Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 17 februarie 2006 · monitorul.ai

Declara˛ie politic„: îCredibilitatea institu˛iei parlamentare, la p„m‚nt“

Doamn„ pre∫edint„,

Stima˛i colegi,

Am Ónceput o nou„ sesiune parlamentar„ sub auspicii nu prea favorabile Ón ceea ce prive∫te credibilitatea acestei institu˛ii Ón ochii opiniei publice.

Scandalurile care ˛in prima pagin„ a ziarelor, a emisiunilor informative de la radio ∫i de la toate posturile de televiziune privind pe unii parlamentari cu func˛ii Ónalte sau cu state vechi Ón politic„, fiind la al doilea sau la al treilea mandat, nu fac altceva dec‚t s„ scad„ gradul de Óncredere a popula˛iei Ón aceast„ institu˛ie.

Dup„ ultimele sondaje, doar 12% dintre cet„˛eni mai au Óncredere Ón Parlament. Dac„ arunc„m o privire prin sondajele de opinie, vom descoperi c„ parlamentarii sunt considera˛i ca fiind cei mai corup˛i, iar cazurile care au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 ajuns Ón aten˛ia Parchetului General ∫i a Departamentului Na˛ional Anticorup˛ie confirm„ aceast„ situa˛ie de fapt. Mass-media nu face altceva dec‚t s„ prezinte aceste cazuri ∫i s„ ni le serveasc„ Ón fiecare zi Ón diferite moduri.

Principala problem„ ∫i cea mai grav„ este faptul c„ cet„˛enii ne percep ca fiind rup˛i de realit„˛ile sociale, c„ nu vibr„m la problemele cu care se confrunt„ zilnic, c„ tr„iesc o stare de tranzi˛ie care pare a fi voit Óntre˛inut„ pentru a exploata la maximum visul lor, iar promisiunile din campanie sunt doar promisiuni ce se repet„ Ón fiecare campanie electoral„.

Ad„ug‚nd la acestea ∫i faptul c„ suntem percepu˛i ca av‚nd salarii nejustificat de mari ∫i c„ avem o serie de privilegii, nu trebuie s„ ne mai Óntreb„m de ce st„m at‚t de r„u Ón sondaje.

Reconfirmarea sprijinului din partea Partidului Social Democrat pentru domnul Adrian N„stase la ∫efia Camerei Deputa˛ilor Ói determin„ pe cet„˛eni s„ aib„ o imagine ∫i mai proast„ despre parlamentari. Domnul Adrian N„stase, dup„ cum se ∫tie, este Ón aten˛ia Parchetului General, privind modul Ón care a devenit proprietarul unei averi fabuloase, de milioane de euro, cazul îm„tu∫a Tamara“ fiind azi un caz cunoscut de toat„ lumea.

Prin faptul c„ r„m‚ne Ón func˛ia de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, domnul Adrian N„stase face un deserviciu propriului partid, dar Ón acela∫i timp face ∫i un mare deserviciu imaginii institu˛iei pe care o conduce.

Œn aceea∫i ordine de idei, ne Óntreb„m cum vor aprecia oficialii de la Bruxelles faptul c„ la conducerea Camerei Deputa˛ilor din Rom‚nia se afl„ o persoan„ asupra c„reia exist„ b„nuieli?!

Din aceste motive, consider c„ este necesar ca domnul Adrian N„stase s„ se retrag„ de la conducerea acestei institu˛ii, pentru a nu ∫tirbi ∫i mai mult capitalul de imagine al Camerei.

Exist„ mul˛i parlamentari one∫ti care se str„duiesc s„ se achite de obliga˛iile pe care le au fa˛„ de aleg„tori ∫i nu merit„ ca imaginea s„ le fie afectat„ de aceia care de-a lungul a mai multor mandate ∫i-au str‚ns averi, au f„cut afaceri cu institu˛iile statului, prosper‚nd, Ón timp ce popula˛ia se confrunta cu probleme din ce Ón ce mai dificile, f„r„ s„ aib„ o perspectiv„ mai bun„ Óntr-o perioad„ de timp rezonabil„.

Pentru a schimba aceast„ percep˛ie Ón ochii opiniei publice trebuie s„ avem curajul de a spune lucrurilor pe nume ∫i s„ reform„m clasa politic„ din interior, Ónv„˛‚nd din gre∫elile f„cute p‚n„ acum. Trebuie ca fiecare dintre noi s„ se implice mai mult Ón problemele comunit„˛ii, s„ fie al„turi de cet„˛ean ∫i de problemele lui, pentru c„ pe acesta Ól intereseaz„ ca ziua de m‚ine s„ fie mai bun„ pentru el ∫i familia lui, ∫i este mai pu˛in interesat de ce partid se afl„ la putere sau ce doctrin„ are acesta.

Trebuie s„ Ón˛elegem c„ noi suntem la dispozi˛ia cet„˛enilor, ∫i nu invers, iar acest fapt trebuie s„ reias„ din ac˛iunile ∫i demersurile noastre.

V„ mul˛umesc.

Valeriu Tab„r„

#17287

## **Domnul Valeriu Tab„r„:**

Doamn„ pre∫edint„, Doamnelor colege ∫i domnilor,

Eu nu am s„ dau citire Óntregii declara˛ii, ci doar am s„ spicuiesc c‚teva dintre ideile ei ∫i, Ón acela∫i timp, s„ o prezint pentru stenogram„.

Declara˛ia politic„ se intituleaz„ îMai este nevoie Ón Rom‚nia de biotehnologii?“, ∫i aceast„ problem„ mi-o pun legat„ fiind de hot„r‚rea de guvern care s-a dat s„pt„m‚na trecut„ de interzicere a fi cultivat„ Ón Rom‚nia soia modificat„ genetic.

Este o simpl„ specula˛ie ∫i o m„sur„ oarecare numai de interzicere a unei plante, ob˛inut„ dup„ cele mai noi metode ∫i poate cele mai de v‚rf cuceriri ale ∫tiin˛ei Ón domeniul biologiei. Pentru c„ de o astfel de m„sur„ trebuie s„ se lege ∫i altele, eu le spun Ón ghilimele, ∫i anume este vorba de a analiza dac„ existen˛a universit„˛ilor ∫i a facult„˛ilor, a sec˛iilor de biotehnologii, Ón care se instruiesc ∫i se specializeaz„ oameni de v‚rf Ón tehnica aceasta a investiga˛iei, Ón microcosmosul celulelor, mai este necesar„ Ón Rom‚nia?

™i i-a∫ ruga pe cei doi mini∫tri, ai agriculturii ∫i ai mediului, dar o fac cu deosebit„ seriozitate, s„ analizeze Óntr-un viitor foarte apropiat ∫i o hot„r‚re de guvern care s„ decid„ dac„ astfel de sec˛ii ∫i universit„˛i Ó∫i mai au locul Ón Rom‚nia, pentru c„ m„sura ∫i hot„r‚rea de guvern luat„, Ón opinia mea ∫i nu numai, este lipsit„ de orice temei ∫tiin˛ific.

Nu cred c„ ne putem juca... nici din punct de vedere economic, ∫i nici din punct de vedere al perspectivelor realiz„rilor ∫tiin˛ifice Ón domenii de v‚rf ale biologiei, a∫a cum n-am putea renun˛a niciodat„ la ceea ce Ónseamn„ cercetarea atomului ∫i folosirea atomului. De altfel, cele dou„ chestiuni, macrocosmosul, tendin˛a de a cuceri luna ∫i toate celelalte componente ale universului, de a le cunoa∫te, sunt la fel de importante ca ∫i cea de a cuceri celula ∫i ceea ce Ónseamn„ controlul caracterelor ∫i a ceea ce Ónseamn„ utilizarea Ón scopurile pa∫nice ∫i a vie˛ii a marilor cuceriri ale biologiei Ón secolul al XX-lea.

Valeriu Tab„r„

#19410

Este o Óntrebare pe care mi-o pun mereu Ón ultimii ani. ™i v„ m„rturisesc c„ o fac nu din cauza produselor rezultate din aceste tehnici de v‚rf, o fac pentru c„ Ón Rom‚nia, dup„ 1990, Ón facult„˛ile de biologie ∫i apoi Ón universit„˛ile de ∫tiin˛e agricole s-au Ónfiin˛at sec˛ii ∫i apoi facult„˛i de inginerie genetic„ la care Ónc„ din primele momente a fost Óntotdeauna o concuren˛„ acerb„ pentru ocuparea locurilor repartizate de c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Acest lucru s-a repetat an de an, cei mai buni elevi s-au Óndreptat spre aceste loca∫uri unde, credeau ei, vor Ónv„˛a s„ fac„ ceea ce natura nu reu∫ise Óndeajuns: s„ perfec˛ioneze via˛a, pentru c„, dincolo de tot ceea ce se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 spune, tehnicile de inginerie genetic„ nu sunt altceva dec‚t mijloace de a crea diversitate ∫i perfec˛iune.

Dincolo de ce a f„cut ∫i face natura Ón mersul ei etern (crearea vie˛ii, modelarea mediului — sunt specii care dispar, sunt multe care apar; sunt mun˛i tineri, sunt mun˛i b„tr‚ni, sunt regiuni Óntregi Ón care locul vegeta˛iei este luat de nisip — toate, Ón timp de milioane de ani), apare ∫i for˛a creatoare a omului, care prin tot ceea ce a dob‚ndit de-a lungul existen˛ei sale, cu mijloacele tehnice evoluate, este capabil s„ accelereze unele procese naturale, care Ón cadrul natural se desf„∫oar„ Ón milioane de ani, timpii de realizare a acestor procese Ón laborator se m„soar„ Ón ani, luni, s„pt„m‚ni sau chiar zile... Rezultatul activit„˛ii ∫tiin˛ifice la nivel Ónalt, folosirea tehnicilor moderne de investiga˛ie duc inevitabil la crea˛ii noi, cele mai multe fiind puse Ón slujba ∫i folosul omului.

Œmi amintesc, fiind Ón primii ani de ∫coal„ general„, Ón anii ’50 ai secolului trecut, cum profesorii ne vorbeau cu o oarecare re˛inere despre marile realiz„ri ale lui Miciurin ∫i, mai t‚rziu, la disciplinele de botanic„ ∫i zoologie, despre marile descoperiri ale lui Lasenko, Ón biologie, acolo unde-∫i g„sise loc politica bol∫evic„.

Niciodat„ Ón acei ani aproape nici un profesor nu Óndr„znea s„ ne spun„ ceva despre morganism, despre ceea ce Ónseamn„ genetica molecular„, prin care mari cercet„tori americani — Wattson, E.Crik, Morgan — prin cercet„rile lor ar„taser„ ∫i demonstraser„, Óncep‚nd cu anul 1941, care este baza dezvolt„rii vie˛ii — ADN ∫i ARN ∫i ARI — alc„tuite din gene, care stau la baza cercet„rilor precum c„r„mizile dintr-o construc˛ie, c„r„mizi care Ónc„ de pe atunci se spunea c„ ar putea fi schimbate din la˛ul genetic, determin‚nd alte caracteristici organismului.

™i, ceea ce era important, se spunea ∫i apoi s-a demonstrat c„ aceste descoperiri epocale vor revolu˛iona via˛a uman„, Ómbun„t„˛ind-o, c„ se va putea ajunge s„ se trateze boli incurabile prin interven˛ii pe celule, pe nucleu, gene ∫i frac˛iuni de gene.

Din anii ’40 ai secolului trecut lumea ∫tiin˛ific„ este Óntr-o curs„ contra cronometru pentru cunoa∫terea macrouniversului ∫i pentru cea a microuniversului, atomul ∫i celula, ambele extrem de importante pentru ceea ce va Ónsemna via˛a pe p„m‚nt.

Nu mi-am propus s„ vin Ón Camera Deputa˛ilor cu o pledoarie ∫tiin˛ific„ Ón favoarea ingineriei genetice, ci mai mult pentru a pune Ón gard„ pe cei care vor asculta ∫i vor citi ceea ce am spus aici. Pentru c„, dac„ lumea bun„, format„ din ˛„rile dezvoltate — S.U.A., Canada, Spania, China, India, Australia, Africa de Sud —, valorific„ Ón plan economic marile descoperiri ale geneticii, Ón Rom‚nia — la sugestia unor fal∫i cunosc„tori ai problemei — se blocheaz„ programe de cercetare de inginerie genetic„, interzic‚ndu-se cultivarea unor produse realizate de aceste cercet„ri (soia, porumb ∫i cartofi).

