Declara˛ia politic„ pe care doresc s„ o supun aten˛iei dumneavoastr„ este urm„toarea: îLegea prefectului — Óntre profesionalism ∫i politizare“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006
Legea privind institu˛ia prefectului a ap„rut ca o necesitate, Ón urma dorin˛ei Cabinetului N„stase de a asigura depolitizarea ∫i profesionalizarea institu˛iei reprezentantului teritorial al statului.
Aceast„ op˛iune nu a putut fi impus„ ca necesitate Ón procesul de aderare la Uniunea European„, deoarece din studiul acestei institu˛ii, care func˛ioneaz„ la nivel european, se constat„ c„ nu exist„ un singur model de reprezentare ∫i func˛ionare.
Situa˛iile, prezente la nivel european, variaz„ de la situarea Ón aceast„ pozi˛ie a unor reprezentan˛i politici desemna˛i pe criterii politice p‚n„ la eliminarea reprezentantului teritorial al statului din structura administrativ„ existent„ la nivel local.
Lu‚nd cazul ˛„rilor care au fost acceptate Ón primul val Ón Uniunea European„, constat„m c„, Ón Polonia, reprezentantul teritorial al statului (voievodul) este desemnat pe criterii politice ∫i are atribu˛ii importante Ón coordonarea serviciilor deconcentrate, verificarea legalit„˛ii actelor administrative, reprezentarea autorit„˛ii statului ∫i Ón gestionarea resurselor financiare care sunt atribuite de la nivel central, Ón Ungaria func˛ioneaz„ oficii pentru verificarea legalit„˛ii actelor administrative, cu grad de competen˛„ pentru mai multe jude˛e, ∫eful oficiului fiind un func˛ionar de carier„, desemnat Ón urma unui concurs, iar Ón Cehia a fost desfiin˛at„ aceast„ institu˛ie a reprezentantului teritorial al statului.
Prin urmare, nu se poate discuta de un model unic, func˛ional, de nivel european, care, obligatoriu, Ón condi˛ii de criz„, ar trebui preluat ∫i introdus Ón termen record, dup„ o a∫teptare de clarificare record de peste un an de zile.
Pentru a realiza obiectivul profesionaliz„rii ∫i depolitiz„rii, Ón perioada premerg„toare apari˛iei acestei legi, Ón cadrul Unit„˛ii Centrale pentru Reforma Administra˛iei Publice, prin îProiectul de Ónfr„˛ire institu˛ional„ Óntre Ministerul Administra˛iei Publice din Rom‚nia ∫i Ministerul Func˛iei Publice, Reformei Statului ∫i Amenaj„rii Teritoriului din Fran˛a ∫i Pre∫edin˛ia Consiliului de Mini∫tri din Italia“ (proiect finan˛at de PHARE), s-a constituit grupa de lucru privind reforma institu˛iei prefectului, Ón care Guvernul Rom‚niei a beneficiat de consultan˛a Uniunii Europene prin reprezentan˛ii Fran˛ei ∫i Italiei.
La momentul respectiv, atribu˛iile prefectului erau reglementate de Constitu˛ia Rom‚niei ∫i de Legea nr. 215/2001.
Dup„ o perioad„ preg„titoare, situat„ Ón intervalul 2001—2004, intens„ Ón activitate ∫i prin asigurarea expertizei reprezentan˛ilor Uniunii Europene, Parlamentul Rom‚niei a adoptat, pe data de 12 iulie 2004, Legea privind institu˛ia prefectului, Legea nr. 340/2004, care a stabilit trecerea acestei pozi˛ii din categoria demnitarilor Ón categoria Ónal˛ilor func˛ionari publici, cre‚ndu-se Corpul prefec˛ilor ∫i Corpul subprefec˛ilor. Prin urmare, conform legii, prefectul ∫i subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sub sanc˛iunea eliber„rii lor din func˛ie.
Œn lege sunt precizate, Ón conformitate cu normele care func˛ioneaz„ Ón ˛„rile membre ale Uniunii Europene, atribu˛iile prefectului, principiile pe care se Óntemeiaz„ activitatea prefectului, modul de finan˛are a activit„˛ilor din cadrul institu˛iei prefectului.
