Stenogramă plen

V„ mul˛umesc ∫i eu. Domnul Viorel Pupez„. Urmeaz„ domnul ™tefan Baban.

Declara˛ia mea politic„ este adresat„ domnului Mircea Cintez„, ministrul s„n„t„˛ii, ∫i am intitulat-o îLa omu’ s„rac nici boii nu-i trag...“.

Domnule ministru,

Am uzitat Ón titlu o mai veche expresie rom‚neasc„, al c„rei Ón˛eles este ast„zi mai actual dec‚t oric‚nd, mai ales Ón ceea ce prive∫te s„n„tatea popula˛iei. Nicic‚nd nu s-a f„cut o mai mare discriminare Óntre bogat ∫i s„rac Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 acest h„˛i∫ al asisten˛ei medicale ∫i al medicamentelor. A˛i g‚ndit ca un liberal sadea: ai bani, po˛i cump„ra medicamentul cel mai performant ∫i strict necesar pentru s„n„tatea ta; nu ai bani, trebuie s„ te mul˛ume∫ti cu... aspirina. Cam acestea sunt vorbele pe care le auzi Ón dialogul dintre farmacist ∫i bolnavul care, cu m‚na-i tremur‚nd„, a∫teapt„ verdictul celui c„ruia i-a prezentat re˛eta pentru onorare.

At‚t de mult a˛i complicat acest sistem al gratuit„˛ilor ∫i compensatelor Ónc‚t bietul rom‚n nu mai ∫tie c‚˛i bani Ói sunt necesari Ón plus de la o lun„ la alta pentru a-∫i procura medicamentele strict necesare. Este de-a dreptul o aventur„ pentru medicul de familie s„-i explice omului simplu ce Ónseamn„ pre˛ul de referin˛„, dar ∫i mai greu, farmacistului, care trebuie s„-l fac„ pe bolnav s„ Ón˛eleag„ c„ medicamentul prescris, compensat cu 90% Ón scriptele ministerului, este mai... scump dec‚t s-ar fi a∫teptat.

Pentru pensionarul cu venituri foarte mici este greu s„ priceap„ de ce s-a renun˛at la acel program social pentru procurarea de medicamente. Dup„ cum, pentru omul s„rac va fi deosebit de greu s„ Ón˛eleag„ de ce el trebuie s„ beneficieze doar de medicamente din produc˛ie autohton„, Ón condi˛iile Ón care medicul din clinica universitar„ a constatat c„ pentru tratamentul afec˛iunii de care sufer„ are nevoie neap„rat de un anume medicament, pe care el, am„r„∫teanul, nu ∫i-l poate procura.

Cobor‚˛i din turnul de filde∫ ∫i intra˛i prin farmacii, unde a˛i putea s„ auzi˛i multe despre ce g‚nde∫te omul de r‚nd despre ministrul s„n„t„˛ii, despre m„surile pe care onor ministerul pe care-l conduce˛i le ia, Ón dispre˛ul omului de r‚nd, al s„racului, la care niciodat„ bogatul n-a crezut. De aceast„ dat„, Ón postura bogatului v„ afla˛i Domnia voastr„, domnule ministru.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Œl invit pe domnul ™tefan Baban. Va urma domnul Ioan Ghi∫e.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îPotop de ape, lacrimi ∫i durere...“.

Cele mai grave inunda˛ii din ultimii 30 de ani din ˛ara noastr„ au devastat Ón doar c‚teva clipe numeroase localit„˛i din vestul ˛„rii, dar, Ón acela∫i timp, ne-au atras aten˛ia ∫i asupra cauzelor care au generat dezastrul cu care s-a confruntat popula˛ia din Banat. Aluviunile ∫i indolen˛a autorit„˛ilor, timp de peste 15 ani, au f„cut posibil acest dezastru ecologic ∫i uman, pe care nu se ∫tie c‚t timp ne va trebui ca s„-l acoperim.

™tim bine cu to˛ii c„ natura dezl„n˛uit„ nu poate fi oprit„ niciodat„, nici chiar cu cele mai moderne ∫i sofisticate cuceriri ∫tiin˛ifice. Dar ∫tiin˛a poate fi pus„ ∫i Ón slujba omului de r‚nd, a cet„˛eanului obi∫nuit, pentru ca via˛a ∫i munca acestuia s„ nu se risipeasc„ Óntr-o clipit„, atunci c‚nd stihiile se dezl„n˛uie.

Ceea ce este Óns„ mai grav ∫i-i irit„ pe rom‚ni este reprezentat de starea de nep„sare, incapacitatea de reac˛ie ∫i arogan˛a autorit„˛ilor centrale ∫i locale Óntr-o astfel de situa˛ie. La mai bine de trei s„pt„m‚ni de la producerea inunda˛iilor, Guvernul a hot„r‚t, Óntr-o ∫edin˛„, alocarea de resurse financiare, care probabil c„ vor ajunge la sinistra˛i, dup„ viteza cu care se mi∫c„ lucrurile Ón acest moment, prin var„.

Œnc„ de la Ónceputul dezastrului starea de dezinteres a administra˛iei centrale ∫i locale s-a manifestat cu pregnan˛„. De∫i avertiz„rile A.N.M. atr„geau aten˛ia asupra cantit„˛ilor mari de ap„ pentru 24 de ore, mul˛i primari din jude˛ele Timi∫, Hunedoara, Cara∫-Severin nu le-au luat Ón considerare, neinform‚nd cet„˛enii pe care-i p„storeau asupra pericolelor ce puteau ap„rea Ón orice moment. Dar, Ón acela∫i timp, nu s-au preocupat nici m„car de m„surile minimale pe care ar fi trebuit s„ le ia atunci c‚nd sunt informa˛i despre aceste evenimente.

Ca de fiecare dat„, comisia special„ pentru dezastre ∫i calamit„˛i naturale constituit„ la nivelul fiec„rui jude˛ s-a Óntrunit abia c‚nd dezastrul nu mai putea fi controlat. Apoi, m„surile de alert„ t‚rzii, monitorizarea nesigur„ ∫i defectuoas„ a cre∫terii debitelor r‚urilor, necunoa∫terea st„rii tehnice reale a digurilor, barajelor ∫i sistemelor de drenare a apei au consolidat temelia indiferen˛ei ∫i a reac˛iilor Ónt‚rziate fa˛„ de ceea ce se preconiza a fi ∫i fa˛„ de ceea ce s-a Ónt‚mplat.

Ca de fiecare dat„, for˛ele Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor au trebuit s„ fie Ón linia Ónt‚i, s„ fac„ fa˛„ dezastrului, s„ salveze vie˛i ∫i bunuri ∫i, dac„ s-ar fi putut, s„ stea ∫i Ón fa˛a puhoaielor. Cum po˛i face toate astea, c‚nd b„rcile, camioanele, remorcile ∫i elicopterele au fost insuficiente sau au lipsit cu des„v‚r∫ire, spa˛iile de cazare ale sinistra˛ilor ∫i de depozitare a bunurilor salvate au fost stabilite Ón grab„, f„r„ a fi aprovizionate cu minimul necesar pentru subzisten˛a zilelor ce urmau?

Noroc cu sufletul mare ∫i bun al rom‚nilor din celelalte zone ale ˛„rii. Societ„˛i comerciale, institu˛ii publice, pensionari, oameni obi∫nui˛i, anima˛i to˛i de sfintele s„rb„tori care b„teau la u∫„, au adunat ∫i donat bani, Ómbr„c„minte, aparate de uz casnic, p„turi, alimente etc. pentru semenii lor. Solidaritatea ∫i-a spus din nou cuv‚ntul, mul˛i g‚ndindu-se cum ar reac˛iona dac„ s-ar afla Ón locul celor ce au pierdut totul Óntr-o frac˛iune de secund„.

Œn schimb, guvernan˛ii, euforici Ónc„ dup„ spectacolul de la Luxemburg ∫i mim‚nd preocuparea pentru soarta jurnali∫tilor rom‚ni r„pi˛i Ón Irak, s-au dezinteresat zile Ón ∫ir de situa˛ia grav„ ap„rut„ Ón vestul ˛„rii Ón urma inunda˛iilor, iar c‚nd au desc„lecat Ón acest ˛inut, la Óntreb„rile dezn„d„jduite ale celor care nu mai aveau nimic, impertinen˛a, replicile ˛‚fnoase ∫i iritante au fost cele care au ˛inut locul unei atitudini responsabile ∫i energice.

Scuzele care au urmat sau care vor urma vor fi tardive, oamenilor nec„ji˛i nemaip„s‚ndu-le de ele, at‚ta timp c‚t au constatat la fa˛a locului, cu ochii lor, c„ actuala clas„ politic„ nu are nici timp ∫i nici chef de ei. La ora actual„ nu-i mai intereseaz„ cine sunt vinova˛ii pentru tragedia lor, chiar dac„ acum se arat„ cu degetul at‚t actualii, c‚t ∫i fo∫tii guvernan˛i, nu-i mai intereseaz„ promisiunile de∫arte ale conduc„torilor, acum se g‚ndesc

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 ∫i se fr„m‚nt„ ca s„ poat„ reveni la locurile de ba∫tin„ ∫i s„ poat„ lua via˛a de la cap„t. ™i-au pus speran˛a doar Ón bunul Dumnezeu ∫i Ón semenii lor din toat„ ˛ara. Œn schimb, ce se va Ónt‚mpla dac„ ace∫tia, care au fost ∫i ei lovi˛i de natur„ la acest sf‚r∫it de s„pt„m‚n„, nu-i vor mai putea ajuta ∫i, chiar mai mult, vor avea ∫i ei nevoie de sprijin material ∫i financiar?

Actualii guvernan˛i Ónc„ nu s-au trezit bine din dulcea amor˛eal„ a biruin˛ei electorale din anul trecut, pentru a da piept cu realitatea crud„, imperativ„ ∫i neiert„toare. Viziunea lor despre modul Ón care problemele, mai ales cea a inunda˛iilor din vestul ∫i din restul ˛„rii, trebuie abordate ∫i rezolvate tr„deaz„ Ón mod stupefiant o doz„ de cras diletantism politic, de dispre˛ fa˛„ de oameni ∫i lipsa oric„rei urme de solidaritate cre∫tineasc„ cu cei afla˛i Ón nevoie ∫i suferin˛„.

S„ nu uite, Óns„, c„ toate acestea vor fi sanc˛ionate peste un an, doi sau trei, chiar de cei care au fost uita˛i la greu, dar care i-au propulsat la conducerea ˛„rii Ón aceast„ perioad„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Ioan Ghi∫e. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

V„ mul˛umesc, stimate domnule pre∫edinte. Titlul declara˛iei politice este îCre∫terea performan˛elor institu˛iilor publice, obiectiv de interes na˛ional“.

Dup„ 1990, procesele de transform„ri sociale, economice ∫i politice pe care le-a cunoscut Rom‚nia au fost marcate Ón mod constant de caracteristici care au probat ineficien˛„, lips„ de eficacitate, risip„ de resurse ∫i insatisfac˛ii pentru cei mai mul˛i.

Cet„˛enii Rom‚niei, indiferent c„ tr„iau Ón ˛ar„ sau Ón str„in„tate, atunci c‚nd se refereau la ˛ara noastr„ Ói asociau atribute negative pe aproape toate domeniile care implicau ac˛iunile statului prin institu˛ii ∫i politici publice. Str„inii, Ón mod indiferent ∫i superficial de multe ori, ne comparau cu al˛ii, care aveau situa˛ii mult diferite, dar ne etichetau u∫or ca fiind unii dintre coda∫ii Europei Ón ceea ce prive∫te aproape toate domeniile vie˛ii publice.

Œn fa˛a acestei crude realit„˛i ne Óntreb„m simplu ∫i clar: ce se Ónt‚mpl„ cu noi? De ce suntem lipsi˛i de performan˛„ ∫i eficien˛„ Ón politicile publice, c‚t timp ˛ara are bune ∫i suficiente resurse umane, materiale, de cultur„ ∫i de tradi˛ie?

Consider„m c„ una dintre cauzele majore ale acestei st„ri de fapt o reprezint„ proverbiala noastr„ incapacitate organizatoric„, lipsa noastr„ de pragmatism. Aceast„ lips„ de pragmatism este consecin˛„ a faptului c„ institu˛iile ∫i politicile publice nu Ó∫i fundamenteaz„ activit„˛ile pe baza principiilor ∫i procedurilor managementului organiza˛ional. Persoane care nu au preg„tire de specialitate corespunz„toare func˛iei publice dorite ajung conduc„tori de institu˛ii Ón mod conjunctural ∫i selecta˛i subiectiv. Cultura managerial„, specific„ democra˛iei ∫i economiei de pia˛„, lipse∫te Ón foarte multe institu˛ii ∫i organiza˛ii, dar Ón mod special Ón partidele politice.

Interesele personale, directe ∫i m„runte ale persoanelor influente Ón partide, acestea sunt cele care anim„ de cele mai multe ori organiza˛iile, indiferent c„ se analizeaz„ nivelul na˛ional, jude˛ean sau local. Lipsesc multora dintre liderii politici de ieri sau de azi valori cum ar fi altruismul, generozitatea ∫i, foarte des, profesionalismul politic ∫i viziunea privind misiunea ∫i strategiile Rom‚niei pe termen mediu ∫i lung. A devenit banal s„ descoperim c„ previzion„m slab sau deloc, num„r„m ∫i m„sur„m superficial, gener„m reglement„ri f„r„ a le m„sura impactul, facem abstrac˛ie de principii ∫i, cel mai adesea, se urm„re∫te doar interesul personal, pentru c„ oricum nu este pus„ mare miz„ pe r„spunderea individual„.

Consider„m c„ abordarea politicilor publice pe baza principiilor ∫i a metodelor managementului organiza˛ional este o cale bun„ de urmat pentru cre∫terea performan˛elor institu˛iilor publice ∫i pentru cheltuirea cu economie ∫i eficien˛„ a banilor publici. Cre∫terea responsabilit„˛ii individuale, dar ∫i recompense ∫i, respectiv, penaliz„ri ∫i sanc˛iuni mai mari pentru persoanele care Ó∫i exercit„ func˛ii publice sunt direc˛ii de ac˛iune care trebuie urmate.

Lipsa de unitate de ac˛iune ∫i coeziune de grup sunt sl„biciuni cronice, care ne consum„ din timpul, banii, munca ∫i resursele noastre Óntr-un mod care displace tuturor, chiar ∫i celor care conjunctural c‚∫tig„ c‚te ceva din aceast„ ambiguitate ∫i dezordine.

Solu˛ia este una ∫i clar„: fundamentarea politicilor publice pe baza managementului organiza˛ional ∫i conducerea proceselor de management de c„tre persoane care, Ón prealabil, s-au preg„tit pentru a face fa˛„ acestui lucru ∫i au f„cut proba c„ au cuno∫tin˛ele ∫i experien˛a necesar„. Competen˛a specific„ ∫i specializarea trebuie s„ fie valori supreme pentru numirile Ón func˛ii publice, ∫i nu obedien˛a politic„ fa˛„ de potenta˛ii momentului. fiara va progresa mai repede c‚nd elitele profesionale, politice ∫i morale vor conduce destinele na˛iunii, ∫i nu c‚nd incompeten˛ii, oportuni∫tii politici ∫i semidoc˛ii ahtia˛i dup„ parvenire ∫i Ómbog„˛ire rapid„ vor fi sus˛inu˛i pentru ocuparea func˛iilor publice. Œnainte de a propune ˛„rii persoane pentru func˛ii publice, partidele politice ar trebui s„ demonstreze c„ sunt ele Ónsele organiza˛ii performante, care promoveaz„ principii ∫i valori, politici eficiente ∫i persoane competente pentru a servi binele public. Partidele politice trebuie s„ Ónceteze s„ mai fie grup„ri de persoane motivate de a se Ómbog„˛i rapid, cu pu˛in„ munc„, f„r„ prea mult„ competen˛„ ∫i eventual chiar prin mijloace ilegale.

Propunem s„ se fac„ distinc˛ie clar„ Óntre persoanele care vor s„ ocupe func˛ii publice prin alegeri ∫i, respectiv, persoanele care doresc s„ exercite func˛ii publice Ón calitate de speciali∫ti, numi˛i de puterea politic„.

Sistemul politic trebuie construit astfel Ónc‚t s„ aib„ Ón mijlocul s„u cet„˛eanul ca ∫i figur„ central„, ∫i nu pentru a servi prioritar interesele de grup exprimate de partidele politice. Œntr-o adev„rat„ democra˛ie, partidele politice trebuie s„ fie de fapt prestatori de servicii politice pentru contribuabilii sistemului, ∫i anume cet„˛eanul aleg„tor.

Cine vrea s„ fie ales Óntr-o func˛ie public„ trebuie s„ fie ales uninominal, chiar dac„ pe list„ de partid. Acest lucru trebuie s„ fie valabil pentru orice demnitar ales,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 Óncep‚nd de la pre∫edintele Rom‚niei ∫i continu‚nd cu parlamentarii, consilierii jude˛eni, pre∫edin˛ii ∫i vicepre∫edin˛ii consiliilor jude˛ene, primarii, viceprimarii ∫i consilierii locali.

Cine dore∫te s„ ocupe func˛ii publice Ón calitate de specialist pe un domeniu ∫i sus˛inut politic de un partid, acela trebuie s„ fac„ proba c„ st„p‚ne∫te domeniul mai mult dec‚t al˛ii ∫i c„ este capabil s„ genereze ∫i s„ conduc„ politici publice de specialitate.

Doar o astfel de abordare, care responsabilizeaz„ politicienii direct ∫i personal ∫i care se bazeaz„ pe managementul organiza˛ional, va da ∫anse mai bune pentru institu˛iile din ˛ara noastr„ pentru a cre∫te performan˛ele lor spre beneficiul cet„˛enilor, adev„ra˛ii contribuabili ai func˛ion„rii sistemului structurii puterii de stat. Aceasta este modalitatea prin care va cre∫te ∫ansa ˛„rii noastre Ón viitor, anume aceea de a progresa mai rapid, pentru mai binele cet„˛enilor Rom‚niei.

Cine are urechi de auzit s„ aud„! Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul Aurel Vainer.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Sus˛inerea oficial„ a mafiei am putut-o constata Ón cursul anului 2003, c‚nd comisarii G„rzii Financiare din jude˛ul Harghita au refuzat s„ cerceteze abuzurile constatate de Comisia pentru cercetarea abuzurilor ∫i pentru peti˛ii. Mult mai sup„r„tor era faptul c„ fostul comisar-∫ef al G„rzii Financiare Harghita a Óncercat s„-i conving„ pe comisarii din jude˛ele Arad, Mure∫, Bistri˛a ∫i Bucure∫ti pentru suspendarea cercet„rilor legate de mafia lemnului.

Dup„ ce s-a constatat implicarea domnului Moise Fluiera∫ ∫i a altor func˛ionari de la Garda Financiar„ Harghita Ón afaceri mafiote, am sperat c„ noua conducere Ó∫i va face datoria cu profesionalism ∫i sim˛ de r„spundere. M-am Ón∫elat amarnic! Noua conducere interimar„ a jude˛ului Harghita a Óncercat s„ acopere mafia lemnului prin controale formale, ocolind obiectul verific„rilor cerute.

N-am primit r„spuns satisf„c„tor privind v‚nzarea locuin˛elor de serviciu ∫i achizi˛ionarea mobilierului cump„rat de domni∫oara inginer„ Laczo Terezia, precum ∫i repara˛ia capital„ efectuat„ Ón aceast„ locuin˛„.

Mi s-a dat un r„spuns evaziv despre modul de v‚nzare al armelor de v‚n„toare. Nu erau identificate persoanele care au cump„rat aceste arme, contrar legii, ∫i nu s-a specificat nici pre˛ul practicabil ob˛inut.

Nu s-a cercetat modul de efectuare a compens„rii datoriei Societ„˛ii Comerciale îForesta Prim“ Gheorgheni, Ón valoare de 500 de milioane de lei, din anul 2000, care a constat din transferarea materialului lemnos din fondul forestier de stat de c„tre ∫eful de ocol Melles Elöd. Cum a compensat Domnia sa masa lemnoas„ cu utilaje forestiere aflate Ón inventarul Óntreprinderii amintite?

Conducerea G„rzii Financiare l-a protejat pe mafiot, care, cu utilaje ob˛inute Ón urma compens„rii, a folosit firmele ∫i asocia˛iile sale, unde era administrator. De exemplu: îCompos“ — S.A., Asocia˛ia îPro Silvae“, F.S.C. Rom‚nia, Societatea Comercial„ îHardev“ Miercurea-Ciuc.

Nu s-au controlat materialele de construc˛ii care au fost rezervate, Ón valoare de 400 de milioane de lei, Ón anul 2000, pentru repararea cantoanelor silvice, ale c„ror materiale au ajuns pentru casa de vacan˛„ a fostului ∫ef de ocol din zona Bic„jel—Trei F‚nt‚ni.

Ar fi trebuit s„ fie verificate ∫i lucr„rile efectuate Ón pepiniera Belchia, cabana de v‚n„toare Belchia, p„str„v„ria Lacul Ro∫u ∫i fosta brigad„ silvic„ Lacul Ro∫u de pe l‚ng„ p„str„v„rie.

Nu s-a cercetat nici modul de achitare a unei cantit„˛i de 368 de metri cubi de material lemnos licitat Ón mod legal de c„tre Societatea Comercial„ îFazekas Istvan“ — S.R.L. ∫i care nu a fost expediat„ nici p‚n„ Ón prezent de fostul ∫ef de ocol.

Nota din raport a comisarilor Blaj Stroian ∫i Pironea Ion, trimis„ Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii, dovede∫te clar protejarea mafio˛ilor.

C‚nd va exista voin˛„ politic„ pentru Óndeplinirea sarcinilor de serviciu Ón mod profesional, care ar sparge carapacea mafiei lemnului? P‚n„ c‚nd vom tolera ca ace∫ti mafio˛i s„ distrug„ p„durile ∫i s„ se ajung„ la catastrofe ecologice, care duc la distrugerea ecosistemului ∫i la tragedii umane, cum au avut loc Ón jude˛ele ˛„rii, Ón ultima perioad„?

Organele de control ale statului nu-∫i dau seama de rolul de protec˛ie a p„durii? Sau este mai important„ sus˛inerea politic„ a c‚torva oameni care s-au Ómbog„˛it prin distrugerea ilegal„ a fondului forestier na˛ional?

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Aurel Vainer.

Va urma domnul Mihai Apostolache.

## Domnule pre∫edinte,

Stimate doamne ∫i stima˛i colegi deputa˛i,

Titlul interven˛iei mele de ast„zi este îA 57-a aniversare a statului Israel“.

Cu 57 de ani Ón urm„, mai exact la 14 mai 1948, la ∫ase luni de la adoptarea de c„tre Adunarea General„ a Na˛iunilor Unite, Ón noiembrie 1947, a Hot„r‚rii pentru constituirea pe teritoriul Palestinei a dou„ state — unul evreu ∫i unul arab —, s-a adoptat Declara˛ia de independen˛„. Œn fapt, a luat na∫tere statul Israel, dup„ aproape 3.000 de ani de la constituirea statului antic iudeu, av‚ndu-l ca rege pe Saul, urmat de bine cunoscutul rege David, cel care a stabilit noua capital„ a ˛„rii la Ierusalim.

De∫i Ón Declara˛ia de independen˛„ Israelul Óntindea, citez din aceast„ declara˛ie, î...m‚na tuturor statelor arabe, popoarelor lor, oferindu-le pace ∫i bun„ vecin„tate“, acest apel a fost sistematic ignorat de c„tre vecini. F„r„ a intra Ón detalii, putem sus˛ine c„ cei 57 de ani

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 care s-au scurs de la proclamarea statului Israel au fost ani de continue confrunt„ri ascu˛ite ∫i nu de pu˛ine ori au avut loc adev„rate r„zboaie.

Cu toate acestea, statul evreu a ajuns, de la o popula˛ie existent„ Ón anul 1948 de circa 700.000 de oameni la de zece ori mai mult ast„zi, oameni care tr„iesc pe o suprafa˛„ total„ de aproape 28.000 de kilometri p„tra˛i, m„rginit„ de Marea Mediteran„.

De fapt, rena∫terea statului Israel a fost un proces Óndelungat, Ón care evrei reÓntor∫i Ón patria lor str„bun„ au muncit din greu pentru a smulge de∫ertului zone tot mai mari, pe care le-au transformat Ón c‚mpii ∫i livezi m„noase, unde se practic„ tehnologii agricole ∫i zootehnice dintre cele mai performante.

Afluxul continuu de noi sosi˛i de pe cele mai diferite meleaguri din Europa, Orientul Apropiat, din ˛„rile maghrebiene, din Africa de Sud, din Etiopia, din Argentina, ∫i altele, bineÓn˛eles, inclusiv Rom‚nia, a sporit mereu poten˛ialul uman al ˛„rii, a dat na∫tere unor variate activit„˛i economice, culturale ∫i sociale, Ónso˛ite de un continuu progres tehnic. Œn context, men˛ionez c„ Ón statul Israel tr„iesc circa 400.000 de evrei originari, proveni˛i din Rom‚nia. Unii sunt cei care au venit sau urma∫ii lor.

Ast„zi, statul Israel realizeaz„ un nivel ridicat al produsului intern brut pe locuitor, iar complexul de activit„˛i reunite Ón ceea ce se nume∫te _high-tech_ ocup„ un loc de prim ordin Ón ierarhia diferitelor ramuri de activitate. Este de remarcat faptul c„ Ón Israel ac˛ioneaz„, cu foarte bune rezultate, Legea Óncuraj„rii cercet„rii ∫i dezvolt„rii, a c„rei aplicare este asigurat„ de c„tre Biroul ∫tiin˛ific al Ministerului Industriei ∫i Cercet„rii. De altfel, potrivit unor date statistice, Ón anul 2000 s-au finan˛at circa 1.200 de proiecte, iar produsele rezultate din activitatea de cercetare ∫i dezvoltare au reprezentat peste jum„tate din exporturile industriale, exclusiv diamante.

Ca sistem politic, statul Israel este o democra˛ie parlamentar„ unicameral„, cu 120 de deputa˛i, dintr-o multitudine de partide ∫i forma˛iuni politice de o coloratur„ divers„. Sistemul democratic a constituit o constant„ a vie˛ii politice a statului Israel, chiar ∫i Ón condi˛iile grele ale unor confrunt„ri militare ∫i a nu pu˛ine ∫i dureroase acte de terorism.

Œn mod special, Ón cadrul acestei declara˛ii politice, ca deputat Ón Parlamentul Rom‚niei, doresc s„ subliniez bunele ∫i, poate, chiar excelentele raporturi care s-au format ∫i dezvoltat Ón decursul timpului Óntre poporul rom‚n ∫i poporul israelian, la nivelul oamenilor, dar ∫i al statelor.

Œn acest cadru de referin˛„ men˛ionez: participarea unor personalit„˛i rom‚ne∫ti din lumea religiei ∫i a culturii la Ónfiin˛area primei Universit„˛i Ebraice la Ierusalim, Ón al doilea deceniu al secolului al XX-lea. I-a∫ aminti doar pe p„rintele ∫i scriitorul Gala Galaction, pe academicianul de mai t‚rziu Alexandru Rosetti ∫i al˛ii; luarea de atitudine din partea oamenilor politici rom‚ni Ón favoarea comunit„˛ii evreie∫ti din Palestina interbelic„, aflat„ sub mandatul Marii Britanii; dezvoltarea de rela˛ii comerciale de export-import Óntre oameni de afaceri din Rom‚nia ∫i oameni de afaceri evrei din Palestina interbelic„, func˛ion‚nd Ón acei ani, Ón Rom‚nia, Camera de Comer˛ ∫i Industrie Rom‚nia—Palestina; recunoa∫terea de c„tre

Rom‚nia a statului Israel ∫i stabilirea de rela˛ii diplomatice Óntre cele dou„ ˛„ri la foarte scurt timp dup„ proclamarea statului Israel; men˛inerea ∫i dezvoltarea rela˛iilor diplomatice Óntre cele dou„ state, chiar ∫i Ón condi˛iile Ón care ˛„rile foste socialiste au rupt rela˛iile diplomatice cu statul Israel; exercitarea de c„tre statul rom‚n a unui rol benefic Ón medierea dintre p„r˛ile Ón conflictul israeliano-arab.

Œncep‚nd cu anul 1990, rela˛iile multiple dintre Rom‚nia ∫i statul Israel au cunoscut o ampl„ dezvoltare pe plan economic, politic, cultural, chiar ∫i social. O not„ special„ se cuvine Ón leg„tur„ cu desf„∫urarea unor bune raporturi pe plan parlamentar, prin vizite ∫i schimburi de experien˛„ reciproc avantajoase.

Acum, Ón perspectiva unei anumite lini∫tiri a apelor Ón raporturile israeliano-arabe ∫i chiar a unor semnale pentru intrarea Óntr-o stare de pace, dezvoltarea activit„˛ii de colaborare pe plan parlamentar dob‚nde∫te, desigur, o nou„ ∫i deosebit„ importan˛„. Evident, Comisia parlamentar„ de prietenie Rom‚nia—Israel are un larg c‚mp de ac˛iune, prin implicarea tuturor senatorilor ∫i deputa˛ilor membri ai acestei comisii.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul deputat Mihai Apostolache. Va urma domnul Mih„i˛„ Calimente.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

La 9 mai 1950 ministrul de externe francez Robert Schuman Ó∫i f„cea public proiectul care urma s„ duc„ la crearea unei Europe unite Ón jurul unor interese economice comune. 35 de ani mai t‚rziu, la Milano, ziua de 9 mai a fost consfin˛it„ ca Ziua Europei, un simbol al identit„˛ii europene poate mai pu˛in cunoscut dec‚t îOda bucuriei“, steagul albastru cu stele galbene sau moneda unic„ euro, dar la fel de important ca mesaj, at‚t pentru ˛„rile membre, c‚t ∫i pentru cele care au aspirat sau aspir„ Ónc„ la acest statut.

De c‚˛iva ani buni, ∫i Rom‚nia tr„ie∫te aceast„ zi Óntr-un justificat crescendo, pe m„sur„ ce momentul 2007 se apropie, dar ∫i pe m„sur„ ce Ón con∫tiin˛a noastr„ Uniunea European„ Ó∫i face sim˛it„ prezen˛a din ce Ón ce mai mult.

Indiscutabil, rom‚nii Ó∫i doresc s„ devin„ cet„˛eni europeni, indiscutabil, toate partidele politice sus˛in, la propriu, integrarea. Este, probabil, unul dintre pu˛inele puncte de consens unanim ∫i, tocmai de aceea, un punct de plecare pentru starea de normalitate, inclusiv aici, Ón Parlamentul Rom‚niei!

Din p„cate, Óns„, chiar Ón acest an c‚nd, tot la 9 mai, se Ómplinesc ∫i 60 de ani de la victoria Ómpotriva fascismului, Rom‚nia nu se poate bucura pe deplin: tr„im, cu to˛ii, emo˛ia celor trei jurnali∫ti ostatici Ón Irak, tr„im durerea familiei soldatului ucis Ón Afganistan ∫i tr„im ∫i nenorocirile care ne-au lovit Ón propria noastr„ ˛ar„: inunda˛iile f„r„ precedent, care au afectat at‚tea mii de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 familii, au distrus infrastructura ∫i culturile agricole ∫i chiar au ucis oameni ∫i animale.

Duminic„ am fost Ón zona C‚mpina, unde, a∫a cum, probabil, a˛i v„zut la televizor, viiturile au distrus un pod, ∫i la Brebu, unde o b„tr‚n„ a fost luat„ de v‚ltoarea apelor unui p‚r‚u care se vars„ Ón Doftana ∫i care, Óndeob∫te, poate fi traversat cu piciorul.

M-am Óngrozit. Furia apelor v„zut„ de aproape este cu mult mai cumplit„ dec‚t cele mai terifiante imagini filmate! Dar nici aceast„ furie nu i-a Ónsp„im‚ntat Óndeajuns pe localnici Ónc‚t s„ Ói ˛in„ departe de maluri. Oamenii, cu furci ∫i topoare, Óntr-o imagine greu de descris Ón cuvinte, se str„duiau s„ aga˛e trunchiurile de copaci ∫i crengile aduse de viitur„, risc‚ndu-∫i via˛a la propriu pentru provizii de lemn de foc pentru iarna viitoare. Din spusele s„tenilor, b„tr‚na care ∫i-a pierdut via˛a se afla pe malul apei tot pentru a culege lemne.

M„ ve˛i Óntreba, poate, ∫i ce leg„tur„ au toate acestea cu Ziua Europei. Ave˛i dreptate! Nimic din ceea ce se Ónt‚mpla acolo nu aducea m„car a Europa! Aducea a s„r„cie crunt„, a incon∫tien˛„, a situa˛ie sc„pat„ total de sub control, a Ev Mediu, a disperare.

Dac„ cineva ar fi avut curajul ∫i curiozitatea s„ Ói Óntrebe pe acei pescuitori ce s„rb„torim la 9 mai, probabil c„ ar fi avut parte doar de un r„spuns care n-ar fi putut fi reprodus. Ce Europ„, domnilor? Ce 9 mai?

Comuna Brebu este racordat„ la re˛eaua de alimentare cu gaze, dar c‚˛i dintre brebeni Ó∫i vor permite s„ le mai pl„teasc„, la iarn„, pentru Ónc„lzire?

Drumul nostru spre Europa trece ∫i pe la confluen˛a p‚r‚ului Lupa cu Doftana, prin str„vechea comun„ Brebu, locul binecuv‚ntat de Dumnezeu prin frumuse˛ea sa ∫i h„rnicia oamenilor, ales drept ctitorie de Matei Basarab ∫i Vasile Lupu.

Drumul spre Europa trece ∫i prin satele s„race din Dolj sau din Moldova, ∫i prin ora∫ele sec„tuite de ∫omaj, ∫i prin Banatul de sub ape.

De aceea, v„ rog s„ m„ ierta˛i c„ nu pot s„ m„ bucur at‚t de mult cum s-ar cuveni de Ziua Europei, cum nici de Sfintele Pa∫ti nu am putut s„ m„ bucur.

De aceea, nu îOda bucuriei“ Ómi sun„ ast„zi Ón suflet, ci mai cur‚nd o doin„ trist„, de aici, de acas„, de la noi.

Iar dac„ toate acestea vor r„m‚ne a∫a cum sunt, cu nimic nu m„ va face mai fericit nici ziua de 1 ianuarie 2007.

Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul Mih„i˛„ Calimente. Va urma doamna Monica Iacob.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Cine vede harta Rom‚niei, Ón special partea ei sudic„, r„m‚ne cu convingerea c„ Dun„rea ne desparte de popoarele slave de la sud, Serbia ∫i Bulgaria. Asta din punct de vedere geografic, pentru c„ lingvistic avem o puternic„ minoritate rom‚neasc„, negat„ de ambele ˛„ri.

Ast„zi am s„ m„ refer Ón declara˛ia mea politic„ la rom‚nii care se g„sesc la sud de Dun„re, Ón Serbia, Óndeob∫te cunoscu˛i sub denumirea de timoceni.

Teritoriul pe care ace∫tia locuiesc din timpuri imemoriale se Óntinde Ón valea inferioar„ a Timocului ∫i a Moravei, din nord-estul Serbiei ∫i pe platoul care desparte cele dou„ r‚uri p‚n„ la Dun„re. Ea ocup„ teritoriul a patru jude˛e: Craina, Pojarevat, Timoc ∫i Morava.

Aceast„ popula˛ie ∫i-a dat singur„ denumirea de rom‚ni ∫i sunt Ómp„r˛i˛i Ón trei grupe: c‚mpiani, cei care tr„iesc la c‚mpie, mumceani, cei care tr„iesc pe dealuri ∫i mun˛i, ∫i ungureni, cei care tr„iesc Ón cei mai Óndep„rta˛i mun˛i, Ón Homeoli ∫i Kuceai.

Cifrele pe care diferite publica˛ii sau recens„minte le arat„ Ói situeaz„ Ón diferite epoci Óntre 250.000 ∫i 1.000.000. Statisticile s‚rbe∫ti recente nu le atribuie un num„r mai mare de 15.000.

P‚n„ la 1833, situa˛ia a fost alta: conform statisticilor, Ón zon„ exista un num„r de 80 de biserici ∫i 14 m„n„stiri rom‚ne∫ti. O dat„ cu formarea statului s‚rb, acestea au disp„rut Ón sensul Ón care, treptat, treptat, limba liturgic„ rom‚n„ a fost Ónlocuit„ cu slavona, pentru c„ unii ierarhi ai bisericii s‚rbe au considerat c„ Dumnezeu nu ∫tie rom‚ne∫te.

Œntr-un articol din 9 februarie 1947, din ziarul îSelo“, intitulat îSlavii din jude˛ul Timoc“, semnat de Petar Mundrici, deputat, se ar„ta c„ Ón cele 10 plase numai dou„ sunt locuite compact de s‚rbi. Din totalul de 229 de a∫ez„ri ale Óntregului jude˛, 135 sunt pur s‚rbe∫ti, 85 valahe ∫i 9 a∫ez„ri mixte, cu un total de 294.915 de locuitori, din care 157.593 s‚rbi ∫i 137.322 valahi. Œn ora∫ele mari, Zaiecear ∫i Negotin, acela∫i autor considera c„ 1/3 din popula˛ie sunt valahi, dar num„rul precis nu se ∫tie pentru c„ nimeni nu a avut interes.

Dac„ aceste cifre sunt corecte ∫i ele se refer„ numai la un jude˛ din cele patru locuite de rom‚ni, care este cifra real„ a rom‚nilor? Cum de au r„mas numai 15.000 de rom‚ni, conform statisticilor s‚rbe∫ti de ast„zi? C‚t de mare putea fi asimilarea lor? Rom‚nii timoceni au fost cet„˛eni loiali Serbiei ∫i au suferit Ón t„cere toate oprim„rile. S‚ngele lor s-a v„rsat pentru Serbia Ón toate luptele pe care aceast„ ˛ar„ le-a purtat pentru independen˛a ∫i integritatea na˛ional„.

Ca ˛ar„ vecin„, Rom‚nia nu a avut revendic„ri teritoriale fa˛„ de Serbia. Nici m„car Ón timpul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, c‚nd, efectiv, a fost invitat„ s„ ocupe Banatul s‚rbesc, unde aveam o mare comunitate rom‚neasc„. De unde atunci frica fra˛ilor no∫tri s‚rbi fa˛„ de ace∫ti rom‚ni pa∫nici ∫i loiali care nu au creat probleme niciodat„ Serbiei ∫i care nici m„car autonomie nu au cerut, ca alte minorit„˛i? Vezi cazul Voivodinei sau al Kosovului.

