Emil Radu Moldovan

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îJusti˛ia subordonat„ politic“.

Este o vorb„ care spune c„ îatunci c‚nd omul nu are de lucru, Ó∫i face“ ∫i se pare c„, din aceast„ dorin˛„, de a ar„ta ˛„rii Óntregi c‚t este de hot„r‚t„ s„ munceasc„, doamna ministru Macovei s-a apucat de munc„ de dragul muncii. Probabil d‚nsa nu e la curent cu numeroasele probleme din domeniul judiciar ∫i, crez‚nd c„ nu e prea mare lucru de f„cut Ón fruntea acestui minister, s-a g‚ndit s„ distrug„ ∫i s„ recl„deasc„ totul din nou, de dragul muncii cu orice pre˛.

Sunt numero∫i cei care nu Ón˛eleg necesitatea impunerii unui nou pachet de legi de organizare a sistemului judiciar. Rom‚nia are deja un pachet legislativ extrem de bun, l„sat mo∫tenire de fosta guvernare, ∫i care a dus la Óncheierea Capitolului 24 — Justi˛ie ∫i Afaceri Interne —, capitol de negociere cu Uniunea European„. A∫ dori s„ v„ amintesc c„ Ón guvernarea 2000—2004 au fost adoptate acte normative care asigur„ democratizarea justi˛iei, ridicarea acesteia la nivel european. Aici a∫ aminti: Legea nr. 303 privind Statutul magistra˛ilor, Legea nr. 304 privind organizarea judec„toreasc„ ∫i Legea nr. 317 privind organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Toate aceste legi au fost preg„tite cu sprijinul unor exper˛i francezi, germani, spanioli ∫i italieni, con˛inutul lor a fost avizat de Uniunea European„, de c„tre Consiliul Europei ∫i de c„tre Comisia de la Vene˛ia ∫i pe baza acestui pachet de legi a fost Ónchis capitolul 24, cum v„ spuneam mai devreme. Œn lumina acestor dovezi, sunt convins c„ legile r„spund nevoilor de progres Ón justi˛ia rom‚neasc„, standardelor spre care tindem ∫i nu era necesar„ schimbarea, ci aplicarea lor c‚t mai corect„.

Œn acest context, pe bun„ dreptate, m„ Óntreb ce o motiveaz„ s„ impun„ asemenea modific„ri? Ascult„ oare de dorin˛a unor lideri politici care simt c„ nu au suficient„ putere s„ controleze ∫i s„ comande anumite arest„ri sau urm„riri penale? Œntr-adev„r, aceasta e ∫ansa perfect„ pentru actualii guvernan˛i s„ taie ∫i s„ sp‚nzure, dup„ bunul-plac, av‚nd subordonat„ institu˛ia care p„ze∫te aplicarea legilor.

Cum crede˛i c„ un magistrat ar mai putea fi impar˛ial Ón contextul Ón care ∫tie c„ dac„ nu ascult„ un ordin politic va fi Ónlocuit? Nu e de mirare c„ cei din sistemul judiciar sunt at‚t de revolta˛i, consider‚nd propunerile doamnei ministru drept piedici Ón consolidarea imaginii justi˛iei, at‚t de necesar„ pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Se pare c„ ˛ine cu orice pre˛ s„ intre Ón istorie cu imaginea ministrului care a deschis calea spre dictatur„ ∫i subordonarea politic„ a justi˛iei. Sau face aceste modific„ri din dorin˛a de a ar„ta c„ desf„∫oar„ o activitate Ón schimbul banilor primi˛i de la contribuabili?

Indiferent care este motiva˛ia care se ascunde Ón spatele m„surilor propuse, cred c„ a venit timpul, dup„ 6 luni de negocieri ∫i t‚rguieli interne, s„ pune˛i pe primul loc interesele ˛„rii ∫i apoi pe cele ale superiorilor pe linie de partid. Pe rom‚ni nu o s„-i convinge˛i c„ v-a˛i f„cut datoria prin modificarea legilor, ci Ói ve˛i convinge prin consecven˛a cu care se conduce, practic, acest departament, urm„rind aplicarea corect„ a legilor. Deciziile din domeniul justi˛iei vor at‚rna greu Ón analiza