Statistic, legea la care facem referire cuprinde 7 capitole, care grupeaz„ 44 de articole. Conform Ordonan˛ei de urgen˛„, proiectul de Lege privind prefectul ∫i institu˛ia prefectului, prezentat pe 4 noiembrie 2005 de Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, se abrog„ Ón Óntregime un capitol ∫i 15 articole, se modific„ 19 articole ∫i se introduc 7 noi articole. Practic, ce s-a schimbat Ón Rom‚nia ∫i la nivelul Uniunii Europene pentru ca o lege european„, realizat„ cu expertiz„ european„, s„ fie schimbat„ Ón Óntregime?
S-au schimbat obiectivele? S-au schimbat cerin˛ele Uniunii Europene? Un singur lucru s-a schimbat Ón Rom‚nia, s-a schimbat puterea executiv„ care dore∫te, f„r„ consultan˛„ european„, s„ transforme Legea prefectului Ón Legea privind deprofesionalizarea ∫i politizarea institu˛iei prefectului sau Legea pentru oficializarea clientelei politice sau Ón Legea pentru onorarea durabil„ a rudelor nepolitizate. Toate aceste lucruri s-au Ónt‚mplat la sf‚r∫itul anului 2005.
To˛i prefec˛ii ∫i subprefec˛ii prezen˛i la post au fost numi˛i pe criterii politice Ón baza algoritmului negociat de forma˛iunile prezente la guvernare. Astfel, 21 de pozi˛ii au reprezentan˛ii P.N.L., 17 pozi˛ii au reprezentan˛ii P.D., 4 pozi˛ii au reprezentan˛ii U.D.M.R. Mai nou, Partidul Conservator (fost P.U.R. ∫i arip„ fluctuant„ a viitoarei puteri) afirm„ c„ dore∫te 5 pozi˛ii de prefect, dorind s„-∫i mul˛umeasc„, pe bun„ dreptate, militan˛ii de baz„ ai partidului.
Primul-ministru ∫i ministrul de interne, Ón loc s„ preg„teasc„ condi˛iile punerii Ón aplicare a Legii prefectului, au f„cut o solicitare c„lduroas„ militan˛ilor de partid ca, dup„ 1 ianuarie 2006, s„ devin„ nemembri de partid ∫i s„ r„m‚n„, Ón continuare, militan˛i de partid activi, sub acoperirea de Ónal˛i func˛ionari publici, iar pentru ca lucrurile s„ se Ónt‚mple dup„ o lege european„, vajnicii ap„ratori ai drept„˛ii ∫i adev„rului ∫i-au suflecat m‚necile ∫i ∫i-au activat neuronii pentru a modifica, dup„ propria voin˛„, dorin˛„ ∫i interes, prevederile Legii prefectului. Neuronii nu au fost suficien˛i, pentru c„ nu au g„sit o form„ modificat„, subtil„ ∫i elegant„ ∫i au pus Ón oper„ cea mai democratic„ form„ de manifestare, aceea a elimin„rii articolelor care privesc recrutarea, selec˛ia, dezvoltarea carierei, evaluarea ∫i formarea continu„ a prefec˛ilor ∫i subprefec˛ilor, deci partea din lege care-i deranja.
Œntr-o democra˛ie, dac„ cineva sau ceva te deranjeaz„, Óncerci o negociere, Ón care lupta este cea a argumentelor. Œn lipsa democra˛iei, dac„ cineva deranjeaz„, se Óncearc„ cu o amenin˛are, se dau lec˛ii corective ∫i dac„ acestea nu func˛ioneaz„ se trece la suprimare (eliminare).
Unde a∫ez„m procedura propus„ de guvernan˛i? V„ las s„ r„spunde˛i cu sinceritate, Ón lini∫te, pentru dumneavoastr„.
Ce lucruri i-au deranjat pe actualii guvernan˛i?
Œn primul r‚nd, condi˛iile pentru ocuparea func˛iei de prefect ∫i subprefect au devenit neacceptabile ∫i Ón primul r‚nd art. 9 alin. 2, lit. d) îa absolvit programe de formare ∫i perfec˛ionare Ón administra˛ia public„, organizate, dup„ caz, de Institutul Na˛ional de Administra˛ie sau de alte institu˛ii specializate din ˛ar„ sau din str„in„tate ∫i a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006
dob‚ndit titlul ∫tiin˛ific de doctor Ón ∫tiin˛e juridice sau administrative ori a exercitat cel pu˛in un mandat complet de parlamentar.“
Deranjant pentru actualii guvernan˛i este ∫i Corpul prefec˛ilor ∫i Corpul subprefec˛ilor. Nu i-a deranjat aceast„ structur„, ci condi˛ia prezent„ Ón art. 13 alin. 2: îIntrarea Ón Corpul prefec˛ilor, respectiv al subprefec˛ilor, se face la numirea Ón func˛ie de prefect sau de subprefect, Ón urma concursului organizat Ón condi˛iile legii“.