Dac„ _Greenpeace_ este de Ón˛eles Ón atitudinea ei radical„, nu sunt de Ón˛eles mini∫trii care iau m„suri radicale la sugestia unor pseudocunosc„tori ai problemei. Deciziile luate de Guvernul Rom‚niei, la propunerea mini∫trilor agriculturii ∫i al mediului, de a interzice cultivarea soiei transformate genetic, sigur, cu p„strarea unor reguli, este Ón opinia mea asem„n„toare cu m„surile

luate de Inchizi˛ie, Ón secolele al XIV-lea — al XVII-lea, Ómpotriva oric„ror forme de investiga˛ii ∫tiin˛ifice.

Lovitura dat„ progresului ∫tiin˛ei Ón Rom‚nia, blocarea unor programe de cercetare Ón biologie intr„ Ón responsabilitatea celor dou„ ministere.

M„sura luat„ printr-o hot„r‚re de guvern nedocumentat„ va aduce, pe l‚ng„ mari prejudicii economice fermierilor rom‚ni, ∫i o reg‚ndire a profilului sec˛iilor ∫i facult„˛ilor de inginerie genetic„ din Ónv„˛„m‚ntul superior rom‚nesc, Ón care statul rom‚n investe∫te din bani publici formarea de speciali∫ti cu Ónalt„ calificare. Care mai este rostul lor dac„ produsul calific„rii lor este interzis?! Œ∫i poate permite Guvernul Rom‚niei s„ investeasc„ fonduri Óntr-un domeniu neacceptat de anumi˛i membri ai Guvernului? Putem asigura burse ∫i sus˛inere financiar„ pentru a crea speciali∫ti care apoi s„ lucreze Ón Marea Britanie, S.U.A. ∫i alte state care ∫tiu s„ foloseasc„ astfel de speciali∫ti?

Dac„ s„pt„m‚na trecut„ s-a aprobat Ón Guvernul T„riceanu o hot„r‚re de guvern care interzice cultivarea soiei modificate genetic, pe c‚nd o hot„r‚re de guvern de interzicere a func˛ion„rii facult„˛ilor de inginerie genetic„ ∫i biotehnologii?

Promit c„ voi mai reveni pe aceast„ tem„. V„ mul˛umesc.

Adrian Moisoiu

#24891

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îP‚n„ c‚nd at‚ta obedien˛„ fa˛„ de Budapesta?“

îCa fiu credincios al Bisericii mele, laud Dumnezeirea, c„ci m-a creat rom‚n: iubirea ce o am c„tre na˛iunea mea neÓncetat m„ Ómbolde∫te a st„rui Ón fapt„, ca Ónc„ ∫i dup„ moartea mea s„ irump de sub gliile morm‚ntului, spre a putea fi pururea Ón s‚nul na˛iunii mele“ spunea Emanoil Gojdu Ón 1862, la Ómplinirea v‚rstei de 60 de ani, studen˛ilor rom‚ni de la Pesta.

Cu dou„ zile Ón avans, dat fiind modul Ón care sunt planificate declara˛iile politice Ón Camera Deputa˛ilor, voi face referire la un testament de o deosebit„ importan˛„ pentru rom‚nii ortodoc∫i din Transilvania ∫i Banat, un testament care a deschis calea spre cultur„ a mii de tineri, prin bursele care le-au fost acordate: îPentru ca dispozi˛iunile acestea testamentare sub decursul timpului s„ nu se dea uit„rii, dispun ca testamentul acesta s„ se ceteasc„ Ón to˛i anii Ón toate bisericile parohiale rom‚ne r„s„ritene, la 9 februarie, Ón ziua na∫terii mele“. Este un citat din testamentul marelui mecena, al c„rui jur„m‚nt de credin˛„ l-am amintit la Ónceputul acestei alocu˛iuni. Mul˛umesc bunului Dumnezeu c„ mi-a dat posibilitatea mie, deputatul P.R.M. de Mure∫ — Adrian Moisoiu, s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 Ómplinesc de aceast„ dat„ voia acestui mare OM, dar... Ón Parlamentul Rom‚niei.

Emanoil Gojdu s-a n„scut la 9 februarie 1802 Óntr-o familie de arom‚ni originari din Moscopole, stabili˛i Ón Oradea.

Dup„ terminarea _magna cum laude_ a liceului Ón ora∫ul natal, urmeaz„ studii universitare juridice la Budapesta, Bratislava ∫i Viena.

Œn 1824 Ó∫i Óncepe cariera de avocat la Budapesta ∫i foarte cur‚nd devine celebru datorit„ rechizitoriilor ∫i pledoariilor sale, ce i-au adus o autoritate avoca˛ional„ de excep˛ie, mai ales Ón cauzele penale. Totodat„, Gojdu a fost ∫i primul jurist care a Ónlocuit limba latin„ cu cea maghiar„ Ón intentarea ac˛iunilor judec„tore∫ti, asigur‚ndu-∫i prin aceasta un loc aparte Ón istoria justi˛iei din Ungaria.

Veniturile ob˛inute din activitatea sa, Ónvestite Ón bunuri imobiliare, afaceri ∫i comer˛, administrate Ón mod str„lucit, Ól fac s„ acumuleze o frumoas„ avere, s„ devin„ Ón timp unul dintre cei mai mari proprietari ai momentului.

Œmbr„˛i∫‚nd treptat cariera politic„, Emanoil Gojdu a fost semnatar al Programului politic de la Pesta al Revolu˛iei din 1848, Ón care se stipula necesitatea folosirii neÓngr„dite a limbii rom‚ne Ón ∫coli. Œn mediile politice ungare era foarte apreciat pentru competen˛a ∫i aptitudinile sale c„tre interculturalitate, dar ∫i pentru c„ era un promotor consecvent al intereselor rom‚ne∫ti. Œn calitate de deputat de Tinca — Bihor, a sus˛inut Ón Parlamentul de la Budapesta recunoa∫terea drepturilor comunit„˛ii rom‚ne∫ti, Ón special cele cu privire la Ónv„˛„m‚ntul Ón limba matern„.

Prin testamentul Óntocmit la 4 noiembrie 1869, cu doar trei luni Ónainte de decesul s„u ce a survenit la 3 februarie 1870, Emanoil Gojdu a dispus ca cea mai mare parte a averii sale, îo avere curat„ de 178.065 de florini ∫i 34 de crei˛ari“, s„ revin„ îÓn Óntregul ei acelei p„r˛i a na˛iunii rom‚ne din Ungaria ∫i Transilvania care se ˛ine de legea r„s„ritean„ ortodox„. Din l„s„m‚ntul acesta voiesc s„ se constituie o funda˛iune permanent„, care va purta numele «Funda˛iunea lui Gojdu»“.

Funda˛ia a func˛ionat efectiv ∫i datorit„ abilit„˛ii cu care a fost gestionat patrimoniul s„u, veniturile ei au crescut Ón mod impresionant, Ónc‚t Ón preajma Primului R„zboi Mondial era apreciat„ drept cea mai important„ din Imperiul Austro-Ungar, Ón anul 1917 averea funda˛iei fiind de 8.390.704 coroane (1 florin = 2 coroane).

Pe parcursul a 48 de ani (1871—1918), din circa 6.500 de tineri ardeleni ∫i b„n„˛eni care au studiat la ∫coli ∫i universit„˛i din Europa Central„ ∫i de Vest, peste 1.350 de intelectuali, dintre care circa 1.050 au urmat studii superioare, sunt Ón mare crea˛ia Funda˛iei îGojdu“, ceea ce Ónseamn„ 1 din 6 intelectuali! Printre ei s-au num„rat personalit„˛i marcante ale ∫tiin˛ei, culturii ∫i vie˛ii politice rom‚ne∫ti ca: Victor Babe∫, Aron Cotru∫, Valeriu Brani∫te, Ioan Lupa∫, Silviu Dragomir, Constantin Daicoviciu, Traian Vuia, Aurel C. Popovici, Dumitru St„niloaie ∫i chiar doi prim-mini∫tri: Octavian Goga ∫i Petru Groza.

Dup„ 1918, sediul funda˛iei s-a mutat la Sibiu, majoritatea bunurilor r„m‚n‚nd pe teritoriul Ungariei. Œn ciuda faptului c„ art. 247 din Tratatul de Pace de la

Trianon prevedea obliga˛ia statului ungar de a îrestitui bunurile funda˛iilor proprietarilor acestora“ ∫i Ón pofida angajamentelor Ungariei de a reglementa situa˛ia Funda˛iei îGojdu“, asumate prin acordurile rom‚no-ungare din 1924, 1930, 1937, 1996 (nu mai vorbim de nenum„ratele Ónt‚lniri tematice, negocieri, demersuri), bunurile funda˛iei nu au fost restituite nici p‚n„ Ón prezent.

Domnule prim-ministru,

Modul Ón care dumneavoastr„ preconiza˛i s„ stinge˛i conflictul îGojdu“ este total tr„d„tor fa˛„ de ˛ara pe care temporar o conduce˛i. Œn primul r‚nd, dumneavoastr„ nesocoti˛i voin˛a testamentar„ a lui Emanoil Gojdu, desfiin˛‚nd de facto Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu, Ónc„lc‚nd Ón acest fel Constitu˛ia Rom‚niei, care la art. 29 alin. (3) ∫i (5) spune îCultele religioase sunt libere ∫i se organizeaz„ potrivit statutelor proprii, Ón condi˛iile legii“, ∫i respectiv îCultele religioase sunt autonome fa˛„ de stat ∫i se bucur„ de sprijinul acestuia,...“; art. 44 alin. (1) ∫i (4): îDreptul la proprietate, precum ∫i crean˛ele asupra statului sunt garantate.“, ∫i respectiv îSunt interzise na˛ionalizarea sau orice m„suri de trecere silit„ Ón proprietate public„ a unor bunuri pe baza apartenen˛ei sociale, etnice, religioase, politice sau de alt„ natur„ discriminatorie a titularilor.“, art. 46: îDreptul la mo∫tenire este garantat.“ ∫i art. 136 alin. (5): îProprietatea privat„ este inviolabil„, Ón condi˛iile legii organice“.

Care este suportul legal care permite nesocotirea voin˛ei testamentare a lui Emanoil Gojdu, desfiin˛area de facto a Funda˛iei îGojdu“ — Sibiu, existent„ din 1996, ∫i (re)Ónfiin˛area unei hibride Funda˛ii rom‚no—maghiare îGojdu“? Rom‚nii au o Funda˛ie îGojdu“, la ce bun Ónc„ una cu acela∫i nume? Nu crede˛i c„ din nou i-a˛i ridicat o minge la fileu pre∫edintelui Traian B„sescu?

Nu considera˛i c„ este necesar„ Ónfiin˛area unei Comisii parlamentare mixte, Ómpreun„ cu reprezentan˛ii celor dou„ mitropolii ale bisericii ortodoxe din Transilvania, care lucr‚nd intensiv s„ g„seasc„ o solu˛ie corect„ ∫i operativ„ privind stabilirea beneficiarilor de drept ai Funda˛iei îGojdu“, Ónsu∫it„ Ón mod abuziv de statul ungar?

Œn acela∫i timp renun˛a˛i la o datorie de peste 800 de milioane de dolari Ón depozite bancare, pe care le face˛i cadou Ungariei, Ón condi˛iile Ón care bugetul Rom‚niei nu poate s„ acopere fonduri pentru Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, pentru s„n„tate, pentru o via˛„ demn„ a pensionarilor?!

Crede˛i c„ ave˛i dreptul de a face cadou Ungariei o asemenea sum„? De ce nu face˛i un schimb cu propriet„˛ile pe care le ceda˛i bisericilor maghiare din Transilvania?

P‚n„ c‚nd at‚ta obedien˛„ fa˛„ de Budapesta ∫i de ce? Œn afar„ de autonomia teritorial„ pe care o preconizeaz„ U.D.M.R.-ul ∫i modificarea Constitu˛iei, pentru a se renun˛a la prevederile art. 1, ce ne mai preg„ti˛i?

Becsek-Garda Dezso˝-Kálmán

#32622

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Via˛a politic„ din Rom‚nia este zguduit„ de sus˛inerea oficial„ a corup˛iei. Din p„cate, oficialit„˛ile sunt de p„rere c„ este foarte greu de dovedit existen˛a pe∫tilor mari, iar dosarele intentate Ómpotriva unor parlamentari, Ón majoritatea cazurilor, sunt lipsite de obiect, s„ nu mai vorbim despre lipsa probelor concrete.