Pentru aceste lucruri s‚rbii i-au dispre˛uit, consider‚ndu-i un subpopor, compar‚ndu-i cu ˛iganii ∫i atribuindu-le Ón mod peiorativ denumirea de vlahi. De aici afirma˛ia c„ vlahii nu sunt rom‚ni, ajung‚ndu-se la teorii variate cum c„ cele dou„ na˛ii nu seam„n„ nici m„car fizic, c„ vlahii sunt romaniza˛i, ei fiind Ón realitate un grup sau o r„m„∫it„ a vreunui popor b„∫tina∫ din Peninsula Balcanic„.

Din p„cate, constat cu tot mai mare triste˛e c„ a∫a-zisa prietenie dintre noi ∫i s‚rbi, clamat„ chiar Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 acest Parlament cu ocazia evenimentelor din Iugoslavia de unii colegi, func˛ioneaz„ doar Óntr-un singur sens: dinspre Rom‚nia ∫i de la rom‚ni. Ce s-ar fi Ónt‚mplat oare Ón istoria recent„ dac„ ∫i rom‚nii ∫i-ar fi dorit autonomia? Pot s„ v„ r„spund f„r„ nici un fel de dubiu: ar fi fost o baie de s‚nge! Persecu˛iile la care sunt supu∫i rom‚nii, amenin˛„rile, expulz„rile de la serviciu, Óncurajarea emigr„rii, interdic˛ia de a vorbi rom‚ne∫te Ón biseric„, ∫coal„ ∫i institu˛ii publice nu i-au speriat. Ei sunt acolo! Rom‚nia trebuie s„ le Óntind„ o m‚n„, s„ le asculte glasul ∫i s„ le ia ap„rarea. Nu avem nici o revendicare teritorial„ sau de alt fel de la Serbia, dar nu putem tolera la infinit acest comportament provocator la adresa poporului rom‚n, a limbii rom‚ne ∫i, p‚n„ la urm„, a demnit„˛ii noastre.

Ultimele acte Ónver∫unate antirom‚ne∫ti s-au consumat chiar Ón S„pt„m‚na Mare, c‚nd autorit„˛ile civile ∫i biserice∫ti ale Serbiei au Óncercat, ∫i, probabil, vor mai Óncerca, s„ d„r‚me bisericu˛a clopotni˛„ din Malainita, construit„ de inimosul preot Bojan Alexandrovici.

Cred c„ lucrurile nu mai pot continua a∫a! Serbia trebuie s„ arate c„ este un stat european ∫i c„ tr„ie∫te Ón secolul al XXI-lea. Mai devreme sau mai t‚rziu, Serbia va intra Ón Uniunea European„ ∫i va fi obligat„ s„ adopte legisla˛ia european„ Ón materie de minorit„˛i.

P‚n„ atunci, Guvernul Rom‚niei are obliga˛ia s„ cear„ autorit„˛ilor s‚rbe ∫i Consiliului Europei respectarea drepturilor fra˛ilor no∫tri de la sud de Dun„re.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

O invit pe doamna Monica Iacob ∫i va urma domnul Dan Grigore.

Parlamentarii Petru T„rniceru, Florin Iordache, Ovidiu BrÓnzan, Mihai Sandu-Capr„, Corneliu Momanu, Horia Toma, Claudius Mihai Zaharia, Viorel Oancea, Vlad Hogea au depus la secretariat declara˛iile.

Nici o umbr„ de Óndoial„ nu trebuie s„ ∫tirbeasc„ m„re˛ia zilei de 9 mai, c„reia i se confer„ acum o dubl„ semnifica˛ie: Ziua Victoriei ∫i Ziua Europei.

Rom‚nia este azi mai aproape ca oric‚nd de intrarea Ón Uniunea European„, una dintre cele mai puternice structuri statale ale lumii. Efectele ader„rii se pot concentra Ón dou„ cuvinte: securitate ∫i prosperitate.

Un vis multisecular al rom‚nilor este pe punctul s„ devin„ realitate. Este un gest reparatoriu, un act de dreptate, care confirm„ o dat„ Ón plus voca˛ia european„ a poporului rom‚n.

De Ziua Europei se cuvine s„ ne amintim cu respect ∫i pietate de marii no∫tri Ónainta∫i: Traian, al c„rui imperiu era, de fapt, o Europ„ contopit„, Mihai Voievod, care, unind p„m‚nturile rom‚ne∫ti, ne-a apropiat mai mult de Occident, Nicolae B„lcescu ∫i pleiada de revolu˛ionari pa∫opti∫ti, st„p‚ni˛i de un Ónalt spirit proeuropean, Alexandru Ioan Cuza, unificatorul principatelor, Carol I, deschiz„tor de por˛i europene, regele care a adus Rom‚niei independen˛a, de la Ónsc„unarea c„ruia ast„zi se Ómplinesc 139 de ani, Ferdinand Óntregiuitorul, f„uritorul Rom‚niei Mari, ∫i mul˛i al˛ii. La aceste nume ilustre ar trebui s„ ad„ug„m miile de anonimi, martiri ai neamului, care Ón Ónchisorile comuniste au murit pentru o Rom‚nie european„.

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îOda bucuriei“ a devenit ast„zi simbolul solar al Europei. Pentru noi sun„ fascinant ca o nou„ Hor„ a Unirii, Ón varianta ei continental„. Ce superb lan˛ uman putem forma d‚nd m‚n„ cu m‚n„ din Scandinavia p‚n„ Ón Grecia, din Marea Britanie p‚n„ Ón Rom‚nia!

Este o ∫ans„ istoric„ s„ vezi cum ˛ara ta ia forma unui continent. Sufletul rom‚nesc este ast„zi mai aproape ca oric‚nd de inima Europei.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Dan Grigore. Va urma domnul Tamás Sándor.

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ziua de 9 mai reprezint„ o adev„rat„ confluen˛„ de evenimente istorice de importan˛„ crucial„ pentru toate na˛iunile b„tr‚nului continent.

Œn urm„ cu ∫ase decenii, Ón Europa armele au t„cut, pun‚ndu-se astfel cap„t celei mai mari conflagra˛ii mondiale, pe altarele c„reia fiecare popor ∫i-a adus jertfa sa de s‚nge. 9 mai 1945 nu a marcat doar sf‚r∫itul unui r„zboi planetar, a fost, Ón linii mari, triumful valorilor democratice asupra dogmaticii negre a fascismului.

Este adev„rat, ˛ara noastr„, asemenea altor state din est, de∫i eliberat„ de sub jugul hitlerist, a avut parte de o suveranitate limitat„, fiind obligat„ s„ pl„teasc„ un lung tribut ideologic. Desigur, impunerea unui regim politic represiv ∫i a unui model economic ineficient a fr‚nat considerabil evolu˛ia istoric„ a Rom‚niei.

Dar ast„zi na˛iunile Europei c‚nt„ pe alte voci, Ón armonie ∫i solidaritate. S„ dep„∫im orice resentimente ale trecutului ∫i s„ privim cu optimism ∫i Óncredere Ónainte!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Voi fi foarte scurt Ón declara˛ia mea politic„ de ast„zi ∫i m„ voi referi la furtuna ce s-a ab„tut asupra localit„˛ii Movili˛a din jude˛ul Ialomi˛a.

Dup„ inunda˛iile catastrofale ce s-au ab„tut asupra jude˛ului Timi∫, a venit ∫i r‚ndul jude˛ului Ialomi˛a, pe care am onoarea s„-l reprezint ca deputat Ón Parlamentul Rom‚niei, s„ fie afectat, de aceast„ dat„, nu de inunda˛ii, ci de un alt fel de fenomen meteorologic devastator.

Sunt con∫tient de situa˛ia foarte grav„ Ón care se afl„ jude˛ul Timi∫ ∫i prin aceast„ declara˛ie nu inten˛ionez s„ minimalizez nenorocirea care s-a ab„tut asupra acelor oameni. V„ vorbesc ast„zi despre jude˛ul Ialomi˛a datorit„ pozi˛iei pe care o am vizavi de acest jude˛ ∫i din obliga˛ia ce-mi revine de a semnala aceste fapte ∫i de a face tot ce-mi st„ Ón putin˛„ pentru a le veni Ón ajutor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 Astfel, o furtun„ foarte puternic„, a c„rei durat„ a fost numai de c‚teva minute, a distrus 22 de gospod„rii Ón comuna Movili˛a, unitate administrativ-teritorial„ cu personalitate juridic„, cu deplin„ capacitate, ce posed„ patrimoniu ∫i este situat„ de-a lungul ∫oselei na˛ionale, DN2, E60, pe ∫oseaua Bucure∫ti—Urziceni—Constan˛a la kilometrul 39, Ón vestul jude˛ului. Aici tr„iesc oameni am„r‚˛i, astfel c„ nenorocirea ab„tut„ asupra lor i-a afectat serios.

BineÓn˛eles c„ primul meu g‚nd a fost s„ m„ deplasez la fa˛a locului pentru a vedea ce s-a Ónt‚mplat. Mai Ónt‚i de toate, m-am deplasat la prim„ria comunei, pentru o discu˛ie cu primarul, din care s„ ob˛in informa˛ii despre gospod„riile afectate ∫i adresele lor. Astfel am aflat c„ sunt 18 case afectate par˛ial, 3 case afectate Ón propor˛ie de 50% ∫i dou„ distruse total. Valoarea Ónsumat„ a pagubelor produse se cifreaz„ aproximativ Ón jurul sumei de 3 miliarde de lei. La Óntrebarea mea cum se poate rezolva problema acestor case distruse, am primit urm„torul r„spuns: îPrin sponsoriz„ri.“ Drept pentru care am cerut s„-mi fie eliberat„ o chitan˛„ din casieria prim„riei pentru o dona˛ie. Am avut nepl„cuta surpriz„ s„ constat c„ am fost primul cet„˛ean care a f„cut un astfel de gest.

Dup„ prim„rie, m-am deplasat la biserica din localitate. Aici l-am Ónt‚lnit pe preot, un om t‚n„r, apreciat de enoria∫ii localit„˛ii. Am constatat c„ o parte din acoperi∫ a fost distrus, exist‚nd g„uri Ón cupolele bisericii, unele dintre picturile murale fiind deteriorate, cea mai afectat„ fiind a M‚ntuitorului. Am solicitat s„ contribui cu o sum„ pentru refacerea bisericii. Foarte surprins, preotul, pentru c„ ∫i de data aceasta am fost primul cu o astfel de ini˛iativ„, a adus imediat chitan˛ierul Patriarhiei Rom‚ne, Episcopia Sloboziei ∫i C„l„ra∫ilor. V„dit emo˛ionat, cu scrisul tremurat, preotul mi-a mul˛umit Ón c‚teva r‚nduri pentru gestul meu, spun‚ndu-mi: îAm speran˛a c„ vor veni mai mul˛i oameni ca dumneavoastr„.“

Apoi am vizitat toate gospod„riile afectate, cele mai multe dintre ele afl‚ndu-se la marginea localit„˛ii. Am v„zut o cas„ distrus„ din temelii, altele fiind at‚t de ∫ubrezite Ónc‚t oamenii tr„iesc cu teama c„ aceste case s„ nu se d„r‚me pe ei. Al˛ii ∫i-au improvizat Ón remorci, temporar, locul unde s„ poat„ pune capul pe perna, de team„ c„ se vor d„r‚ma casele peste ei, sau dorm pe la vecini.

Oamenii sunt foarte nec„ji˛i ∫i a∫teapt„ ajutorul autorit„˛ilor.

Ceea ce m-a impresionat a fost unitatea localnicilor care, fiecare dup„ priceperea lor, au venit s„ dea o m‚n„ de ajutor la consolidarea c‚t de c‚t a acestor gospod„rii. Eu am Óncercat s„ le vin Ón ajutor cu alimente de prim„ necesitate. ™i de aceasta dat„ oamenii, cu lacrimi Ón ochi, mi-au mul˛umit, spun‚ndu-mi c„ nu a mai fost nimeni m„car s„-i Óntrebe de ce au nevoie.

Men˛ionez c„ toate aceste gesturi ale mele au pornit din suflet, din spirit de solidaritate cu ace∫ti oameni a∫a de am„r‚˛i, de a-i ajuta at‚t c‚t am putut eu, ∫i nu Ón scop electoral, pentru c„ alegerile au trecut, a∫a cum unii poate o vor spune sau scrie.

A∫ vrea pe aceast„ cale s„-i rog ∫i pe cei care pot ∫i vor s„ o fac„ s„ contribuie la ajutorarea acestor oameni.

Aici nu se pune problema omului politic, ci a oamenilor de bine. Amintesc faptul c„ Ón august 2002 o furtun„ asem„n„toare, dar ceva mai puternic„, s-a ab„tut asupra localit„˛i F„c„eni, c‚nd peste 400 de case au r„mas atunci f„r„ acoperi∫uri, iar dou„ persoane ∫i-au pierdut via˛a, fiind prin∫i sub pere˛ii pr„bu∫i˛i ai caselor.

Profit de aceast„ ocazie s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ Ón urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni m-am deplasat Ón localit„˛ile riverane Bra˛ului Borcea, de pe teritoriul jude˛ului Ialomi˛a, unde apele au atins cotele de alarmare, pentru a urm„ri m„surile Ón derulare privind protec˛ia localit„˛ilor Ómpotriva inunda˛iilor, ∫i s„ solicit Executivului, organelor administrative ∫i locale s„ se implice Ón rezolvarea acestor probleme, pentru a nu se ajunge Ón situa˛ia jude˛ului Timi∫.

Mul˛umesc. Œl invit pe domnul Tamás Sándor. Va urma Aledin Amet.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

De s„pt„m‚ni Óntregi ne uit„m la enormele probleme din Banat produse de apele dezl„n˛uite. Œntre timp, cov„snenii, cet„˛enii pe care Ói reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei, sunt p„gubi˛i de o alt„ calamitate natural„.

Sute de hectare de culturi abia Óns„m‚n˛ate au fost devastate de animalele s„lbatice, pentru c„ hrana din p„duri este insuficient„, turmele de mistre˛i au cobor‚t pe terenurile agricole ale oamenilor ∫i au distrus sute de hectare de cultur„ Óns„m‚n˛at„ Ón aceast„ prim„var„ cu gr‚u ∫i cartofi. Animalele s„lbatice au provocat pagube de miliarde Ón majoritatea satelor aflate Ón apropierea p„durilor. La Herculian, mistre˛ii au rupt chiar ∫i gardurile din jurul terenurilor agricole. La Z„bala, ace∫tia au intrat ∫i Ón livezi, iar la M„gheru∫ ∫i Lisn„u Vale turmele au p„truns p‚n„ la casele oamenilor. Cele mai mari probleme s-au Ónregistrat Ón localit„˛ile Dob‚rl„u, P„˛an, Sita Buz„ului, Micfal„u, Malna∫ ∫i Zagon, unde culturile de pe numeroase suprafe˛e au fost, practic, distruse.

Pagube de miliarde, desp„gubiri, zero. Teancuri de dosare, liste cu semn„turi, cereri peste cereri, ∫edin˛e interminabile. Cu asta s-au ales oamenii care au reclamat autorit„˛ilor faptul c„ animalele s„lbatice au dat iama Ón culturile lor.

Problemele nu dureaz„ de ieri, de azi. Œnc„ de acum doi ani Ón mai multe sate cov„snene au existat semnale c„ mistre˛ii ies din p„duri pentru a se hr„ni din culturile agricole. Œncep‚nd din toamna anului trecut situa˛ia s-a agravat, Óntruc‚t num„rul animalelor din p„dure a crescut peste m„sur„. Prin urmare, primarii ∫i Consiliul Jude˛ean Covasna s-au adresat Ministerului Agriculturii, cer‚nd desp„gubiri, Óns„ p‚n„ acum nimeni nu a primit nici un ban.

Doar dou„ solu˛ii se Óntrev„d Ón rezolvarea problemei: fie s„ se m„reasc„ cota de v‚nat la mistre˛i, fie s„ se g„seasc„ fonduri necesare pentru cre∫terea rezervelor de hran„ din p„duri pentru animalele s„lbatice. P‚n„ acum nici una dintre cele dou„ m„suri nu a fost aplicat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 A.J.V.P.S. Covasna cheltuie∫te anual sume uria∫e pentru hrana animalelor s„lbatice. Vagoane Óntregi de furaje sunt transportate Ón zone special amenajate din p„duri cu scopul de a ajuta animalele s„ supravie˛uiasc„ pe timpul iernii. S„tenii spun c„ mistre˛ii din jude˛ primesc chiar ∫i ciocolat„.

Nu dorim un m„cel Ón p„dure, dar protec˛ia omului este esen˛ial„. Vrem ca pagubele s„ se pl„teasc„ serios de c„tre stat, iar proprietarii de terenuri s„ beneficieze ∫i ei de o parte din profiturile imense care se Óncaseaz„ din v‚n„toare.

Din acest motiv voi propune modificarea Legii nr. 103/1996 privind fondul cinegetic ∫i protec˛ia v‚natului, pentru c„ actuala legisla˛ie nu protejeaz„ interesele proprietarilor de terenuri.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Amet Aledin. Va urma domnul Mircia Giurgiu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Titlul declara˛iei mele de ast„zi este: îNoaptea tragic„ a unui neam“.

La data de 18 mai 1944, Óntr-un spa˛iu istoric deosebit, Peninsula Crimeea, s-a produs o tragedie, poate nu Óndeajuns de cunoscut„, dar dureros de adev„rat„. Drama t„tarilor crimeeni, dincolo de latura emo˛ional„, presupune necesitatea redimension„rii aspectelor unui trecut de multe ori judecat superficial. Œntr-o singur„ noapte, aproximativ 400.000 de t„tari au fost for˛a˛i s„-∫i p„r„seasc„ locuin˛ele, urca˛i Ón vagoane, cu care, de obicei, se transportau animale, ∫i str„muta˛i Ón zone nicidecum prietenoase, precum Siberia ∫i stepele Óndep„rtate. 400.000 de t„tari au fost obliga˛i s„ p„r„seasc„ ˛inuturile str„mo∫ilor lor, singura lor vin„ fiind aceea c„ Ó∫i con∫tientizau propria identitate. Œn jur de 230.000 de oameni au pierit pe drum datorit„ condi˛iilor insuportabile. Regimul de teroare impus de Stalin a reu∫it s„ Ómplineasc„ Ón doar c‚teva ore o dorin˛„ at‚t a vechiului regim ˛arist, c‚t ∫i a regimului comunist, aflat la acea dat„, Ón fosta U.R.S.S., la putere: Crimeea f„r„ t„tari.

Motivul invocat al tragicului gest a fost unul c‚t se poate de jenant: o presupus„ colaborare a t„tarilor crimeeni cu armatele germane de ocupa˛ie. Documentele istorice ∫i faptele povestite de Ónc„ supravie˛uitorii acelui teribil an demonstreaz„ neveridicitatea acuzelor. Se poate invoca chiar contrariul. Œn timp ce popula˛ia t„tar„ din Crimeea era supus„ disper„rii, mul˛i t„tari luptau pe front, Ón cadrul Armatei Ro∫ii.

Trecutul unui neam Ónseamn„ adev„r ∫i respect. Prezentul lui confirm„ tr„inicia. O mare, imens„ nedreptate a fost Ónf„ptuit„ la 18 mai 1944. Au pierit oameni, pentru c„ apar˛ineau unui neam. Ceea ce nu piere se nume∫te aducere aminte.

Mul˛umesc frumos.

V„ mul˛umesc. V„ mul˛umesc ∫i pentru concizie. Domnul Mircia Giurgiu ∫i va urma domnul Marin Diaconescu.

Domnii parlamentari Rare∫ M„nescu ∫i Eugen Nicol„escu au depus la secretariat declara˛iile.

## **Domnul Mircia Giurgiu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este î1 Mai Ón Rom‚nia ∫i Ón lume“.

Œn Rom‚nia, 1 Mai, Ziua Interna˛ional„ a Muncii, a fost s„rb„torit„ de aceast„ dat„ o dat„ cu Sfintele S„rb„tori de Pa∫ti ∫i a stat sub semnul profundei solidarit„˛i umane declan∫ate de criza ostaticilor din Irak ∫i de inunda˛iile din Banat.

Œn lume au fost organizate numeroase manifesta˛ii, iar despre toate acestea, Ón cuprinsul declara˛iei politice pe care o voi prezenta la secretariat.

Din cauza politiz„rii excesive din perioada de dinainte de 1989, ziua de 1 Mai, Ziua Interna˛ional„ a Muncii, c„p„tase conota˛ia unei s„rb„tori comuniste ∫i mul˛i o vedeau ca pe o corvoad„.

Ziua Muncii s-a s„rb„torit mai Ónt‚i Ón Statele Unite ale Americii, fiind ulterior adoptat„ ∫i de c„tre europeni. Dar iat„ istoria: Ón 14 iulie 1889, la 100 de ani de la c„derea Bastiliei, 400 de delega˛i ai partidelor socialiste ∫i ai sindicatelor din c‚teva ˛„ri s-au reunit la un congres la Paris. La acest congres, participan˛ii au adoptat o rezolu˛ie propus„ de francezul Raymond Felix Lavigne. Œntruc‚t Federa˛ia American„ a Muncii alesese pentru revendic„ri data de 1 mai, aceasta a fost adoptat„ ∫i de congres pentru manifesta˛ii.

La mai bine de 100 de ani de la primele manifesta˛ii sindicale, la 1 mai 1990 au avut loc demonstra˛ii de amploare Ón S.U.A. ∫i c‚teva ˛„ri europene, printre care ∫i Rom‚nia. 1 Mai este ziua c„reia Ói dator„m ziua de munc„ de opt ore ∫i are la origini o zi a revendic„rilor muncitore∫ti, aleas„ de americani.

Œn 2005, manifesta˛iile de 1 Mai au scos Ón strad„, la fel ca ∫i Ón fiecare an, milioane de oameni. 1 Mai a fost s„rb„torit„, printre altele, Ón Germania, Austria, Fran˛a, Rusia, China ∫i Coreea. Peste 500.000 de militan˛i de extrem„ st‚ng„ au manifestat la Berlin. Œn Fran˛a, zeci de mii de persoane au manifestat pentru m„rirea salariilor.

Œn schimb, Ón Rusia, Ziua Muncii a fost s„rb„torit„ cu steaguri ro∫ii ∫i cu portrete ale lui Lenin ∫i Stalin, ru∫ii Ómp„r˛indu-se Ón dou„ tabere, una a sindicali∫tilor ∫i una a comuni∫tilor, iar Ón China, Ón Pia˛a Tienanmen, mii de chinezi s-au adunat pentru a asista la tradi˛ionala ceremonie a ridic„rii drapelului na˛ional.

Œn Rom‚nia, Ziua Interna˛ional„ a Muncii a fost s„rb„torit„ Ón acela∫i timp cu Sfintele S„rb„tori de Pa∫ti, acest 1 Mai st‚nd sub semnul profundei solidarit„˛i umane declan∫ate de criza ostaticilor din Irak ∫i inunda˛iile din Banat.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Marin Diaconescu.

Va urma domnul Vasile Pruteanu.

Domnul Costache Mircea a depus la secretariat declara˛ia.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Œn declara˛ia de ast„zi vreau s„ fac unele preciz„ri Ón leg„tur„ cu presiunile politice exercitate de actuala putere asupra conduc„torilor institu˛iilor din Ónv„˛„m‚nt din jude˛ul Olt.

Cu toate c„ la preluarea puterii de c„tre actuala coali˛ie pre∫edintele Rom‚niei ∫i premierul afirmau c„ vor lupta pentru depolitizarea institu˛iilor descentralizate, acest lucru nu s-a Ónt‚mplat. Mai mult, au Ónceput s„ se fac„ presiuni de c„tre liderii politici ai actualei puteri, mai Ónt‚i la ∫efii institu˛iilor, apoi la adjunc˛ii acestora, la inspectorii ∫colari ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, la directorii institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt din jude˛.

Pentru inspectorul ∫colar general, inspectorii adjunc˛i generali, inspectorii ∫colari, chiar dac„ aveau concurs ∫i contractul le expira Ón anul 2006, nu s-a ˛inut cont de acest lucru ∫i presiunile au continuat s„ se exercite asupra lor p‚n„ c‚nd ace∫tia au cedat ∫i ∫i-au Ónaintat demisiile, unii la minister, al˛ii la actualul inspector general. Œn locul lor a fost instalat„ clientela politic„ a actualei puteri, nu s-a ˛inut cont de competen˛a profesional„, ci doar de implicarea politic„ a acestora Ón campania electoral„.

Astfel, la nivelul Ónv„˛„m‚ntului, presiunile pentru schimbarea conducerii Inspectoratului ™colar Jude˛ean Olt au Ónceput din luna ianuarie 2005, cu declara˛ii dure, uneori iresponsabile, ale conduc„torilor politici ai Alian˛ei, care nu st„p‚nesc problemele Ónv„˛„m‚ntului. Pentru calmarea spiritelor, o parte din conducerea inspectoratului a solicitat ministerului eliberarea din func˛ie Ónc„ din luna martie. Dar presiunile nu s-au oprit aici. Inspectorul general, numit politic, a ac˛ionat de a∫a manier„ Ónc‚t Óncep‚nd cu 1 mai 2005 to˛i inspectorii ∫colari din cadrul Inspectoratului ™colar Olt ∫i-au prezentat demisiile. Men˛ion„m c„ to˛i cei 15 inspectori sunt cadre didactice competente, cu gradul I, cu vechime ∫i experien˛„ managerial„ Ón Ónv„˛„m‚nt ∫i care au demonstrat de-a lungul timpului calit„˛i deosebite.

Nou-veni˛ii nu s-au remarcat deocamdat„ prin activitatea desf„∫urat„ la catedr„, sunt cadre didactice care au cel mult gradul II. Singurul criteriu dup„ care au fost ale∫i, apartenen˛a politic„ la P.N.L., P.D. ∫i P.U.R., ∫i astfel a existat un algoritm extrem de precis privind Ómp„r˛irea posturilor de inspectori Óntre cele trei partide. La negocieri, care au avut loc Ón perioada 20—27 aprilie, au participat prefectul jude˛ului ∫i reprezentan˛ii celor trei partide. Dup„ negocieri s-a ajuns la o formul„ cel pu˛in ciudat„, de func˛ionare paralel„ a celor chema˛i din partea alian˛ei de la putere ∫i a celor vechi care ∫i-au desf„∫urat activitatea, dup„ cum am spus, Ón paralel, timp de c‚teva zile.

Men˛ion„m c„ to˛i inspectorii numi˛i sunt membri de partid. Ne punem Óntrebarea: este oare aceasta un semn al competen˛ei? Presiunile au Ónceput acum s„ se efectueze puternic asupra directorilor unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt. Astfel, Ón Slatina, asupra tuturor directorilor exist„ astfel de presiuni efectuate de conducerea inspectoratului ∫colar, de cei care au reu∫it, Ón sf‚r∫it, s„ ocupe locuri de inspectori.

Œn prezent, la nivelul jude˛ului Olt sunt numi˛i, Ón urma unui concurs, Ón func˛ie de director 214 cadre. S-a mers cu politizarea p‚n„ acolo Ónc‚t Ón dosarele depuse de cadrele didactice pentru ob˛inerea grada˛iei de merit s-a depus ∫i o copie dup„ carnetul de membru de partid.

Fiind ocupate cu Ómp„r˛irea posturilor de conducere, Prefectura Oltului ∫i conducerea inspectoratului ∫colar nu mai au timp sau nu pot s„ se ocupe efectiv de problemele Ónv„˛„m‚ntului. Astfel, de∫i Ón anul 2004 se ob˛inuser„ de la Ministerul Educa˛iei, Ón cadrul unor proiecte pentru Ónv„˛„m‚ntul liceal, suma de 7 miliarde pentru Colegiul îRadu Greceanu“ din Slatina ∫i 15 miliarde pentru Liceul îMihai Viteazul“ din Caracal, din cauza neimplic„rii factorilor de decizie aceste sume de bani nu au mai fost alocate. Precizez c„ Ón aceste dou„ unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt lucr„rile sunt Óncepute Ónc„ din 1997 ∫i nefinalizate p‚n„ Ón prezent, c„ elevii Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón schimburi, neav‚nd spa˛iul necesar.

De asemenea, din cauza neglijen˛ei manifestate nu s-a continuat dotarea unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt cu mobilier ∫colar. Nici Programul îEuro200“ pentru achizi˛ionarea de calculatoare nu a fost continuat. La nivelul Oltului, Ón prima tran∫„ au fost aprobate 729 de cereri, dintr-un total de aproape 2.500. La fel s-a petrecut ∫i cu Programul îBani pentru Licee“.

Suntem curio∫i s„ vedem p‚n„ unde se va ajunge cu politizarea Ónv„˛„m‚ntului din jude˛ul nostru ∫i c‚nd se vor sesiza domnii care la ora actual„ sunt la putere ∫i asist„ la promovarea incompeten˛ei Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Vasile Pruteanu

Va urma domnul Mircea St„nescu.

Parlamentarii Mihaela Rusu, Mohora Tudor, Marin Alm„janu, Cornel Popa ∫i Bogdan Olteanu au depus la secretariat. De asemenea, Cristian St„nescu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Iat„ c„ se Ómplinesc 60 de ani de la Óncheierea celui de-Al Doilea R„zboi Mondial. Izbucnirea celui de-Al Doilea R„zboi Mondial ∫i capitularea Fran˛ei Ón iunie 1940 au luat prin surprindere Bucure∫tiul, l„s‚ndu-l f„r„ alia˛i.

Profit‚nd de confuzia creat„, U.R.S.S. prezint„ la 26 iunie 1940 un ultimatum Rom‚niei, prin care cerea Basarabia ∫i Bucovina de Nord. F„r„ sprijin extern, Rom‚nia accept„ ultimatumul. De asemenea, la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 30 august 1940, prin Dictatul de la Viena, nordul Transilvaniei, 43.500 de kilometri p„tra˛i erau ceda˛i Ungariei horthiste sub presiunea Germaniei ∫i Italiei, iar la 7 septembrie 1940, prin Tratatul de la Craiova, Bulgaria lua sudul Dobrogei. Œn 74 de zile, Rom‚nia pierdea 101.294 kilometri p„tra˛i ∫i 6.821.000 de locuitori.

Teama de Rusia sovietic„ l-a determinat pe generalul Ion Antonescu s„ semneze pactul tripartit din 23 noiembrie 1940, Ón ideea c„ Rusia n-ar ataca o aliat„ a Germaniei. La 20 august 1944 sovieticii rup frontul la vest de Ia∫i ∫i la sud de Chi∫in„u. Astfel, Rom‚nia se afla Ón situa˛ia de a ie∫i imediat din r„zboi, Ónainte ca armata sovietic„ s„ ocupe ˛ara. De aceea, regele Mihai Ól aresteaz„ la 23 august 1944 pe mare∫alul Ion Antonescu, care la r‚ndul s„u dorea ie∫irea din r„zboi, dar nu Ón acel moment. Œn seara zilei de 23 august 1944, regele Mihai a citit la radio o proclama˛ie prin care anun˛a lumii Óntregi modific„rile politice, formarea unui nou Guvern, ie∫irea din r„zboiul contra na˛iunilor unite ∫i al„turarea trupelor noastre coali˛iei antihitleriste. P‚n„ la 28 august Bucure∫tiul a fost cur„˛at de for˛ele germane, iar la 30 august p„trunde armata sovietic„.

Armisti˛iul cu Puterile Aliate a fost unul dintre obiectivele pe care Guvernul constituit la 23 august 1944, condus de generalul S„n„tescu, ∫i-a propus s„-l Ónf„ptuiasc„ de urgen˛„. Conven˛ia de armisti˛iu, semnat„ la 23 septembrie 1944, stabilea obliga˛iile economice, politice ∫i militare ale Rom‚niei. Documentul a fost isc„lit din partea Rom‚niei de c„tre Lucre˛iu P„tr„∫canu, generalul adjutant Dumitru D„m„ceanu, Barbu ™tirbei ∫i Ghi˛„ Popp, iar din partea alia˛ilor de c„tre mare∫alul Rodion Malinovski. Documentul cuprindea 20 de articole, un protocol ∫i 6 anexe. Tratat„ ca o ˛ar„ Ónvins„, inamic„, trebuia s„ Óntre˛in„ armata sovietic„ de ocupa˛ie, ceea ce a Ónsemnat un efort financiar de dou„ miliarde de dolari S.U.A. Timp de 6 ani s-au pl„tit desp„gubiri de r„zboi, cifrate la 13 milioane de dolari, Ón m„rfuri, cereale, produse petroliere, ma∫ini, vase maritime ∫i fluviale.

S-a anulat Dictatul de la Viena, dar grani˛a rom‚n„sovietic„ a fost restabilit„ pe Prut, cum era la 28 iunie 1940. Perioada 23 august 1944—6 martie 1945 a fost o etap„ dramatic„ complex„. Dou„ guverne, conduse de generalul S„n„tescu, au Óncercat s„ readuc„ regimul democratic Ón Rom‚nia.

Œn mai 1945 lua sf‚r∫it Ón Europa cel de-Al Doilea R„zboi Mondial, cel mai mare conflict din istorie, Ón care ∫i-au pierdut via˛a peste 50 de milioane de oameni, militari ∫i civili, ∫i Ón care Rom‚nia ∫i-a dovedit eroismul.

Salut„m astfel Óntreaga na˛iune rom‚n„ pentru sacrificiile dureroase f„cute Ón perioada 1941—1945.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Mircea St„nescu.

Va urma domnul Liviu Timar.

Deputatul Doru M„tu∫a a depus la secretariat declara˛ia.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Readuc Ón aten˛ia dumneavoastr„ scandalul privind jaful de la Uzina îAro“ C‚mpulung Muscel, Óntreprindere privatizat„ Ón condi˛ii dubioase, Ón septembrie 2003, de fosta A.P.A.P.S., reprezentat„ de Ovidiu Mu∫etescu, care a v‚ndut pachetul majoritar de ac˛iuni contra infimei sume de 153.000 de dolari Societ„˛ii îCrosslander“, U.S.A., reprezentat„ de cubanezul John Perez.

Œn zeci de r‚nduri presa central„ a semnalat jaful sistematic prin care directorii rom‚ni pu∫i la îAro“ de cubanezul John Perez au v‚ndut Ónsemnate active ale fabricii, contrar clauzelor contractuale postprivatizare, ob˛in‚nd milioane de dolari care au luat drumul str„in„t„˛ii. Exist„ numeroase semnale privind implicarea Ón aceste afaceri a unui grup de interese format din parlamentari P.S.D. de Arge∫ ∫i fo∫ti ofi˛eri din Serviciul de Informa˛ii Externe. S-a semnalat mai ales v‚nzarea frauduloas„ de c„tre directorul îAro“ Iustin Preoteasa, Ón luna februarie 2004, a Fabricii de Matri˛e ∫i Scule îAro“, segment indispensabil procesului de fabrica˛ie, contra sumei de 2,7 milioane de dolari, unui S.R.L. local. Aceluia∫i S.R.L. dubios, S.C. îMontana M.G.“, C‚mpulung, i s-au v‚ndut ∫i 8 hectare de teren al fabricii, plus Óntregul stoc de piese de schimb la sume derizorii, totul pe fondul unor masive disponibiliz„ri, nepl„˛i salariale ∫i Ónghe˛area activit„˛ii, realit„˛i care au generat numeroase conflicte sindicale.

Toate acestea au fost constatate de fostul pre∫edinte al A.V.A.S. Mircea Ursache, responsabil de urm„rirea postprivatizare, care Óns„ nu a mi∫cat un deget Ón direc˛ia recuper„rii de c„tre stat a milioanelor de dolari Óncasate de a∫a-zi∫ii investitori strategici din v‚nzarea pe buc„˛ele a fabricii, mul˛umindu-se s„ adreseze simple soma˛ii de plat„. Œn prezent, la îAro“ se Óncearc„ lichidarea judiciar„ for˛at„, pentru a se Ónceta orice recuperare a prejudiciilor create de cei care au v‚ndut fabrica pe buc„˛i.

Fa˛„ de cele semnalate, solicit procurorului general al Rom‚niei explica˛ii pentru tergiversarea cercet„rilor penale Ón acest caz de corup˛ie, Ón care nu se iau m„suri, probabil, pentru c„ se a∫teapt„ prescrip˛ia, de∫i fraudele sunt de ordinul zecilor de milioane de dolari, iar pe platforma de la C‚mpulung se perpetueaz„ de ani de zile un conflict sindical de propor˛ii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Liviu Timar. Va urma domnul Antal István.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Tema declara˛iei mele de ast„zi este: îfi„ranii, mul˛i ∫i oropsi˛i“.

Soarta ˛„ranului rom‚n nu este una de invidiat, el fiind calul de b„taie al actualului Guvern. Nenorocirea cea mare este c„ Ón campania electoral„ Alian˛a P.N.L.-P.D.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 a promis foarte mult, iar ajun∫i la putere fac a∫a pu˛in pentru acest sector economic, care este agricultura.

Urm„rind ultimele numere din revista de specialitate îProfitul agricol“, revist„ cu mare c„utare Ón r‚ndul produc„torilor agricoli, av‚nd Ón vedere obiectivitatea ∫i realitatea cu care trateaz„ problemele agricole, a∫ dori s„ prezint titlurile unor articole care reflect„ situa˛ia din agricultur„:

1. îGuvernul ne oblig„ s„ revenim la s„m‚n˛a din

hambar“, îProfitul agricol“ nr. 11.

2. îSe impune subven˛ionarea semin˛elor de porumb“, îProfitul agricol“ nr. 11.

3. îCupoanele se v‚nd la negru“, îProfitul agricol“ nr. 12.

4. îBugetul nu pl„te∫te nici m„car cercet„torilor“, îProfitul agricol“ nr. 11.

5. îCine a pus ochii pe terenurile cercet„rii agricole?“, îProfitul agricol“ nr. 12.

6. îSubven˛ia la lapte Ónt‚rzie de luni de zile“, îProfitul agricol“ nr. 12.

7. îFermierii adev„ra˛i sunt trimi∫i la cer∫it de c„tre Ministerul Agriculturii“, îProfitul agricol“ nr. 10.

8. îCacialmaua subven˛iilor pentru utilaje agricole“, îProfitul agricol“ nr. 13.