Periculoas„ pentru actuala putere este ∫i precizarea de la art. 31 alin. 2: îEvaluarea performan˛elor profesionale ∫i individuale ale prefec˛ilor se face de c„tre o comisie constituit„ Ón condi˛iile prev„zute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici.“
Pentru c„ nu au putut s„ prevad„ clar Ón Legea prefectului, Ón condi˛ii specifice europene, c„ nu este necesar„ o preg„tire de specializare, c„ nu este necesar un concurs ∫i nu este nevoie de evaluarea performan˛elor personale, se aduc modific„rile dorite Óntr-o nou„ form„ a Legii nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici.
S„ vedem cum ∫i de ce au reu∫it?
Se stabilesc condi˛iile cumulative pentru intrarea Ón categoria Ónal˛ilor func˛ionari publici (art. 15, alin. 2, alin. 3) Ón care se prevede la punctul d): îa absolvit programele de formare specializat„ pentru ocuparea unei func˛ii publice corespunz„toare categoriei Ónal˛ilor func˛ionari publici“ ∫i la punctul e) îa promovat concursul na˛ional pentru intrarea Ón categoria Ónal˛ilor func˛ionari publici.“
Œn ceea ce prive∫te procedura de intrare Ón categoria Ónal˛ilor func˛ionari publici, art. 17 prevede:
Intrarea Ón categoria Ónal˛ilor func˛ionari publici se face prin concurs na˛ional. Recrutarea se face de c„tre o comisie independent„, numit„ prin decizie a primuluiministru.
Persoanele care au promovat concursul na˛ional prev„zut la alin. 1 pot fi numite Ón func˛iile publice corespunz„toare Ónal˛ilor func˛ionari publici.
Structura, componen˛a ∫i criteriile de desemnare a membrilor, atribu˛iile ∫i modul de organizare ∫i func˛ionare ale comisiei prev„zute la alineatul (1) se stabilesc prin hot„r‚re de guvern“.
Œnainte de a trece la analiza modului Ón care aceste prevederi Ón Óntregul legii sunt respectate, doresc s„ fac o discu˛ie de principiu asupra art. 17.
Referirea din articol se face la categoria, ∫i nu la Corpul Ónal˛ilor func˛ionari publici, deoarece apartenen˛a la o categorie nu d„ stabilitatea ∫i competen˛a profesional„ pe care o are apartenen˛a la un corp. Existen˛a unui corp definit impune ∫i un statut corespunz„tor, care ar trebui stabilit tot prin lege. Dac„ intrarea Ón Corp se face prin concurs na˛ional, p„r„sirea Corpului (categoria) Ónal˛ilor func˛ionari publici nu se face o dat„ cu p„r„sirea func˛iei publice specifice categoriei Ónal˛ilor func˛ionari publici.
Deoarece prefectul, potrivit Legii prefectului, îeste garantul respect„rii la nivel local a legii ∫i a ordinii publice“, el nu poate face parte strict numai din aceast„ categorie. Prin atribu˛ii, el reprezint„ o categorie special„ a Ónal˛ilor func˛ionari publici, care ar trebui definit„ ca atare.
O discu˛ie pe fond, arat„ faptul c„ intrarea Ón categoria Ónal˛ilor func˛ionari publici, dac„ se face prin concurs na˛ional, nu se poate face prin intermediul unei comisii numite prin decizie a primului-ministru. Motiva˛ia este dat„ de dou„ motive: primul, pentru faptul c„ primulministru, prin calitatea pe care o are, nu poate s„ fac„ numirea unei comisii independente, al doilea motiv fiind legat de faptul c„ primul-ministru nu poate lua decizii acolo unde numirea este stabilit„ prin hot„r‚re de guvern (numirea prefec˛ilor se face de Guvern — proiectul Legii privind prefectul ∫i institu˛ia prefectului, art. 1 alin. 2).