Marea corup˛ie trebuie c„utat„ Ón alt„ parte, pentru c„ sunt numeroase dosare care stau ani de zile at‚t la Poli˛ie, c‚t ∫i la Procuratur„, dar Ón care cercetarea probelor este blocat„ de c„tre acele organe ∫i institu˛ii de stat care au datoria s„ cerceteze infrac˛iunile.

Aici m-a∫ referi la inspectoratele silvice.

R„spunsurile primite de la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, adrese prin care sunt proteja˛i at‚t mafio˛ii de la ocoalele silvice de stat din jude˛ul Harghita, c‚t ∫i conducerea inspectoratelor teritoriale de regim silvic ∫i cinegetic, care timp de aproape 2 ani nu ∫i-au Óndeplinit atribu˛iile lor de serviciu privind efectuarea controalelor ∫i evaluarea prejudiciilor Ón dosarul nr. 107/P/2004 dovedesc clar afirma˛iile mele.

Œn hot„r‚rea de guvern privind reorganizarea direc˛iilor teritoriale de regim silvic ∫i de v‚n„toare Ón inspectorate teritoriale de regim silvic ∫i v‚n„toare, la Capitolul îControlul regimului silvic“, art. 4 prevede c„ aceste inspectorate îcontroleaz„ modul de respectare a normelor tehnice cu privire la proiectarea ∫i executarea lucr„rilor de Ómp„durire ∫i regenerare a p„durilor, reconstruc˛ie ecologic„, Óngrijire ∫i conducere a arboretelor, alegerea ∫i aplicarea tratamentelor, evaluarea masei lemnoase, protec˛ia p„durilor, controlul anual al regener„rilor...“

Domnul secretar de stat Vasile Lupu, Ón loc s„ trag„ la r„spundere pe cei vinova˛i pentru neÓndeplinirea sarcinilor solicitate de c„tre Inspectoratul de Poli˛ie Jude˛ean Harghita, care de trei ori a refuzat s„ r„spund„ la adresele din zilele de 31 martie 2004, 18 iulie 2004, 6 septembrie 2005 cu privire la efectuarea unor Ómp„duriri fictive de angaja˛ii fostului Ocol Silvic Gheorgheni, ale c„rui prejudicii trebuia stabilite de c„tre organele de specialitate al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ∫i Cinegetic Harghita ∫i Bra∫ov, la vremea respectiv„, prin raportul nr. 750/29 aprilie 2004, ca urmare Óncearc„ s„ protejeze, prin r„spunsul trimis Camerei Deputa˛ilor.

Œn r„spunsul s„u, domnul Vasile Lupu m„ trimite la un expert extrajudiciar pentru evaluarea prejudiciului.

Stimate domnule secretar de stat Vasile Lupu,

Raportul extrajudiciar se poate solicita numai dup„ Ónceperea urm„ririi penale de c„tre Ónvinui˛i. Œns„, Ón acest caz, prin refuzarea efectu„rii evalu„rii prejudiciului, conducerea inspectoratelor a blocat cercetarea penal„ Ón dosarul 107/P/2004 timp de un an ∫i nou„ luni, p‚n„ c‚nd se pierd urmele probelor pe teren.

Stimate domnule secretar de stat Vasile Lupu,

Hot„r‚rea de guvern nr. 333, contrasemnat„ ∫i de domnul ministru Gheorghe Flutur, la dispozi˛ii finale, art. 9 alin. 2 lit. c), prevede clar c„ inspectoratele teritoriale de regim silvic ∫i cinegetic îparticip„ la controale, Ómpreun„ cu organele de poli˛ie, Ón vederea efectu„rii primelor cercet„ri privind persoanele suspecte de s„v‚r∫irea unor infrac˛iuni la legisla˛ia silvic„...“ Œn acest caz, Óns„, colaborarea Óntre inspectoratele silvice ∫i inspectoratele de poli˛ie n-a existat.

Stimate domnule secretar de stat Vasile Lupu,

Angaja˛ii inspectoratelor nu sunt considera˛i func˛ionari publici? Ei, ca func˛ionari publici, nu au obliga˛ia s„ respecte Legea func˛ionarului public, Legea nr. 188/1999? Dup„ cuno∫tin˛ele mele, art. 41 din aceast„ lege prevede c„ îFunc˛ionarii publici sunt datori s„-∫i Óndeplineasc„ cu profesionalism, loialitate, corectitudine ∫i Ón mod con∫tiincios Óndatoririle de serviciu“.

Art. 43 alin. 1 precizeaz„ urm„toarele: îFunc˛ionarii publici r„spund, potrivit legii, de Óndeplinirea atribu˛iilor ce le revin din func˛ia public„ pe care o de˛in, precum ∫i a atribu˛iilor ce le sunt delegate“.

Stima˛i colegi,

Œn spatele acestor abuzuri ∫i neexecut„rii atribu˛iilor de serviciu ce le sunt delegate inspectoratelor silvice se ascund pe∫tii mari, care prin aceste metode sunt salva˛i de r„spunderea penal„ pentru distrugerea vegeta˛iei forestiere, pentru defri∫area unor mun˛i Óntregi.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Gra˛iela Denisa Iordache

#37209

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Bun„ diminea˛a!

Stima˛i colegi,

Am ales s„ vorbesc ast„zi despre libertatea de exprimare.

B„nuiesc c„ aceast„ alegere, dup„ cum observa˛i, nu este deloc Ónt‚mpl„toare. Este o alegere generat„ de tot ceea ce auzim ∫i vedem Ón ultimele dou„, trei zile, legat de r„zboiul... a∫a-numitul r„zboi al caricaturilor.

Libertatea de exprimare a fost un drept greu c‚∫tigat Ón Rom‚nia. S-au pl„tit vie˛i pentru ea. Mul˛i dintre noi am ∫i uitat, mai ales noua genera˛ie. Dar Ón ’89 s-a pl„tit cu vie˛i acest drept la libera exprimare.

Œn numele libert„˛ii de exprimare s-au produs Óns„ multe, multe nedrept„˛i, nu numai aici, ci peste tot. Constat„m c„ acest lucru se Ónt‚mpl„ ∫i Ón state cu o democra˛ie cimentat„, cum sunt statele occidentale.

Libertatea de exprimare este incontestabil un drept pe care Ól apreciez a∫a cum se cuvine. Nu po˛i concepe o democra˛ie f„r„ existen˛a acestui drept. ™i totu∫i, locuim, tr„im pe o planet„ Ón care exist„ diverse culturi ∫i religii. Locuim Óntr-o ˛ar„ Ón care avem prezente diverse culturi, diverse religii, ∫i avem chiar prezen˛„ a religiei musulmane Ón Rom‚nia. Este imposibil s„ nu vrei s„ respec˛i cultura, religia, valorile morale ∫i spirituale ale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 celui de l‚ng„ tine, numai pentru simplul fapt c„ este de o alt„ religie sau de o alt„ na˛ionalitate dec‚t tine.

Dac„ Ónt‚mpl„tor cineva ar aduce o ofens„ statului rom‚n, to˛i ne-am sim˛i insulta˛i. Este fireasc„, pe undeva, aceast„ reac˛ie a religiei, a lumii ∫i a comunit„˛ii musulmane.

Revenind la libertatea de exprimare, lu‚nd Ón considerare tot ceea ce s-a Ónt‚mplat, putem spune c„ pe l‚ng„ libertatea de exprimare trebuie s„ existe responsabilitate, responsabilitate pentru ceea ce spui, pentru ceea ce faci, pentru modul Ón care te compor˛i fa˛„ de ceilal˛i din jurul t„u.

De fapt, a∫ putea spune c„ totul se rezum„ la o singur„ Óntrebare: care este limita libert„˛ii de exprimare? Unde se opre∫te aceasta ∫i dac„ se opre∫te undeva? A∫ spune c„ r„spunsul nu-l dau nici eu acum, ci l-au dat cu mult Ónainte al˛ii.

Libertatea de exprimare, orice tip de libertate Óntr-o democra˛ie adev„rat„, autentic„ se opre∫te acolo unde ofensezi sau r„ne∫ti drepturile altora. Œn numele acelora ale c„ror drepturi au fost Ónc„lcate de libera exprimare a altora, ast„zi v„ cer ∫i v„ rog s„ avem toleran˛„, respect ∫i s„ onor„m valorile morale ∫i spirituale ale tuturor minorit„˛ilor ∫i ale tuturor culturilor ∫i religiilor.

V„ mul˛umesc.

Dumitru Bentu

#43462

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îAcvariul“. Dintre toate componentele mediului, apa este elementul care l-a marcat definitiv pe pre∫edintele B„sescu. A cunoscut-o sub toate formele de agregare, a slujit-o cu devotament ∫i a r„spl„tit-o prin asumarea tuturor simbolurilor sale cu impact de reflexie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 Unul dintre acestea este acvariul sau a∫a credem, dup„ ce, la ∫edin˛a de bilan˛ a Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor din preziua Œnt‚mpin„rii Domnului, le-a dezv„luit participan˛ilor — alia˛i ∫i plutonocra˛i —, modul Ón care poate fi urm„rit„, analizat„ ∫i evaluat„ societatea rom‚neasc„, asimilat„ unui surprinz„tor ∫i relevant acvariu. Rolul s„u, ca pre∫edinte juc„tor, este doar de a agita apele ∫i spectacolul oferit de ihtiofauna captiv„ este total.

Ce observ„ Domnia sa, cu deta∫area pe care ˛i-o impune lini∫tea fostelor chilii din Dealul Cotrocenilor? Observ„ adev„rate bancuri de piranha, de fapt, grupuri de interese nelegitime ∫i pe care, de acum Óncolo, le va numi mafiote. Ultima no˛iune nu-i este Ón totalitate accesibil„ semantic, Óntruc‚t structurile mafiote sunt expresia apogeului infrac˛ional, iar utilizarea crimei Ón atingerea scopului este un _modus operandi_ . Parc„ este, totu∫i, prea mult.

Prin Ónot„toarele f„r„ grai — Guvernul ∫i presa —, iat„-l pe premier acuzat c„ a emis ordonan˛e, simple ∫i de urgen˛„, Ón favoarea grupurilor deja amintite. Œl secondeaz„ Óndeaproape vicepremierul George Copos, implicat Ón scandalul îLoteria“, ∫i care speculeaz„ Ón favoarea sa statutul de Ónvinuit, Ón detrimentul celui de inculpat.

Codu˛ ™ere∫, titularul de la M.E.C., cel care l-a suspectat de t„inuire, este acuzat c„ a semnat un contract p„gubos cu firma elve˛ian„ VA-TEC.

Eugen Nicol„escu, mult-l„udatul ministru reformator al s„n„t„˛ii, este puternic tamponat, pentru c„ nu respect„ hot„r‚rile judec„tore∫ti. Dac„ n-a avut un avocat de talia Elenei Udrea, care s„-i rezolve problemele Ón doar 24 de ore, acum i se preg„te∫te externarea.

Prietenul de-o via˛„ (evident, luxoas„) al premierului, Dinu Patriciu, Ó∫i folose∫te rela˛iile pentru a ie∫i basma curat„ din Dosarul îRompetrol“.

Presa este prezent„ prin nominaliz„ri sau aluzii, mai mult sau mai pu˛in subtile, fiind implicat„, nici mai mult, nici mai pu˛in, Ón îdiscreditarea institu˛iilor statului“. Nume grele ale jurnalismului rom‚nesc, puternici formatori de opinie nu scap„ ochiului vigilent al pre∫edintelui.

îRespect„m presa ∫i credem Ón ea“, spunea Ón campania electoral„. Se vede acum!

Œn jurul Domniei sale, lini∫te ∫i pace, doar c‚te un consilier preziden˛ial p„r„se∫te discret gr„dinile Cotrocenilor, ame˛it de fumul de t„m‚ie ∫i ambrozie paradisiac„ din Deal.

Cucernici ∫i supu∫i, pedi∫tii de frunte Ói ˛in isonul, uneltind cu discre˛ie ∫i bun„ cunoa∫tere Ómpotriva fra˛ilor din P.N.L., Ón numele trandafirului.

Stima˛i colegi,

Atitudinea domnului pre∫edinte B„sescu ar putea fi catalogat„ ca una curajoas„. Numai c„, ∫i de data aceasta, nu nominalizeaz„, nu concretizeaz„ prin exemple, nu sus˛ine cu argumente ceea ce ∫tie. Nu ne mai Óntreb„m de ce n-o face, este treaba Domniei sale. Numai c„ ar trebui s„ ∫tie urm„toarele: Ón cele mai multe cazuri, curajul este expresia lipsei de solu˛ii.

