aceast„ datorie, suma a crescut din pricina penalit„˛ilor de 1% pe zi p‚n„ la valoarea de 4,3 miliarde de lei. Lucrurile nu s-au oprit aici. Œn data de 12.12.2000, îCarpathian“ a Ómprumutat din nou CEROC cu suma de 461,6 miliarde de lei. Celor 230,8 milioane de lei r„ma∫i din datorie li s-au ad„ugat noi penalit„˛i Ón valoare de 560,8 milioane, a∫a c„ valoarea celui de-al doilea debit a ajuns la 721,6 milioane de lei. îCarpathian“ a Óncheiat Ón data de 19.07.2001 un nou contract de Ómprumut cu CEROC, Ón valoare de 100 de milioane de lei. Suma a fost achitat„ Ón Óntregime, Óns„ nu ∫i penalit„˛ile de 83,8 milioane de lei.

Cu toate acestea, îCarpathian“ a Óncheiat un al patrulea contract de Ómprumut, Ón data de 23.07.2001, Ón valoare de circa 5.000 dolari. Compania clujean„ a achitat suma de 125,2 milioane de lei.

Practic, mai erau de pl„tit 1.394 dolari, sum„ la care erau calculate penalit„˛i de 376,9 milioane de lei. Totalul celui de-al patrulea debit era de 424,1 milioane de lei. Œns„ îCarpathian“ a Ómprumutat din nou, pentru a cincea oar„, CEROC Ón data de 13.08.2001, cu suma de 274,7 milioane de lei. Suma a fost restituit„, Óns„ nu ∫i penalit„˛ile de 575,5 milioane de lei. Œn data de 03.04.2003, îCarpathian“ a notificat CEROC Ón leg„tur„ cu neplata acestor debite ∫i a cerut transformarea datoriilor Ón ac˛iuni.

Consiliul de Administra˛ie al CEROC, dominat tot de reprezentan˛ii îCarpathian Investments“, a aprobat aceast„ manevr„, iar îCarpathian“ a devenit din ac˛ionar principal, ac˛ionar majoritar.

Este vorba de hot„r‚rea prin care Ón schimbul celor 6,2 miliarde de lei pe care CEROC le datora c„tre îCarpathian Investments“ au fost emise 249.473 de ac˛iuni, toate acordate ac˛ionarului-creditor. Practic, Ónd„r„tul cifrelor de mai sus se ascunde o opera˛iune care seam„n„ a cam„t„.

Ac˛ionarul principal a Ómprumutat Ón repetate r‚nduri, cu sume relativ modeste, societatea pe care o de˛inea, de∫i conducerea companiei clujene, numit„ de acela∫i ac˛ionar, demonstrase c„ nu a fost Ón stare s„ pl„teasc„ nici unul dintre Ómprumuturi.

La aceste sume modeste au fost calculate penalit„˛i incredibil de mari. Œn cele din urm„, datoria a fost transformat„ Ón ac˛iuni, de∫i dac„ ar fi trebuit s„ le pl„teasc„ ac˛ionarul, îCarpathian“ ar fi trebuit s„ achite sume incomparabil mai mari dec‚t cele cu care Ómprumutase compania CEROC.

Mai trebuie remarcat faptul c„ penalit„˛ile percepute de îCarpathian“ erau mai mari dec‚t cele practicate Ón mod curent de b„nci ∫i asem„n„toare cu cele practicate de casele de amanet.

Normal, dup„ ce îCarpathian“ a dob‚ndit controlul total asupra firmei, a reu∫it s„ Ó∫i impun„ propriul management, care, Óns„, a fost Ón final defavorabil companiei clujene ∫i de care au profitat societ„˛ile din str„in„tate care au cump„rat marf„, dar care au uitat s„ o pl„teasc„.

Œn plus, aproximativ 150 de fo∫ti angaja˛i ai CEROC au dat Ón judecat„ fabrica de por˛elan, care se afl„ Ón lichidare judiciar„. Oamenii au de recuperat restan˛e salariale din ultimii trei ani. Suma minim„ pe care o are de recuperat un fost angajat este de 40 de milioane de lei. Fo∫tii angaja˛i sunt, Óns„, Ón concuren˛„ cu ceilal˛i creditori ai CEROC care Óncearc„ s„ recupereze sumele datorate de Óntreprinderea clujean„. Creditele dep„∫esc cu mult valoarea bunurilor care se afl„ Ón patrimoniul fabricii ∫i care ar putea fi executate silit.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Vasile Mocanu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi vorbe∫te despre cota unic„ de impozitare.

Œn bugetul Ia∫iului a ap„rut o gaur„ de 64 de miliarde de lei. Cota unic„ de impozitare Ó∫i arat„ col˛ii. Efectele acestei m„suri financiare insuficient analizate Ónainte de punerea ei Ón practic„ devin Óngrijor„toare.

Voi da exemplul Ia∫iului. P‚n„ acum, cota unic„ de impozitare a f„cut o gaur„ Ón buget de 64 miliarde de lei. Sc„derea este eviden˛iat„ oficial Óntr-un raport al Direc˛iei Jude˛ene de Finan˛e — D.G.F.P.J. — Ón care se arat„ c„, Ón primele patru luni ale anului 2004, c‚nd cota de impozitare varia Óntre 18 ∫i 40%, s-au Óncasat 539 miliarde de lei din impozitele pe salarii fa˛„ de 475 Ónregistrate Ón aceea∫i perioad„ a anului 2005.

A∫adar, 539 minus 475 egal 64 de miliarde de lei lips„ de la buget.

Potrivit aceluia∫i document, Óncas„rile totale la bugetul de stat Ón primele luni ale acestui an s-au majorat doar cu 13 miliarde de lei, ceea ce Ónseamn„ o cre∫tere procentual„ mai mic„ de 1%. Dar, dac„ se ia Ón considerare ∫i rata infla˛iei calculat„ de Institutul Na˛ional de Statistic„, Ón perioada 30 aprilie 2004 — 30 aprilie 2005, care este de circa 10%, am putea spune c„ Óncas„rile au sc„zut Ón termeni reali cu aproximativ 9%.

A∫adar, 10 minus 1 egal 9 procente lips„ de la buget.

Nici Ón cazul Óncas„rilor din impozitul pe profit situa˛ia nu este mai bun„. De∫i Ón aceste prime patru luni ale anului 2005 s-a Ónregistrat o anumit„ cre∫tere, de la 290 miliarde la 395 de miliarde, explica˛ia acestui spor nu este de natur„ s„ ne bucure prea tare.

Dimpotriv„, chiar oficialii de la Direc˛ia de finan˛e recunosc c„ nu Óncas„rile au crescut, ci au fost recuperate o parte dintre restan˛ele datorate de contribuabil bugetului de stat. De pild„, numai de la o anumit„ Óntreprindere cump„rat„ de un foarte cunoscut ∫i mult mediatizat om de fotbal statul a recuperat peste 50 miliarde de lei.

Exist„ ∫i efecte bune ale cotei unice de impozitare? Greu de spus. Cu mult„ timiditate, Direc˛ia jude˛ean„ de finan˛e anticipeaz„ un num„r mai mare de societ„˛i care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 ar putea avea profit, dar este vorba de multe ori de c‚∫tiguri nesemnificative. Apoi, au sc„zut importurile, dac„ este s„ ne lu„m dup„ valoarea Óncas„rilor la taxele aplicate m„rfurilor importate, de la 45 de miliarde de lei la doar 36 de miliarde.

Nu Ón cele din urm„, se vorbe∫te de cre∫teri la contribu˛iile la fondul de asigur„ri sociale de stat, de s„n„tate ∫i ∫omaj, dar nici aceste cre∫teri nu sunt foarte importante.

M„ opresc aici cu cifrele pentru a v„ oferi o concluzie c‚t se poate de prozaic„.

Ia∫iul este un jude˛ cu probleme. Iat„ c„ pe l‚ng„ g„urile din buzunarele ie∫enilor ∫i din asfalt, se ive∫te ∫i o mare gaur„ la bugetul de stat. Cine o acoper„, domnilor guvernan˛i?

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnul deputat Adrian Gheorghe Miu˛escu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi deputa˛i,

Titlul declara˛iei mele politice este îCorup˛ia Ón justi˛ia arge∫ean„“.

Œnainte de a fi ales deputat de Arge∫ semnalam o serie de nereguli ∫i disfunc˛ionalit„˛i Ón justi˛ia arge∫ean„. Nici dup„ aproape 6 luni de la alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale reprezentan˛ii justi˛iei arge∫ene nu dau semne c„ ar dori o schimbare Ón bine, Ón folosul cet„˛eanului, demonstr‚ndu-se neputin˛a de a-∫i face datoria ca putere a statului. Mass-media local„, opinia public„ prezint„ cazuri de mare corup˛ie Ón dosare de renume la nivel na˛ional. Judec„toriile din jude˛ul Arge∫ sunt pline de dosare, dosare care au o cauz„ comun„: corup˛ia. Au fost prejudicia˛i oameni simpli, care, de ani de zile, Ó∫i sus˛in prin tribunale cauza, cu eforturi materiale ∫i consum psihic deosebit. Œmpotriva acestor oameni s-au unit interesele financiare ale puternicilor jude˛ului Arge∫ din fosta guvernare. Œn fa˛a acestora nu a existat justi˛ie, dreptate sau adev„r.

Cu toate c„ exist„ dovezi concrete de prejudiciu adus statului rom‚n ∫i cet„˛enilor s„i, justi˛ia nu Ó∫i face datoria. Cazurile de corup˛ie pe care vi le prezint, pe scurt, Ón continuare v„ sunt cu siguran˛„ cunoscute. Œn toate aceste cazuri, justi˛ia, la nici un nivel, nu a luat Ónc„ nici o m„sur„ concret„ de combatere a corup˛iei, de tragere la r„spundere a celor vinova˛i.

Dosarul ARO este cel mai cunoscut caz de corup˛ie din jude˛ul Arge∫. Situa˛ia de la ARO C‚mpulung a adus municipiul C‚mpulung Óntr-o situa˛ie economic„ f„r„ precedent; uzina ARO a fost cump„rat„ cu 150.000 de dolari ca, dup„ doar c‚teva luni de la dob‚ndirea pachetului majoritar de ac˛iuni, una din sec˛ii s„ fie v‚ndut„ cu 2,7 milioane de dolari.

John Perez nu a ˛inut cont de prevederile contractului semnat la achizi˛ionarea pachetului majoritar de ac˛iuni ∫i a v‚ndut cele mai moderne sec˛ii ∫i fabrici de pe

platform„. Despre situa˛ia de la uzina muscelean„ se pare c„ exist„ oameni gata s„ depun„ m„rturii, vizavi de implicarea Ón procesul de privatizare al ARO a unor persoane de renume din fosta guvernare.

Dosarul LACTAG este unul mult discutat Ón jude˛ul Arge∫. Dup„ ob˛inerea frauduloas„ a unei finan˛„ri SAPARD de 2,5 milioane de euro, se pare c„ inspectorii Direc˛iei Generale a Finan˛elor Publice Arge∫ au constatat existen˛a evaziunii fiscale prin neÓnregistrarea Ón contabilitate a unor venituri. Aceea∫i LACTAG c‚∫tig„ prin fraud„ licita˛ia pentru programul îCornul ∫i laptele“, prezent‚nd o documenta˛ie incomplet„, iar ulterior a livrat Ón ∫coli produse la jum„tate din gramaj, Ónc„lc‚nd astfel o hot„r‚re de Guvern.

Dosarul CONARG este de mult timp Ón lucru la P.N.A. Arge∫, Ón acest dosar au fost chema˛i s„ dea declara˛ii responsabili din cadrul Prim„riei Pite∫ti. Firma respectiv„ a primit Ón ultimii 4 ani lucr„ri de 500 de miliarde din bugetul municipiului Pite∫ti, Ón condi˛iile Ón care ar exista dovezi clare c„ aceste lucr„ri au fost supraevaluate.

Dosarul METRO este un dosar de renume la nivel local. Acest dosar prive∫te Ómpropriet„riri abuzive cu terenuri ale unor persoane, terenuri pe care Ón momentul de fa˛„ este construit complexul METRO Pite∫ti. Parte din terenuri au fost trecute abuziv de pe raza comunei Oarja pe raza comunei Bradu, fiind prejudicia˛i astfel adev„ra˛ii proprietari. Ulterior, din proprietatea comunei Bradu, aceste terenuri, Ómpreun„ cu altele care se aflau de drept Ón comuna Bradu, au fost trecute Ón posesia unor anumite persoane ∫i apoi au fost v‚ndute c„tre METRO.

Œn urm„ cu pu˛in timp, Prefectura Arge∫ a efectuat la Prim„ria Bradu un control Ón urma c„ruia s-au dovedit foarte multe falsuri. Dosarul a fost trimis de Prefectur„ c„tre Parchet, unde magistra˛ii bat pasul pe loc.

Dosarul îAutostrada“ prive∫te Ómpropriet„riri abuzive Ón locurile pe unde urma s„ treac„ autostrada de centur„, prin intermediul unor schimburi de terenuri ∫i reconstituiri ale dreptului de proprietate, pe raza comunei M„r„cineni, de exemplu, pentru persoane care nu au avut niciodat„ teren Ón aceast„ comun„ Ón favoarea unor persoane ale c„ror nume au o notorietate deosebit„.

Dosarul îMaxi-taxi“ reprezint„ un alt scandal de propor˛ii Ón care au fost vehiculate nume reprezentative din administra˛ia public„ local„. îCaracati˛a maxi-taxi“, a∫a cum a fost denumit„ aceast„ afacere de c„tre un ziar s„pt„m‚nal, aduce Ón prim-planul presei locale nume sonore precum consilieri locali ai P.P.R.M.-ului sau chiar directori de ziare, dar ∫i membrii marcan˛i pe plan local ai P.S.D.-ului.

Aceasta este pozi˛ia lipsit„ de autoritate pe care o are justi˛ia Ón jude˛ul Arge∫. Oare astfel Ói r„spl„tim pe cet„˛enii buni platnici? Ace∫ti oameni, c‚nd merg la ghi∫eele unde Ó∫i pl„tesc impozitele ∫i taxele, o fac convin∫i de faptul c„, achit‚ndu-∫i aceste obliga˛ii, Ó∫i asigur„ accesul la un sistem corect care s„ le apere interesele, s„ le garanteze proprietatea ∫i accesul la informa˛ie.

Œn campania electoral„ am promis oamenilor dreptate ∫i adev„r. Oamenii au votat pentru îDreptate ∫i Adev„r“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 Stima˛i colegi, justi˛ia, dreptatea ∫i adev„rul nu au culoare politic„!

Promisiunile electorale nu pot ∫i nu trebuie s„ r„m‚n„ la rang de promisiuni! Noi to˛i suntem datori s„ facem tot ce ne st„ Ón putin„ s„ reform„m Óntreaga justi˛ie, dar o reform„ real„, ∫i nu una superficial„ ca cea realizat„ de P.S.D.

Din p„cate, Ón jude˛ul Arge∫, P.N.A.-ul nu func˛ioneaz„ ∫i nu Ó∫i atinge scopul.

Stima˛i colegi, v„ a∫tepta˛i s„ existe democra˛ie Óntr-o ˛ar„ Ón care justi˛ia nu Ó∫i face datoria? Spera˛i ca Ón Rom‚nia economia de pia˛„ s„ devin„ func˛ional„? Solicit magistra˛ilor s„ Ó∫i fac„ datoria, pentru c„ de ei depinde, Ón mare m„sur„, bun„starea rom‚nilor ∫i a Rom‚niei.

De asemenea, solicit Ministerului Justi˛iei demararea unor anchete dure Ón ceea ce prive∫te dosarele enumerate mai sus, precum ∫i la nivelul magistra˛ilor arge∫eni; totodat„, v„ asigur c„ voi acorda tot sprijinul Ón sensul efectu„rii unei analize corecte a tuturor acestor cazuri.

Este necesar ca accesul la justi˛ie s„ fie liber, este obligatoriu ca oamenii s„ fie egali Ón fa˛a legii. Oamenii au ales, electoratul a decis: îDreptate ∫i Adev„r“ ∫i nu îS„ Continu„m Œmpreun„“! Le suntem datori! Iar Ón ceea ce prive∫te corup˛ia Ón justi˛ia arge∫ean„, eu v„ promit ca lucrurile Ó∫i vor urma traiectoria corect„.

Vom lupta ∫i vom Ónvinge! De ce? Pentru îDreptate ∫i Adev„r“!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Cosmin Nicula, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn activitatea parlamentar„ din teritoriu, Ón calitate de deputat P.S.D. Ón Circumscrip˛ia electoral„ Hunedoara, am avut ∫i am ocazia s„ observ ∫i s„ constat c„ Ón Rom‚nia administra˛ia public„ este ineficient„ Ón perspectiva ac˛iunilor concrete de administrare a patrimoniului public, Óntruc‚t sunt probleme juridice grave de reprezentare ∫i drept de proprietate.

Cele men˛ionate anterior trebuie solu˛ionate Ón folosul comunit„˛ilor locale, beneficiarele directe ale ac˛iunilor manageriale ale func˛iei publice, multe lucruri nu sunt a∫a cum realitatea social„ o cere.

Nu trebuie s„ l„s„m birocra˛ia ∫i incompeten˛a s„ treneze ∫i s„ am‚ne rezolvarea problemelor comunit„˛ii locale din care face parte contribuabilul. De aceea, doresc s„ eviden˛iez necesitatea elimin„rii birocra˛iei, promovarea func˛ionarilor publici pe criterii de competen˛„ ∫i eficien˛„.

Astfel, se va accelera m„sura principal„ de armonizare a angajamentelor luate Ón fa˛a Uniunii Europene Ón ceea ce prive∫te voin˛a politic„ ∫i cre∫terea competen˛ei Ón administra˛ia public„ local„.

Œn teritoriu m„ confrunt cu probleme ∫i sunt, Óntr-un fel, rodul lipsei de profesionalism, puterii de decizie ∫i a responsabilit„˛ii, asumarea r„spunderii Ón buna administrare a patrimoniului public na˛ional.

Voi da aici exemple concludente, punctuale, care s„-mi argumenteze prezenta declara˛ie politic„ ∫i inten˛ia practic„ de a m„ implica Ón rezolvarea problemelor comunit„˛ii locale hunedorene, electoratului hunedorean ∫i ale contribuabililor care m-au ales Ón circumscrip˛ia electoral„ pe care o reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei.

Astfel, Ón municipiul Brad, jude˛ul Hunedoara, exist„ o problem„ legat„ de singurul cinematograf din ora∫, cinematograful Zarand, care se afl„ Ón proprietatea privat„ a statului, ∫i, mai nou, a fost trecut Ón proprietatea privat„ a Societ„˛ii Comerciale îRom‚nia Film“ — S.A.

Imobilul Ón care func˛ioneaz„ acest cinematograf este singurul care are utilitate public„ cu aspect cultural ∫i care este generos Ón spa˛ii ce ar trebui eficientizate la maxim Ón folosul cet„˛enilor din ora∫ul Brad, av‚nd Ón vedere faptul c„ respectiva cl„dire are valoare cultural„ ∫i sentimental„ pentru locuitorii acestui municipiu.

Din aprilie 2001 p‚n„ Ón prezent, nu au mai avut loc activit„˛i cu caracter cultural, iar spa˛iul este l„sat Ón paragin„, Societatea Comercial„ îRom‚nia Film“ — S.A. este total dezinteresat„ de soarta acestui patrimoniu.

De aceea, men˛ionez c„ Prim„ria Municipiului Brad are disponibilit„˛i financiare pentru consolidarea ∫i renovarea imobilului ∫i transformarea acestuia Óntr-un spa˛iu de cultur„ at‚t de necesar locuitorilor municipiului, deoarece, a∫a cum am mai subliniat anterior, loca˛ia nu se afl„ Ón proprietatea administra˛iei publice locale, acest lucru nu este posibil.

Vin ∫i Óntreb, ca un simplu contribuabil: de ce ∫i cine are interesul ca tot ce Ónseamn„ eficien˛„ ∫i bun„ inten˛ie s„ nu se manifeste?

Cine ar trebui s„ ia m„suri pentru proasta administrare a patrimoniului statului, proprietate a noastr„, a tuturor, a fiec„rui elector ∫i contribuabil din ˛ara noastr„ ∫i, Ón spe˛„, a celor din municipiul Brad. De ce este nevoie de interpel„ri, interven˛ii ∫i ac˛iuni politice pentru orice lucru care, Ón mod normal, se constituie Ón act de administrare ∫i, implicit, Ón r„spundere managerial„?

Factorul politic trebuie s„ se implice Ón rezolvarea problemelor, dar nu este suficient, at‚ta timp c‚t lipsa de competen˛„ ∫i ineficien˛„ managerial„ exist„ at‚t Ón administra˛ia public„ local„, c‚t ∫i Ón cea central„.

Cu bucurie ∫i optimism constat c„ administra˛ia public„ local„ ac˛ioneaz„ mult mai eficient ∫i este mult Ónaintea administra˛iei publice centrale, poate ∫i pentru c„ administra˛ia public„ local„ este mai aproape de oameni, de electorat, unde responsabilitatea ∫i asumarea r„spunderii este stimulat„ direct de interac˛iunea continu„ cu simplul contribuabil, Ón compara˛ie cu administra˛ia public„ central„, care este sanc˛ionat„ odat„ la 4 ani.

De acea, doresc s„ subliniez c„ voin˛a politic„ trebuie s„ aib„ drept cuvinte de ordine: eficien˛a, competen˛a, manageriatul practic, asumarea r„spunderii ac˛iunilor ∫i hot„r‚re.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005

Mul˛umesc ∫i eu.

Œntruc‚t am dep„∫it timpul alocat pentru interven˛ii cu un sfert de or„, dau cuv‚ntul unui ultim coleg, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul Filip Georgescu. Restul, dac„ dori˛i, le depune˛i Ón scris, sau data viitoare.

Domnul Filip Georgescu, dac„ este. Nu este. Domnul Ion Mocioalc„, domnul Claudiu Pop, Victor Sandal„, Ion Dumitru, Doina Dre˛canu — nu sunt.

Pofti˛i, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei politice de ast„zi este îJocul“.

A fost ziua mondial„ a jocului, vine 1 iunie, Ziua Copilului, cel pentru care o form„ esen˛ial„ de rela˛ionare este tot jocul. Am putea-o decreta ∫i ziua Guvernului, a Guvernului T„riceanu, aflat Óntr-un sisific proces de maturizare. Spun aceasta invoc‚nd modul aproape ludic Ón care cei din Palatul Victoria abordeaz„ gestionarea unor probleme grave pe care le traverseaz„ sau, mai exact, le suport„ oamenii ce au revenit la formula clasic„ de salut, doar îS„ tr„i˛i!“

La mediu to˛i se joac„ de-a: îPodul de piatr„ s-a d„r‚mat, / A venit apa ∫i l-a luat. / Vom face altul, pe r‚u Ón jos, /Altul mai trainic ∫i mai frumos.“ L‚ng„ el, evident, un hotel!

Justi˛ia prefer„ tradi˛ionalul îHo˛ii ∫i vardi∫tii“, cu influen˛e din balada Me∫terului Manole: îCe ziua aresta / Noaptea libera.“

Cei din educa˛ie ∫i cercetare deseneaz„ cu r‚vn„ pe asfalt, iar îinterni∫tii“ pedaleaz„ de zor pe biciclete cu girofar. Nu lipse∫te pictura pe fa˛„.

îAla, bala, portocala“ Ón varianta celor de la economie ∫i comer˛ se nume∫te îUite abonamentul, nu-i abonamentul“ — la gaze, evident. Direct se exprim„ agricultorii, care afirm„ c„ îŒn ceea ce prive∫te mediul rural, fa˛„ de P.S.D., P.N.L. joac„ Ón deplasare“. Corect este îjoac„ deplasat“.

Œn aceste condi˛ii, cei mari cu adev„rat, cet„˛enii aleg„tori, nu puteau s„ nu sanc˛ioneze îghidu∫iile Guvernului de larg„ concentrare aristocratic„“.

Ultimul sondaj de opinie INSOMAR poate fi rezumat astfel: P.S.D. Ón cre∫tere, Alian˛a Ón sc„dere. Œn cazul unor alegeri anticipate, Ón acest moment, P.S.D. ar ob˛ine peste 35% din voturi, Ón timp ce Alian˛a D.A. — 49 procente, un salt spectaculos pentru social-democra˛ii autentici, de 11 procente. Mircea Geoan„, pre∫edintele P.S.D., este cel mai apreciat lider al unei forma˛iuni politice — 35,3% din op˛iunile celor intervieva˛i, fa˛„ de 16,5% pentru actualul pre∫edinte P.N.L., ∫i 7,8% pentru pre∫edintele navetist, Emil Boc — P.D.

Cabinetul T„riceanu reu∫e∫te s„ mul˛umeasc„ prin presta˛ia de p‚n„ acum doar pe 43% dintre cele 1.689 persoane chestionate. Este cu adev„rat un cabinet îtrendy“.

îUnche∫ul“ de la Cotroceni este m‚hnit, dar nu poate s„ nu ofere îvictorienilor“, de 1 iunie, o mic„ aten˛ie pentru unii dintre mini∫tri ∫i chiar pentru ∫eful lor, filmul îSingur acas„“.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Mul˛umesc ∫i eu.

Cu asta, rog pe ceilal˛i colegi s„ depun„ declara˛iile Ón scris. Œncheiem ∫edin˛a. Continu„m la ora 10,00. Mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îSe deschide sezonul la cameleoni...“

Profit‚nd de iner˛ia schimb„rilor din sistemul direc˛iilor deconcentrate nu pe criterii politice, a∫a cum auzim smiorc„ieli ∫i icnete pe la col˛uri, ci, pur ∫i simplu, din cauza deficitului managerial, incompeten˛ii sau jefuitorii din fruntea acestora Óncearc„ s„ parcurg„ o metamorfoz„, d‚ndu-se de ceasul mor˛ii s„ conving„ pe toat„ lumea c„ ei sunt dintotdeauna simpatizan˛ii actualei puteri ∫i c„ au fost for˛a˛i de vechea guvernare s„ se angajeze politic.

Probabil tot vechea guvernare i-a silit s„ bage m‚na Ón buzunarul statului ∫i, implicit, al contribuabilului, ei, s„racii, nefiind dec‚t ni∫te robo˛ei ce ascultau s‚rguincio∫i ordinele îde sus“... Tot îde sus“ li s-a ordonat ca din umilul salariu de func˛ionari publici îs„ str‚ng„ din din˛i ∫i din curea“ pentru a-∫i construi vile, a achizi˛iona ma∫ini de lux ∫i a-∫i petrece vacan˛ele îde austeritate“ Ón str„in„tate.

De aceea, nu trebuie s„ ne mir„m dac„ vom vedea directori de spitale ori ai altor institu˛ii, care, dup„ ce s-au l„sat îun∫i“ de comisioane pentru absolut tot ce Ónseamn„ achizi˛ie Óntr-un spital public, au v„muit orice angajare Ón institu˛ie ∫i au condus cu pa∫i fermi spitalele spre abisuri Óntunecoase, Ó∫i tr‚mbi˛eaz„ liberalismul ∫i jelesc asupra nedrept„˛ii care li s-ar face dac„ ar fi schimba˛i din func˛ie.

Schimbarea de culoare, virajul brusc de la ro∫u aprins la portocaliul Alian˛ei pare a-i afecta chiar ∫i pe unii demnitari ai fostei puteri — secretar de stat Óntr-un anume minister al guvern„rii trecute —, ceea ce arat„ Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, c‚t de greu sunt de desprins ventuzele acestor lipitori dedulcite de pe banul public.

Acum Ón˛eleg de ce, de∫i suntem Óntr-un mileniu al descoperirilor ∫tiin˛ifice de tot felul, de realizare a unor aparate ∫i sisteme pentru m„surarea unor multitudini de parametri, nimeni nu a ob˛inut un mecanism pentru m„surarea gradului de nesim˛ire, dintr-un simplu motiv: ie∫irea permanent„ a acestuia din scal„.

## Stima˛i colegi,

Vreau s„ v„ supun aten˛iei c‚teva aspecte sensibile legate de politica dus„ de Consiliul Jude˛ean Suceava. Proiectul îSuceava — Utilit„˛i de mediu la standarde europene“, al c„rui titular este acesta, este un proiect de anvergur„ de dezvoltare ∫i reabilitare regional„ Ón valoare de 235 de milioane de euro. Acesta se deruleaz„ Ón trei etape, pentru prima etap„ ob˛in‚ndu-se garan˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 guvernamentale ∫i un Ómprumut extern Ón valoare de 86,3 milioane de euro de la _Deutsche Bank_ , Londra, contractul prev„z‚nd rambursarea creditului Ón 25 de ani. Investi˛iile Ón aceast„ prim„ etap„ a proiectului urm„resc reabilitarea sistemelor de termoficare din 6 ora∫e din jude˛: Siret, Vatra Dornei, C‚mpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Suceava ∫i R„d„u˛i, precum ∫i Ónfiin˛area ∫i extinderea distribu˛iei de gaze naturale Ón 60 de localit„˛i ale jude˛ului prin montarea unei conducte de gaz metan Ón lungime de 380 de km.

Implementarea proiectului revine unui mare concern de utilit„˛i din Europa, E.ON, prin contractorul s„u, UK UTILITIES SERVICE. Consiliul jude˛ean a semnat acordul de principiu pentru a transfera drepturile, fondurile ∫i obliga˛iile Proiectului îSuceava — Utilit„˛i de mediu la standarde europene“.

Problema cea mai mare este c„ lucr„rile nu au avansat deloc, iar Ómprumutul de 86,3 milioane de euro nu Ó∫i g„se∫te finalitatea. Banii sunt ˛inu˛i îla saltea“ ∫i locuitorii jude˛ului sunt nevoi˛i s„ pl„teasc„ dob‚nda creditului, f„r„ ca acest lucru s„ se reflecte Ón cre∫terea standardelor de via˛„, pentru c„, de fapt, aceasta este esen˛a acestui megaproiect.

Nu mai departe de anul trecut, consor˛iul îPetromservice — Stroytrasgaz“, care a c‚∫tigat prin licita˛ie dreptul de a construi cei 380 de kilometri de conduct„ de transport al gazului metan pe tronsoanele Frasin—Vatra Dornei, P„ltinoasa—R„d„u˛i ∫i R„d„u˛i— Siret, a tergiversat Ónceperea lucr„rilor din motive ∫tiute numai de reprezentan˛ii acestor firme ∫i, eventual, de domnul Gavril M‚rza, pre∫edintele consiliului jude˛ean. Acesta din urm„ nu a ezitat, Óns„, s„ se laude Ón pres„ cu realiz„ri care, de fapt, nu exist„, exprim‚ndu-∫i satisfac˛ia cu privire la modul Ón care se desf„∫oar„ proiectul, realitatea fiind cu totul alta: proiectul stagneaz„, iar popula˛ia pl„te∫te creditul ∫i Ón nici un caz nu se poate spune c„ beneficiaz„ de îutilit„˛i de mediu la standarde europene“.

Ac˛iunile pre∫edintelui consiliului jude˛ean, Gavril M‚rza, sunt doar o serie de jonglerii politice, ac˛iuni propagandistice ieftine, specifice ∫i at‚t de dragi P.S.D.-ului, Óns„, probabil c„, odat„ ∫i odat„, toat„ lumea Ó∫i va da seama de evidentele nereguli ce Ónconjoar„ acest proiect, care, de doi ani, tot porne∫te, dar nu Óncepe.