Œn leg„tur„ cu acest ultim articol a∫ vrea s„ precizez c„ Ón acest an, Ón conformitate cu Hot„r‚rea Guvernului nr. 276/11.04.2005, produc„torii agricoli puteau s„-∫i procure tractoare, combine ∫i ma∫ini agricole noi cu finan˛are de la bugetul de stat, fapt subliniat de multe ori de c„tre ministrul Gheorghe Flutur. Dar, din p„cate, a fost doar un foc de paie, sumele repartizate la jude˛e au fost nesemnificative.

Astfel, jude˛ul Mure∫ a beneficiat doar de 5,17 miliarde lei pentru procurarea de tractoare ∫i 1,22 miliarde lei pentru procurarea de ma∫ini agricole. Dac„ ar fi s„ fac o compara˛ie cu sumele primite Ón 2004 pentru acest scop, ar rezulta o valoare de 6 ori mai mare, respectiv 30 miliarde lei Ón 2004.

Cu metodele ∫i m„surile actuale, c‚nd sapa, furca, cazmaua sunt uneltele de baz„ ale ˛„ranului, viitorul lor nu este deloc bun dac„ nu se va interveni cu un program real ∫i substan˛ial pe termen mediu ∫i lung, Ón vederea procur„rii de utilaje agricole. Faptul c„ actualul Guvern nu a avut Óncredere Ón ˛„ranul rom‚n, Ón acordarea sprijinului de 2,5 milioane de lei/hectar Ón bani, ci Ón acordarea de bonuri valorice, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale a cheltuit pentru tip„rirea acestor documente de decontare circa 63,5 miliarde lei. Dac„ aceasta sum„ s-ar fi utilizat pentru achizi˛ionarea de utilaje agricole, ar rezulta urm„toarele cantit„˛i fizice: 200 de tractoare sau 3.175 de pluguri, sau 934 de sem„n„tori.

Consider c„ este cazul trezirii la realitate ∫i al prezent„rii adev„rului Ón fa˛„. Trebuie luate m„suri radicale care s„ salte ˛„ranul din stadiul de oropsit la acela de fermier respectat.

Rom‚nia poate deveni o ˛ar„ competitiv„ pe pie˛ele europene, inclusiv cu produsele din mediul rural, acord‚nd aten˛ia cuvenit„ ˛„ranului rom‚n.

™i mai am o declara˛ie, am s„ prezint doar titlul acestei declara˛ii pe care o voi depune: îCercetarea ∫tiin˛ific„ din agricultur„, Ón pragul desfiin˛„rii“. V„ mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Antal István. Va urma domnul Tiberiu B„rbule˛iu. Este domnul Tiberiu? Dac„ nu, Dan Mihai Marian.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn data de 19 aprilie am prezentat de la aceast„ tribun„ o declara˛ie politic„ Ón care atr„geam aten˛ia ∫i f„ceam un apel c„tre consiliile locale ∫i jude˛ene, c„tre mass-media, de a ajuta la popularizarea Legii nr. 1/2005 privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei ∫i Ón special asupra art. 117, care are scopul de a demara procesul de reorganizare a domeniului cooperatist pe baze democratice. Spuneam Ón acea declara˛ie c„ acest lucru poate contribui la urgentarea aplic„rii legii prin promovarea c„tre membrii cooperatori a unei informa˛ii corecte ∫i necesare ∫i opunerea la efectul negativ informa˛ional perpetuat de organiza˛ii neadaptate unor principii democratice.

Œn fapt, ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón teritoriu, a∫a cum rezult„ din informa˛iile ∫i sesiz„rile pe care le-am primit, este o Ónc„lcare flagrant„ a legii de c„tre oamenii fideli ai UCECOM ∫i CENTROCOOP din organiza˛iile teritoriale, jude˛ene, care boicoteaz„ prin orice mijloace aplicarea art. 117, adic„ afi∫area listei cu membrii cooperatori ai unei organiza˛ii, permiterea acestora de a face contesta˛ii Ón caz c„ nu se reg„sesc pe liste, dar mai cu seam„ Óncalc„ flagrant art. 34 alin. (4) privind convocarea adun„rilor generale, netrimi˛‚nd adrese membrilor cooperatori pentru a putea participa la adun„rile generale, ∫i este o prezentare a situa˛iei patrimoniului nefidel„ cu realitatea, precum ∫i rezolvarea acestor contesta˛ii prin aprobarea noilor statute, Ón conformitate cu art. 16 din lege ∫i Ónregistrarea acestora la Oficiul registrului comer˛ului.

Structurile jude˛ene ADCOM ∫i na˛ional„ ANCOM— UCECOM sunt popularizate Ón continuare cu rol de dirijare ∫i control, care Óncalc„ calitatea de membru cooperator ∫i principiile puterii democratice exercitate de membrii particip„rii economice.

Men˛inerea patrimoniului la nivelul acestor organiza˛ii, care nu trebuie s„ mai de˛in„ drepturi patrimoniale pentru a reprezenta, Ón fapt, interesele economice ale membrilor lor, ca ∫i opunerea la reconstituirea propriet„˛ii la nivelul membrilor cooperatori ∫i al cooperativelor care au formatul conform Legii nr. 1/2005 sunt principalele puncte sus˛inute de proiectul de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti, promovat„ de UCECOM Ón 1995. UCECOM a urgentat convocarea adun„rilor generale pentru a s„ri peste etapele obligatorii prev„zute de art. 117, Ón scopul de a impune de la centru, printr-un congres extraordinar ∫i Ón contradic˛ie cu legea, asocierea Ón plan teritorial ∫i na˛ional obligatorie ∫i p„strarea unei averi construite Ón ani Óndelunga˛i, Ónceput„ Ónaintea epocii comuniste, pe care a confiscat-o legal Ón acea perioad„ ∫i pe care continu„ s„ o de˛in„ Ón baza Decretului-lege nr. 66/1990, neconstitu˛ional ∫i care, din p„cate, nu a putut fi abrogat Ónc„ Ón totalitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 Œn final, ceea ce UCECOM ∫i CENTROCOOP urm„resc este de a beneficia de unele porti˛e prin care s„ escaladeze dispozi˛iile Legii nr. 1/2005, ca de exemplu aplicarea art. 117 alin. (6), care dispune lichidarea organiza˛iilor cooperatiste care nu ∫i-au Ónregistrat statutele Ón termenul prev„zut de 9 luni de la intrarea Ón vigoare a legii, fapt care ar permite eliminarea acelor cooperative care vor s„ se reorganizeze pe baze democratice, dar nu au informa˛ia necesar„ sau sunt Ómpiedicate s„ o fac„. Acest lucru ar putea fi continuat de preluarea patrimoniului acestora Ón favoarea UCECOM-ului ∫i a CENTROCOOP-ului, cu o eventual„ elaborare de legi speciale care s„ recunoasc„ Ónc„ o dat„ aceea∫i confiscare.

Œn fa˛a acestui scenariu posibil, asigur Cooperativa îAstra“ din Bucure∫ti c„ suntem al„turi de ei ∫i-i vom sus˛ine, ca ∫i pe to˛i cei care ne-au adresat sesiz„ri ∫i fac un nou apel pe aceast„ cale consiliilor locale, mai cu seam„ Agen˛iei pentru I.M.M.-uri ∫i Coopera˛ie s„ vegheze la respectarea Legii nr. 1/2005, ca ∫i tuturor cooperativelor ∫i membrilor cooperatori care sesizeaz„ nereguli s„ Ónainteze Comisiei pentru industrii ∫i servicii a Camerei Deputa˛ilor ∫i Comisiei economice pentru reform„ ∫i privatizare aceste peti˛ii, pentru a putea interveni Ón aplicarea legii. De asemenea, Ói rog pe colegii no∫tri parlamentari s„ se implice la nivel teritorial, pe c‚t posibil, ∫i s„ preia asemenea peti˛ii.

f n Ón continuare s„ avertizez c„ acest proces dac„ nu va fi stopat, voi propune Camerei Deputa˛ilor Ónfiin˛area unei comisii de anchet„ care s„ verifice activitatea UCECOM ∫i CENTROCOOP Óncep‚nd din anul 1990, situa˛ia patrimoniului ∫i gestionarea acestuia, motivele pentru care a falimentat CASCOM-ul, preluarea bunurilor ∫i multe alte nereguli petrecute Ón anii anteriori. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul Dan Mihai Marian. Va urma domnul Valeriu Tab„r„.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi deputa˛i,

Œn ultima perioad„ au ap„rut Ón mass-media o serie de atacuri concertate Ómpotriva unui pachet de legi promovat de ministrul justi˛iei, doamna Monica Macovei, ce are ca obiectiv reformarea acestui sistem, astfel Ónc‚t clauza de salvgardare aplicat„ domeniului justi˛iei ∫i afacerilor interne s„ nu devin„ opera˛ional„.

Œmpotriva acestui pachet care vizeaz„ modificarea ∫i completarea Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004 ∫i nr. 317/2004 s-au ridicat to˛i cei care ocup„ pozi˛ii de management Ón acest sistem corupt ∫i ineficient ∫i c„rora le dator„m multitudinea de critici formulate de-a lungul timpului la adresa Rom‚niei de Ónal˛i oficiali europeni ∫i instituirea clauzei de salvgardare. Cei mai vehemen˛i critici ai ministrului Monica Macovei sunt cei care s-au bucurat de privilegii imense, datorit„ pozi˛iilor de conducere pe care le-au ocupat Ón sistemul judiciar sub obl„duirea P.S.D., condus la acea vreme de p„rintele

spiritual Ion Iliescu ∫i protejata acestuia, doamna Rodica St„noiu. Faptul c„ Rom‚nia este men˛ionat„ Ón mai toate rapoartele institu˛iilor interna˛ionale — de exemplu, Transparency International, Freedom House, Comisia European„ etc. —, care monitorizeaz„ ∫i evalueaz„ politica diverselor ˛„ri Ón materie de justi˛ie ∫i afaceri interne, ca fiind una dintre cele mai corupte ˛„ri din Europa ar trebui s„ mai domoleasc„ zelul critic al tuturor celor care se fac direct r„spunz„tori de starea jalnic„ Ón care se afl„ justi˛ia Ón Rom‚nia.

Clauza de salvgardare cu care ne-a cadorisit fostul partid de guvern„m‚nt pe final de mandat nu reprezint„ altceva dec‚t o Óncununare a eforturilor acestor conduc„tori din justi˛ie de a proteja afacerile clientelei P.S.D. ™i, acum, ace∫ti bie˛i magistra˛i, confrunta˛i cu perspectiva instituirii unui examen care s„ le certifice competen˛ele profesionale ∫i manageriale Ón regim de competi˛ie deschis„ pentru to˛i ceilal˛i colegi ai lor, fac scandal ∫i inund„ mass-media cu comunicate fel de fel, prin care Óncearc„ conturarea unui curent de opinie defavorabil reformelor promovate de ministrul Monica Macovei. Cu c‚t strig„tele de jale ale celor pe cale s„-∫i piard„ privilegiile se vor amplifica, cu at‚t mai mult noi vom ∫ti c„ reforma justi˛iei este pe cale s„ se produc„. A∫a Óncepe orice reform„: cu strig„tele de jale ale profitorilor ∫i corup˛ilor din sistem. Œn schimb, avem semnale c„ circa 80% din judec„torii ∫i procurorii tineri ∫i f„r„ func˛ii de conducere sprijin„ modific„rile propuse.

Rezisten˛a la schimbare vine ∫i din partea unor reprezentan˛i P.S.D. Am fi fost realmente surprin∫i s„ nu-l auzim pe domnul Mircea Geoan„, proasp„t uns pre∫edinte al P.S.D., critic‚nd inten˛iile ministrului Monica Macovei ∫i, totodat„, s„rind Ón ap„rarea proteja˛ilor P.S.D. din sistem.

V„ doare, domnilor? ™tim c„ v„ doare, Óns„ a∫a Óncepe drumul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„!

Proiectele de lege demarate de Ministerul Justi˛iei sunt perfectibile. Cei care doresc s„ aduc„ complet„ri ∫i modific„ri proiectelor de lege amendate de ministrul justi˛iei o pot face pe site-ul ministerului. Se vor organiza dezbateri ample cu judec„tori, procurori, avoca˛i din marile ora∫e ale ˛„rii. Suntem Óncredin˛a˛i de faptul c„ toate sugestiile formulate astfel vor fi analizate de exper˛ii ministerului ∫i vor fi supuse dezbaterii publice. De altfel, ministrul Monica Macovei a declarat c„ va avea consult„ri informale ∫i cu exper˛i ai Comisiei Europene.

Este pentru prima dat„ c‚nd Ministerul Justi˛iei supune unei ample dezbateri publice proiecte de legi foarte importante pentru viitorul european al Rom‚niei. Modificarea celor trei legi este o necesitate pentru a asigura at‚t independen˛a real„, c‚t ∫i eficien˛a justi˛iei, iar aceste modific„ri sunt parte din Planul de ac˛iune adoptat prin hot„r‚re a Guvernului pe 30 martie 2005. Modific„rile propuse nu inten˛ioneaz„ Ón nici un fel s„ subordoneze parchetele puterii politice, a∫a cum i se repro∫eaz„ ministrului, ci urmeaz„ principiul responsabiliz„rii conduc„torilor pentru ineficien˛a activit„˛ii institu˛iilor. Rom‚nia european„ presupune exercitarea func˛iilor de conducere Ón raport cu asumarea unor responsabilit„˛i foarte precise.

Prin intermediul acestei declara˛ii, doresc s„ exprim Ón mod public suportul meu politic ∫i al partidului pe care Ól

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 reprezint pentru inten˛iile reformatoare ale ministrului justi˛iei, doamna Monica Macovei, precum ∫i Óncrederea Ón rezultatele acestor reforme.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Valeriu Tab„r„.

Va urma domnul Cosmin Vasile Nicula.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îOrganismele modificate genetic, o binefacere ∫tiin˛ific„ de mare importan˛„ pentru Rom‚nia“.

De∫i tema aleas„ pentru declara˛ia politic„ de ast„zi pare mai mult un subiect de seminar ∫tiin˛ific, dat„ fiind leg„tura subiectului cu legisla˛ia ∫i institu˛iile statului, am considerat necesar s„ prezint problema organismelor modificate genetic Ón Camera Deputa˛ilor ca o declara˛ie politic„.

Problema are o at‚t de mare importan˛„ pentru ∫tiin˛ele biologice ∫i economia rom‚neasc„ Ónc‚t ar trebui s„ fac„ obiectul unui seminar na˛ional la care s„ participe at‚t oameni de ∫tiin˛„, c‚t ∫i deciden˛i politici din administra˛ia central„. Acest lucru ar fi necesar pentru ca ultimii men˛iona˛i s„ Ón˛eleag„ mai bine importan˛a acestei probleme ∫i s„ nu mai blocheze proiecte ∫tiin˛ifice, dar ∫i economice de anvergur„ Ón acest domeniu.

Organismele modificate genetic sunt realiz„ri de v‚rf ale ingineriei genetice, care, ca fiecare mare realizare din biologie, au intrat Ón centrul unor dezbateri dure Óntre cei care Ón˛eleg un nou necesar ∫i conservatorii lucrurilor cunoscute din acest domeniu. Dezbaterile privind acceptarea sau neacceptarea organismelor modificate genetic sunt, din p„cate, un obiect de disput„ politic„ Óntre marile puteri economice, unele cu avansuri semnificative fa˛„ de altele, cum sunt S.U.A. Ón raport cu Uniunea European„.

Din nefericire, disputa dintre aceste puteri impune un anumit comportament ∫i ˛„rilor ter˛e, care sunt blocate Ón dezbaterile unor proiecte ∫tiin˛ifice de v‚rf. Œntr-o astfel de situa˛ie este Rom‚nia, care din cauza unor restric˛ii reale venite din partea politicilor Ón domeniu ale Uniunii Europene, dar ∫i a unor obstruc˛ii la anumite programe de cercetare Ón domeniu, precum ∫i la atestarea ∫i la cultivarea de soiuri ∫i hibrizi de plante modificate genetic, create Ón laboratoarele unor firme, risc„ s„ r„m‚n„ Ón urm„ Ón acest domeniu ∫tiin˛ific de v‚rf.

De multe ori, blocajele unor astfel de proiecte vin din interese obscure sau din necunoa∫terea fenomenului ∫tiin˛ific ∫i economic Ón fondul lui. Astfel, problema organismelor modificate genetic ajunge de multe ori Ón opinia public„, unde vehemen˛a opozi˛iei fa˛„ de acestea este direct propor˛ional„ cu necunoa∫terea fondului problemei ∫i cu gradul de manipulare a marelui public, Ón sensul opozi˛iei fa˛„ de cultivarea ∫i utilizarea acestor organisme.

Valoarea plantelor transgenice ob˛inute prin inginerie genetic„ const„ Ón faptul c„ acestea au unul sau mai multe caractere noi: toleran˛„ complet„ la erbicide cu ac˛iune total„, rezisten˛„ la d„un„tori, toleran˛„ la erbicide cu ac˛iune total„ ∫i rezisten˛„ la insecte, sintetizarea ∫i acumularea unor substan˛e ∫i principii active deosebit de utile Ón diverse industrii, inclusiv pentru alimenta˛ie ∫i s„n„tate. Aceste plante prezint„ c‚teva avantaje extrem de importante: absen˛a toxicit„˛ii de orice fel, costuri de produc˛ie reduse, reducerea polu„rii chimice a solului ∫i a plantei, protejarea faunei utile, eliminarea reziduurilor de insecticide ∫i erbicide din sol, ap„ ∫i alimente.

Ceea ce este extrem de important este faptul c„ prin inginerie genetic„ se pot ob˛ine forme de plante care sunt adev„rate fabrici de substan˛e utile pentru diverse domenii: amidonul, vitamine, Óndulcitori necalorici, proteine dulci, cum este brazeina, de 500 p‚n„ la 2.000 de ori mai dulce dec‚t zah„rul; lignina, modificat„ pentru industria h‚rtiei, biomasa, pentru produc˛ia de etanol, substan˛e din rapi˛„ folosite pentru ob˛inerea unor mase plastice biodegradabile, fire de bumbac bogate Ón melamin„ care dau acestora culoarea neagr„, proteine Ón plantele furajere, plante ornamentale de diverse culori ∫i cu grad mare de prospe˛ime dup„ t„iere, plante pentru decontaminarea terenurilor poluate natural sau artificial, arbori care filtreaz„ atmosfera din marile aglomer„ri urbane, enzime farmaceutice active folosite pentru combaterea unor afec˛iuni umane grave, substan˛e pentru teste de diagnostic ∫i substan˛e antialergice ∫i altele.

Cercet„rile pentru crearea ∫i introducerea Ón culturi a plantelor modificate genetic se realizeaz„ Óntr-un timp Óndelungat. Aceasta depinde de deciziile de aprobare pentru dezvoltarea cercet„rilor Ón domeniu, testarea u∫oar„ ∫i exploatarea Ón condi˛iile Rom‚niei a unor soiuri ∫i hibrizi din aceast„ categorie, realizate Ón urma unor lucr„ri de inginerie genetic„ de mare amploare.

A Ómpiedica sau a nu permite promovarea acestor realiz„ri Ón spa˛iul rom‚nesc, precum ∫i a cercet„rilor Ón acest domeniu Ónseamn„ a ie∫i din marile programe de cercetare ∫tiin˛ific„ Ón domeniul biologiei. A nu accepta folosirea acestor realiz„ri Ón produc˛ia agricol„ Ón vederea realiz„rii unor produse cu utiliz„ri multiple ∫i costuri pu˛ine Ónseamn„ a ne a∫eza Ón zona retrograd„, conservatoare, asem„n„toare cu perioada de distorsiune ∫tiin˛ific„ Ón biologie impus„ Ón Europa de Est Ón anii ’50—’60 ai secolului trecut, c‚nd se refuza Ón genetic„ morganismul, cu marile lui descoperiri, Ón favoarea teoriei lui Miciurin ∫i Lisenko, care au avut cele mai nefaste consecin˛e asupra cercet„rilor Ón biologie, Ón spa˛iul geografic sus-men˛ionat.

Fac pe aceast„ cale un apel c„tre toate institu˛iile statului cu competen˛e Ón domeniul aprob„rii proiectelor de cercetare, al test„rilor ∫i cultiv„rii Ón agricultura Rom‚niei a soiurilor ∫i a hibrizilor realiza˛i prin inginerie genetic„ Ón str„in„tate pentru a fi analizate ∫i aprobate Óntr-un timp mai scurt dec‚t cel actual.

Orice obstruc˛ii de genul celor care s-au Ónt‚mplat ∫i se Ónt‚mpl„ acum Ón acest domeniu nu fac dec‚t s„ ne scoat„ dintr-o competi˛ie, cea a ∫tiin˛elor biologice de v‚rf, care vor constitui baz„ de mare progres Ón viitorul nu prea Óndep„rtat.

Trebuie subliniat c„ Rom‚nia are posibilit„˛i reale de a participa la cercet„ri de inginerie genetic„ de v‚rf. A∫a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 este cazul ob˛inerii cartofului transgenic la Universitatea de ™tiin˛e Agricole ∫i Medicin„ Veterinar„ a Banatului din Timi∫oara. A obstruc˛iona aceast„ cercetare ∫i a o Ómpiedica Ónseamn„ a anula un domeniu de v‚rf al cercet„rii, cu consecin˛e dintre cele mai nefaste, dar Ón acela∫i timp Ónseamn„ a pierde nu numai rezultate, ci ∫i cercet„tori forma˛i Ón domeniu.

Œn competi˛ia din domeniul ingineriei genetice Ón ceea ce prive∫te organismele modificate genetic, Rom‚nia de ast„zi, ca ∫i cea din anii ’50—’60, c‚nd tacit a acceptat genetica molecular„ morganist„, trebuie s„ se Ónscrie pe linia cercet„torilor din domeniul biologiei realizate Ón Statele Unite ∫i alte state. Este linia care aduce nu numai realiz„ri ∫tiin˛ifice, dar ∫i mari beneficii economice. Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul Cosmin Nicula. Va urma domnul Tiberiu B„rbule˛iu.

Domnii parlamentari Ion Mocioalc„, Claudiu Pop, Vasile Mocanu au depus la secretariat declara˛iile.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ este adresat„ Ón special domnului ministru Vasile Blaga ∫i se refer„ la Ónc„lcarea repetat„ a legilor ∫i atitudinea neconform„ cu rangul de demnitate public„ cu care a fost Ónvestit prefectul jude˛ului Hunedoara, Cristian Vladu.

Prin acest demers al meu fac referire la Ónc„lc„ri flagrante ∫i repetate ale Legii nr. 215/2001 privind administra˛ia public„ local„, ale Legii nr. 161/2003, ce reglementeaz„ statutul func˛ionarilor publici, ale Legii nr. 340/2004 privind institu˛ia prefectului ∫i la abuzurile privind modul de aplicare a Legii fondului funciar.

Informez pe aceast„ cale pe domnul ministru Vasile Blaga ∫i societatea civil„ cu privire la controalele ordonate ∫i direc˛ionate politic de prefectul Vladu, nelegale ∫i nejustificate, la prim„riile conduse de primari P.S.D., dispuse Ón baza unor reclama˛ii fictive sau instrumentate la comand„ politic„ pentru a-i for˛a pe ace∫tia s„ se Ónscrie la P.D. sau la P.N.L., dup„ caz, sau pentru a le afecta imaginea public„ Ón fa˛a electoratului; chem„ri la ordine de c„tre prefect, cu a∫tept„ri interminabile, de p‚n„ la 10 ore, ∫i particip„ri la a∫a-zise audien˛e, unde sunt jigni˛i ∫i trata˛i subuman de c„tre prefect Ón fa˛a reclaman˛ilor.

Fa˛„ de cele amintite mai sus, solicit ministrului administra˛iei ∫i internelor o urgent„ conciliere a rela˛iei prefect—primar, cu respectarea prevederilor Constitu˛iei Rom‚niei ∫i a legilor Ón vigoare.

Anun˛ public c„, Ón caz contrar, voi uza de toate mijloacele legale ∫i voi protesta p‚n„ la luarea deciziei de schimbare din func˛ie a prefectului Cristian Vladu. V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cu alte cuv‚ntul domnului Tiberiu B„rbule˛iu. Va urma domnul Ioan Munteanu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor,

Œn loc s„-∫i dovedeasc„ iscusin˛a Ón elaborarea de solu˛ii pentru problemele societ„˛ii rom‚ne∫ti, P.S.D. a excelat, Ón schimb, Ón cei patru ani de guvernare, Ón manipularea opiniei publice, prin lansarea de c„tre propagandi∫tii social-democra˛i a unor teme false de discu˛ie.

Tot acest spectacol mediatic oferit de fosta putere Ón perioada 2001—2004 ∫i publicitatea pentru Adrian N„stase au costat ∫i cost„ poporul rom‚n multe milioane de euro. Arogan˛a, proliferarea corup˛iei, lipsa dialogului cu opozi˛ia, limitarea libert„˛ii de exprimare au fost principalele caracteristici ale unui partid-stat, asemuit de nenum„rate ori cu cel care a condus Rom‚nia timp de patruzeci ∫i cinci de ani.

Pe acest fond de ineficien˛„ politic„, la alegerile din 2004, P.S.D. a fost sanc˛ionat drastic de cet„˛eni pentru abuzurile s„v‚r∫ite ∫i comportamentul dispre˛uitor promovat Ón perioada guvern„rii. Se pare Óns„ c„ du∫ul rece de la alegeri, cele c‚teva luni de opozi˛ie ∫i mai ales recentele alegeri interne nu au schimbat deloc atitudinea politic„ a acestui partid, vechile metehne comuniste fiind preluate ∫i actualizate Ón discursul politic de noii lideri social-democra˛i.

Tupeul politic de care dau dovad„ noii conduc„tori Óntrece orice limit„. Œn aceast„ logic„ de sfidare a realit„˛ii se Ónscrie solicitarea noului pre∫edinte Mircea Geoan„ de constituire a unei Comisii parlamentare de anchet„ privind inunda˛iile din Timi∫. Asta Ón condi˛iile Ón care cele 1.700 de miliarde alocate Ón perioada 2001— 2004 pentru zona Banatului ∫i-au g„sit o alt„ destina˛ie, nicidecum refacerea digurilor ∫i a structurilor de rezisten˛„ Ón caz de inunda˛ii.

Poate c„ ar fi bine venit„ o astfel de comisie de anchet„. Œn acest mod, P.S.D. ar trebui s„ explice opiniei publice din Rom‚nia ∫i mai ales persoanelor sinistrate din jude˛ele afectate unde s-au dus ace∫ti bani. Poate am afla cu aceast„ ocazie ∫i de gaura de la bugetul statului, pe 2005, l„sat„ de P.S.D. mo∫tenire cet„˛enilor dup„ patru ani de guvernare dezastruoas„.

Cert este un lucru: P.S.D. ∫i-a schimbat p„rul, dar n„ravul ba. Numai a∫a se explic„ tendin˛a noului pre∫edinte Geoan„ de a transforma Ón capital politic drama unor oameni afecta˛i de inunda˛ii. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Ioan Munteanu. Va urma domnul Cornel ™tirbe˛.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Tema declara˛iei mele politice este îProblema medicamentelor gratuite ∫i compensate Ón jude˛ul Neam˛ este una tragic„“.

Problema extrem de grav„ cu care se confrunt„ Casa de Asigur„ri de S„n„tate Neam˛ este lipsa de resurse

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 financiare. C.A.S. Neam˛ are Ón anul 2005 un buget de 138 miliarde lei pentru medicamente Ón ambulatoriu, din care 34 miliarde lei sunt destinate tratamentelor pentru cele patru categorii de boli cronice, respectiv hepatita cronic„, poliartrita reumatoid„, posttransplanturile ∫i bolile psihice.

Grav este c„ deja unele farmacii ∫i-au consumat fondurile inclusiv pe luna iunie. Mi∫carea unor sume de bani din trimestrul III ∫i IV c„tre trimestrul I face ca Ón trimestrul III, la nivelul jude˛ului Neam˛, s„ nu mai existe nici un leu pentru medicamente.

Ce importan˛„ are pentru cei de la putere c„ actuala conducere a Casei de Asigur„ri de S„n„tate Neam˛ a f„cut zeci de interven˛ii c„tre Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Casa Na˛ional„ de Asigur„ri, explic‚nd c„ este necesar„ suplimentarea fondurilor b„ne∫ti? Nici un ecou.

Ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón jude˛ul Neam˛, de altfel, probabil, Ón toat„ Rom‚nia, este o crim„. Sute de beneficiari ai acestor re˛ete stau zeci de ore la r‚nd, Ónc„ din noapte pentru a doua zi, sper‚nd s„-∫i rezolve un drept constitu˛ional, dreptul de a le fi protejat„ s„n„tatea, dreptul de a tr„i. Zilnic, acelea∫i imagini de co∫mar.

Exist„ o stare de tensiune Óntre farmaci∫ti ∫i conducerea C.A.S. Neam˛, Óntre farmaci∫ti ∫i pacien˛i, Óntre conducerea C.A.S. Neam˛ ∫i beneficiarii re˛etelor. Ceea ce se Ónt‚mpl„ este de neimaginat. Sunt oameni dispera˛i care au ajuns la limita suportabilit„˛ii, sunt oameni care s-au resemnat, Ó∫i preg„tesc lucrurile pentru cele ve∫nice. Dac„ treci pe l‚ng„ o farmacie unde se anun˛„ c„ se elibereaz„ medicamente Ón regim gratuit ∫i compensat, fugi imediat cu groaza c„ ceea ce se Ónt‚mpl„ acolo se Ónt‚mpl„ semenilor t„i, se Ónt‚mpl„ oamenilor.

™ansa ca Ón jude˛ul Neam˛ aceast„ situa˛ie s„ se remedieze este minim„, a∫a c„ nem˛enii vor fi obliga˛i s„ foloseasc„ tot salariul sau pensia pentru a-∫i procura medicamentele ori s„-∫i asigure o suferin˛„ sigur„ ∫i, mai grav, Ón multe cazuri, o moarte lent„. Nu po˛i s„ r„spunzi Óntreb„rilor acestor oameni. De ce sunt umili˛i dup„ ce ∫i-au pl„tit obliga˛iile c„tre asigur„rile de s„n„tate?

Pentru a sc„pa de aceast„ situa˛ie tragic„ exist„ o singur„ solu˛ie: suplimentarea fondurilor b„ne∫ti. Cred c„ Guvernul este obligat s„ foloseasc„ fondul de rezerv„ Ón aceast„ situa˛ie.

Repartizarea sumelor pe trimestre este total insuficient„. Jude˛ul Neam˛ are nevoie de o suplimentare de 76 miliarde lei pentru ca lucrurile s„ intre c‚t de c‚t Ón normalitate. Œn Neam˛, ca de altfel Ón toat„ ˛ara, urarea rom‚neasc„ îS„n„tate!“ va avea alte conota˛ii.

Vreau s„ v„ reamintesc un pasaj din data de 6 mai 2005 a ziarului îG‚ndul“, c‚nd Mircea Dinescu, la pagina 5, spunea: îLu‚ndu-∫i numele Ón de∫ert, domnul Cintez„ a Ónceput s„ c‚nte precum cucuveaua.“ Domnul doctor Cintez„, ministrul s„n„t„˛ii, este cel care doar cu 6, 7 luni Ón urm„, Ón opozi˛ie fiind, depl‚ngea situa˛ia disperat„ din spitale, criza de medicamente ∫i punea la zid Óntreg sistemul sanitar, spre satisfac˛ia pacien˛ilor, deopotriv„, ∫i a celor care lucreaz„ Ón sistemul sanitar. D‚nsul Ónfiera cu m‚nie proletar„ incapacitatea celor afla˛i la guvernare, acuz‚ndu-i de neimplicare, neputin˛„ ∫i distrugerea na˛iei. Cred c„ v„ aminti˛i cum m„r∫„luia atunci prin Bucure∫ti, Ón fruntea cadrelor medicale care

vedeau Ón el pe adev„ratul salvator. Din p„cate, doctorul Cintez„ pare s„ fi uitat toate aceste lucruri. De altfel, am v„zut ∫i comportamentul din emisiunea de asear„ de la Robert Turcescu, infatuarea, arogan˛a, chiar obr„znicia.

Ast„zi, sub domnia actualului ministru, problemele din s„n„tate s-au Ónmul˛it, iar criza medicamentelor gratuite ∫i compensate Ónregistreaz„ un nivel nemaiÓnt‚lnit p‚n„ acum Ón Rom‚nia. Hrana bolnavilor, atunci c‚nd exist„, este de cea mai proast„ calitate ∫i insuficient„. A te interna ast„zi Ón spital Ónseamn„ s„ ai la tine dou„ saco∫e, una cu medicamente, cealalt„ cu m‚ncare.

Vede oare domnul ministru cozile de la medicamente ale bolnavilor cronici, ale celor bolnavi de diabet, de astm bron∫ic, de cancer? A aflat domnul Cintez„ de oamenii care au murit la u∫a farmaciei, a∫tept‚nd s„-∫i procure medicamentele salvatoare? Un astfel de caz a fost ∫i Ón Piatra-Neam˛, Ón data de 3 mai.

Mai este la curent d‚nsul cu nemul˛umirile medicilor, farmaci∫tilor, infirmierelor, asistentelor medicale? Este incredibil c‚t de mult te schimb„ func˛ia!

Œn numele cadrelor sanitare, al pacien˛ilor, al celor c„rora li se refuz„ serviciile medicale minime, cer cu fermitate schimbarea ministrului Cintez„ din func˛ie p‚n„ nu este prea t‚rziu.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Cornel ™tirbe˛ ∫i va Óncheia ∫edin˛a declara˛iilor doamna Gabriela Cre˛u.

Am dep„∫it deja ∫i ora 10,00. Ora 9,20 a trecut de mult.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îO ultim„ ∫ans„“.

Au trecut aproape 5 luni de la preluarea puterii de c„tre actuala coali˛ie format„ din Alian˛a D.A., U.D.M.R. ∫i P.U.R. A fost o perioad„ plin„ de dificult„˛i, cu multe probleme legate de formarea majorit„˛ii parlamentare, de armonizare a punctelor de vedere diferite ∫i nu Ón ultimul r‚nd legate de jaful, corup˛ia, mita electoral„ ∫i alte practici ale predecesorilor no∫tri la guvernare.

Avem probleme mari privind func˛ionarea justi˛iei, privind birocra˛ia din administra˛ia public„ ∫i modul de gestionare a banului public. Acum au venit inunda˛iile peste Rom‚nia, sunt ziari∫tii r„pi˛i Ón Irak ∫i alte multe, foarte multe probleme dificile.

Toate trebuie s„ le rezolv„m. Cet„˛enii Rom‚niei asta a∫teapt„ de la noi. Ei pot da vina pe cineva Ón caz de e∫ec, noi nu putem. Nu avem acest drept!

Nu mai putem comenta la infinit despre greaua mo∫tenire a guvern„rii P.S.D. sau despre sacrificiile impuse de integrarea Ón Uniunea European„. Trebuie s„ demonstr„m c„ sloganul îS„ tr„i˛i bine!“ nu a fost numai o lozinc„ electoral„.

Avem o ultim„ ∫ans„ pentru a demonstra c„ putem face ceva pentru a ne fi mai bine. La toat„ lumea! Pentru asta trebuie s„ ducem la bun sf‚r∫it ce am Ónceput. Trebuie s„ oprim fraudele, trebuie s„ asigur„m

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 fluidizarea circuitului economice, trebuie verificate marile afaceri tenebroase din ultimii patru ani, trebuie redus„ birocra˛ia, trebuie puse Ón practic„ legile pe care le-am promis Ón campania electoral„.

Sunt doar c‚teva dintre lucrurile care trebuie f„cute pentru a tr„i mai bine. Acestea se pot face Ón dou„ moduri. Putem aplica metoda P.S.D.: constituim o ga∫c„, ne vedem de interesele noastre ∫i distrugem tot ce nu este cu noi, sau putem aplica o alt„ metod„. Propunem, supunem aprob„rii, vot„m, public„m Ón îMonitorul Oficial“ ∫i punem Ón practic„. Desigur c„ astfel timpul este mai lung, Óns„ trebuie s„ Ónv„˛„m, fie ∫i Ón 2005, ce este democra˛ia, ce Ónseamn„ legea.

Suntem acuza˛i c„ ini˛iativele noastre dureaz„ prea mult p‚n„ s„ fie puse Ón practic„. Este adev„rat, Óns„ Ón opinia noastr„ este de preferat s„ facem ceva temeinic, chiar dac„ dureaz„ mai mult timp, dar s„ respect„m spiritul ∫i litera legii.

Am primit votul Uniunii Europene. Conform sondajelor, rom‚nii Ónc„ mai cred Ón noi. Trebuie doar ca ∫i noi s„ avem Óncredere Ón ceea ce putem face Ómpreun„, indiferent c„ suntem liberali, democra˛i, umani∫ti, germani sau maghiari. Trebuie s„ ne respect„m promisiunile. Avem o ultim„ ∫ans„.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

O invit pe doamna Gabriela Cre˛u.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ voi vorbi ast„zi despre îResponsabilitate ∫i politica stru˛ului“.

Criza ostaticilor a produs c‚teva reac˛ii, a dus la c‚teva con∫tientiz„ri. Slabe reac˛ii, de foarte scurt„ durat„ con∫tientiz„ri, doar at‚t c‚t presa a considerat c„ ∫tirea e de prim„ pagin„. Apoi, nimic. Nici m„car nu s-a formulat explicit de ce o ˛ar„, oricare ar fi ea, este at‚t de interesat„ de rezolvarea unor asemenea situa˛ii. Cu u∫or cinism, unii zic realism, se poate spune c„ zilnic mor mii de oameni, iar vie˛ile altora sunt Ón pericol ∫i ar trebui salvate. ™i au dreptate. Dar nu asta este problema.

## Stima˛i colegi,

Nu doar pentru c„ sunt vii trebuie s„ fie salva˛i ostaticii, ci pentru c„ noi suntem responsabili ∫i am putea fi vinova˛i. Ori de c‚te ori o revendicare politic„ este rela˛ionabil„ cu un asemenea eveniment, clasa politic„ trebuie s„-∫i pun„ problema responsabilit„˛ii sale. Noi am con∫tientizat c„ Legislativul ar trebui s„ dezbat„ ∫i s„-∫i asume direc˛iile politicii noastre externe, a∫a cum vor rezulta ele din dezbateri. ™i at‚t. Pentru c„ nu s-a luat nici o alt„ hot„r‚re. Dar vinova˛i putem deveni Ón orice clip„.