Chiar ∫i cu imperfec˛iunile voite ar„tate, prevederile legii nu corespund cerin˛elor actualilor guvernan˛i ∫i, din acest motiv, spre sf‚r∫itul acesteia, se aduc urm„toarele preciz„ri l„muritoare Ón articolul 91[6] :
— prefec˛ii Ón func˛ie la data de 1 decembrie pot fi numi˛i Ón func˛ii publice de prefect prin examen de atestare pe post, organizat p‚n„ la data de 31 decembrie 2005;
— pot participa la concurs persoanele care nu Óndeplinesc condi˛iile prev„zute de art. 50, lit. g);
— condi˛iile de participare la examenul de atestare pe post, precum ∫i condi˛iile de organizare ∫i desf„∫urare a examenului de atestare pe post se stabilesc prin hot„r‚re a Guvernului, f„r„ a se preciza, a∫a cum ar trebui f„cut acest lucru la nivelul fiec„rui concurs, termenul p‚n„ la care se aduce la cuno∫tin˛„ posibililor participan˛i Ónaintea concursului.
Prin urmare, concursul nu este deschis, este ca o licita˛ie cu îun caiet de sarcini“ Ón care stabilirea unor condi˛ii se face nu Ón func˛ie de obiective (profesionalizare, depolitizare), ci Ón func˛ie de candida˛ii dori˛i.
Procedura de concurs la nivelul prefec˛ilor ∫i subprefec˛ilor, dup„ forma proiectului, este sub nivelul celei organizate pentru ocuparea postului de secretar al consiliului local ∫i nu respect„ procedurile stabilite prin lege pentru orice concurs:
Art. 51 alin. 2 lit. c): îConcursul are la baz„ principiul competi˛iei deschise, transparen˛ei, meritelor profesionale ∫i competen˛ei, precum ∫i cel al egalit„˛ii accesului la func˛iile publice pentru fiecare cet„˛ean care Óndepline∫te condi˛iile legale.“
Art. 51 alin. 4: îCondi˛iile de desf„∫urare a concursului vor fi publicate Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a III-a, cu cel pu˛in 30 de zile Ónainte de data desf„∫ur„rii concursului.“
Fiind con∫tien˛i de faptul c„ prin examenul de atestare nu vor rezolva toate cazurile, se propune un alt set de derog„ri prev„zute la art. 91[7] . Astfel: îPrin derogare de la dispozi˛iile prezentei legi, Ón cursul anilor 2005 ∫i 2006 pot participa la concurs persoanele...“ care nu Óndeplinesc urm„toarea condi˛ie legal„, adic„ îa absolvit programele de formare specializate pentru ocuparea unei func˛ii publice corespunz„toare categoriei Ónal˛ilor func˛ionari publici“.
Ce puteau s„ fac„ Ón locul schimb„rii a dou„ legi? Puteau s„ realizeze, conform dorin˛ei pe care o au, o singur„ lege cu un singur articol ∫i cu trei alineate:
îArticol unic: Indiferent de condi˛iile legii, pentru perioada c‚nd Alian˛a D.A. se afl„ la guvernare, posturile
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006
depolitizate de prefect ∫i subprefect pot s„ fie ocupate de militan˛i ai partidelor componente ale coali˛iei, de rude apropiate sau dob‚ndite prin cununie, botez ∫i alte forme de clientel„ politic„ avut„ sau dob‚ndit„, Ón urma unui concurs cu puncte obligatorii ∫i liber prestabilite Ón func˛ie de candida˛i.
Dob‚ndit„ aceast„ calitate, ea r„m‚ne ve∫nic„, indiferent de presta˛ia oferit„ ∫i rezultatele ob˛inute, posesorul ei neput‚nd fi Ónlocuit, deoarece actul va fi definit ca un act cu puternice conota˛ii politice, un atentat la statutul european, profesionalizat ∫i depolitizat al Ónaltului func˛ionar public.
Cu ducerea la Óndeplinire a acestor prevederi se desemneaz„ cea mai apropiat„ func˛ie din sistemul administrativ, aceea de prim-ministru.
Acesta va ataca, va centra, va ∫uta, va ap„ra ∫i, Óntr-un interval demn de Óntrecerile stahanoviste, va unge dup„ un ceremonial fastuos pe cei pe care istoria i-a desemnat s„ fie structura˛i dup„ ∫ablonul profesionaliz„rii ∫i depolitiz„rii europene.
Dac„ acest sistem, propus ca fiind european, ar fi aplicat la alte structuri, am asista la scenarii hazlii; spre exemplu, dac„ pentru corpul ofi˛erilor ∫i al generalilor, Parlamentul ar da o lege asupra func˛ion„rii acestui corp, dup„ care ar introduce pentru o perioad„ de doi ani excep˛ii ∫i derog„ri, Ón a∫a fel Ónc‚t cei care Óndeplinesc atribu˛iile unui post, care se echivaleaz„, prin lege, la general, ar putea, Ón baza legii, s„ ocupe pozi˛ia de general Ón urma unui atestat pe post ∫i s„ intre victorios Ón corpul generalilor, intrarea f„c‚ndu-se pe via˛„.