Curaj, domnule pre∫edinte, intra˛i Ón acvariu! V„ mul˛umesc.

Paul Magheru

#52295

Am fi bucuro∫i s„ putem convinge pe parcursul acestei interven˛ii c„ apelul nostru nu are nimic ceremonios, nici oracular, ci Óndeamn„ la o ac˛iune de permanent„ ∫i stringent„ actualitate.

Eram elev de liceu pedagogic, c‚nd profesorii no∫tri, pentru a ne flata îriscul“ alegerii profesionale, ne-au recomandat s„ citim romanul îApostol“ de Cezar Petrescu.

P„str‚nd intact„ nostalgia ∫colii pe care am absolvit-o, azi sunt obligat s„ recunosc c„ ea nu mai corespunde exigen˛elor actuale, impuse de spa˛iul european al cunoa∫terii ∫i mobilit„˛ii profesionale.

Œn via˛„ totul curge, se schimb„, desigur, nu ca B„sescu, c‚nd Ói iese un porumbel din gur„. Totul evolueaz„, se mondializeaz„. Omul cu cartea Ón m‚n„ era imaginea caracteristic„ a Rena∫terii din vremurile moderne, a∫a cum omul cu m‚inile Ómpreunate a rug„ciune era emblema Evului Mediu, iar imaginea caracteristic„ a omului de ast„zi este Ón fa˛a calculatorului. De aici, ∫i nevoia de a continua ∫i a intensifica programul de computerizare a ∫colilor, oric‚t de mici sau periferice ar fi ele, aparent neÓnsemnate.

Suntem printre pu˛inele ˛„ri din lume care asigur„m educatoarelor ∫i Ónv„˛„torilor de pe primele trepte ale Ónv„˛„m‚ntului doar o preg„tire medie, liceal„. Aceast„ categorie profesional„, pe drept cuv‚nt apostolic„, merit„ un statut ∫tiin˛ific, social, psihologic ∫i financiar mai bun. Œn limba greac„, de unde provine termenul, adjectivul substantivizat _apostolos_ Ónsemna îtrimis departe“, adic„ delegat, deputat, prin extensiune, orice expedi˛ie sau misiune. Primii apostoli desigur c„ sunt trimi∫i ai lui Dumnezeu, dar cei de ast„zi sunt trimi∫ii intereselor poporului, ai na˛iunii.

Azi, desigur c„ cei mai mul˛i navigheaz„ pe Internet ∫i nu mai umbl„ pe jos, de∫i sunt Ónc„ multe cadre didactice, mai ales de la ˛ar„, care fac naveta cu ce pot.

Œnvestitura primordial„ a dasc„lului adev„rat, Óns„, nu o schimb„ nimeni, ea este aceea ca prin misiunea de trimis dezinteresat, de apostol, poate f„r„ s„ ∫tie, este trimisul neamului, s„ lumineze calea copiilor ce p„∫esc pentru Ónt‚ia oar„ Óntr-o institu˛ie de Ónv„˛„m‚nt.

Preg„tirea corespunz„toare a acestor misionari cade Ón sarcina noastr„, a parlamentarilor, senatori ∫i deputa˛i, ∫i, bineÓn˛eles, a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Dac„ r„scolesc bine etimologia termenului, deputa˛ii sunt tot un fel de îapostoli“, adic„ trimi∫i sau delega˛i Ón Legislativ, pentru a servi interesele poporului, inclusiv ale cadrelor didactice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 Reflec˛iile acestea, esen˛iale pentru cauza pe care o pled„m, mi-au fost sugerate de un ordin al ministrului Mihail H„rd„u, din 16 noiembrie 2005, de data aceasta pe nedrept ironizat, prin care, Óncep‚nd cu anul ∫colar 2006—2007, pentru a doua oar„ dup„ Revolu˛ia din 1989, se desfiin˛eaz„ liceele pedagogice, mai exact, calificarea profesional„ educatoare, Ónv„˛„tori din profilul pedagogic al filierei voca˛ionale.

Printr-un ordin al ministrului Andrei Marga, preg„tirea educatorilor ∫i Ónv„˛„torilor urma s„ se fac„, Óncep‚nd cu 1999—2000, prin colegiile universitare de institutori. Œn lips„ de inspira˛ie, Ómi amintesc perfect, era la o conferin˛„ a rectorilor de la Oradea, ministrul Marga a acceptat, pentru a nu l„sa f„r„ p‚ine cadrele didactice de la fostele licee pedagogice, Ónfiin˛area unor specializ„ri necerute de nimeni, propuse la disperare: bibliotecar ∫colar, documentarist, c‚nd sunt deja suficiente specializ„ri universitare de biblioteconomie ∫i ∫tiin˛a inform„rii, instructor animator, pedagog ∫colar ∫.a.m.d.

Din c‚te cunoa∫tem noi, ∫i ast„zi Ó∫i pierd timpul la aceste specializ„ri doar cei care nu au prins un loc mai bun Ón Ónv„˛„m‚ntul liceal. Dac„ se dore∫te un serviciu tineretului ∫colar, aceste specializ„ri, care nu mai au nevoie de o preg„tire special„ ∫i nu-∫i g„sesc un loc pe pia˛a muncii, ar trebui desfiin˛ate imediat.

Andrei Marga, dorind s„ fac„ reforma Óntr-o singur„ zi, a sc„pat lucrurile de sub control. Ordinul era ca nouÓnfiin˛atele colegii universitare de institutori s„ func˛ioneze numai acolo unde sunt specializ„ri psihologice ∫i ∫tiin˛ele educa˛iei acreditate. Colegiile, aduc„toare de bani, s-au Ónmul˛it ca ciupercile dup„ ploaie, au devenit o fabric„ de diplome, pe alocurea, Ón institu˛ii pirat, f„r„ acoperire ∫tiin˛ific„, didactic„ ∫i metodic„. C‚teva dintre ele, la o interven˛ie a noastr„, au fost desfiin˛ate prin hot„r‚re de guvern.

Preg„tirea meseriei de baz„ a na˛iunii, ce tragedie, a fost compromis„, ∫i ministrul Ónv„˛„m‚ntului, Ón lipsa unei solu˛ii mai europene, altul de dup„ Marga, Ecaterina Andronescu, a fost obligat„ s„ reÓnfiin˛eze liceele pedagogice. Ca o solu˛ie momentan„, reparatorie, recunosc, am fost ∫i noi de acord cu dumneaei.

Intervenim azi cu recomandarea expres„ ca noul ministru s„ nu mai repete gre∫elile trecutului. Preg„tirea profesorilor din Ónv„˛„m‚ntul primar ∫i pre∫colar Ón universit„˛i este inevitabil„. Nu neap„rat fiindc„ ne cere compatibilizarea cu pia˛a european„ a profesiilor, dar primii dasc„li ai na˛iunii, educatoarele ∫i Ónv„˛„torii, a∫a cum am mai spus, merit„ un statut didactic, social ∫i financiar mai bun.

Azi func˛ioneaz„ nejustificat dou„ trasee paralele ∫i inegale de formare a cadrelor didactice pentru Ónv„˛„m‚ntul primar ∫i pre∫colar: liceele pedagogice ∫i colegiile universitare de institutori. Œn condi˛iile c‚nd ambele au fost desfiin˛ate, at‚t liceele pedagogice, c‚t ∫i colegiile universitare de institutori, ∫i se Ónlocuiesc cu o specializare nou„, de licen˛„, pedagogia Ónv„˛„m‚ntului primar ∫i pre∫colar, cu o durat„ de 3 ani ∫i 180 de credite, ca orice specializare universitar„, se impune o mai bun„ ∫i riguroas„ organizare a noii forme de Ónv„˛„m‚nt.

Pledeaz„ Ón favoarea ei argumente imbatabile: o mai bun„ preg„tire ∫tiin˛ific„ ∫i metodic„ de nivel superior, lichidarea inegalit„˛ii de statut ∫i salarial„ Óntre cadrele didactice din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar...

Paul Magheru

#59109

Pledeaz„ Ón favoarea ei argumente imbatabile: o mai bun„ preg„tire ∫tiin˛ific„ ∫i metodic„, de nivel superior; lichidarea inegalit„˛ii de statut ∫i salarial„ Óntre cadrele didactice din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar; condi˛ionarea accesului la cariera didactic„ Ón Uniunea European„ de absolvirea unei forme de Ónv„˛„m‚nt superior; maturitatea psihologic„ a studen˛ilor, inclusiv preachizi˛iile cognitivcomportamentale dob‚ndite Ón perioada studiilor liceale etc.

Pentru un debut mai fericit ∫i sigur al noii forme de Ónv„˛„m‚nt, pedagogia Ónv„˛„m‚ntului primar ∫i pre∫colar, ne permitem c‚teva sugestii izvor‚te din experien˛a noastr„ didactic„ ∫i parlamentar„:

— ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii trebuie s„ emit„ un ordin prin care, Óncep‚nd din anul ∫colar 2006—2007, s„ aib„ dreptul s„ organizeze aceast„ specializare numai institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt superior care au specializarea de psihologie ∫i ∫tiin˛ele educa˛iei, acreditate;

— tot p‚n„ la toamn„ s„ se elaboreze un plan de Ónv„˛„m‚nt na˛ional ∫i o program„ ∫colar„ unic„, obligatorie pentru toate institu˛iile care organizeaz„ aceast„ specializare; indiferent c„ este din Oradea sau Gala˛i, dasc„lul trebuie s„ aib„ aceea∫i preg„tire metodico-∫tiin˛ific„ unic„, na˛ional„;

— preg„tirea viitorilor profesori pentru Ónv„˛„m‚ntul primar ∫i pre∫colar s„ fie Óncredin˛at„ exclusiv Facult„˛ilor d Psihologie ∫i ™tiin˛ele Educa˛iei, indiferent de forma intern„ de organizare, pe catedre sau departamente, singurele care dispun de resursele umane, metodico∫tiin˛ifice ∫i materiale corespunz„toare.

Profesionalizarea carierei didactice ar urma s„ se fac„ prin dou„ structuri: catedre sau departamente de pedagogia Ónv„˛„m‚ntului primar ∫i pre∫colar din cadrul Facult„˛ilor de Psihologie ∫i ™tiin˛ele Educa˛iei (conform autonomiei organizatorice a universit„˛ilor sunt posibile ∫i alte structur„ri) ∫i Departamentele de Preg„tire ∫i Perfec˛ionare a Personalului Didactic (D.P.P.P.D.).

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 Misiunea celor dou„ organisme este diferit„ ∫i trebuie delimitat„, altfel nu ∫i-ar justifica existen˛a. D.P.P.P.D.-urile au fost create dup„ modelul interbelic, pentru formarea ini˛ial„ strict Ón domeniul psihopedagogic ∫i metodic, menit„ s„ asigure accesul la catedr„ al licen˛ia˛ilor, indiferent de specializarea dob‚ndit„ (filolog, traduc„tor, translator, bibliotecar, inginer, medic, economist etc.). Studentul debutant, la cerere, poate parcurge dou„ programe de formare ini˛ial„, de specialitate ∫i psihopedagogic„. Dac„ are modulul psihopedagogic de 30 de credite poate s„ lucreze Ón Ónv„˛„m‚nt. Definitivarea Ón Ónv„˛„m‚nt mai este condi˛ionat„ de Ónc„ 30 de credite dob‚ndite prin masterat didactic.

Formarea ini˛ial„ a profesorilor pentru Ónv„˛„m‚ntul primar ∫i pre∫colar are inevitabil modulul psihopedagogic ∫i metodic inclus. Ea este o specializare ca oricare alta, Óntr-o carier„ didactic„ precis„, delimitat„ profesional de modulul psihopedagogic parcurs de cei care doresc s„ fie profesori Ón Ónv„˛„m‚ntul gimnazial, liceal sau universitar. Aceast„ preg„tire psihopedagogic„ ini˛ial„, restr‚ns„ doar la modulul psihopedagogic, este asigurat„ de D.P.P.P.D. sau viitoarele masterate didactice, conform Legii nr. 288/2005.

Sper„m ca interven˛ia noastr„ s„ contribuie la modernizarea ∫i europenizarea meseriei apostolice a unei na˛iuni, profesor pentru Ónv„˛„m‚ntul primar ∫i pre∫colar.