Nu am g„sit cuv‚ntul pentru a descrie sentimentul pe care l-am tr„it, ca majoritatea rom‚nilor, la declara˛ia pre∫edintelui Traian B„sescu care ∫i-a transformat istorica ∫uvi˛„ Ón jertf„, afirm‚nd c„ sper„ s„ poarte noroc celor captivi Ón Irak. Era abuz, o formulare nefericit„, o sc„pare lipsit„ de considera˛ie pentru cei care stau cu sufletele la gur„, rug‚ndu-se pentru via˛a celor apropia˛i lor? Nu. Nu

era vorba de asta, dragi colegi. Era obi∫nuita, sacra ∫i atotsalvatoarea b„∫c„lie. Dac„ ceva din lumina s„rb„torilor, Ónc„ prezent„ Ón sufletele noastre, nu m-ar fi Ómpiedicat, mar˛ea trecut„, v-a∫ fi propus s„ trecem la Ónceputul lunii mai Ón calendar o nou„ s„rb„toare. O trist„ s„rb„toare, ziua Ón care b„∫c„lia a devenit politic„ de stat.

Ast„zi, mi-am mai nuan˛at atitudinea, pentru c„ cel care se ap„r„ cu b„∫c„lia a fost totdeauna o form„ de ap„rare, ∫tie c„ are o responsabilitate. ™i acest lucru e lucru mare.

Ieri a fost 9 mai. Nu s-a mai s„rb„torit Ón prima zi, din p„cate, Ziua Europei. Reamintesc c„ la 9 mai 1950 — ieri se f„ceau 55 de ani — Robert Schuman a f„cut, inspirat de Jean Monnet, istorica sa propunere Germaniei: îS„ preg„tim pacea viitoare leg‚ndu-ne prin interese comune“. C„ci nimic, se spune, înu leag„ mai mult dec‚t interesele.“

Ieri, 9 mai 2005, s-a s„rb„torit, dup„ mul˛i ani, Ón primul r‚nd, Ónt‚i, deci, victoria Ón r„zboi, nu instaurarea p„cii. Personajele principale erau al˛ii, al˛i ∫efi de stat: Vladimir Putin, George Bush ∫i oarece for˛„ militar„, ∫i o Europ„ secund„. Nu s-a mai c‚ntat Ón primul r‚nd îOda bucuriei“, ci alt imn. ™i s-a amintit faptul c„ exist„ du∫mani, Ón primul r‚nd, un mare du∫man: terorismul.

Se repet„ cu Ónver∫unare de ma∫in„ stricat„, de c‚˛iva ani buni, c„ du∫manul cel mai mare al omenirii este terorismul. Dar care e noutatea? Istoria umanit„˛ii este o istorie a terorii. Teroarea a fost din totdeauna un mijloc de a st„p‚ni, de a supune, de a Ónvinge. ™i bombardamentele germane, ∫i cele aliate, ∫i Hiroshima ∫i Nagasaki, ∫i deport„rile nu sunt dec‚t forme de administrare ∫i exercitare a terorii. Ce este nou Ón faptul c„ unii folosesc teroarea? C„ci o noutate trebuie s„ fie la mijloc.

P‚n„ recent, statele au de˛inut monopolul terorii. Echilibrul sau dezechilibrul mondial era, ˛inea de capacit„˛ile lor de a produce teroarea. Or, teroarea s-a privatizat. Cei ce o exercit„ nu mai sunt doar statele. Nu cre∫terea terorismului, ci privatizarea terorii este problema. Or, mijloacele ∫i regulile dup„ care se poate ea combate sunt acelea∫i? Ce limite Ón ac˛iunea statelor au generat aceast„ reac˛ie de privatizare? Suntem membri ai unui club, pl„tim cotiza˛ii, dar trebuie s„ juc„m ∫i la ruleta ruseasc„ sau la acea american„. Nu avem r„spunsuri pentru aceste Óntreb„ri ∫i poate c„ ar trebui s„ le avem.

Stima˛i colegi,

Œn lume se petrec lucruri, Ón lume se schimb„ lucruri. Cred c„ ar trebui s„ schimb„m ∫i noi ceva. Am putea Óncepe prin a ne lua Ón serios atributele constitu˛ionale, a pune aceste probleme, a da aceste r„spunsuri.

îDac„ t„ceai, filozof r„m‚neai“ nu se aplic„ Ón politic„. Poate doar Ón politica stru˛ului.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

V„ mul˛umesc.

## S„ ne dorim o zi f„r„ ploi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005

Declara˛ie politic„ intitulat„ îGarantarea deplin„ a propriet„˛ii este temelia unei societ„˛i pe deplin integrate Ón Europa“.

Atunci c‚nd Partidul Na˛ional Liberal a decis s„ promoveze pachetul de legi privind reglementarea definitiv„ a regimului propriet„˛ii Ón Rom‚nia a avut Ón vedere punerea Ón practic„ a unui principiu de baz„ al doctrinei liberale: respectarea propriet„˛ii private. Proprietatea privat„, al„turi de principiile statului minimal, individualismul concuren˛ial, pia˛a liber„ ∫i libertatea de expresie ∫i de g‚ndire, reprezint„ nu numai esen˛a liberalismului, ci ∫i ethosul func˛ion„rii unei societ„˛i capitaliste democratice. La patru luni de la instalare, Guvernul condus de premierul C„lin Popescu-T„riceanu a decis s„ aplice acest principiu forte al liberalismului, precum ∫i un nou punct al Programului de guvernare al coali˛iei.

Reglementarea definitiv„ a regimului propriet„˛ii private a avut Ón vedere nu numai aplicarea unui principiu de baz„ al liberalismului, ci ∫i existen˛a unei realit„˛i crunte: peste un milion de litigii Ón funciar ∫i a c‚torva sute de mii de litigii Ón imobiliar. Guvernul Rom‚niei a Ón˛eles definitivarea ∫i modificarea legilor propriet„˛ii ca pe o prioritate de grad zero Ón politica sa. Ideea de proprietate privat„ s-a instalat definitiv Ón mentalul colectiv al rom‚nilor. Peste 97% din imobilele din Rom‚nia se afl„ Ón proprietate privat„. Œn reglementarea definitiv„ a regimului propriet„˛ii private noi am plecat de la principiul liberal potrivit c„ruia important nu este ceea ce crede statul c„ este bine pentru cet„˛ean, ci ceea ce crede cet„˛eanul c„ este bine pentru el. Iar rom‚nii anului 2005 doresc o reglementare definitiv„ a problemei propriet„˛ii.

Rom‚nia nu poate adera la Uniunea European„ f„r„ rezolvarea definitiv„ a problemei propriet„˛ii, care treneaz„ de aproximativ 15 ani. La sf‚r∫itul lunii martie 2005 s-a stabilit printr-o hot„r‚re a Guvernului constituirea Grupului interministerial de lucru pentru coordonarea elabor„rii, perfec˛ion„rii ∫i implement„rii legisla˛iei Ón domeniul restituirii propriet„˛ii imobiliare preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989. Acest grup a finalizat amendarea legilor propriet„˛ii ∫i a elaborat un proiect de Lege privind acordarea de desp„gubiri.

Regulile care au stat la baza reglement„rilor elaborate de Grupul interministerial pe care l-am condus au fost urm„toarele: regula restituirii Ón natur„ a tuturor imobilelor aflate Ón proprietatea statului la momentul adopt„rii legii; acordarea de desp„gubiri juste ∫i echitabile; desp„gubirile nu vor fi plafonate; interesele chiria∫ilor nu sunt afectate, cadrul legislativ privind protec˛ia chiria∫ilor men˛in‚ndu-se integral.

Noutatea acestui pachet de legi const„ ∫i Ón modificarea Legii nr. 10/2001 privind restituirea imobilelor Ón care se afl„ sedii ale partidelor politice, ambasadelor, institu˛iilor publice. Pentru institu˛iile publice, ∫i mai ales pentru ∫coli ∫i spitale, se prev„d termene de men˛inere a destina˛iei de p‚n„ la 5 ani. Guvernul a demarat procedurile de identificare a finan˛„rilor necesare pentru construc˛ia de noi ∫coli, spitale, institu˛ii publice, urm‚nd ca lucr„rile s„ se finalizeze Ón cursul acestor termene.

O alt„ noutate adus„ de acest proiect o reprezint„ modalitatea de desp„gubire a fo∫tilor proprietari care nu Ó∫i pot primi bunurile Ónapoi. Conform proiectului de lege, prima etap„ o va constitui Ónfiin˛area unui fond destinat pl„˛ii desp„gubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, Ón termen de 30 de zile de la data intr„rii Ón vigoare a legii. Fondul va fi administrat de o unitate de management constituit„ Ón cadrul Ministerului Finan˛elor Publice, urm‚nd ca emiterea titlurilor de plat„ s„ fie opera˛ional„ la Ónceputul anului 2006.

Partidul Na˛ional Liberal Ó∫i asum„ Ón Óntregime promovarea acestui pachet de legi privind propriet„˛ile, pachet care include ∫i prevederile referitoare la restituirea terenurilor agricole, elaborate de echipa coordonat„ de ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur. Prin pachetul legilor propriet„˛ii se vor legifera de o manier„ european„, modern„, restituirea propriet„˛ilor imobiliare, cadastrul general, procedurile privind procesele funciare, Ón scopul simplific„rii lor, circula˛ia juridic„ a terenurilor, Ón vederea Óncuraj„rii grup„rii propriet„˛ilor.

Proprietatea privat„ se afl„ Ón centrul stimulentelor economiei de pia˛„. F„r„ proprietate privat„ nu exist„ nici interesul ca venitul s„ fie transformat Ón capital, iar f„r„ capital nu exist„ responsabilitate. Œn absen˛a acestora nu exist„ investi˛ii, cre∫tere economic„ ∫i nu se pot crea noi locuri de munc„, ci, dimpotriv„, acestea se restr‚ng. Proprietatea privat„ se va dezvolta prin restituirea propriet„˛ilor confiscate abuziv, prin privatizarea ∫i restructurarea activelor r„mase Ón proprietatea statului, prin realizarea unui mediu de afaceri favorabil Óntreprinz„torilor mici ∫i mijlocii, precum ∫i investitorilor str„ini.

_Vox clamantis in deserto_ (Parafraz„ la titlul romanului îUn yankeu la curtea regelui Arthur“, îA Yankee at the King Arthur’s Court“)

M-am Óntrebat adesea, a∫a cum cred c„ se Óntreab„ cel pu˛in o treime din acest Parlament, de ce se generalizeaz„ mereu for˛ele negative ale unor deputa˛i sau senatori ∫i ce se urm„re∫te prin deversarea premeditat„ ∫i nejustificat„ a zilnicei g„le˛i cu l„turi Ón capul tuturor parlamentarilor rom‚ni, la gr„mad„, f„r„ nici o diferen˛iere, f„r„ nici o urm„ de ra˛iune ∫i de discern„m‚nt. Supus acestui Ónver∫unat bombardament mediatic, cet„˛eanul pare Óndrept„˛it s„ nu mai aib„ Óncredere real„ Ón nici un demnitar, vot‚nd doar clientelar, cointeresat cu mici ∫i bere, ori, pur ∫i simplu, la Ónt‚mplare, prostit de r‚njetul unuia sau oripilat de figura altuia. Zi de zi, cet„˛eanul g„se∫te Ón pres„ o rubric„, preluat„ ∫i multiplicat„ Ón valuri ∫i cu tu∫e Óngro∫ate de radiouri ∫i televiziuni, portretul caricatural al ale∫ilor na˛iunii, fa˛„ de care ura oarb„ cre∫te n„valnic.

Cine nu cite∫te ziarul ascult„ radioul, ∫i cine nu prive∫te televizorul aude de la vecini ∫i d„ mai departe vestea c„ deputa˛ii au Mercedes-uri, cheltuiesc sume fabuloase Ón c„l„torii de pl„cere Ón str„in„tate, au averi, vile, palate, conturi fabuloase Ón b„nci rom‚ne∫ti ∫i str„ine, limuzine de lux, case de vacan˛„, pu∫ti de v‚n„toare, ambarca˛iuni nautice ∫i alte acareturi, c„ practic„ traficul de influen˛„, c„ au firme, c„ fac afaceri oneroase, tranzac˛ii frauduloase, c„ Ó∫i doteaz„ copii cu ma∫ini scumpe, c„ îtr„iesc ca ∫i Ón ceruri, n-au timp nici

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 de-a muri“, vorba lui Eminescu. Ceea ce Ón cazul multor senatori ∫i deputa˛i este adev„rat. Nu ∫i Ón al meu. Œn ce m„ prive∫te, circul cu Dacia de la Camera Deputa˛ilor, c„ alt„ ma∫in„ nu am, nu am nici un fel de afaceri, nu am averi, stau la bloc, nu am c„l„torit niciodat„ Ón str„in„tate pe banii Parlamentului, nu m„ ocup de furti∫aguri, tr„iesc c‚t se poate de modest ∫i de cinstit, Ómpreun„ cu familia, Ómi ajut dup„ puteri semenii ∫i muncesc, realmente, pentru binele public, cu mijloacele legale care Ómi stau la Óndem‚n„.

Cu toate acestea, impresia general„ c„ parlamentarii sunt to˛i corup˛i, ho˛i ∫i nesim˛i˛i i-a n„ucit Óntr-at‚t pe rom‚ni Ónc‚t, numai c‚nd aud c„ e∫ti deputat, imaginea ˛i se schimonose∫te brusc, Óncep‚nd s„ apar„ Ón fa˛a lor fantoma ho˛iei scelerate care a ruinat ˛ara. Pe scurt, nimic din ceea ce ∫tiu to˛i despre deputa˛i, despre parlamentari, Ón general, nu e valabil Ón cazul meu. De∫i Óncerc din r„sputeri s„ respect legile morale, legile bunului-sim˛ rom‚nesc ∫i toate legile, bune, rele cum sunt, ∫i lupt pentru dreptate na˛ional„ ∫i social„, Ón demersul meu public, Ón Parlament ∫i Ón teritoriu, intoxicarea ∫i manipularea prin mass-media sunt at‚t de puternic Ónsu∫ite de mul˛ime Ónc‚t nu te crede nimeni. Diversiunea a prins at‚t de tare la poporul Ónsetat de adev„r ∫i dreptate Ónc‚t confuzia valorilor ∫i a caracterelor e total„.

Uit‚nd c„ demnitarul cinstit ∫i patriot este supus aceluia∫i constant oprobriu public, aceluia∫i lin∫aj mediatic cotidian, mul˛i au cedat, Ón timp, lu‚nd ∫i ei moda Ónavu˛irii, a Ómbuib„rii, a combina˛iilor mafiote, constat‚nd c„ sunt mai adula˛i ∫i mai aprecia˛i, cel pu˛in Ón fa˛„, atunci c‚nd li se vede prosperitatea ∫i opulen˛a dec‚t atunci c‚nd slujesc cu cinste, onestitate ∫i demnitate interesul general al na˛iunii. De aceea, an de an, num„rul rezisten˛ilor la stilul mafiot, opulent ∫i corupt de via˛„ scade mereu, r‚ndurile demnitarilor one∫ti diminu‚ndu-se pe zi ce trece. I-a∫ Óntreba pe aburi˛ii care nu mai v„d nici Ón opozi˛ie oameni corec˛i dac„ e Ón interesul lor s„-i trateze cu acela∫i dispre˛ pe to˛i, dac„ nu cumva acest comportament ira˛ional Ói poate duce de-a dreptul Ón fundul pr„pastiei, mizeriei, defetismului ∫i debusol„rii.

Umplut zilnic de balele presei tic„lo∫ite, pl„tite cu bani murdari, m„ Óncumet s„ rezist pe baricada omeniei ∫i legalit„˛ii, cu ultimele puteri, strig‚nd din r„sputeri: îRom‚ni, nu mai Óncuraja˛i mafio˛ii, ho˛ii, descreiera˛ii atei. Nu-i sili˛i ∫i pe pu˛inii vo∫tri ap„r„tori adev„ra˛i, cinsti˛i ∫i patrio˛i s„ abandoneze lupta pentru emancipare ∫i pentru o via˛„ normal„, deoarece f„r„ ei ve˛i pieri, suprima˛i de caracati˛a vorace ∫i nemiloas„ a cleptocra˛iei mafiote ∫i apatride!“

Declara˛ie politic„ intitulat„: îSocietatea Comercial„ «Tractorul UTB» Bra∫ov, din nou la privatizare“.

Presa local„ ∫i central„ din aceste zile comenteaz„ hot„r‚rea aprobat„ Ón ultima ∫edin˛„ de Guvern, prin care A.V.A.S. a fost mandatat„ s„ v‚nd„ pachetul de ac˛iuni de˛inut de stat la Societatea Comercial„ îTractorul UTB“ Bra∫ov, prin negociere, c„tre un investitor strategic. Œn acest scop, ordonan˛a personalizat„, ce a fost acordat„ firmei îLandini“ Ón 2003, va suferi mici modific„ri. Dac„

nici de aceast„ dat„ privatizarea nu va fi un succes, Societatea Comercial„ îTractorul UTB“ Bra∫ov va fi lichidat„, a∫a cum s-a angajat Guvernul T„riceanu fa˛„ de F.M.I.

Concluzia acestor comentarii? Societatea Comercial„ îTractorul UTB“ Bra∫ov va trece printr-un nou experiment, care ne face s„ ne g‚ndim Ón primul r‚nd la oamenii care mai lucreaz„ Ón aceast„ uzin„, amenin˛a˛i din nou cu disponibilizarea, la leg„turile cu industria pe orizontal„ ce le mai are la ora actual„, la implica˛iile fa˛„ de bugetul local al Bra∫ovului ∫i multe, multe altele.

Anii tranzi˛iei au plasat industria jude˛ului Bra∫ov mereu sub semnul incertitudinii, al lipsei de coeren˛„ ∫i de perspectiv„, sub semnul experimentelor de tot felul: moduliz„ri, diviz„ri, reorganiz„ri, privatiz„ri pe te miri ce, toate Óns„ f„r„ nici un fel de rezultate Ón relansarea produc˛iei.

Mai mult, prin diviz„ri ∫i privatiz„ri cel pu˛in dubioase inventarul uzinelor s-a Ómpu˛inat, activele au fost Ónstr„inate, cei care au cump„rat unele foste sec˛ii sau sectoare nu au c„utat dec‚t s„ mai stoarc„ c‚te ceva, nu s„ investeasc„ Ón retehnologizare ∫i modernizare. For˛a de munc„ ocupat„ Ón industrie s-a diminuat continuu, ceea ce a contribuit din plin la cre∫terea gradului de s„r„cie, la pierderea unei p„r˛i a speciali∫tilor.

Vreau s„ v„ spun, tot ca o curiozitate a comentariilor din pres„, c„ ∫i-au anun˛at interes pentru Societatea Comercial„ îTractorul UTB“ Bra∫ov dou„ grupuri indiene, dou„ companii din Turcia, deci cei c„rora alt„dat„ le vindeam noi tractoare, dar, mai mult, le asiguram ∫i speciali∫tii care s„-i ajute la exploatarea ∫i Óntre˛inerea tractoarelor. Firesc, Ómi pun Óntrebarea: chiar at‚t de mult am mers Ónapoi Ón cei 15 ani ai tranzi˛iei? Nu mai avem for˛a ∫i competitivitatea necesare s„ ne impunem iar pe pie˛ele economice sau Ón cei 15 ani noi am l‚ncezit, aplic‚nd diferite experimente de reorganizare, pe c‚nd al˛ii au g‚ndit ∫i au avansat? Unde oare s-a gre∫it? ™i mai ales cine a gre∫it?

Nevoia reformelor structurale ad‚nci este evident„ ∫i imperioas„, este nevoie de investi˛ii adev„rate, care s„ determine o cre∫tere rapid„ a productivit„˛ii muncii ∫i a competitivit„˛ii produselor. Œn acela∫i timp, restructurarea trebuie s„ aib„ Ón vedere reconversia for˛ei de munc„ disponibilizate, crearea condi˛iilor de absorb˛ie Ón alte ramuri economice a celor deveni˛i excedentari la vechile locuri de munc„, dar guvern„rile anterioare ∫i cred c„ ∫i cea prezent„ nu se g‚ndesc la a∫a ceva, ci la cum s„ scape mai repede de ceva ce-i incomodeaz„ Ón ducerea la Óndeplinire a ordinelor primite de la diferite organisme interna˛ionale.

V„ rog, domnilor guvernan˛i, ca acum, c‚nd sunte˛i Ón prag de a analiza o nou„ variant„ de privatizare a Societ„˛ii Comerciale îTractorul UTB“ Bra∫ov, la redactarea clauzelor contractului de privatizare, c‚t ∫i Ón perioada postprivatizare s„ ave˛i permanent Ón aten˛ie:

— toate dificult„˛ile ce le-au creat cei care au mai avut uzina Ón administrare, respectiv Grupul îLandini“, ca s„ nu se mai repete gre∫elile trecutului ∫i, peste doi, trei ani, s„ ne trezim c„ iar va fi preluat„ de stat, a∫a cum s-a Ónt‚mplat ∫i cu alte uzine din jude˛ul Bra∫ov. Vezi cazul îHidromecanica“ etc.;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 — ca dispari˛ia acestei embleme a industriei rom‚ne∫ti, unicul produc„tor de tractoare, s„ nu lase agricultura rom‚neasca f„r„ dotarea tehnic„ absolut necesar„ ∫i s„ apel„m iar la importuri pentru lucruri pe care putem s„ le producem singuri;

— cum Ói vom sus˛ine pe agricultorii autohtoni, ce parte din produc˛ie va merge la ace∫tia ∫i Ón ce condi˛ii?

Consider c„ a venit timpul ca privatizarea Societ„˛ii Comerciale îTractorul UTB“ Bra∫ov s„ aduc„ popula˛iei din Bra∫ov ∫i altceva dec‚t griji ∫i am„r„ciune, s„ Ónsemne o schimbare Ón bine a condi˛iilor de munc„ ∫i via˛„.

Dac„ semnalele primite de la bolnavii de Parkinson nu ar fi fost at‚t de alarmante, probabil a∫ fi a∫teptat p‚n„ s„pt„m‚na viitoare c‚nd, conform programului Camerei Deputa˛ilor, a∫ fi putut depune o interpelare pe adresa ministrului s„n„t„˛ii. Din p„cate, situa˛ia este grav„ pentru ei ∫i nu suport„ am‚nare, de aceea adresez rug„mintea, pe aceast„ cale, domnului ministru pentru rela˛ia cu Parlamentul Bogdan Olteanu ca declara˛ia mea s„-i parvin„ ∫i colegului s„u Mircea Cintez„.

A∫a cum am mai precizat, m„ voi referi la bolnavii de Parkinson care, dintr-o eroare de calculator, dac„ este s„ le d„m crezare farmaci∫tilor, au r„mas f„r„ medicamentele care Ói mai ˛in Ón via˛„. P‚n„ luna trecut„, Mirapexin-ul li se acorda gratuit, deoarece pastilele necesare supravie˛uirii timp de o lun„ costau Ón jur de 12.000.000 lei, iar bolnavii, majoritatea pensionari, nu ∫i le permiteau. Din cauza unui func˛ionar mai zelos, dar Ón mod sigur necunosc„tor ∫i, sper„m, nu ∫i r„u inten˛ionat, de luna asta nu li se mai acord„ gratuit dec‚t c‚teva tablete, Ón valoare de 3.000.000 lei, restul urm‚nd s„ le cumpere cu bani din buzunar, adic„ ar trebui s„ cheltuiasc„ Ón jur de 9.000.000. Cum noi ∫tim c„ tr„im Ón Rom‚nia, unde pensiile sunt infime, iar majoritatea bolnavilor de Parkinson sunt pensionari, ne putem imagina lesne ce se va Ónt‚mpla dac„ nu se vor lua m„suri urgente. Este o crim„ s„ la∫i un om b„tr‚n ∫i Ón imposibilitatea de a se deplasa s„ moar„ doar pentru c„ cineva a g„sit de cuviin˛„ s„ scoat„ de pe lista medicamentelor compensate Mirapexin-ul, care cost„ mult peste posibilit„˛ile unui pensionar.

Nu vreau s„ speculez politic aceast„ chestiune ∫i nu voi acuza pe nimeni c„ Ón mod voit i-a privat pe bolnavii de Parkinson de dreptul la via˛„. Vreau doar s„-l rog pe ministrul s„n„t„˛ii s„ corecteze de urgen˛„ aceast„ eroare, Ónainte de a fi prea t‚rziu pentru mul˛i dintre cet„˛enii Rom‚niei.

Rom‚nia ∫i o mare parte dintre rom‚ni trec de c‚tva timp prin momente cumplite. Furia naturii a risipit Ón c‚teva minute agoniseala de-o via˛„ a mii ∫i mii de familii.

Œn aceste clipe grele, c‚nd Óntreaga na˛iune trebuie s„ fie unit„ ∫i fiecare om s„ Óncerce dup„ posibilit„˛i s„-i ajute pe cei afla˛i Ón nenorocire, dezastrul este exploatat politic de c„tre P.S.D. Zilele trecute, la T‚rgu-Mure∫, pre∫edintele P.S.D. Mircea Geoan„ declara c„ îsuma de

1.700 de miliarde de lei, vehiculat„ de actualul Guvern c„ s-ar fi cheltuit pe diguri Ón zona afectat„ de inunda˛ii, reprezint„ de fapt suma cheltuit„ pe alte proiecte“. Este o declara˛ie nu indecent„, ci o declara˛ie degradant„ ∫i imoral„ pentru un om politic. Cum acest om politic este ∫i ∫ef de partid, gradul de imoralitate este mult mai mare.

Vreau s„ atrag aten˛ia c„ nu actuala guvernare a fost cea responsabil„ de calitatea amenaj„rilor hidrotehnice din zonele calamitate. Trebuie s„ fii ori r„u inten˛ionat, ori total dezinformat ca s„ po˛i crede c„ Ón patru luni de zile o administra˛ie nou„ a avut timp s„ fac„ ce nu s-a f„cut de ani ∫i ani de zile. ™i cu toate acestea, actuala putere este atacat„ pentru situa˛ia creat„.

Actuala putere, imediat dup„ declan∫area calamit„˛ilor, nu a preluat modelul demagogic al P.S.D. de acum 4 ani ∫i nu a dat vina global pe, clasic„ de acum, dezastruoasa mo∫tenire, de∫i putea s„ o fac„, pentru c„ extrem de slaba dotare cu utilaje anticalamitate nu a constituit pentru P.S.D. o prioritate Óntre 2001 ∫i 2004. Nu s-a Ónt‚mplat a∫a ceva! Exist„ acuza˛ii, care urmeaz„ s„ fie cercetate de organele competente, punctuale, privind anumite persoane ∫i firme care au fost implicate Ón ultimii ani Ón lucr„rile din zonele calamitate din Banat. Nu a acuzat nimeni Ón totalitate P.S.D., ci doar c‚teva persoane. Un ministru sau doi mini∫tri nu reprezint„ Óntreg partidul. Dar, conform vechiului proverb, cel Ón care îHo˛ul strig„: Prinde˛i ho˛ul!“, P.S.D. a f„cut dig Ón jurul celor acuza˛i ∫i nu numai c„ Ói ap„r„, dar ∫i Óncearc„, prin gesturi ∫i declara˛ii politicianiste, s„ induc„ Ón popula˛ie ideea c„ actuala guvernare nu gestioneaz„ bine criza. ™i nu Ómi este deloc clar de ce P.S.D. a ales calea unei agresivit„˛i pe problema calamit„˛ilor, din moment ce tot Mircea Geoan„ recunoa∫te c„ îÓn zona afectat„ de inunda˛ii nu au mai fost realizate lucr„ri de consolidare din anii ’60“.

Pun ∫i eu o Óntrebare: dup„ 1989, cine s-a aflat timp de 11 ani la putere? Nu partidul pe care ast„zi Ól conduce chiar domnul Geoan„? Orice comentariu este de prisos.

P.S. Am citit Ón îJurnalul na˛ional“ de s‚mb„t„, 7 mai, c„ Óntr-una dintre cele mai lovite localit„˛i din Banat, Foeni, primarul, consilierii ∫i preoteasa sunt acuza˛i c„ ∫i-au Ónsu∫it partea cea mai mare ∫i mai bun„ din ajutoare. f n s„-l informez colegial pe domnul Geoan„ c„ pe primarul cu pricina Ól cheam„ Ioan Lajos, dar Ól rog pe pre∫edintele P.S.D. s„ nu se arunce cu acuza˛ii la adresa lui, pentru c„ este membru al P.S.D.

Sus˛in Óntru totul ini˛iativa ministrului mediului ∫i gospod„ririi apelor Sulfina Barbu de a demara o anchet„ cu privire la modul Ón care s-au cheltuit fondurile destinate repar„rii digurilor din jude˛ul Timi∫ Ón perioada guvern„rii 200—2004, fiind vorba despre o sum„ de peste 35 milioane euro. Consider esen˛ial„ deschiderea unei astfel de investiga˛ii, av‚nd Ón vedere at‚t recentele evenimente nefericite petrecute Ón jude˛ul Timi∫, unde sute de gospod„rii au fost distruse, c‚t ∫i fondurile cheltuite de la bugetul de stat pentru ajutorarea familiilor din acest jude˛.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005

Œn cazul Ón care ancheta va ar„ta c„ fondurile destinate consolid„rii digurilor au fost deturnate, o parte din ele fiind folosite pentru construirea unor case Ón comuna M‚neciu, jude˛ul Prahova, prin intermediul Societ„˛ii îAquaproiect“ — S.A., societate la care unul dintre ac˛ionari este chiar so˛ia unui fost ministru, Aurel Constantin Ilie, Ói consider pe mini∫trii fostei guvern„ri direct responsabili de tragedia familiilor din jude˛ul Timi∫.

Solicit totodat„ ca Ón cazul Ón care cei doi fo∫ti mini∫tri ai mediului ∫i gospod„ririi apelor, Aurel Constantin Ilie ∫i Speran˛a Ianculescu, se fac vinova˛i de deturnare de fonduri ace∫tia s„ fie ancheta˛i conform legisla˛iei Ón vigoare.

Prin aceast„ declara˛ie politic„ doresc s„ v„ atrag aten˛ia asupra gre∫elilor ∫i a tentativei de intoxicare a opiniei publice practicate de actualul Guvern cu privire la cauzele inunda˛iilor care au afectat localit„˛i din jude˛ul Timi∫.

Œn loc s„-∫i asume gravele erori comise Ón gestionarea acestui dezastru, guvernan˛ii, prin vocea ministrului Sulfina Barbu, au pornit v‚n„toarea de vr„jitoare pentru a crea Ón r‚ndul opiniei publice falsa impresie c„ responsabil„ de aceste inunda˛ii ar fi exclusiv guvernarea anterioar„. Dup„ cum observ, actuala putere nu a Ónv„˛at nimic dup„ e∫ecul tentativelor de dezinformare din cazul Autostr„zii Bor∫—Bra∫ov sau al vestitelor M.O.P.-uri ale Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.

Doamna Barbu, de∫i conduce Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor de circa patru luni, s-a trezit s„ arunce cu acuza˛ii despre deturn„ri de fonduri ∫i lucr„ri executate prost dup„ producerea sinistrului. Œn toat„ aceast„ perioad„, Domnia sa nu a ∫tiut ∫i nu a spus nimic, de∫i ar fi trebuit s„ preia gestiunea ministerului Ón maximum o lun„, cel pu˛in dup„ pre˛ioasele indica˛ii ale pre∫edintelui Traian B„sescu. Ce nu a f„cut doamna Sulfina Barbu Ón patru luni a reu∫it Ón c‚teva ore, taman atunci c‚nd a fost Óntrebat„ cine poart„ responsabilitatea neanun˛„rii timi∫enilor despre iminenta producere a inunda˛iilor. Œn loc ca onorabila Sulfina s„ spun„ de ce n-a func˛ionat sau de ce a func˛ionat at‚t de prost sistemul condus de Domnia sa, rom‚nii s-au trezit Ómpro∫ca˛i cu aceea∫i veche lozinc„: P.S.D. este de vin„! Cu o candoare specific„ pre∫colarilor, doamna ministru a recunoscut c„ informa˛iile despre misterioasele deturn„ri de fonduri sunt preluate din pres„, f„r„ ca vreun organ al statului s„ furnizeze m„car un cap„t de informa˛ie privind fantasmagoriile hidro-financiare vehiculate de distinsa Sulfina.

Un sfat pentru doamna Sulfina: Óncerca˛i s„ ave˛i dovezi Ónainte de a arunca cu acuze Ón st‚nga, de∫i ∫ti˛i prea bine ce susur„ Ón dreapta. ™tiu c„ pentru dumneavoastr„ ar fi un lucru nou ∫i neobi∫nuit, dar ˛in s„ v„ asigur c„ este modul corect de lucru Óntre oameni civiliza˛i.

Este cel pu˛in regretabil faptul c„ nimeni din Guvern nu vrea s„ recunoasc„ c„ timp de trei s„pt„m‚ni sinistra˛ii au fost l„sa˛i Ón voia soartei, f„r„ nici un ajutor sau sprijin. Mult mai important„ a fost ∫i este g„sirea unor ˛api isp„∫itori. Pentru diguri de vin„ este fosta guvernare, iar oamenii din zonele sinistrate sunt vinova˛i

c„ nu au ascultat avertiz„rile cu privire la pericolul inunda˛iilor, transmise de c„tre Ministerul Mediului. Asta, cu toate c„ timi∫enii au sus˛inut pe toate posturile de televiziune c„ au fost sf„tui˛i s„ r„m‚n„ pe loc, dar, bineÓn˛eles, tot mortul e de vin„. Cum au fost formulate aceste avertiz„ri ∫i c‚nd au ajuns ele Ón zonele afectate r„m‚ne un mister pentru noi to˛i.

Cum r„m‚ne cu declara˛ia conform c„reia a trebuit s„ alege˛i Óntre dou„ rele ∫i a˛i ales r„ul mai mic? Œn orice ˛ar„, inundarea voit„ a sute de mii de hectare ∫i distrugerea locuin˛elor ∫i vie˛ilor a mii de oameni ar constitui o crim„ pedepsit„ sever de justi˛ie. Dar, vorba dumneavoastr„, noroc c„ reforma Ón domeniu nu s-a Óncheiat.

Curaj! Œnc„ o inunda˛ie controlat„ ∫i to˛i vom emigra Ón hotelurile v‚nturate de premierul T„riceanu, c‚nd prezenta timi∫enilor colec˛ia Sinistrul prim„var„-var„ 2005.

Se pare c„ nici prim„vara nu-i ca vara!

Ministerul S„n„t„˛ii trateaz„ iresponsabil epidemia de rujeol„ din vestul ˛„rii.

Œntr-un comunicat de pres„ transmis pe data de 4 mai, Ministerul S„n„t„˛ii constat„ c„ exist„ o epidemie masiv„ de rujeol„, Ón special Ón vestul ˛„rii, ∫i Ón loc s„ ia rapid m„surile necesare afirm„, Ón buna tradi˛ie a Guvernului T„riceanu, c„ de vin„ este, ca de obicei, fosta guvernare.

Atragem aten˛ia ministrului Cintez„ c„ Ón Rom‚nia campaniile de vaccin„ri s-au desf„∫urat Ón ultimii patru ani conform standardelor Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii (O.M.S.), standarde valabile Ón toate ˛„rile europene, ∫i nu s-a Ónt‚mplat ca vaccin„rile necesare s„ lipseasc„. Ba, mai mult, s-au introdus campanii noi de vaccinare, cum ar fi cea de vaccin combinat rujeol„rubeol„-oreion.

Faptul c„ acum, Ón plin„ epidemie de rujeol„, Ministerul S„n„t„˛ii nu are cantitatea de vaccin antirujeolic necesar„ este cauzat„ exclusiv de indolen˛a ministerului, care nu s-a ocupat la timp de achizi˛iile care se impuneau. Cele 1.600 de doze de vaccin antirujeolic aflate acum Ón stoc nu ajung nici pentru a vaccina copiii dintr-un singur ora∫, iar epidemia a cuprins deja 5 jude˛e. Din acest motiv, actuala epidemie de rujeol„ risc„ s„ se extind„ foarte mult ∫i, chiar dac„ boala nu este Ón sine grav„, ea poate pune Ón pericol via˛a micu˛ilor atunci c‚nd ei mai au ∫i alte afec˛iuni.

Solicit„m, de aceea, Ministerului S„n„t„˛ii s„ ia de urgen˛„ m„surile care se impun, c„ci s„n„tatea copiilor no∫tri este mai important„ ca orice.

De asemenea, atragem aten˛ia ministrului s„n„t„˛ii c„ problemele de s„n„tate public„, Óntre care vaccinurile, reprezint„ o prioritate, sunt Ón mod expres responsabilitatea Ministerului S„n„t„˛ii ∫i a ministrului Ón func˛ie, nu a fo∫tilor mini∫tri, mai ales c‚nd au trecut mai mult de patru luni de la preluarea mandatului. Se ∫tia c„ aceast„ epidemie este pe cale s„ izbucneasc„, trebuia doar luate m„surile necesare. Iar m„surile nu s-au luat.

Domnilor guvernan˛i, trezi˛i-v„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005

Ziua de 9 mai are o semnifica˛ie deosebit„ la nivel european ∫i mondial. Pe aceast„ dat„, Ón anul 1945 la ora 0,01, Winston Churchill declara Óncheiat cel de-Al Doilea R„zboi Mondial. Tot pe 9 mai, Óns„, Ón 1950, cancelarul german Konrad Adenauer primea din partea ministrului afacerilor externe al Fran˛ei, Robert Schuman, o declara˛ie numit„ Planul Schuman, care va deveni fundamentul Uniunii Europene.

Analiz‚nd Planul, se poate observa c„ el a abordat Óntr-o manier„ nou„, de un pragmatism prudent, problema construc˛iei europene ∫i a impus principiul suprana˛ionalismului. Metoda propus„, ∫i anume calea comunitar„ de integrare, acorda prioritate integr„rii sectoriale ∫i celei economice Ón detrimentul celei globale ∫i, respectiv, politice. A fost, deci, abandonat„ schema tradi˛ional„ a cooper„rii economice Óntre state, propun‚ndu-se o formul„ nou„, numit„ integrare, Ón care statele transferau unele competen˛e proprii, Ón domenii bine delimitate, c„tre o nou„ entitate suprana˛ional„, creat„ prin voin˛a lor suveran„.

Cu toate c„ aceste date istorice au fost fundamentale pentru dezvoltarea societ„˛ii ∫i a economiei la nivel mondial, consider c„ Ón aceast„ zi cel mai important este respectul pe care fiecare dintre noi trebuie s„ Ól arate fa˛„ de cei care au f„cut jertfa suprem„ pentru ap„rarea integrit„˛ii na˛ionale.