Nu este important„ preg„tirea, nu este important„ vechimea, nu este important„ experien˛a, important„ este doar construc˛ia politic„“.
Asemenea scenarii sunt posibile Ón perioade revolu˛ionare, Ón timpul confrunt„rilor, unde apelul de sear„ poate s„ rezolve unele situa˛ii merituoase pentru acele vremuri. Suntem Ón Rom‚nia Óntr-o asemenea situa˛ie? V„ las s„ da˛i singuri r„spunsul.
Prin urmare, Ón momentul de fa˛„, criteriul politic este predominat criteriului profesional.
Œn concluzie, proiectele de legi care vizeaz„ prefectul ∫i institu˛ia prefectului ∫i cea referitoare la statutul func˛ionarilor publici nu vizeaz„ îdezvoltarea unui corp al func˛ionarilor publici profesionist, stabil ∫i neutru“, a∫a dup„ cum se spune Ón expunerea de motive.
Œn acela∫i timp, regulile generale privind condi˛iile de ocupare a unei func˛ii publice din categoria Ónal˛ilor func˛ionari publici, modul de organizare a concursului de recrutare, evaluarea, perfec˛ionarea profesional„ ∫i mobilitatea func˛ionarilor publici distrug prevederile europene ale legilor Ón vigoare, realiz‚ndu-se condi˛ii pentru numirea pe criterii politice a unor persoane, care, prin procedura propus„, devin de a doua zi profesioni∫ti ∫i lipsi˛i de interes ∫i militantism politic.
De altfel, din toate pozi˛iile, actualii guvernan˛i solicit„, Ón toate posturile, numirea unor lideri activi∫ti de partid, capabili s„ Ón˛eleag„ ∫i s„ pun„ Ón oper„ programul de guvernare.
Construc˛ia legislativ„ este o dovad„ a materializ„rii acestei mentalit„˛i p„guboase pentru Rom‚nia, prin sc„derea eficien˛ei, a stabilit„˛ii ∫i durabilit„˛ii prevederilor care reglementeaz„ sistemul administrativ.
Consider, cu argumentele ar„tate anterior, c„ ordonan˛a de urgen˛„ privind institu˛ia prefectului nu clarific„ aspectele legate de profesionalizarea func˛iei prefectului, ci, dimpotriv„, realizeaz„ proceduri nejustificate la nivel european, care permit o politizare excesiv„ a Óntregului sistem administrativ.
Prin urmare, consider c„ argumentele actualei puteri nu sunt Ón concordan˛„ cu efectele pe care le creeaz„ textul de lege, iar legea poate fi denumit„ f„r„ gre∫eal„ îLegea privind deprofesionalizarea ∫i politizarea prefectului ∫i a institu˛iei prefectului“.
Chiar dac„ democra˛ia votului va da c‚∫tig de cauz„ acestei legi, consider c„ aceast„ construc˛ie nu este durabil„, se Óncearc„ o intrare prin u∫a din dos, pe nev„zute, pe neauzite a celor care m‚ine vor s„ se prevaleze de statutul de Ónalt func˛ionar public. Rom‚nia, Ón perspectiva integr„rii Ón U.E., nu are nevoie de o asemenea construc˛ie, construc˛ie care nu poate fi acceptat„ dec‚t ca una de conjunctur„, for˛at„ politic.
Dorin˛ele de putere politic„ nem„surat„ v-au Ómpiedicat, stima˛i guvernan˛i, s„ g‚ndi˛i Ón perspectiv„, s„ ac˛iona˛i Ón baza priorit„˛ilor ∫i s„ duce˛i mai departe o construc˛ie modern„ european„ a sistemului administrativ, care a fost aprobat„ Óntr-o prim„ etap„ Ón 2001, ca Strategie pentru accelerarea reformei Ón administra˛ia public„, urmat„ de strategia actualizat„ a Guvernului privind accelerarea reformei administra˛iei publice din mai 2004, care a definit urm„toarele priorit„˛i:
— reforma func˛iei publice, care va asigura crearea unui corp profesionist de func˛ionari publici, stabil ∫i neutru din punct de vedere politic, prin implementarea unui cadru legislativ unitar ∫i coerent, ∫i dezvoltarea coeziunii strategiilor de management al resurselor umane ∫i de instruire profesional„, prin deplinul angajament al ministerelor, agen˛iilor ∫i al altor organisme guvernamentale;
— reforma administra˛iei publice locale prin care se va continua procesul de descentralizare ∫i de deconcentrare a serviciilor publice;
— Ómbun„t„˛irea procesului de formulare a politicilor publice.