Andrian Sirojea Mihei

#62817

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

îS.O.S. Televiziunea M.T.C. Constan˛a!“

Stima˛i colegi,

Œn decursul anului trecut am tras un semnal de alarm„ cu privire la situa˛ia angaja˛ilor Societ„˛ii M.T.C. Constan˛a, cunoscuta televiziune de la malul m„rii. Acest semnal de alarm„ exprim„ durerea ∫i nevoile pe care angaja˛ii acestei companii de stat le tr„iesc de la Ónceputul anului 2005, acutiz‚nd, totodat„, criza de la sf‚r∫itul anului 2005 ∫i Ónceputul lui 2006. R„spunsurile primite de la Ministerul Transporturilor, de˛in„torul Companiei M.T.C., au fost neelocvente, solu˛iile propuse fiind nereale sau inaplicabile.

## Stima˛i colegi,

Voi da citire c‚torva fragmente din Scrisoarea deschis„ c„tre pre∫edintele Rom‚niei, transmis„ de angaja˛ii M.T.C. ieri, 6 februarie 2006:

## îStimate domnule pre∫edinte,

Colectivul de redactori ∫i tehnicieni ai Televiziunii M.T.C. din Constan˛a v„ cere ajutorul ∫i v„ prezint„ situa˛ia critic„ Ón care se afl„ aceast„ institu˛ie. La Ónceputul lunii februarie a anului 2006, restan˛ele financiare c„tre angaja˛i sunt foarte mari, iar societatea a acumulat datorii c„tre bugetul de stat, furnizori ∫i angaja˛i de aproximativ 5 miliarde de lei.

Cei care am r„mas s„ lucr„m Ón continuare aici am primit Ón urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni avansul pentru luna august a anului 2005. Din p„cate, Ón afara lipsurilor financiare, ne-am izbit periodic de lipsa solu˛iilor viabile venite din partea Ministerului Transporturilor, cel care este, de altfel, unicul ac˛ionar al Televiziunii M.T.C. Dup„ multe promisiuni ∫i Óncerc„ri nereu∫ite, ne afl„m din nou Ón impas.

De∫i ∫tim c„ numele ei a fost p„tat de scandaluri politice ∫i financiare, noi, cei 14 angaja˛i care am mai r„mas s„ muncim, nu vrem dec‚t s„ afl„m un singur r„spuns: care este viitorul nostru?

Œntr-o ˛ar„ care se vrea integrat„ Ón Uniunea European„ Ón 2007, este strig„tor la cer ca salaria˛ii unei televiziuni Ón care ac˛ionar majoritar este statul s„ munceasc„ f„r„ a fi pl„ti˛i cu lunile, Ón acest fel Ónc„lc‚ndu-se flagrant drepturile omului ∫i cele constitu˛ionale.

Noi am agrea Ón acest moment orice solu˛ie, inclusiv cea a v‚nz„rii televiziunii, pentru a avea siguran˛a recuper„rii banilor munci˛i ∫i a continuit„˛ii activit„˛ii noastre.

Oamenii au ajuns acum la cap„tul r„bd„rii, pentru c„ la sf‚r∫itul lunii noiembrie a anului 2005 au primit asigur„ri din partea domnului secretar de stat Galiatatos c„ p‚n„ Ón s„rb„tori Ó∫i vor recupera banii.

Din p„cate, situa˛ia r„m‚ne la fel. Practic, din aceast„ lun„ nu mai exist„ bani pentru ca angaja˛ii s„ mai poat„ primi ceva din restan˛ele salariale. Televiziunea M.T.C., considerat„ c‚ndva televiziunea marinarilor, moare Óncet, dar sigur... precum ∫i flota...“.

Astfel Óncheie aceast„ scrisoare un colectiv care, Óntr-un an de zile, de la 45 de angaja˛i, a ajuns la 14, num„r impropriu pentru ca o televiziune, fie ea ∫i local„, s„-∫i dezvolte activitatea, angaja˛i care a∫teapt„ o solu˛ie: fie reÓnceperea finan˛„rii, fie privatizarea.

Stima˛i colegi,

Chiar dac„ acest caz ar fi fost unul singular de pe tot teritoriul Rom‚niei ∫i tot a∫ fi m‚hnit ∫i revoltat! Sper ca m„car dup„ un an de tergivers„ri, angaja˛ii statului, cet„˛eni ai Rom‚niei, s„ primeasc„ o solu˛ie real„, demn„ de anul 2006, premerg„tor integr„rii Ón Uniunea European„.

V„ mul˛umesc.

Ovidiu Victor Gan˛

#66349

îSibiu — Capital„ cultural„ european„ — 2007“ Doamn„ pre∫edint„,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Recent, Ón Comisia de cultur„ a Parlamentului European s-a discutat pe marginea unui document al Comisiei Europene privitor la modul Ón care pe viitor se va decide Proiectul îCapitale culturale ale Europei“.

Acest document con˛ine ∫i o succesiune Ón care ˛„rile membre vor organiza acest eveniment, Óncep‚nd cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 2009, Ón tandem: un membru vechi Ómpreun„ cu unul nou. Prima pereche este Austria ∫i Lituania (ora∫ele Linz ∫i Vilnius).

Dup„ ce aceast„ succesiune a fost stabilit„, s-a pus problema Rom‚niei ∫i Bulgariei, adic„, undeva, prin 2019! Am avut ∫ansa extraordinar„ ca Luxemburgul s„ propun„ acest parteneriat Sibiului pentru 2007, Bulgaria r„m‚n‚nd pentru 2019.

Practic, Sibiul este primul ora∫, iar Rom‚nia prima ˛ar„ est-european„ care se bucur„ de acest privilegiu. Suntem deschiz„torii de drum ∫i deci ne revine o responsabilitate enorm„. C‚nd spun aceasta, m„ refer at‚t la sibieni, administra˛ia municipiului, c‚t ∫i la Rom‚nia, Ón ansamblu.

Proiectul trebuie s„ fie o reu∫it„, pentru a ar„ta Uniunii Europene c„ noul membru, Rom‚nia, ∫tie s„ gestioneze proiecte europene la fel de bine ca ∫i ceilal˛i membri, eviden˛iindu-se prin cultura proprie, de care trebuie s„ fim m‚ndri.

Un astfel de succes necesit„ un efort na˛ional. Mul˛umim deci tuturor acelora care, p‚n„ Ón prezent, au avut o contribu˛ie concret„ la Proiectul îSibiu — Capital„ cultural„ european„ — 2007“: Parlamentul Rom‚niei, Guvernul Rom‚niei, organiza˛ii neguvernamentale, parteneri externi, ambasade ale unor ˛„ri membre ale Uniunii Europene, rug‚ndu-i totodat„ s„-∫i intensifice eforturile de sus˛inere.

Totodat„, este de datoria noastr„ s„ g„sim noi parteneri Ón realizarea proiectului. Avem nevoie de o campanie profesionist„ de promovare extern„, la care m„ voi asocia, Ón calitate de deputat de Sibiu ∫i de observator la Parlamentul European, pe Óntreg parcursul anului 2006.

V„ mul˛umesc.

Emil Radu Moldovan

#68610

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îReforma Ón agricultur„ Ó∫i flutur„ neputin˛a“

Marea reform„ din agricultur„ s-a dovedit a fi o cacealma, iar perspectiva pentru anul 2006 e tot mai sumbr„ pentru ˛„ranul rom‚n. Œn condi˛iile Ón care 40% din popula˛ia Rom‚niei tr„ie∫te din agricultur„, v„ cer s„ fi˛i mai responsabil, domnule ministru, ∫i mai atent la nevoile reale cu care se confrunt„ acest sector.

Modernizarea propus„ de dumneavoastr„ ascunde prea mult„ ineficien˛„ ∫i e Ón joc supravie˛uirea a milioane de rom‚ni, care au nevoie de fapte, nu de pove∫ti nemuritoare despre proiecte irealizabile. A˛i mers din gre∫eal„ Ón gre∫eal„ ∫i continua˛i s„ ne uimi˛i cu noi m„suri dezastruoase. Ajutorul promis sectorului agricol s-a materializat, Ón 2005, prin Ónjum„t„˛irea subven˛iilor, iar pentru 2006, ca noutate, v„ gr„bi˛i s„ anula˛i subven˛iile la gr‚u, porumb, floarea-soarelui, soia ∫i furaje, foarte importante tocmai pentru agricultorii din Transilvania. E normal„ reac˛ia de neÓncredere cu care

sunte˛i Ónt‚mpinat de ˛„ranul rom‚n, din moment ce v-a˛i demonstrat at‚t de clar neeficien˛a Ón reformarea sistemului.

A˛i criticat vehement politica dus„ de P.S.D. Ón domeniul agriculturii, dar, odat„ ajuns ministru, nu a˛i adus nici o Ómbun„t„˛ire concret„, iar lipsa rezultatelor e o dovad„ Ón acest sens. Sub conducerea dumneavoastr„, pre˛ul pentru gr‚u a sc„zut de la 5.000 la 2.000 de lei vechi/kilogram, iar importurile au sufocat produc˛ia intern„.

Ideea pentru implementarea unui sistem de subven˛ii pe cap de animal e o alt„ gre∫eal„, pe care sunte˛i ner„bd„tor s„ o aplica˛i. Consecin˛a va fi descurajarea performan˛ei ∫i a calit„˛ii.

Œn loc s„ lupta˛i pentru a ajuta dezvoltarea agriculturii, nu face˛i dec‚t s„ lovi˛i ∫i s„ limita˛i ˛„ranul rom‚n. Poate ne explica˛i de ce nu se mai cresc animale Ón ˛ar„, de ce importurile au sufocat produc˛ia intern„? F„r„ subven˛ii serioase, discut„m pove∫ti despre ferme moderne ∫i capacit„˛i de procesare.

C‚nd ˛„ranul va fi Óncurajat s„ produc„, c‚nd va avea pia˛„, c‚nd va ∫ti care va fi pre˛ul recoltei viitoare, informa˛ie Ón baza c„reia va putea s„ acceseze o surs„ de finan˛are bancar„ ∫i s„-∫i aleag„ tipul de cultur„ profitabil„, atunci vom putea spune c„ Ón Rom‚nia, ˛ar„ cu aspira˛ii de integrare european„, se face cu adev„rat agricultur„.

P‚n„ atunci, v„ invit, domnule ministru, s„ v„ pune˛i pe treab„ ∫i s„ l„sa˛i ca faptele s„ treac„ Ónaintea promisiunilor. Sunt convins c„ ∫ti˛i povestea cu butoiul gol care face t„r„boi... doar pentru c„ e gol. Din p„cate, o asociez mereu cu dumneavoastr„.

Mul˛umesc.

Angela Buciu

#73526

Doamn„ pre∫edinte,

Onorat„ asisten˛„,

M„surile luate Ón ultimele luni ale anului 2005 de Guvernul T„riceanu au bulversat opinia public„ ∫i cercurile intelectuale din Transilvania.

Prima mi∫care scandaloas„ a fost reÓnfiin˛area Funda˛iei îGojdu“ ca îentitate de drept public rom‚nomaghiar„“ (Formula AS, ianuarie 2006).

Œn realitate, Funda˛ia îGojdu“, cea legitim„, este o organiza˛ie rom‚neasc„ privat„, Ónfiin˛at„, conform testamentului arom‚nului Emanoil Gojdu, dup„ 1870, de mitropolitul Andrei ™aguna, ca legatar testamentar. A fost reÓnfiin˛at„ de doi preo˛i din Sibiu Ón 1990, sub arhip„storirea mitropolitului Antonie Pl„m„deal„.

Funda˛ia de˛ine la Budapesta bunuri, Ón principal cl„diri, de circa 1 miliard euro, confiscate de statul comunist maghiar ∫i niciodat„ retrocedate rom‚nilor.

Prin noua formul„ agreat„ de Guvernul de la Bucure∫ti, rom‚nii ies p„c„li˛i, deoarece Guvernul lor tranzac˛ioneaz„ ceva ce n-a de˛inut niciodat„, ced‚nd bunurile respective Guvernului ungar, Ónc„lc‚ndu-se acordurile bilaterale ∫i reglement„rile interna˛ionale. Guvernul maghiar a v‚ndut deja, Ón 2004, unei companii israeliene, bunurile l„sate de Emanoil Gojdu.

Pentru funda˛ia care acorda burse elevilor ∫i studen˛ilor rom‚ni ∫i maghiari merituo∫i, Guvernul rom‚n trebuie s„ cotizeze bani de la buget, de∫i bunurile lui Gojdu de la Budapesta produc ∫i ast„zi venituri importante p„r˛ii ungare. O afacere jalnic„!