Prin aceast„ declara˛ie politic„ m„ al„tur ini˛iativelor domnului pre∫edinte ∫i ale domnului prim-ministru, care au dat dovad„ de respect fa˛„ de rom‚nii care s-au sacrificat ∫i se sacrific„ atunci c‚nd ˛ara le-a cerut-o. Pe aceast„ cale aduc un elogiu celor peste 800.000 de solda˛i rom‚ni care au murit pentru ca de ∫aizeci de ani s„ ne putem bucura de integritatea na˛ional„.

Nu pot s„ Ómi termin declara˛ia f„r„ a-mi exprima compasiunea fa˛„ de familiile din jude˛ele care au fost lovite de furia naturii dezl„n˛uite. Am Óncrederea c„ autorit„˛ile locale ∫i centrale fac tot posibilul pentru a trece c‚t mai u∫or peste aceast„ situa˛ie.

Din nefericire, inunda˛iile produse Ón ultima perioad„ Ón ˛ara noastr„ nu au ocolit nici jude˛ul Suceava. Ploile toren˛iale din ultimele zile au produs pagube Ónsemnate Ón mai multe comune sucevene.

Astfel, comunele Volov„˛, Burla ∫i Gr„nice∫ti au avut de Ónfruntat capriciile vremii. Œn numai 15 minute de furie a naturii, zeci de hectare de culturi agricole au fost inundate, gospod„riile au fost grav afectate de viitur„, iar drumurile comunale au fost sp„late de balast.

Din p„cate, problema are r„d„cini mult mai ad‚nci. Inunda˛iile recente din Banat au f„cut s„ fie scoase de la naftalin„ diferite h„r˛i Ón care sunt prezentate zonele cu risc sporit de vulnerabilitate Ón fa˛a acestor fenomene. Jude˛ul Suceava se situeaz„ Ón prima categorie de risc, fapt care nu poate produce dec‚t Óngrijorare, av‚nd Ón vedere ∫i inunda˛iile care au distrus zeci de case, poduri, pode˛e ∫i culturi agricole Ón urm„ cu c‚˛iva ani.

Œntr-o astfel de hart„, Óntocmit„ Ón urm„ cu c‚˛iva ani de speciali∫tii de la Ministerul Mediului, Suceava se afl„, al„turi de alte 11 jude˛e din Ardeal, printre zonele cu

grad foarte mare de vulnerabilitate la inunda˛ii. Ceea ce este mai Óngrijor„tor este stadiul lucr„rilor hidrotehnice Ón curs de execu˛ie pe diferite cursuri de ap„ din jude˛. Exist„ lucr„ri Óncepute Ónainte de 1989 ∫i r„mase nefinalizate din lipsa banilor.

Pe l‚ng„ afectarea direct„ a zonelor locuite, inunda˛iile ar putea crea mari probleme Ón alimentarea cu ap„ a locuitorilor din jude˛. Digurile de protec˛ie ale capt„rilor de ap„ de la Berchise∫ti, M„neu˛i ∫i Baia sunt deja afectate de inunda˛iile anterioare, alte fenomene similare put‚nd chiar, Ón cazul unor avarii importante, s„ conduc„ la sistarea furniz„rii de ap„ potabil„ Ón ora∫ele Suceava, R„d„u˛i ∫i F„lticeni.

Œn condi˛iile Ón care prognoza meteo nu este una tocmai optimist„, urm‚nd ca Ón zilele urm„toare s„ plou„ Ón averse Ón toate zonele ˛„rii, sper„m ca prim„riile din jude˛, precum ∫i angaja˛ii Sistemului de Gospod„rire a Apelor Suceava s„ ia m„surile necesare Ón vederea prevenirii ∫i evit„rii eventualelor evenimente nedorite.

îDe la leacuri b„be∫ti la medicamente compensate, via P.S.D.“

E foarte adev„rat c„ democra˛ia d„ posibilitatea fiec„rui cet„˛ean al ˛„rii de a avea opinii, p„reri, concep˛ii ∫i libertatea de a le ∫i spune, comunica, face cunoscute, fie unor prieteni, cuno∫tin˛e, rela˛ii, fie chiar ∫i la OTV.

E foarte adev„rat, de asemenea, c„ acest post de televiziune d„ posibilitatea exprim„rii la tot felul de indivizi care ne prezic viitorul Ón za˛ul de con∫tiin˛„, pedichiuri∫ti care pot s„ vindece cancerul, coafeze ce pot vindeca epilepsia, iar culmea diletantismului ∫tiin˛ific e vestitul seismolog H‚ncu.

Un domn deputat, economist, jurist, comentator de politic„ extern„, karateka, lu‚nd probabil modelul acestor prezic„tori ce au scuturat copacul medicinii de tip îmama Omida“, Ó∫i d„ cu p„rerea despre problemele din cadrul Ministerului S„n„t„˛ii. Acest lucru nu ar fi at‚t de grav pentru c„, Ón definitiv, to˛i putem avea o p„rere ∫i dorim o eficien˛„ c‚t mai mare a actului medical, dar c‚nd apari pe un post tv, recuno∫ti Ónc„ de la Ónceput c„ nu e∫ti medic, nici nu ai fost ∫i, la 50 de ani, credem c„ nici nu vei deveni, ∫i Óncepi s„ critici doar ca s„ te afli Ón treab„, dup„ ureche, este, consider„m noi, un act de iresponsabilitate, pentru c„ domnul deputat nu Ó∫i d„ cu p„rerea Óntr-un cerc restr‚ns de prieteni, la un pahar de bere, ci la un post cu audien˛„ na˛ional„.

Accept„m, desigur, s„ existe puncte de vedere critice, oferte de solu˛ii, dar acestea, f„cute profesionist, de profesioni∫ti, ∫i nu de amatori.

Oare P.S.D., preocupat mai mult de convulsiile interne, de marile contradic˛ii ce Ól rod din interior, e Óntr-o stare de boal„ at‚t de acut„ Ónc‚t s„ trebuiasc„ s„ trimit„ nici m„car un felcer pentru a-∫i exprima opinia vizavi de s„n„tate, ci pe acest domn deputat, economist, jurist, comentator de politic„ extern„, karateka?

Œn concluzie, Ói recomand„m colegului nostru deputat, economist, jurist, comentator de politic„ extern„, karateka, s„ se Ónscrie la un club de ∫ah ∫i poate va reu∫i s„ fac„ ∫ah mat acolo, a∫a cum s-a intitulat ∫i emisiunea la care cu onoare a participat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 Mult„ s„n„tate, domnule deputat, economist, jurist, comentator de politic„ extern„, karateka, ∫i dac„ — Doamne, fere∫te! — ave˛i probleme de s„n„tate, consulta˛i speciali∫ti, ∫i nu neaveni˛i Ón acest domeniu.

Pentru ca Rom‚nia s„ fie cu adev„rat european„ trebuie s„ rezolve problema propriet„˛ii, problem„ ce persist„ de mai bine de 15 ani.

Astfel, la sf‚r∫itul lunii martie 2005, prin hot„r‚re a Guvernului, s-a stabilit constituirea Grupului interministerial de lucru pentru coordonarea elabor„rii, perfec˛ion„rii ∫i implement„rii legisla˛iei Ón domeniul restituirii propriet„˛ii imobiliare preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989. Acest grup a finalizat amendarea legilor propriet„˛ii ∫i a elaborat un proiect de lege privind acordarea de desp„gubiri.

Importante sunt principiile ce stau la baza promov„rii acestui pachet legislativ ∫i care nu fac altceva dec‚t s„ limpezeasc„ situa˛iile cu care foarte mul˛i dintre cet„˛eni s-au confruntat ani de-a r‚ndul. Astfel, imobilele vor fi restituite Ón natur„, desp„gubirile vor fi juste ∫i echitabile ∫i nu vor fi plafonate, iar interesele chiria∫ilor nu vor fi afectate, cadrul legislativ privind protec˛ia chiria∫ilor men˛in‚ndu-se integral.

Asumarea r„spunderii pe aceast„ tem„, la sf‚r∫itul lunii mai, reprezint„ o ac˛iune politic„ extrem de important„ a Guvernului condus de premierul C„lin Popescu-T„riceanu, un gest de afirmare a importan˛ei ce trebuia acordat„ cu mult timp Ón urm„ pentru reglementarea propriet„˛ii din Rom‚nia.

Astfel vor fi eliminate nenum„ratele nemul˛umiri ale celor care au avut de suferit de pe urma regimului comunist ∫i care au fost trata˛i ca ni∫te milogi de c„tre fostul Guvern N„stase.

Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale Ói revine sarcina istoric„ de integrare Ón Europa a celei mai importante ramuri a economiei na˛ionale, agricultura, mult divizat„ ∫i care, pe termen scurt ∫i mediu, trebuie s„ devin„ productiv„, performant„, durabil„ ∫i s„ realizeze produse agroalimentare competitive pe plan european.

Acest lucru nu se poate Ónf„ptui f„r„ aportul cercet„rii ∫tiin˛ifice, al institutelor ∫i sta˛iunilor de cercet„ri, al cercet„torilor. Cercetarea ∫tiin˛ific„ reprezint„ v‚rful de lance al progresului Ón agricultur„, dovedit de ˛„rile avansate Ón acest domeniu.

Cercetarea ∫tiin˛ific„ din agricultura Rom‚niei se afl„ la un pas de desfiin˛are. Cercet„torii cu vechi stagii de preg„tire Ón ˛ar„ ∫i str„in„tate, care au ob˛inut rezultate recunoscute Ón lume, sunt ast„zi umili˛i, iar actualul Guvern nu pl„te∫te nici m„car salariile cercet„torilor — îProfitul agricol“ nr. 11, îBugetul nu pl„te∫te nici m„car salariile cercet„torilor“.

Cercetarea ∫tiin˛ific„ agricol„, zootehnic„ ∫i veterinar„ din Rom‚nia are nevoie de restructurare, reÓnnoire, retehnologizare, modernizare, ∫i nu de desfiin˛area ei.

Dorin˛a Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale de a clarifica situa˛ia fondului funciar Ón Rom‚nia,

Ón conformitate cu viitorul pachet al legilor propriet„˛ii, prin repartizarea terenurilor de la institutele ∫i sta˛iunile de cercetare pentru rezolvarea unor interes politice str„ine de drepturile legale ale fo∫tilor proprietari va determina dispari˛ia cercet„rii ∫tiin˛ifice agricole rom‚ne∫ti.

De aici ∫i p‚n„ la diminuarea suprafe˛ei de teren agricol ce reprezint„ proprietatea Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice, a institutelor ∫i sta˛iunilor de cercetare, domeniu public, cu un statut bine definit, r„m‚n multe semne de Óntrebare, mai ales c„ Ón acest an, ca urmare a sprijinului acordat de actualul Guvern, peste 25% din suprafa˛a arabil„ a ˛„rii r„m‚ne nelucrat„.

Œn mod concret, Ón jude˛ul Mure∫ exist„ Sta˛iunea de Cercetare ∫i Dezvoltare pentru Cre∫terea Bovinelor T‚rgu-Mure∫, care a fost ani Ón ∫ir Ón topul unit„˛ilor de cercetare Ón domeniul cre∫terii taurinelor din Rom‚nia, cu o vechime de 58 de ani. Amplasat„ Ón podi∫ul central al Transilvaniei, Óntr-o zon„ cu tradi˛ie Ón cre∫terea taurinelor, rasa B„l˛ata Rom‚neasc„-Simmental, dispune de o suprafa˛„ de teren de 594 hectare, din care 546 hectare agricole, cu un efectiv total de 500 de capete bovine, ∫i care Ón anii 2000—2002 s-a clasat pe locul I Ón ˛ar„ dup„ produc˛ia de lapte Ón cadrul rasei B„l˛ata Rom‚neasc„, respectiv circa 6.100 litri de lapte.

Avantajul mare al nucleului de taurine de la S.C.D.C.B. T‚rgu-Mure∫ const„ Ón difuzarea materialului biologic de pr„sil„ Ón zona de influen˛„, dar, totodat„, sta˛iunea a venit Ón sprijinul reabilit„rii produc˛iei de carne de taurine ∫i de cre∫tere a calit„˛ii acesteia, fapt demonstrat de solicit„rile mari ce exist„ pe plan intern ∫i la export.

Pentru men˛inerea acestui fond genetic de Ónalt„ valoare este nevoie de suprafa˛a de teren enun˛at„, altfel, cu toate eforturile depuse de conducerea sta˛iunii ∫i a colectivului de cercet„tori, rezultatul muncii de 58 de ani se poate n„rui Ón perioada urm„toare. Cu aceea∫i situa˛ie se confrunt„ toate sta˛iunile de cercetare din jude˛ul Mure∫ ∫i din ˛ar„.

Œn acest sens, m„ Óntreb: actualul Guvern al Rom‚niei dore∫te desfiin˛area Ón totalitate a cercet„rii ∫tiin˛ifice din agricultur„?

î9 Mai — Ziua Europei“

La data de 9 mai, pe Óntreg teritoriul Rom‚niei am aniversat tripla s„rb„toare: Ziua Independen˛ei, Ziua Victoriei ∫i Ziua Europei. Mai sunt pu˛ine clipe p‚n„ c‚nd Rom‚nia va face parte din marea familie european„, iar parlamentarii rom‚ni, prin cuv‚ntul lor, vor contribui Ón Parlamentul European de la Bruxelles la mersul Ónainte al societ„˛ii.

™i Ón jude˛ul Olt ziua de 9 mai a fost marcat„ a∫a cum trebuie. Fie c„ au fost concursuri Ón unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt, expozi˛ii de carte sau pictur„ sau simpozioane tip îDialog european“, prin toate aceste ac˛iuni s-a demonstrat c„ cet„˛enilor Oltului le pas„ de data c‚nd vom fi Ón Europa ∫i, mai mult, c„ oamenii trebuie s„ fie preg„ti˛i ∫i informa˛i despre clipa c‚nd vom fi cet„˛eni europeni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005

M„ adresez ast„zi plenului Camerei Deputa˛ilor pentru a condamna Ón mod public felul dictatorial Ón care baronul P.S.D. Marian Opri∫an continu„ s„ ac˛ioneze Ón jude˛ul Vrancea. Œn timp ce organele de anchet„ abilitate Óncearc„ s„ fac„ lumin„ Ón numeroasele afaceri tenebroase Ón care este implicat, Marian Opri∫an ∫i-a stabilit o nou„ ˛in„ Ón ceea ce prive∫te activitatea sa continu„ de distrugere sistematic„ a jude˛ului Vrancea. Noua sa ˛int„ este sistemul institu˛iilor de cultur„ din jude˛, Ón care mai marele P.S.D.-ist love∫te f„r„ mil„, doar pentru a sus˛ine o idee politic„.

Ceea ce cu c‚teva zile Ón urm„ era doar un zvon a devenit realitate. Ansamblul folcloric îDoina Vrancei“ a fost desfiin˛at printr-o hot„r‚re a Consiliului Jude˛ean Vrancea, ini˛iat„ ∫i sus˛inut„ de baronul Opri∫an. Motiva˛ia pentru care ∫eful local al fostului partid de guvern„m‚nt a considerat c„ nu se mai poate justifica existen˛a acestui ansamblu folcloric este introducerea cotei unice de impozitare, care, Ón accep˛iunea sa, a determinat apari˛ia unei situa˛ii financiare instabile la nivelul administra˛iei locale.

Aceast„ motiva˛ie nu este absolut deloc satisf„c„toare, Ón condi˛iile Ón care cheltuielile cu func˛ionarea îDoinei Vrancei“ sunt mult inferioare cheltuielilor cu telefoanele consiliului jude˛ean ori ale altora asemenea. De fapt, Óntre˛inerea acestei vechi institu˛ii de cultur„ din Foc∫ani nu cost„ mai mult dec‚t un spectacol oferit cu generozitatea electoral„ recunoscut„ a lui Opri∫an Ón pie˛ele din ora∫.

Cu toat„ opozi˛ia consilierilor jude˛eni ai Alian˛ei D.A., hot„r‚rea respectiv„ a fost adoptat„ prin intermediul ma∫in„riei de vot pus„ la cale de pre∫edintele P.S.D. Vrancea, Marian Opri∫an.

Pe fondul acestei decizii aberante, absolut grav este modul Ón care s-au desf„∫urat discu˛iile din consiliul jude˛ean pe aceast„ tem„. Astfel, conduc„torul Ansamblului îDoina Vrancei“ nu a putut lua cuv‚ntul Ón cadrul ∫edin˛ei pentru a sus˛ine cauza institu˛iei, iar angaja˛ii ansamblului nici nu au fost primi˛i Ón sal„, din ordinul expres al baronului Opri∫an.

De remarcat este trista continuitate a baronului vr‚ncean Ón ac˛iunea de distrugere a culturii ∫i sportului vr‚ncean. Nu cu mult timp Ón urm„, dup„ depunerea unor eforturi considerabile, a reu∫it s„ aduc„ echipa de fotbal a ora∫ului Ón pragul desfiin˛„rii. Acum, dup„ aceast„ nou„ isprav„, Opri∫an ne anun˛„ cu senin„tate c„ urmeaz„ s„ desfiin˛eze alte importante institu˛ii de cultur„ din subordinea direct„ a consiliului jude˛ean, precum Centrul de Crea˛ie ∫i Valorificare a Tradi˛iilor Populare Vrancea, Muzeul Vrancei, ™coala Popular„ de Art„ ∫i Biblioteca Jude˛ean„ îDuiliu Zamfirescu“.

Dincolo de imensa pierdere cultural„ pe care o suport„ vr‚ncenii, intervine ∫i latura social„ a acestei m„suri, Ón contextul Ón care 20 de arti∫ti Ó∫i vor pierde slujbele doar pentru c„ baronul Marian Opri∫an dore∫te s„ conving„ cet„˛enii s„-i accepte p„rerea Ón leg„tur„ cu o opinie de ordin politic.

Fa˛„ de aceste aspecte, Ómi exprim dezacordul total ∫i condamn cu t„rie aceste practici, care aduc aminte opiniei publice de epoca apus„ Ón decembrie ’89. Grav

este faptul c„ Ón Rom‚nia anului 2005 institu˛ii de cultur„ de mare valoare cad victime unor persoane care nu Ón˛eleg s„ duc„ o lupt„ politic„ Ón mod civilizat ∫i con∫tient, doar Ón cadrul rezervat politicului, ∫i recurg la m„suri Óndreptate, practic, Ómpotriva elementelor de con∫tiin˛„ na˛ional„ a poporului rom‚n.

Drumul european al Rom‚niei poate fi oric‚nd pus la Óndoial„ Ón momentul Ón care astfel de m„suri rudimentare referitoare la institu˛ii culturale devin publice, av‚nd Ón vedere c„ poate cel mai important bagaj cu care mergem pe acest drum european este cel cultural.

Œn data de 9 mai a anului 1950, la Paris, Óntr-o sal„ plin„ de mini∫tri ∫i de ziari∫ti de la mai toate gazetele lumii, un b„tr‚nel Ó∫i potrivea cu degetele-i sub˛iri ochelarii cu ram„ de aur, Ónainte s„-∫i Ónceap„ discursul. Robert Schuman, ministrul de externe francez, propunea organizarea unei Europe unite. Acesta a propus Germaniei, vechi inamic al ˛„rii sale, dar ∫i altor state, s„ contribuie la realizarea îunei solidarit„˛i _de facto_ “ ∫i s„ pun„ îbazele concrete ale unei federa˛ii europene indispensabile pentru men˛inerea p„cii“.

Lua astfel sf‚r∫it o lung„ istorie de confrunt„ri s‚ngeroase ∫i se inaugura o nou„ etap„ Ón evolu˛ia continentului nostru: a construc˛iei Europei unite, o Europ„ a c„rei preocupare principal„ a fost la Ónceput cooperarea pa∫nic„ dintre state, recl„direa ∫i consolidarea din punct de vedere economic, Ón prezent ambi˛ia fiind aceea de a cl„di o comunitate unit„ care s„ respecte libertatea ∫i identitatea tuturor persoanelor ce o compun.

Anul acesta, ziua de 9 Mai are o Ónc„rc„tur„ simbolic„ aparte, Ón contextul Ón care Uniunea European„ se preg„te∫te pentru o nou„ extindere, iar Tratatul de aderare a Rom‚niei a fost deja semnat cu dou„ s„pt„m‚ni Ón urm„, pe 25 aprilie. Este un pas mare f„cut de Rom‚nia, un drum de la care nu ne putem abate.

9 Mai este o zi special„ pentru fiecare dintre cei care se consider„ cet„˛eni europeni, iar rom‚nii au dovedit de at‚tea ori c„ fac parte din marea familie european„. Acum, mai mult dec‚t oric‚nd, suntem mai aproape de ceea ce Ónseamn„ un viitor mai sigur, de intrarea Ón r‚ndul ˛„rilor democratice, al ˛„rilor prospere. De aici Ónainte totul depinde numai de capacitatea ˛„rii noastre de a-∫i respecta angajamentele asumate.

Uniunea European„ Ónseamn„ stabilitate politic„ ∫i economic„, siguran˛„, solidaritate. Celebrarea Zilei Europei reprezint„ pentru Rom‚nia un simbol pentru voca˛ia european„ a ˛„rii noastre ∫i pentru apropierea sa de statutul de membru al Uniunii Europene.

Declara˛ie politic„: îAgricultura are nevoie de subven˛ii, nu de vorbe“.

Recent, sindicali∫tii din agricultur„ au pichetat sediul Ministerului Agriculturii. Œn replic„, Guvernul a promis c„ va alc„tui o comisie care va examina cererile agricultorilor. P‚n„ acum nu am auzit Óns„ de solu˛iile propuse de Guvern la problemele ridicate de agricultori, de∫i aceste solu˛ii trebuie s„ apar„ grabnic! Agricultura are nevoie de bani!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 Cu foarte pu˛in timp Ónaintea intr„rii Ón Uniunea European„, agricultura rom‚neasc„ se Óndep„rteaz„ tot mai mult de condi˛iile de integrare. P‚n„ Ón 2007 suntem obliga˛i, potrivit angajamentelor luate, s„ Óndeplinim condi˛iile de preaderare, ceea ce implic„ subven˛ii importante Ón agricultur„.

Œn prezent, Rom‚nia produce 1.000.000 de tone de lapte, dar mai pu˛in de jum„tate din aceast„ cantitate Óndepline∫te condi˛iile de igien„ impuse de Uniunea European„. Œn doi ani trebuie s„ ajungem la o produc˛ie de 3,3 milioane de tone, conform„ cu standardele europene.

La fel, Ón domeniul zootehnic, nivelul la care Rom‚nia trebuie s„ ajung„ este de 3.000.000 de capete porci, Ón condi˛iile Ón care acum exist„ doar 600.000 de capete.

Œn ceea ce prive∫te sectorul vegetal, Ón Rom‚nia exist„ 9.000.000 de hectare de teren arabil, din care trebuie cultivate, p‚n„ Ón 2007, 7.000.000. La ora actual„ se cultiv„ o suprafa˛„ mult mai mic„.

Este mai mult dec‚t evident c„ Óndeplinirea acestor condi˛ii de preaderare presupune cheltuieli pe care agricultorii nu pot s„ le suporte, motiv pentru care este nevoie de o sus˛inere puternic„ din partea Guvernului.

Colac peste pup„z„, Ón momentul de fa˛„, prin aplicarea legilor propriet„˛ii, angaja˛ii din agricultur„ sunt amenin˛a˛i cu reducerea personalului ∫i se confrunt„ cu mari dificult„˛i financiare.

Dar Guvernul alc„tuie∫te comisii. C‚nd vrei s„ blochezi o activitate, se ∫tie, formezi o comisie.

Sunt de acord cu sindicali∫tii din agricultur„ care sus˛in c„ programul de sprijin al agricultorilor prin cupoane, Ón valoare de 14.000 de miliarde de lei, a fost un e∫ec. Banii nu au ajuns Ón investi˛ii. Œn plus, alte 3.000 de miliarde de lei s-au pierdut cu programul de subven˛ionare de 5.000 de lei pe litrul de motorin„ pentru agricultur„, pentru c„ Ón dou„ s„pt„m‚ni de la aplicarea m„surii a crescut pre˛ul motorinei.

Marea gre∫eal„ f„cut„ Ón agricultur„ de c„tre noul Guvern a fost faptul c„ a Ónlocuit un sistem bun cu unul ineficient. Guvernan˛ii au transformat subven˛iile de 2,5 milioane de lei pe hectar Ón cupoane de 1,5 milioane de lei. De asemenea, s-a hot„r‚t ca la porumb, foarte cultivat Ón Moldova, s„ nu se mai acorde subven˛ii, Ón schimb s-au dat bani pentru motorin„, al c„rei pre˛ a continuat s„ creasc„. Aceste m„suri au generat o groaz„ de Ónt‚rzieri la munca c‚mpului, precum ∫i o iritare vizibil„ a oamenilor, care s-au pl‚ns c„ sistemul de acordare a cupoanelor s-a dovedit extrem de complicat.

Prin urmare, tot ceea ce s-a creat bun Ón perioada 2001—2004, c‚nd Guvernul a acordat pentru sus˛inerea agriculturii peste 83.500 de miliarde de lei, este pe cale s„ se piard„. Œn ultimii patru ani, produc˛ia agricol„ a crescut cu 31,9%. Acum, situa˛ia din agricultur„ Óncepe s„ produc„ doar mari nemul˛umiri.

Noi, cei din P.S.D., am venit cu solu˛ii, dar mo˛iunea îAgricultura“ a fost respins„ de actualul Guvern. Nu respinge˛i Óns„ ∫i ∫ansa unei agriculturi moderne!

La mijlocul lui mai, sindicali∫tii din agricultur„ au promis c„ vor reveni Ón Bucure∫ti. Nu vor mai putea fi p„c„li˛i cu ideea alc„tuirii unei alte comisii. Ei vor solu˛ii grabnice la problemele lor. Agricultura are nevoie de subven˛ii, nu de vorbe.

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la tema: îEste preocupat Guvernul T„riceanu de reducerea decalajelor economice ale Rom‚niei fa˛„ de ˛„rile membre ale Uniunii Europene?“

Cu c‚t ne apropiem de data integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, cu at‚t mai mult se impune aprecierea obiectiv„ a puterii economice ∫i a productivit„˛ii economiei ˛„rii noastre comparativ cu ˛„rile membre ale Uniunii Europene, precum ∫i a m„surilor necesare pentru atenuarea decalajelor economice existente fa˛„ de aceste ˛„ri.

O surs„ important„ de informa˛ii pentru fundamentarea unor astfel de m„suri o reprezint„ datele publicate anual de Banca Mondial„ cu privire la nivelul ∫i evolu˛ia unor indicatori cum sunt produsul intern brut, P.I.B., venitul na˛ional brut pe locuitor sau, pentru o comparabilitate mai apropiat„ de realitate, venitul na˛ional brut pe locuitor exprimat Ón parit„˛i ale puterii de cump„rare.

Cre∫terea economic„ astfel exprimat„ reflect„ gradul de valorificare a capitalului uman ∫i material al unei ˛„ri, respectiv nivelul de productivitate realizat, dar ∫i sursa bun„st„rii membrilor societ„˛ii. Din p„cate, de∫i economia rom‚neasc„ a realizat Ón ultimii patru ani o cre∫tere medie anual„ de circa 5% a produsului intern brut pe locuitor, iar Ón 2004 a avut un ritm mult mai ridicat, de 8,2%, totu∫i ea continu„ s„ se afle sub nivelul realizat de cele 25 de ˛„ri membre ale Uniunii Europene ∫i chiar fa˛„ de Bulgaria, cu care candideaz„ al„turi la integrarea european„.

Astfel, potrivit datelor publicate de Banca Mondial„, Ón anul 2003 nivelul venitului na˛ional brut pe locuitor exprimat Ón parit„˛i ale puterii de cump„rare realizat de Rom‚nia a fost de numai 7.140 dolari/locuitor, Ón timp ce Bulgaria s-a situat la un nivel de 7.540 dolari/locuitor, iar Luxemburg a realizat cel mai ridicat nivel, de 55.500 dolari/locuitor.

Decalajele economice ale Rom‚niei fa˛„ de ˛„rile membre ale Uniunii Europene, respectiv fa˛„ de Bulgaria, sunt diferen˛iate Óntre 105,7%, Bulgaria, ∫i 773,3%, Luxemburg. Œntre aceste limite se situeaz„: Danemarca, 434,9%, Irlanda, 432,9%, Belgia, 405,0%, Olanda, 400,0%, Fran˛a, 387,1%, Germania, 386,7%, Italia, 375,8%, Spania, 310,2%, Grecia, 278,7%, Cipru, 274,5%, Slovenia, 267,5%, Malta, 249,0%, Portugalia, 248,0%, Republica Ceh„, 218,5%, Ungaria, 193,8%, Polonia, 157,0% etc.

Reducerea treptat„ a decalajelor economice printr-o politic„ de cre∫tere economic„ accelerat„ constituie o cerin˛„ obiectiv„ pentru Rom‚nia, dac„ se dore∫te Ónl„turarea îlanternei ro∫ii“, reflectat„ de cel mai redus nivel al acestui indicator ∫i de cea mai redus„ putere de cump„rare a popula˛iei fa˛„ de toate ˛„rile membre ∫i candidate, Ón prezent, pentru integrarea european„.

Guvernul T„riceanu ∫i-a propus ca obiectiv, mai mult declarativ, realizarea unei cre∫teri economice Ón perioada actualei legislaturi de circa 5% Ón medie pe an. Œn aceste condi˛ii, ˛in‚nd seama c„ toate ˛„rile din Comunitatea European„ depun eforturi pentru accelerarea cre∫terii economice, reducerea decalajelor economice fa˛„ de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 media acestor ˛„ri ar presupune o perioad„ de 30, 40 de ani, ceea ce Ónseamn„, practic, o genera˛ie.

Solu˛ionarea acestei probleme complexe cere m„suri pertinente din partea Guvernului T„riceanu pentru accelerarea cre∫terii economice ∫i pentru scurtarea pe aceast„ cale a perioadei necesare pentru reducerea decalajelor economice, ˛in‚nd seama de cerin˛ele ∫i de r„bdarea cet„˛enilor rom‚ni pentru asigurarea traiului decent prev„zut de Constitu˛ia Rom‚niei. Trebuie avut Ón vedere Ón aceast„ privin˛„ c„ ∫i r„bdarea popula˛iei Ó∫i are limitele ei.

Calculele arat„ c„, Ón condi˛iile unei cre∫teri economice de 7—8% Ón medie pe an, perioada pentru reducerea decalajelor economice s-ar putea reduce la 20, 25 de ani. Astfel de ritmuri, Ón ultimii ani, s-au realizat Ón Irlanda, Letonia, Lituania, iar peste 5%, Ón Bulgaria, Estonia ∫i Ungaria.

P‚n„ Ón prezent, m„surile Óntreprinse de Guvernul T„riceanu nu reflect„ o preocupare adecvat„ pentru cre∫terea economic„ ∫i reducerea decalajelor economice.

Cu ocazia trecerii la cota unic„ de impozitare a veniturilor, Guvernul T„riceanu a declarat c„ se deschid perspective deosebit de favorabile pentru atragerea investitorilor strategici str„ini. Dup„ aproape o jum„tate de an de guvernare, semnele unei invazii masive de capital Ón economia rom‚neasc„ nu sunt vizibile. Œngrijor„tor este ∫i faptul c„, potrivit datelor B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, Ón primele dou„ luni ale anului Ón curs investi˛iile str„ine directe atrase de Rom‚nia au fost Ón sc„dere cu 20% fa˛„ de perioada similar„ a anului trecut.

Totodat„, nu se pot sesiza nici eforturile capitali∫tilor rom‚ni pentru extinderea volumului de investi˛ii Ón activit„˛i productive, care s„ contribuie la o cre∫tere economic„ viabil„ ∫i la prosperitate.

Multe dintre m„surile luate de Guvernul T„riceanu poart„ amprenta improviza˛iei ∫i a lipsei unei fundament„ri economice temeinice. Ca urmare, ele fr‚neaz„ cre∫terea economic„, crearea de noi locuri de munc„ ∫i sporirea veniturilor reale ale popula˛iei.

Printre acestea se pot exemplifica: renun˛area la construirea Autostr„zii Bor∫—Bra∫ov, contractat„ cu Consor˛iul american îBechtel“, ∫i apoi revenirea, Ón sensul reducerii finan˛„rii pentru executarea acestui obiectiv; sistarea unilateral„ a negocierilor cu Compania francez„ îVinci“ pentru construc˛ia tronsonului Comarnic—Predeal din cadrul Autostr„zii Bucure∫ti—Bra∫ov, precum ∫i a acordului pentru construirea tronsonului Bucure∫ti—Ploie∫ti cu Compania austriac„ îStrabag“ ∫i a tronsonului Predeal—Bra∫ov cu un consor˛iu israelian; repetatele am‚n„ri ale privatiz„rii unor mari unit„˛i economice, cum sunt îElectroputere“ Craiova, îTractorul“ ∫i îRulmentul“ Bra∫ov; l‚ncezeala privatiz„rii marilor regii autonome ∫i a companiilor na˛ionale; insuficienta folosire a fondurilor acordate de Uniunea European„ prin programele ISPA, SAPARD, PHARE; agonia rafin„riei RAFO; schimbarea sistemului de subven˛ionare a agricultorilor; masiva cre∫tere a accizelor, taxelor ∫i impozitelor etc.

Toate aceste m„suri, prin Óns„∫i esen˛a lor, eviden˛iaz„ faptul c„ Guvernul T„riceanu nu are sau nu a putut s„-∫i elaboreze o strategie fundamentat„ cu privire la o cre∫tere economic„ viabil„, risipindu-se Ón

numeroase Óncerc„ri de a da vina pe cei care au fost la putere Ón legislatura anterioar„ pentru toate relele pe care le Ónt‚mpin„ economia.

Iat„ de ce cred c„ ar fi necesar ca Guvernul T„riceanu s„ prezinte Parlamentului Rom‚niei strategia sa privind o cre∫tere economic„ accelerat„ ∫i p‚rghiile, respectiv m„surile concrete, etapizate, pentru reducerea sau eliminarea decalajelor economice care ne despart de ˛„rile membre ale Uniunii Europene.

O astfel de strategie dezb„tut„ Ón Parlamentul Rom‚niei ar putea aduce din partea tuturor for˛elor politice o contribu˛ie important„ la fundamentarea dezvolt„rii economice, precum ∫i la ridicarea bun„st„rii popula˛iei. Totodat„, rezultatele unei astfel de dezbateri ar constitui un argument important pentru combaterea p„rerilor unor eurosceptici referitoare la Rom‚nia, exprimate Ón Parlamentul European, precum ∫i un element suplimentar pentru motivarea integr„rii ˛„rii noastre, la termenul stabilit, Ón Uniunea European„.

Œn fiecare an, la 9 mai, europenii s„rb„toresc Ziua Europei, zi care, al„turi de moneda unic„ euro, steagul albastru cu cele 12 stelu˛e galbene ∫i imnul — celebra îOd„ a bucuriei“ din Simfonia a IX-a de Beethoven —, formeaz„ simbolurile identit„˛ii politice a Uniunii Europene.

La 9 mai 1950, ministrul francez de externe Robert Schuman a prezentat proiectul ce presupunea crearea unei Europe organizate, bazate pe rela˛ii de cooperare. Declara˛ia Schuman este considerat„ actul de na∫tere a ceea ce ast„zi este cunoscut ca Uniunea European„. Œn declara˛ia pe care a citit-o Ón fa˛a presei na˛ionale, Schuman a chemat Fran˛a, Germania ∫i alte ˛„ri europene s„ Ó∫i uneasc„ produc˛ia de c„rbune ∫i o˛el, ca o îprim„ concret„ funda˛ie pentru o federa˛ie european„“.

Ceea ce a propus ministrul de externe francez era crearea unei institu˛ii europene suprana˛ionale care s„ se ocupe cu managementul industriei de c„rbune ∫i o˛el, sector care, la vremea respectiv„, st„tea la baza industriei militare. Schuman a lansat apelul tocmai c„tre ˛„rile care Ón timpul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial se aflau Ón conflict ∫i aproape c„ s-au distrus reciproc. Apropierea acestor ˛„ri Ón forma propus„ de diplomatul francez avea menirea s„ pun„ cap„t pentru totdeauna r„zboiului ce a l„sat Ón urma sa imense distrugeri materiale ∫i morale.

Ziua Europei a dob‚ndit deja o conota˛ie special„ Ón Rom‚nia, Ón procesul de preg„tire pentru integrarea european„, ce constituie un obiectiv f„r„ echivoc al tuturor rom‚nilor. Atingerea acestui obiectiv necesit„ stabilitate politic„ ∫i economic„, siguran˛„ ∫i solidaritate, caracteristici intrinseci ale Uniunii Europene.

îEuropa te vrea popular?“

Ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón acest moment Ón politica rom‚neasc„ sau, dac„ dori˛i, Óntr-o anumit„ parte a ei este, pentru un observator serios, cel pu˛in amuzant, dac„ nu chiar grotesc. Isteria care a cuprins mai multe partide, o dat„ cu adierea v‚ntului european pe plaiurile mioritice, ar fi oricum demn„ de o cauz„ mai bun„, iar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 energiile politice cu siguran˛„ ar trebui canalizate spre zonele nobile ale politicii, ∫i nu spre subteranele ei mocirloase, sc„ldate Ón interes.

Nu se Ónt‚mpl„, Óns„, a∫a. Nici nu s-a uscat bine cerneala de pe Tratatul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, ∫i unele forma˛iuni au ∫i Ónceput s„ umble frenetic la doctrine, la ∫uruburile intime, la p‚rghii ∫i p‚rghiu˛e, pentru a schimba macazul spre un curent Ón mare vog„ Ón lumea european„, anume curentul popular. E uimitor cum partide care totu∫i au c‚∫tigat ni∫te alegeri Ón Rom‚nia, cum ar fi, de pild„, P.N.L., cocheteaz„ cu doctrina popular„ abia acum, c‚nd ea e la mod„ Ón Europa. De altfel, s-ar putea ca lucrurile s„ nu fie chiar at‚t de surprinz„toare, deoarece liberalii rom‚ni sunt urma∫ii unui conglomerat politic incoerent, reu∫ind abia Ón ultima vreme s„ str‚ng„ sub aceea∫i umbrel„ diversele tipuri de liberali. S„ nu mai vorbim de ˛„r„ni∫ti sau de cei de la Ac˛iunea Popular„! Œntr-un fel, caraghioas„ este ∫i manevra P.U.R., care a devenit partid conservator, dorind s„ se afilieze la Partidul Popular European. Ce mai conteaz„ fosta doctrin„ umanist„? P.U.R. cocheteaz„ ba cu social-democra˛ia, ba cu liberalismul, acum cu popularii. Ce mai conteaz„?