Lipsa de transparen˛„ de care d„ dovad„ Consiliul Jude˛ean Suceava, sub comanda politic„ a domnului M‚rza, at‚t Ón cazul Proiectului îSuceava — Utilit„˛i de mediu la standarde europene“, c‚t ∫i Ón alte cazuri este regretabil„ ∫i, de multe ori, la limita legii. Accesul la informa˛iile referitoare la studiul de fezabilitate al proiectului Ón discu˛ie, actele privind implicarea financiar„ a comunit„˛ilor locale implicate Ón proiect, raportul de evaluare ∫i selectare a finan˛atorului sunt considerare îsecrete de serviciu“. Probabil c„ ∫i documenta˛ia referitoare la studiul de fezabilitate al Drumului Jude˛ean 176 A dintre Vama ∫i Argel este, de asemenea, îsecret de serviciu“.

Aducerea Ón discu˛ie a acestui caz nu este Ónt‚mpl„toare. Œn data de 22 aprilie a.c., Ón calitate de deputat de Suceava, am Ónaintat consiliului jude˛ean o

solicitare referitoare la documenta˛ia mai sus men˛ionat„. Nici p‚n„ Ón ziua de azi nu am primit un r„spuns, fie el ∫i un refuz. A∫a Ón˛elege domnul M‚rza transparen˛a institu˛ional„ ∫i accesul liber la informa˛iile de interes public.

Astfel, profit de aceast„ ocazie ∫i Ól Ón∫tiin˛ez pe domnul pre∫edinte al Consiliului Jude˛ean Suceava, Gavril M‚rza, c„ va fi chemat Ón judecat„ pentru Ónc„lcarea prevederilor legale referitoare la liberul acces la informa˛iile de interes public. Potrivit Legii nr. 544/2001, art. 7 alin. (1), institu˛ia condus„ de stimatul domn M‚rza ar fi trebuit s„ r„spund„ Ón scris solicit„rii Ón termen de 10 zile sau m„car 30 de zile de la data Ónregistr„rii acesteia, Ón cazul unei situa˛ii complexe.

Poate numai Ón acest fel, prin apel la justi˛ie, baronii locali ai P.S.D., Óntre care Ól putem include f„r„ re˛ineri pe Gavril M‚rza, vor Ón˛elege c„ dinastia lor a apus ∫i c„ exist„ ni∫te reguli ∫i ni∫te legi care trebuie respectate ∫i care guverneaz„ interesele tuturor oamenilor, nu numai ale clientelei politice, cum au fost obi∫nui˛i p‚n„ acum. V„ mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„.

Declara˛ie politic„ privind inten˛ia Guvernului de introducere a cotiza˛iilor C.A.S. la pensionari.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Din nefericire, m„ aflu din nou Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a v„ atrage aten˛ia asupra unei grave erori pe care Guvernul celor îboga˛i“ se preg„te∫te s„ o legifereze Ón goana sa disperat„ dup„ fonduri.

Faptul c„ Ón ultimele luni de zile sistemul de s„n„tate rom‚nesc se afl„ Ón com„ profund„ nu mai este un secret pentru nimeni. Problema sistemului medical este mai veche, Óns„ actualii guvernan˛i nu au g„sit alt„ solu˛ie pentru a resuscita sistemul dec‚t Ómpov„rarea unei categorii sociale care Ó∫i duce traiul de azi pe m‚ine: pensionarii. Aceast„ m„sur„ lipsit„ de scrupule nu mai trebuie s„ mire pe nimeni: face parte din politica actualei puteri, definit„ prin deja celebrele declara˛ii: îVe˛i avea ˛ara pe care o merita˛i!“ sau îCe vrei, doamn„, s„-˛i fac hotel?“

Domnule prim-ministru, pentru dumneavoastr„ reforma sistemului sanitar este echivalent„ cu spolierea ∫i jecm„nirea celor care Ó∫i duc traiul de azi pe m‚ine? Revenim la perioada fanariot„ ∫i invent„m taxe ∫i impozite pentru a putea acoperi g„urile bugetare? La Ónceputul guvern„rii v-a˛i l„udat c„ ve˛i rezolva problema subfinan˛„rii sistemului sanitar prin alte metode. Cum r„m‚ne cu colectarea fondurilor, cu marii datornici, cu blocarea conturilor? E lini∫te Ón p„pu∫oi, stima˛i guvernan˛i!

Œn loc s„ continue procesul de recorelare a pensiilor, Guvernul le face cadou pensionarilor un nou impozit. Situa˛ia de acum seam„n„ cu ceea ce s-a spus ∫i s-a Ónt‚mplat Ón cazul cotei unice.

La introducerea cotei unice de impozitare unul dintre argumentele folosite a fost acela c„ se va reu∫i scoaterea la lumin„ a unei p„r˛i din economia îgri“, c„ este o m„sur„ cu un pronun˛at caracter social. Efectele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 le sim˛im cu to˛ii — m„riri de taxe, noi impozite, un buget al statului ale c„rui venituri sunt Ónjum„t„˛ite, iar obliga˛iile dublate. Ceea ce a dat Guvernul cu o m‚n„ a luat, Ón cele din urm„, cu dou„, Ónapoi. Subliniez, minim dou„, c„ parc„ par mai multe.

Incon∫tien˛a actului de guvernare este demonstrat„ ∫i de ultimele declara˛ii ale primului-ministru, conform c„rora contribu˛ia la sistemul de s„n„tate nu va afecta veniturile pensionarilor. Desigur, c‚t timp mult tr‚mbi˛ata recorelare a pensiilor va coincide cu valoarea contribu˛iei la fondul de s„n„tate. Felicit„ri, a˛i reu∫it s„ v„ Óncadra˛i perfect Ón zicala: îAceea∫i Marie, cu alt„ p„l„rie!“ Sau, pe Ón˛elesul dumneavoastr„, c„ oricum pricepe˛i mai greu chestiunile financiar-sanitare, le da˛i ceva ca s„ le pute˛i lua Ónapoi. Probabil c„ speran˛a Guvernului este ca pensionarii s„ ˛in„ minte doar c„ le-a˛i dat, p‚n„ la urm„toarele alegeri. V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Pre∫edintele Bush are o tem„ preferat„, pe care o scoate periodic la plimbare prin lume. Tema Ialta, oriunde ar fi abordat„, culege admira˛ie, eviden˛iaz„ noi ∫i noi comentatori, noi speciali∫ti pe eveniment ∫i anali∫ti de profunzime. C‚nd spune Bush îteribilul adev„r“, c‚nd ne asigur„ c„ la Ialta s-a mers pe urmele îtradi˛iei injuste“ a Pactului Molotov—Ribbentrop, mai c„-˛i vine s„ mai deschizi o dat„ cartea de istorie!

Rom‚nii, care s-au lovit ∫i se lovesc mereu de diferite îtradi˛ii injuste“, fac uneori haz, alteori l„crimeaz„, dar r„m‚n cu tradi˛ia de a Ónghi˛i îg„lu∫te“ istorice. A fi p„c„lit Ón mod tradi˛ional nu Óndulce∫te, ci agraveaz„ p„c„leala pentru care avem o predispozi˛ie proprie comunit„˛ilor cu sim˛ul umorului bine dezvoltat. Œn rarele momente c‚nd se Ónt‚mpl„ s„ nu ne p„c„lim Óntre noi, cu siguran˛„, apar al˛ii, care ne vor p„c„li pe to˛i. Cel mai adesea, cele dou„ p„c„leli sunt Ón raport de simultaneitate. C‚te ∫i mai c‚te p„c„leli n-am gustat noi de-a lungul ∫i de-a latul celor 2.000 de ani de c‚nd st„m pe aici! ™i toate din cauza unor îtradi˛ii injuste“, temeinic consolidate.

Un european, pe numele lui Peter Hintze, anun˛a c„ ni se preg„te∫te o p„c„leal„ pe care n-am fi prev„zut-o, oric‚t ne-am fi for˛at noi imagina˛ia: suspendarea demersurilor pentru primirea Ón Uniunea European„, Ón cazul Ón care Constitu˛ia European„ va fi respins„ de... francezi. Nu e vreo glum„ sau vreo consecin˛„ a îmizerabilei Ialte“, este doar o r„bufnire a injustelor tradi˛ii.

De ce am adus Ón discu˛ie Pactul Molotov— Ribbentrop? Pentru c„, nu demult, am citit o scrisoare a Comitetului Ad-hoc Rom‚no—American pentru Basarabia, adresat„ pre∫edintelui american la 10 mai anul curent. Printre semnatarii acesteia se num„r„ p„rintele Gheorghe Calciu. Redau c‚teva fragmente, semnificative, din scrisoare:

îŒn numele celor aproape dou„ milioane de americani de origine rom‚n„, v„ felicit„m pentru curajul ∫i demnitatea cu care a˛i denun˛at Pactul Molotov—

Ribbentrop Ón cursul recentei dumneavoastr„ c„l„torii Ón Europa. V„ felicit„m totodat„ pentru declara˛ia Ón care a˛i afirmat c„ acordurile de la Ialta au reprezentat o mare nedreptate pentru ˛„rile est-europene.“ A˛i afirmat textual: îŒntemni˛area milioanelor de locuitori din Europa Central„ ∫i de Est va r„m‚ne drept una din cele mai mari injusti˛ii comise Ón istorie.“

îAm fost mi∫ca˛i de onestitatea dumneavoastr„ Ón aceast„ privin˛„. Pe de alt„ parte, Óns„, ne Óntristeaz„ faptul c„ Ón nici unul din discursurile dumneavoastr„ nu a˛i men˛ionat ∫i Rom‚nia Ómpreun„ cu cele trei ˛„ri baltice. Rom‚nia a fost ∫i ea o victim„ a Pactului Molotov—Ribbentrop. Potrivit prevederilor secrete ale imoralului pact, Ón iunie 1940, armata sovietic„ a invadat, ocupat ∫i anexat provinciile rom‚ne∫ti Basarabia ∫i Bucovina. La scurt timp dup„ anexare, Stalin a sf‚rtecat cele dou„ provincii, a declan∫at o campanie criminal„ de distrugere a caracterului rom‚nesc al teritoriului ocupat ∫i a Ónfiin˛at R.S.S. Moldoveneasc„. Cu toate acestea, Ón pofida deport„rilor masive ∫i a arest„rilor sovietice care au urmat, majoritatea locuitorilor regiunii au r„mas, p‚n„ Ón ziua de azi, rom‚ni.

Dup„ dezmembrarea Uniunii Sovietice, Moldova s-a declarat independent„, dar a fost incapabil„ s„ se elibereze de comunism ∫i s„ se al„ture familiei de ˛„ri democratice europene. Œn plus, regiunea Transnistria s-a rupt de Moldova ∫i a devenit o zon„ de conflicte ∫i de instabilitate regional„. Œn lumina recentelor schimb„ri prodemocratice din Ucraina ∫i a importan˛ei cresc‚nd a Rom‚niei pentru Statele Unite, noi credem c„ a sosit timpul ca Washingtonul s„-∫i schimbe atitudinea fa˛„ de aceast„ parte a Europei.

Republica Moldova a continuat s„ fie manipulat„ de comuni∫ti notorii, Ón timp ce politica ei este dirijat„ de cercuri geopolitice ∫i strategice de la Moscova. Drept rezultat, aceast„ republic„ a c„zut din nou Ón ghearele comuni∫tilor, economia ei a fost distrus„, popula˛ia s-a pr„bu∫it Óntr-o stare de disperare, iar Transnistria a devenit un centru de trafic de arme ∫i alte activit„˛i ilicite.

Œn calitate de cet„˛eni loiali acestei ˛„ri, dorim s„ promov„m cele mai bune rela˛ii Óntre Washington, Bucure∫ti ∫i Chi∫in„u. Este convingerea noastr„ ferm„, Óns„, c„ cea mai bun„ solu˛ie este acceptarea ideii c„ singurul loc natural al fostei provincii rom‚ne∫ti este Ómpreun„ cu Rom‚nia. Suntem convin∫i c„ realizarea acestui ˛el va fi favorabil„ ambelor ˛„ri, va promova interesele Americii Ón sud-estul Europei, va continua s„ asigure prietenia f„r„ rezerve a rom‚nilor pentru America.“ V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

îC„lin, file de poveste“ nu se dezminte ∫i continu„, a∫a cum ne-a obi∫nuit deja avalan∫a deciziilor haotice. De aceast„ dat„, T„riceanu & Company au reu∫it s„ ne consterneze prin adoptarea noului Cod fiscal. Inutil s„ mai amintim c„ eforturile membrilor Partidului Social Democrat de a organiza o dezbatere parlamentar„ corect„, regulamentar„, au fost z„d„rnicite f„r„ drept de apel. C„ci reprezentan˛ii Alian˛ei D.A. se pare c„ au uitat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 complet de principiul domniei legii ∫i consider„ c„ totul li se cuvine.

™i pentru c„ le-a ajuns cu˛itul la os ∫i visteria s-a golit Ón urma aplic„rii miraculoasei cote de impozitare de 16%, reprezentan˛ii coali˛iei guvernamentale au g„sit solu˛ia salvatoare: majorarea altor impozite ∫i taxe. Ce importan˛„ mai are faptul c„, Ón primele 6 luni de la aplicarea mult tr‚mbi˛atei cote, Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, datorit„ dubl„rii impozitului pe profit, de la 1,5% la 3%, au disp„rut? Doar acestea reprezint„ numai îmotorul“ activit„˛ii economice ∫i stabilit„˛ii sociale, nu? ™i c‚t timp cele ce supravie˛uiesc sunt ale noastre, chiar nu mai conteaz„ miile de familii care au r„mas pe drumuri.

Familiile cu venituri mici ∫i mijlocii? Tocmai pentru c„ au crezut Ón noi ∫i, poate, ne-au votat, merit„ s„ le facem un mic cadou: cre∫terea presiunii fiscale medii cu înumai“ 4,1%. Trebuie s„ recunoa∫te˛i, politica liberalopedist„ chiar v„ protejeaz„, v„ ap„r„ interesele, nu? C„ doar nu a˛i vrea s„ tr„i˛i acum Óntr-un hotel!

A˛i reu∫it cumva s„ economisi˛i c‚˛iva b„nu˛i? Gre∫eal„ fatal„! Pentru asta, ve˛i pl„ti scump: 10% din suma economisit„, Óncep‚nd cu 1 iunie 2005, revine statului. S„ v„ Ónv„˛a˛i minte ∫i s„ nu mai repeta˛i gre∫eala!

™i dac„ Óndr„zni˛i s„ v„ g‚ndi˛i s„ face˛i tranzac˛ii imobiliare cu propriet„˛i din patrimoniul personal, nu v„ gr„bi˛i. Din 1 ianuarie 2006, 16% din valoarea tranzac˛iilor se cuvine statului. Pute˛i a∫tepta p‚n„ atunci, nu?

Iat„ cum, Óncet, Óncet, cortina se ridic„ ∫i descoperim, Ón fiecare zi, c‚te o parte din adev„rata menire a cotei de 16%: din via˛„ scap„ cine poate! ™i epopeea t„ricean„ continu„...

îCaracalul a Ónvins Japonia Ón competi˛ia _Challenge Day_ “

Miercuri, 25 mai, Ón cadrul Óntrecerii sportive _Challenge Day_ , s-au Óntrecut concuren˛i din Caracal, reprezentantul Rom‚niei, ∫i Nishi-Kokubu din Japonia. Important era ca un num„r c‚t mai mare de participan˛i s„ fac„ mi∫care cel pu˛in 15 minute.

S-a demonstrat c„ rom‚nilor le place sportul ∫i mi∫carea Ón general ∫i, chiar dac„ vremea nu a fost prielnic„ practic„rii sportului, caracalenii au ignorat ploaia, toren˛ial„ pe alocuri, ∫i au ie∫it s„ fac„ sport.

Dup„ o zi Óntreag„ de Óntreceri sportive, doamna Aurelia Suciu, reprezentanta Federa˛iei Rom‚ne îSportul pentru to˛i“, a anun˛at victoria Caracalului.

S-a demonstrat c„ rom‚nilor le place sportul ∫i se pot mobiliza pentru a ob˛ine victoria.

Bravo Caracal! Succes sportului rom‚nesc!

îSemnifica˛ia scrisorilor de avertizare expediate de Comisia European„“

Am fost surprins Ón ultimele zile s„ constat c„, de∫i se exprim„ tot mai frecvent aten˛ion„ri la adresa Rom‚niei Ón ceea ce prive∫te stadiul preg„tirii pentru aderare dinspre medii politice interne ∫i europene,

autorit„˛ile rom‚ne arat„ o relaxare care ridic„ un mare semn de Óntrebare: ori autorit„˛ile noastre nu Ón˛eleg despre ce este vorba, sau avem de-a face cu un mediu extern tot mai ostil modului de a-∫i face Guvernul datoria Ón materie de aderare?

Recent, un membru al Guvernului cu atribu˛ii Ón domeniul preg„tirii Rom‚niei pentru aderare afirma c„ îscrisorile de avertizare“ pe care le va expedia Comisia European„ pe adresa Guvernului sunt un lucru pozitiv, c„ci ne vor ajuta s„ ne facem mai bine temele. Or, este clar c„ asemenea îscrisori de avertizare“ au menirea s„ semnaleze autorit„˛ilor derapajele ori/∫i Ónt‚rzierile Ón Óndeplinirea angajamentelor ∫i calendarului de aderare, ceea ce nu poate fi, Ón nici un caz, o not„ bun„ pentru Guvern... c„ci, de la competen˛e la resurse ∫i voin˛„ politic„, aceste tipuri de documente avertizeaz„ ∫i, uneori, chiar repozi˛ioneaz„ ceea ce ar trebui s„ ne fac„ foarte aten˛i la viitoarea evaluare din raportul de monitorizare, care va avea menirea, Ón principal, s„ analizeze dac„ Rom‚nia ar putea fi preg„tit„ pentru aderare la 1 ianuarie 2007.

Av‚nd Ón vedere aceast„ conduit„ a mini∫trilor actualului Guvern, suger„m autorit„˛ilor o mai deschis„ comunicare cu to˛i cei implica˛i Ón procesul de preg„tire a ader„rii ∫i inclusiv cu comisiile de specialitate ale Parlamentului Rom‚niei. Œn acela∫i timp, consider„m c„ momentul este destul de grav pentru proiectul politic al ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, at‚t din punct de vedere extern, inclusiv Ón privin˛a ratific„rii Tratatului de aderare, c‚t ∫i intern.

Propunem ca toate comisiile de specialitate ale Camerei Deputa˛ilor s„ monitorizeze aria specific„ de activitate ∫i s„ aten˛ioneze mereu Guvernul ∫i autorit„˛ile locale, pentru a nu rata momentul ader„rii, la 1 ianuarie 2007.

Administra˛ia public„ local„ din Rom‚nia s-a constituit Óntr-o structur„ care ac˛ioneaz„ stat Ón stat, servindu-∫i propriile interese, sabot‚nd administra˛ia central„. Aceast„ administra˛ie public„ local„ pune Ón practic„, cu o consecven˛„ demn„ de invidiat, proverbul îP‚n„ la Dumnezeu, te m„n‚nc„ sfin˛ii“.

Altfel spus, se poate afirma f„r„ teama de a gre∫i c„ noi nu avem la nivel local o administra˛ie public„ eficient„, corect„, pus„ Ón slujba cet„˛eanului, care s„ aib„ voin˛a de a pune Ón practic„ legisla˛ia Ón vigoare, precum ∫i strategiile ∫i politicile administra˛iei centrale.

Ea, administra˛ia public„ local„, prin lentoare, opacitate, omisiune, eludare etc., devoreaz„ administra˛ia central„ precum o plant„ carnivor„ prada sau o scufund„ Ón nisipurile mi∫c„toare ale administra˛iei locale.

Toate acestea sunt pentru c„ func˛ionarii care alc„tuiesc aceast„ administra˛ie public„ local„ ∫tiu c„ ei nu deconteaz„ niciodat„ nemul˛umirile oamenilor, ale contribuabililor, de fapt, ale electoratului. Toate aceste nemul˛umiri sunt decontate, mai devreme sau mai t‚rziu, de factorul politic care impune administra˛ia central„.

Œn zadar puterea legislativ„ cu cea executiv„ Óncearc„ s„ creeze cadrul general necesar dezvolt„rii unei democra˛ii autentice, dac„ administra˛ia public„ local„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 este l„sat„ Ón continuare s„ mimeze c„ ac˛ioneaz„ Ón folosul cet„˛eanului, pe c‚nd, Ón realitate, se mobilizeaz„ numai atunci c‚nd are un beneficiu direct sau la comanda st„p‚nilor.

Deciden˛ii administra˛iilor publice locale, dar ∫i subalternii lor, nu scap„ niciodat„ ocazia de a ar„ta cet„˛eanului de r‚nd îcine este ∫eful“, c„ se poate muri cu dreptatea Ón m‚n„, ca r‚ul nu vine de la indolen˛a lor, de la incompeten˛„ ∫i corup˛ie, ci de la cei îde sus“, mai ales c‚nd ace∫tia doresc instaurarea îdomniei legii“.

Av‚nd Ón vedere tarele existente ∫i ad‚nc Ónr„d„cinate Ón mentalitatea unui num„r destul de mare din r‚ndul func˛ionarilor administra˛iei publice locale, care se ghideaz„ dup„ proverbul îApa trece, pietrele r„m‚n“ sau îC‚inii latr„, carul trece“, cred cu toat„ convingerea c„ a sosit momentul s„ se ia toate m„surile ce se impun pentru punerea administra˛iei publice locale, Óntr-adev„r, Ón slujba cet„˛eanului.

Func˛ionarul public care obstruc˛ioneaz„ legea, tergiverseaz„ aplicarea legii, Óngr„de∫te dreptul cet„˛eanului de a avea acces la informa˛ii de interes public sau condi˛ioneaz„ Ón vreun fel prestarea de servicii c„tre popula˛ie trebuie imediat Óndep„rtat. C„ asemenea func˛ionari publici exist„ este un adev„r indubitabil, dovad„ st„ num„rul mare de cet„˛eni nemul˛umi˛i, num„rul mare de procese etc.

Statul corupt tip P.S.D. a generat ∫i acceptat s„ lucreze cu o administra˛ie public„ local„ corupt„ ∫i obedient„ pentru a-∫i putea pune Ón practic„ ho˛iile ∫i tic„lo∫iile, care Óncep, acum, s„ fie scoase la lumin„.

Singura grij„ a administra˛iei publice locale existente, Ónsc„unat„ de partidul-stat P.S.D., nu este alta dec‚t de a obstruc˛iona guvernarea, prin lipsa de comunicare, denaturarea dispozi˛iilor ∫i lipsa de reac˛ie.

Cred c„, o dat„ cu elaborarea politicilor ∫i strategiilor necesare compatibiliz„rii Rom‚niei cu Uniunea European„, trebuie s„ fie luate m„suri urgente ∫i energice pentru asanarea ∫i stabilizarea înisipurilor mi∫c„toare“ din administra˛iile publice locale. Œn caz contrar, Rom‚nia risc„ s„ se pr„bu∫easc„, precum podurile pedeseriste, la primele torente.

îS„ ne facem corect temele acas„!“

Ar putea duce respingerea Constitu˛iei ∫i la am‚narea ader„rii Rom‚niei? Comisarul european Andris Piebalgs, care a negociat aderarea Letoniei, crede c„ îDecizia privind Rom‚nia ∫i Bulgaria a fost deja luat„ ∫i orice am‚nare se va datora doar celor dou„ ˛„ri, nu datorit„ Uniunii Europene“, a declarat domnul Piebalgs, reflect‚nd pentru moment consensul la Bruxelles.

Œn urm„toarele optsprezece luni, Ón timp ce Uniunea caut„ o solu˛ie la criza constitu˛ional„, probabil cea mai profund„ din istoria sa, Rom‚nia nu-∫i poate permite nici un pas pe de l„turi dac„ dore∫te s„ adere la timp. Premierul luxemburghez Jean Claude Juncker, care de˛ine pre∫edin˛ia prin rota˛ie a Uniunii Europene, ∫i pre∫edintele Comisiei Europene, José Manuel Durao Barroso, au ˛inut o conferin˛„ de pres„ Ón care au

declarat: îEuropa a cunoscut deja momente dificile ∫i a ∫tiut s„ ias„ de fiecare dat„ Ónt„rit„.“

îTrebuie s„ amintim c„ nou„ ˛„ri membre, reprezent‚nd aproape jum„tate din popula˛ia european„, au ratificat deja Tratatul constitu˛ional“, a spus domnul Barroso, Óntr-o declara˛ie comun„ cu domnii Juncker ∫i Josep Borrell, pre∫edintele Parlamentului European. De aceea, concluzia liderilor europeni e c„ procesul de ratificare trebuie s„ continue. Sper„m ca, Ón continuare, Guvernul Rom‚niei s„-∫i men˛in„ pozi˛ia realist„ pe care o manifest„ Ón prezent, ∫i anume aceea c„ îtemele f„cute acas„ cu con∫tiinciozitate ∫i profesionalism“ reprezint„ calea sigur„ spre aderare Ón 2007.

A∫adar, s„ ne ferim de situa˛ii conflictuale ∫i hazardate care, Ón actualul context european, nu ne-ar putea crea dec‚t piedici Ón calea ader„rii Ón 2007.

îDespre rom‚nii lipsi˛i de ˛ar„“

Orice ˛ar„ cu teritorii pierdute are o strategie pe termen imediat, mediu ∫i de durat„. Ce proiecte strategice au avut regimurile aflate la putere din 1989 ∫i p‚n„ acum? Cunosc un singur proiect, al domnului Zar„, care, dup„ ce a fost publicat Óntr-un ziar de mic„ circula˛ie, îRepublica“, nu s-a mai auzit despre el. Dac„ se mai Ónt‚mpl„ vreo atitudine sau vreo ac˛iune cultural„, apoi tot la insisten˛a patrio˛ilor rom‚ni din ˛ar„ ∫i din Basarabia, Bucovina, Serbia, Cadrilater.

Tocmai de aceea Partidul Rom‚nia Mare a inclus Ón programul s„u un punct important: reunificarea ˛„rii, realipirea Basarabiei ∫i a Bucovinei la ˛ara-mam„. Pre∫edintele partidului, C.V. Tudor, nu o dat„ a subliniat faptul c„ rom‚nii basarabeni ∫i bucovineni nu mai au putere s„ reziste Ón fa˛a t„v„lugului str„in care s-a ab„tut peste ei ∫i nu se d„ Ómpins Ónapoi de 65 de ani Óncoace.

Iar dac„ ne uit„m mai Ón ad‚ncul istoriei, vedem bine c„, de fapt, Basarabia se afl„ sub ocupa˛ie de aproape 200 de ani. Dar vorbeam de regimurile de p‚n„ acum, care, Ón loc s„ favorizeze reÓntregirea, au spulberat ∫i ultima raz„ de speran˛„ a rom‚nilor basarabeni ∫i bucovineni. Iar acum, cu noul regim, pe cine Ónc„lzesc declara˛iile incendiare ale domnului B„sescu, dac„ r„m‚n vorbe Ón v‚nt? De la vorb„ p‚n„ la fapt„ e cale lung„.

Departamentul pentru care r„spund Ón cadrul Partidului Rom‚nia Mare are un destin ingrat. Partidul Rom‚nia Mare nefiind la putere, nu-∫i poate manifesta voin˛a politic„ Óntru solu˛ionarea diverselor probleme legate de Basarabia, Nordul Bucovinei, f nutul Her˛a, Banatul S‚rbesc ∫i Cadrilater. ™i atunci e logic s„ ne Óntreb„m: dac„ Óntreg statul rom‚nesc, cu guvernele sale, care de care mai anemice, este inapt de a rezolva situa˛ia rom‚nilor lipsi˛i pe nedreptate de ˛ara lor, ce poate face un simplu departament pentru rom‚nii de pretutindeni? ™i totu∫i, cu toate greut„˛ile Ónt‚mpinate, cu acordul conducerii partidului, am efectuat vizite Ón Basarabia, Bucovina, Banatul S‚rbesc, Bulgaria, cu misiuni de investigare ∫i constatare a problemelor la fa˛a locului. Fire∫te, nu am mers Ón aceste zone cu m‚na goal„, ci cu dona˛ii importante de carte Ón limba rom‚n„ (manuale, beletristic„), cu portretele marilor voievozi ∫i scriitori

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 rom‚ni. Vizitele noastre, o spun f„r„ Ónconjur, s-au Óncununat de succes pe oriunde am fost.

Œn Banatul S‚rbesc, situa˛ia rom‚nilor este ceva mai bun„, Ón Voevodina, dat fiind faptul c„ ac˛ioneaz„ mai multe asocia˛ii. Una dintre cele mai reprezentative este îAsocia˛ia de Limb„ ∫i Cultur„ Rom‚n„“, condus„ de scriitorul Adrian Marina. Datorit„ acestor asocia˛ii, activitatea cultural„ din zon„ este foarte bine reglementat„, se organizeaz„, ca ∫i la noi la partid, simpozioane, colocvii, zilele marilor voievozi ∫i scriitori na˛ionali, jubilee ale scriitorilor locali, plus, la aceasta, nu arareori se organizeaz„ ∫i lans„ri de carte ale scriitorilor din Rom‚nia. Cu doi ani Ón urm„, ∫apte scriitori, invita˛i de departamentul nostru, au avut lans„ri de carte la Clubul Parlamentarilor Rom‚niei, iar apoi au f„cut un pelerinaj la Suceava, vizit‚nd bisericile ∫i m„n„stirile din jude˛.

De exemplu, la parohia V‚r∫e˛, p„rintele paroh ∫i lucr„torii bibliotecii ™aguna au r„mas impresiona˛i c‚nd le-am adus c„r˛i biserice∫ti de valoare. Ei ∫i-au exprimat recuno∫tin˛a c„ mai este un partid Ón ˛ar„, Rom‚nia Mare, care are grij„ de ei. La fiecare Óntoarcere acas„ dup„ aceste vizite de suflet, am cerut prin adrese, sesiz„ri implicarea autorit„˛ilor statului rom‚n Ón problematica rom‚nilor vitregi˛i de soart„. Din p„cate, cele mai multe dintre cererile lor au r„mas f„r„ r„spuns. S-a rezolvat ceva numai Ón privin˛a rom‚nilor din Banatul S‚rbesc, mai cu seam„ a celor din Valea Timocului, care nu aveau dreptul la limba rom‚n„ Ón ∫coal„ ∫i Ón biseric„. Œmi st„ruie ∫i acum Ón memorie cum se pl‚ngeau: îNoi nu avem dreptul nici la na∫tere, nici la moarte s„ pl‚ngem Ón limba rom‚n„.“ Dup„ audien˛a ce-a avut-o delega˛ia noastr„ la ambasadorul, pe vremea aceea, Ón Serbia, domnul ™tefan Gl„van, precum ∫i la Ministerul Minorit„˛ilor Na˛ionale, lucrurile s-au mai Óndreptat: a fost emis„ o lege prin care li s-a acordat, Ón sf‚r∫it, acest drept.