Prin ceea ce a˛i f„cut a˛i mimat reforma, a˛i folosit cu energie ambalaje, ∫i nu con˛inutul, ∫i a˛i compromis pentru o bun„ perioad„ de timp reforma administra˛iei publice, prin politizare ∫i deprofesionalizare.
Luarea Ón discu˛ie a pachetului de legi reprezint„ primul examen de dup„ raportul de ˛ar„ pe 2005. Pentru a cunoa∫te modul Ón care trebuie tratate prevederile cuprinse Ón pachetul de legi este important s„ cunoa∫tem aprecierile f„cute Ón cadrul raportului.
Acestea se transform„ Óntr-un ghid de real„ utilitate pentru modul Ón care trebuie s„ arate viitoarele legi care vizeaz„ administra˛ia public„ local„. Cu justificarea f„cut„, prezint, Ón cele ce urmeaz„, sintetic, aprecierile cuprinse Ón cadrul raportului de ˛ar„ pe 2005:
I. Accelerarea procesului de descentralizare
1) Lipsa de claritate Ón ceea ce prive∫te alocarea responsabilit„˛ilor ∫i a resurselor financiare Óntre diferitele niveluri de guvernare.
2) Procesul de transferare a puterilor la nivelurile inferioare este departe de a fi finalizat (competen˛ele diferitelor niveluri de guvernare nu au fost clarificate, nu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006
exist„ transferuri corespunz„toare de resurse financiare, dreptul de luare a deciziilor, de oportunitate nu exist„ suficient clarificat).
3) Autonomia local„ financiar„ este limitat„ de capacitatea inadecvat„ a autorit„˛ilor locale de a-∫i genera propriile venituri.
4) Autorit„˛ile locale se afl„ Ón imposibilitatea de a-∫i gestiona angaja˛ii.
II. Œn aprecierea reformei pentru func˛ia public„:
Progres sc„zut cu privire la conceptul, ritmul de implementare ∫i eficacitatea reformei publice.
Lipsa de coeren˛„ ∫i claritate Ón activitatea actorilor principali.
Lipsa de angajament politic real, de determinare ∫i sus˛inere, dincolo de declara˛iile de sprijin pentru conceptul de reform„ a func˛iei publice.
Lipsa de angajament politic real pentru separarea rolului politicului de cel al administra˛iei. Œn acest sens, func˛ia public„ mai are de parcurs un drum p‚n„ va putea fi considerat„ apolitic„ ∫i profesionist„.
Propunerea realiz„rii unui sistem unitar de salarizare nu a progresat dincolo de stabilirea unei comisii interministeriale pe aceast„ tematic„.
Œn ceea ce prive∫te structura carierei, promovarea ∫i procedurile de evaluare nu pot fi semnalate progrese. Se Ónregistreaz„ o lips„ de claritate ∫i transparen˛„ privind protec˛ia asigurat„ func˛ionarilor publici, prin reducerea naturii discre˛ionare a Óntregului proces.
Mobilitatea func˛ionarilor publici r„m‚ne o problem„ Ónc„ nerezolvat„.
Situa˛ia este grav„ ∫i prin faptul c„ Ón Raportul de ˛ar„ pe anul 2005 aprecierile nu sunt pozitive ∫i relev„ necesitatea de continuare a eforturilor. Œn mod concret este necesar s„ se fac„ o analiz„ Ón detaliu a recomand„rilor prev„zute Ón cadrul raportului, pentru a realiza reforma administra˛iei publice, Ón special pentru continuarea profesionaliz„rii func˛iei publice ∫i ocuparea cu personal adecvat ∫i remunerat corespunz„tor Ón cadrul administra˛iei, elemente considerate necesare pentru a aplica ∫i a pune Ón executare reglement„rile U.E.
Concluziile raportului apreciaz„ necesitatea realiz„rii reformei administra˛iei publice, Ón mod special pentru continuarea profesionaliz„rii func˛iei publice ∫i ocuparea cu personal adecvat ∫i remunerarea corespunz„toare Ón cadrul administra˛iei, elemente considerate necesare pentru a aplica ∫i a pune Ón executare reglement„rile Uniunii Europene.
Stima˛i guvernan˛i, v„ invit„m s„ ˛ine˛i seama de aceste aprecieri.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.