Aglomera˛ia aceasta, Óns„, c„lcatul acesta pe b„t„turi pe culoarul popular, din a c„rui doctrin„ sunt convins c„ cei care bat la por˛ile ei nu Ón˛eleg mai nimic, nu face dec‚t s„ discrediteze politica rom‚neasc„ ∫i s-o readuc„ Ón copil„ria ei de dup„ 1989.

Sugestii pentru modificarea Legii nr. 10/2001.

Se inten˛ioneaz„ modificarea dispozi˛iilor art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001, Ón sensul de a se legaliza v‚nz„rile imobilelor Ónstr„inate prin alte legi dec‚t Legea nr. 112/1995, care stabile∫te doar v‚nzarea imobilelor ce au fost preluate de stat cu sau f„r„ titlu, dar care nu au fost revendicate Ón termenul stabilit de lege.

Astfel, dac„ textul ini˛ial prevedea c„ Ónstr„inarea imobilelor c„tre fostul chiria∫ se poate face numai Ón baza Legii nr. 112/1995, se preconizeaz„ legalizarea v‚nz„rii imobilelor preluate de c„tre stat cu sau f„r„ titlu ∫i care au fost v‚ndute Ón baza altor legi, cum sunt: Legea nr. 61/1990, Legea nr. 85/1992 ∫i Legea nr. 76/1994. Or, aceste ultime legi reglementeaz„ v‚nzarea c„tre chiria∫i doar a imobilelor, apartamentelor, construite din fonduri de stat, ∫i nu a celor na˛ionalizate sau preluate de stat Ón baza Decretului nr. 223/1974 sau expropriate.

Œn consecin˛„, propunem eliminarea unei asemenea prevederi pentru considerentul c„ Ón aceast„ situa˛ie actele de Ónstr„inare f„cute Ón baza Legii nr. 61/1990, cu modific„rile ulterioare, pentru imobilele na˛ionalizate sau preluate Ón baza Decretului nr. 223/1974 se vor legaliza, legaliz‚ndu-se Ón acest fel ∫i furtul s„v‚r∫it de statul comunist, r„m‚n‚nd bine v‚ndute, de regul„ fo∫tilor nomenclaturi∫ti, imobile preluate de stat f„r„ titlu ∫i f„r„ drept.

Prin modificarea textului din art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001, fo∫tii proprietari sau mo∫tenitorii lor nu vor mai avea posibilitatea de a se adresa instan˛elor de judecat„ cer‚nd declararea nulit„˛ii contractelor de Ónstr„inare Óncheiate Ón mod abuziv, fie c„ aceste

Ónstr„in„ri nu intr„ sub inciden˛a Legii nr. 112/1995, fie c„ aceste contracte au fost Óncheiate cu rea-credin˛„ Ón baza art. 46 din Legea nr. 10/2001.

Mai mult, fo∫tii proprietari care se judec„ Ón prezent pentru anularea contractelor de v‚nzare-cump„rare ce au avut ca obiect imobilele preluate Ón mod abuziv de statul comunist ∫i care au avut c‚∫tig de cauz„ la fond ∫i Ón apel vor pierde procesele la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie pe o lege f„cut„ de un Guvern liberal, ceea ce va duce ∫i la Óndep„rtarea aleg„torilor no∫tri, iar statul rom‚n va fi obligat Ón continuare de instan˛ele europene la plata unor desp„gubiri pentru fo∫tii proprietari sau pentru mo∫tenitorii lor.

Propun modificarea art. 46 din Legea nr. 10/2001 Ón sensul favorabil proprietarilor ∫i declararea ca nule a tuturor contractelor de Ónstr„inare Óncheiate Óntre stat sau regii ∫i chiria∫i pentru imobilele preluate Ón mod abuziv de c„tre stat Ón baza Decretului nr. 111/1951, a Decretului nr. 218/1960, Decretului nr. 712/1966 ∫i Decretului nr. 223/1974 ∫i modificarea alin. 5 din art. 46, text ce restric˛ioneaz„ dreptul la ac˛iune, Ón constatarea nulit„˛ii unui act lovit de nulitate absolut„, prin prescrip˛ie, situa˛ie inadmisibil„ fa˛„ de dreptul comun care prevede c„ o asemenea ac˛iune este imprescriptibil„.

Nu este posibil ca prin modific„rile aduse Legii nr. 10/2001 de Guvernul nostru s„ se Ónr„ut„˛easc„ situa˛ia fo∫tilor proprietari, at‚ta vreme c‚t noi am promis Ón alegeri c„ le garant„m restituirea Ón natur„ a imobilelor ce le-au fost preluate abuziv de comuni∫ti. Nu ne putem permite ca tocmai noi s„ fim aceia care legaliz„m f„r„delegile unui regim totalitar. Dac„ nu avem curajul s„ ne Óndeplinim promisiunile electorale, atunci mai bine l„s„m legea a∫a cum este acum ∫i ne declar„m incapabili de a rezolva problema.

Propun, de asemenea, emiterea unei ordonan˛e de urgen˛„ de revocare a Hot„r‚rii Guvernului nr. 498 din 14 mai 2003 de aprobare a Normelor de aplicare unitar„ a Legii nr. 10/2001, aceasta deoarece este o hot„r‚re neconstitu˛ional„: art. 108 alin. 2 prevede c„ îHot„r‚rile se emit pentru organizarea execut„rii legilor“, ∫i nu pentru aplicarea unitar„ a legii, acesta fiind un atribut al instan˛ei supreme, potrivit art. 329 Cod de procedur„ civil„, care prevede c„ se poate promova recursul Ón interesul legii pentru a se asigura o interpretare ∫i aplicare unitar„ a acesteia.

De asemenea, este de re˛inut c„ numai instan˛ele de judecat„ au posibilitatea legal„ de a interpreta legea, iar modificarea legilor este atributul puterii legislative.

Este de remarcat c„ trecuta guvernare a ignorat at‚t Constitu˛ia, c‚t ∫i separarea puterilor Ón stat, motiv pentru care actuala guvernare are obliga˛ia de a remedia aceast„ stare de lucruri.

Unii prefer„ s„ v‚neze mistre˛i, altora le place s„ ucid„ cu s‚nge rece ur∫i, lei, antilope, ra˛e s„lbatice, fazani, iepuri, c„prioare... De o vreme Óncoace, au ie∫it la interval, cu tupeu ∫i Óncr‚ncenare, gata de m„cel, v‚n„torii de rom‚ni.

Aceast„ sect„ de asasini m‚r∫avi ∫i fanatici ac˛ioneaz„ peste tot, Ón voie, beneficiaz„ de imunit„˛i, impunit„˛i ∫i facilit„˛i. Membrii ei n-au trebuin˛„ de legitima˛ii, permise, ∫tampile, avize ori foi de liber„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 trecere. V‚natul lor nu e ocrotit de legi, iar h„ita∫ii, de la o v‚n„toare la alta, au grij„ s„-i restr‚ng„ treptat, pe nesim˛ite, habitatul, pentru a manipula prada cu mai mult„ u∫urin˛„. Œncet-Óncet, rom‚nii vor ajunge Óntr-un ˛arc, iar v‚n„toarea lor va deveni atunci o banalitate, o formalitate, o joac„ de copii mari, r„i, sadici, abrutiza˛i. Se va ochi ca la antrenament, c„ci ˛inta nu va mai avea unde s„ se ascund„.

Opri˛i m„celul, voi, „∫tia, p‚n„ nu e prea t‚rziu! S„ fie pu∫i urgent la p„strare cei care braconeaz„ o na˛iune nobil„ ∫i eroic„. Pu∫tile lor s„ fie fr‚nte ∫i scufundate ad‚nc Ón mla∫tini, ca s„ se Ónece prin sm‚rcuri cei care vor Óndr„zni, vreodat„, s„ le mai caute, iar v‚n„toarea de rom‚ni, interzis„ pentru totdeauna, Ón veacul vecilor!

Dar la ce instan˛e facem noi apel? Cine ne mai ascult„? Sau, poate, veni-va vremea c‚nd vom privi iar„∫i spre cer, din biserici, prin vitralii tricolore?

Aproape Ón fiecare an, prim„vara, anotimpul reÓnnoirii naturii ∫i a sufletului, care Ón mod firesc ar trebui s„ aduc„ bucurie Ón via˛a ∫i angajarea oamenilor la munc„, Ón mod paradoxal, vine cu inunda˛ii devastatoare pe frumoasele plaiuri rom‚ne∫ti. O for˛„ nev„zut„, ne∫tiut„ ∫i nedorit„ atac„ Óntr-un mod aproape calculat o regiune geografic„ sau mai multe.

Anul acesta, furia apelor a lovit vestul ˛„rii, partea cea mai bun„ ∫i mai dichisit„ a p„m‚ntului str„mo∫esc. Mass-media prezint„ zilnic bilan˛uri Ónsp„im‚nt„toare ale pr„p„dului provocat de ploile exagerate c„zute Ón perioada 14—25 aprilie 2005, care au afectat 145 de localit„˛i din 7 jude˛e ale Rom‚niei. Conform unui raport al Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor au fost inundate 2.504 case, 5.411 anexe gospod„re∫ti, precum ∫i 19.266 hectare de teren agricol, fiind evacuate 3.760 de persoane, consemn‚ndu-se ∫i moartea unei b„tr‚ne din jude˛ul Hunedoara. Totodat„, au mai fost afectate sute de f‚nt‚ni, zeci de obiective socialeconomice, la care se adaug„ un num„r imens de p„s„ri ∫i de animale pierdute. Apele furioase au distrus ∫i 339 de poduri ∫i pode˛e, zeci de kilometri de drumuri na˛ionale, sute de kilometri de drumuri jude˛ene ∫i comunale, zeci de str„zi, re˛ele de canalizare, linii electrice ∫i telefonice, 23 de diguri de ap„rare a localit„˛ilor. Cele mai distruse sunt jude˛ele Timi∫ ∫i Cara∫-Severin. Astfel, Ón jude˛ul Timi∫ au fost inundate 37 de localit„˛i, din care s-au evacuat peste 3.000 de persoane din 1.341 de case invadate de ape, Ómpreun„ cu anexele gospod„re∫ti, iar 8.300 hectare de teren agricol ∫i zeci de kilometri de drumuri se afl„ sub apele care au rupt ∫i 4 diguri de ap„rare.

Locuitorii jude˛ului Timi∫ tr„iesc de peste dou„ s„pt„m‚ni o dram„ greu de imaginat, pe care nici b„tr‚nii n-o pot compara cu o situa˛ie similar„ din via˛a lor. La 50 kilometri dep„rtare de Timi∫oara, mii de oameni au r„mas pribegind pe drumuri, ca-n vremuri de r„zboi, c„ut‚nd ad„post la rude sau la oameni genero∫i, nemaiav‚nd case, gospod„rii, p„s„ri, animale, nemaiav‚nd nimic, fiindc„ tot ce-au agonisit o via˛„ Óntreag„ s-a dus o dat„ cu ∫uvoaiele nemiloase. Œn unele sate, casele sunt acoperite p‚n„ la strea∫in„, iar din c‚nd Ón c‚nd se pr„bu∫e∫te c‚te una sub for˛a

distrug„toare a apelor. Unii oameni au fugit cum au putut, al˛ii au fost salva˛i de militari, iar al˛ii mai curajo∫i privesc Óns„ neputincio∫i cum casele lor Óndestulate, gospod„rii Ón toat„ puterea cuv‚ntului, recoltele din hambarele pline au pierit Ónecate. Frumoasele gr„dini ∫i livezi s-au transformat Ón mla∫tini, c‚mpurile Óns„m‚n˛ate ∫i preg„tite s„ rodeasc„ au devenit lacuri cu m‚l resping„tor, drumurile sunt canale vene˛iene pe care nu mai trec dec‚t b„rcile ∫i camioanele sau tractoarele grele.

Ziari∫tii deplasa˛i Ón teritoriul inundat descriu situa˛ii de co∫mar descoperite Ón satul timi∫ean Foeni, unde casele, c‚mpurile, drumurile sunt Ónghi˛ite de ∫uvoaie, iar un sfert dintre oamenii satului sunt distru∫i de suferin˛„ ∫i dorm la c„minul cultural, al˛ii pe la rudele din satele Ónvecinate, pentru c„ Ón locuin˛ele lor obiectele plutesc prin apa distrug„toare. L‚ng„ prim„rie sau biseric„, pe o por˛iune r„mas„ neinundat„, sunt str‚nse ma∫ini cu ajutoare ∫i camioane ale Armatei, ale ap„r„rii civile, c„ru˛e, tractoare, remorci, ziari∫ti, s„teni dispera˛i implor‚nd sprijinul autorit„˛ilor ∫i al semenilor.

Reporterii TV transmit neÓncetat imagini apocaliptice, acuz‚nd Ón comentariile lor lipsa de reac˛ie urgent„ a autorit„˛ilor statului fa˛„ de tragedia oamenilor din locurile sinistrate. Primul dintre oficialii statului care a vizitat luni, 25 aprilie, zona calamitat„ a fost ministrul agriculturii Gheorghe Flutur, promi˛‚nd c„ va solicita Guvernului ajutorarea sinistra˛ilor afecta˛i de inunda˛iile din aceast„ prim„var„. Mar˛i a sosit la locul dezastrului pre∫edintele Traian B„sescu, declar‚nd c„ îsinistra˛ii din jude˛ vor primi ca desp„gubiri 60 de milioane de euro, din creditul de 250 milioane de euro dat de B.E.I. pentru calamit„˛i, precum ∫i bani de la buget“, iar miercuri s-a aflat Ón mijlocul oamenilor nec„ji˛i ∫i premierul C„lin PopescuT„riceanu, promi˛‚nd alte ajutoare, bine venite pentru b„n„˛enii din satele inundate. Cu toate acestea, fa˛„ de drama sinistra˛ilor din Timi∫, autorit„˛ile s-au mi∫cat cu viteza melcului, aproape iresponsabil, iar pentru aceasta cineva ar trebui s„ le trag„ la r„spundere.

Pe tot parcursul ultimelor legislaturi, Partidul Popular Rom‚nia Mare a atras aten˛ia Ón numeroase ocazii asupra pericolului presupus de radicala instabilitate legislativ„ ce caracterizeaz„ Rom‚nia. ™tim cu to˛ii c„ nu vom putea pune niciodat„ bazele unei dezvolt„ri durabile Ón lipsa stabilit„˛ii legislative.

Desigur, Rom‚nia a fost obligat„, dup„ 1989, s„ traverseze o lung„ etap„ a reformelor legislative. Dar, prin defini˛ie, o reform„ ar trebui s„ constituie un proces controlat ∫i coerent. Nimic din toate acestea nu s-a Ónt‚mplat. Œn loc s„ cump„neasc„ Óndelung ∫i s„ ofere o legisla˛ie stabil„, majorit„˛ile parlamentare de p‚n„ acum au preferat s„ opereze nesf‚r∫ite cosmetiz„ri ∫i c‚rpeli legislative cu caracter sezonier. Transformat Óntr-o anex„ a Guvernului, pe care, Ón fapt, ar trebui s„-l controleze, Parlamentul, prima putere Ón stat, a devenit o ma∫in„ de vot a ordonan˛elor emise de Executiv, iar Executivul emite ordonan˛e cu aceea∫i generozitate cu care le ∫i anuleaz„, pentru a le Ónlocui cu altele.

îNimeni nu se poate prevala de necunoa∫terea legii“, spune un principiu fundamental al dreptului roman,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 preluat de toate legisla˛iile moderne. Ei, bine, ar trebui s„ ne Óntreb„m dac„ nu cumva, Ón Rom‚nia, acest principiu ∫i-a pierdut din substan˛„. Œn condi˛iile Ón care legisla˛ia fluctueaz„ de la o zi la alta, Ón care agen˛ii economici sunt bombarda˛i zilnic cu noi ∫i noi legi, ordonan˛e ∫i ordine ministeriale, Ón condi˛iile Ón care cet„˛eanului Ói sunt impuse peste noapte noi taxe ∫i noi forme de achitare a acestora, ei, bine, Ón aceste condi˛ii, necunoa∫terea legii devine un lucru firesc, o scuz„ legitim„.

Ar trebui s„ ne g‚ndim, m„car pentru o clip„, la acele persoane fizice sau juridice care Ó∫i propun atingerea unui obiectiv lu‚nd Ón calcul actuala legisla˛ie. Ar trebui s„ ne g‚ndim, de pild„, la un mic investitor care Ó∫i calculeaz„ bugetul Ón func˛ie de anumite impozite, taxe vamale, scutiri ∫i a∫a mai departe. Ce va face, oare, acest investitor atunci c‚nd, printr-o simpl„ ordonan˛„ de urgen˛„, toate calculele lui vor fi spulberate?

Suntem bombarda˛i cu un evantai de modific„ri ale legisla˛iei. Exist„, de fapt, o legisla˛ie C.D.R.-D.A. ∫i o legisla˛ie P.S.D., ele altern‚nd Ón func˛ie de succesul electoral al celor dou„ forma˛iuni. Din p„cate, Ón acest ritm risc„m s„ compromitem normalitatea legislativ„ a Rom‚niei. Œn plus, din pricina abuzului de ordonan˛e guvernamentale, risc„m s„ devenim un stat Ón care Executivul este legiuitorul principal, compromi˛‚nd, Ón acest mod, Ónsu∫i principiul separa˛iei puterilor Ón stat.

Vreau s„ v„ reamintesc cu aceast„ ocazie c„ principiul separa˛iei puterilor, elaborat Ón plin Secol al Luminilor, a r„mas, Ón ciuda criticilor care i s-au adus, una dintre valorile fundamentale, definitorii ale regimurilor politice democratice contemporane.

Marea lec˛ie a separa˛iei puterilor nu rezid„ Ón stabilirea unui regim politic Ón care Executivul ∫i Legislativul sunt mai mult sau mai pu˛in separa˛i, ci Ón existen˛a ∫i valoarea a dou„ idei esen˛iale: pe de o parte, puterea politic„ nu trebuie s„ se afle Ón m‚inile aceleia∫i autorit„˛i, iar, pe de alt„ parte, dezideratul unui echilibru necesar Óntre organele statului se na∫te Ón urma distribuirii puterii Óntre aceste organe.

îAtunci c‚nd Ón m‚inile acelora∫i persoane sau ale aceluia∫i corp de dreg„tori se afl„ Óntrunite puterea legiuitoare ∫i puterea executiv„ nu exist„ libertate“, scrie Montesquieu, filozoful care a fundamentat principiul separa˛iei puterilor Ón stat. Trebuie s„ sper„m c„ aceast„ idee veche de trei secole va prinde totu∫i r„d„cini ∫i Ón Rom‚nia.

S„pt„m‚na trecut„, Sec˛iile Unite ale Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie au hot„r‚t c„ modificarea actualului cadru legislativ privind reforma Ón justi˛ie este inoportun„, iar proiectele de lege Ón acest sens contravin Constitu˛iei. Este vorba despre proiectele de modificare a celor trei legi ale justi˛iei: Legea nr. 303/2004, Legea nr. 304/2004 ∫i Legea nr. 317/2004.

Este absolut firesc ca sistemul s„ reac˛ioneze la orice fel de modificare. Doar a∫a poate Óncepe ∫i reforma. Din p„cate, semnalele negative vin tot din partea adversarilor politici, at‚t direct, c‚t ∫i indirect, prin vocea clien˛ilor politici afla˛i Ón func˛ii de conducere ale instan˛ei supreme. Este cazul domnului Nicolae Popa, pre∫edintele

I.C.C.J., fost consilier personal al lui Ion Iliescu p‚n„ Ón 1996. Acesta a beneficiat de simpatia domnului Iliescu, fiind numit Ón fruntea Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie o dat„ cu pensionarea fostului pre∫edinte, Paul Florea, un magistrat care avea Ón spate 46 de ani de munc„ Ón s„lile de judecat„, dar nu Ói era la fel de simpatic fostului pre∫edinte Ion Iliescu.

De asemenea, declara˛iile fostului ministru al justi˛iei din Cabinetul N„stase, precum ∫i ale domnului deputat P.S.D. Adrian Severin, care sugereaz„ faptul c„ actualul Guvern inten˛ioneaz„ s„ instaureze un regim autoritar, sunt nefondate ∫i vin s„ Ónt„reasc„ opinia c„ datoria P.S.D.-ului este aceea de a critica f„r„ m„sur„, f„r„ Óncetare, chiar dac„ acest lucru ne poate face numai deservicii Ón drumul nostru ∫i a∫a plin de obstacole. Mai degrab„ ar trebui s„ se g‚ndeasc„ la clauza de salvgardare pe capitolul justi˛ie l„sat„ mo∫tenire.

Este inadmisibil ca reprezentan˛i ai unui partid ce a guvernat timp de patru ani ∫i nu a reu∫it s„ fac„ aproape nimic Ón sistemul judiciar s„ incrimineze acum modific„ri esen˛iale pentru reformarea sistemului, modific„ri pe care ar fi trebuit ca ei s„ le propun„ ∫i s„ le pun„ Ón practic„.

Modificarea acestor legi are rolul de a asigura independen˛a ∫i eficien˛a justi˛iei, de a promova tinerii Ón ierarhia sistemului judiciar, ocuparea posturilor de conducere prin concurs, ceea ce probabil deranjeaz„ vechea gard„, ∫i nicidecum acela de a subordona Parchetele actualei puteri politice.

Prin prezenta v„ aduc la cuno∫tin˛„ faptul c„ la nivelul jude˛ului Satu Mare ne confrunt„m cu o situa˛ie deosebit„ Ón ceea ce prive∫te finan˛area serviciilor medicale Ón general ∫i Ón special Ón domeniul medicamentelor gratuite ∫i compensate Ón tratamentul ambulatoriu.

Bugetul alocat Casei de Asigur„ri de S„n„tate pe acest domeniu de activitate Ón anul 2005 este 115.847.799 mii lei, suma ce a fost contractat„ cu cele 53 de farmacii. Œn urma analizei efectuate Ón data de 25 aprilie 2005 la nivelul conducerii Casei de Asigur„ri de S„n„tate Satu Mare, Ón prezen˛a reprezentan˛ilor farmaciilor Ón contract cu C.A.S. Satu Mare, 53 contracte, din care, prezen˛i, 48, a rezultat faptul c„ sumele alocate acestora au fost epuizate Ón propor˛ie de 80%, marea majoritate a farmaciilor consum‚ndu-∫i sumele inclusiv pe trimestrele II ∫i III.

Œn aceast„ situa˛ie se impune cu stringen˛„ rectificarea bugetului Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate. Œn acest sens, propun Parlamentului Rom‚niei aprobarea rectific„rii bugetului Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate, fa˛„ de un necesar de 110.000 de miliarde de lei s-au aprobat 76.249.128.202 mii lei la partea de cheltuieli, iar la partea de venituri, 76.991.022.426 mii lei.

Casa de Asigur„ri de S„n„tate Satu Mare, prin adresele nr. 2.672 din 16 martie 2005, respectiv nr. 3.707 din 21 aprilie 2005, a Óntreprins demersuri la conducerea C.N.A.S. pentru suplimentarea bugetului cu suma total„ de 124.211.081 mii lei, din care pentru medicamentele cu ∫i f„r„ contribu˛ie personal„ Ón tratamentul ambulatoriu suma de 51.138.309 mii lei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 Am recurs la acest demers ∫i ca urmare a solicit„rilor f„cute de membrii Consiliului de administra˛ie al C.A.S. Satu Mare la ∫edin˛a din data de 21 aprilie 2005, consiliu de administra˛ie compus din reprezentan˛i ai patronatelor, sindicatelor ∫i autorit„˛ilor statului, convins„ fiind de sprijinul dumneavoastr„ ∫i asigur‚ndu-v„ c„ at‚t conducerea C.A.S. Satu Mare, Colegiul Farmaci∫tilor, c‚t ∫i eu personal nu avem alt interes dec‚t acela de a asigura servicii medicale de calitate celor peste 330.000 de asigura˛i din jude˛ul Satu Mare.

Œn contextul audierii ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii Ón Comisia de Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, ne consolid„m speran˛ele legate de perspectivele Ónv„˛„m‚ntului, fiind convin∫i cu argumente pertinente c„ principala preocupare a ministrului va fi calitatea educa˛iei Ón ∫coala rom‚neasc„. De∫i am atras aten˛ia asupra faptului c„ ministrul va trebui s„ fac„ fa˛„ unei puternice presiuni politice din teritoriu, am fost asigura˛i c„ nu se va accepta schimbarea inspectorilor generali ∫i a directorilor de ∫coli dec‚t acolo unde este cazul, iar numirile Ón func˛ii se vor face pe criterii valorice, ∫i nu de algoritm.

Promisiunile domnului ministru s-au n„ruit at‚t de repede Ónc‚t ∫colile noastre, departe de a beneficia de m„suri care s„ sporeasc„ calitatea educa˛iei, sunt Ón situa˛ia de a nu-∫i finaliza Ón condi˛ii corespunz„toare anul ∫colar 2004—2005.

Inspectorii generali ∫i generali adjunc˛i, directorii ∫i directorii adjunc˛i din ∫colile generale ∫i licee sunt schimba˛i. Despre mijloacele folosite domnul ministru sper c„ nu are cuno∫tin˛„. Prefec˛ii cer, Ón mod direct sau amical, demisia celor din Ónv„˛„m‚nt, Ón particular, cu u∫oare urme de amenin˛„ri, dup„ acest demers intervine inspectorul general ∫i Óntreab„ dac„ s-a primit vreun mesaj ∫i dac„ se mai Ónt‚rzie prea mult cu demisia. Œn cazurile mai dificile se folose∫te o anonim„ la adresa directorului sau a unui cadru didactic, pe o tem„ fierbinte, la care opinia public„ are o mai mare sensibilitate, se organizeaz„ un simulacru de anchet„ ale c„rei concluzii sunt definitivate Ónainte de a se Óncepe verificarea.

Problema schimb„rii unor conduceri de ∫coli este de acceptat Ón condi˛iile realiz„rii unei evalu„ri riguroase a activit„˛ii desf„∫urate. Modul Ón care se finalizeaz„ situa˛ia ∫colar„ la Óncheierea cursurilor reprezint„ o surs„ realist„ de informa˛ii asupra calit„˛ii managementului.

Conducerea ministerului se face c„ nu observ„ graba cu care algoritmul bulverseaz„ via˛a ∫colilor. Directorii trecu˛i la catedr„ trebuie s„ primeasc„ cele 18 ore din norm„, pe care le recupereaz„ din catedrele celorlal˛i colegi. Unii dintre ei au catedra la minimum, nu au ore suplinite. Elevii se trezesc Ón clas„, cu o lun„ ∫i jum„tate Ónainte de Óncheierea cursurilor, cu alt profesor, ei pot fi Ón clase terminale, clasele a XII-a, a XIII-a, a VIII-a, acum, c‚nd se finiseaz„ preg„tirea pentru examenul de bacalaureat ∫i admiterea Ón facultate. At‚t elevii, c‚t ∫i p„rin˛ii sunt deruta˛i ∫i revolta˛i pentru c„ nimeni nu se intereseaz„ de situa˛ia Ón care i-a adus o lupt„ de interese situat„ Ón afara intereselor ∫colii.

Ei, elevii ∫i p„rin˛ii, pentru c„ ei sunt ∫coala, sunt victimele neputincioase ale unui sistem care ∫i-a pierdut

coeren˛a ∫i obiectul muncii. Este incredibil c„ la c‚˛iva pa∫i de integrarea Ón Europa, dup„ efortul de compatibilizare a ∫colii noastre cu cea european„, Ón loc s„ preg„tim cu responsabilitate ∫i emo˛ie activit„˛ile de sf‚r∫it de an ∫colar care consfin˛esc prin con˛inutul lor munca de un an a elevilor ∫i a cadrelor didactice, Ón cancelarii se Ómpart ore ca la Ónceput de an ∫colar, elevii pl‚ng dup„ profesorii care Ói p„r„sesc Ónainte de momentul consacrat, cadrele didactice sunt debusolate, neÓn˛eleg‚nd de ce trebuie s„ fie schimbat un director care a muncit ∫i a slujit cu seriozitate ∫coala.

R„spunsul vine impersonal, sec ∫i necru˛„tor: a∫a a stabilit algoritmul.

Mare nefericire pentru Rom‚nia a devenit acest algoritm!

## **Domnul Relu Fenechiu:**

Am citit duminic„ o ∫tire venit„ pe fluxul îRompres“ care prelua un comunicat al fostului partid de guvern„m‚nt c„ Partidul Social Democrat va sprijini ∫i Ón viitor procesul de integrare european„, expresie a voin˛ei rom‚nilor de a-∫i c‚∫tiga locul meritat Ón familia european„. Œn textul comunicatului se mai precizeaz„, printre altele: îConsecvent politicilor sale Ón slujba interesului na˛ional, care au f„cut posibile aceste Ómpliniri, Ziua Europei a devenit, prin eforturile noastre conjugate, ∫i ziua noastr„, a rom‚nilor. S„rb„torind aceast„ aniversare, Partidul Social Democrat Ó∫i reafirm„ angajamentul de a-∫i aduce contribu˛ia la des„v‚r∫irea acestui proiect major pentru Rom‚nia ∫i pentru viitorul rom‚nilor. Acumul„rile Ónregistrate de Rom‚nia pe parcursul s„u european, Ón perioada mandatului Guvernului social-democrat, au determinat evolu˛ii semnificative Ón via˛a rom‚nilor.“

Totul sun„ foarte bine ∫i cineva care pune acum pentru prima dat„ piciorul Ón Rom‚nia ar putea crede c„ f„r„ P.S.D. am fi fost la ani lumin„ de semnarea tratatului cu Uniunea European„. Dac„ la declara˛ii P.S.D. este un mare campion, atunci c‚nd este vorba de fapte lucrurile stau cu totul altfel. Dac„ Rom‚niei i se va impune clauza de salvgardare ∫i intrarea Ón Uniunea European„ va fi am‚nat„ cu un an de zile, acest lucru este din cauza modului Ón care a gestionat P.S.D. procesul de integrare.

Nu vreau s„ m„ Óntorc acum Ón trecut ∫i s„ analizez tot ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón ultimii ani. Am un exemplu mult mai recent. Una dintre cerin˛ele exprese ale organismelor europene se refer„, printre altele, la aducerea la un standard european, care s„ elimine orice posibilitate de vecin„tate cu actul de corup˛ie, forma declara˛iilor de avere.

Ei bine, campionii proeuropenismului, reprezentan˛ii P.S.D. din Comisia juridic„ a Camerei Deputa˛ilor, au votat numai Ómpotriv„ la toate elementele noi din formularul declara˛iei de avere. BineÓn˛eles, ∫i c‚nd s-a votat raportul Comisiei juridice la proiectul de Lege pentru aprobarea ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului care reglementeaz„ acest domeniu deputa˛ii P.S.D. au votat contra. Nu declara˛iile ne duc Ón Europa, stima˛i colegi, ci, efectiv, ceea ce facem. Deci ∫i votul pe care Ól d„m.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 f n‚nd cont c„ ast„zi este 10 mai, vreau s„ reamintesc de la acest microfon c„ Ón urm„ cu 139 de ani, prin eforturile uneia dintre cele mai marcante figuri ale Partidului Liberal, Ion C. Br„tianu, Rom‚nia a f„cut primii pa∫i spre Europa civilizat„, pa∫i concretiza˛i prin aducerea domnitorului, viitor rege, Carol I. Vreau s„ v„ informez c„ pentru a face un arc peste timp coroana de o˛el a regelui Carol I a fost adus„ la Complexul Muzeal îBucovina“ ∫i va fi piesa de rezisten˛„ a expozi˛iei îCasa Regal„ Rom‚n„“, al c„rei vernisaj are loc ast„zi la Muzeul de Istorie Suceava.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci. Rog liderii grupurilor s„ invite to˛i colegii Ón sal„.

Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei. V„ anun˛ c„ din 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri 218. Sunt absen˛i 93, dintre care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare 9.

Vreau s„ v„ informez, de asemenea, c„ s-au depus la secretarul general al Camerei, Ón vederea exercit„rii de c„tre deputa˛i a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe c„ile ferate;

— Legea privind stabilirea unor m„suri pentru prevenirea ∫i combaterea corup˛iei Ón cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor;

— Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiar„ Ón anul 2003;

— Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea dintre autorit„˛ile de frontier„;

— Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnic„ anul 2003.

Stima˛i colegi...

Da, v„ rog. Domnul deputat Popa. Ierta˛i-m„! A˛i dori s„ face˛i o declara˛ie Ónainte de a intra Ón ordinea de zi.

## **Domnul Nicolae Popa:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A∫a dup„ cum ∫ti˛i, la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute a avut loc cel de Al V-lea Congres al Partidului Umanist unde, Ón prezen˛a a peste 2.000 de delega˛i, am hot„r‚t schimbarea numelui partidului din Partidul Umanist Ón Partidul Conservator.

Av‚nd Ón vedere c„ ieri s-au depus documentele Ón instan˛„, vreau s„ declar de la acest microfon c„ de ast„zi Ónainte fostul Grup parlamentar al Partidului Umanist va primi denumirea de Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Noi vom r„m‚ne al„turi de colegii din Alian˛„, vom sprijini guvernamental ∫i parlamentar toate ac˛iunile Ón acest sens.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. V„ mul˛umesc foarte mult pentru acest anun˛ important, domnule deputat.

Acum v„ rog s„ trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 14/2005 privind modificarea formularelor pentru declara˛ia de avere ∫i pentru declara˛ia de interese.

Rog comisia s„ ne fac„ propuneri pentru desf„∫urarea dezbaterilor.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere c„ s-au formulat un num„r de 12 amendamente, 8 admise, 4 respinse de comisie, propunerea noastr„ este pentru dezbaterea Ón general timp de 4 minute, iar pentru dezbaterea pe articole, 12 minute.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? V„ rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Mihai Marian Eftimescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

Bun„ diminea˛a!

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ini˛iatorul sus˛ine proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 14/2005. Nu vreau s„ fac nici un comentariu suplimentar, doar at‚t, s„ observ c„ este vorba despre un mecanism care are o anumit„ component„ emo˛ional„.

Œmi permit s„ reamintesc c„ implementarea acestui sistem de afi∫are public„ a declara˛iilor dateaz„ din anul 2003, c‚nd un Guvern la fel de curajos ca cel de acum ∫i-a asumat responsabilitatea guvernamental„ pentru implementarea acestui sistem.

Œmi permit s„ reamintesc c„, Ón cursul dezbaterilor de la Senat, domnul senator Cristian Diaconescu a manifestat acela∫i fairplay pe care ∫i noi l-am manifestat fa˛„ de d‚nsul, m„ refer la faptul c„ noi, Ministerul Justi˛iei, am continuat toate proiectele pornite sau, practic, toate proiectele ini˛iate de domnul Cristian Diaconescu, iar d‚nsul a avut fairplay-ul s„ spun„ c„ proiectul acesta de modificare a formularelor a fost Ón lucru Ónc„ din vremea c‚nd d‚nsul era ministru al justi˛iei, c„ exist„ un interes major al B„ncii Mondiale legat de acest proiect.

V„ rog s„ da˛i uit„rii anumite scrisori nefericite despre care s-a vorbit ieri Ón Parlament ∫i s„ ave˛i Ón vedere c„ aceste formulare intr„ sub imperativul verbului îtrebuie“. Nu vreau s„ comentez mai mult.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 V„ rog ca ∫i dumneavoastr„ s„ vota˛i cu aceea∫i majoritate cov‚r∫itoare cu care s-a votat proiectul de lege la Senat, chiar dac„ acum este Óntr-o form„ modificat„. Cu tot respectul, v„ rug„m s„ vota˛i acest act normativ. V„ mul˛umim.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Bolca∫.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Vreau s„ spun de la bun Ónceput c„ procedura declara˛iilor de avere ale persoanelor cu func˛ii publice, independent de categoriile din care fac parte, este util„ ∫i este necesar„.

Dar m„ voi distan˛a de domnul secretar de stat care a vorbit despre o Ónc„rc„tur„ emo˛ional„ Ón analiza acestui proiect de lege, pentru c„ aceast„ Ónc„rc„tur„ emo˛ional„ nu exist„, ci exist„ numai o intransigen˛„ juridic„, care trebuie avut„ Ón vedere.

Din acest punct de vedere, voi spune c„ Partidul Popular Rom‚nia Mare, Ónc„ de la modific„rile aduse de Legea nr. 161/2003 legii ini˛iale, nr. 115/1996, a militat pentru l„rgirea cadrului declara˛iilor de avere, Ón primul r‚nd, pentru constituirea normal„ a acestui cadru Ón corpul legii, ∫i nu Óntr-un formular-anex„, care expediaz„ direct Ón derizoriu aceast„ obligativitate; Ón al doilea r‚nd, pentru l„rgirea obiectului declara˛iilor.

Deci, din acest punct de vedere, ne afl„m pe aceea∫i lungime de und„. Dar, ∫i aici exist„ un îdar“ foarte mare, acest lucru trebuie f„cut Ón cadrele constitu˛ionale normale, or, aceste cadre constitu˛ionale normale nu au fost respectate, pentru c„, Ón loc s„ fie un proiect de lege de modificare supus dezbaterii Parlamentului, din ra˛iuni pe care le vom cerceta, s-a preferat formula ordonan˛ei de urgen˛„, care este neconstitu˛ional„. Este neconstitu˛ional„, Ón primul r‚nd, Ón raport de dispozi˛iile art. 115 alin. (4), care este fundamental, ∫i anume: emiterea ordonan˛elor de urgen˛„ se poate face numai îÓn situa˛ii extraordinare a c„ror reglementare nu poate fi am‚nat„“ ∫i mai ales cu îobliga˛ia de a motiva urgen˛a Ón cuprinsul acestora“. Nici un cuvin˛el ∫i nici o virgul„ nu motiveaz„ urgen˛a, pentru c„ o asemenea motivare categoric nu exist„. De ce s-au ocolit procedurile parlamentare? Din dou„ motive: Ón primul r‚nd, pentru ca Guvernul s„-∫i poat„ impune voin˛a sa discre˛ionar„, Ón al doilea r‚nd, evident, pentru cl„buceala publicitar„ ce s-a putut face Ón jurul acestei ac˛iuni a Guvernului, ∫i nu a Parlamentului.