Œn ce-i prive∫te pe rom‚nii din Cadrilater, treburile stau trist de tot. Pre∫edinte de onoare al Asocia˛iei Vlahilor din Bulgaria, Ivan Alexandrov, ne-a Ónso˛it pe noi, membrii delega˛iei rom‚ne din partea P.R.M., prin nenum„rate localit„˛i Ón care, minune mare, popula˛ia era cov‚r∫itor rom‚neasc„. Problemele lor ˛in de chestiuni de limb„, istorie, iar Ón aspect cultural se cer fonduri pentru organizarea unor festivaluri de c‚ntec ∫i dans rom‚nesc. Dac„ observ„m, dolean˛ele lor nu sunt cine ∫tie ce mari, dar, iat„ c„ nu g„sesc nici un ecou Ón ˛ara-mam„. ™i c‚nd te g‚nde∫ti c„ inima reginei Maria se afl„ Óntr-o biseric„ din Balcic!

De exemplu, pentru rom‚nii din Bulgaria problema unui Centru Cultural Rom‚n la Vidin se discut„ de peste zece ani de zile, dar nu s-a mi∫cat nimic din loc. Un atare centru ar rezolva mai lesne cererile rom‚nilor din Bulgaria: subven˛ionarea revistei îTimpul“, o bibliotec„ cu carte rom‚neasc„, o sal„ de lectur„, o mic„ sal„ de spectacole, clase pentru studierea limbii rom‚ne, cercuri de pictur„, muzic„, art„ dramatic„. Acest viitor Centru Cultural Rom‚n poate deveni o filial„ sau subdiviziune a Institutului Cultural din Bucure∫ti, prin care s-ar putea realiza finan˛area ∫i controlul asupra banilor investi˛i.

Delega˛ia noastr„ spre Nordul Bucovinei, Ón periplul s„u, a trecut prin mai multe peripe˛ii, din cauza unor restric˛ii impuse de ucraineni. Numai noi ∫tim c‚t de greu ne-a fost p‚n„ am reu∫it s„ trecem cu mii de c„r˛i hotarele.

Trebuie de men˛ionat c„ ucrainenii se comport„ obraznic, sfid„tor, mai ales dup„ semnarea Tratatului rom‚no-ucrainean din 1997. Se cere de accentuat c„ ∫i Ón Ucraina, mai cu seam„ actuale raioane Hliboca, Storojine˛, Noua-Suli˛„, regiunea Transcarpatic„ (Maramure∫ul istoric), f nutul Her˛a sunt populate compact de rom‚ni.

Ultima informa˛ie de dat„ recent„ pe care o de˛inem din teritoriu este: la Cern„u˛i s-a elaborat un plan diabolic de lichidare a actualului raion Her˛a, Ón care peste 90% sunt rom‚ni, prin comasarea cu raionul Noua-Suli˛„, Ón care majoritatea sunt, la fel, rom‚ni, dar Ón documentele de dup„ 1940 sunt numi˛i moldoveni. A∫adar, e clar cu ochiul liber c„ dintr-o singur„ etnie rom‚n„, Ón Nordul Bucovinei se fac dou„, din îmila“ oficialit„˛ilor, ast„zi, cic„, portocalii, astfel urm„rindu-se diluarea procentului rom‚nesc Ón zon„. De ce se recurge la o asemenea tactic„? E clar ca bun„ ziua: pentru a nu avea acces ∫i rom‚nii la organele legislative locale ∫i parlamentare, organiz‚ndu-se o singur„ circumscrip˛ie electoral„. Prin asemenea jonglerii politice s-a reu∫it eliminarea unicului deputat de etnie rom‚n„, Ion Popescu, la ultimele alegeri parlamentare.

Referitor la Republica Moldova, c„l„toriile efectuate au fost mai prielnice, Ón sensul c„ am avut mai pu˛ine dificult„˛i Ón zona de grani˛„. Pot spune cu toat„ t„ria c„ Ónt‚lnirile cu oamenii la Uniunea Scriitorilor, la Casa Limbii Rom‚ne, la Centrul Interna˛ional Eminescu, la bibliotecile îLucian Blaga“, îOnisifor Ghibu“, îTransilvania“ au fost pline de empatie ∫i Ón˛elegere. Dar delega˛iile noastre nu s-au oprit numai la Chi∫in„u, ci ∫i Ón alte ora∫e mari: B„l˛i, Cahul, Str„∫eni, Orhei, Soroca, Ón multe centre raionale ∫i localit„˛i rurale, ba chiar ∫i Ón Transnistria.

Iar Ón ultima perioad„, la 6 martie 2005, prin misiunea O.S.C.E., doi deputa˛i, domnul Dumitru Avram ∫i subsemnata, precum ∫i Ónso˛itoarea noastr„ din partea locului, doamna L. Bardari, am fost la patru sec˛ii de votare din zona transnistrean„ Ón calitate de observatori. ™i iar„∫i, spre bucuria tuturor rom‚nilor, ∫i la C„u∫eni, ∫i la Hagimus, ∫i la Palanca popula˛ia majoritar„ era rom‚neasc„.

Œn func˛ie de resursele financiare ale P.R.M., Ón vizitele noastre Ón Basarabia, una dintre care a fost onorat„ ∫i cu prezen˛a pre∫edintelui Partidului Rom‚nia Mare, C.V. Tudor, rezultatele au fost pe fa˛„. Œn primul r‚nd, entuziasmul rom‚nilor lipsi˛i de ˛ar„ c„ nu sunt uita˛i de fra˛ii lor, Ón al doilea r‚nd — dona˛iile de mii ∫i mii de c„r˛i, rechizite ∫colare, Ómbr„c„minte, Ónc„l˛„minte. Dar, mai mult ca orice, comunicarea interuman„ ∫i speran˛a c„ vom fi c‚ndva Ómpreun„ pentru totdeauna.

Pentru o simpl„ compara˛ie, cam Ón acelea∫i perioade de timp, 1996—2004, au avut loc un ∫ir de vizite oficiale ale delega˛iilor parlamentare ∫i ale reprezentan˛ilor comisiilor guvernamentale, 10 din partea Chi∫in„ului ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 6 din partea Rom‚niei (Bucure∫tiului), inclusiv vizite ale ∫efilor de stat de pe ambele maluri ale Prutului. Ei, ∫i care e rezultatul? Am putea spune c„ e nul, rela˛iile dintre Rom‚nia ∫i Republica Moldova fiind destul de reci.

Œn calitatea mea de pre∫edinte al Departamentului pentru rom‚nii de pretutindeni din cadrul P.R.M., consider c„, Ón virtutea conven˛iilor interna˛ionale, autorit„˛ile oric„rui stat, inclusiv ale statului rom‚n, care le-a semnat, sunt obligate s„ contribuie prin toate mijloacele Óntru p„strarea culturii ∫i identit„˛ii na˛ionale ale semenilor lor.

Se cere constituirea unei echipe de speciali∫ti din toate domeniile: politicieni, juri∫ti, istorici, economi∫ti, agricultori, care s„ elaboreze un program strategic plurivalent de perspectiv„.

™tim cu to˛ii, de exemplu, de c‚t îpatriotizm“ au dat dovad„ toate partidele parlamentare la mo˛iunea îBasarabia ∫i Bucovina“, propus„ de P.R.M. Au respins-o f„r„ s„ le pese c„ Ón felul acesta prelungesc pentru ani Ónainte suferin˛a rom‚nilor din Basarabia ∫i Nordul Bucovinei. ™tim, de asemenea, c„ numai P.R.M. organizeaz„ Ón fiecare an seminare, simpozioane Ónchinate Basarabiei ∫i Bucovinei cu ocazia Unirii din 1918.

Dar s„ ne Óntoarcem la acel plan strategic despre care am pomenit mai sus. Cum l-a∫ vedea, Ón linii mari:

1. Œn plan politic: denun˛area pactului Ribbentrop— Molotov, dup„ modelul propus de fi„rile Baltice la 9 mai 2005 la Moscova, care ar permite Rom‚niei un spa˛iu mai liber de ac˛iune.

2. Œn plan economic: unificarea sistemului energetic, schimbarea ecartamentului c„ilor ferate ∫i introducerea leului greu ∫i pe teritoriul Republicii Moldova, intensificarea procesului form„rii firmelor mixte moldo—rom‚ne ∫i constr‚ngerea, Ómpu˛inarea firmelor ruso—ucrainene.

3. Œn plan social: solu˛ionarea tuturor problemelor de acordare ∫i redob‚ndire a cet„˛eniei rom‚ne, f„r„ procedurile umilitoare ∫i de ordin financiar actuale; m„rirea, iar nu sc„derea num„rului de burse pentru liceeni, studen˛i, doctoranzi.

4. Œn plan cultural: sprijinirea presei, lucru de vital„ importan˛„, deoarece anume cu ajutorul presei, deoarece anume scriitorii, ziari∫tii au ini˛iat, prin cuv‚ntul scris, mi∫carea de eliberare din Basarabia, ridic‚nd popula˛ia s„ lupte pentru drepturile ∫i idealurile sale na˛ionale.

An de an, presa din Basarabia ∫i Nordul Bucovinei a fost subven˛ionat„, de∫i par˛ial, pe c‚nd, de un an de zile, s-a Óntrerupt orice direc˛ionare a fondurilor spre redac˛ii ∫i edituri. Paradoxal e c„ Ón Parlamentul Rom‚niei se voteaz„ mereu pentru aceste fonduri cu destina˛ia Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria, dar Guvernul nu ˛ine cont de votul unanim al parlamentarilor ∫i nu onoreaz„ cu nici o le˛caie publica˛iile care mai men˛in suflul rom‚nesc Ón zonele ocupate ∫i semiocupate. Enumer„m ziarele ∫i revistele de orientare rom‚neasc„: îLiteratura ∫i Arta“, îLimba Rom‚n„“, îGlasul Na˛iunii“, îFlorile Dalbe“, îNoi“ din Basarabia, îPlai Rom‚nesc“, îArca∫ul“ din Cern„u˛i, îTibiscus“ din Serbia ∫i îTimpul“ din Bulgaria.

Ca deputat, am f„cut de mai multe ori adres„ri c„tre Guvern la care ni s-a r„spuns c„ e oportun„ finan˛area, dar, p‚n„ Ón prezent, nu s-a rezolvat nimic, vede˛i ∫i dumneavoastr„, pe-acolo, de jum„tate de an se tot fac restructur„ri.

A∫ propune ca fiecare ziar ∫i revist„ rom‚neasc„ de larg„ cuprindere din Rom‚nia s„ aib„ Ón mod obligatoriu c‚te un corespondent special Ón teritoriile rom‚ne∫ti ultragiate (spre exemplu, Ón Republica Moldova se afl„ circa 800 de coresponden˛i ru∫i, iar coresponden˛ii rom‚ni din ˛ar„ sunt doar c‚˛iva).

Teatrele, galeriile de art„, filarmonicile, de∫i au o oarecare deschidere — aceast„ activitate trebuie reglementat„, permanentizat„ ∫i nu doar operat„ de la festival la festival. Scriitorii, cei mai nedrept„˛i˛i slujitori ai frumosului, p‚n„ Ón prezent nu au o sus˛inere financiar„ adecvat„ pentru tip„rirea c„r˛ilor originale. De asemenea, condi˛iile lor de trai ∫i de pensionare sunt l„sate Ón voia soartei, uniunile scriitorilor de la Bucure∫ti ∫i de la Chi∫in„u asum‚ndu-∫i obliga˛ia doar a unui sicriu de lemn nevopsit pentru membrii s„i, la decesul survenit, deseori, Ónainte de vreme, din cauza mizeriei, s„r„ciei, decep˛iei, lipsei unui contact omenesc cu fra˛ii de suflet ∫i de s‚nge.

C‚t prive∫te diaspora, prin mijlocirea doamnei Smaranda Ionescu, s-au stabilit rela˛ii de cunoa∫tere ∫i apropiere cu rom‚nii din comunit„˛ile rom‚ne∫ti de pe mapamond, Ón special cu cei din Fran˛a, Belgia, Olanda, Germania ∫i Mexic. Dintre referen˛ii Departamentului pentru rom‚nii de pretutindeni s-au impus prin activitatea lor prodigioas„ domnul Nicolae Leon„chescu, domnul Dumitru B„l„e˛, doamna Mitzura Arghezi, domnul George Moisescu, domni∫oara Angela Ghenciu.

Œn concluzie, nu e Óntr-at‚t de periculoas„ reticen˛a cancelariilor str„ine vizavi de necesitatea reÓntregirii neamului rom‚nesc. Periculoas„ este, Óns„, indiferen˛a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

V„ asigur c„, miz‚nd pe for˛a din ˛ar„, vom izb‚ndi ∫i vom fi unde ne e locul, adic„ Ón r‚ndul na˛iunilor cre∫tine ∫i civilizate.

Œn declara˛ia mea de ast„zi a∫ dori s„ observ Ón fa˛a dumneavoastr„, Ón fa˛a plenului Camerei Deputa˛ilor, o ac˛iune a fostului Guvern care mi se pare cel pu˛in ciudat„.

Œn data de 9 decembrie 2004, fostul Guvern P.S.D. a emis un pachet de ordonan˛e care prevedeau ca statul s„ repartizeze o serie de apartamente de serviciu pentru Serviciul Rom‚n de Informa˛ii, Serviciul de Paz„ ∫i Protec˛ie ∫i Serviciul de Telecomunica˛ii Speciale, la ni∫te pre˛uri mai mult dec‚t derizorii. Este vorba aici de Ordonan˛a Guvernului nr. 562/2004 privind autorizarea institu˛iilor publice din sistemul de ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„ de a vinde personalului propriu locuin˛ele de serviciu.

Dat fiind con˛inutul imprecis al respectivei legi, care vorbe∫te de îcondi˛ii minimale“, care sunt l„sate a fi interpretate la latitudinea respectivelor servicii, bineÓn˛eles c„ mai marii acestor servicii nu au putut da cu piciorul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 unei asemenea ∫anse ∫i au cump„rat apartamente de sute de metri p„tra˛i la pre˛uri de A.N.L.

Œn continuare, a∫ dori s„ enum„r c‚teva situa˛ii care pot fi invocate pentru procurarea acestor apartamente.

Existau, a∫adar, mai multe variante: Ón primul r‚nd, se poate vinde un apartament care este deja Ón proprietatea personal„ propriilor copii, ∫i r„m‚i Ón strad„, deci nu exist„ îcondi˛ii minimale“ de supravie˛uire. Œn al doilea r‚nd, se pot de˛ine spa˛ii de locuit Ón alte localit„˛i dec‚t cea Ón care Ó˛i desf„∫ori Óndatoririle de serviciu, care pot avea orice valoare, suprafa˛„ ∫i f„r„ s„ conteze din ce fonduri sunt procurate; de aici rezult„ c„ nu ai îcondi˛ii minimale de trai“ ∫i cel mai bine ar fi s„ Ó˛i procuri un apartament de serviciu, sau, Ón al treilea r‚nd, ∫i cel mai simplu, indiferent dac„ ai sau nu un apartament sau cas„ de locuit, se poate invoca foarte u∫or îlaitmotivul“ acestei legi, ∫i anume îspa˛iul de care dispui este subminimal“, iar statul este obligat s„ Ó˛i pun„ la dispozi˛ie o locuin˛„ de serviciu care poate fi cump„rat„, a∫a cum am spus ∫i mai devreme, la pre˛uri ca pentru tineri c„s„tori˛i.

Dar, pentru c„ Ministerul Justi˛iei a observat aceast„ situa˛ie, ˛in s„ apreciez reac˛ia doamnei ministru Monica Macovei, pentru m„sura de a abroga aceast„ aberant„ lege, ∫i nu pot s„ trec cu vederea peste faptul c„ Ministerul Justi˛iei a cerut Ministerului Finan˛elor Publice anularea acestor contracte Óncheiate abuziv.

îPentru un responsabil de Ónl„turare a inunda˛iilor ∫i a altor catastrofe naturale“

S-au estimat la 500 de milioane de dolari costurile efectelor inunda˛ilor ∫i al alunec„rilor de teren ce au afectat, Ón ultima perioad„, Óntinse zone ale Rom‚niei. Merg‚nd Ón acela∫i ritm al nep„s„rii ∫i al incon∫tien˛ei, putem ajunge la situa˛ii de-a dreptul halucinante. Partidul Popular Rom‚nia Mare propune un plan pentru Ónl„turarea cauzelor inunda˛iilor din Rom‚nia viz‚nd lucr„ri de amenaj„ri, sistematiz„ri ∫i Óndiguiri care s„ fac„ irepetabile nenorocirile de ast„zi.

Ce s-a ales de acel fost Program na˛ional pentru conservarea ∫i dezvoltarea fondului forestier ∫i pentru protec˛ia mediului, prev„zut ∫i transpus Ón practic„ pe parcursul a 35 de ani, 1976—2010, nimeni nu mai ∫tie nimic. Probabil c„ a fost aruncat la co∫ul de gunoi, fiind considerat un proiect comunist megaloman, autorit„˛ile postdecembriste recurg‚nd la m„suri pompieristice Óntr-o asemenea problem„ capital„.

La noi, Ón Rom‚nia, Ón ace∫ti ultimi 15 ani, au fost alocate fonduri de la buget pentru protec˛ia mediului, dac„ nu Óndestul„toare, totu∫i, palpabile pentru a st„vili, m„car Ón parte, efectele dezastruoase ale inunda˛iilor. Din p„cate, ast„zi constat„m c„ banii au cam fost arunca˛i pe apa s‚mbetei.

Oare n-ar trebui s„ ∫tim cam ce sume au fost cheltuite pentru protec˛ia mediului Ón ultimul deceniu ∫i jum„tate? Justi˛ia trebuie s„-∫i fac„ datoria, f„r„ p„rtinire, p‚n„ la cap„t, tr„g‚ndu-i la r„spundere pe to˛i cei ce-au Ónlocuit digurile cu vilele personale, regularizarea cursurilor de ape cu acele cochete c„i de acces spre

propriile case de vacan˛„. Avem nevoie de urgen˛„ de un program de amploare care s„ vizeze toate problemele legate de protec˛ia mediului, refacerea p„durilor, a muntelui, a zonelor colinare, Óndiguirea incintelor susceptibile de inunda˛ii, amenajarea albiilor acelor r‚uri incapabile de debite mari de ap„. Se impune sporirea fondurilor destinate unor asemenea lucr„ri, fiindc„, Ón cazul Ón care vom umbla cu c‚rpeli, cheltuielile necesare pentru Ónl„turarea dezastrelor vor fi infinit mai mari. Dac„ primul-ministru ar putea s„ ne spun„ cam ce sume au cheltuit guvernele postdecembriste pentru ajutarea sinistra˛ilor, cred c„ ne-am Ónfiora ∫i ne-am trezi din indiferen˛a cras„ pe care o manifest„m fa˛„ de protec˛ia mediului.

Oare c‚˛i dintre devoratorii de p„duri ∫tiu c„ pentru formarea unui strat de sol cu o grosime de 2—3 centimetri este nevoie de mai multe secole, Ón timp ce pentru distrugerea lui este de ajuns o ploaie zdrav„n„ de dou„ zile? Cel mai concludent exemplu Ón aceast„ privin˛„ ni-l ofer„ ast„zi Nehoiu, care Ónoat„ Ón ape. Œn aceast„ localitate montan„ a jude˛ului Buz„u ac˛ionau, Ón perioada interbelic„, 28 de gatere de mare capacitate, apar˛in‚nd unor societ„˛i str„ine, care au ras mii de hectare de p„dure. Rezultatul Ól vedem Óngrozi˛i dup„ 70—80 de ani. PÓraie nevinovate ca Siriul, BÓsca ∫i altele, care cu sute de ani Ón urm„ curgeau lini∫tite printre codrii seculari, s-au r„zvr„tit acum ca turbate, Ónec‚nd multe a∫ez„ri. Nemaiav‚nd sprijinul p„durii, care-l fixa locului, muntele, sp„lat de ape de sus p‚n„ jos, a Ónceput s-o ia la vale peste oameni ∫i a∫ez„ri. Œn perioada postdecembrist„ a fost semnat, practic, actul de deces al silviculturii noastre. Au fost restituite p„duri Ón loc ca proprietarii s„ fie desp„gubi˛i b„ne∫te sau cu alte terenuri, continu„ ∫i azi s„ se risipeasc„ fondul forestier, care este exploatat Ón mod s„lbatic de afaceri∫ti venali ∫i de cohorte de ho˛i. Se taie de sute de ori mai mult dec‚t se Ómp„dure∫te. Executivul ar trebui s„ acorde bisericilor ∫i m„n„stirilor desp„gubiri b„ne∫ti sau de alt„ natur„, nu p„duri, fiindc„ ele se vor mistui sub securea altora, ∫i nu pentru nevoile l„ca∫urilor de cult. La noi, exploatarea p„durilor nu are la baz„ un cadru legislativ stabil ∫i adecvat problemelor de mediu. Jaful la care s-a ajuns Ón unele ocoale silvice din jude˛ele Bra∫ov, Covasna, Harghita, Prahova, ca ∫i Ón altele din Moldova, este de-a dreptul alarmant. Regia Na˛ional„ a P„durilor scoate la licita˛ie parchetele aflate Ón perimetre u∫or accesibile pentru a Óncheia afaceri c‚t mai repede, l„s‚nd s„ putrezeasc„ lemnul Ón zone forestiere lipsite de c„i de acces. Pe de alt„ parte, politica salarial„ a regiei, care Ónghite 45—50% din cheltuielile de exploatare, nu-i permite s„ realizeze lucr„ri de amploare de Óntre˛inere ∫i refacere a p„durilor.

Œn Germania ∫i Ón alte ˛„ri occidentale nu se taie un copac, nu p„trunde un singur ho˛ Ón p„duri, legea forestier„ fiind, a∫a cum spuneam, nemaipomenit de drastic„. Acolo p„durea este un bun na˛ional, care asigur„ via˛a Óntregii na˛iuni, ∫i nu confortul indecent al unora. Dac„ nu vom ajunge ∫i noi la o asemenea concep˛ie ∫i vom continua s„ masacr„m p„durea, m‚na˛i de greut„˛ile vie˛ii ori de l„comia f„r„ de margini dup„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 aur, vom muri Óneca˛i de inunda˛ii catastrofale sau otr„vi˛i de bioxid de carbon, inamicul num„rul unu al planetei, cu mult mai distrug„tor dec‚t bomba atomic„.

Œn clipa din urm„, va trebui s„ Ón˛elegem ∫i s„ ne integr„m comandamentelor potrivit c„rora p„durile de pe Terra nu mai sunt un bun na˛ional, ci unul vital, al Óntregii omeniri.

îVotul francezilor de respingere a Constitu˛iei Europene reprezint„ o grea lovitur„ dat„ proiectului european“

Prin rezultatul ob˛inut Ón urma referendumului de duminic„, Fran˛a, unul dintre membrii fondatori ai arhitecturii europene, devine prima ˛ar„ din U.E. care respinge proiectul Constitu˛iei Europene. Acesta reprezint„ un semnal negativ pentru viitorul construc˛iei europene, construc˛ie Ón care este inclus„ ∫i Rom‚nia.

Gravitatea situa˛iei a fost subliniat„ ∫i Ón discursurile ˛inute de reprezentan˛ii autorit„˛ilor franceze imediat dup„ anun˛area rezultatelor, precum ∫i de al˛i oficiali europeni. Din nefericire, votul francezilor, exprimat Ómpotriva proiectului Constitu˛iei Europene, va amplifica ∫i mai mult tendin˛ele eurosceptice deja tot mai prezente Ón discu˛iile publice ∫i Ón mass-media din ˛„rile membre.

Votul negativ de duminic„ al francezilor ar putea genera o reac˛ie Ón lan˛, influen˛‚nd decisiv scrutinul din ˛„ri precum Olanda, care voteaz„ miercuri Ón cadrul unui referendum consultativ ale c„rui rezultate ar putea s„ fie tot negative. Departe de interpret„rile pe care anali∫tii le dau acestor consult„ri populare, va trebui s„ analiz„m ∫i noi consecin˛ele acestei situa˛ii inedite asupra procesului de aderare a Rom‚niei la UE. La o prim„ evaluare, din punct de vedere juridic, aceasta nu are consecin˛e pentru Rom‚nia. Reprezentan˛ii francezilor au parafat Tratatul de aderare Ón aprilie, iar scrutinul nu anuleaz„ acest act. Œns„, din punct de vedere politic, nu trebuie s„ ne mai a∫tept„m la cadouri din partea Comisiei Europene. Cu siguran˛„, Raportul de ˛ar„ care va fi dat publicit„˛ii de Comisia European„ Ón toamna acestui an va fi mult mai exigent dec‚t rapoartele anterioare. Acest lucru va genera o presiune suplimentar„ asupra activit„˛ii Cabinetului condus de C„lin Popescu-T„riceanu, care va avea nevoie de tot sprijinul nostru politic, precum ∫i de suportul Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti, pentru a pune Ón practic„ cele 11 angajamente a c„ror neÓndeplinire va activa clauza de salvgardare.

Activarea clauzei de salvgardare nu va Ónsemna numai am‚narea ader„rii Rom‚niei la UE cu un an, ci ∫i pierderea unor fonduri comunitare de aproximativ 2 miliarde de euro. Oricum, votul negativ exprimat de francezi pe 29 mai a.c. va avea ∫i consecin˛e economice, Ón special Ón ceea ce prive∫te construc˛ia bugetului U.E. ∫i alocarea fondurilor de aderare pentru Rom‚nia ∫i Bulgaria. Nu este exclus s„ ne confrunt„m cu o reducere a aportului financiar european pentru implementarea acquis-ului comunitar Ón cele dou„ ˛„ri candidate. Acest lucru va Ónsemna un efort suplimentar din partea popula˛iei din ˛ara noastr„. Consider c„ sprijinul public pentru continuarea procesului de aderare a Rom‚niei la

U.E. este absolut necesar pentru Óncurajarea pachetului de reforme propus de Guvernul T„riceanu.

Urm„toarele patru luni vor fi determinante pentru data la care va intra Rom‚nia Ón U.E. Justi˛ia, afacerile interne ∫i protec˛ia mediului reprezint„ principalele domenii Ón care va trebui s„ se puncteze decisiv Ón perioada care urmeaz„. Guvernul Rom‚niei are nevoie Ón aceste momente de sprijinul Óntregii societ„˛i pentru a duce la Óndeplinire cu succes proiectul european. Aici nu este vorba de o orientare politic„ sau de alta, ci de interesul na˛ional al Rom‚niei.

Œntreaga clas„ politic„ rom‚neasc„ este datoare s„ mobilizeze popula˛ia Ón jurul proiectului european al Rom‚niei, iar noi, Ón Parlament, trebuie s„ ne unim for˛ele pentru a promova toat„ legisla˛ia de care are nevoie actualul Cabinet pentru ca ˛ara noastr„ s„ adere la U.E. Ón 2007.

îRom‚nia nu Ó∫i permite Ónt‚rzieri Ón privin˛a angajamentelor asumate Ón fa˛a U.E.“

Respingerea Constitu˛iei Uniunii Europene Ón Fran˛a nu trebuie interpretat„ ca un vot de blam adresat Europei ∫i extinderii U.E. Reprezint„ mai degrab„ consecin˛a unei campanii insuficiente de informare a publicului francez. Este adev„rat c„ rezultatul referendumului de duminic„ va presupune apari˛ia unor probleme Ón adoptarea Constitu˛iei Europene, dar acest fapt nu trebuie s„ fr‚neze procesul de integrare. Œn acest sens, declara˛iile principalilor lideri europeni, ulterioare anun˛„rii rezultatelor, reprezint„ o garan˛ie c„ exist„ voin˛„ politic„ Ón ceea ce prive∫te continuarea ratific„rii Constitu˛iei ∫i a extinderii Uniunii Europene.

Votul poporului francez ne prive∫te Ón mod direct, ca pe orice stat membru al U.E., deoarece semnarea Tratatului de aderare a oficializat rela˛ia de parteneriat existent„ Óntre ˛ara noastr„ ∫i Comunitatea European„. Pe de alt„ parte, nu exist„ o corelare juridic„ Óntre ratificarea Constitu˛iei ∫i procesul de extindere a U.E., iar aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei nu poate fi condi˛ionat„ de ratificarea Constitu˛iei Europene.

Ceea ce este mai important e c„ Rom‚nia se afl„ acum pe ultima sut„ de metri Ón procesul de aderare la Uniunea European„. Nu trebuie s„ ne concentr„m pe sterile discu˛ii interne legate de consecin˛ele referendumului de duminic„ din Fran˛a. Œn urm„toarele luni, Ón timp ce Uniunea European„ va c„uta o solu˛ie la criza constitu˛ional„, Rom‚nia nu poate face nici un pas Ónapoi, dac„ dorim s„ ader„m la data stabilit„. Priorit„˛ile noastre sunt acum Óndeplinirea m„surilor ce ˛in de clauza de salvgardare ∫i respectarea angajamentelor legate de acquis-ul comunitar.

Am reu∫it Ón acest an s„ trecem prima prob„ de foc, o dat„ cu avizul conform al Parlamentului European ∫i cu semnarea Tratatului de aderare la Luxemburg, pe 25 aprilie. Urm„torul pas va fi Ón noiembrie, c‚nd Comisia European„ va prezenta raportul de monitorizare care ne va evalua progresele. Nu ne permitem nici un fel de Ónt‚rzieri Ón privin˛a angajamentelor asumate Ón fa˛a Uniunii Europene. Nu ne permitem Ónt‚rzieri Ón domenii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 esen˛iale precum justi˛ia, afacerile interne ∫i concuren˛a, pentru c„, altfel, risc„m ca aderarea Rom‚niei s„ fie am‚nat„ cu un an.

Tocmai de aceea, fac un apel c„tre toate for˛ele politice de a renun˛a la orice fel de interese de moment ∫i de a sprijini eforturile Guvernului rom‚n pe drumul ˛„rii noastre c„tre Uniunea European„.

îRealitatea zonei de munte“

S‚mb„t„, 28 mai 2005, domnul C„lin PopescuT„riceanu, primul-ministru al Rom‚niei, a efectuat, Ómpreun„ cu ministrul agriculturii, domnul Gheorghe Flutur, o vizit„ Ón jude˛ul Suceava.

Œn urma discu˛iilor privind problematica jude˛ului Suceava, domnul prim-ministru a ales s„ viziteze ora∫ul C‚mpulung Moldovenesc, o microferm„ zootehnic„ ∫i o pensiune agroturistic„ din comuna Sadova. Aceast„ alegere nu a fost f„cut„ Ónt‚mpl„tor, ci ca urmare a faptului c„ municipiul C‚mpulung Moldovenesc se confrunt„ cu mari probleme Ón ceea ce prive∫te sistemul de Ónc„lzire, re˛eaua de ap„ curent„, de canalizare, precum ∫i o Ónt‚rziere a procesului de racordare la re˛eaua de gaze naturale.

Prin aceast„ vizit„, primul-ministru a ar„tat — o dat„ Ón plus — c„ Guvernul pe care Ól conduce este primul de dup„ 1989 care a Ónceput s„ acorde importan˛a cuvenit„ zonei de munte ∫i dezvolt„rii rurale.

S-a vizitat o microferm„ de vaci cu lapte, a discutat cu ˛„ranii din zon„ despre modalitatea de finan˛are a unei asemenea ferme, despre sprijinul pe care trebuie s„-l primeasc„ locuitorii din zona de munte Ón vederea transform„rii gospod„riei ˛„r„ne∫ti Ón microferme care s„ corespund„ cerin˛elor Uniunii Europene.