A doua aventur„ Ón curs de desf„∫urare, f„r„ precedent Ón istoria Europei moderne: retrocedarea a circa 800.000 hectare de p„duri, a∫a-numitele composesorate, p„duri care n-au fost niciodat„ Ón proprietatea etnicilor maghiari din Rom‚nia. Sute de ani, Curtea de la Viena ∫i, mai t‚rziu, Curtea de la Budapesta au dat mun˛i Óntregi Ón folosin˛a secuilor. Pe aceste composesorate, vine, Ón 2005, Guvernul T„riceanu ∫i Ói transform„ Ón proprietari.

Tot Ón curs de desf„∫urare, Guvernul se afl„ pe punctul de a restitui complet centrele istorice ale ora∫elor din Transilvania: Cluj, Arad, Oradea, Bra∫ov, Timi∫oara, T‚rgu-Mure∫, Baia Mare etc. Dup„ calculele exper˛ilor imobiliari, ar dep„∫i 15 miliarde euro. Aceste propriet„˛i au fost revendicate de culte religioase ∫i organiza˛ii maghiare care, ca ∫i Ón cazul p„durilor, nu le-au avut niciodat„ Ón proprietate.

De re˛inut: nu este vorba de bisericile ca atare, ci de licee, spitale, internate, hoteluri, muzee, palate, sedii administrative ∫i altele, cu destina˛ie laic„, construite de coroana maghiar„ ∫i austriac„ din bani publici, adic„ ∫i din munca ∫i d„rile iobagilor ∫i gr„nicerilor rom‚ni din Ardeal care, din 1437 p‚n„ Ón 1918, au fost considera˛i îpopula˛ia tolerat„“, de∫i au fost majoritari Ón Transilvania.

Vine, a∫adar, Guvernul T„riceanu ∫i, f„r„ a ˛ine seama de regimul juridic real al imobilelor respective, face cadou cultelor maghiare, Ón mod anticonstitu˛ional, o parte din sudoarea rom‚nilor asupri˛i de-a lungul secolelor.

Aceast„ retrocedare este, de fapt, o Ómpropriet„rire ∫i se neag„ actul Marii Uniri de la 1918, pentru c„, la acea dat„, Rom‚nia, ca stat succesor, a devenit proprietar al tuturor bunurilor care au apar˛inut statului ungar.

Solicit pre∫edin˛iei s„ se sesizeze. Cred c„ ne g„sim Ón fa˛a unui act de tr„dare a interesului na˛ional ∫i de dezmembrare a statului rom‚n.

V„ mul˛umesc.

Cornelia Ardelean

#77034

Doamn„ pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Pozi˛ia exprimat„ de senatorul U.D.M.R. György Frunda la Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei este cel pu˛in curioas„ dac„ ne raport„m la faptul c„ Domnia sa a fost de dou„ ori consecutiv candidatul uniunii la Pre∫edin˛ia Rom‚niei. Altfel spus, unul dintre cei mai elegan˛i ∫i inteligen˛i politicieni rom‚ni, care a vurt chiar s„ conduc„ Rom‚nia, cu rom‚ni ∫i unguri Ómpreun„, spre o Europ„ unit„, a ajuns, acum, s„ recomande la A.P.C.E. eliminarea sintagmei de îstat na˛ional“ din Constitu˛ia Rom‚niei. Asist„m la o atitudine greu de Ón˛eles din partea senatorului U.D.M.R. care, Óns„, nu se putea dezice Ón nici un fel de pozi˛ia oficial„ a partidului din care face parte, Ón ciuda particip„rii uniunii la actuala coali˛ie de guvern„m‚nt. F„r„ a-i c„uta circumstan˛e atenuante colegului parlamentar, nu pot s„ nu m„ Óntreb care ar fi fost opinia sa dac„ ar fi fost ales pre∫edinte al tuturor rom‚nilor?! Cum ar fi interac˛ionat ideea sa de eliminare a statului na˛ional din Constitu˛ie cu op˛iunile evident rom‚ne∫ti ale popula˛iei majoritare?

Candidatul U.D.M.R. la Pre∫edin˛ia Rom‚niei din 1996 ∫i 2000 afirma c„ printre problemele pe care Ó∫i propune s„ le rezolve se afl„ retrocedarea bunurilor biserice∫ti, Ónfiin˛area unei universit„˛i maghiare ∫i oprirea exodului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 tinerilor c„tre Occident. Nici un cuv‚nt despre autonomia teritorial„ ∫i cultural„, nici un cuvin˛el despre modificarea Constitu˛iei.

Pe de alt„ parte, este c‚t se poate de clar c„ nici György Frunda ∫i nici un alt maghiar nu ar fi putut ajunge niciodat„ pre∫edinte al Rom‚niei. Aceast„ realitate nu este, Óns„, Óndeajuns de suficient„ pentru a ne face s„ uit„m c„ senatorul U.D.M.R. a fost votat de un num„r destul de mare de aleg„tori neao∫i rom‚ni. De aici Óns„ p‚n„ la a reprezenta Rom‚nia la institu˛iile europene de talia Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei cu mesaje discre˛ionare ∫i antina˛ionale este un drum lung ∫i de neÓn˛eles.

Consider„m c„ orice fel de recomand„ri ar avea colegul nostru de coali˛ie, nu numai pe tema minorit„˛ilor na˛ionale, acestea trebui s„ ˛in„ seama, Ón primul r‚nd, de exprimarea unor puncte de vedere ale Rom‚niei ∫i ale interesului nostru na˛ional, nu alte interese. György Frunda este pre∫edintele delega˛iei Parlamentului Rom‚niei la Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei ∫i el trebuie s„-∫i asume ∫i s„-∫i Ón˛eleag„ aceast„ calitate, nu s„ inten˛ioneze mi∫c„ri subversive pentru schimb„ri constitu˛ionale de neacceptat. Œn caz contrar, vom vota pentru retragerea urgent„ a acestei func˛ii senatorului U.D.M.R., pentru c„, Ón acest moment, Rom‚nia nu Ó∫i permite s„ piard„ teren Ón ceea ce prive∫te greu-cuceritul statut de ˛ar„-model Ón ceea ce prive∫te convie˛uirea dintre minorit„˛ile na˛ionale.

V„ mul˛umesc.

Viorel Pupez„

#80161

## **Domnul Viorel Pupez„:**

Bun„ diminea˛a, doamn„ pre∫edinte! Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi!

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îfiara nu se conduce dup„ legi, ci prin telefonul portocaliu“.

Œntr-o ˛ar„ unde func˛ioneaz„ mecanismele statului de drept, scandalul telefoanelor îinformative“ ne d„ mult de g‚ndit. Œn mod normal, dup„ tot circul de la Bucure∫ti, politicienii puterii ar trebui s„ fie mai aten˛i cu telefoanele.

Dup„ aproape un an de minciun„, tot portocalie, rom‚nii au asistat la un scandal pe care n-ar fi vrut s„-l vad„. Linia telefonic„ T„riceanu—B„sescu—Boto∫ a deconspirat un prim-ministru ∫i grupurile de interese ∫i un pre∫edinte care a recunoscut, cu senin„tate, c„ a min˛it o ˛ar„. F„r„ dubii, este vorba de imixtiunea politicului Ón justi˛ie. C‚te alte asemenea telefoane — imbold pentru bunul mers al justi˛iei — a mai dat premierul T„riceanu ∫i oare numai el aplic„ aceast„ metod„? Aceast„ practic„ denot„ un dispre˛ total fa˛„ de promisiunile electorale.

Toate aceste demersuri neortodoxe sunt transpuse ∫i la nivelul jude˛ului Bistri˛a-N„s„ud, pentru c„ este la mod„ la Bucure∫ti. Œnainte de promovarea celor dou„

hot„r‚ri de guvern din decembrie privind rectificarea de buget, este vorba de Hot„r‚rea de Guvern nr. 1600 ∫i nr. 1673, prin acela∫i telefon portocaliu, un deputat a str‚ns, Ón mod discre˛ionar, de la primarii care-i sunt colegi Ón Partidul Democrat cereri pentru alocarea de fonduri de la buget, le-a centralizat ∫i le-a trimis pachet pe masa de lucru a Guvernului. Este strig„tor la cer acest îblat“ cu democra˛ia ∫i cu legile care trebuie s„ guverneze o ˛ar„ ce se vrea Ón Uniunea European„.

Am asistat ∫i la ∫edin˛a de buget a Consiliului Jude˛ean Bistri˛a-N„s„ud, derulat„ dup„ aceea∫i schem„ a Alian˛ei îDeparte de Adev„r“. Propunem, dezbatem, ne opunem, prin telefon, ne conform„m cu disciplina de partid, ca s„ nu-i spunem dictatur„, ∫i vot„m!

Viorel Pupez„

#82192

Electoratul ∫i-a tot imaginat c„ actuala putere se g‚nde∫te s„ construiasc„ ceva. C‚nd aprobi bugetul trebuie s„ vizeze proiec˛ii de dezvoltare pe termen scurt, mediu ∫i lung, cofinan˛„ri de programe europene, lucr„ri de infrastructur„ pentru atragerea de investitori. C‚nd colo, bugetul s-a f„cut prin telefon, la fel cum s-au Ómp„r˛it banii ∫i prin cele dou„ hot„r‚ri de guvern.

Œn fa˛a a patru parlamentari ∫i a peste 20 de primari de toate coloraturile politice, un consilier jude˛ean democrat a fost nevoit s„ recunoasc„, dup„ ce a r„spuns la telefon, c„ a fost contactat de Ioan Oltean pentru a vota Ómpotriva intereselor ora∫ului pe care Ól reprezint„. Ce dovad„ mai trebuie c„ nu exist„ principii, legi ∫i îfilozofii“ Ón construc˛ia bugetar„, ci doar interese politice, transmise, mai nou, prin telefon?!

Parlamentarii Alian˛ei îDeparte de Adev„r“ din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud cred c„ bugetul na˛ional este averea lor. Gestioneaz„ banii publici ca pe propria feud„, distribuindu-i spre cumetri ∫i nepo˛i, pentru a-∫i crea influen˛„ politic„. Consilierii lor de la cabinetele parlamentare sunt pe posturi de mini∫tri Ón jude˛, solicit‚nd Ón mod imperativ primarilor propuneri pentru bugetele locale, liste cu obiective ce urmeaz„ a fi finan˛ate la presiunea politic„ a diver∫ilor capi din fruntea actualului Guvern.

Tot prin telefoane portocalii, doi consilieri din structura Consiliului jude˛ean, membri ai Partidului Social Democrat, au devenit, peste noapte, independen˛i. Ei au fost primii care au p„r„sit social-democra˛ia ∫i acum sunt umili˛i de actuala putere. Acela∫i algoritm de ∫antaj pe banii publici sau amenin˛„ri cu controale este folosit ∫i pentru atragerea primarilor P.S.D. Astfel, nu ne mai mir„ c„ liderul organiza˛iei jude˛ene P.N.L. convoac„ primarii P.S.D. la c‚rcium„, iar pentru un bob de linte ∫i promisiuni de∫arte Óncearc„ s„-i fac„ membri ai partidelor pe care le reprezint„.

Alian˛a îDeparte de Adev„r“ nu Ón˛elege c„ guvernarea nu se face prin rotocoalele de fum ale indienilor, gorni∫tii secolului al XIX-lea, sunetele de tob„ din jungla african„, scrisori trimise prin porumbei voiajori. Nici m„car prin telefon, fie el portocaliu. Apropo, oare liderii Alian˛ei îDeparte de Adev„r“ de la nivel na˛ional sau jude˛ean ∫tiu c„ portocaliul poate fi ∫i semn al geloziei distructive?! V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006

Mircea Ciopraga

#84977

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îRela˛ia dintre autorit„˛i ∫i grupurile de interese“.

Stima˛i colegi,

Cu privire la dezbaterea recent„ care s-a declan∫at Ón jurul problemelor legate de o eventual„ subjugare a statului rom‚n de c„tre grupurile de interese, a∫ remarca urm„toarele.

Sintagma îgrupuri de interese“ a fost utilizat„ Ón sens exclusiv negativ, neglij‚ndu-se cadrul legislativ intern care autorizeaz„ activitatea, Ón anumite condi˛ii, a grupurilor de interes economic. Este vorba de Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice.

Œn consecin˛„, grupurile de interese au fost supuse unor discredit„ri generale, care au indus percep˛ia c„ existen˛a Ón sine a unor grupuri de interese este un fapt ilegitim; precizarea adus„ mai t‚rziu Ón declara˛iile politice cum c„ ar fi vizate numai grupurile de interes nelegitime, precum ∫i etichetarea acestora cu sintagma îde tip mafiot“ a survenit tardiv, dup„ ce no˛iunea de grup de interes a fost deja compromis„.

