Mih„i˛„ Calimente

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Cine vede harta Rom‚niei, Ón special partea ei sudic„, r„m‚ne cu convingerea c„ Dun„rea ne desparte de popoarele slave de la sud, Serbia ∫i Bulgaria. Asta din punct de vedere geografic, pentru c„ lingvistic avem o puternic„ minoritate rom‚neasc„, negat„ de ambele ˛„ri.

Ast„zi am s„ m„ refer Ón declara˛ia mea politic„ la rom‚nii care se g„sesc la sud de Dun„re, Ón Serbia, Óndeob∫te cunoscu˛i sub denumirea de timoceni.

Teritoriul pe care ace∫tia locuiesc din timpuri imemoriale se Óntinde Ón valea inferioar„ a Timocului ∫i a Moravei, din nord-estul Serbiei ∫i pe platoul care desparte cele dou„ r‚uri p‚n„ la Dun„re. Ea ocup„ teritoriul a patru jude˛e: Craina, Pojarevat, Timoc ∫i Morava.

Aceast„ popula˛ie ∫i-a dat singur„ denumirea de rom‚ni ∫i sunt Ómp„r˛i˛i Ón trei grupe: c‚mpiani, cei care tr„iesc la c‚mpie, mumceani, cei care tr„iesc pe dealuri ∫i mun˛i, ∫i ungureni, cei care tr„iesc Ón cei mai Óndep„rta˛i mun˛i, Ón Homeoli ∫i Kuceai.

Cifrele pe care diferite publica˛ii sau recens„minte le arat„ Ói situeaz„ Ón diferite epoci Óntre 250.000 ∫i 1.000.000. Statisticile s‚rbe∫ti recente nu le atribuie un num„r mai mare de 15.000.

P‚n„ la 1833, situa˛ia a fost alta: conform statisticilor, Ón zon„ exista un num„r de 80 de biserici ∫i 14 m„n„stiri rom‚ne∫ti. O dat„ cu formarea statului s‚rb, acestea au disp„rut Ón sensul Ón care, treptat, treptat, limba liturgic„ rom‚n„ a fost Ónlocuit„ cu slavona, pentru c„ unii ierarhi ai bisericii s‚rbe au considerat c„ Dumnezeu nu ∫tie rom‚ne∫te.

Œntr-un articol din 9 februarie 1947, din ziarul îSelo“, intitulat îSlavii din jude˛ul Timoc“, semnat de Petar Mundrici, deputat, se ar„ta c„ Ón cele 10 plase numai dou„ sunt locuite compact de s‚rbi. Din totalul de 229 de a∫ez„ri ale Óntregului jude˛, 135 sunt pur s‚rbe∫ti, 85 valahe ∫i 9 a∫ez„ri mixte, cu un total de 294.915 de locuitori, din care 157.593 s‚rbi ∫i 137.322 valahi. Œn ora∫ele mari, Zaiecear ∫i Negotin, acela∫i autor considera c„ 1/3 din popula˛ie sunt valahi, dar num„rul precis nu se ∫tie pentru c„ nimeni nu a avut interes.

Dac„ aceste cifre sunt corecte ∫i ele se refer„ numai la un jude˛ din cele patru locuite de rom‚ni, care este cifra real„ a rom‚nilor? Cum de au r„mas numai 15.000 de rom‚ni, conform statisticilor s‚rbe∫ti de ast„zi? C‚t de mare putea fi asimilarea lor? Rom‚nii timoceni au fost cet„˛eni loiali Serbiei ∫i au suferit Ón t„cere toate oprim„rile. S‚ngele lor s-a v„rsat pentru Serbia Ón toate luptele pe care aceast„ ˛ar„ le-a purtat pentru independen˛a ∫i integritatea na˛ional„.

Ca ˛ar„ vecin„, Rom‚nia nu a avut revendic„ri teritoriale fa˛„ de Serbia. Nici m„car Ón timpul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, c‚nd, efectiv, a fost invitat„ s„ ocupe Banatul s‚rbesc, unde aveam o mare comunitate rom‚neasc„. De unde atunci frica fra˛ilor no∫tri s‚rbi fa˛„ de ace∫ti rom‚ni pa∫nici ∫i loiali care nu au creat probleme niciodat„ Serbiei ∫i care nici m„car autonomie nu au cerut, ca alte minorit„˛i? Vezi cazul Voivodinei sau al Kosovului.