Totul pare simplu sau chiar banal, dar, Ón realitate, lucrurile sunt mult mai complicate, deoarece ˛„ranii nu dispun de sumele necesare unei asemenea investi˛ii, iar primul-ministru a Ón˛eles aceast„ realitate.

Cu toate c„ domnul deputat Eugen Bejinariu sus˛inea c„ domnul Gheorghe Flutur nu face nimic pentru jude˛ul Suceava, domnul ministru a fost, al„turi de domnul Popescu-T„riceanu, un partener de dialog primit cu mult interes de locuitorii din zona C‚mpulung Moldovenesc.

Dumnealui a confirmat faptul c„ majoritatea problemelor ridicate de locuitorii zonei se afl„ deja Ón lucru Ón cadrul departamentelor Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, adic„: preg„tirea unui program privind sprijinirea produc„torilor agricoli pentru achizi˛ionarea de motocultoare, motocositori, tancuri de r„cire lapte cu capacitate maxim„ de 300 litri, grupuri de muls individual, ad„p„tori, garduri electrice; acordarea Ón acest an a unui sprijin direct al statului pentru produc„torii agricoli din zona montan„; participarea M.A.P.D.R., al„turi de cei interesa˛i s„ acceseze fonduri SAPARD, conform m„surilor 3.1 ∫i 3.4.

Sunt doar c‚teva lucruri dintre cele discutate Ón aceast„ vizit„, dar de mare importan˛„ pentru viitorul zonei de munte.

Tot Ón cursul zilei de 28 mai a avut loc o Ónt‚lnire a directorului Agen˛iei SAPARD ∫i a directorului A.N.C.A. cu

cei care au dorit informa˛ii despre finan˛„rile nerembursabile, ∫i vreau s„ v„ spun c„ au fost prezen˛i mai bine de 150 de oameni la aceast„ Ónt‚lnire.

O a treia problem„ despre care a ˛inut s„ primeasc„ informa˛ii domnul prim-ministru a fost situa˛ia DN 17. Œn acest sens, a vizitat organizarea de ∫antier deschis„ Ón comuna Sadova de c„tre firmele care au ob˛inut contractele de reabilitare a acestui drum pe tronsonul Sadova — limita jude˛ului Suceava cu Bistri˛a-N„s„ud. Pentru o verificare mai am„nun˛it„, se va solicita ∫i o informare din partea Companiei Na˛ionale de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale privind respectarea real„ a clauzelor contractuale.

A fost o vizit„ care a demonstrat c„ zona de munte ∫i valorificarea poten˛ialului de care dispune este o prioritate pentru M.A.P.D.R., pentru Guvernul Rom‚niei.

Ca deputat P.N.L. de Suceava ∫i reprezentat al zonei C‚mpulung Moldovenesc — Vatra Dornei, consider c„ aceast„ vizit„ a fost un pas Ónainte pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunt„ localit„˛ile ∫i oamenii din zonele de munte.

Cu toate c„ au mai fost prim-mini∫tri la C‚mpulung Moldovenesc, domnul C„lin Popescu-T„riceanu este primul care merge la o microferm„, care preia personal problemele cu care se confrunt„ cei care vor s„-∫i transforme gospod„ria ˛„r„neasc„ Óntr-o ferm„ competitiv„.

Practic, acest Guvern demonstreaz„ c„ a trecut de la etapa simpozioanelor ∫i meselor rotunde cu care P.S.D.-ul cheltuia banii la fapte, la apropierea de oameni, la realitatea satului rom‚nesc.

Exist„ Ón via˛a oric„rui partid ∫i momente grave, de cump„n„, de fapt, singurele Ón care cei care Ól alc„tuiesc Ó∫i dau adev„rata m„sur„ a solidarit„˛ii lor ∫i a buneicredin˛e.

Recent, prin voin˛a dirijat„ a procurorilor Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie de a-l re˛ine ∫i ancheta, zeci de ore, Ón continuu, pe unul dintre frunta∫ii s„i cei mai importan˛i, Partidului Na˛ional Liberal i-a fost dat s„ traverseze un astfel de moment, crucial, Ón contextul evolu˛iei vie˛ii noastre politice.

îCazul Dinu Patriciu“ a fost ∫i este o prob„ de foc nu numai pentru justi˛ia din Rom‚nia, care, iat„, ∫i-a dovedit, Ón ultim„ instan˛„, impar˛ialitatea ∫i profesionalismul!

îCazul Dinu Patriciu“ a fost o prob„ de foc ∫i pentru P.N.L., care, at‚t prin vocea liderilor, c‚t ∫i prin atitudinea manifestat„ public de c„tre membrii s„i, s-a dovedit a fi un partid solidar cu oamenii s„i, Ón respectarea principiilor statului de drept ∫i a valorilor democra˛iei!

Impresionant pentru mine, pentru noi, liberalii prahoveni, ∫i pentru P.N.L., Ón general, a fost ∫i modul Ón care au reac˛ionat fa˛„ de abuzurile f„cute de anchetatori ∫i reprezentan˛ii de marc„ ai opozi˛iei, mass-media, societatea civil„, Ambasada S.U.A., reprezentantul Uniunii Europene, cei ai comunit„˛ii oamenilor de afaceri, cei ai ROMPETROL...

Œn pofida al„tur„rii sale Ón timp ∫i spa˛iu, se pare, atent regizat„ de personaje ca Omar Hayssam, Corneliu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 Iacubov sau Zaher Iskandarani, imaginea ∫i numele lui Dinu Patriciu nu au putut fi îcontaminate“, a∫a cum, cu siguran˛„, unele grupuri de interese ∫i-ar fi dorit-o!

Dinu Patriciu este un om politic ∫i un om de afaceri onest, cult ∫i inteligent, care a dovedit ∫i dovede∫te respect fa˛„ de semenii s„i, de institu˛iile statului ∫i fa˛„ de lege, care a afirmat ∫i a demonstrat, Ón repetate r‚nduri, c„ nu are nimic de ascuns!

Niciodat„, nici el ∫i nici noi nu am cerut sistarea cercet„rilor!

Ceea ce am cerut ∫i vom cere, Óns„, este respectarea legii, aplicarea prezum˛iei de nevinov„˛ie ∫i renun˛area la metodele securisto-mili˛iene∫ti nu numai Ón acest îcaz“, ci ∫i Ón toate celelalte Ón care asupra oric„ruia dintre cet„˛enii Rom‚niei planeaz„ suspiciunile organelor de anchet„!

™i le mai cerem anchetatorilor ∫i s„ Ó∫i fac„ temele mult mai con∫tiincios dec‚t p‚n„ acum, eventual, g‚ndind, dac„ sunt capabili, ∫i Ón perspectiv„!

Dinu Patriciu nu a fost ∫i nu este un îpericol social“ care s„ justifice anchetarea sa Ón stare de deten˛ie! Œn schimb, este pre∫edintele unui concern care asigur„ 3% din P.I.B.-ul Rom‚niei, sum„ care este suficient„ pentru a acoperi un milion de pensii. Œn ROMPETROL lucreaz„ mii de oameni, care Óntre˛in mii de familii, care pl„tesc, la r‚ndu-le, taxe ∫i impozite din care sunt pl„tite inclusiv salariile celor care, ac˛ion‚nd a∫a cum au ac˛ionat, le pun viitorul Ón pericol!

Iat„ de ce, acum, mai mult ca oric‚nd, este momentul ca justi˛ia s„ ac˛ioneze cu profesionalism, pe toate treptele ei, f„r„ influen˛e politice ∫i f„r„ imixtiuni ale grupurilor de interese economico-financiare, pentru a face lumin„, o dat„ pentru totdeauna, Ón îCazul Dinu Patriciu“!

îLa vremuri noi, se vor tot ei“

Doresc s„ am o interven˛ie Ón cadrul acestei ∫edin˛e, deoarece constat cu stupoare maniera ipocrit„ ∫i total neprofesionist„ Ón care P.S.D. continu„, prin intermediul parlamentarilor s„i ∫i al liderilor de partid, s„ denigreze, prin practici de manipulare josnice, oamenii Alian˛ei D.A., afla˛i Ón prezent la guvernare.

Reprezentan˛ii P.S.D. se pl‚ng c„ le sunt Ónl„tura˛i oamenii plasa˛i Ón urm„ cu patru ani Ón posturile-cheie din administra˛ia public„. P.S.D. sus˛ine c„ activitatea sistemului administrativ este supus„ intimid„rilor politice ale Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D.

La aceste acuze provoc colegii din opozi˛ie s„ prezinte dovezi, Óntruc‚t afirma˛iile sunt foarte grave ∫i nu au obiect.

De asemenea, doresc s„ precizez c„ Ónlocuirea unor directori ai unor institu˛ii descentralizate care s„ cunoasc„ ∫i s„ cread„ Ón programul de guvernare al Alian˛ei este vital„ pentru continuarea func˛ion„rii administra˛iei publice locale. Mai mult, aceste Ónlocuiri se fac Ón toate cazurile cu respectarea prevederilor legale ∫i sunt sigur c„ intimid„rile de care vorbesc liderii P.S.D. sunt reminiscen˛e ale practicilor oculte la care au recurs ace∫tia Ón urm„ cu patru ani — celebr„ a r„mas, Ón acest sens, ac˛iunea de racolare a primarilor P.N.L. ∫i

P.D. din perioada 2000—2004, recunoscut„ ∫i la nivel declarativ de unii membri de baz„ ai P.S.D. precum Marian Opri∫an sau Octavian Cozm‚nc„.

Mai vreau s„ adaug ∫i gravele abuzuri Ón func˛ie s„v‚r∫ite de acoli˛ii P.S.D. Ón unele jude˛e, jongleriile pe bani publici, atribuirile directe c„tre firme îde partid“, descoperite acum de c„tre noua administra˛ie, care g„se∫te, cu stupoare, Ón cadrul institu˛iilor descentralizate un lux exorbitant ∫i afl„ felul nechibzuit Ón care au fost cheltui˛i banii publici de c„tre îvaloro∫ii“ oameni ai fostei guvern„ri.

Doresc s„ Ónchei aceast„ interven˛ie prin rug„mintea c„tre îlansatorii de verdicte“ ai P.S.D. de a l„sa actualul Guvern ∫i administra˛ia public„ s„ Ó∫i fac„ datoria, s„ restabileasc„ Óncrederea cet„˛enilor rom‚ni Ón autorit„˛ile publice ∫i s„ continue s„ aplice programul de guvernare pentru care a primit votul Ón noiembrie 2004.

De asemenea, Ómi doresc ca ace∫ti cet„˛eni s„ ne judece peste patru ani, prin actul suprem al votului! Persoanele promovate Ón func˛ii de c„tre Alian˛a D.A. vor ∫ti s„ r„spund„ la finalul mandatului pentru ceea ce au f„cut bine sau r„u ∫i nu se vor ascunde dup„ degete ca actuala opozi˛ie care nu poate sc„pa de sindromul partidului-stat ∫i care tr„ie∫te cu speran˛a îLa vremuri noi, tot noi...“.

Declara˛ie politic„ privind respingerea Constitu˛iei U.E. Respingerea Constitu˛iei U.E. la referendumul care a avut loc Ón Fran˛a, duminic„, a provocat reac˛ii controversate Ón r‚ndul responsabililor din cele 25 de state membre, care au Óncercat minimalizarea crizei ∫i au pledat pentru continuarea ratific„rii textului constitu˛ional Ón celelalte ˛„ri ale U.E.

Pre∫edintele Ón exerci˛iu al U.E, Jean-Claude Juncker, sus˛ine c„ îratificarea Constitu˛iei trebuie s„ continue“.

îFran˛a a votat ∫i a spus nu. Regret„m aceast„ alegere f„cut„ de un stat membru care, de 50 de ani, este unul dintre motoarele esen˛iale ale construirii viitorului nostru comun“, a ad„ugat el Óntr-o declara˛ie comun„ cu pre∫edin˛ii Comisiei ∫i Parlamentului European, Durao Barroso ∫i Josep Borrell.

îTratatul nu este mort“, a subliniat Juncker, excluz‚nd renegocierea textului. El a anun˛at c„ ∫efii de state ∫i guverne din U.E. vor dezbate aceast„ problem„ cu ocazia summit-ului din perioada 16—17 iunie de la Bruxelles.

Acum 13 ani, Tratatul de la Maastricht a trecut la vot prin Parlamentul European la limit„, cu 50,3% fa˛„ de 49,7%, evit‚ndu-se, astfel, un referendum. Acest vot a Ónsemnat punctul de cotitur„ Ón adoptarea monedei unice euro. Toate ˛„rile au avut de c‚∫tigat datorit„ monedei unice, pentru c„ s-au redus costurile tranzac˛iilor la nivel european.

Fran˛a este Óntr-o situa˛ie dificil„, Ón ultimii trei ani nu a reu∫it s„ respecte deficitul bugetar de 3%, situ‚ndu-se la valoarea de 4%. Ce are de pierdut Fran˛a?

Francezii au amendat guvernul prin acest vot negativ, deoarece consider„ c„ toate investi˛iile se vor concentra spre est, iar popula˛ia din ˛„rile care au aderat de cur‚nd

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 sau vor intra Ón Uniune Ón 2007 vor veni s„ lucreze Ón vestul Europei pe salarii mult mai mici.

Aceasta este, pe scurt, lupta francezilor cu guvernul lor.

Francezii s-au sim˛it folosi˛i de extinderea Uniunii Europene, pentru c„ Fran˛a este un contributor net, adic„ d„ mai mul˛i bani la bugetul U.E. dec‚t prime∫te.

Œn general, cet„˛enii europeni nu sunt chema˛i Ón mod democratic s„-∫i spun„ p„rerea cu privire la politicile U.E.

Œn fapt, U.E. a func˛ionat ∫i p‚n„ acum f„r„ Constitu˛ie. Rolul acesteia ar fi de a reduce deficitul democratic, d‚ndu-le popoarelor Uniunii o putere mai mare.

Nu prin Constitu˛ia Europei se realizeaz„ extinderea, ci ea recunoa∫te procesul ∫i trebuie s„-l continue. Prima ˛ar„ chemat„ s„ ratifice procesul de extindere a fost Irlanda ∫i a dat un vot negativ.

Guvernul Raffarin a fost amendat prin acest vot, nu este lupta Fran˛ei cu Rom‚nia ∫i Bulgaria. Procesul de extindere este parafat prin Tratatul de la Nisa, iar votul dat duminic„ de Fran˛a, de∫i a fost negativ, nu este un vot irevocabil.

Ziua de 30 mai este cunoscut„ Ón toat„ lumea ca Ziua Mondial„ Antifumat.

Este un eveniment deosebit de important, care al„tur„ autorit„˛ile ∫i organiza˛iile nonguvernamentale Ón lupta contra acestui flagel care secer„ milioane de vie˛i anual Ón Óntreaga lume. Anul acesta, manifest„rile organizate de autorit„˛ile rom‚ne pentru sprijinirea luptei mondiale antifumat mi s-au p„rut mai mult dec‚t nesemnificative. De aceea, m-am hot„r‚t s„ vin Ón fa˛a dumneavoastr„ cu aceast„ declara˛ie politic„ ∫i a∫ dori, Ón scurtul timp care-mi este alocat, s„ v„ prezint principalele efecte nocive cauzate de acest viciu.

Despre nocivitatea fumatului s-au scris foarte multe tratate ∫i s-au ˛inut multe conferin˛e la nivel mondial. A∫ dori s„ v„ supun aten˛iei doar c‚teva dintre efectele nocive cele mai importante pe care le provoac„ fumatul:

— Fumul de ˛igar„ con˛ine 4000 de substan˛e nocive, dintre care peste 40 sunt cancerigene; la c‚teva secunde dup„ primul fum, substan˛ele cancerigene intr„ Ón pl„m‚ni, iar dup„ c‚teva minute ritmul inimii ∫i tensiunea cresc, laringele ∫i ochii se irit„ ∫i monoxidul de carbon intr„ Ón s‚nge.

— Peste 80% din cazurile de cancer pulmonar apar la fum„tori, al c„ror risc de a face aceast„ boal„ este de 10 ori mai crescut dec‚t la nefum„tori.

— Riscul de a face infarct miocardic este dublu pentru cei care fumeaz„.

— Copiii n„scu˛i din p„rin˛i fum„tori sunt mai predispu∫i s„ fac„ pneumonie sau bron∫it„ Ón primul an de via˛„.

— Cei care sunt c„s„tori˛i cu o persoan„ fum„toare sunt de 4 ori mai predispu∫i s„ moar„ de cancer pulmonar din cauza fumatului pasiv.

— Fumatul favorizeaz„ apari˛ia cancerului de buze, limb„, laringe, esofag, vezic„, stomac.

— O ˛igar„ arde, Ón medie, 12 minute, timp Ón care polueaz„ mediul Ónconjur„tor, oblig‚ndu-i pe cei din jur s„ îfumeze“ pasiv.

— Fiecare ˛igar„ fumat„ v„ scurteaz„ via˛a cu 14 minute ∫i jum„tate.

— Riscul de a avea un atac de inim„ este de 250 de ori mai mare dac„ fumezi.

— Riscul de a te expune la emfizem pulmonar este de 80 de ori mai mare dac„ fumezi.

— Fumatul cauzeaz„ o respira˛ie nepl„cut„, Óng„lbene∫te dantura, Óngra∫„ p„rul, Ómb‚cse∫te hainele, las„ pete galbene pe degete ∫i buze, gr„be∫te apari˛ia ridurilor, scade rezisten˛a la r„ceal„ ∫i grip„.

— O persoan„ care fumeaz„ timp de un an un pachet de ˛ig„ri pe zi va avea un litru de gudron depozitat Ón pl„m‚ni.

Œn calitatea mea de deputat ∫i, mai ales, ca fost director general al Regiei Na˛ionale a P„durilor ROMSILVA, am militat Óntotdeauna pentru o via˛„ curat„, echilibrat„, f„r„ excese ∫i Ón deplin acord cu natura. Mia∫ dori foarte mult ca apelul meu de la aceast„ Ónalt„ tribun„ s„ nu r„m‚n„ f„r„ rezultate, iar lupta comun„ a iubitorilor de natur„ ∫i s„n„tate sa fie Óncununat„ de succes.

Asist„m Ón ultima perioad„ la o lupt„ surd„ Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i corpul magistra˛ilor, pe fondul unor modific„ri pe care Ministerul Justi˛iei dore∫te s„ le efectueze Ón legisla˛ia din domeniu. Este bine ∫tiut c„ guvernarea actual„ nu dore∫te s„ aib„ ingerin˛e Ón desf„∫urarea actului de justi˛ie ∫i c„ respect„ inamovibilitatea judec„torilor ∫i independen˛a procurorilor. Constat‚nd, Óns„, c„ lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i a crimei organizate nu d„ rezultatele scontate, este nevoit„ s„ intervin„ prin mecanisme legale care s„ permit„ o mai mare eficien˛„ a justi˛iei Ón acest domeniu.

Este binecunoscut c„ responsabilitatea Ón ceea ce prive∫te aderarea Rom‚niei la U.E. la 1 ianuarie 2007 revine guvern„rii actuale ∫i, ca atare, aceasta trebuie s„ ia m„surile necesare, Ón conformitate cu Constitu˛ia ˛„rii, astfel Ónc‚t s„ nu ni se impun„ clauza de salgvardare, ceea ce ar duce la am‚narea intr„rii ˛„rii noastre Ón U.E. Ón 2008. Schimbarea modului de numire Ón func˛ii de conducere a judec„torilor ∫i a procurorilor la toate nivelele nu poate s„ fie dec‚t benefic„, Óntruc‚t ar disp„rea influen˛a politic„ Ón numire, locul acesteia fiind luat de competen˛„, cu at‚t mai mult cu c‚t aceste concursuri vor fi organizate de Consiliul Superior al Magistraturii, ceea ce va garanta neimplicarea politicului. Limitarea func˛iei de conducere la dou„ mandate a c‚te 3 ani, cu repetarea examenului dup„ primii trei ani, nu va face dec‚t s„ impun„ o c‚t mai mare aten˛ie Ón ceea ce prive∫te modul de abordare a problemelor profesionale, c‚t ∫i de management Ón conducere. Mai mult, limitarea la o perioada de conducere de ∫ase ani are rolul de a nu fi ∫ef pe via˛„ ∫i a avea o atitudine dictatorial„ cu subalternii ∫i colegii. Mai mult, scoaterea prin lege a dreptului de Ónscriere la concurs f„r„ acordul ∫efului ierarhic va determina mai mul˛i judec„tori ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 procurori tineri competen˛i s„ se Ónscrie la examenele de promovare f„r„ teama de a fi supu∫i unor presiuni din partea ∫efilor direc˛i.

Guvernul dore∫te, de asemenea, ca activitatea ∫efilor de judec„torii ∫i parchete s„ fie evaluate dup„ ni∫te criterii obiective, stabilite de C.S.M., ∫i, Ón cazul Ón care rezultatele nu sunt corespunz„toare, respectiva persoan„ s„ r„spund„ cu func˛ia. Toate aceste modific„ri propuse nu iau nimic din prerogativele C.S.M., dar vor con∫tientiza mai mult pe acei magistra˛i care se consider„ stat Ón stat ∫i vom avea mai pu˛ine situa˛ii c‚nd pe acela∫i caz se dau solu˛ii diametral opuse f„r„ ca s„ se explice ∫i s„ motiveze decizia Ón cauz„.

Ca urmare a celor men˛ionate mai sus, sper ca politicienii s„ fie con∫tien˛i de responsabilitatea care le revine ∫i s„ fie de acord cu propunerile venite din partea Ministerului Justi˛iei, astfel ca Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007 s„ fim ∫i noi, rom‚nii, cet„˛eni ai Uniunii Europene.

Printr-o ini˛iativ„ a Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii va fi lansat un program de reform„ a Ónv„˛„m‚ntului pre∫colar ce va fi finan˛at printr-un Ómprumut Ón valoare de 43 de milioane de euro de la Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei — B.D.C.E.

Salut„m decizia ministerului, care negociaz„ termenii Ómprumutului ∫i lucreaz„ la proiectul de reform„ ce va viza reabilitarea cl„dirilor gr„dini˛elor, dotarea cu mobilier ∫i material didactic, schimbarea programei educa˛ionale, preg„tirea personalului educator, dar ∫i o component„ de suport pentru copiii cu probleme speciale — deficien˛e de g‚ndire, de vorbire, de dezvoltare motric„ — ∫i p„rin˛ii acestora.

Sper„m cu to˛ii c„ programul va primi finan˛area extern„ de care Ónv„˛„m‚ntul pre∫colar are at‚ta nevoie.

Totodat„, ministerul a decis realocarea pentru Ónv„˛„m‚ntul pre∫colar a 1,5 milioane de euro din bugetul de stat pe 2005, aceste fonduri urm‚nd s„ fie folosite Ón programele de preg„tire a educatoarelor ∫i pentru dotarea cu material didactic ∫i de evaluare a capacit„˛ilor fizice ∫i psihice ale copiilor.

Av‚nd Ón vedere c„ dup„ 1989 acest segment al Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc a fost ignorat aproape total, poate c„ a venit momentul s„ ne Óndrept„m aten˛ia spre copii, c„ci ei sunt viitorul ˛„rii. Pe de alt„ parte, daca investi˛ia Ón copii este timpurie, remedierea deficien˛elor de cunoa∫tere ∫i comportamentale d„ rezultate mai bune ∫i ajut„ la reducerea, pe viitor, a ratei repeten˛iei ∫i a abandonului ∫colar, lucru ar„tat de nenum„rate studii.

Un lucru este clar, Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc trebuie scos din izolarea Ón care s-a aflat Ón ultimii ani ∫i compatibilizat cu standardele europene.

Suntem siguri c„ demersurile Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii vor avea un final favorabil, iar rezultatele ce vor fi demonstrate Ón timp vor fi pe m„sura a∫tept„rilor!

îUn deputat la curtea regelui «Umilin˛„»“

Oriunde mergi, unde te Óntorci, nu auzi dec‚t vorbe veninoase, sudalme, jigniri ∫i atacuri dure la adresa

parlamentarilor. A tuturor senatorilor ∫i deputa˛ilor, f„r„ excep˛ie. Dac„ stai la r‚nd s„-˛i pl„te∫ti taxele ori la ghi∫eu s„-˛i pl„te∫ti lumina, pretutindeni te Ónt‚mpin„ folclorul preferat al cet„˛eanului îbine informat“ de la televizor ori din ziare, care ∫tie c„ am Mercedes, de∫i de la Camera Deruta˛ilor am primit Dacia Nova, c„ a∫ avea vile, palate ∫i conturi grase, colec˛ii de art„ ∫i alte mofturi. Nu auzi pe nimeni s„-i urasc„ pe Patriciu de la îPetromidia“, ori pe Hayssam de la îIFET“ Nehoiu, pe Iskandarani, prin˛ul Banatului, pe Taher de la îMarriott“, ori pe Hrebenciuc de peste tot... De vin„ pentru dezastrul ˛„rii probabil c„ sunt eu, de∫i nu am nici averi, nici ma∫in„ ∫i stau la bloc. Eu primesc zilnic, din partea trec„torilor gr„bi˛i, palmele cele mai grele. A∫a Ómi trebuie dac„ mi-a intrat Ón cap ideea fix„ c„ eu trebuie s„ am un comportament exemplar, s„ respect legile, s„ nu m„ las atras de miracolul banilor ∫i al huzurului. To˛i dau cu noroi ∫i m„ ur„sc de moarte, f„r„ s„ se Óndoiasc„ m„car o clip„ c„ nu a∫ fi ho˛, devalizator al economiei, corupt sau traficant de influen˛„. Zadarnic trudesc cinstit, zi ∫i noapte, pentru adev„r ∫i dreptate Ón via˛a ˛„rii mele, pentru binele public al compatrio˛ilor. Nimeni nu vrea s„ aud„ c„ mai exist„ ∫i oameni cinsti˛i, caractere ferme, rezistente la bolile veacului de mocirl„ Ón care ne consum„m zilele date de Dumnezeu. Dup„ ani ∫i ani de suferin˛e, de renun˛„ri, de eforturi, de judec„˛i cinice ∫i impreca˛ii nemeritate, m„ Óncumet s„ r„m‚n neclintit, de∫i sf‚∫iat de fr„m‚nt„ri ∫i de neputin˛„. Trec pe l‚ng„ mine balaoache∫i Ón îgipane“ stropindu-m„ Ón b„taie de joc, trec gulera˛ii, dar ∫i dezmo∫teni˛ii, care m„ Ónjur„, f„r„ s„ ∫tie ce fel de parlamentar sunt eu. Nimeni nu mai pare dispus s„-mi acorde nici o ∫ans„. Ei decreteaz„ cu n„duf: îto˛i sunt la fel“, înu mai cred pe nimeni“, îto˛i fur„“, îto˛i se Ómbuib„“, îto˛i ne-au s„r„cit“, îto˛i ne mint“, îam v„zut eu la televizor“...

Drept pentru care, fiindc„ nu fusesem destul de umilit Ón fiecare zi de l„comia maladiv„ a unora ∫i de buim„ceala intoxic„rilor mediatice ale altora, a mai venit ∫i fabrica de otrav„ ∫i de fum a tuciuriului Valentin Nicolau, a∫a-zisul pre∫edinte-director general al SRTV, care Óncaseaz„ 107 milioane pe lun„, de∫i legea Ói permite numai jum„tate, care Ómi d„ lovitura de gra˛ie. Echipa trimis„ de el la Camera Deputa˛ilor, Ón preajma Pa∫telui, cu lec˛ia diversiunii ∫i manipul„rii bine Ónv„˛at„, m-a Óntrebat unde merg s„ petrec s„rb„torile pascale: Ón Azore, Ón Hawai sau Ón Creta. Le-am spus cinstit c„ de mul˛i ani nu am concedii nici Ón ˛ar„, dar„mite Ón str„in„tate, c„ nu am devalizat eu economia na˛ional„. Le-am mai spus c„, dup„ 5 ore de dezbateri Ón plen, plec la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, unde urmeaz„ alte 4—5 ore de audieri ale pilo˛ilor de la îTarom“ afla˛i Ón grev„, ∫i ale liderilor Sindicatului îNicolae Malaxa“ de la Uzinele Republica, care se confrunt„ cu o situa˛ie explozibil„. Seara, la Telejurnal, rom‚nii au putut vedea c‚t„ dreptate au s„-i Ónjure pe to˛i parlamentarii, dar mai ales pe mine. Œnregistrarea fusese trucat„ cu mare m„iestrie. Œn timp ce eu spuneam c„ dup„ dezbaterile Ón plen merg la comisie, unde avem o ordine de zi Ónc„rcat„, telespectatorilor li se ar„ta sala de ∫edin˛e a comisiei, goal„, filmat„, cu siguran˛„, Óntr-o alt„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 zi, din moment ce Ón ziua respectiv„ casetele audio Ónregistrate la audieri ∫i stenogramele stau m„rturie c„ Ón acea sal„, Ón acea zi, membrii Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, deci ∫i eu, au lucrat intens.

Gheara neagr„ a barbariz„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti st„ Ón spatele televiziunilor ∫i a ziarelor alimentate cu bani negri din afaceri mafiote, cu patrimoniul public. Mark Twain titra una din c„r˛ile sale, îUn yankeu la Curtea Regelui Arthur“, iar eu m„ simt, stima˛i domni, un deputat rom‚n la Curtea Regelui îUmilin˛„“.

îCopiii spun lucruri tr„snite“ este o foarte apreciat„ emisiune la una din televiziunile centrale.

îPoliticienii spun lucruri tr„snite“ nu este o emisiune de televiziune, dar reprezint„ o realitate. S‚mb„t„, la Craiova, pre∫edintele P.S.D., Mircea Geoan„, a spus îlucruri tr„snite“. El a asimilat îmeciul“ Putin — Hodorkovski cu un meci B„sescu — Patriciu. Este adev„rat, Dinu Patriciu a avut, la momentul lu„rii unor decizii politice, alte pozi˛ii Ón ceea ce prive∫te alian˛a dintre P.N.L. ∫i P.D. ∫i ar fi dorit ca la Cotroceni s„ candideze un membru P.N.L., dar, dup„ luarea deciziilor politice, le-a recunoscut ∫i le-a respectat.

Nu este greu de ghicit de ce Mircea Geoan„ a f„cut aceast„ paralel„. Are foarte multe motive. Sau Óncearc„ s„ Ómpu∫te mai mul˛i iepuri dintr-un foc.

1. A Óncercat s„ intre Ón aten˛ia presei cu o astfel de declara˛ie. Deci este o chestiune de imagine.

2. Œncearc„ s„ acrediteze ideea c„ exist„ un r„zboi Ón Alian˛„ Óntre P.N.L. ∫i tandemul P.D. — Traian B„sescu.

3. Œncearc„ s„ acrediteze ideea c„ Traian B„sescu Ó∫i dep„∫e∫te prerogativele ce ˛in de func˛ia sa ∫i c„ dirijeaz„ activitatea justi˛iei.

4. Œncearc„ s„ acrediteze ideea c„ reforma Ón justi˛ie, promovat„ de ministrul Monica Macovei, nu ar avea alt scop dec‚t acela de a asigura controlul politicului asupra celei de-a treia puteri Ón stat.

Ce a realizat, de fapt, prin aceast„ compara˛ie, domnul Mircea Geoan„?

1. A reu∫it s„ capteze aten˛ia mass-media. Vom vedea, Óns„, cum vor cataloga anali∫tii aceast„ declara˛ie. P‚n„ acum, semnalele nu prea sunt favorabile pre∫edintelui P.S.D.