Œn acest sens, cred c„ s-ar fi impus mai mult„ pruden˛„ Ón mesajele publice, Ón condi˛iile Ón care existen˛a unor organiza˛ii sau grupuri profesionale interesate de influen˛a favorabil„ a deciziilor autorit„˛ilor este extrem de nepopular„, gradul de corup˛ie fiind Ónc„ ridicat, iar ∫ansele ca aceste organiza˛ii sau grupuri s„ nu fie asociate corup˛iei sunt nule.

Œn acela∫i timp, nu se poate trece cu vederea faptul c„ mediul de afaceri din Rom‚nia s-a maturizat ∫i c„, Ón mod inevitabil, grupurile sale de interese au ∫i vor avea nevoie de serviciile unei activit„˛i legale de lobby.

Aceast„ activitate, c‚t ∫i percep˛ia corect„ asupra ei, este Óns„ grav afectat„ de faptul c„ legisla˛ia rom‚neasc„ Ón domeniu este lacunar„, nu include reglement„ri care s„ asigure suficient„ transparen˛„, posibilit„˛i ∫i limite clare ale activit„˛ii grupurilor de interese.

Situa˛ia recent„, mai ales, a f„cut clar ca, Ón lipsa unei legisla˛ii Ón domeniu, complete, delimitarea Óntre caracterul legal sau ilegal al unor grupuri de interese economice s„ fie greu de f„cut ∫i interpretabil„. De aici ∫i posibilitatea utiliz„rii in mod arbitrar, uneori, ∫i Ón interes populist, a sintagmei îgrupuri de interese“.

Œn Rom‚nia lobby-ul a fost folosit Ón special de investitorii str„ini, pu∫i Ón situa˛ia de a lucra cu institu˛ii imature, de a suporta rigorile unor legi pe care nu le Ón˛elegeau ∫i care se mai ∫i schimbau continuu. Œn ultima vreme Óns„ lobby-ul a fost practicat ∫i de companiile autohtone. Cererea Ón domeniu este Ón cre∫tere, mai ales

c„ aderarea preseaz„ mediul privat s„ g„seasc„ noi pun˛i de leg„tur„ cu factorii de decizie politic„ at‚t din Bucure∫ti, c‚t ∫i din Bruxelles.

Œn cursul acestui an, pe m„sur„ ce se apropie momentul integr„rii, este foarte probabil ca no˛iunile de lobby ∫i grupuri de interese s„ se men˛in„ Ón prim-plan, prilej cu care aten˛ia va trebui concentrat„ nu doar pe marcarea diferen˛ei dintre lobby ∫i trafic de influen˛„, ci ∫i pe consacrarea acestuia ca instrument de comunicare.

Este evident c„ un cadru deschis ∫i organizat al colabor„rii dintre institu˛iile statului ∫i diferitele grupuri de interese economice reduce gradul de utilizare a mijloacelor corupte, Ón favoarea mijloacele legale de persuasiune fa˛„ de autorit„˛i.

Experien˛a activit„˛ii de lobby din ˛„rile occidentale este deja o dovad„ c„ autorizarea func˛ion„rii acestui domeniu prezint„ mai multe avantaje dec‚t interzicerea sau nereglementarea lui.

Œn Parlamentul European, spre exemplu, exist„ un num„r de aproximativ 4.500 de grupuri de interese, Ónregistrate. Cele mai organizate ∫i mai influente sunt marile grupuri din industrie: industria chimic„, industria cimentului, industria de automobile, dar ∫i ONG-uri precum Greenpeace, Biroul European al Uniunii Consumatorilor ∫.a.

Grupurile de interese acreditate la Parlamentul European au acces permanent, pot s„ asiste la Óntrunirile comisiilor, pot merge la europarlamentari, pot s„ se Ónt‚lneasc„ cu ace∫tia, chiar ∫i Ón condi˛iile unei invita˛ii la un pr‚nz.

Important este c„ acestor grupuri de presiune, la fel ca ∫i demnitarilor europeni, le este impus un cod de conduit„ pe baza c„ruia trebuie s„-∫i indice sursele de finan˛are pentru a se putea Ónregistra, trebuie s„ accepte s„ nu divulge anumite informa˛ii ∫i nici s„ deranjeze lucr„rile Ón comisie.

Ca o concluzie, Rom‚nia trebuie s„-∫i asume existen˛a grupurilor de interese legitime ca pe un fapt firesc Óntr-o economie de pia˛„, dar s„ ia m„surile necesare care s„ asigure controlul asupra acestui domeniu de activitate, c‚t ∫i transparen˛a lui.

Actualul Executiv s-a sesizat deja Ón acest sens ∫i am convingerea c„ proiectul de act normativ pe care Ól preg„te∫te cu privire la regimul activit„˛ilor de lobby elimin„ problemele existente.

V„ mul˛umesc.

Drago∫ Petre Dumitriu

#90000

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îTeo Peter, pe c„r˛ile de vizit„ ale diploma˛ilor americani“.

Popula˛ia Rom‚niei s-a sim˛it crunt jignit„ ∫i nedrept„˛it„ de decizia unui tribunal american Ón leg„tur„ cu uciderea, Ón centrul Bucure∫tiului, a celebrului muzician rom‚n Teo Peter. Mai mult, refuzul oficialit„˛ilor S.U.A. de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 a oferi o alt„ posibilitate de responsabilizare penal„ a uciga∫ului, precum ∫i rezumarea oric„ror repara˛ii la aspecte materiale, financiare, i-a f„cut pe mul˛i lideri de opinie s„ exclame: îSuntem redu∫i la stadiul de colonie“.

Ca ∫i cum jignirea nu ar fi fost suficient„, unele oficialit„˛i americane au comentat, Óntr-o suprem„ b„taie de joc, c„ nici aceste repara˛ii financiare nu ar fi legale, ci reprezint„, de fapt, un gest de bun„voin˛„, de Óng„duin˛„ care, de fapt, dep„∫e∫te cadrul legal american! Cu alte cuvinte, colonia de aborigeni de la malul M„rii Negre nu Ón˛elege c„ un soldat american poate omorÓ pe oricine, oriunde, f„r„ s„ p„˛easc„ nimic.

Œn acest context, consider c„ este obliga˛ia mea, ca parlamentar ales al Rom‚niei, s„ Óncerc a ob˛ine m„car o repara˛ie moral„, at‚t pentru familia artistului, c‚t ∫i pentru demnitatea na˛iunii noastre. Ca atare, solicit Consiliului General al Municipiului Bucure∫ti, primarului general al Capitalei ∫i ministrului administra˛iei ∫i internelor emiterea de urgen˛„ a unei hot„r‚ri de modificare a numelui str„zii pe care se afl„ Ambasada Statelor Unite la Bucure∫ti, Tudor Arghezi, cu acela de Teo Peter. De altfel, cred c„ numele marelui poet ∫i ziarist Tudor Arghezi ar putea fi utilizat pentru o strad„ mai important„ ∫i care s„ nu g„zduiasc„ reprezentan˛a unei ˛„ri care Ón˛elege at‚t de pu˛in rom‚nii.

Consider c„ numirea str„zii pe care se afl„ Ambasada S.U.A. îTeo Peter“ nu este o ac˛iune cu caracter vindicativ, ci este o modalitate civilizat„, elegant„, prin care ar„t„m lumii Óntregi c„ Rom‚nia ∫i spiritul s„u milenar nu pot fi cump„rate cu desp„gubiri financiare, fie ele cu sau îf„r„ baz„ legal„“.

V„ mul˛umesc.

Monalisa G„leteanu

#92281

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi are titlul sub forma unei Óntreb„ri retorice: îCine are nevoie de o lege a calit„˛ii Ón educa˛ie?“

Con˛inutul proiectului de lege are un limbaj academic, elegant, dar cu sintagme teoretice f„r„ acoperire Ón practic„ ∫i care nu pornesc de la realit„˛ile Ónv„˛„m‚ntului actual din ˛ara noastr„, Ón consecin˛„, f„r„ aplicabilitate sistemului de Ónv„˛„m‚nt rom‚nesc. Ar produce numai haos ∫i dezordine Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt dac„ s-ar aplica Ón forma actual„.

Calitatea Ón Ónv„˛„m‚nt este absolut necesar„, dar un sondaj Ón r‚ndul cadrelor didactice referitor la con˛inutul acestei legi ∫i la ceea ce urmeaz„ s„ se produc„ la nivelul unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt conduce la trista concluzie c„, din p„cate, nu s-a Ón˛eles nimic sau, mai grav, s-au format percep˛ii deformate care vor avea ca efect haosul sau, Ón cel mai bun caz, constituirea a Ónc„ unei comisii Ónscrise Óntr-un dosar, la nivelul fiec„rei unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt.

Este foarte adev„rat c„ reforma Ón sistemul nostru de Ónv„˛„m‚nt este necesar„, dar nu trebuie f„cut„ numai de dragul reformei ∫i al schimb„rii cu orice pre˛, Ómprumut‚nd modele din alte state care nu au nimic Ón comun cu realit„˛ile ∫colii rom‚ne∫ti, cu at‚t mai mult cu c‚t Ón ˛„rile Uniunii Europene nu exist„ o lege a calit„˛ii cu un con˛inut similar.

De ce calitatea Ón Ónv„˛„m‚nt trebuie neap„rat Óncorsetat„ Óntr-o lege, mai ales una impus„ cu for˛a? Legi de aplicare a calit„˛ii nu exist„ Ón ˛„rile europene, exist„ numai recomand„ri pentru armonizarea a ceea ce Ónseamn„ calitate, din necesitatea cre„rii spa˛iului unic european al Ónv„˛„m‚ntului ∫i al cercet„rii ∫tiin˛ifice. Pot fi proiectate principii, metodologii cu aplicabilit„˛i punctuale, concrete, autorii acestora fiind Ón principal cadre didactice cu experien˛„, care lucreaz„ efectiv cu elevii/studen˛ii ∫i Ón mai mic„ m„sur„ teoreticieni ∫i pedagogi de seam„, care nu cunosc Óns„ realitatea din sistem.

De ce o lege a calit„˛ii trebuie aprobat„ prin ordonan˛„ de urgen˛„? De ce at‚ta grab„? Cui folose∫te? Cine pl„te∫te pre˛ul e∫ecului? Œn aceste zile, multe ∫coli din ˛ar„ nu au combustibil pentru a Ónc„lzi s„lile de clas„ ∫i elevii tremur„ de frig. Œn alte ∫coli se manifest„ forme de violen˛„ Ón r‚ndul elevilor, iar profesorii sunt Ón continuare umili˛i cu salarii aflate sub demnitatea oric„rui coleg de-al lor din Europa.

Acestea sunt problemele reale ale Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc Ón anul de preaderare la Uniunea European„!

De ce institu˛ii care func˛ioneaz„ bine, precum Consiliul Na˛ional de Evaluare ∫i Acreditare Academic„, respectiv Consiliul Na˛ional de Evaluare ∫i Acreditare a Œnv„˛„m‚ntului Preuniversitar, ∫i care au acumulat mult„ experien˛„ ∫i competen˛„ Ón domeniu, care au dovedit c„ ∫i f„r„ o lege a calit„˛ii pot promova calitatea Ón activitatea lor — au ridicat multe autoriza˛ii de func˛ionare unit„˛ilor ce nu Óndeplinesc standardele —, trebuie desfiin˛ate ∫i Ónlocuite cu altele, respectiv ARACIS ∫i ARACIP? L„s‚nd la o parte supradimensionarea numeric„ a personalului care urmeaz„ s„ fie angajat, ne punem Óntrebarea fireasc„: de unde vor proveni fondurile pentru plata salariilor? Din ce fonduri vor fi pl„tite comisiile ce asigur„ calitatea la nivelul fiec„rei unit„˛i ∫colare? Cu siguran˛„, a∫a cum s-a mai Ónt‚mplat ∫i cu alte îcomitete ∫i comi˛ii“, va exista doar un dosar al calit„˛ii total ineficient. Suplimentarea bugetar„ p‚n„ la 5% nu are drept scop plata unor salarii pentru institu˛ii ce trebuie, conform legii, s„ se autofinan˛eze.

Este lesne de Ón˛eles faptul c„ legiferarea ∫i institu˛ionalizarea calit„˛ii reprezint„ oportunitatea de asigurare a numeroaselor posturi clientelare Ón urma cre„rii unor agen˛ii na˛ionale de îasigurare“ a calit„˛ii Ón educa˛ie.