Neconstitu˛ionalitatea, Óns„, merge mai departe. Vreau s„ v„ spun c„ grupul nostru parlamentar v„ vorbe∫te de pe pozi˛iile unor oameni care au completat aceste declara˛ii de avere ∫i le-au depus deja, ∫i acest lucru — aici m„ distan˛ez de o fraz„ rostit„ ieri de domnul pre∫edinte — nu Ónsemneaz„ c„ am achiesat la ea, ci avem libertatea de a o critica, av‚nd Ón vedere c„ noi am demonstrat c„ nu avem nimic de ascuns.

™i, profit‚nd de aceast„ libertate, voi Óncerca, a∫a cum am Óncercat totdeauna ∫i voi Óncerca ∫i Ón continuare, s„ ap„r, Ón primul r‚nd, demnitatea institu˛iei fundamentale a

statului, cea mai democratic„ institu˛ie care este construit„ Ón constitu˛iile moderne, aceea a Parlamentului. S„ nu uit„m acest lucru.

Aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, care nu are urgen˛„, putea foarte bine s„ se refere la sfera tuturor persoanelor pe care le Ónglobeaz„ ca obliga˛ie, dar nu se putea referi la sfera senatorilor ∫i deputa˛ilor, a parlamentarilor. Œn primul r‚nd, aceasta contravine unui principiu fundamental, acela al independen˛ei institu˛ionale a Parlamentului. Nu-mi spune mie Guvernul ce s„ fac, cum s„ fac ∫i c‚nd s„ fac. Or, ap„r‚ndu-ne demnitatea, trebuie s„ refuz„m o asemenea imixtiune, pe care, de altfel, Constitu˛ia o sanc˛ioneaz„ Ón art. 64, care vorbe∫te despre independen˛a institu˛ional„, ∫i Ón art. 1 alin. (4), care vorbe∫te de separa˛ia puterilor Ón stat.

Œn al doilea r‚nd, am cinstea s„ fac parte din comisia care redacteaz„ proiectul de Lege privind Statutul parlamentarilor. O s„ v„ spun numai un lucru de principiu. A crea unui parlamentar o obliga˛ie a c„rei neÓndeplinire atrage sanc˛iuni de orice fel de natur„, declan∫area cercet„rii din oficiu, Ón cazul acesta, care afecteaz„ drepturile sale juridice, ˛ine de statutul parlamentarilor. Or, art. 115 alin. (6) din Constitu˛ia Rom‚niei interzice emiterea ordonan˛elor de urgen˛„ Ón materia regimului institu˛iilor fundamentale ale statului. Vre˛i s„ vot„m c„ Parlamentul nu este o institu˛ie fundamental„ a statului?!

Œn acela∫i timp, tot Ón Constitu˛ie se prevede c„ statutul deputa˛ilor ∫i senatorilor nu numai c„ este o lege organic„, dar ea este votat„ de c„tre Camerele reunite cu o majoritate calificat„. Deci nu putem, Ón ideea demnit„˛ii democra˛iei, Ón primul r‚nd, Ón ideea demnit„˛ii parlamentare, s„ accept„m asemenea Ónc„lc„ri ale Constitu˛iei.

Desigur c„ se poate discuta ∫i f„r„ tensiune emo˛ional„ asupra impactului pe care o asemenea lege, prin obiectul declara˛iilor, poate s„ Ól aduc„ asupra drepturilor ∫i libert„˛ilor, Ón consens cu obliga˛iile celor care desf„∫oar„ o activitate public„. Repet, din punctul nostru de vedere, obiectul chiar este prea simplu, a∫a cum a fost realizat.

Vreau s„ v„ spun c„ la arhiva Camerei Deputa˛ilor exist„ amendamentele grupului nostru parlamentar, pe care am avut cinstea s„ le semnez, Ón care se vorbe∫te de indicarea conturilor bancare, cu nominalizarea b„ncilor ∫i cu nominalizarea sumelor existente Ón aceste conturi. Suntem de acord cu acest lucru.

Dar cerem Guvernului s„ urmeze o procedur„ legal„. Noi nu putem admite ca la dorin˛a Guvernului, oric‚nd ∫i oricum, cre‚ndu-se acest precedent, senatorilor ∫i deputa˛ilor s„ li se creeze obliga˛ii, senatorii ∫i deputa˛ii s„ fie supu∫i unor sanc˛iuni pentru c„ a∫a vrea Guvernul, ajung‚ndu-se finalmente la cenzurarea mandatului lor.

Pentru aceste considerente ∫i numai pentru aceste considerente, neav‚nd nimic de ascuns ∫i dorind declara˛ii de avere ∫i mai ample, Partidul Popular Rom‚nia Mare nu va vota acest proiect de lege.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005

Mul˛umesc. Domnul deputat Cristian Dumitrescu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Dezbaterea de ast„zi se face Ón anumite condi˛ii, condi˛ii generale, a∫ putea spune, referitoare la declara˛ia de avere ca modalitate transparent„ de a informa opinia public„ Ón leg„tur„ cu statutul parlamentarului, dar ∫i Ón situa˛ia Ón care ordonan˛a de urgen˛„ ∫i-a produs efectele ∫i to˛i parlamentarii Grupului P.S.D. ∫i-au depus, Ón conformitate cu ordonan˛a respectiv„, aceste declara˛ii la vedere, neav‚nd nimic de ascuns.

Œn aceste condi˛ii vreau, Óns„, s„ aducem discu˛ia Ón termenii s„i reali. Voin˛a, Ón leg„tur„ cu declara˛ia de avere, apar˛ine Partidului Social Democrat ∫i acest lucru merge Ón timp p‚n„ la Legea nr. 115/1996, care a fost prima lege de transparen˛„ asupra averilor. ™i, de asemenea, face referin˛„, ca ∫i legea actual„, la Legea nr. 161/2003, care are ca subiect transparen˛a averii demnitarilor, transparen˛a Ón leg„tur„ cu conflictul de interese. Ceea ce Guvernul actual introduce Ón discu˛ie este o modificare a anexei declara˛iei de avere.

Deci voin˛a politic„ apar˛ine Partidului Social Democrat, apar˛ine social-democra˛ilor ∫i Guvernului N„stase, iar voin˛a de modificare apar˛ine actualei guvern„ri.

S-a spus aici ∫i s-a invocat de c„tre reprezentantul Guvernului c„ la Senat reprezentan˛i ai Partidului Social Democrat au vorbit c„ ∫i vechea guvernare se g‚ndea la o astfel de actualizare. Se g‚ndea, probabil, pentru c„, ∫i acest lucru este evident, Ón permanen˛„ trebuie s„ ne preocupe transparen˛a activit„˛ii noastre. Œns„ sunt convins c„, dac„ s-ar fi preluat acele ini˛iative ale ministrului Diaconescu sau ale ministerului respectiv, nu am fi avut de-a face cu aceast„ propunere care are o multitudine de incoeren˛e, de inadverten˛e ∫i care las„ locul unor interpret„ri aleatorii.

Partidul Social Democrat a propus totdeauna ca o astfel de lege s„ fie Ón primul r‚nd coerent„. ™i noi chiar am sugerat ca aceast„ declara˛ie de avere s„ fie preluat„ dintr-o legisla˛ie a unei ˛„ri europene integral, ca ea s„ func˛ioneze, verificat„ dup„ modelul ˛„rii respective, chiar dac„ era vorba de ˛ara care avea cea mai aspr„ legisla˛ie Ón domeniu.

Realitatea acestui document pe care Ól dezbatem ast„zi este urm„toarea: s-au luat din anumite legisla˛ii ∫i s-au introdus, am putea spune, Óntre ghilimele, îcu furca“, Ón acest proiect de lege o serie de reglement„ri care, a∫a cum s-a subliniat ∫i de c„tre antevorbitorul meu, nu fac altceva dec‚t s„ aduc„ mai mult„ incoeren˛„ ∫i mai mult„ Ónt‚mplare sau lips„ de rigurozitate juridic„. Exemplele ar putea fi nenum„rate.

A∫ vrea s„ men˛ionez, Ón leg„tur„ cu Legea nr. 161/2003 care a fost o lege puternic„ ∫i este o lege puternic„, care a determinat Ón urm„ cu doi ani de zile renun˛area la activitatea din Parlament a unor deputa˛i cum erau Dinu Patriciu, Adriean Videanu sau Valeriu Stoica.

Dar, Ónc„ o dat„, Guvernul nu s-a aplecat asupra declara˛iei de interese, Ón mod special, pentru c„ acolo este, Ón opinia noastr„, o problem„, declara˛ie de interese care s„ ne arate cum un ministru al actualului Guvern Ón patru luni poate s„-∫i creasc„ averea, prin cre∫terea veniturilor ob˛inute din activitatea de burs„, cu peste 400.000 de euro; sau s„ vedem ce leg„tur„ exist„ Ón leg„tur„ cu faptul c„ un anumit ministru sau un reprezentant al Guvernului de˛ine la S.I.F.-uri un num„r mare de ac˛iuni, iar reglementarea pe care o are Ón vedere Guvernul, de a cre∫te de la 0,1 la 5% cota de de˛inere, face ca aceste ac˛iuni s„-∫i m„reasc„ valoarea de dou„ sau trei ori.

Œn leg„tur„ cu textul propriu-zis, exist„ nenum„rate inadverten˛e, pe care noi, prin amendamente sau prin interven˛ii Ón comisie, le-am adus Ón discu˛ie. Sunt numai c‚teva.

Iat„, Ón leg„tur„ cu men˛iunea potrivit c„reia Ónstr„inarea bunurilor pe perioada cu un an Ón urm„ fa˛„ de momentul declara˛iei... P„i, un bun Ónstr„inat, juridic, nu mai exist„ Ón averea unui demnitar.

De asemenea, men˛ionarea conturilor, dar nu a conturilor de card, care sunt conturi extrem de fluide.

™i ca s„ v„ mai dau un alt exemplu, care, de asemenea, va provoca ∫i a provocat o serie de discu˛ii, este cel Ón leg„tur„ cu valoarea estimat„. Conform principiilor dreptului civil ∫i tuturor normelor de drept, valoarea estimat„ nu poate s„ atrag„, mai ales dac„ este f„cut„ de persoana Ón cauz„, r„spunderea civil„ ∫i penal„, a∫a cum se face la sf‚r∫itul declara˛iei, prin stipularea expres„ a acestui aspect. De ce nu se poate face? Pentru c„ este o valoare estimat„ ∫i ea, Ón instan˛„, se stabile∫te Ón urma unei expertize. Or, aceast„ aleatoare, aceast„ Ónt‚mpl„toare apreciere las„ o marj„ important„ de discu˛ie ∫i apreciere, ∫i, bineÓn˛eles, de neseriozitate.

™i ca s„ v„ dau un exemplu, cel mai elocvent, c„ acest lucru a fost luat f„r„ o g‚ndire juridic„ asupra efectelor din legisla˛ie, a∫a cum a fost ea, Ón leg„tur„ cu punctul privind bunurile, cadourile, serviciile ∫i avantajele primite sau subven˛ionate ∫i a∫a mai departe. Aceast„ prevedere este luat„ din declara˛ia de interese a Parlamentului englez, care, cu o experien˛„ de c‚teva sute de ani, a exercitat aceast„ formul„.

Ce se Ónt‚mpl„? Œn leg„tur„ cu deconturile pe care parlamentarii le fac Ón exercitarea mandatului respectiv, Ón reglementarea englez„ se spune foarte clar, Óntr-o not„: îNu sunt obliga˛i...“ parlamentarii î...s„ treac„ vizitele efectuate la Consiliul Europei, la Parlamentul European, la Organiza˛ia parlamentar„ britanic„, britanic-irlandez„, la alte organiza˛ii ∫i adun„ri parlamentare, activit„˛i desf„∫urate Ón cadrul mandatului de parlamentar.“ Acestea se g„sesc la Camera Deputa˛ilor, la Senat, acestea se g„sesc la institu˛iile respective, sunt controlate de c„tre Biroul permanent, sunt controlate de Curtea de Conturi.

Am ridicat aceast„ obiec˛ie Ón comisie, ∫i Ón mod expres ministrul de justi˛ie a spus c„ dore∫te s„ r„m‚n„ a∫a. Dac„ s-a luat din legisla˛ie ∫i s-a spus c„ acest lucru s-a preluat din majoritatea legisla˛iilor europene, m„car s„ se fi luat Ón mod coerent. Acesta este punctul nostru de vedere. Nu exist„ coeren˛„, se las„ o foarte

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 mare marj„ de interpretare, ceea ce face ca aceste declara˛ii de avere Ón loc s„ aduc„ mai mult„ rigoare Ón activitatea parlamentar„ las„ locul dubiului, las„ locul Ónt‚mpl„rii ∫i, mai ales, unor aprecieri care, atunci c‚nd se ajunge Ón justi˛ie, nu mai pot fi f„cute Ónt‚mpl„tor, ci trebuie f„cute cu aprecierea ∫i expertiza legal„.

Mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Vreau s„ v„ readuc Ón aten˛ie faptul c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Sigur c„ este o lege foarte important„; eu am avut rezerve de la Ónceput fa˛„ de propunerea de limitare foarte drastic„ a dezbaterilor. Dar v„ reamintesc faptul c„ a˛i votat aceste intervale de timp pentru dezbatere.

De aceea, v„ rog, dac„ se poate, recunosc‚nd, f„r„ Óndoial„, importan˛a subiectului, totu∫i, s„ ne Óncadr„m Ón timpii pe care i-a˛i votat.

Domnul deputat Nicol„escu.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Era evident c„ un asemenea proiect de lege va na∫te multe discu˛ii pasionale. Era, de asemenea, evident c„ vor fi puncte de vedere diferite, ∫i unele dintre ele argumentate cu destul de mult„ imprecizie, a∫ spune eu, dar Ón acela∫i timp fermitate, invoc‚ndu-se fel ∫i fel de argumente, unele procedurale, altele constitu˛ionale, altele morale ∫i a∫a mai departe.

Grupul parlamentar al P.N.L. consider„ c„ adoptarea unui asemenea proiect de lege de c„tre Parlament este ∫i necesar„, este ∫i oportun„, dar Ón acela∫i timp este un semnal serios pe care Rom‚nia Ól d„ comunit„˛ii europene. S„ nu uit„m c„ raportul, ultimul raport de ˛ar„ referitor la Rom‚nia al Uniunii Europene, printre altele, viza lipsa de angajament serios al acestei ˛„ri, al ˛„rii noastre, de lupt„ Ómpotriva corup˛iei.

Vreau s„ reamintesc, ∫i s-a spus de la acest microfon, ∫i cred c„ este bine s„ fim one∫ti, c„ Guvernul P.S.D. ∫i-a angajat r„spunderea pe Legea nr. 161/2003. Numai c„ acea angajare de r„spundere — ∫i ast„zi se face caz de faptul c„ ∫i Guvernul T„riceanu dore∫te s„-∫i angajeze r„spunderea pe anumite legi importante, f„r„ dezbatere, deci, parlamentar„, a∫a cum a procedat Guvernul P.S.D. la vremea respectiv„ —, deci spuneam c„ la vremea respectiv„ acea angajare de r„spundere a fost mai mult, dup„ opinia noastr„, un exerci˛iu de imagine, un exerci˛iu de demagogie politic„, pentru c„ legea, din p„cate, nu a produs efectele scontate ∫i nu a adus clarific„rile necesare Ón via˛a public„ rom‚neasc„. Dovad„ c„, ∫i n-o spunem noi, raportul Uniunii Europene spune c„ îlupta Ómpotriva corup˛iei nu s-a realizat corespunz„tor“.

De aceea, cred c„ trebuie s„ d„m nu numai suficient de mult„ aten˛ie, dar mai ales trebuie s„ d„m aten˛ia noastr„ practic„, concret„ pentru a rezolva aceast„ problem„.

Proiectul de lege de care discut„m ast„zi ∫i este supus dezbaterii Camerei Deputa˛ilor tocmai o

transparen˛„ mai mare vizeaz„, tocmai renun˛area la activit„˛i incorecte din partea unora care ocup„ demnit„˛i publice. A veni cu argumente Ómpotriva acestui proiect de lege Ónseamn„ lips„ de voin˛„ politic„, Ónseamn„ a men˛ine actuala situa˛ie din Rom‚nia. Noi credem c„ ast„zi trebuie s„ dovedim voin˛„ politic„, trebuie s„ demonstr„m prin vot, ∫i nu prin vorbe, c„ vrem s„ lupt„m Ómpotriva corup˛iei, c„ vrem s„ aducem Ón via˛a public„ rom‚neasc„ transparen˛„ Ón ceea ce Ónseamn„ demnitarii centrali ∫i locali ai statului rom‚n.

Votul este important ∫i pentru ceea ce vrem s„ d„m ca semnal Uniunii Europene. Eu cred c„ este bine s„ urm„rim, Ón primul r‚nd, interesele cet„˛enilor, interesele celor care ne-au trimis Ón Parlament, ∫i nu interesele personale sau de grup ale unora sau altora.

De aceea, Grupul parlamentar al P.N.L. a decis s„ voteze acest proiect de lege Ón forma prezentat„ de Guvern ∫i, Ón acela∫i timp, v„ anun˛„m de acum, Grupul parlamentar al P.N.L. va solicita, la votul final, vot nominal pe acest proiect de lege. Trebuie s„ ∫tie cet„˛enii acestei ˛„ri dac„ parlamentarii pe care i-au trimis aici, Ón Camera Deputa˛ilor, voteaz„ pentru transparen˛„, voteaz„ pentru a-∫i declara averile ∫i conflictul de interese, dac„ este cazul, Ón mod corect, ∫i nu neap„rat s„ vin„ s„ foloseasc„ fotoliile parlamentare pentru a-∫i face averi personale sau pentru a ascunde diverse averi ale lor sau ale altor clien˛i politici.

De aceea, eu cred, stima˛i colegi, c„ trebuie s„ d„m dovad„ de mult„ maturitate ∫i seriozitate, trebuie s„ demonstr„m c„ reprezent„m ceea ce de fapt ar trebui s„ reprezent„m, ∫i anume interesele cet„˛enilor care ne-au trimis Ón Parlament.

Ca atare, v„ rog s„ vota˛i acest proiect de lege Ón forma care a fost trimis„ de Guvern.

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt interven˛ii? Da, domnul deputat Márton Árpád.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Din start trebuie s„ anun˛ c„ grupul nostru parlamentar a depus integral declara˛iile de avere. Poate am fost primul grup care am c‚∫tigat cu c‚teva secunde sau cu un minut, fa˛„ de alte grupuri, ca atare, nu avem probleme de aceast„ natur„, n-avem probleme fa˛„ de dorin˛a de transparen˛„.

Referitor la prima variant„ a legii, care a existat Ónc„ Ón legislatura trecut„, am avut c‚teva observa˛ii, avem ∫i acum. Œn mod evident ne afl„m Óntr-o situa˛ie Ón care dezbaterea Ón Parlament este Óntr-un moment dep„∫it. Declara˛iile de avere au fost depuse conform variantei propuse prin ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului.

Cu aceast„ procedur„ n-am fost, nu suntem ∫i nu vom fi niciodat„ de acord, indiferent dac„ suntem la guvernare, dac„ ne men˛inem Ón Guvern sau vom fi Ón opozi˛ie; Grupul parlamentar al U.D.M.R. militeaz„ Ómpotriva acestui sistem de guvernare prin ordonan˛e.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 ™i Ónc„ o dat„ v„ spun, nici cu prima variant„ a legii, nici cu modalitatea prin care s-a adoptat prima variant„ Ón legislatura trecut„, nici cu aceasta nu putem fi de acord ca procedur„. Adev„rul este c„, totodat„, inten˛ia este salutabil„ ∫i noi o vom sus˛ine. Vom sus˛ine orice fel de astfel de inten˛ie, Óns„, totodat„, trebuie s„ spunem c„ inten˛ia trebuie s„ fie realizat„ Óntr-un mod profesionist.

Noi am avut c‚teva observa˛ii destul de Óntemeiate ∫i, Ón momentul Ón care am parcurs cum s-a reu∫it s„ se completeze aceste formulare, s-a observat c„, din p„cate, am avut dreptate. Trebuie totu∫i s„ treac„ acest moment, s„ treac„ acest moment politic de declara˛ii politice ∫i Óntr-un moment mai lini∫tit s„ ne aplec„m asupra acestei legi ∫i s„-i d„m o form„ acceptabil„, Ón care fiecare parte din anex„ poate fi u∫or completat„ de to˛i, c‚teva zeci de mii de persoane care sunt obligate. Pentru c„ aici este ∫i o alt„ problem„, cea a imaginii. Aceste formulare nu sunt completate numai de c„tre parlamentari.

Noi, de aici, ∫tim cu to˛ii c„ nu sunt completate numai de deputa˛i ∫i senatori, ci de foarte, foarte multe persoane, unele din domeniul politic, altele din domeniul func˛ion„resc. Deci foarte multe persoane vor trebui s„ completeze. Au completat cum au ∫tiut, ∫i dac„ unii, chiar dintre noi, au avut probleme, pentru c„ unele formul„ri sunt neclare, atunci cred c„ cei care nu au avut sursa cum s„ completeze, cum s„ interpreteze anumite texte interpretabile, au avut ni∫te greut„˛i ∫i mai mari.

™i tocmai pentru a avea o real„ transparen˛„ va trebui s„ modific„m aceast„ lege, Óntr-un moment mai lini∫tit. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Tab„r„.

V„ rog s„ a∫tepta˛i, domnule deputat Bolca∫.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn primul r‚nd, Grupul parlamentar al P.D. va vota aceast„ lege ∫i ne asociem propunerii domnului deputat Nicol„escu, ca votul s„ se dea uninominal.

Œn alt„ ordine de idei, a∫ dori doar s„ fac o scurt„ declara˛ie. Aceast„ lege este necesar„ ∫i moral„ ∫i, dup„ p„rerea mea ∫i nu numai, nu ∫tiu dac„ Ó∫i aveau rostul aceste discu˛ii lungi, contradictorii sau... pentru o astfel de lege.

Ea este necesar„ pentru societatea rom‚neasc„ ∫i pentru ceea ce Ónseamn„ demnitarii ei, pentru cei care doresc s„ ocupe o func˛ie public„. Transparen˛a nu Óncepe ∫i se termin„ o dat„ cu ocuparea acestei func˛ii publice, ea merge ∫i dincolo de ocuparea ei, ∫i eu cred c„ marele necaz al societ„˛ii noastre este, Ón momentul Ón care, o dat„ ocup‚nd aceast„ func˛ie de demnitate public„, intr„m Ón cea˛„, tragem o perdea opac„ Ón fa˛a noastr„ ∫i cei care ne-au dat mandatul de putere. ™i aceast„ obliga˛ie a transparen˛ei vie˛ii personale, p‚n„ la urm„, ∫i a ceea ce Ónseamn„ sursele de via˛„ sunt obligatorii de la cel mai mic demnitar public ∫i p‚n„ la cel mai Ónalt.

Repet. Am f„cut un mare r„u, institu˛ia parlamentar„, prin faptul c„ am dus discu˛iile acestea Ón locuri nepermise pentru noi, cei care trebuia s„ fim noi primii transparen˛i Ón fa˛a opiniei publice.

Acesta este motivul pentru care Partidul Democrat va vota aceast„ lege, ca o necesitate pentru societatea rom‚neasc„ ∫i pentru desc„tu∫area ei din negura aceasta a leg„turilor de tip mafiot care se fac Óntre lumea politic„ ∫i lumea afacerilor, lumea economic„.

Eu cred c„ este un pas f„cut, nu total, urmeaz„ altele, de completare a acestor pozi˛ii ∫i de Ón˛elegere din partea noastr„, a demnitarilor, c„ nu suntem sco∫i din zona societ„˛ii noastre.

Credem c„ prin aceast„ lege ne desc„tu∫„m, a∫a cum spuneam, Ón fa˛a legii ∫i a institu˛iilor statului care trebuie s„ fac„ ordine Ón societatea rom‚neasc„. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Sergiu Andon, din partea Partidului Conservator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator am s„ fiu scurt ∫i complementar cu cele deja spuse, scurt anun˛‚nd de la bun Ónceput c„ deputa˛ii Partidului Conservator vor vota proiectul de lege, cu complet„rile aduse Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, respectiv complet„rile care modific„ legea, apropiind-o de formularea ordonan˛ei de urgen˛„.

Totodat„, Grupul parlamentar al Partidului Conservator se al„tur„ propunerii formulate de domnul deputat Eugen Nicol„escu, ∫i anume ca votul s„ fie nominal ∫i r„spunderea fa˛„ de acest moment important din activitatea legislativ„ s„ r„m‚n„ identificat„ ∫i identificabil„.

Cum spuneam, Ón c‚teva cuvinte ∫i raport‚ndu-m„ la principalele argumente sau contraargumente pe care le-am ascultat aici, avem Ón vedere urm„toarele: Ón primul r‚nd c„ pe l‚ng„ valorile de transparen˛„ ∫i corectitudine deja eviden˛iate Ón˛elegem prin acest vot s„ evit„m o veche meteahn„ a societ„˛ii noastre, a dedubl„rii dintre vorbe ∫i fapte, meteahn„ care pare a se strecura cu bun„-credin˛„ sau cu mai pu˛in„ bun„-credin˛„, dar poate cu bun„-credin˛„, ∫i Ón dezbaterile pe marginea acestui proiect.

Toat„ lumea a depus declara˛iile de avere, toat„ lumea Ó∫i declar„ acordul cu obiectivele acestei reglement„ri, dar c‚nd este s„ trecem la fapte ne poticnim Ón am„nunte, Ón detalii, ∫tiut fiind c„ pe aceast„ cale se poate lungi dezbaterea la nesf‚r∫it.

Am re˛inut din discu˛iile antevorbitorilor trei critici principale, care pun Ón discu˛ie ∫i aspecte de posibil„ neconstitu˛ionalitate a reglement„rii ∫i m„ simt obligat s„ m„ ancorez Ón special Ón acestea.

Primul argument a fost acela al faptului c„ Guvernul nu ar fi argumentat necesitatea ∫i mai ales urgen˛a reglement„rii pe aceast„ cale a modific„rilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 Cred c„ argumentul cade, sunt convins c„ argumentul cade. Fa˛„ de Ómprejurarea c„ Ónc„ din expunerea de motive ∫i, de altfel, din datele de ordin politic ∫i chiar ale istoriei recente scoase Ón eviden˛„ rezult„ clar c„ necesitatea acestor modific„ri apare ca urmare a Raportului de ˛ar„ pe anul 2004 al Comisiei Europene, ceea ce pentru noi, de vreme ce am pornit pe acest drum, constituie o urgen˛„, ∫i din acest raport de ˛ar„ rezult„ necesitatea perfec˛ion„rii acestor formulare, a acestor anexe, respectiv a con˛inutului lor, a intensific„rii preocup„rilor pentru transparen˛„. Or, nu cred c„ se poate vorbi de intensificarea unor preocup„ri, Ón cazul de fa˛„, pentru transparen˛„, o intensificare Ónceat„, cu Óncetinitorul. Œns„∫i ideea intensific„rii eforturilor Ón aceast„ direc˛ie, a transparen˛ei ∫i a combaterii coruptibilit„˛ii, impunea procedura ordonan˛ei de urgen˛„.

S-a mai vorbit despre modalitatea excesului de ordonan˛e. Œn principiu suntem de acord cu aceast„ critic„, dar nu este momentul ∫i nu pe un asemenea proiect, de o asemenea importan˛„. Este bine s„ amintim Guvernului promisiunea pe care a f„cut-o, c„ nu va abuza de aceast„ cale de legiferare.

Dimpotriv„, tocmai pentru c„ este un proiect important, trebuie s„ l„s„m aceast„ reglementare pentru alt„ dat„ ∫i, pe de alt„ parte, iar„∫i, Ón numele unit„˛ii dintre ceea ce spunem ∫i ceea ce practic„m, a∫ reaminti c„, chiar din partea multor parlamentari, spre Guvern, au provenit Ón primele luni ale anului o sumedenie de critici, dup„ p„rerea mea neÓntemeiate, conform c„rora ar fi secet„ de activitate legiferatoare la nivelul Guvernului ∫i iat„ c„ acum Ói repro∫„m un exces de legiferare.

S-a mai invocat faptul c„ reglementarea ar Ónc„lca principiul separa˛iei puterilor Ón stat. R„spunsul este simplu: nu se Óncalc„ nicicum. Ordonan˛a este supus„ aprob„rii, principiul separa˛iei se respect„, este exact ceea ce facem noi acum. Nu este vorba de a r„m‚ne o reglementare Ón afara puterii legiuitoare. Votul va confirma ∫i va afirma prerogativa legiferatoare a Parlamentului.

Pe l‚ng„ aceasta, a∫ aminti c„, Ón afar„ sau mai presus chiar de principiul separa˛iei puterilor Ón stat, avem cu to˛ii, parlamentari sau mini∫tri, Parlament, Camere sau Guvern, o r„spundere unitar„ fa˛„ de cei de la care izvor„sc prerogativele suveranit„˛ii, ∫i anume aleg„torii rom‚ni, poporul rom‚n, conform art. 1, 2 ∫i 61 din Constitu˛ie.

Ultimul aspect care cred c„ trebuie clarificat a fost critica c„ ordonan˛ele de urgen˛„ nu pot afecta regimul institu˛iilor fundamentale ale statului, conform art. 115 alin. (6) din Constitu˛ie.

Obiectul reglement„rii nu vizeaz„ regimul func˛ion„rii institu˛iei Parlamentului, vizeaz„ obliga˛iile cet„˛enilor parlamentari, iar principiul pe care-l aplic„ este principiul transparen˛ei fa˛„ de aleg„tori, al transparen˛ei fa˛„ de poporul rom‚n, un principiu care este mai presus chiar dec‚t principiul separa˛iei puterilor Ón stat, ˛in‚nd de Óns„∫i esen˛a democra˛iei.

Mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Stima˛i colegi, dac„ mai este cineva din partea grupurilor parlamentare?

V„ rog s„-mi da˛i voie s„ fac un scurt comentariu. Au fost referiri la angajarea r„spunderii de c„tre Guvernul anterior ∫i Ón numele acelui Guvern m„ simt dator s„ v„ dau c‚teva explica˛ii.

Stima˛i colegi, am urm„rit cu admira˛ie discursurile de ast„zi, mai ales pe unele dintre cele ale unor colegi care au exprimat diverse puncte de vedere, ∫i am avut impresia cumva c„ ne preg„tim s„ vot„m pentru sau Ómpotriva corup˛iei.

Eu cred c„ trebuie s„ recentr„m discu˛ia ∫i s„ vedem ce anume vot„m. Este vorba de un vot — ∫i v„ rog s„ reciti˛i ordonan˛a de urgen˛„ — pe dou„ modific„ri: una referitoare la conflictul de interese, se mai adaug„ ni∫te categorii de persoane, ∫i alta care vizeaz„ anexa la declara˛ia demnitarilor. Acestea sunt cele dou„ modific„ri, bune sau rele, pe care le putem discuta ∫i asupra c„rora vom vota.

De aceea, mi se par exagerate toate aceste discu˛ii, cu cine este pentru corup˛ie, cine este Ómpotriva corup˛iei. Eu cred c„, Óntr-adev„r, Guvernul pe care l-am condus a exprimat o voin˛„ politic„ ferm„ atunci c‚nd a venit Ón fa˛a Parlamentului cu 13 zone de reglementare privind lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i, sigur, dac„ Ón Parlament s-ar fi considerat c„ acele zone de reglementare sunt nepotrivite, se putea face o mo˛iune de cenzur„.

Cu totul alta este situa˛ia unei ordonan˛e de urgen˛„ care ∫i-a fixat ca dat„ de intrare Ón aplicare un moment anterior vot„rii legii, iar discu˛ia de ast„zi este o discu˛ie doar amuzant„ ∫i poate pentru pres„, din moment ce toate obliga˛iile decurg‚nd din ordonan˛„ s-au consumat deja prin depunerea declara˛iilor.

Nu-mi dau seama de unde acest entuziasm pentru votul asupra acestei legi acum, care, de fapt, nu mai poate s„ schimbe cu absolut nimic lucrurile.

Vreau s„ fie foarte clar: Ón perioada anterioar„ anului 2000 nu a existat voin˛a necesar„ pentru adoptarea unor reglement„ri Ómpotriva corup˛iei. ™i Ón momentul Ón care noi am lansat aceast„ dezbatere, dup„ alegerile din 2000, au ap„rut o mul˛ime de discu˛ii ∫i a fost nevoie de acel pachet de reglement„ri cu care am venit Ón Parlament. Sigur c„ un astfel de pachet de reglement„ri are nevoie Ón continuare de modific„ri ∫i sigur c„, Ónv„˛‚nd din ceea ce nu a fost perfect atunci, trebuie s„ aducem modific„rile respective. Dar a veni acum ∫i a spune c„ aceast„ anex„ care a fost preg„tit„ Ón foarte mare grab„ ∫i f„r„ s„ fie discutat„ cu seriozitate Ón Parlament reprezint„ ultimul strig„t al luptei Ómpotriva corup˛iei mi se pare penibil.

Œn momentul Ón care, Ón ceea ce prive∫te terenurile, noi stabilim Ón aceste declara˛ii valoarea de impozitare, c‚nd este foarte clar c„ este vorba de taxe ∫i a∫a mai departe, ∫ti˛i fiecare dintre dumneavoastr„ c‚te neclarit„˛i exist„ Ón aceast„ anex„. S„ venim, s„ ne prefacem, ca Óntr-un concurs de pionieri, cine lupt„ mai tare Ómpotriva corup˛iei, lu‚nd ca miz„ acest text imperfect, mi se pare jenant pentru Parlamentul Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 Am vrut s„ fac aceste comentarii pentru c„ n-a∫ vrea s„ existe nici un fel de rezerv„ Ón a ar„ta foarte clar c„ avem cu to˛ii interesul de a duce mai departe o activitate legislativ„ care s„ limiteze c‚t mai mult, dac„ nu s„ elimine corup˛ia. Dar trebuie s„ facem aceste lucruri Óntr-un mod inteligent. Datoria de inteligen˛„ r„m‚ne Ón continuare o datorie a parlamentarului rom‚n!

™i eu v„ invit, stima˛i colegi, ∫tiu c„ acum este prea t‚rziu, votul este sub reflectoare, facem eventual voturi Ón picioare, nominale ∫i a∫a mai departe. Dar, dincolo de aceste lucruri, eu v„ invit s„ ne facem datoria de parlamentari cu inteligen˛„ ∫i g‚ndind pe termen lung ∫i s„ trecem de la un Guvern la altul lucrurile Ón˛elepte, nu lucruri f„cute Ón grab„, doar pentru a da semnale pentru unii care nici m„car nu citesc reglement„rile pe care noi le d„m. Aceasta este invita˛ia mea ∫i aceasta era explica˛ia pe care am vrut s„ v-o dau Ón leg„tur„ cu ceea ce a f„cut Guvernul anterior ∫i ceea ce cred c„ trebuie s„ fie f„cut ∫i de Guvernul actual ∫i de Guvernele viitoare. O lupt„ Ómpotriva corup˛iei care este absolut necesar„ ∫i Ón care Parlamentul s„ fie partener, ∫i nu doar spectator.

V„ mul˛umesc.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„, stima˛i colegi, dar, Ón acela∫i timp, vreau s„ v„ rog s„ observa˛i c„ este ora 11,15. V„ propun s„ facem voturile finale, a∫a cum aveam Ón program, iar dup„ aceea, sigur, vom continua cu dezbaterile pe articole. Nu ∫tiu dac„ sunte˛i de acord sau nu ∫tiu dac„ putem s„ Óntrerupem...

Atunci vom face Ón felul urm„tor: Óntrerupem dezbaterile la acest proiect de lege, trecem la voturile finale ∫i, dup„ aceea, urmeaz„ s„ ne consult„m dac„ continu„m discu˛ia ast„zi sau pe procedur„, Ón continuare.

Domnul deputat R„dulescu.

## Domnule pre∫edinte,

A∫a este, este un program votat de c„tre Camer„, care arat„ c„ la ora 11,00 trebuie s„ d„m voturile. Am dep„∫it deja cu un sfert de or„ ora 11,00.

Propun s„ nu ne formaliz„m chiar a∫a de tare pentru un sfert de or„ sau o jum„tate de or„, Óntrerup‚nd deja aceast„ dezbatere at‚t de furtunoas„ ∫i de interesant„ care a Ónceput s„ se desf„∫oare, ∫i s„ termin„m, de altfel, votarea pe articole ∫i cu votul final al acestei legi, dup„ care s„ desf„∫ur„m sesiunea obi∫nuit„ de mar˛i, de voturi finale.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Domnule deputat, vreau s„ v„ atrag aten˛ia c„, a∫a cum s-a propus, va fi nevoie, din c‚te am Ón˛eles, de un vot nominal. Din experien˛a dumneavoastr„, c‚t ar dura un vot nominal?

## **Domnul Cristian R„dulescu**

**:**

O or„!

## **Domnul Adrian N„stase:**

Cam o or„, ∫i atunci crede˛i c„ putem s„ termin„m Ón c‚teva minute, cum a˛i sugerat dumneavoastr„?

Stima˛i colegi,

Eu v„ rog s„ respect„m programul, facem votul final ∫i, sigur, dup„ aceea, dac„ ve˛i considera sau dac„ liderii grupurilor consider„, putem s„ modific„m programul, dar aici va trebui s„ intervin„, bineÓn˛eles, ∫i Comitetul ordinii de zi.

Deci, deocamdat„, trecem la voturile finale.

Œncepem cu proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judec„tore∫ti. Lege cu caracter organic. Camer„ decizional„, Camera Deputa˛ilor.

- Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 281 voturi

- pentru.

- Œmpotriv„?

- Ab˛ineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Propunerea legislativ„ pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 132 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Lege cu caracter organic.

- Comisia propune respingerea propunerii legislative.

- Ab˛ineri?

Am Ón˛eles, explica˛ie de vot, da? V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Doresc s„ motivez Ón fa˛a dumneavoastr„ de ce deputa˛ii din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat au votat Ómpotriva respingerii acestui act legislativ.

Prorogarea termenului prev„zut Ón art. 132 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, republicat„, reprezint„ o necesitate pentru Ónv„˛„m‚ntul profesional, pentru rezolvarea situa˛iei titulariz„rii, mai bine zis, prelungirea titulariz„rii a peste 700 de cadre didactice, mai∫tri instructori. Acest articol prevede c„ mai∫trilor instructori titulariza˛i Ónainte de 1997 care nu sunt absolven˛i de ∫coal„ postliceal„ li se desface contractul de munc„ cu 1 septembrie 2005.