2. Un prim efect de bumerang. Un r„zboi Ón Alian˛„ nu exist„ ∫i acest lucru rezult„ chiar din declara˛iile publice f„cute de Dinu Patriciu. Dar fostul vicepre∫edinte al P.N.L., ∫i nu numai el, a ar„tat cu degetul spre fo∫tii locatari ai Cotroceniului: Ioan Talpe∫ ∫i Ion Iliescu. Chiar dac„ Ón acest moment o punere la zid a lui Talpe∫ ∫i Iliescu ar fi benefic„ pentru Mircea Geoan„, s„ nu uit„m c„ atacurile celor doi Ómpotriva ROMPETROL ∫i imixtiunile Ón justi˛ie sunt de pe vremea c‚nd erau 100% sub sigla unui P.S.D. pe care Mircea Geoan„ Ól accepta ∫i Ól slujea cu abnega˛ie.

3. Al doilea efect de bumerang: P.S.D. a fost cel ce a controlat ∫i Ónc„ mai controleaz„ justi˛ia.

Prin absurd, dac„ Mircea Geoan„ ar avea dreptate, atunci dou„ ar fi consecin˛ele:

1. Un B„sescu Ón Rom‚nia egal cu Putin ar Ónsemna spulberarea Ón foarte scurt timp a unui P.S.D. aflat, ∫i a∫a, Óntr-o stare lent„ de disolu˛ie.

2. Un B„sescu care dicteaz„ cum trebuie s„ ac˛ioneze justi˛ia ar Ónsemna un veto din partea Uniunii Europene Ón ceea ce ne prive∫te. Chiar nu vreau s„ cred c„ acest lucru Ól urm„re∫te pre∫edintele P.S.D., dar orice este posibil.

Un vechi proverb rom‚nesc, îHo˛ul strig„: prinde˛i ho˛ul!“, se potrive∫te de minune ac˛iunilor de ultim„ or„ ale P.S.D..

Am aflat c„ pre∫edintele P.S.D., Mircea Geoan„, a declarat s‚mb„t„, Óntr-o conferin˛„ de pres„, c„ pre∫edintele Uniunii Na˛ionale a Consiliilor Jude˛ene din Rom‚nia, Liviu Dragnea, va prezenta la Strasbourg un centralizator cu abuzurile f„cute de actuala putere. Tot domnul Geoan„ a f„cut cu aceast„ ocazie urm„toarea declara˛ie: îEste inimaginabil la ce abuzuri ∫i la ce presiuni sunt supu∫i primarii, ∫i Ón special cei ai P.S.D., de actuala coali˛ie. Am lucrat la un centralizator al abuzurilor, ce va fi dus de c„tre Liviu Dragnea, pre∫edintele U.N.C.J., la Strasbourg. Sunt exemple clare cu primari ai P.S.D. care au primit ∫i 60 de controale Óntr-o lun„.“

Cine nu cunoa∫te realit„˛ile din Rom‚nia de ast„zi ar putea crede c„ actuala putere ar guverna dup„ re˛eta unei dictaturi latino-americane. Este adev„rat, despre a∫a ceva se poate vorbi pentru perioada 2001 — iulie 2004. Stau ∫i m„ Óntreb dac„ nu cumva domnul Geoan„ a uitat din ce partid face parte sau dac„ a uitat ce a f„cut acest partid, adic„ P.S.D., Ón perioada respectiv„. Am s„-i reÓmprosp„tez memoria: peste 50% dintre primarii P.N.L. ∫i P.D., dar ∫i ai altor partide, ca P.N.fi.C.D. sau P.R.M., au fost Ónregimenta˛i Ón P.S.D. Este adev„rat, unii, dar nu mul˛i, au migrat din oportunism. Ceilal˛i, Óns„, au f„cut acest pas fie din cauza presiunilor P.S.D., fie au optat pentru partidul de guvern„m‚nt pentru c„ numai Ón aceast„ situa˛ie reu∫eau s„ primeasc„ fondurile necesare ∫i legale pentru comunitatea pe care o coordonau. Œi reamintesc domnului Geoan„ c„ primarii care nu apar˛ineau P.S.D. erau clar discrimina˛i Ón ceea ce prive∫te fondurile de la buget. ™i au mai fost ∫i multe, multe alte activit„˛i ale P.S.D., Ón raport cu primarii altor partide politice, care cu adev„rat ar fi trebuit s„ ajung„ la cuno∫tin˛a — unele chiar au ajuns — oficialilor europeni de la Congresul Puterilor Locale ∫i Regionale de la Strasbourg.

De unde a scos domnul Geoan„ inimaginabilele abuzuri ale actualei puteri asupra primarilor P.S.D.? Œn pres„ nu am v„zut semnale despre a∫a ceva. A, da, despre primari ai P.S.D. din mandatul trecut sau care au fost reale∫i, este adev„rat, am citit c„ se fac sau s-au f„cut unele, nu zeci de controale. Dar toate sunt justificate. S„ nu uit„m de numeroasele exemple de asfalt„ri electorale, de numeroasele alte categorii de activit„˛i ale acestora care au ocolit legea. Este cumva domnul Geoan„ Ómpotriva exercit„rii unui control asupra vreunui primar P.S.D. din vreo localitate lovit„ de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 inunda˛ii datorit„ m„surilor defectuoase Ón domeniu, luate Ón ultimul timp? Eu cred c„ nu, de∫i sunt convins c„ ∫i astfel de controale sunt trecute la capitolul abuzuri inimaginabile de c„tre pre∫edintele P.S.D.

P.S. Pentru c„ doresc s„ contribui la bunul mers al administra˛iei locale, Ói ofer domnului Geoan„ c‚teva exemple de abuzuri ale unor ale∫i locali care ar putea fi reclamate chiar ∫i la instan˛e administrative interna˛ionale: vicepre∫edin˛ii Consiliului Jude˛ean Satu Mare, Gheorghe Ciocan ∫i L„cr„mioara Paula Mare, reprezentan˛i ai P.S.D., sunt ∫i membri ai Autorit„˛ii Teritoriale de Ordine Public„, func˛ie remunerat„, deci sunt Ón incompatibilitate. Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i-a exprimat punctul de vedere fa˛„ de aceast„ chestiune, confirm‚nd starea de incompatibilitate.

Œn ultima perioad„, Ón via˛a politic„ rom‚neasc„ se vorbe∫te din ce Ón ce mai rar despre rela˛iile interetnice, despre intoleran˛a etnic„. Am putea spune chiar c„ este un semn bun, un semn de normalitate.

Decenii Óntregi, comuni∫tii au cultivat du∫m„nia dintre rom‚ni ∫i maghiari, iar cei mai Ón v‚rst„ mai tr„iesc sub imperiul acestei propagande. Am crezut c„ ∫i la acest capitol tinerii sunt cei ce pot schimba ceva. Din p„cate, Óns„, Ón decurs de mai pu˛in de 6 luni, Ón municipiul Sf‚ntul Gheorghe s-au Ónt‚mplat dou„ evenimente extrem de grave:

1. Œn decembrie anul trecut, cu ocazia amplas„rii de c„tre autorit„˛ile locale a unei pl„cu˛e comemorative Ón memoria unui renumit savant, directoarea Grupului ™colar îConstantin Br‚ncu∫i“ a scos copiii din clase ∫i a organizat un miting de protest Óncerc‚nd s„ Ómpiedice amplasarea pl„cu˛ei comemorative, Ón timp ce copiii scandau sloganuri antimaghiare. A fost nevoie de interven˛ia poli˛iei.

2. Œn ultimele s„pt„m‚ni, Óntr-un ora∫ unde peste 75% din locuitori sunt maghiari, grupuri formate din tineri rom‚ni au b„tut mai mul˛i copii maghiari pentru simplul motiv c„ ei vorbeau pe strad„ ungure∫te. Majoritatea acestor tineri rom‚ni sunt veni˛i din alte jude˛e ∫i Ónva˛„ la Grupul ™colar îConstantin Br‚ncu∫i“.

Deci ceea ce este comun la cele dou„ evenimente este faptul c„ ne conduc la aceea∫i institu˛ie de Ónv„˛„m‚nt: Grupul ™colar îConstantin Br‚ncu∫i“.

Sunt convins c„ nu copiii, ci p„rin˛ii ∫i profesorii lor sunt principalii vinova˛i. Este evident faptul c„ Ón aceast„ institu˛ie copiii sunt educa˛i s„ urasc„, s„ resping„, s„ loveasc„.

De aceea, cer Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii s„ ancheteze cazul ∫i s„ ia m„suri Ómpotriva celor care folosesc copiii pentru realizarea unor scopuri politice. Sper c„ aceste evenimente reprezint„ doar excep˛ii ∫i nu regula.

Stima˛i colegi, un exemplu de convie˛uire este rela˛ia mea cu mul˛i tineri rom‚ni din Ardeal: c‚nd ne Ónt‚lnim, vorbim fiecare Ón limba celuilalt. Ca semn de respect. Cu at‚t mai mult cu c‚t ∫tergerea grani˛elor prin integrarea Ón U.E. va duce spre o consolidare a identit„˛ilor

regionale, deci va conta mai mult faptul c„ suntem ardeleni dec‚t faptul c„ suntem rom‚ni sau maghiari.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îŒn lipsa unei strategii coerente, premierul T„riceanu recurge la c‚rpeli pentru acoperirea deficitului la fondul de s„n„tate“.

De la instalarea Cabinetului T„riceanu, sistemul de s„n„tate din Rom‚nia, trecut sub patronajul domnului ministru Cintez„, sufer„ criz„ dup„ criz„, mai r„u ca un bolnav cardiac.

Ceea ce este frapant este c„ nici unul din factorii responsabili din domeniu nu se g‚nde∫te s„ resusciteze sistemul, l„s‚ndu-i pe al˛ii s„ arunce pe pia˛„ solu˛ii care nu pot fi catalogate dec‚t c‚rpeli de moment. A∫a se face c„ premierul T„riceanu a ajuns s„ invoce varianta, chipurile, salvatoare, de a impune plata contribu˛iei la fondul de s„n„tate ∫i categoriilor de pensionari ∫i beneficiarilor de venit minim garantat, pentru acoperirea deficitului creat la fondul asigur„rilor sociale de s„n„tate.

Varianta T„riceanu nu numai c„ nu acoper„ nici pe jum„tate din necesar, dar nici nu va readuce sistemul din s„n„tate la via˛„. Chiar premierul a recunoscut, Ón momentul lans„rii acestei solu˛ii disperate, c„ oric‚˛i bani s-ar aloca s„n„t„˛ii, gestionarea lor va fi tot catastrofal„.

Totu∫i, nu faptul c„ primul ministru Óncearc„ s„ rezolve problema s„n„t„˛ii ne deranjeaz„, ci modul Ón care Ón˛elege s„ o fac„, ciupind de ici, de acolo, pentru a umple sacul.

Nu l-am auzit, Óns„, pe primul-ministru cer‚ndu-i A.V.A.S.-ului, pentru aceast„ cauz„, s„ urgenteze recuperarea datoriilor la fondul de s„n„tate de la agen˛ii economici. Afl„m din pres„ c„ din cele 24.000 de miliarde lei s-au recuperat doar 1.500 miliarde lei. Suma este ridicol„ dac„ ne amintim de vehemen˛a din campania electoral„ a domnului T„riceanu ∫i a colegilor din Alian˛„, care se b„teau cu pumnii Ón piept c„ vor recupera dintr-un foc aceste datorii, chiar cu riscul de a-i lichida pe r„u-platnici.

De asemenea, nu l-am auzit pe primul-ministru cer‚ndu-i colegului de la Finan˛e s„ renun˛e la administrarea fondului de s„n„tate Ón favoarea caselor de asigur„ri de s„n„tate, de∫i tot Ón campania electoral„, Alian˛a D.A. acuza, la fel de vehement, Guvernul P.S.D. c„, din aceast„ cauz„, sistemul de s„n„tate nu func˛ioneaz„ la standarde.

Oare liderii Alian˛ei nu g‚ndesc c„ s„n„tatea este la fel de prioritar„ ca ∫i relaxarea fiscal„? Am v„zut c‚t de repede, eficient ∫i unitar a ac˛ionat coali˛ia guvernamental„ Ón privin˛a reducerii impozitului la cota unic„ de 16%, care, practic, a grevat bugetul ˛„rii ∫i, implicit, al s„n„t„˛ii. Œntr-adev„r, domnului ministru Popescu Ói este mai u∫or s„ taie dec‚t s„ dea.

Mai mult, de la instalarea domnului Cintez„ Ón fruntea Ministerului S„n„t„˛ii, nu l-am auzit pe primul-ministru cer‚ndu-i acestuia o strategie clar„, coerent„ de revitalizare a sistemului de s„n„tate.

Ce s-a Ónt‚mplat, domnule prim-ministru, cu strategia Alian˛ei D.A. vizavi de salvarea s„n„t„˛ii rom‚ne∫ti, at‚t de mult tr‚mbi˛at„ Ón campania electoral„? Dac„ ea nu a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 existat ∫i nici nu exist„, ar trebui s„ v„ pune˛i capetele luminate s„ o alc„tuiasc„, c‚t nu e prea t‚rziu, ∫i s„ l„sa˛i solu˛iile heirupiste pe planul doi, c„ci nu vor duce la nimic bun.

S„pt„m‚na trecut„, opinia public„ rom‚neasc„ a r„suflat u∫urat„ la auzirea ve∫tii c„ ziari∫tii rom‚ni sunt liberi ∫i se Óntorc acas„. Discursul de duminic„ seara al domnului pre∫edinte Traian B„sescu a adus un plus de Óncredere fa˛„ de institu˛iile statului rom‚n, specifice unor asemenea evenimente, a c„ror imagine a fost p‚n„ acum foarte ∫ifonat„.

Departe de mine g‚ndul de a Óncepe o polemic„ pe tema anchetei ce se afl„ Ónc„ Ón derulare ∫i al c„rei rezultat Ól a∫tept„m Óntr-un raport elaborat de institu˛iile autorizate. Nu vreau s„ discut aici chestiunea implic„rii unor persoane din Rom‚nia, de orice etnie, na˛ionalitate sau religie ar fi ele, sau chiar a condi˛iilor plec„rii ziari∫tilor Ón Irak, aspecte ce sper c„ vor fi l„murite de acela∫i raport.

Dar, pentru moment, de bucurie, am uitat cu to˛ii c„ Ón vestul ˛„rii mii de oameni ∫i-au pierdut avu˛ia de o via˛„, c„ sistemul sanitar este Óntr-o situa˛ie extrem de dificil„ — chiar zilele trecute, la Constan˛a, au existat dou„ scandaluri, c„ Ónv„˛„m‚ntul ∫i cultura sunt Ónc„ v„zute ca ni∫te rude s„race.

Am c‚teodat„ impresia, urm„rind mass-media, c„ tr„im Óntr-o ˛ar„ Ón care numai r„pirile, crimele, violurile reprezint„ ∫tiri de prima pagin„ sau demne de _prime time_ .

Cu dou„ zile Ónainte de eliberarea jurnali∫tilor, la Cannes, t‚n„rul regizor rom‚n, Cristi Puiu, c‚∫tiga un premiu important pentru cinematografia rom‚neasc„, Ón ignoran˛a general„ a presei rom‚ne∫ti. Poate nu ∫tim sau nu vrem s„ ne bucur„m de victoriile noastre, c‚t de mici ar fi ele, ∫i c„ut„m numai senza˛ionalul ∫i aspectele negative.

Œn acela∫i timp, exist„ sute de tineri care sunt olimpici Ón diverse discipline ∫colare, sunt absolven˛i ai unor universit„˛i de prestigiu din str„in„tate, dar care nu Ó∫i pot g„si un loc de munc„ bine pl„tit Ón ˛ar„ ∫i sunt nevoi˛i s„ lucreze peste hotare, acolo unde inteligen˛a este pre˛uit„ la adev„rata sa valoare.

M„ consider reprezentantul Ón Parlament al tinerei genera˛ii at‚t datorit„ v‚rstei, c‚t ∫i modului Ón care g‚ndesc ∫i cred c„ schimb„rile politice survenite la sf‚r∫itul anului trecut li se datoreaz„ Ón mare parte, iar noi le dator„m g„sirea unor solu˛ii Ónainte de aderarea Rom‚niei la U.E., moment Ón care vom face parte din pia˛a comun„ Ón care for˛a de munc„ bine preg„tit„ reprezint„ o valoare inestimabil„.

Asist„m la un eveniment politic c‚nd una dintre ˛„rile fondatoare ale Europei unite care, Ón anul 1950, prin discursul ministrului s„u de externe, Robert Schuman, propunea Germaniei crearea unei federa˛ii europene indispensabile pentru men˛inerea p„cii, dup„ 55 de ani respinge Tratatul Constitu˛ional al Uniunii Europene.

Este evident c„ Ón fa˛a Uniunii Europene se ivesc probleme deosebite a∫a cum pu˛ini s-ar fi a∫teptat, ace∫tia fiind numi˛i eurosceptici.

Refuzul Fran˛ei ∫i perspectiva unui vot asem„n„tor Ón Olanda va impune o nou„ abordare politic„ Ón cadrul Uniunii Europene.

Rom‚nia se pare c„ intr„ Óntr-o conjunctur„ interna˛ional„ destul de complicat„: votul negativ al francezilor pentru Constitu˛ia European„, alegerile anticipate din Germania nu fac dec‚t s„ contribuie la pozi˛ion„ri ∫i repozi˛ion„ri ale statelor membre at‚t Óntre ele, c‚t ∫i Ón rela˛ia cu celelalte na˛iuni, inclusiv cele care au semnat Tratatul de aderare.

Cu toate acestea, este important de spus c„ toate specula˛iile privind oprirea parcursului european al Rom‚niei trebuie s„ Ónceteze. Nu trebuie s„ ne oprim din procesul de finalizare a angajamentelor luate.

Europa este o structur„ solid„ care, acum, dup„ experien˛a francez„, va privi cu mai mult„ aten˛ie evolu˛ia Rom‚niei, Ón care multe dintre lucrurile deja a∫ezate vor suferi unele modific„ri, ceea ce va presupune eforturi mai mari, reforme mai substan˛iale, angajamente Óndeplinite la timp ∫i monitoriz„ri foarte exigente.

Acest fapt se traduce printr-un efort mai mare, mai mult„ munc„ ∫i seriozitate din partea noastr„ pentru a dovedi Europei c„ merit„m pe deplin statutul de membri.

Rom‚nia trebuie s„ dea dovad„ de maturitate politic„, s„-∫i vad„ de drumul s„u, indiferent de Ónt‚mpl„rile din via˛a politic„ a altor na˛iuni, demonstr‚nd, prin continuarea reformelor ∫i Óndeplinirea obliga˛iilor asumate, c„ merit„ s„ fie acceptat„ Ón marea familie european„.

Suntem Óntr-o perioad„ Ón care numai munca noastr„, numai realiz„rile noastre pot fi hot„r‚toare Ón ceea ce prive∫te integrarea la termenul stabilit de 1 ianuarie 2007.

Cu stupoare constat„m c„ de disperarea unor oameni sinistra˛i profit„ al˛i oameni, transform‚nd distribu˛ia ajutoarelor Óntr-o afacere de succes ∫i m„rire a propriilor familii ∫i din drama oamenilor surs„ de capital politic.

Ca urmare a sesiz„rilor f„cute de cet„˛enii comunei Foeni, greu Óncerca˛i de calamit„˛i, prefectul Ovidiu Dr„g„nescu a hot„r‚t trimiterea Corpului de Control al Prefecturii s„ verifice situa˛ia de la fa˛a locului.

Acest lucru, se pare, i-a f„cut pe unii oameni, care, probabil, se sim˛eau cu musca pe c„ciul„, s„ cear„ dispera˛i ajutorul patronilor lor politici. Cei din urm„, prin portdrapelul lor, fost locuitor al Timi∫ului, actual rezident de Cornu, f„r„ ezitare ∫i f„r„ s„ cunoasc„ crunta realitate, Óncep s„ arunce Ón st‚nga ∫i Ón dreapta cu cuvinte grele, uit‚nd c„ oamenii propu∫i chiar de P.S.D. pentru func˛iile publice nu s-au putut st„p‚ni ∫i au b„gat m‚na p‚n„ la cot Ón ajutoarele ajunse Ón comun„, lucru dovedit de controalele efectuate de Corpul de Control al Prefecturii ∫i de Garda Financiar„.

Domnii S‚rbu ∫i Geoan„ au ales astfel s„ sar„ Ón ap„rarea unor impostori f„r„ Dumnezeu, catalog‚nd drept îumiliri“ ∫i îie∫iri deplasate“ reac˛iile imediate ale autorit„˛ilor jude˛ului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 Consider„m acest lucru descalificant pentru doi fo∫ti mini∫tri care, p‚n„ nu demult, reprezentau peste hotare imaginea ∫i interesele Rom‚niei, cei doi demonstr‚nd astfel c„ ac˛iunilor lor politice din ultimii ani nu a fost o Ónt‚mplare.

Cerem pe aceast„ cale autorit„˛ilor competente pedepsirea vinova˛ilor, iar celor care urm„resc doar c‚∫tigarea capitalului politic decen˛„ ∫i bun-sim˛ Ón comportament ∫i declara˛ii.

îGuvernul Ó∫i face campanie de imagine pe banii SAPARD!“

Ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, a g„sit o nou„ metod„ de cheltuire a banilor, caravanele SAPARD! Conform programului ini˛iat de îbaciul“ ministerului, peste 2.000 de localit„˛i vor fi îc„lcate“ de reprezentan˛ii Agen˛iei SAPARD ∫i de cei ai Ministerului Agriculturii. Cu siguran˛„, nu vor lipsi din caravan„ nici politrucii.

Cic„ rostul cheltuirii a peste 600.000 de euro este acela de a-i informa pe rom‚nii proprietari de p„m‚nt despre modalit„˛ile de accesare a fondurilor SAPARD. Cam scump„ treaba asta care miroase clar a campanie de imagine! R„m‚ne de v„zut cum Ói va determina speciali∫tii lui Flutur pe am„r‚˛ii care practic„ o agricultur„ de subzisten˛„ s„ se repead„ la banii SAPARD-ului. Oricum, pentru ei r„m‚n doar un simplu vis. Ne Óntreb„m de ce pentru cei 600.000 euro nu a fost g„sit„ o alt„ Óntrebuin˛are. Agricultorul rom‚n nu de informa˛ii duce lips„, ci de ajutor concret! Fermierul nostru Ónc„ se love∫te de birocra˛ie.

Membrii Federa˛iei sindicale îAgrostar“ pl„nuiesc s„ vin„ la Bucure∫ti ∫i s„ protesteze pe 2 iunie Ón fa˛a Guvernului. Sindicali∫tii din agricultur„ consider„ c„ cele 14 mii de miliarde lei acordate drept cupoane agricole au sec„tuit inutil bugetul statului, Óncuraj‚nd o agricultur„ falimentar„, Ón care circa 5 milioane de proprietari lucreaz„ c‚te un petic de p„m‚nt de pe urma c„ruia abia Ó∫i duc zilele. Ace∫ti bani ar fi trebuit s„ fie aloca˛i pentru programe de retehnologizare, pentru Óncurajarea asocierii propriet„˛ii Ón vederea exploat„rii mai eficiente.

Au existat chiar ∫i situa˛ii c‚nd bonurile valorice au fost returnate de direc˛iile agricole din teritoriu pentru c„ erau incomplet sau incorect tip„rite. Spre exemplu, de la Br„ila au fost returnate 8.000 de cupoane, pentru tip„rirea c„rora se cheltuiser„ 200 milioane de lei.

™i c‚te astfel de situa˛ii nu or mai fi existat Ón ˛ar„! A∫a c„ ideea ministrului Flutur de a porni caravanele SAPARD prin ˛ar„ este un moft bun doar de a cheltui bani.

## îDictatura nulit„˛ilor“

Pe p„m‚nt sunt dou„ lucruri omniprezente: hidrogenul ∫i pro∫tii. Nulit„˛ile conduc mai peste tot, iar valorile au devenit neputincioase Ón fa˛a Ónfumura˛ilor cu preten˛ii de elite. Lipsa de caracter ∫i de substan˛„, probat„ de cei care ne dirijeaz„ destinele, ar trebui, aparent, s„ ne contrarieze. Dac„ ne-am lua dup„ regulile logicii ∫i normalit„˛ii, firesc ar fi s„ avem conduc„tori a c„ror

statur„ moral„ s„ constituie un exemplu de verticalitate ∫i competen˛„.

Ce rectitudine s„ pretinzi, Óns„, de la ni∫te in∫i care se t‚r„sc ca melcii pe autostrada bunului-sim˛? Trebuie reprimat„, f„r„ Ónt‚rziere, mentalitatea care a f„cut posibil„ asocierea acestor nulit„˛i, grupusculul acesta agresiv, apt s„-∫i impun„ regimul dictatorial asupra majorit„˛ii morale, care se refugiaz„ Ón blazare ∫i t„cere culpabil„, f„c‚nd p‚rtie st‚rpiturilor, impostorilor ∫i lichelelor.

Guvernarea Rom‚niei este vidat„ de valoare: Ó∫i impun mediocrele idei ∫i puncte de vedere nu v‚rfurile, ci loazele genera˛iei noastre inegale. M‚rl„nia se impune asupra bunei-cre∫teri, iar vulgaritatea ieftin„ este mai apreciat„ dec‚t gustul ales. Ce z‚mb„re˛i sunt pro∫tii solemni care ne controleaz„ destinele, ce cretin este r‚njetul superior al gunoaielor parfumate cu ap„ de colonie, ce h‚rjoneal„ mai trag pe la talk-show-uri nulit„˛ile docte ale c„ror sum„ ∫i diferen˛„ sunt egale cu zero!

Ecranul televizorului se Óntunec„ de ru∫ine la apari˛ia curvelor politice care ∫i-au f„cut ideologie din refrenul c‚ntecelor de pahar ∫i program economic din mori∫ca miliardelor furate de la cei îmul˛i ∫i pro∫ti“, a c„ror unic„ ra˛iune de a mai fi Ón via˛„ e slug„reala ∫mecherilor de la putere. Tipografii nu mai prididesc s„ imprime tonele de maculatur„ m‚zg„lit„ cu discursuri demagogice, sloganuri mincinoase ∫i diversiuni otr„vite, prin care bonzii Ó∫i protejeaz„ furtul r„mas Ónc„ nepedepsit.

Imperiile mediatice le asigur„ scutul de protec˛ie Ómpotriva necesarei intr„ri Ón legalitate. C‚rd„∫ia celor murd„ri˛i st„ chez„∫ie p„str„rii intacte a îestablishment“-ului din politic„ ∫i economie. C‚t de nul„ este existen˛a acestor larve microscopice, a c„ror str„danie de a se eterniza Ón istorie prin ceva r„m‚ne idioat„ ca idee ∫i zadarnic„ Ón finalitatea ei! Fierarii me∫teresc la nicovala Rom‚niei de azi, tot lovind cu ciocanul Óntr-o na˛iune c‚ndva independent„, pe care au Ónro∫it-o Ón foc, spre a o modela, dr„ce∫te, mai bine, Ón admira˛ia unei audien˛e lichefiate Ón Oceanul Planetar. A-i asem„na cu animalele pe ace∫ti nedemni lachei ai oligarhiei ar fi o impietate fa˛„ de bl‚ndele ∫i inofensivele necuv‚nt„toare. Nu-i ur‚m pe saltimbancii puterii, pe clovnii circului oficial, pe s„lbaticii cerberi ai plutocra˛iei.

Cel mult Ói dispre˛uim, dispre˛ care vine din imensa grea˛„ pe care apropierea lor ne-o provoac„. Tranzi˛ia ultimilor ani nu e compus„ biochimic din necesara untur„ de pe∫te, ci dintr-un abject ∫i ucig„tor concentrat de cucut„. Neamul rom‚nesc, Ón loc s„ guste prudent, cu v‚rful limbii, din pocalul cu otrav„, l-a dat voinice∫te, din prima, peste cap. Œn timp ce nulit„˛ile Ó∫i fortific„ dictatura, valorile muribunde viseaz„ la Œnviere...

Declara˛ie politic„: îSalaria˛ii din C.E.C. se preg„tesc de grev„“

Federa˛ia sindicatelor din C.E.C., afiliat„ la confedera˛ia sindical„ Blocul Na˛ional Sindical, negociaz„ Ón aceste zile contractul colectiv de munc„ la nivelul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 unit„˛ii ∫i dac„ ast„zi, 31 mai 2005, nu se ajunge la consens, se va declan∫a conflictul de munc„.

Sindicali∫tii solicit„ o majorare a salariilor cu 25% ∫i pl„˛i compensatorii Ón cazul disponibiliz„rilor de personal.

C.E.C. are Ón prezent 9.000 de salaria˛i, iar salariul mediu brut este de 6 milioane de lei fa˛„ de salariul mediu brut pe economie, care este de 9 milioane lei.

Neajungerea la un consens va duce cu siguran˛„ la un conflict cu impact la nivel na˛ional ∫i, de aceea, solicit factorilor de decizie s„ analizeze cu mare aten˛ie cererile legitime ale sindicatului, pentru ca ∫i salaria˛ii din C.E.C. s„ poat„ spune, dup„ negociere, c„ Ó∫i pot permite s„ tr„iasc„ mai bine.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi abordeaz„, din p„cate, incapacitatea unuia dintre mini∫trii actualului Cabinet de a gestiona cu competen˛„ ∫i eficien˛„ p‚rghiile pe care le are, folosind, ca ∫i predecesorul s„u P.S.D.-ist, doar motiva˛ia politic„, clientelar„, cumetria ∫i nepotismul.

Este vorba de ministrul Economiei ∫i Comer˛ului, Ioan Codru˛ Sere∫, care se dovede∫te, p‚n„ acum, un demn continuator al politicii fostului partid de guvern„m‚nt. Pe de o parte, prin men˛inerea fo∫tilor îelefan˛i“ ai P.S.D.-ului Ón p‚rghii importante de conducere din companiile aflate sub conducerea ministerului ∫i pentru c„ Partidul Conservator nu s-a decuplat de la interesul comun cu P.S.D.-ul, de a gestiona, Ón folosul interesului de grup sau personal, contracte ∫i interese de mii de miliarde.

Pe de alt„ parte, de a-∫i numi clientela de partid Ón func˛ii importante Ón consiliile de administra˛ie ale unor societ„˛i gestionate total sau par˛ial de reprezentan˛ii Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.

Un exemplu elocvent pentru str„duin˛a domnului ministru de a desemna cei mai buni reprezentan˛i ai intereselor statului Ón conducerea unor companii este recenta schimbare a reprezentan˛ilor rom‚ni Ón C.A. al îDaewoo“ Mangalia. Astfel, vicepre∫edinte al consiliului a fost numit„ Iuliana Dumitru, specialist„ Ón comunicare, care este, de altfel, consiliera ministrului pe aceast„ zon„. Pe func˛ia de vicepre∫edinte executiv a fost promovat un ∫ef de sec˛ie din ∫antier, care are ca argument de for˛„ calitatea de membru P.U.R. (actualmente P.C.), forma˛iunea politic„ a ministrului Sere∫. Œn structura acestui C.A. apare ∫i un jurnalist apropiat partidului din care face parte domnul Sere∫, prezentatoarea TV Mona Nicolici, fost candidat la Prim„ria Sectorului 1 din partea P.U.R. ™i Ón postura de cenzor a fost plasat un alt consilier al ministrului Sere∫, domnul Ioan Pop. Gurile rele din M.E.C. spun c„ pentru aceast„ pozi˛ie au contat dou„ calit„˛i fundamentale ale respectivului cet„˛ean: îexperien˛a bogat„ Ón ceea ce prive∫te economia unui ∫antier naval, dob‚ndit„ pe vremea c‚nd era mai mare peste alimenta˛ia public„ de la Baia Mare“ ∫i statutul de îposibil viitor socru“ al ministrului economiei.

™i, din p„cate, exemplele sunt mult mai numeroase ∫i la fel de spumoase. Ca s„ nu spun p„guboase pentru Rom‚nia.

Iat„ Ónc„ un motiv Ón plus pentru a-i da dreptate pre∫edintelui Rom‚niei, care solicita imperios alegeri anticipate — pentru a sc„pa de solu˛ii imorale ∫i de aceste practici menite s„ ne ˛in„ prizonieri ai fostelor structuri ∫i practici P.S.D.-iste.

Declara˛ie politic„ privind organizarea ∫i func˛ionarea Jandarmeriei Rom‚ne.

Protestez vehement Ómpotriva deciziei domnului primministru T„riceanu de a respinge propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea ∫i func˛ionarea Jandarmeriei Rom‚ne ∫i a Legii nr. 218/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Rom‚ne.

Protestul meu este mai mult dec‚t justificat, av‚nd Ón vedere situa˛ia foarte grav„ cu care se confrunt„ jude˛ul pe care-l reprezint.

Œn anul 2000, Ón localit„˛ile Ghimpa˛i, Bolintin Vale ∫i Vedea, jude˛ul Giurgiu, au fost construite ∫i corespunz„tor amenajate ∫i dotate cl„diri destinate special angaja˛ilor Jandarmeriei Rom‚ne. Aceste puncte de lucru au fost strategic alese pentru a putea asigura pe Óntreaga suprafa˛„ a jude˛ului ordinea necesar„. Sume uria∫e au fost cheltuite cu aceast„ ocazie absolut inutil, deoarece, ulterior, toate for˛ele au fost mutate pe raza re∫edin˛ei de jude˛, Ón municipiul Giurgiu. Astfel, mai mult de 300 de jandarmi asigur„ lini∫tea ∫i ordinea public„ a unui singur ora∫ din jude˛, aceasta fiind asigurat„ Ón celelalte localit„˛i doar de c‚te un post al Poli˛iei Rom‚ne. Solu˛ia propus„ de autorit„˛i este absolut ridicol„ ∫i naiv„, dac„ se crede Ón realizabilitatea ei: Ón momentul apari˛iei unui incident Ón interiorul jude˛ului, echipe ale jandarmeriei se vor deplasa pentru a aplana eventualele conflicte. Este ridicol, deoarece este imposibil„ o interven˛ie rapid„ Óntr-un jude˛ extins pe o suprafa˛„ de 350 km, Ón condi˛iile Ón care fapte extrem de grave se pot petrece Ón doar c‚teva minute.

Rezultatul este u∫or de ghicit ∫i foarte Óngrijor„tor: jude˛ul Giurgiu este vulnerabil oric‚nd Ón fa˛a criminalit„˛ii. Mai mult de 200.000 de oameni care tr„iesc Ón mediul rural sunt expu∫i nenum„ratelor pericole f„r„ ca institu˛ia de drept specializat„ Ón men˛inerea ordinii publice s„ poat„ interveni, Ón caz de necesitate. Deoarece finan˛area activit„˛ii autorit„˛ii teritoriale de ordine public„ se realizeaz„ din bugetul jude˛ului ∫i, implicit, prin contribu˛ia fiec„rui locuitor din jude˛ul Giurgiu, nu numai cei din mediul urban ar trebui s„ beneficieze de serviciile acesteia.

Situa˛ia este cu at‚t mai grav„ cu c‚t Ón interiorul jude˛ului Giurgiu exist„ o numeroas„ comunitate de romi, cunoscute fiind problemele care apar mereu datorit„ violen˛ei la care ace∫tia recurg pentru a-∫i face sim˛it„ prezen˛a. Interven˛ia Jandarmeriei Rom‚ne este, indiscutabil, necesar„ Ón astfel de cazuri.

Œn aceste circumstan˛e, vin la dumneavoastr„ cu o simpl„ Óntrebare de bun-sim˛: care este ra˛ionamentul acestei schimb„ri Ón organizarea Jandarmeriei Rom‚ne, dac„ singurele consecin˛e pe care le putem noi sesiza nu sunt dec‚t negative? ™i, mai ales, care este rolul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 investi˛iei uria∫e f„cute Ón anul 2000 Ón localit„˛ile men˛ionate, dac„ Ón acest moment, acolo, este st„p‚n doar v‚ntul?

Un lucru pe care se pare c„ nu-l Ón˛elege˛i este acela c„ nu ne putem juca cu siguran˛a concet„˛enilor no∫tri ∫i c„ legea nu trebuie s„ fie Ónlocuit„ de f„r„delege. Prin schimbarea f„cut„, jude˛ul Giurgiu a devenit unul dintre cele mai nesigure jude˛e din ˛ar„.

Declara˛ie politic„ privind rezultatele referendumului din Fran˛a ∫i necesitatea continu„rii procesului de integrare al Rom‚niei Ón Uniunea European„

Rezultatele referendumului din Fran˛a nu sunt doar un e∫ec al actualului cabinet francez. Reprezint„ un semnal semnificativ al unei posibile involu˛ii a credibilit„˛ii ideii europene Ón r‚ndul cet„˛enilor unor state membre.

Este Óngrijor„tor faptul c„ acest semnal vine din partea Fran˛ei, cunoscut„ ca cel mai important promotor al Constitu˛iei Europene. Œn mod cert, e∫ecul referendumului din Fran˛a este un pas Ónapoi Ón crearea unei veritabile identit„˛i europene.

Œns„ trebuie s„ privim cu ∫i mai mare Óngrijorare declara˛iile f„cute de purt„torul de cuv‚nt la Uniunii Germane Cre∫tin Democrate, domnul Peter Hintze, care este, totodat„, ∫i vicepre∫edinte al Partidului Popular European.

Trebuie s„ spunem c„ stoparea procesului de aderare al Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„, anun˛at„ de parlamentarul european Ón condi˛iile c‚∫tig„rii alegerilor din Germania de c„tre partidul s„u nu reprezint„ dec‚t un pas semnificativ Ónapoi Ón calea consolid„rii Uniunii Europene.

Europa nu va putea pretinde credibilitate Ón plan interna˛ional dac„ nu Ó∫i poate asuma ∫i responsabilit„˛i. Mai mult, orice nerespectare a unor angajamente deja asumate de c„tre Uniunea European„ este un semnal clar de instabilitate politic„ Ón cadrul Uniunii, dar ∫i de fragilitate func˛ional„ ∫i institu˛ional„.

Pozi˛iile asumate deja Ón cadrul Uniunii Europene, Ón sensul exprim„rii opozi˛iei unor state membre de a acorda subsidii agricole viitoarelor state membre, creeaz„ imaginea unei Europe Ón cadrul c„reia, Ón privin˛a drepturilor pe care le au, unele state sunt mai egale dec‚t celelalte.

Statele europene ∫i, Ón special, Germania nu trebuie s„ uite contribu˛ia semnificativ„ vital„ pe care Statele Unite le-au avut Ón procesul de reconstruc˛ie a Europei, proces din care Rom‚nia ∫i celelalte state est-europene r„mase sub ocupa˛ia trupelor ∫i tancurilor sovietice au fost, Ón mod arbitrar ∫i conjunctural, excluse din cauza unor aranjamente injuste. Suportul american, concretizat Ón celebrul plan Marshall, a fost acordat statelor europene, inclusiv Germaniei, f„r„ reticen˛e, constr‚ngerea sau impunerea oric„rui alt tip de condi˛ii.

Acest model ar trebui s„ fie urmat acum de acelea∫i state europene, care au o datorie moral„ Ón a sprijini procesul de consolidare Ón plan economic ∫i democratic a statelor din estul Europei. Pentru c„, cel pu˛in din

punct de vedere geopolitic ∫i cultural, Rom‚nia a f„cut Óntotdeauna parte dintre aceasta.

îS„-i ajut„m pe rom‚nii din regiunea Cern„u˛i, din Transcarpatia ∫i regiunea Odessa“

Prezenta declara˛ie este adresat„ colegilor de la P.S.D., respectiv fo∫tilor parlamentari de Suceava, care au ap„rut de mai multe ori, cu diferite ocazii, Ón fa˛a electoratului sucevean cu promisiunea c„-i vor ajuta pe fra˛ii no∫tri din regiunea Cern„u˛i. Acest lucru nu s-a Ónt‚mplat, Óns„, cu toate c„, dup„ ∫tiin˛a mea, Guvernul Rom‚niei, prin Departamentul pentru rom‚nii de pretutindeni, a alocat, Ón legislatura trecut„, sume importante de bani ∫i calculatoare pentru elevii de etnie rom‚n„ din regiunea Cern„u˛i — Ucraina.

Lipsa de transparen˛„ a acestui demers care ne-ar fi interesat, desigur, pe to˛i, Ón egal„ m„sur„, indiferent de culoarea politic„, m„ Ómpiedic„ ast„zi s„ vin cu cifre ∫i date foarte exacte Ón fa˛a dumneavoastr„, fo∫tii parlamentari P.S.D. de Suceava ale c„ror nume, probabil, conteaz„ mai pu˛in, au f„cut mai multe declara˛ii presei, Ón publica˛iile î™apte Zile R„d„u˛ene“, îMonitorul de Suceava“, Ón care s-au l„udat cu ajutorul material acordat rom‚nilor din Ucraina, ajutor care nici p‚n„ ast„zi n-a ajuns.

Elevii rom‚ni, ca, de altfel, Óntreaga comunitate rom‚neasc„ din regiunea Cern„u˛i au nevoie de un ajutor concret ∫i mai pu˛in de promisiuni politice, care, dup„ s-a v„zut, sunt destul de palid reflectate Ón realitate. Foarte recent, unele ziare rom‚ne∫ti din regiunea Cern„u˛i: îConcordia“, îPlai rom‚nesc“ etc. evocau acest ajutor din partea Parlamentului Rom‚niei, Ón care Ónc„ mai sper„.

Astfel, m„ v„d nevoit s„ constat faptul c„ Partidul Social Democrat una a spus ∫i alta a f„cut Ón aceast„ privin˛„. Preluarea unor idei ∫i ini˛iative venite din diferite segmente ale societ„˛ii civile au adus un plus de imagine, indiscutabil„, fostului partid de guvern„m‚nt.

Din nefericire, mesajele comunit„˛ii rom‚ne din Ucraina ne demonstreaz„ faptul c„ interesul fo∫tilor guvernan˛i pentru rezolvarea problemelor acestora a fost mult sub angajamentele asumate, inclusiv prin declara˛ii de pres„ sau lu„rile de cuv‚nt Ón diferite Ómprejur„ri. Desigur, acest lucru a dat bine Ón ochii electoratului, poate ∫i al unor colegi de partid, Óns„ a venit ∫i vremea scaden˛ei, conform rezultatului ultimelor sondaje de opinie.

Œn viitor, am decis s„ m„ implic Ón calitate de parlamentar P.D. de Suceava, Ón mod concret, Ón elucidarea acestor probleme care ne privesc pe noi to˛i, indiferent de culoarea politic„, Óntruc‚t este vorba, p‚n„ la urm„, de credibilitatea Parlamentului Rom‚niei.

Interesul ∫i preocuparea constant„ pentru rom‚nii din Ucraina, ca de altfel, pentru comunit„˛ile rom‚ne∫ti din alte ˛„ri, nu reprezint„ la urma urmei altceva dec‚t respectarea mandatului Óncredin˛at de electorat pentru a fi prezentat a∫a cum se cuvine Ón Parlamentul Rom‚niei.

Dintre problemele stringente care se impun a fi rezolvate, men˛ionez:

— deschiderea liniilor de Ónv„˛„m‚nt pentru transformarea Universit„˛ii din Cern„u˛i Óntr-o universitate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 multicultural„, ∫i am Ón vedere aici obliga˛iile asumate de Ucraina Ón 1997;

— sprijinirea ∫colilor ∫i liceelor rom‚ne∫ti din regiunea Cern„u˛i ∫i din sudul Basarabiei — Ón actuala regiune Odessa — pentru dezvoltarea bazei lor materiale;

— dezvoltarea de c„tre Academia Rom‚n„ ∫i institu˛iile abilitate ale statului rom‚n a unor programe ∫tiin˛ifice ∫i de parteneriat cultural cu partea ucrainean„, pentru salvarea memoriei istorice a comunit„˛ilor rom‚ne∫ti, reprezentat„ prin monumente istorice, l„ca∫uri de cult, cl„diri cu semnifica˛ie deosebit„ pentru identitarismul rom‚nesc din regiunile amintite;

— cre∫terea efortului p„r˛ilor implicate pentru sporirea eficien˛ei parteneriatului Ón Euroregiunea Prutului Superior;

— realizarea zonelor de liber schimb asumate prin proiecte de p„r˛ile rom‚n„ ∫i ucrainean„;

— institu˛ionalizarea dialogului cu liderii comunit„˛ilor rom‚ne∫ti din regiunile cu popula˛ie rom‚neasc„ numeroas„ din Ucraina etc.

îLipsa unei campanii...“

Œn cadrul acestei declara˛ii doresc s„ trag un semnal de alarm„ asupra lipsei de comunicare, transparen˛„ ∫i strategie coerent„ a Guvernului fa˛„ de problemele actuale ∫i viitoare ale na˛iunii rom‚ne.

Alian˛a P.N.L.-P.D. ∫i-a pus ca principiu de baz„ Ón programul de guvernare îcomunicarea ∫i transparen˛a“. ™i a venit la guvernare, dar, Ón nici ∫ase luni de la preluarea puterii, aceste obiective sunt departe de a fi Óndeplinite.

Actualul Guvern are deficien˛e grave de comunicare at‚t cu presa, c‚t ∫i cu opinia public„ rom‚neasc„. Nu m„ refer aici doar la gestionarea crizei din Irak sau la cea a calamit„˛ilor naturale din jude˛ele de vest ale ˛„rii, care domin„ ∫i acum agenda public„ din Rom‚nia.

Doresc s„ m„ pronun˛ asupra lipsei unor inform„ri ∫i dezbateri publice pe tema costurilor pe care popula˛ia ∫i agen˛ii economici din Rom‚nia vor trebui s„ le suporte o dat„ cu integrarea Ón U.E.

Am adoptat Ón plenul Camerelor reunite ale Parlamentului, cu un vot unanim, ratificarea Tratatului de aderare a Rom‚niei la U.E. Suntem cu to˛ii sus˛in„tori ai acestei politici na˛ionale de integrare, dar, Ón calitate de reprezentan˛i ai poporului Ón acest Legislativ, avem ∫i obliga˛ia de a le face cunoscut„ op˛iunea care incumb„ din aceste angajamente.

Anii care urmeaz„ vor aduce schimb„ri importante Ón via˛a de zi cu zi a rom‚nilor, iar integrarea european„ va avea un efect agresiv asupra vie˛ii fiec„ruia dintre noi.

Acest guvern se remarc„ prin lipsa unei decizii politice serioase referitoare la schimbarea de mentalitate a cet„˛enilor rom‚ni, prin programe na˛ionale prioritare pentru preg„tirea lor pentru spa˛iul economic ∫i cultural european.

O dat„ cu aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, vom asista la o cre∫tere a pre˛urilor la unele produse ∫i servicii pe pia˛a rom‚neasc„. De aceea, este necesar„ evaluarea acestui impact, fiecare persoan„ fizic„ ∫i companie rom‚neasc„ trebuind s„-∫i fac„ propriul calcul

asupra avantajelor ∫i problemelor ce pot ap„rea din anul 2007.

Agen˛ii economici din Rom‚nia nu cunosc normele, reglement„rile ∫i standardele din domeniile lor de activitate, cele care Ón mai pu˛in de doi ani Ói vor afecta Ón mod direct.

Guvernul ∫i autorit„˛ile rom‚ne trebuie s„ eficientizeze cadrul specific pentru dialogul cu societ„˛ile rom‚ne∫ti. Subliniez importan˛a inform„rii ∫i consilierii acestora pentru a putea Óndeplini aceste norme ∫i standarde impuse prin legisla˛ia european„.

Primele victime vor ap„rea Ón r‚ndul micilor fermieri rom‚ni, respectarea normelor fito-sanitare stricte fiind criteriul de baz„ pentru ca societ„˛ile agricole s„-∫i poat„ continua activitatea.

Pe de alt„ parte, apare necesitatea implement„rii treptate a m„surilor de integrare a Rom‚niei Ón structurile Comunit„˛ii Europene, pentru a nu se crea o presiune mare la momentul ader„rii.

Œn acest context, doresc s„ atrag aten˛ia asupra c‚torva dintre costurile implicate ale ader„rii: aproape 6 miliarde de euro v„rsa˛i la bugetul comunitar — primii 3 ani de la integrare; cre∫terea num„rului de falimente; investi˛ii masive din partea patronilor Ón retehnologizare; cre∫terea pre˛urilor, Ón special la produsele agroalimentare; limitarea produc˛iei Rom‚niei la anumite produse specifice culturii noastre; 7—8 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii rutiere, f„r„ a se lua Ón calcul fondurile necesare pentru construirea de drumuri ∫i autostr„zi; 1 miliard euro pentru securizarea frontierelor; 29 miliarde euro pentru protec˛ia mediului — majoritatea bani de la buget, plus alte surse de finan˛are. Concluziile studiilor arat„, Óns„, ∫i c„ integrarea Rom‚niei Ón cadrul Uniunii Europene ∫i, Ón perspectiv„, Ón comunitatea monetar„ va conduce ∫i la beneficii: reducerea infla˛iei, ceea ce va contribui la cre∫terea ratelor de investire. Un alt efect a∫teptat al ader„rii va fi cre∫terea accesului la creditele externe ∫i reducerea costurilor acestora.

Se a∫teapt„ ca integrarea s„ duc„ ∫i la majorarea investi˛iilor str„ine directe, cu efecte pozitive Ón economie: crearea de noi locuri de munc„, acces la pie˛e, o preg„tire superioar„ a personalului.

Marea provocare a perioadei postaderare va fi gestiunea fondurilor structurale. De aceea, avem nevoie de strategii coerente pe termen mediu ∫i lung la nivelul Óntregii ˛„ri, pentru a ne putea Ómbun„t„˛i eficien˛a ∫i competitivitatea pe pia˛a european„. Sunt necesare planuri func˛ionale de dezvoltare regional„ care s„ reduc„ inegalit„˛ile existente Ón Rom‚nia la ora actual„.

Pentru a dep„∫i aceast„ situa˛ie, este nevoie ca transparen˛a ∫i comunicarea de la nivel central spre cet„˛ean s„ func˛ioneze la parametrii optimi. Dar, Ón acest moment, acest lucru nu se Ónt‚mpl„.

Aceasta este responsabilitatea la care trebuie s„ r„spund„ acest guvern, pentru binele cet„˛enilor ∫i a tuturor agen˛ilor economici care lucreaz„ sau Ó∫i doresc s„ investeasc„ cu succes Ón Rom‚nia.

Avem o singur„ ∫ans„! S„ fim preg„ti˛i!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005

îLibertatea de exprimare, Parlamentul ∫i promovarea unei societ„˛i tolerante“

Libertatea de exprimare este piatra de Óncercare a democra˛iei. De altfel, îParlament“ cred c„ vine de la verbul _parler_ = a vorbi.

Sub aceast„ deviz„ s-a desf„∫urat la Geneva seminarul organizat de îUniunea Interparlamentar„ ∫i Articolul 19“, organiza˛ie interna˛ional„ care are ca scop campania global„ pentru promovarea libert„˛ii de exprimare, cu tema îLibertatea de exprimare, Parlamentul ∫i promovarea unei societ„˛i tolerante“.

Participan˛i din 41 de ˛„ri, reprezentan˛i ai O.S.C.E., ai Consiliului Europei, ai Uniunii Europene, reprezentan˛i ai mass-media au abordat probleme legate de legisla˛ie ∫i practicile existente privind limitele libert„˛ii de expresie ∫i de exprimare a parlamentarilor, imunitatea lor prin raportare la acest aspect, accesul la informa˛ie, def„imarea, rela˛ia parlamentului cu mass-media Ón combaterea discrimin„rii, rasismului ∫i xenofobiei.

Œn ceea ce prive∫te construirea unei societ„˛i tolerante, Rom‚nia a fost prima ˛ar„ din regiunea sa care a adoptat o lege privind prevenirea ∫i combaterea tuturor formelor de discriminare — Ordonan˛a Guvernului nr. 137/2000, aprobat„ prin Legea nr. 48/2002.

De asemenea, r„spunz‚nd recomand„rilor Uniunii Europene, Parlamentul va dezbate ∫i aproba, Ón cursul acestei s„pt„m‚ni, un act normativ privind interzicerea organiza˛iilor ∫i simbolurilor cu caracter fascist, rasist ∫i xenofob ∫i a promov„rii cultului persoanelor vinovate de s„v‚r∫irea unor infrac˛iuni contra p„cii ∫i omenirii — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/2002, aprobat Ón Senat Ón 5.05.2005.

Vreau s„ mai subliniez c„, Ón noiembrie 2001, Guvernul N„stase a Ónfiin˛at Consiliul Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii, institu˛ie care supervizeaz„ respectarea principiului egalit„˛ii de ∫anse ∫i al nondiscrimin„rii.

Ca reprezentant„ a Comisiei pentru egalitatea de ∫anse Óntre b„rba˛i ∫i femei, nu pot s„ nu amintesc faptul c„ anul acesta se Ómplinesc 10 ani de la Conferin˛a Mondial„ a Femeilor de la Beijing, an Ón care se evalueaz„ stadiul aplic„rii, de c„tre ˛„rile membre O.N.U., a recomand„rilor privind combaterea discrimin„rii femeilor.

Œn ace∫ti ani, Rom‚nia a f„cut pa∫i importan˛i Ón transpunerea Ón practic„ a rezultatelor Conferin˛ei de la Beijing, prin elaborarea legisla˛iei de gen, crearea institu˛iilor de profil ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, prin Ónfiin˛area comisiilor pentru egalitatea de ∫anse Ón Senat ∫i Camera Deputa˛ilor.

A∫a cum am afirmat ∫i la Geneva, Ómi exprim convingerea ferm„ c„ femeile din Parlament, Ón celelalte institu˛ii ale statului, Ón mass-media ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, Ón societatea civil„ au ∫i vor avea Ón continuare un rol important Ón promovarea unei societ„˛i Ón care nondiscriminarea, toleran˛a ∫i solidaritatea vor fi adev„ratele jaloane ale democra˛iei.

Doresc s„ prezint o declara˛ie politic„ intitulat„ î™coala aplicat„ ∫i economia de succes“.

Œn perioada Ón care universul economic al Óntreprinderilor se prezenta ca un sistem aproape Ónchis, ansamblul func˛iilor ce determin„ dinamica lor intrinsec„ erau Ón rela˛ie de interdependen˛„ controlabil„, mai mult sau mai pu˛in pronun˛ate.

Abilitatea de a st„p‚ni disfunc˛ionalit„˛ile firmei cerea competen˛e specifice a c„ror decizie se baza pe informa˛ii din interiorul ei. Acum, societ„˛ile comerciale se v„d nevoite s„ evolueze Óntr-un mediu concuren˛ial tot mai complex ∫i mai imprevizibil care trebuie cunoscut, dominat ∫i folosit. Astfel c„ ob˛inerea unor avantaje concuren˛iale durabile nu mai este condi˛ionat„ at‚t de resursele lor clasice: tehnice, umane, administrative etc., c‚t de rela˛iile firmei cu furnizorii, clien˛ii, competitorii etc. Pentru a supravie˛ui, Óntreprinderile trebuie s„ cunoasc„ nu numai nevoile consumatorilor, ci ∫i condi˛iile ∫i regulile competi˛iei, strategiile partenerilor, sl„biciunile ∫i sus˛inerea fiec„ruia dintre ei, ca ∫i influen˛a for˛elor externe lor.

A∫a c„ noile caracteristici ale mediului economic au f„cut ca informa˛ia s„ ajung„ o îavere“ strategic„. Iar pentru cei care reu∫esc s„ ob˛in„ o informare punctual„, Ón mod sistematic ∫i Ón timp util, ea devine o resurs„ care asigur„ o capacitate de dezvoltare superioar„.

Dac„ Ón perioada de cre∫tere ∫i dezvoltare societ„˛ile comerciale Ó∫i pot permite s„ ignore concuren˛a, mai apoi ele nu reu∫esc s„ prognozeze dec‚t unele Ón detrimentul altora. Cu toate acestea, de regul„, conducerea firmelor nu consacr„ Ón˛elegerii concuren˛ei ∫i a condi˛iilor care le asigur„ men˛inerea pe pia˛„ at‚ta aten˛ie ∫i eforturi materiale ∫i nemateriale pe c‚t ar trebui. Adesea, se consider„ c„ este suficient„ confruntarea zilnic„ pe pia˛„ pentru a-∫i cunoa∫te concuren˛ii ∫i, ca atare, nu se con∫tientizeaz„ nevoia construirii unui sistem propriu de supraveghere a pie˛ei ∫i de adaptare rapid„ la cerin˛ele ei. Dar, chiar ∫i firmele care Óntreprind ceva Ón aceast„ direc˛ie Ó∫i dozeaz„ obiectivele Ón mod variabil ∫i Ó∫i pondereaz„ Ón mod diferit rentabilitatea, cucerirea cotei de pia˛„, cash-flow-ul, avansul tehnologic ∫i imaginea.

Managerii de succes, Óns„, ∫i-au pus Ón mod particular problema s„ descifreze lumea Ón care firma produce, pentru a se asigura o evolu˛ie rapid„ ∫i eficient„ ∫i ∫i-au reconsiderat strategia informa˛iei. Ei au trecut de la prelucrarea informa˛iei legat„ de propria Óntreprindere, ob˛inut„ prin îveghea“ tehnologic„ ∫i comercial„, la îinteligen˛a economic„“.

Œn acest caz, apare nevoia cre„rii ∫i declan∫„rii unui ansamblu de ac˛iuni, de tehnici ∫i instrumente de c„utare, prelucrare, analiz„, difuzare ∫i folosire a informa˛iei utile Óntreprinderii pentru a-∫i ridica poten˛ialul de adaptare la mediu precum ∫i capacitatea de operare eficient„, specifice reu∫itelor Ón afaceri.

Desf„∫urarea unor opera˛iuni de supraveghere ∫i de ac˛iune asupra mediului concuren˛ial, pentru a asigura unor firme rom‚ne∫ti supravie˛uirea, iar altora o situa˛ie de superioritate decisiv„ fa˛„ de concuren˛„, presupune de˛inerea unor cuno∫tin˛e sistematice. Deoarece Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 momentul de fa˛„ nu exist„ suficien˛i speciali∫ti Ón acest domeniu, propun crearea cadrului organizatoric pentru a putea forma studen˛ilor capacitatea de cunoa∫tere ∫i Ón˛elegere a coordonatelor mediului concuren˛ial, astfel Ónc‚t s„ poat„ ac˛iona pentru a ob˛ine avantajele scontate specifice economiei de pia˛„.

Activit„˛ile care dau con˛inut conceptului de îinteligen˛„ economic„“ au ajuns s„ se individualizeze ∫i s„ se extind„ Ón a∫a m„sur„ Ónc‚t, Ón toate ˛„rile dezvoltate din punct de vedere economic, s-au constituit Óntr-un domeniu de activitate de sine st„t„tor. îInteligen˛a economic„“, definit„ concis ca un instrument Ón care informa˛ia devine ac˛iune sau permite ac˛iunea eficient„, s-a impus ∫i este recunoscut„ ca o disciplin„ ∫i ca o meserie c„utat„, apreciat„, aflat„ Ón expansiune rapid„ Ón toate ˛„rile cu economie performant„.

F„r„ a exagera cu nimic, afirm cu toat„ convingerea c„ îinteligen˛a economic„“ este una din condi˛iile _sine qua non_ ale succesului oric„rei Óntreprinderi, dar ∫i ale p„str„rii independen˛ei economice a ˛„rii noastre, at‚ta c‚t a mai r„mas din ea. Œn ce prive∫te avantajele care ar putea s„ le ob˛in„ de pe urma introducerii, Ón premier„ pe ˛ar„, a acestei subspecializ„ri, cred c„ nu se cuvine s„ aduc argumentele suplimentare.

Av‚nd Ón vedere Ón˛elegerea ∫i deschiderea de care am constatat c„ da˛i dovad„, v„ solicit, domnule Mircea Miclea, ministru al Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii, o analiz„ asupra oportunit„˛ii introducerii Ón programele ∫colare ∫i universitare a unei discipline intitulate îInteligen˛a economic„“ ∫i Ónfiin˛area unei specializ„ri cu acest titlu Ón cadrul Ónv„˛„m‚ntului postuniversitar. Rom‚nia are nevoie de Óntreprinderi de succes, iar succesul este dat ∫i de modul Ón care speciali∫tii se formeaz„ ∫i aplic„ cuno∫tin˛ele care au devenit baza dirij„rii afacerilor Óntr-o economie concuren˛ial„.

## **Domnul Marian Sorin Paveliu:**

Declara˛ie politic„: îNecesitatea unui raport prezentat Parlamentului cu privire la inunda˛iile din aceast„ prim„var„“

Olanda, o ˛ar„ a c„rei suprafa˛„ poate fi comparat„ cu Banatul Rom‚nesc, s-a confruntat Ón urm„ cu 52 de ani cu inunda˛ii catastrofale Ón care ∫i-au pierdut via˛a peste 1.500 de persoane, Óntreaga ˛ar„ fiind acoperit„ de ape. Ast„zi, modul Ón care statul olandez controleaz„ sistemul hidrologic ∫i m„surile de prevenire a inunda˛iilor reprezint„ o m‚ndrie na˛ional„ pe care cet„˛enii olandezi nu uit„ s„ o aminteasc„ oric„rui turist, astfel de evenimente nedorite fiind aproape inexistente Óntr-o ˛ar„ a c„rei teritoriu se afl„ sub nivelul m„rii.

Din nefericire, Ón Rom‚nia, inunda˛iile au devenit un fenomen înormal“, an de an, sute sau mii de cet„˛eni v„z‚ndu-∫i agoniseala risipit„ Ón c‚teva minute. Œn mod evident, omul ∫i-a adus contribu˛ia la perpetuarea acestor catastrofe prin influen˛ele generate asupra mediului. O bun„ parte din vin„ o poart„ ∫i hazardul.

Trebuie s„ recunoa∫tem, Óns„, c„ Rom‚nia a r„mas coda∫„ la m„surile de prevenire ∫i de reac˛ie Ón cazul producerii inunda˛iilor.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi nu este menit„ de a ar„ta cu degetul c„tre vinova˛i, prefer‚nd s„ primesc Ón viitor.

Anul trecut, Guvernul Rom‚niei a emis o hot„r‚re de Guvern — nr. 1.286 din 13 august 2004 — pentru aprobarea Planului general de m„suri preventive pentru evitarea ∫i reducerea efectelor inunda˛iilor.