Doresc s„ v„ amintesc c„ nici o lege nu poate avea aplicabilitate retroactiv„, dec‚t dac„ este reparatorie. Dar, din p„cate, aceast„ lege sanc˛ioneaz„ retroactiv.

De ce am votat Ómpotriva respingerii? Deoarece acestor cadre didactice trebuie s„ le mai acord„m o ∫ans„, din urm„toarele motive: sunt cadre didactice titulare care au dus greul Ón Ónv„˛„m‚ntul profesional ∫i de ucenici. To˛i au fost titulariza˛i Ónainte de 1997, anul apari˛iei Legii nr. 128, prin concurs na˛ional, sus˛in‚nd probe practice ∫i teoretice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 To˛i au gradele didactice definitivate: gradul II, gradul I; to˛i au realizat cursuri de perfec˛ionare impuse de lege; au fost afecta˛i de noua Lege a pensiilor, ap„rut„ recent, care prelunge∫te v‚rsta de pensionare cu 3 ani; sunt Ón situa˛ia de a li desface contractul de munc„ cu unul, doi ani Ónainte de v‚rsta pension„rii, la cerere, av‚nd Ón vedere c„ doreau s„ se pensioneze cu 1 septembrie 2005.

Men˛inerea pe post a acestor mai∫tri instructori Ónc„ un an sau doi este Ón beneficiul Ónv„˛„m‚ntului profesional, ∫i nicidecum Ón detrimentul calit„˛ii actului didactic, deoarece ei sunt acea categorie de cadre didactice care de˛in cuno∫tin˛e ∫tiin˛ifice, practice, pedagogice, pentru a-i Ónv„˛a pe elevii de la ∫coala de arte ∫i meserii deprinderi practice Ón Ónsu∫irea real„ a unei meserii.

Chiar dac„ Ministerul Educa˛iei propune alt„ solu˛ie, eu sus˛in, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, c„ ei sunt cei care Óndrum„ elevii s„ devin„ adev„ra˛i meseria∫i, care Ói fac s„ ∫tie tainele unei meserii ce le va da posibilitatea s„-∫i g„seasc„ un loc de munc„. Acum, mai mult ca oric‚nd, se cere acest lucru.

Oricum, cu 1 septembrie 2007, legisla˛ia privind Ónv„˛„m‚ntul se va modifica, Ón vederea restructur„rii acesteia ∫i elabor„rii unui pachet de legi armonizate cu prevederile legislative Ón domeniu din ˛„rile Uniunii Europene, Ón conformitate cu acquis-ul comunitar.

Cei dintre dumneavoastr„ care au votat contra au f„cut un act injust, incorect ∫i o mare nedreptate! Mul˛umesc colegilor mei c„ au sprijinit acest demers. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œn continuare, nr. 3 pe lista noastr„, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 104 alin. 3 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Lege cu caracter organic.

Termenul fiind dep„∫it, proiectul de lege se consider„ adoptat, Ón conformitate cu prevederile art. 75 din Constitu˛ie.

A∫a c„ trecem la punctul 4 de pe lista noastr„ pentru voturi finale.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea lit. b) a alin. (3) al art. 104 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Lege cu caracter organic.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 215/2001 privind administra˛ia public„ local„. Lege cu caracter organic.

Termenul fiind dep„∫it, proiectul de lege se consider„ adoptat, Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie.

Proiectul de Lege pentru organizarea ∫i func˛ionarea institutelor de teorie politic„ ∫i educa˛ie democrat„.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2002 privind modificarea ∫i completarea unor dispozi˛ii din Codul penal referitoare la infrac˛iuni contra demnit„˛ii ∫i infrac˛iuni contra autorit„˛ii, precum ∫i a unor dispozi˛ii din Codul de procedur„ penal„. Acest raport are caracter organic.

8. Propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a

comunei Chitila, jude˛ul Ilfov.

-

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫**

**:**

Explicarea votului!

V„ rog, domnule deputat.

Stima˛i colegi, explicarea ab˛inerii este simpl„. Dumneavoastr„ a˛i v„zut cum arat„ Chitila?

V„ mul˛umesc.

R„spunsul este foarte simplu: va ar„ta mult mai bine dup„ adoptarea acestei propuneri legislative ∫i de aceea a fost nevoie de ea.

V„ rog. Domnul deputat Ponta.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Voiam doar s„ r„spund: am v„zut, arat„ r„u, e condus„ de un primar P.N.L.

Mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor m„suri pentru asigurarea, temporar, a locuin˛elor de serviciu necesare unor categorii de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i institu˛iilor publice. Lege cu caracter organic.

- a fost aprobat.

Pentru explica˛ie de vot, domnul deputat Bolca∫. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

## Dou„ lucruri.

Da˛i-mi voie s„ o citez pe colega noastr„, doamna deputat liberal Mona Musc„: îBanii publici!“ Din bani publici se asigur„ Óntre˛inerea locuin˛elor de protocol. Asta a˛i votat dumneavoastr„, cu banii publici!

A doua explica˛ie: neconstitu˛ionalitatea. E pentru prima oar„ Ón istoria acestui Parlament ca un om care se adreseaz„ justi˛iei s„ fie sanc˛ionat cu desfacerea contractului de Ónchiriere.

De aceea, am votat Ómpotriv„. Nu vom vota niciodat„ o lege neconstitu˛ional„, chiar dac„ ar fi bun„. Iar aceasta e proast„!

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

vreme c‚t accept„m locuin˛ele de protocol, sigur c„ trebuie s„ accept„m ∫i aceast„ consecin˛„.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 25/2005 pentru abrogarea art. 31 din Legea notarilor publici ∫i a activit„˛ii notariale nr. 36/1995. Lege cu caracter organic.

- O

V„ rug„m s„ lua˛i locurile Ón sal„, pentru continuarea ∫edin˛ei.

V„ propun s„ trecem la discutarea legii pe text. Domnul Hrebenciuc.

## V„ rog.

Doamna deputat Mona Musc„.

## **Doamna Monica Octavia Musc„:**

## Bun„ ziua!

## Mul˛umesc de citat.

E adev„rat, e vorba de bani publici. Pe de alt„ parte, Óns„, e vorba de persoane publice, func˛ii publice, deci lucrurile, ca s„ zic a∫a, se pup„. Nu e vorba de priva˛i, nu e vorba de abuzuri, ci este vorba de folosirea banilor publici pentru persoane publice, pentru func˛ii publice, ceea ce mi se pare corect.

Deci banii publici sunt de dou„ feluri: pentru persoane publice ∫i pentru persoane private! Bravo!

## Domnule pre∫edinte,

O s„ v„ surprind pu˛in, dar, av‚nd Ón vedere c„ au ap„rut ni∫te neÓn˛elegeri cu colegii no∫tri de la P.P.R.M. ∫i cu cei de la U.D.M.R., o s„ am rug„mintea s„ aproba˛i o pauz„ de consult„ri de un sfert de or„.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

## Domnule coleg,

Deja a fost o pauz„ de consult„ri, venim din pauza de consult„ri.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc**

**:**

Discu˛iile au ap„rut acum ∫i e dreptul nostru! N-am ce s„ fac!

## Stima˛i colegi,

Eu v„ propun s„ mergem mai departe, mai avem un proiect de lege. Sigur, c‚nd se putea, am discutat ieri despre aspectele mai importante legate de proiectul de lege, dar votul a fost foarte clar. Iar Ón ceea ce prive∫te asigurarea, sigur c„ secundarul vine dup„ principal: at‚ta

Domnul Bolca∫. V„ rog.

Eu contest orice fel de Ón˛elegere ∫i, mai ales, neÓn˛elegere cu domnul Hrebenciuc, dar un lider de grup

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 parlamentar a cerut o pauz„ de consult„ri ∫i m-a f„cut curios. Regulamentul v„ oblig„ s„ o aproba˛i.

V„ solicit„m ∫i noi aceea∫i pauz„.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Gheorghiof.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am impresia c„ consultarea e deja Ón partea st‚ng„, aici. Aceasta Ónseamn„ c„ nu putem s„ p„r„sim sala, s„ d„m voie colegilor s„ se consulte. Dac„ s-a terminat consultarea, Ónseamn„ c„ Óncepem, nu?

Mul˛umesc.

Am re˛inut ra˛iunea pentru care domnul Viorel Hrebenciuc a solicitat, ra˛iunea este exact„ ∫i cred c„ vine Ón Ónt‚mpinarea propunerii pe care a f„cut-o domnul pre∫edinte N„stase atunci c‚nd a vorbit despre interesul ∫i imaginea Parlamentului. Sigur, ∫i apreciez ideea d‚n∫ilor, Ón situa˛ia aceasta, de a vota pentru, pentru c„ a∫a vin Ón Ónt‚mpinarea domnului pre∫edinte N„stase, care a avut o apreciere fa˛„ de imaginea Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc, domnule Hrebenciuc, sigur, ve˛i transmite acest mesaj, de vot pentru.

Drept la replic„, domnule Hrebenciuc? V„ rog.

Mul˛umesc domnului Gheorghiof pentru p„rerea pe care o are despre mine ∫i-l asigur pe aceast„ cale c„ a∫a voi face.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Pauz„ de consult„ri un sfert de or„.

Domnule pre∫edinte,

O pauz„ de consult„ri de o jum„tate de or„? Una de 15 minute ajunge!

## PAUZ√

* * * DUP√ PAUZ√

Timpul solicitat pentru consultare s-a epuizat. Domnul deputat Hrebenciuc.

Œn primul r‚nd, ˛in s„ mul˛umesc foarte mult colegilor pentru Ón˛elegerea pe care au ar„tat-o fa˛„ de problemele care au ap„rut.

Am stabilit s„ Óncepem discu˛ia acestei legi ∫i, dac„ nu mai avem timp, cum se vede, votul final Ól vom da mar˛ea viitoare.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. V„ rog s„ v„ relua˛i locurile Ón sal„! Œncepem discutarea legii pe text. Procedur„? V„ rog.

Rug„mintea mea e s„ avem ∫i reprezentan˛ii Comisiei juridice la...

Stima˛i colegi,

Am f„cut ∫i fac aceast„ interven˛ie procedural„ vizavi de modul Ón care s-a procedat Ón Comisia juridic„ — este pentru prima oar„ c‚nd se Ónt‚mpl„, Ón opinia mea, acest lucru — Ón leg„tur„ cu varianta care a venit de la Senat. Aceast„ variant„ venit„ de la Senat era obiectul sau textul pe baza c„ruia trebuia s„ dezbatem Ón comisie amendamentele ∫i eventualele interven˛ii pe articole. Œn baza unui amendament care a venit din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, s-a supus la vot ∫i s-a eliminat varianta Senatului, adic„ textul venit de la Senat. Eu am ridicat aceast„ excep˛ie de procedur„ chiar ∫i Ón comisie ∫i am spus c„ noi nu putem s„ elimin„m textul venit integral de la Senat ∫i c„ procedura parlamentar„ este o procedur„ potrivit c„reia se adopt„ sau se elimin„ text cu text, articol cu articol varianta Senatului.

Ce s-a Ónt‚mplat Ón Comisia juridic„? Œn Comisia juridic„ s-a supus la vot amendamentul Comisiei pentru administra˛ie public„, de eliminare a textului Senatului..., nu a textului Senatului, a variantei venite de la Senat, consider‚ndu-se, pe baza votului, c„ acest text a fost respins ∫i c„ urmeaz„ s„ lu„m Ón dezbatere varianta propus„ de Guvern.

Aceast„ procedur„ noi consider„m c„ nu este o procedur„ parlamentar„ corect„. Nu poate fi printr-un singur vot ∫i simplu vot, varianta Senatului, Óntreag„, adic„ discu˛ia de la Senat, eliminat„, dup„ care s„ lu„m Ón discu˛ie textul ini˛ial.

BineÓn˛eles, Ón fa˛a votului majorit„˛ii n-am putut s„ lu„m aceast„ decizie ∫i s-a discutat Ón Comisia juridic„ nu varianta Senatului, a∫a cum este legal ∫i normal atunci c‚nd este sesizat„ o Camer„ Ón prim„ sesizare, Camera aceea fiind Senatul, ci s-a discutat direct textul venit de la Guvern al ordonan˛ei, prin acest vot care, Ón opinia mea, este un vot neconstitu˛ional.

Œn aceste condi˛ii, cred c„ trebuie s„ evalu„m aceast„ situa˛ie de vot. Trebuie trimis din nou la comisie acest text, pentru ca s„ fie reluat„ ∫i discutat„ procedura regulamentar, adic„ s„ discut„m ∫i, eventual, s„ elimin„m sau s„ adopt„m textele, a∫a cum a venit varianta Senatului.

Altfel, cre„m un precedent grav, un precedent periculos, nemaiÓnt‚lnit Ón Parlamentul Rom‚niei de c‚nd acesta func˛ioneaz„, ca printr-un simplu vot s„ anul„m o Óntreag„ procedur„, care a fost adoptat„ prin vot final Óntr-una dintre Camerele Parlamentului.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ Ón Comisia juridic„ s-a discutat ∫i s-a lucrat pe textul Senatului...

Ca urmare, cred c„ nu mai e nevoie de alt„ discu˛ie. Exist„ raportul comisiei ∫i trebuie s„

Tocmai, c„ nu s-a lucrat!

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

...∫i dumneavoastr„ a˛i propus acum s„ trimitem Ónapoi, la cine s„ trimitem Ónapoi, la comisie, domnule coleg?

Numai pu˛in, v„ rog frumos, nu v-am dat cuv‚ntul!

Deci, dac„ dumneavoastr„, Ón Comisia juridic„, nu v-a˛i Ón˛eles, care sunte˛i forul de specialitate al Camerei Deputa˛ilor, noi, atunci, aici, Ón plen, la cine vre˛i s„ trimitem pentru consult„ri, dac„ nu la Comisia juridic„? Dac„ dumneavoastr„, Comisia juridic„, a˛i luat aceast„ hot„r‚re ∫i aceast„ decizie ∫i a˛i discutat acolo, acum vre˛i ca Ón plenul Parlamentului s„ discut„m cealalt„ variant„?

## Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ Ón˛elege˛i Ónc„ o dat„, dac„ am fi luat Ón discu˛ie varianta Senatului, a∫a cum ∫i dumneavoastr„ a˛i spus c„ am procedat ∫i cum, normal, v-a˛i g‚ndit, ca parlamentar cu experien˛„, nu ar fi fost nimic de obiectat. Eu vreau s„ v„ reiterez ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón Comisia juridic„ ∫i unde, prin vot, s-a ajuns la situa˛ia Ón care varianta Senatului, de la bun Ónceput, a fost eliminat„, pe baza unui vot — acum cred c„ s-a Ón˛eles foarte clar —, dup„ care s-a luat Ón discu˛ie, ca ∫i cum ar fi fost Ón prim„ dezbatere, textul ordonan˛ei.

Deci, dac„ dumneavoastr„ considera˛i, ca parlamentar cu experien˛„, c„ acest lucru a fost corect... Eu am spus c„ n-a fost corect! Dar votul, fiind dat cu majoritate de 5 voturi Ón plus, Ón comisie, Ómpotriva acestei interven˛ii a mele, c„ nu este corect acest vot, Ón continuare am dezb„tut, ca atare, textul ordonan˛ei.

Dac„ Parlamentul Rom‚niei, Ón plenul lui, pentru c„ aceasta este instan˛a suprem„, consider„ c„ este corect ∫i c„ putem s„ arunc„m la co∫ul de gunoi, printr-un simplu vot, toat„ dezbaterea care a avut loc la Senat, atunci asta este solu˛ia pe care o d„ plenul. Dar, la nivelul comisiei, eu v„ spun foarte clar c„ s-a gre∫it!

## Mul˛umesc.

Din partea Comisiei juridice, domnul deputat ™tirbe˛.

## Domnule pre∫edinte, mul˛umesc.

Eu am condus ∫edin˛a Comisiei juridice ∫i nu Ón˛eleg pozi˛ia domnului Dumitrescu, care Óndepline∫te func˛ia de secretar al Comisiei juridice, de ce dore∫te s„ Ónt‚rzie sau s„ am‚ne exprimarea acestui vot Ón plenul Camerei. Nu este adev„rat c„ s-a eliminat varianta Senatului de la Ónceput, s-a discutat articol cu articol ∫i s-a eliminat articol cu articol, pe baza amendamentelor f„cute de Comisia de administra˛ie public„ local„. St„u m„rturie stenograma ∫edin˛ei ∫i Ónregistrarea pe band„, care s-au f„cut o dat„ cu desf„∫urarea ∫edin˛ei.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

## Stima˛i colegi,

Dezbaterile au luat sf‚r∫it, acum trebuie s„ discut„m textul.

Pe ce vre˛i s„ discuta˛i, domnule Duv„z, tot pe procedur„?

**Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duv„z**

**:**

Procedur„, domnule pre∫edinte!

Da˛i-mi voie mie, mai Ónt‚i. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Prima remarc„ este c„ devine evident c„ se trage de timp, Óntr-un mod foarte inabil. Œn Parlamentul trecut eram obi∫nui˛i cu modalit„˛i mai sofisticate.

Mul˛umim colegului Dumitrescu c„ ne-a Ómp„rt„∫it din experien˛a ∫i din istoricul acestei ordonan˛e la comisie. Ceea ce s-a Ónt‚mplat acolo este cuprins Ón raport. Ceea ce s-a votat nu este Ómpotriva legii, nu cred c„ se putea participa Ón comisie la o procedur„ neregulamentar„.

Dac„ de la Ónceput, a∫a cum spune d‚nsul, s-a anulat tot ce s-a discutat la Senat, r„m‚ne Camera Deputa˛ilor s„ valideze. Al˛i colegi spun c„ nu este a∫a, s-a discutat pe articole.

Avem Ón fa˛„ raportul, s-au Óncheiat dezbaterile generale. Ce Óncerc„m s„ facem Ón momentul de fa˛„? La urma urmei, la un vot tot vom ajunge, stima˛i colegi! ™i ceea ce a spus domnul N„stase aici, Ón fa˛„, c„ vrea s„ voteze aceast„ lege — eu a∫a am Ón˛eles, c„ nu se opune —, p‚n„ la urm„, tot se va materializa! ™i atunci, ce Óncerc„m s„ facem Ón momentul acesta? C‚∫tig„m timp pentru ce?

S„ Óncerc„m, domnule pre∫edinte, s„ parcurgem textul pe articole.

Mul˛umesc, stimate coleg. Domnul deputat Duv„z.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duv„z:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn leg„tur„ cu aceast„ procedur„ care este invocat„ vreau s„ fac, Ónt‚i ∫i Ónt‚i, urm„toarea subliniere: orice fel de exerci˛iu de retoric„ demagogic„ de la aceast„ tribun„ Ól resping. Am depus to˛i declara˛iile de avere. Toat„ lumea din opozi˛ie a f„cut-o. Deci, nici un motiv s„ invoca˛i c„ avem interese s„ Ónt‚rziem. Orice fel de retoric„, repet, de asemenea natur„ nu este dec‚t o demagogie curat„. O dat„ ce am depus, am dovedit inten˛ia noastr„ de transparen˛„ ∫i am dovedit c„ putem face asta.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 Acum discut„m legea. Œn ceea ce prive∫te procedura, ceea ce invoc„ domnul Dumitrescu este c„, conform procedurilor noastre, Camera a fost sesizat„ cu o lege venit„ de la Senat, pentru c„ Senatul a fost sesizat de Guvern, ca prim„ Camer„ sesizat„, conform Constitu˛iei. Noi trebuia ∫i noi trebuie, aici, s„ discut„m varianta Senatului, evident, amendat„, dac„ exist„ Ón comisia respectiv„ amendamente ∫i raportul le consemneaz„.

Ca s„ Ón˛elege˛i foarte bine — ∫i m„ refer Ón special la cei care nu au exerci˛iul procedurilor parlamentare —, aceast„ lege trebuia luat„ de la titlu, articol cu articol, eliminate amendamentele Senatului, articol cu articol, prin amendamente de revenire la textul ini˛ial. Dac„ exist„ acest lucru, ar trebui s„ fie consemnat Ón raportul comisiei. Œn raportul comisiei nu exist„ acest opis, ca s„ spun a∫a, aceast„ eviden˛iere a amendamentelor de eliminare a amendamentelor de la Senat.

Pentru c„ noi, repet — domnul R„dulescu a invocat fostul Parlament, sigur, d‚nsul atunci nu era chiar Ón banc„, dar are exerci˛iu parlamentar ∫i ∫tie foarte bine, dac„ lucrurile stau a∫a —, noi trebuie s„ avem Óntr-adev„r un raport la varianta Senatului, cu care aceast„ Camera a Deputa˛ilor este sesizat„. Noi nu suntem sesiza˛i, Ónc„ o dat„, cu varianta Guvernului.

Respingerea Ón bloc a variantei Senatului nu poate fi operat„ Ón comisie. ™i, s„ nu uit„m, comisia face un raport ∫i Camera, Ón plenul ei, decide.

Deci v„ rug„m, dac„ acest lucru se eviden˛iaz„ ca a fi corect, ceea ce a relevat domnul Cristian Dumitrescu, s„ fie returnat comisiei, comisia s„ procedeze conform uzan˛elor, s„ resping„ toate amendamentele Senatului ∫i acest lucru s„ vin„ Ón plen.

Repet, aceast„ chestiune nu schimb„ cu nimic situa˛ia, pentru c„, fiind o ordonan˛„ de urgen˛„, toat„ lumea de aici, din sal„, sub inciden˛a legii, ∫i-a depus declara˛iile de avere ∫i de interese.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu. V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Sigur c„ putem veni cu fel de fel de argumente, fel de fel de subterfugii pe care colegii no∫tri le folosesc pentru a tergiversa, nu Ón˛eleg de ce, p‚n„ la urm„. Pentru c„ regulamentul care se refer„ la comisie spune foarte clar, la art. 55, c„ îLa Ónceputul dezbaterii unei lucr„ri aflate pe ordinea de zi a comisiei, comisia desemneaz„ la propunerea pre∫edintelui unul sau mai mul˛i raportori dintre membrii s„i...“, ∫i mai departe spune c„ îRapoartele ∫i avizele vor cuprinde Ón mod obligatoriu, pe l‚ng„ opinia majorit„˛ii membrilor comisiei, ∫i p„rerea contrar„, motivat„, a celorlal˛i deputa˛i din comisie“.

Dac„ la comisie nu exist„ ∫i acolo nu s-a f„cut nici un fel de interven˛ie, c„ nu s-ar fi procedat legal, nu ∫tiu de ce se face acum, Ón plen, toat„ aceast„ tevatur„. Concluzia este c„, de fapt, se urm„re∫te tragerea de timp ∫i faptul c„ nu se dore∫te votarea acestei legi ast„zi.

Mul˛umesc.

V„ propun sistarea discu˛iilor ∫i trecerea la votul pe text.

Cine este pentru?

## **Voci din partea Grupului parlamentar al P.S.D.:**

Pe procedur„ nu se pot sista discu˛iile!

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

Nu se poate cum vre˛i dumneavoastr„! Ave˛i o sarcin„ de partid, asta este, ave˛i dreptate!

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Œmi pare r„u, dar nici nu putem proceda p‚n„ m‚ine a∫a!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc**

**:**

Domnule pre∫edinte, este ora 12,30!

Este trecut de ora 12,30!

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Deci, num„ra˛i, v„ rog! 118 voturi pentru.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea**

**:**

Ce vot„m?

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Sistarea discu˛iilor ∫i trecerea la discutarea textului. Voturi Ómpotriv„?

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

Procedur„!

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Œn timpul votului nu se discut„ pe procedur„! V„ rog, cine este Ómpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Mul˛umesc.

Ab˛ineri? Num„ra˛i!

118 voturi pentru, 24 de ab˛ineri, nici un vot Ómpotriv„.

V„ mul˛umesc.

Trecem la discutarea pe text.

Tot procedur„? V„ rog, domnule deputat.

## **Domnul Ioan Bivolaru:**

## Domnule pre∫edinte,

Problema de procedur„ este legat„ de program. La 12,30 fix s-a Óncheiat programul Camerei Deputa˛ilor. Trebuie luat„ o decizie pentru Ón continuare.

Domnul deputat Gheorghiof.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sincer s„ fiu, ∫i v„d colegi de cel pu˛in trei legislaturi aici, sincer s„ fiu, nu cred ca vreodat„ s„ se fi Ónt‚mplat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 ce se dore∫te acum, ∫i anume: Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor, Óntrunit acum o jum„tate de or„, Ómpreun„ cu Comitetul ordinii de zi, birou condus de c„tre domnul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor Adrian N„stase — sigur, Ón partidul dumneavoastr„ v„ spune ceva numele respectiv pe care l-am pomenit —, a hot„r‚t prelungirea dezbaterilor p‚n„ la votul final pe acest text de lege. Deci s-a solicitat ∫i s-a hot„r‚t, Comitetul ordinii de zi a hot„r‚t ∫i Biroul permanent al Camerei, prelungirea dezbaterilor p‚n„ la Óncheierea votului final. A˛i fost de fa˛„. Sigur c„ da, noi nu putem s„ recunoa∫tem aici, dar, dac„ nu vre˛i asta, Ónseamn„ c„ de acum Óncolo trebuie s„ apel„m la ceea ce dumneavoastr„ Ón 1996—2000 a˛i strigat: îIar pune˛i Ón func˛ie ghilotina?“ ™ti˛i ce ghilotin„! ™i noi am cerut s„ nu se pun„ Ón func˛ie ghilotina data trecut„.

Domnule pre∫edinte, semnalele, cele care sunt ∫i care vin din partea st‚ng„, b„t‚nd Óntr-un lemn, se poart„ numai Ón unele p„duri, nu Ón Parlamentul Rom‚niei.

Domnul deputat Ponta.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

## Stima˛i colegi,

Am participat ∫i eu la Ónt‚lnirea Biroului permanent ∫i a Comitetul ordinii de zi. S-a stabilit Ón felul urm„tor. Œn m„sura Ón care dumneavoastr„ a˛i fi decis s„ fim de acord cu propunerea P.N.L.-ului de a avea un vot nominal, atunci am fi putut prelungi ∫edin˛a. Nu am decis a∫a ceva, dac„ domnul Nicol„escu vrea s„-∫i verifice propriii deputa˛i nu avem nimic Ómpotriv„, Óns„ Ón nici o alt„ situa˛ie nu s-a stabilit s„ prelungim ∫edin˛a peste ora 12,30.

Mul˛umesc.

## **Doamna Gra˛iela Denisa Iordache:**

## Stima˛i colegi,

Am ∫i eu o Óntrebare c„tre dumneavoastr„. De c‚te ori am Ónceput ∫edin˛ele la timp? V„d c„ suntem foarte gr„bi˛i s„ termin„m. C‚nd Óncepem nu mai suntem la fel de gr„bi˛i s„ intr„m Ón sal„. Cred c„ ar trebui s„ judec„m cu aceea∫i m„sur„. Este o lege important„, o lege care trebuie supus„ votului ∫i b„nuiesc c„ timpul dumneavoastr„, deosebit de pre˛ios, v„ va permite s„ lua˛i Ón discu˛ie aceast„ lege.

V„ mul˛umesc.

Noi vom continua programul.

Continu„m programul ∫i lu„m stenograma!

Domnul Nicol„escu.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu:**

Domnule pre∫edinte, pe procedur„. Doresc s„ informez plenul Camerei Deputa˛ilor c„ domnul deputat Ponta i-a dezinformat pe deputa˛i, Ón sensul Ón care

hot„r‚rea Comitetului ordinii de zi ∫i a Biroului permanent s-a referit la faptul c„ s„ se Ónceap„ dezbaterile pe proiectul de lege, ceea ce Grupul P.S.D. nu a f„cut, ci, dimpotriv„, a tergiversat Ónceperea dezbaterilor. Sigur, Ón situa˛ia Ón care Óncepe apelul nominal, pentru vot nominal, s„ se prelungeasc„ programul p‚n„ la finalizarea votului.

Eu cred c„ suntem Ón procedura Ón care, acum, trebuie s„ dezbatem Ón continuare proiectul de lege ∫i, sigur, fiind lege organic„, probabil c„ atunci c‚nd se va ajunge la vot final, dac„ nu va fi cvorum de ∫edin˛„, sigur, vom programa acest proiect de lege atunci c‚nd vom putea s„ ˛inem ∫edin˛„ de vot final.

Œn aceast„ situa˛ie, cu regret constat c„ Grupul P.S.D. nu ∫i-a respectat promisiunea f„cut„, Ón sensul de a participa la dezbaterea pe articole ∫i, ca atare, v„ propun s„ intr„m pe dezbaterea pe articole ∫i s„ finaliz„m acest proiect de lege ast„zi.

Domnul Ponta.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Domnule Nicol„escu, n-am dezinformat, am spus exact ce am discutat Ón Biroul permanent ∫i mai spun o dat„. Dac„ dumneavoastr„ dori˛i vot nominal pentru deputa˛ii P.N.L., pentru c„ nu ave˛i Óncredere cum voteaz„, o pute˛i face, dar nu pentru tot Parlamentul.

Mul˛umesc.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Deocamdat„ v„ propun continuarea dezbaterilor pe textul de lege.

## **Domnul Victor Viorel Ponta**

**:**

Nu se poate, s-a hot„r‚t Ón Birou. Nu fi˛i de rea-credin˛„.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu:**

Domnule pre∫edinte, dac„ domnul Ponta nu-∫i cere scuze, m„car s„ ne lase Ón pace. Eu nu cer ca o parte dintre colegii no∫tri sau to˛i s„ dea vot nominal, ci pur ∫i simplu este hot„r‚rea grupului care m-a mandatat s„ solicit„m vot nominal, dar probabil c„ nu Ón˛elege aceste lucruri.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Stima˛i colegi, votul nominal Ól vom stabili atunci c‚nd vom ajunge s„ vot„m. Deocamdat„ trecem la dezbaterea textului de lege.

Titlul legii.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫**

**:**

Procedur„! Nu ave˛i un secretar.

Domnule Bolca∫, v„ rog. Mai vreau un secretar aici.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005

Domnule pre∫edinte,

Noi ne-am spus punctul de vedere ∫i ni-l vom spune Ón continuare. Acest joc al tergivers„rii sau al netergivers„rii nu ne intereseaz„. Œns„, ca s„ conduce˛i ∫edin˛a Ón continuare, ave˛i nevoie de doi secretari.

Domnule Ponta, v„ rog s„ pofti˛i, pentru c„, potrivit regulamentului, prezidiul nu poate s„ plece, nici secretarii m„car. A∫a c„, v„ rog frumos, potrivit regulamentului, vrem nu vrem, noi trebuie s„ plec„m ultimii.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Œmi cer scuze, dar la ora 12,30 s-a terminat ∫edin˛a. Deci, Ómi pare r„u, nu am cum s„ r„m‚n.

Mul˛umesc.

Œns„ sunt gata s„-i las locul domnului secretar Albu, care ar trebui s„ fie Ón sal„. Poate c„ nu este.

Domnule Bolca∫.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Ierta˛i-m„, domnule pre∫edinte, dar trebuie s„ ne respect„m Camera din care facem parte ∫i conducerea acestei Camere. S-a Ónt‚mplat ∫i Ón legislatura trecut„, chiar noi am plecat Ón semn de protest din sal„, de dou„ ori, dar secretarul nostru a r„mas, pentru c„ el face parte din Biroul permanent.

Este dreptul dumneavoastr„ s„-l soma˛i pe domnul secretar Ponta s„-∫i Óndeplineasc„ datoria. Nu d‚nsul stabile∫te c‚nd se termin„ programul, ci pre∫edintele, cu acordul plenului.

Este o problem„ absolut corect„ ∫i eu Óndr„znesc s„ afirm c„ totdeauna am spus lucruri corecte.

Deci, domnule pre∫edinte, v„ rog s„-l soma˛i pe domnul secretar Ponta s„-∫i Óndeplineasc„ atribu˛iile de secretar.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Mul˛umesc, stimate coleg.

Domnule deputat Ponta, Ón calitatea dumneavoastr„ de secretar al Biroului permanent, v„ rog s„ v„ relua˛i locul Ón prezidiu.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫**

**:**

Nu suntem la b‚lci aici!

## **Domnul Victor Viorel Ponta**

**:**

Sunt secretar al Grupului P.S.D.

Domnul Oltean.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Sigur c„ suntem Ón situa˛ia unui precedent nemaiÓnt‚lnit Ón Camera Deputa˛ilor. Sunt parlamentar din 1990, dar n-am Ónt‚lnit Ónc„ o asemenea situa˛ie Ón care un membru al Biroului permanent s„ refuze s„-∫i Óndeplineasc„ atribu˛iile pe care i le confer„ Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

Œn calitatea mea de chestor cred c„ m-a∫ vedea nevoit s„ uzez ∫i eu de atributul meu de a-l aduce cu for˛a pe domnul secretar la prezidiul Camerei, Ón vederea exercit„rii atribu˛iilor pe care i le confer„ regulamentul, Ón baza votului pe care Camera Deputa˛ilor l-a oferit.

V„d c„ a p„r„sit sala, dar, dac„ exist„ un vot al Camerei, va trebui s„-mi exercit atributul meu de chestor. V„ mul˛umesc.

Domnule deputat Bolca∫, v„ rog.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

## Domnule pre∫edinte,

Din respect pentru corectitudinea desf„∫ur„rii lucr„rilor Camerei, v„ rog s„ Ól invita˛i pe domnul secretar Popeang„ s„ ia parte la dezbateri, Ón prezidiu.

Da, v„ mul˛umesc.

Domnule Petre Popeang„, sunte˛i rugat s„ v„ ocupa˛i locul de secretar Ón prezidiu.

Domnul Titu Gheorghiof.

## **Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi ∫i colege,

Œntruc‚t, a∫a cum s-a solicitat ∫i cum s-a expus de c„tre colegul nostru, colegul meu foarte vechi Ón Parlamentul Rom‚niei, domnul deputat Oltean, este f„r„ precedent ce s-a Ónt‚mplat, refuzul de a-˛i Óndeplini atribu˛iile pentru care ai fost votat de plenul Camerei Deputa˛ilor. Consecin˛a este, ∫i solicit aici ∫i Camerei Deputa˛ilor, cazul s„ fie transmis Comisiei de disciplin„ ∫i imunit„˛i cu privire la revocarea d‚nsului din func˛ia de secretar.

Trecem la discutarea proiectului de lege.

Titlul legii. Fa˛„ de textul propus de Senat, textul comisiei a r„mas nemodificat.

Dac„ sunt amendamente?

Domnule Ponta, nu v-am dat cuv‚ntul, v-am rugat s„ lua˛i loc Ón prezidiu.

Œmi pare r„u, sunt secretar din partea Grupului P.S.D., or, Grupul P.SD. nu mai este Ón sal„.

Domnul deputat Bolca∫ are amendamente. V„ rog, domnule deputat.

Conform punctului de vedere pe care vi l-am expus cu privire la neconstitu˛ionalitatea acestei legi, pe care-l sus˛inem, ∫i de aceea am r„mas Ón sistemul organizat ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/17.V.2005 corect al Camerei, ca s„-l sus˛inem, grupul nostru parlamentar a propus modificarea titlului legii din îlege de adoptare“ Ón îlege de respingere“ a ordonan˛ei de urgen˛„.

V„ rog s„ supune˛i la vot amendamentul nostru pentru considerentele ce le-am invocat deja.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Mul˛umesc, domnule deputat.

Cine este pentru amendamentul f„cut de domnul deputat Bolca∫? 32 de voturi pentru.

Cine este Ómpotriv„? 132 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 6 ab˛ineri.

S-a respins amendamentul propus de domnul deputat Bolca∫.

## **Domnul Dan Iosif**

**:**

™i aici ai de num„rat.

M„ scuza˛i, de 17 ab˛ineri.

Trecem la textul propus de comisie.

Cine este pentru textul propus de comisie? 142 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 32 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 5 ab˛ineri.

S-a votat titlul legii Ón textul nemodificat de comisie. Articolul unic. Textul propus de comisie. Dac„ sunt amendamente? Domnul deputat Bolca∫.

Acela∫i amendament de respingere, modificarea Ón sensul respingerii, pentru aceea∫i idee de neconstitu˛ionalitate ∫i de ap„rare a demnit„˛ii Parlamentului.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Mul˛umesc.

Cine este pentru amendamentul propus de domnul deputat Bolca∫? 32 de voturi pentru.

Cine este Ómpotriv„? 136 de voturi.

Ab˛ineri? 17 ab˛ineri.

Cu 136 de voturi Ómpotriv„, 32 pentru ∫i 17 ab˛ineri, s-a respins amendamentul propus de domnul deputat Bolca∫.

A∫ vrea, Ónainte s„ trecem la votarea articolului unic, s„ fi˛i de acord s„ salut„m Ón loja oficial„ delega˛ia condus„ de domnul Mohammedmian Soomro, pre∫edintele Senatului din Republica Islamic„ Pakistan.

V„ mul˛umesc.

Continu„m dezbaterile. Articolul unic, textul propus de comisie. Cine este pentru? 142 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 33 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.

Cu 142 de voturi pentru, 33 de voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, s-a votat articolul unic, varianta propus„ de comisie.

Art. I, text nemodificat. Cine este pentru? 142 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 33 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.

S-a votat textul propus de comisie. Art. II alin. 2, text nemodificat. Cine este pentru? 142 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 33 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.

Œn textul propus de Senat la art. 2 s-a propus un amendament pe care comisia l-a respins.

Cine este pentru eliminarea textului Senatului? 142 voturi pentru. Œmpotriv„? Nici un vot. Ab˛ineri? 36 de ab˛ineri. S-a votat varianta ini˛ial„. Art. III, text nemodificat. Cine este pentru? 142 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 32 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.

S-a votat art. III, textul nemodificat.

Art. IV, textul propus de comisie este eliminarea acestui articol, propunere propus„ de Senat.

Cine este pentru eliminarea amendamentului f„cut de Senat? 142 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? Nici un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? 37 de ab˛ineri. A r„mas textul ini˛ial.

Anexele nr. I ∫i II din prezentul raport, s-a propus de c„tre comisie eliminarea propunerilor f„cute de c„tre Senat.

Cine este pentru eliminarea f„cut„ de Senat? 142 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? 37 de ab˛ineri. V„ mul˛umesc.

R„m‚ne ca votul final s„ se dea mar˛ea viitoare. V„ doresc o zi bun„ Ón continuare.

## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 12,55._

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

**----- Start of picture text -----**<br> &JUYDGY|007611]<br>**----- End of picture text -----**<br>

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 64/17.V.2005 con˛ine 48 de pagini.**

Pre˛ul: 92.400 lei vechi/9,24 lei noi