Œn aceast„ hot„r‚re sunt men˛ionate mai multe m„suri preventive, de la instruirea prefec˛ilor, subprefec˛ilor, pre∫edin˛ilor comisiilor jude˛ene, analizarea st„rii tehnice ∫i interven˛ia de urgen˛„ p‚n„ la Óntocmirea ∫i aplicarea programelor pentru Ómp„durirea terenurilor neregenerate Ón urma t„ierilor ilegale.

Acest plan, ca ∫i majoritatea m„surilor luate Ón perioada ulterioar„ anului 1990, s-a dovedit a fi ineficient.

Popula˛ia Óntregii ˛„ri a Ón˛eles din pres„ c„ anumite amenaj„ri nu au fost f„cute Ón conformitate cu specifica˛iile, unii bani publici au fost folosi˛i Ón mod neeconomicos sau chiar fraudulos, interven˛ia imediat„ a autorit„˛ilor a fost criticat„, ajutorul oferit de ˛„ri europene a fost subiect de ∫tiri cu tent„ critic„. Popula˛ia a r„mas cu un gust amar Ón pofida m„surilor luate, cele mai multe benefice ∫i adecvate situa˛iei Ón limita resurselor disponibile.

Consider c„ Guvernul Rom‚niei are datoria de a acorda acestui fenomen aten˛ia cuvenit„ ∫i obliga˛ia de a informa popula˛ia asupra celor Ónt‚mplate, cu bune ∫i rele. Cred cu t„rie c„ este momentul s„ trecem la m„suri mai ferme. Dac„ cineva a gre∫it sau nu ∫i-a f„cut datoria trebuie s„ fie tras la r„spundere. Un contract sau o func˛ie nu Ó˛i aduce numai profit sau puterea de a face, aduce ∫i responsabilitate.

Solicit pe aceast„ cale ca Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor s„ prezinte Ón prima ∫edin˛„ comun„ din viitoarea sesiune parlamentar„ un raport am„nun˛it privind inunda˛iile din aceast„ prim„var„ din care s„ reias„ principalele deficien˛e, precum ∫i m„surile pe termen lung care se preconizeaz„ a se adopta.

Stima˛i colegi,

Rog liderii grupurilor s„ invite Ón sal„ to˛i colegii.

Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor.

V„ anun˛ c„, din totalul celor 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri 207. Sunt absen˛i 124. Particip„ la diverse ac˛iuni parlamentare 8 colegi.

Intr„m Ón ordinea de zi. Urmeaz„ s„ lu„m Ón dezbatere ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 Am Óntrerupt ieri lucr„rile la nivelul dezbaterilor generale referitoare la propunerea legislativ„ de modificarea alin. (1) din art. 32 din Ordonan˛a nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic.

Au existat unele comentarii Ón leg„tur„ cu textul ordonan˛ei, cu textul din propunerea legislativ„, ∫i a∫ vrea s„ Ói Óntreb pe reprezentan˛ii comisiei dac„ s-a ajuns la un punct de vedere, era o neclaritate de redactare.

V„ rog, domnule deputat Popa.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ca urmare a discu˛iilor de ieri ∫i a propunerilor domnului deputat conservator Sergiu Andon, prin care d‚nsul spunea c„ trebuie s„ continu„m dezbaterile pe marginea acestui proiect de lege, pentru c„ el este foarte important. Œn primul r‚nd c„ s-a schimbat structura fondului forestier de la stat la priva˛i, trebuie s„ venim cu m„suri ferme de protejare ∫i de exploatare a acestui fond forestier.

De aceea, Ón urma discu˛iilor pe care le-am avut Ón comisie ∫i cu reprezentantul ministerului, domnul secretar de stat Lupu, am convenit la reformularea proiectului de lege, pentru a delimita foarte clar ce Ónseamn„ îpagub„“, am eliminat cuv‚ntul respectiv ∫i articolul ar suna cam Ón felul urm„tor, la articolul unic, alin. (2): îT„ierea, distrugerea sau scoaterea din r„d„cini f„r„ drept, de arbori, puie˛i sau l„stari din fondul forestier na˛ional sau din vegeta˛ia forestier„ situat„ pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, de c„tre proprietari, de˛in„tor sau de c„tre oricare alt„ persoan„, dac„ valoarea arborilor, puie˛ilor sau l„starilor este de cinci ori mai mare dec‚t pre˛ul mediu al unui metru cub de mas„ lemnoas„ pe picior, sau dac„ valoarea este sub aceast„ limit„, dar fapta a fost s„v‚r∫it„ de cel pu˛in dou„ ori Ón interval de doi ani, constituie infrac˛iune ∫i se pedepse∫te cu Ónchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amend„.“

Deci aceasta este reformularea textului respectiv pe care vi-l supunem spre dezbatere ∫i v„ mul˛umesc.

Punctul de vedere al Guvernului ∫i, de asemenea, al ini˛iatorului. Deci, dac„ se accept„...

V„ rog, domnule secretar de stat.

Dac„ aceast„ formul„ este acceptabil„ ∫i pentru Guvern...

## **Domnul Vasile Lupu** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Amenaj„rii Rurale_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ se Ónlocuie∫te substantivul îpagub„“ cu sintagma îvaloarea arborilor, puie˛ilor sau l„starilor“ Ón text, a∫a cum a fost formulat la Comisia de agricultur„ a Camerei Deputa˛ilor, Ministerul Agriculturii este de acord.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Œntr-adev„r, este o m„sur„ necesar„, ∫tim cu to˛ii lucrul acesta. M„ bucur c„ s-a g„sit o solu˛ie pentru alin. (1), nu alin. (2). A˛i spus alin. (2).

Deci, Ón aceste condi˛ii, v„ propun s„ trecem la dezbaterea pe articole.

Œncepem cu titlul propunerii legislative.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.

Ne face pl„cere s„-i salut„m pe colegii no∫tri Ón vizit„ la Bucure∫ti. Sunt absolut convins c„ prin aceast„ vizit„ vom putea s„ Ónt„rim rela˛iile la nivel parlamentar ∫i, de asemenea, un parteneriat politic tradi˛ional care are ∫i o ∫ans„ deosebit„ de a se dezvolta, Ón condi˛iile Ón care cele dou„ ˛„ri vor fi, sper„m, m„ refer la Rom‚nia, de data asta, ∫i membre ale Uniunii Europene.

Sigur, din partea Republicii Cehe putem s„ Ónv„˛„m foarte mult Ón ceea ce prive∫te rela˛ia dintre Parlament ∫i Guvern, Ón chestiuni legate de afacerile europene ∫i, de asemenea, s„ vedem cum func˛ioneaz„ Parlamentul na˛ional, Ón condi˛iile Ón care ˛ara este membr„ a Uniunii Europene.

Urm„torul punct pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2005 pentru modificarea alin. (3) ∫i (4) ale art. 6 din Legea nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de Import-Export a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior.

Dezbaterile generale au avut loc Ón ∫edin˛a din data de 22 martie.

Urmeaz„ s„ trecem la dezbaterea proiectului de lege, direct, pe articole.

Œncepem cu titlul.

Dac„ sunt observa˛ii Ón leg„tur„ cu titlul proiectului de lege? Nu sunt.

Œmpotriv„? 57 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 77 voturi pentru, 57 Ómpotriv„, o ab˛inere, titlul legii a fost adoptat.

Trecem acum la articolul unic al proiectului de lege. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii. Œl

Œmpotriv„? 56 de voturi Ómpotriv„.

Articolul unic a fost aprobat.

V„ propun ca votul final s„-l d„m Ón pachet cu celelalte proiecte de legi, dup„ ora 11,00.

Urm„torul punct pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru modificarea art. 21 alin. (2) din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar. Procedur„ de urgen˛„.

Invit biroul Comisiei juridice la prezidiu ∫i Ól rog pe pre∫edintele comisiei, Sergiu Andon, s„ fac„ propunerile regulamentare pentru dezbateri.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Dou„ minute cu dou„ minute. E vorba de un singur articol ∫i pe un obiect foarte simplu.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Dac„ sunt observa˛ii. Nu sunt observa˛ii.

## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de Lege supus dezbaterii ast„zi modific„ un singur articol din Legea privind cazierul judiciar, ∫i anume este vorba de art. 21 alin. (2), propunere care vine Ón interesul cet„˛enilor.

De fapt, esen˛a acestei reglement„ri, acestei propuneri vizeaz„ faptul c„ acest certificat de cazier judiciar s„ fie valabil 6 luni de zile de la data emiterii, ∫i nu 30 de zile, c‚t este Ón prezent, datorit„ faptului c„ intervalul de 30 de zile este insuficient pentru ca cet„˛enii s„-∫i rezolve interesele pentru care au solicitat cazierul respectiv.

V„ mul˛umesc foarte mult.

™i eu v„ mul˛umesc. Punctul de vedere al comisiei.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia a examinat proiectul de lege dup„ ob˛inerea tuturor avizelor necesare, care sunt favorabile, din partea Consiliului Legislativ, precum ∫i ale Comisiei pentru ap„rare, ordine public„, siguran˛„ na˛ional„ ∫i Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Œn ∫edin˛a din 18 mai, comisia a hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ propun„ plenului dezbaterea ∫i adoptarea proiectului de lege.

Men˛ion„m c„ prima Camer„ sesizat„ a fost Senatul, care a adoptat proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 5 mai 2005, Camera Deputa˛ilor fiind Camer„ decizional„.

Singurul aspect mai de nuan˛„ Ón aceast„ problem„ a fost categoria legilor Ón care se Óncadreaz„ proiectul. Dintr-o problem„ de tehnic„, i-am spune, ∫i anume de diferite edi˛ii ale îMonitorului Oficial“, legat de aceast„ lege, a ap„rut ∫i o rectificare Ón timp, legea a circulat Ónt‚i cu impresia c„ ar fi vorba de o lege organic„.

Aprofund‚nd situa˛ia ∫i cu avizele respective, comisia se refer„ c„ este vorba de o lege ordinar„. Mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc foarte mult. Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Articolul unic. Œl

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar Ón vederea stimul„rii achizi˛ion„rii de calculatoare.

Procedur„ de urgen˛„.

Invit biroul comisiei s„ ne fac„ propunerile procedurale.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat Andea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propunem cinci minute pentru dezbateri ∫i c‚te un minut pentru fiecare interven˛ie.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

## **Doamna Paloma Petrescu** — _secretar de stat_

## _Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Este vorba despre legea care prive∫te acordarea unui ajutor financiar Ón vederea achizi˛ion„rii de calculatoare. Œntruc‚t m„sura legislativ„ se adreseaz„ familiilor defavorizate, familii care au un acces limitat la informa˛ii, av‚nd Ón vedere c„, Ón ultimele dou„ s„pt„m‚ni, Óntre 15 ∫i 31 martie anul acesta, a fost vacan˛„ ∫colar„, elevii nu ∫i-au depus cereri, cei care, sigur, Óndeplineau condi˛iile, nu au depus cereri la ∫coal„, fie au trimis cererile lor direct la Ministerul Educa˛iei.

Din cauza acestor dificult„˛i Ónt‚mpinate Ón Ónregistrarea cererilor, solicit„m, pentru anul 2005, am‚narea termenului de depunere a cererilor cu o lun„ de zile, p‚n„ la 30 aprilie. P‚n„ la aceast„ dat„ au fost Ónregistrate, p‚n„ la 30 aprilie, un num„r de 52.000 de cereri, urm‚nd ca m‚ine, 1 iunie, s„ afi∫„m pe portalul ministerului lista celor 25.000 care vor beneficia de acest sprijin. Sigur, Ón condi˛iile Ón care Domniile voastre vor fi de acord s„ dea ast„zi avizul favorabil.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Punctul de vedere al comisiei.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia a fost sesizat„ cu numitul proiect de lege spre dezbatere Ón procedur„ de urgen˛„. Proiectul de lege a fost avizat de c„tre Comisia pentru tehnologia informa˛iei ∫i comunica˛iilor ∫i de c„tre Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Œn raport de obiectul ∫i de con˛inutul s„u, proiectul face parte din categoria legilor ordinare. La dezbaterea proiectului a participat domnul secretar de stat József Köto˝, din partea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

La lucr„ri au fost prezen˛i 26 de deputa˛i din totalul de 28 de membri ai comisiei. Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat, de asemenea, de Senat Ón ∫edin˛a din data de 5 mai.

V„ supunem dezbaterii proiectul de lege, cu c‚teva amendamente.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

- V„ rog s„ observa˛i amendamentele propuse de

- comisie.

Propun s„ trecem la dezbaterea proiectului de lege, ˛in‚nd seama de aceste modific„ri sugerate de colegii no∫tri din comisie.

Œncepem cu titlul legii, pe care-l

Stima˛i colegi,

Œi rog pe liderii de grup s„ invite colegii pentru voturile finale de la orele 11,00.

P‚n„ atunci, v„ invit s„ continu„m dezbaterea pe urm„torul proiect de lege. Dar, insist, este vorba de colegii de la P.P.R.M.

Dup„ dezbaterea urm„torului proiect de lege, vom trece la voturile finale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2005 pentru modificarea art. 7 din Ordonan˛a Guvernului nr. 59/2004 privind m„surile de Ónt„rire a disciplinei financiar-economice Ón sistemul sanitar.

Procedur„ de urgen˛„.

Invit biroul Comisiei pentru s„n„tate ∫i familie s„ fac„ propunerile regulamentare.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Comisia propune 5 minute, cu un minut pentru fiecare interven˛ie. Este un singur alineat.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Reproiectarea sistemului de acordare de medicamente, cu ∫i f„r„ contribu˛ie personal„ Ón tratamentul ambulatoriu, asigura˛ilor din sistemul de asigur„ri sociale de s„n„tate, necesit„ armonizarea cadrului...

## **Domnul Adrian N„stase:**

... îS„ tr„i˛i bine!“, urarea noastr„ tradi˛ional„...

Mul˛umesc.

V„ rog, domnule secretar de stat.

Astfel, s-a impus modificarea art. 7 din Ordonan˛a Guvernului nr. 59/2004 privind m„suri de Ónt„rire a disciplinei financiar-economice Ón sistemul sanitar, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 597/2004.

Urgen˛a acestui act normativ a fost determinat„ de criza financiar„ acut„ cu care se confrunt„ Ón prezent sistemul sanitar, inclusiv Ón domeniul asigur„rii popula˛iei cu medicamente, cu ∫i f„r„ contribu˛ie personal„, pentru tratamentul ambulatoriu.

Fa˛„ de cele prezentate, a fost Óntocmit proiectul de lege pe care solicit„m s„-l aproba˛i Ón forma prezentat„ de Guvern.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu.

Dau cuv‚ntul reprezentantului comisiei. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Comisia pentru s„n„tate ∫i familie sus˛ine proiectul pe care l-a votat Ón unanimitate. Este, de fapt, vorba despre plata programului de compensare cu 90% din transferul de la bugetul de stat.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Trecem la dezbaterea pe articole.

Mai Ónt‚i, titlul proiectului de lege. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Articolul unic. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii. Œl

Œmpotriv„? 82 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 104 voturi pentru, 82 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, proiectul de lege a fost aprobat.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area satului Seuca Ón componen˛a comunei G„ne∫ti, jude˛ul Mure∫.

Este vorba despre o propunere legislativ„ cu caracter organic.

Prima Camer„ sesizat„: Camera Deputa˛ilor.

Data prezent„rii Ón Biroul permanent... Ón sf‚r∫it, detaliile pe care le cunoa∫te˛i.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea alin. (1) al art. 32 din Ordonan˛a Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 Este o propunere legislativ„ cu caracter organic.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 194 voturi pentru.

Œmpotriv„? Nici un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, propunerea legislativ„ a fost aprobat„.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2005 pentru modificarea alin. (3) ∫i (4) ale art. 6 din Legea nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de Export-Import a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 112 voturi pentru.

Œmpotriv„? V„ rog s„ num„ra˛i. 84 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

V„ rog, domnule deputat.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a votat Ómpotriva acestui proiect de lege din urm„toarele considerente: Ón anul 2000, Banca de Import-Export a Rom‚niei, EXIMBANK, avea alte atribu˛ii dec‚t are acum — efectua opera˛iuni comerciale, acorda credite mai mult sau mai pu˛in documentate.

S-a reu∫it ca, Ón perioada 2001—2005, EXIMBANK s„ devin„ o institu˛ie bancar„ a statului care s„-∫i poat„ Óndeplini rolul pe care i-l confer„ legea.

Actuala putere se folose∫te de sistemul ordonan˛elor de urgen˛„ pentru a modifica Legea de func˛ionare a EXIMBANK, lege care fusese deja modificat„ de c„tre Parlamentul Rom‚niei, Ón conformitate cu cerin˛ele Uniunii Europene ∫i cu cerin˛ele programului de ajustare structurale, stabilite Ón acord cu Banca Mondial„ cu c‚teva luni mai Ónainte.

Ce modific„ri aduce Guvernul T„riceanu la acest proiect de lege? Œn primul r‚nd, scoate din Legea de func˛ionare a EXIMBANK prevederile conform c„rora revocarea din func˛ie a oric„rui membru al consiliului de administra˛ie Ón timpul mandatului s„ se fac„ de c„tre A.G.A., Ón situa˛ia c‚nd unul dintre ace∫tia a fost condamnat la o pedeaps„ privativ„ de libertate pentru fapte s„v‚r∫ite Ón leg„tur„ cu exercitarea atribu˛iilor administratorilor, sau se afl„ Ón imposibilitatea de a-∫i exercita mandatul pe o perioad„ de cel mult 45 de zile.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

S„ Ón˛elegem c„ actuala putere las„ posibilitatea ca administratorii EXIMBANK, Ón cazul Ón care s„v‚r∫esc ilegalit„˛i ∫i sunt condamna˛i cu suspendarea, s„ r„m‚n„ Ón func˛ie, Ón fruntea unei b„nci care gestioneaz„ fondurile statului? Acestea sunt m„surile care se iau pentru lupta Ómpotriva corup˛iei?

De fapt, scopul modific„rii ordonan˛ei nu este dec‚t acela de a schimba conducerea EXIMBANK, ceea ce s-a ∫i Ónt‚mplat. Guvernarea prin algoritm cerea ocuparea de urgen˛„ a acestor func˛ii, profesionalismul r„m‚n‚nd pe plan secund.

Iat„, a∫adar, motivele pentru care grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a votat Ómpotriva acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc foarte mult. Aceasta a fost explica˛ia de vot.

Stima˛i colegi, Revenim la programul de dezbateri. Suntem la punctul 17 din ordinea de zi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 41/1997 privind aprobarea Regulamentului de transport pe c„ile ferate din Rom‚nia.

La punctul 1 din raport nu vot„m. Este vorba de textul Camerei, propunerea referitoare la titlul legii, a∫a cum a fost acceptat„ de Camer„. Nici la punctul 2 ∫i nici la punctul 3.

Totu∫i, am s„ v„ rog s„ facem un vot de confirmare a raportului comisiei de mediere pe ansamblu, chiar dac„ este vorba de solu˛iile, p‚n„ la urm„, anterioare adoptate Ón cadrul Camerei.

Cine este pentru raportul comisiei de mediere? V„ rog s„ vota˛i.

Noi reconfirm„m votul anterior al Camerei. Deci este vorba de Ordonan˛a Guvernului nr. 41/1997 privind aprobarea Regulamentului de transport pe c„ile ferate din Rom‚nia.

V„ rog s„ num„ra˛i. Cine este pentru? Bun, nu mai num„ra˛i.

Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, raportul comisiei de mediere a fost aprobat.

Reexaminare, la cererea pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii privind constituirea Sistemului Na˛ional de Cercetare Sociologic„ a Opiniei Publice.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul?

Din partea Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, domnul deputat Andea.

Comisia a reluat Ón discu˛ie proiectul de lege ∫i propune respingerea acestui proiect. Deci raportul comisiei propune respingerea proiectului.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Ierta˛i-m„, domnul pre∫edinte Sergiu Andon.

Din partea grupului parlamentar al Partidului Conservator, doresc s„ folosim prilejul acestei dezbateri pentru a observa o chestiune de semnifica˛ie mai larg„ privind deontologia ∫i consisten˛a activit„˛ii parlamentare.

Suntem, neÓndoielnic, de partea propunerii comisiei, de respingere a proiectului de lege. Œn urma reexamin„rii,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 Óns„, cercet‚nd documenta˛ia ne atrage aten˛ia o men˛iune din adresa Societ„˛ii de Marketing ∫i Cercetare Public„, care Óntrune∫te autoritatea Ón domeniu, ∫i Ón care se arat„, printre altele, c„ proiectul de lege, Ón etapa anterioar„ cererii de reexaminare, a trecut f„r„ nici un fel de consultare, Ón nici una din etapele procesului legislativ, a celor viza˛i, a celor care urmau s„ o aplice, a celor care cuno∫teau realitatea.

Din punctul de vedere al grupului nostru parlamentar, transparen˛a procesului legislativ Ón toate etapele sale constituie o garan˛ie, ca s„ spun a∫a, poate cu un limbaj mai demonetizat, o garan˛ie totu∫i pentru realismul reglement„rilor, pentru ancorarea lor spre obiectivitate, spre profesionism ∫i, cum spuneam, exemplul Ón condi˛iile Ón care orice cerere de reexaminare constituie un fel de corijen˛„ pentru procesul legislativ, aceast„ cerere de reexaminare soldat„ cu respingerea legii este, dup„ p„rerea noastr„, o pild„ despre rezultatul negativ la care poate duce o procedur„ de legiferare excesiv de ermetic„ ∫i dezinteresat„ de a cunoa∫te opiniile speciali∫tilor ∫i a celor care urmeaz„ s„ o aplice.

Mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## Stima˛i colegi,

## Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 3 din Decretul-lege nr. 126/1990, Ón sensul c„, Ón situa˛ia Ón care reprezentan˛ii clericali ai Bisericii Rom‚ne Unite cu Roma (greco-catolic„) ∫i cei ai Bisericii Ortodoxe Rom‚ne nu ajung la un acord asupra

situa˛iei unor imobile de natura celor prev„zute Ón decret, partea interesat„ s„ aib„ deschis„ calea ac˛iunii Ón justi˛ie, conform art. 21 din Constitu˛ia Rom‚niei.

Reglementarea propus„ prin Ordonan˛a Guvernului nr. 64/2004 realizeaz„ concordan˛a cu prevederile art. 6 al Conven˛iei Europene pentru Ap„rarea Drepturilor Omului ∫i a Libert„˛ilor Fundamentale, ratificat„ de Rom‚nia prin Legea nr. 30/1994, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, inclusiv prin Legea nr. 345/2004, potrivit c„ruia orice persoan„ are dreptul la judecarea Ón mod echitabil, Ón mod public ∫i Óntr-un termen rezonabil, a cauzei sale de c„tre o instan˛„ independent„ ∫i impar˛ial„ a drepturilor ∫i obliga˛iilor sale cu caracter civil.

Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La lucr„rile comisiei au participat, Ón calitate de invita˛i, domnul Bogdan Olteanu, ministru pentru rela˛ia cu Parlamentul, domnul Adrian Lemeni, secretarul de stat pentru culte, domnul ™tefan Ioni˛„, director la Direc˛ia pentru culte din Ministerul Culturii ∫i Cultelor, domni∫oara Irina P„unescu, director la Direc˛ia agentului guvernamental pentru C.E.D.O. din Ministerul Afacerilor Externe.

Œn calitate de prim„ Camer„ sesizat„, Senatul a fost Ónvestit cu cererea de reexaminare formulat„ de pre∫edintele Rom‚niei asupra Legii privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2004, privind aceast„ chestiune. Œn ∫edin˛a din 16 mai, a adoptat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2004.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constitu˛ie ∫i a art. 86 alin. 3 punctul 1 din Regulamentul Camerei, republicat, competen˛a decizional„ Ón cazul acestui proiect apar˛ine Camerei Deputa˛ilor.

Œn conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei, Ón ∫edin˛a din 25 mai 2005, membrii comisiei au examinat proiectul de lege adoptat de Senat, cererea de reexaminare formulat„ de pre∫edintele Rom‚niei asupra legii, ∫i, Ón urma dezbaterilor, au hot„r‚t, cu majoritatea voturilor celor prezen˛i, 10 voturi pentru, unul contra ∫i o ab˛inere, s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de lege Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc.

Cu alte cuvinte, Ón forma propus„ de Guvernul anterior. Am f„cut observa˛ia asta atunci c‚nd am discutat subiectul respectiv, dar reprezentan˛ii Guvernului n-au ˛inut seama de aceste elemente.

Iat„ c„ pre∫edintele Rom‚niei a stabilit cine avea dreptate.

Stima˛i colegi,

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbaterile generale?

V„ rog, domnule deputat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005

## Mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

f n doar s„ men˛ionez c„, la momentul la care s-a Óncercat adoptarea Legii de aprobare a Ordonan˛ei nr. 64, Ón Camer„ au fost lungi ∫i vii discu˛ii; eu am fost partizanul consacr„rii ∫i prin lege a unui drept prev„zut Ón Constitu˛ie. Din p„cate, atunci, plenul Camerei a respins legea de aprobare a ordonan˛ei, dar tot r„ul spre bine, pentru c„, iat„, ast„zi, prin reexaminarea legii, la solicitarea pre∫edintelui, Ón corpul legii, Ón economia legii este specificat clar c„ prevederile Decretului nr. 126 se constituie Óntr-o procedur„ prealabil„, predictibil„ din punct de vedere al termenelor Ón ceea ce prive∫te activitatea comisiei mixte de a g„si solu˛ii pentru patrimoniul Ón litigiu.

Dac„ termenul-limit„ pentru procedurile prealabile sunt dep„∫ite, atunci se consacr„ dreptul consacrat ∫i Ón Constitu˛ie ca oricare dintre p„r˛ile interesate s„ se poat„ adresa justi˛iei pentru a-∫i dob‚ndi bunul revendicat.

Cu alte cuvinte, eu sus˛in ceea ce sus˛ineam ∫i atunci. Este o lege necesar„ ∫i care repune, practic, un drept consacrat Ón practica juridic„ din Rom‚nia.

Cu solicitarea s„ vota˛i pentru aprobarea proiectului de lege, eu v„ mul˛umesc pentru faptul c„ m-a˛i ascultat ∫i c„ ast„zi se face dreptate Ón sensul larg al cuv‚ntului.

V„ reamintesc istoria acestui proiect de lege: a fost o ordonan˛„ de urgen˛„ din 2004, dat„ de Guvernul anterior; ea a venit la aprobare; la Senat a fost aprobat„ ordonan˛a; la Camer„ s-a considerat c„ nu este necesar„ solu˛ia respectiv„ ∫i s-a respins ordonan˛a.

Punctul de vedere al Guvernului, atunci, a fost, dac„ v„ aduce˛i aminte, c„ nu este nevoie de aceast„ ordonan˛„.

S-a ajuns la o formul„, deci, ordonan˛a fiind respins„, s-a cerut o reexaminare ∫i, sigur, acum urmeaz„ s„ ne pronun˛„m.

Mai este vreo solicitare din partea grupurilor parlamentare?

V„ rog, domnule deputat Rus, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

De∫i modul Ón care a intrat pe ordinea de zi ∫i Ón care a fost dezb„tut la comisie ar putea conduce la concluzia c„ este un proiect oarecare, eu vreau s„ eviden˛iez Ón fa˛a Domniilor voastre, a∫a cum am f„cut-o ∫i Ón mandatul trecut de dou„ ori Ón Senat, c„ este un proiect de lege care ascunde Óntre r‚ndurile care v„ sunt prezentate Domniilor voastre spre aprobare o situa˛ie care trebuie foarte bine c‚nt„rit„ pentru a nu crea situa˛ii pe care nu le dorim Óntre rom‚ni, Óntre fra˛i care ast„zi, Ón urma unor situa˛ii care ˛in de istorie, au credin˛e diferite.

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ fac un foarte scurt istoric al acestei legi. A fost Ónaintat„ Ordonan˛a nr. 64/2004

spre adoptare Parlamentului Ón mandatul trecut. Prima Camer„ sesizat„ a fost Senatul. Œn dou„ r‚nduri a fost retrimis„ la comisie pentru a se verifica unele chestiuni. S-a constatat p‚n„ la urm„ c„ nu este potrivit s„ fie adus„ Ón fa˛a Senatului spre dezbatere, s-a l„sat s„ curg„ termenul spre adoptare implicit„, iar Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor proiectul a fost respins, ∫i bine a fost atunci, pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, consider‚nd de cuviin˛„ s„ fac„ cerere de reexaminare Ón care s„ solicite ca acest proiect s„ fie adoptat!

Trec‚nd peste situa˛ia absolut inedit„, cel pu˛in, din c‚te cunosc eu, ∫i m-am interesat ∫i am verificat, nu s-a pomenit niciodat„ Ón Rom‚nia postdecembrist„ ca pre∫edintele s„ fac„ o cerere de reexaminare la o lege respins„. Dar, sigur, nu contest dreptul de a face acest lucru, ci doar ca o chestiune, dac„ vre˛i, de interes procedural.

Deci ast„zi ne g„sim Ón fa˛a acestei cereri de reexaminare. P„rerea mea este c„ domnul pre∫edinte, Ón momentul Ón care a luat aceast„ decizie, a fost victima unei inform„ri unilaterale ∫i, poate, incomplete. Aceast„ lege vine s„ completeze, de fapt, Decretul nr. 126 din 1990, care prevedea faptul c„ pentru reconstituirea dreptului de proprietate al bisericilor Óntre greco-catolici ∫i ortodoc∫i se constituie dou„ comisii care vor hot„rÓ cu privire la acest drept de proprietate. Repet: decretul este din 1990!

De atunci s-au purtat, sigur, procese de toate felurile ∫i nu cred c„ este cazul s„ eviden˛iem c„ solu˛iile au fost diferite, instan˛ele au avut pozi˛ii diferite at‚t fa˛„ de competenta lor solu˛ionare, c‚t ∫i cele pe care ∫i le-au re˛inut spre competent„ solu˛ionare, Ón deciziile pe care le-au pronun˛at.

Propunerea pre∫edintelui, prin cererea de reexaminare, vine s„ Ónfr‚ng„, dup„ p„rerea mea, at‚t prevederile constitu˛ionale, c‚t ∫i o situa˛ie juridic„ creat„ datorit„ istoriei ∫i datorit„ modului Ón care Ón Ardeal s-au a∫ezat lucrurile, at‚t din punct de vedere religios, c‚t ∫i din alte puncte de vedere.

Œn primul r‚nd a∫ vrea s„ fac trimitere la art. 21 din Constitu˛ie, care, de fapt, spune acela∫i lucru pe care-l spune articolul citat de pre∫edinte Ón acea trimitere la norme europene. îOrice persoan„ se poate adresa justi˛iei pentru ap„rarea drepturilor, a libert„˛ilor ∫i a intereselor sale legitime.“

Art. 29 din Constitu˛ie punctul (5) spune: îCultele religioase sunt autonome fa˛„ de stat.“

F„r„ Óndoial„, puterea legiuitoare este una din componentele puterii de stat, iar atunci, ceea ce facem noi acum este o Ónc„lcare a principiului statuat de Constitu˛ie.

Ce a vrut s„ spun„ legiuitorul constituant este limpede: nu a vrut s„ spun„ c„ trebuie s„ domneasc„ anarhia Ón acest domeniu, ci a vrut s„ spun„ c„ nu statul, ci enoria∫ii, credincio∫ii sunt aceia care trebuie s„ rezolve problemele care ˛in de biseric„. De aceea a consacrat acest principiu al autonomiei fa˛„ de stat.

Iar Ón momentul Ón care una din puterile statului vine s„ dirijeze, Óntr-un sens sau altul, pe baza altor probe,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 voin˛a enoria∫ilor, a credincio∫ilor, este, f„r„ Óndoial„, o Ónc„lcare a acestui principiu constitu˛ional.

Nu se poate discuta de faptul c„ art. 21 din Constitu˛ie este acela care m„ duce la ideea ca s„ nu permit enoria∫ilor s„-∫i rezolve problemele care ˛in de religie.

P„i, cine sunt persoanele la care se refer„ legiuitorul constituant Ón art. 21? Oare nu cumva chiar ei, enoria∫ii?

™i atunci, cum se poate rezolva problema pe care cererea de reexaminare dore∫te s„ o rezolve? Œn nici un caz printr-o lege care s„ se antepronun˛e asupra spe˛ei, cum este aceast„ cerere de reexaminare, ci printr-o lege care trebuie s„ statueze for˛a enoria∫ilor ∫i a credincio∫ilor, Ón func˛ie de num„rul lor, Ón fiecare dintre cele dou„ biserici.

Œn situa˛ia pe care ne-o propune domnul pre∫edinte prin cererea de reexaminare, v„ invit, cu tot respectul, domnilor deputa˛i, s„ constata˛i c„ suntem Ón fa˛a unei situa˛ii Ón care, Ón multe cazuri, o parte sau cealalt„, poate aici nu m„ refer numai la enoria∫ii ortodoc∫i, ci ∫i la cei greco-catolici, va fi pus„ Ón situa˛ia Ón care, Ón baza unui titlu de proprietate, s„ neglijeze componen˛a religioas„ a cre∫tinilor.

Este limpede c„ Ón fa˛a instan˛ei judec„torul se va confrunta cu o cauz„ care prive∫te revendicarea imobiliar„. Revendicarea imobiliar„ are o regin„ a probelor: este extrasul de carte funciar„.

Œn situa˛ia Ón care, Ón fa˛a instan˛ei se aduce pur ∫i simplu o revendicare imobiliar„, neav‚nd Ón vedere c„ este vorba de o biseric„ ∫i c„ aceasta are un alt statut dec‚t orice alt imobil, atunci judec„torul va fi obligat, f„r„ o alt„ prob„, din scaun, cum se spune, s„ pronun˛e o hot„r‚re judec„toreasc„ Ón favoarea de˛in„torului extrasului de carte funciar„, care de˛in„tor, Ón multe cazuri din Ardeal, tot datorit„ istoriei, este biserica grecocatolic„, dar Ón localitatea respectiv„ ea fie nu de˛ine credincio∫i, fie de˛ine foarte pu˛ini.

™i atunci, Ól oblig pe judec„tor s„ dea o hot„r‚re prin care se va constata dreptul de proprietate unei biserici care nu are enoria∫i sau are foarte pu˛ini, ∫i acesta va trebui pus„ Ón executare.

Ce se va Ónt‚mpla dac„ Óntr-un sat vor fi 5, 10, 15 sau 17 credincio∫i greco-catolici ∫i restul ortodoc∫i, sau cazul din S„li∫te, Maramure∫, unde sunt 17 grecocatolici, ortodoc∫i — 6.000, ∫i biserica, Ón extras de carte funciar„, este pentru greco-catolici.

Vor veni acei zeci de greco-catolici ∫i vor spune c„ trebuie sco∫i c‚teva mii de ortodoc∫i? Dar, repet, situa˛ia, _mutatis mutandis,_ poate s„ fie ∫i chiar sunt localit„˛i Ón care este invers.

Sigur c„, de c‚nd a intrat Ón dezbatere aceast„ cerere de reexaminare, am f„cut solicit„ri c„tre arhiereii din Ardeal pentru a vedea care este situa˛ia Ón acest moment ∫i ce consecin˛e poate avea o asemenea lege.

Arhiepiscopia Ortodox„ Rom‚n„ a Vadului, Feleacului ∫i Clujului ne r„spunde, sub semn„tura Œnalt Preasfin˛iei sale Arhiepiscop Bartolomeu, c„ un num„r de 53 de biserici care apar˛in comunit„˛ilor ortodoxe Ón carta funciar„ sunt Óntabulate pe fostele parohii greco-catolice.

Ce se Ónt‚mpl„ cu 53 de comunit„˛i Ón momentul Ón care aduc Ón fa˛a judec„torului situa˛ia de a pronun˛a o hot„r‚re invers„ dec‚t reprezentarea enoria∫ilor?

Episcopia Ortodox„ Rom‚n„ a Maramure∫ului ∫i S„tmarului, spune, sub semn„tura Preasfin˛itului Iustian Chira: îAst„zi, minoritatea greco-catolic„ — care Ónsumeaz„ aproximativ 195.481 de credincio∫i — din Transilvania are cinci episcopii, ∫i unele doar cu 5 parohii, care au c‚te 5, 6, 10 sau 20 de membri, situa˛ie care difer„, deoarece bunurile biserice∫ti apar˛in comunit„˛ilor ∫i au fost transmise de la cre∫tinii din 1948 c„tre fiii ∫i nepo˛ii lor, care ast„zi sunt ortodoc∫i.“

Deci, p„rin˛ii mei — ∫i acum dau un argument, c„ eu nu fac o pledoarie _pro domo_ — bunicii mei au fost grecocatolici, pentru c„ a∫a a fost istoria, p„rin˛ii mei au fost Ón prima parte a vie˛ii greco-catolici, iar apoi, datorit„ aceleia∫i istorii, ei sunt ortodoc∫i.

Ceea ce vreau eu s„ spun acum este s„ conving c„ exist„ alte solu˛ii juridice de rezolvare a acestei probleme, ∫i nu aceasta prin care vom crea probleme deosebite.

Mai departe, spune Episcopia Ortodox„ Rom‚n„ a Maramure∫ului ∫i S„tmarului: îCele mai multe edificii parohiale s-au Óntabulat dintre acelea ortodoxe, Óns„ terenurile agricole sau silvice nu s-au putut Óntabula ∫i exist„ aproximativ 150 de parohii Ón episcopia noastr„.“ Este vorba de jude˛ele Maramure∫ ∫i Satu Mare, care, din diferite motive, nu au Óntabulat cl„dirile pe seama comunit„˛ii ortodoxe, deci aceste comunit„˛i le folosesc ∫i ele sunt Óntabulate, a∫a cum spuneam, Ón condi˛iile istorice anterioare anului 1948.

Mai departe, Episcopia Ortodox„ Rom‚n„ a Maramure∫ului ∫i S„tmarului face c‚teva preciz„ri pe care ˛in s„ vi le aduc la cuno∫tin˛„.

îŒn prezent — se spune — este Ón vigoare Legea nr. 177 din 1948 a cultelor, Ón care se arat„ Ón mod expres c„ dac„ 75% din membri sunt la un cult, atunci averea este a acelui cult.“

Dreptul comun, a∫a cum se prevede Ón propunerea ∫i Ón cererea de reexaminare, spune episcopia mai sus citat„, Ónseamn„ regim de carte funciar„. Cine este proprietar al c„r˛ii funciare este proprietar ∫i poate formula ac˛iune Ón revendicare.

Or, exprimarea, potrivit dreptului comun, ar intra Ón contradic˛ie cu voin˛a majorit„˛ii credincio∫ilor, Ón cazul Ón care biserica a r„mas Óntabulat„ pe greco-catolici, iar majoritatea sunt ortodoc∫i.

Dac„ nu se ajunge la un rezultat, iar bunul s„ revin„ tot cultului majoritar, conform op˛iunilor credincio∫ilor, indiferent de cine este scris Ón cartea funciar„, cei care iau asemenea hot„r‚ri Ó∫i vor asuma o mare r„spundere pentru situa˛ia care se va crea Ón Ardeal.

Arhiepiscopia Rom‚n„ a Vadului, Feleacului ∫i Clujului transmite, de ast„ dat„, sub semn„tura Preasfin˛itului Bartolomeu, o pozi˛ie pe care eu am sus˛inut-o ∫i o sus˛in Ón continuare, ∫i anume aceea c„, a∫a cum s-a f„cut Ón cazul fo∫tilor proprietari, s„ se stabileasc„ printr-o lege modul Ón care se restituie aceste biserici Ón func˛ie de num„rul ∫i de majoritatea cultelor, p‚n„ la urm„, legiuitorul constituant ∫i toate regulile trebuie s„ dea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 dreptul unei majorit„˛i religioase s„ se pronun˛e asupra averii respective.

Deci, repet, doresc o abordare echidistant„ fa˛„ de cele dou„ biserici ∫i o abordare care s„ conduc„ la rezolvarea Ón interesul majorit„˛ii a acestei probleme.

Œn urma discu˛iilor care au fost la data de 4 aprilie 2005, Ón cadrul Comisiei mixte de dialog ortodoc∫i-grecocatolici, s-a Ónt‚lnit Sinodul Mitropolitan al Ardealului la Sibiu ∫i a transmis un comunicat Ón leg„tur„ cu chestiunile abordate prin aceast„ cerere de reexaminare, din care Ómi permit s„ citesc c‚teva pasaje, pentru a v„ convinge c„ biserica ortodox„ are Ón vedere mult echilibru Ón rezolvarea acestei probleme ∫i chiar solu˛ii care frizeaz„ respectul fa˛„ de celelalte religii ∫i, desigur, fa˛„ de religia greco-catolic„: îŒntrunit Ón ∫edin˛a plenar„ la ∫edin˛a Mitropoliei din Sibiu, sub pre∫edin˛ia Œnalt Preasfin˛itului dr. Antonie Pl„m„deal„, Mitropolitul Ardealului, Ón data de 26 aprilie 2005, Sinodul Mitropolitan a analizat situa˛ia rela˛iilor actuale dintre Biserica Ortodox„ Rom‚n„ ∫i Biserica Unit„ cu Roma (greco-catolic„).

Œn urma prezent„rii situa˛iilor complete, s-au constatat urm„toarele: Ón eparhiile din Mitropolia Ardealului, atmosfera interconfesional„, Ón general, ∫i Óntre cele dou„ biserici, Ón special, este calm„, neexist‚nd st„ri conflictuale semnificative; o consecin˛„ imediat„ a acestei realit„˛i pozitive este pacea social„ Ón interiorul comunit„˛ilor parohiale legal constituite; nu poate fi ignorat„, totu∫i, experien˛a unor cazuri particulare, din fericire nu prea numeroase, care se afl„ Ón curs de rezolvare, prin dialog la nivel local care Sinodul Mitropoliei Ardealului dore∫te sincer s„ fie instituit acolo unde nu exist„ ∫i s„ fie continuat ∫i consolidat acolo unde exist„; cazurile de acest fel urmeaz„ s„ fie identificate de c„tre eparhii, spre a se deschide astfel o cale de solu˛ionare amiabil„, de c„tre comunit„˛ile locale respective; continuarea dialogului local se dore∫te a se face Ón spiritul experien˛ei de p‚n„ acum ∫i cu luarea Ón considerare a realit„˛ilor concrete din fiecare comunitate local„, Ón baza realismului ∫i a dragostei cre∫tine.

Orice interven˛ie Ón afara celor dou„ biserici ar putea tensiona rela˛iile dintre ele ∫i ar putea periclita pacea social„, lucru pe care nu l-ar putea dori nimeni Ón momentul istoric Ón care ne afl„m.

Biserica Ortodox„ Rom‚n„ prive∫te cu receptivitate eforturile ∫i dorin˛a societ„˛ii rom‚ne∫ti de a se integra Ón comunitatea european„ ∫i, ca atare, dore∫te s„ p„streze climatul de Ón˛elegere ∫i pace interetnic, intercultural ∫i interconfesional Ón ˛ara noastr„.“

Œn fine, acest comunicat a fost Ónaintat sub forma unei scrisori ∫i Guvernului Rom‚niei, sigur, care Guvern, Óns„, nu spune nimic despre el. Nici la comisie nu s-a spus nimic.

Comunicatul este semnat de Antonie, Mitropolitul Ardealului, Bartolomeu, Arhiepiscopul Clujului, Andrei, Arhiepiscopul Albei-Iulii, Ioan, Episcopul Covasnei, Visarion R„∫in„reanu, Petroniu S„l„janu, Iustian Sigheteanu.

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

De aceea, aduc Ón fa˛a Domniilor voastre propunerea s„ respingem aceast„ cerere de reexaminare, iar fie Guvernul, fie noi, deputa˛ii, s„ venim cu un proiect de lege Ón care s„ ar„t„m c„ majoritatea religioas„ este aceea care trebuie s„ determine proprietatea bisericilor, ∫i nu alte acte care ne pot aduce Ón situa˛ia pe care am ar„tat-o anterior ∫i nu doresc s„ o mai repet.

V-a∫ spune doar c„ aceast„ situa˛ia au v„zut-o foarte limpede ∫i au cuprins-o Óntr-un dicton celebru ∫i latinii, ∫i iat„ c„ ast„zi, dup„ mii de ani, se impune s„ o reamintesc Ón fa˛a domniilor voastre. Ei spuneau: îDistinque tempora et concordiabilis jura“ — îDeosebe∫te timpurile ∫i vei stabili principiul de drept“. Aceasta trebuie s„ facem acum! Este vorba de timpuri diferite, din istorii care au fost grevate de reguli diferite, pe care ast„zi trebuie s„ le deosebim, pentru ca prin aceast„ distinc˛ie s„ ajungem la principiul de drept ∫i, Ón baza principiului de drept, care nu poate s„ fie dec‚t majoritatea pe care o dau credincio∫ii uneia sau alteia dintre biserici, s„ putem statua reguli prin care Ón pace, Ón Ón˛elegere ∫i Ón bun„ conlucrare Óntre rom‚nii care sunt fra˛i, nu numai ca rom‚ni, ci ∫i din punct de vedere al celor dou„ biserici surori, s„ ajungem la o concluzie pe care ne-o dorim cu to˛ii.

Oricum, printr-un vot pozitiv, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, vom crea posibilitatea pe care sunt convins c„ nu o dore∫te nimeni din aceast„ ˛ar„, dar nimeni nici din aceast„ sal„, de a se crea situa˛ii conflictuale Óntre rom‚nii din Ardeal care fac parte din cele dou„ religii surori.

Œn ideea c„ am fost bine Ón˛eles, c„ am dorit s„ aduc Ón fa˛a dumneavoastr„ o solu˛ie pentru credincio∫ii ortodoc∫i, dar ∫i pentru cre∫tinii greco-catolici, pentru fra˛ii no∫tri rom‚ni, v„ mul˛umesc pentru r„bdarea cu care m-a˛i ascultat.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## Mul˛umesc, domnule deputat.

Rug„mintea mea, cu alte prilejuri, dac„ se poate, aceste interven˛ii s„ fie mai succinte. Sigur, este un subiect foarte complicat, dar noi am examinat o dat„ aceast„ chestiune. Deci acum nu facem dec‚t s„ Ól repunem Ón discu˛ie ∫i s„ Ól

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œntr-adev„r, subiectul este foarte delicat. Se ∫tie c„, Ón general, conflictele interconfesionale sunt cele mai periculoase ∫i v„ spun din experien˛„, pentru c„ eu reprezint jude˛ul Alba ∫i, Óntr-adev„r, Ón Ardeal sunt probleme deosebite, deja au Ónceput s„ se declan∫eze

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 anumite conflicte Óntre enoria∫ii ortodoc∫i ∫i greco-catolici, iar noi, ca legiuitori, avem obliga˛ia s„ p„str„m echilibrul ∫i echidistan˛a Ón aceste situa˛ii.

De ce spun? Pentru c„ noi — de fapt, statul, nici nu are dreptul s„ intervin„ Ón reglementarea acestor situa˛ii — trebuie s„ l„s„m reprezentan˛ii cultelor, trebuie s„ l„s„m enoria∫ii s„ hot„rasc„ soarta lor ∫i va veni justi˛ia pe urm„ s„ reglementeze cine are ∫i cine nu are dreptate.

De altminteri, dup„ p„rerea mea, proiectul de lege nici nu are obiect. Œn momentul de fa˛„ se discut„ la Guvern Legea cultelor, unde se vor reglementa toate aceste situa˛ii.

De altminteri, am purtat tot felul de discu˛ii, Ón ultima perioad„, la legile propriet„˛ii: la Legea nr. 10, la Decretul nr. 94/2000 privind retrocedarea imobilelor. ™i, ca atare, dac„ noi avem deja dou„ acte normative care sunt spre finalizare, de ce s„ mai venim ∫i s„ mai c‚rpim pe ici, pe colo, ca s„ d„m satisfac˛ie nu ∫tiu c„rui cult sau celuilalt cult.

De aceea, eu v„ rog s„ ˛ine˛i cont de toate aceste argumente ∫i s„ respingem acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

V„ rog, domnule deputat. Din partea Grupului P.N.L.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am ascultat mai multe pledoarii, una dintre ele foarte lung„. Este, de obicei, tipul de atitudine care se ia fa˛„ de aceast„ problem„ care nu se dore∫te rezolvat„ ∫i care a fost l„sat„ la voia Ónt‚mpl„rii. Pentru c„ singura modalitate de a se rezolva aceast„ problem„, l„s‚ndu-se ca ea s„ se rezolve Óntre enoria∫i, este s„ rezolve a∫a cum s-a mai rezolvat, cu parul ∫i cu furca. Pentru c„ atunci c‚nd la∫i la latitudinea mul˛imilor s„ rezolve o asemenea situa˛ie, a∫a se rezolv„.

Este, de altfel, ∫i o alt„ problem„, aceast„ mo∫tenire pe care unii dintre noi o au, aceast„ neÓn˛elegere a Romei, a Bisericii Catolice, ∫i aici m„ Óntorc la ceea ce spunea Iorga la un moment dat, c„ nu Ón˛elege dou„ lucruri, de ce evreii l-au renegat pe Isus Cristos ∫i o parte dintre rom‚ni reneag„ mereu Roma?! Aceast„ atitudine provine din perioada comunist„, c‚nd Biserica Unit„ cu Roma, tot ce ne lega de Roma ∫i de Occident trebuia s„ fie dat la o parte, trebuia s„ r„m‚nem Ón izola˛ionismul r„s„ritean, care nu avea nici un centru de comand„ ∫i care putea fi foarte bine c„l„rit de c„tre Partidul Comunist ∫i de c„tre organele securit„˛ii.

Aceast„ mentalitate se men˛ine Ónc„ ast„zi la foarte mul˛i dintre colegii no∫tri ∫i am auzit pronun˛‚ndu-se: îcele dou„ biserici surori“, îfra˛ii Óntre ei“, Óntre surori ∫i Óntre fra˛i furtul ∫i raptul sunt permise? Poate cineva s„ legifereze, atunci c‚nd exist„ documente scrise, c„ o majoritate poate decide altfel dec‚t scrie Ón documente? Eu cred c„ toate aceste inven˛ii sunt superflue, legea trebuie l„sat„ s„-∫i spun„ cuv‚ntul, ∫i proprietarul de

drept s„ devin„ proprietarul de drept, iar fra˛ii care vor r„m‚ne f„r„ biserici s„ ∫i le construiasc„. Teama este, Óns„, alta. C„ o dat„ cu biserica ∫i enoria∫ii se vor Óntoarce la cultul greco-catolic ∫i nu Ón˛eleg care este problema, pentru c„ sunt tot rom‚ni ∫i au avut o contribu˛ie colosal„ la cultura ∫i civiliza˛ia rom‚neasc„. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt alte particip„ri? Domnul deputat Márton Árpád Francisc, din partea Grupului U.D.M.R.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

N-a∫ fi dorit s„ intervin, dar, dup„ aceste pledoarii despre altceva dec‚t legea pe care o discut„m, am crezut c„, totu∫i, ar fi bine s„ spun colegilor mei care nu cunosc exact textul acestei legi c„ aceast„ lege vorbe∫te despre altceva.

Aceast„ lege, proiectul care vi se propune, are un singur articol, Ón care se spune clar c„ Ón aceast„ disput„ este nevoie de o procedur„ prealabil„ bine formulat„, la finalul c„reia partea nemul˛umit„ poate s„-∫i caute dreptatea Ón instan˛„. At‚ta tot! Nu spune nimic despre situa˛ia juridic„ a acestor l„ca∫uri de cult, doar spune clar ce procedur„ trebuie urmat„ pentru a garanta dreptul constitu˛ional de acces la justi˛ie, pe de o parte; pe de alt„ parte, ea introduce o procedur„ bine definit„, prealabil„ acestui demers.

Grupul nostru parlamentar n-a fost de acord s„ fie instituit„ o astfel de procedur„ ∫i mai ales Ón prima variant„, c‚nd nu s-a ∫tiut c‚nd ia sf‚r∫it. Pe undeva chiar s-a putut interpreta c„ este o blocare a accesului c„tre justi˛ie.

Aceast„ formul„ este mai acceptabil„, este u∫or de aplicat.

Deci despre aceasta vorbe∫te legea.

Dac„ dorim s„ facem o lege care s„ se refere la situa˛ia juridic„ a acestor imobile, foarte bine! Le face˛i, le Ónainta˛i, le discut„m ∫i le dezbatem. Dar ast„zi nu suntem la acest punct de pe ordinea de zi, avem o alt„ lege Ón fa˛a noastr„!

Domnul deputat R„dulescu.

A∫ vrea s„ exprim ∫i pozi˛ia Grupului parlamentar al Partidului Democrat pe aceast„ tem„.

Se vede ∫i Ón aceast„ dezbatere c„ exist„ cuvinte esen˛iale pentru o na˛iune ∫i pentru clasa politic„, care Ónc„lzesc Óntotdeauna inimile tuturor ∫i provoac„ dezbateri aprige, uneori chiar acolo unde nu este cazul. Cuvinte ca îna˛iunea rom‚n„“, îlimba rom‚n„“, îarmata rom‚n„“, îreligia“ ∫i a∫a mai departe Óntotdeauna vor provoca anumite sentimente foarte intense Ón oricare cet„˛ean ∫i, poate, ceva mai mult Ón clasa politic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 Practic, acum noi suntem departe de a dezbate pe fond, de a acorda Ónapoi ni∫te drepturi, ni∫te propriet„˛i unei anumite minorit„˛i religioase, sau nu. Suntem absolut, s„ zicem, pe procedur„. Nu se discut„ s„ se dea Ónapoi ni∫te l„ca∫uri, ni∫te propriet„˛i ∫i a∫a mai departe.

Este vorba doar de o modificare a unui Decret-lege din 1990, care a fost unul dintre cele Ón˛elept f„cute. ™tiu acest lucru fiindc„ cei 15 ani trecu˛i au validat faptul c„ acel text simplu a Óncercat s„ rezolve Óntr-un mod Ón˛elept ∫i echitabil multe situa˛ii. Dar s-a considerat necesar s„ se mai adauge ceva la acel text, Ón sensul c„ acolo unde Ón˛elegere nu exist„, exist„ deschis„ calea spre justi˛ie, care este deschis„ oricum, dar cineva a dorit s„ mai adauge ∫i s„ mai explice ∫i s„ spun„ c„, Ón mod explicit, exist„ posibilitatea de a se merge Ón justi˛ie. Aceast„ posibilitate era Óntr-un fel ∫i o aliniere la normele de drept european ∫i, de aceea, s-a considerat necesar s„ fie ∫i acel paragraf cuprins Ón legea respectiv„.

Pre∫edintele Rom‚niei, c‚nd a v„zut c„ exist„ o respingere a acestei posibilit„˛i prev„zut„ explicit, a trimis legea Ónapoi. ™i ˛in s„ specific, pentru colegii care poate nu ∫tiu acest lucru, c„ pre∫edin˛ii Rom‚niei, Ón decursul timpului, au uzat de foarte multe ori de aceast„ prerogativ„ constitu˛ional„ ∫i nu este o premier„ care se Ónt‚mpl„ acum, av‚nd actualul pre∫edinte ceva Ón mod inten˛ionat cu cultul respectiv sau cu cei care au respins ordonan˛a respectiv„.

De altfel, trebuie s„ ˛inem seama c„ o discu˛ie pe aceast„ tem„ a fost f„cut„ ∫i la Comisia European„ ∫i respingerea ordonan˛ei a fost considerat„ chiar ca un pas Ónapoi Ón ceea ce prive∫te drepturile minorit„˛ilor religioase.

Este vorba, Ón acest moment, numai s„ d„m posibilitatea, care exist„ oricum, dar s„ o d„m Ón mod explicit, de apelare la instan˛„, Ón momentul Ón care Ón˛elegere nu este.

Mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## Stima˛i colegi,

S„-mi da˛i voie s„ spun c‚teva cuvinte Ón leg„tur„ cu aceast„ ordonan˛„, pentru c„ Ói cunosc destul de bine geneza ∫i poate c„, mai ales pentru colegii mei, ar fi util acest lucru.

## Stima˛i colegi,

Este vorba de un subiect sensibil, ∫tim cu to˛ii. Exist„ un anumit punct de vedere, pe care-l cunoa∫tem, Ón special din partea Bisericii Ortodoxe din Ardeal, ∫tim bine lucrurile acestea. Dar, vreau s„ Ón˛elege˛i, pe de alt„ parte, c„ nu vom putea ˛ine Ónc„ 15 ani ni∫te proceduri Ón loc, realit„˛ile merg pe l‚ng„ noi ∫i, la un moment dat, vom fi dep„∫i˛i de ele ∫i s-ar putea s„ pl„tim mult mai scump anumite lucruri. 15 ani, aceste conflicte locale Óntre Biserica Ortodox„ ∫i Biserica Greco-Catolic„ au fost ˛inute la nivelul comunit„˛ilor, explicate prin reguli ale dreptului canonic, diferen˛e de statut, diferen˛e de titulari de drept de proprietate ∫i a∫a mai departe. Le ∫tim bine toate lucrurile acestea!

Vreau s„ v„ spun, Óns„, c„ dac„ noi r„m‚nem izola˛i ∫i Rom‚nia r„m‚ne izolat„, atunci putem s„ continu„m s„ invoc„m numai aceste reguli. Œn momentul Ón care vrem s„ ne leg„m de un spa˛iu juridic european, trebuie s„ accept„m un alt mod de a privi lucrurile. ™i, sigur, ne era foarte comod ∫i nou„, v„ da˛i seama, Ónainte de alegeri, nu era neap„rat o prioritate s„ adopt„m o astfel de ordonan˛„. Ordonan˛a a fost dat„, dac„ nu m„ Ón∫el, Ón august 2004. Dar Óncepuse deja o presiune foarte mare, mul˛i dintre reprezentan˛ii Bisericii Greco-Catolice invocau drepturile lor Ón cadrul unor proceduri deja interna˛ionale, la Curtea European„ a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Practic, p‚n„ la urm„, tot acolo ajungem, la un litigiu juridic care s„ fie tran∫at pe baza unor principii juridice, nu numai legate de num„rul enoria∫ilor ∫i de anumite chestiuni care ˛in de regulile interne ale cultului respectiv.

Œmi pare r„u c„ data trecut„, la dezbatere, domnul deputat R„dulescu nu a f„cut aceea∫i interven˛ie, fiindc„ probabil c„ n-am fi ajuns aici. Atunci s-a spus c„ exist„ Ón Constitu˛ia Rom‚niei o prevedere care permite pentru oricine accesul la instan˛„ ∫i nu s-a Ón˛eles c„, de fapt, reglementarea din 1990 era considerat„ o procedur„ distinct„, care elimina accesul la instan˛„, Ón m„sura Ón care nu se ajungea la o Ón˛elegere pe o baz„, Ón negocierea direct„. Or, aceste lucruri sunt convins c„ Ón ultimele luni, Ón ultimele s„pt„m‚ni au venit cu aceea∫i intensitate de la Comisia European„, exact pe aceste temeiuri care au fost ridicate ast„zi aici.

Deci, p‚n„ la urm„, problema este de a accepta c„ Ón m„sura Ón care, pe procedura specific„, stabilit„ Ón 1990, ∫i, iat„, suntem dup„ 15 ani, nu s-a ajuns la o anumit„ solu˛ie, s„ se dea posibilitatea s„ se intre, totu∫i, pentru rezolvarea unui conflict juridic Ón regulile dreptului comun, Ón instan˛ele din Rom‚nia, ∫i de abia dup„ aceea s„ se ajung„ la instan˛ele externe.

™ti˛i bine, toate litigiile referitoare la dreptul de proprietate ajung, Óntr-un fel sau altul, sau pot ajunge inclusiv la Strasbourg. Problema este dac„ vrem s„ avem o examinare juridic„ anterioar„ Ón spa˛iul juridic rom‚nesc sau accept„m s„ mergem direct la Strasbourg cu ele.

Deci, chestiunea este, dup„ p„rerea mea, destul de simpl„, dintr-un anumit punct de vedere: ea este delicat„ din punct de vedere politic, din punct de vedere religios, dar, dac„ am luat o anumit„ hot„r‚re legat„ de integrarea noastr„ Óntr-un spa˛iu juridic comun, trebuie s„ accept„m c„, p‚n„ la urm„, Ón m„sura Ón care nu exist„ o solu˛ie bilateral„, trebuie s„ recurgem la o solu˛ie cu un ter˛, care este, p‚n„ la urm„, solu˛ia judiciar„.

™i, Ón m„sura Ón care sunt argumente Óntr-un sens sau Ón altul... De ce s„ presupunem c„ numai Biserica Greco-Catolic„ va c‚∫tiga? Poate vor c‚∫tiga ortodoc∫ii, cum sunt convins c„ se va Ónt‚mpla.

Deci Óncerc s„ explic un lucru care nu ˛ine neap„rat de un interes politic partizan, al unui partid, ci este vorba de o anumit„ procedur„, pe care o integr„m, p‚n„ la urm„, Ón ceea ce Ónseamn„ reformele pe care le facem, Ón ideea de a fi compatibili cu spa˛iul juridic european. ™i am vrut s„ explic aceste lucruri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005 Am Óncercat s„ le sugerez la dezbaterea anterioar„, dar, atunci, doar pentru c„ ordonan˛a fusese dat„ de Guvernul anterior ∫i pentru c„ au existat ni∫te explica˛ii aiurite din partea Guvernului, s-a luat o alt„ hot„r‚re. ™i, iat„, trebuie s„ revedem aceste subiecte.

Sunt convins c„ ceea ce v-am prezentat acum este de natur„ s„ clarifice o chestiune care ˛ine, repet, de interesul mai larg al ˛„rii, al Rom‚niei, chiar dac„ este vorba de un subiect sensibil, ∫i sunt absolut de acord cu acest lucru.

Stima˛i colegi,

Œmpotriv„? 5 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.

Cu majoritate de voturi, titlul legii a fost aprobat. Articolul unic.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 177 de voturi pentru.

Œmpotriv„? 5 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.

Cu majoritate de voturi, articolul unic a fost aprobat.

Œmpotriv„? 5 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Stima˛i colegi,

V„ propun s„ ne oprim aici cu dezbaterile de ast„zi. Rug„mintea mea este, dac„ se poate, la dezbaterile care vor avea loc Ón zilele urm„toare s„ avem o prezen˛„ mai mare, nu numai la voturile finale, dar ∫i la dezbaterile obi∫nuite.

V„ mul˛umesc.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007734]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 76/7.VI.2005 con˛ine 48 de pagini.**

Pre˛ul: 92.400 lei vechi/9,24 lei noi