Sunt multe semne de Óntrebare, sunt multe de spus ∫i cu siguran˛„ promovarea acestei legi va fi un e∫ec al„turi de alte proiecte necugetate pe care le-a promovat actualul Guvern. Œn forma Ón care se prezint„ actualul proiect de lege, suntem Óndrept„˛i˛i s„ credem c„ aplicarea sa va avea ca efect ∫i mai mult haos ∫i dezordine fa˛„ de situa˛ia deja existent„ Ón sistem.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006

Marian Sorin Paveliu

#96891

## Stima˛i colegi,

Œn declara˛ia politic„ de ast„zi voi adresa o scrisoare deschis„ prin care solicit sprijinul liderului Grupului parlamentar al P.S.D. din Senat, domnul Ion Iliescu, pentru rezolvarea unor anomalii din sistemul sanitar.

Domnule senator,

V„ supun aten˛iei soarta a doi pacien˛i. Unul se bucur„ de o notorietate absolut„, fiind fost pre∫edinte al Rom‚niei ∫i actual senator P.S.D.

Cel de-al doilea este un pensionar oarecare, cu o pensie de trei milioane. Am‚ndoi au avut probleme grave de s„n„tate, pentru care au avut nevoie, la un anumit moment dat, de o coronarografie.

Numele ∫i situa˛ia clinic„ a celui dint‚i au fost larg mediatizate Ón luna mai a anului trecut. Nu mai este nici un secret, se nume∫te Ion Iliescu ∫i este, evident, vorba despre dumneavoastr„.

Cel de al doilea este anonim pentru mass-media ∫i ∫i-a c„utat de s„n„tate Ón urm„ cu o s„pt„m‚n„.

Cel dint‚i a beneficiat de toat„ aten˛ia cuvenit„ unui fost ∫ef de stat, protector ∫i coleg de echip„ al directorului Spitalului Elias, senatorul Sorin Oprescu, ∫i nu a trebuit s„ pl„teasc„ nimic pentru interven˛ia chirurgical„ efectuat„ la Spitalul Floreasca.

Cel de-al doilea a trebuit s„ se Ómprumute pentru a pl„ti la farmacia Spitalului Fundeni 2 milioane de lei pentru substan˛a de contrast, 100 de milioane de lei pentru m„nu∫i, electrozi de electrocardiogram„, dou„ fe∫i mari, dou„ fe∫i mici, cinci plicule˛e de comprese sterile etc., la care s-a ad„ugat costul medica˛iei de 240 de mii de lei pentru medicamentele administrate pe perioada celor trei zile de spitalizare.

Desigur, nici unul, nici altul nu ar fi trebuit s„ pl„teasc„ vreun ban, am‚ndoi fiind asigura˛i conform Legii sistemului asigur„rilor sociale de s„n„tate.

Œn pofida statutului social ∫i politic complet diferit, nu exist„ nici un cadru legal care s„ prevad„ faptul c„ unul dintre ei ar fi trebuit s„ pl„teasc„ materiale sanitare, iar cel„lalt nu.

V„ solicit, pe aceast„ cale, domnule senator Ion Iliescu, Ón spirit de solidaritate cu pacientul anonim ∫i cu mul˛i al˛ii ca el, s„ v„ al„tura˛i demersului meu ∫i s„ solicit„m Ómpreun„ ca Ón Legea reformei sanitare s„ se introduc„ dreptul pacientului de a se rambursa cheltuielile nejustificate f„cute pe durata spitaliz„rii pentru medicamente sau investiga˛ii la care are dreptul gratuit, conform legii, s„ se elimine prevederea conform c„reia demnitarii urmeaz„ s„ beneficieze de asisten˛„ medical„ discriminatorie Óntr-o unitate sanitar„ desemnat„ prin ordin

al ministrului s„n„t„˛ii, s„ se returneze acestui pacient, Ón mod demonstrativ, cheltuielile f„cute Ón mod nejustificat pentru materiale ∫i medicamente.

## Post-scriptum

Ar fi onorant pentru dumneavoastr„ s„ face˛i cunoscut ce firm„ a pl„tit suma de aproximativ 15 mii de euro pentru materialele sanitare ce v-au fost implantate de c„tre domnul doctor Dan Deleanu, de la Spitalul de Urgen˛„ Floreasca, ∫i s„ include˛i aceast„ sum„ Ón declara˛ia de avere la capitolul îVenituri“ sau la îSponsoriz„ri“.

Costache Mircea

#100113

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. îDestul cu fumigenele!“

Ca un corolar al dezastrului na˛ional actual, pre∫edintele Rom‚niei ne anun˛„ acum, Ón 2006, c„ mafia se afl„ nu prin cazinouri, nu prin subsoluri, nu prin locuri t„inuite, ascunse de teama urm„ritorilor, ci chiar pe masa Guvernului.

Noi spunem asta de mul˛i ani, am clamat-o Ón campaniile electorale, strig‚nd: îMafia sufoc„ Rom‚nia!“ ∫i îSus patria, jos mafia!“, pentru a-i trezi pe cona˛ionali la lupt„ pentru justi˛ie social„ ∫i dreptate na˛ional„.

Actualii descoperitori ai mafiei de pe masa Guvernului ne numeau extremi∫ti ∫i se chiverniseau, l„f„indu-se Ón Guvern.

Prin urmare, e cam t‚rziu s„ mai vin„ azi cineva s„ ne dezv„luie nout„˛i de ultim„ or„ despre statul de tip mafiot ∫i despre conspira˛ia politic„ pres„ — grupuri de interese.

Sper din tot sufletul c„ pre∫edintele-juc„tor nu Ónseamn„ juc„tor de table, de manele, sau juc„tor cu petarde ∫i artificii. Dac„ s-a ajuns, Ón sf‚r∫it, la vorba noastr„, a celor de la P.R.M., care am tras semnale de alarm„ pe toate canalele posibile cu privire la modul barbar Ón care a fost pulverizat patrimoniul public, Ón care au fost ruinate ∫i Ónstr„inate marile obiective industriale ∫i chiar resursele naturale ale ˛„rii, cu privire la modul s„lbatic Ón care s-au acumulat marile averi ale unora, atunci trece˛i la ac˛iune! Juca˛i, domnilor, dar nu v„ juca˛i! Trece˛i rapid la aplicarea legii! Confisca˛i toate averile realizate prin fraud„! Personal cer Consiliului Economic ∫i Social, Direc˛iei Generale de Statistic„ s„ calculeze media mondial„ a profitului pe fiecare domeniu al afacerilor, pentru fiecare activitate economic„ ∫i comercial„. ™i dac„ se va constata c„ la noi a fost cu mult dep„∫it„ rata profitului realizat de americani, japonezi, nem˛i, suedezi, francezi etc., atunci s„ le l„s„m a∫a-zi∫ilor afaceri∫ti Óntreprinz„tori ∫i negustori cinsti˛i doar partea din veniturile realizate p‚n„ la nivelul mediei mondiale a profitului, accept‚nd, prin absurd, c„ suntem ∫i noi la fel de acomoda˛i cu managementul corect ∫i cu practicile moderne, ca ∫i cei din ˛„rile cu democra˛ii consolidate, cu sute de ani de continuitate ∫i stabilitate Ón spate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 Dac„ se va constata c„ genialii no∫tri oameni de afaceri au dep„∫it de zeci sau de sute de ori nivelul profitului mondial Ón cei 16 ani de jaf na˛ional, s„ le l„s„m doar at‚t c‚t se putea acumula Ón condi˛ii normale, comparabile cu rata mondial„ a profitului pe fiecare domeniu. Restul, fabuloasele sume, ira˛ionalele averi — imobile, terenuri, limuzine, ambarca˛iuni, flotile ∫i alte bunuri — s„ le fie confiscate ∫i valorificate. Din acele averi, propun constituirea fondului na˛ional pentru combaterea s„r„ciei ∫i relansarea economic„ a ˛„rii. I-a∫ ruga pe evaluatori s„ ˛in„ cont ∫i de cheltuielile enorme, de c„l„toriile Ón str„in„tate, spre cele conturi din paradisurile fiscale, de opulen˛a traiului zilnic, de luxul exorbitant al conacelor, vilelor ∫i castelelor Ón care tr„iesc.

Rog, de asemenea, s„ se ˛in„ cont de suferin˛ele ∫i de umilin˛ele la care au fost supu∫i cei r„ma∫i f„r„ locuri de munc„, f„r„ mijloace minime de subzisten˛„, de s„r„cirea galopant„, de sinuciderile ∫i de disperarea marii mase de cet„˛eni, dezmo∫teni˛i ai regimurilor mafiote postdecembriste.

Dac„ e mafie la Guvern, dac„ e mafie Ón trusturile de pres„ sau Ón Parlament, dac„ e mafie Ón prim„rii, Ón prefecturi, Ón consilii jude˛ene, Ón poli˛ie, Ón parchete, Ón tribunale, Ón judec„torii, atunci nu mai e de ajuns s„ r„m‚nem la declara˛ii, la fumigene, la ar„t„ri de pisic„ ∫i la perfide jocuri de imagine. Œn lipsa ac˛iunilor ferme ∫i decisive pentru reÓnscrierea ˛„rii pe orbita normalit„˛ii, r„m‚n‚nd doar la stadiul de bune inten˛ii, de vorbe, de aluzii, se las„ impresia c„ se urm„re∫te, de fapt, doar panicarea momentan„ a clanurilor mafiote, cu scopul de a le speria ∫i de a le determina s„-∫i pl„teasc„ obolul c„tre noua putere.

Œn acela∫i timp, marii me∫teri Ón manipularea diversiunilor vor s„ obi∫nuiasc„ popula˛ia cu ideea c„ to˛i sunt la fel, to˛i sunt ho˛i, to˛i mint, to˛i fur„, c„ nu mai exist„ caractere ∫i competen˛e capabile s„ Ónf„ptuiasc„ binele public na˛ional.

Se merge chiar mai departe cu intoxicarea. Asist„m, mai nou, la Óncurajarea ofensivei unor interlopi care se erijeaz„ Ón binef„c„tori ai comunit„˛ilor, Ón reparatori ai dezastelor produse de calamit„˛i.

Statul rom‚n, sl„bit, subminat ∫i sleit de resurse ∫i de autoritate, se dovede∫te neputincios Ón a-∫i proteja cet„˛enii, ced‚nd locul s„u protector unor a∫a-zise ini˛iative private. A∫a au ajuns tot mai mul˛i rom‚ni, s„r„ci˛i ∫i lovi˛i de nenorociri, la m‚na unor miliardari din specul„ ∫i combina˛ii dubioase.

Dac„ oamenii abandona˛i Ón fa˛a calamit„˛ilor au ajuns s„ cer∫easc„ mila bog„ta∫ilor economiei de jungl„, atunci s„ le spunem s„ nu mai pl„teasc„ taxe ∫i impozite la stat, s„ pl„teasc„ la mafio˛i, la cei deveni˛i binef„c„tori ai na˛iei.

Dac„ au ajuns interlopii s„ le ridice case, pode˛e ∫i biserici din furt, din jaf, din specul„, din crim„ organizat„, vor ajunge oamenii s„ se Ónchine Ón bisericile acelea nu la Dumnezeu, ci la icoana interlopului salvator.

A∫a st‚nd lucrurile, ce valoare mai au azi avertismentele preziden˛iale ale noului agent constatator? Cine vrea s„ contribuie la redresarea ˛„rii confisc„ averile acumulate prin jaf ∫i-i red„ statului rom‚n dimensiunile fire∫ti ∫i autoritatea legal„.

Ave˛i puterea? A˛i promis dreptate ∫i adev„r? A˛i promis c„ ve˛i lupta cu corup˛ia? Lupta˛i, domnilor! Dar nu numai la televizor, ci ∫i pe ogor!

V„ mul˛umesc.

Anca Constantinescu

#106866

îUn parlamentar reprezint„ ˛ara ai c„rei cet„˛eni l-au ales“

S„pt„m‚na trecut„, Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei a recomandat Consiliului de Mini∫tri s„ invite toate statele membre s„ promoveze recunoa∫terea drepturilor culturale ale minorit„˛ilor Ón legisla˛iile na˛ionale. Recomandarea a fost ini˛iat„ de senatorul György Frunda, ∫eful delega˛iei parlamentarilor rom‚ni la A.P.C.E. Aparent nimic nu pare a fi Ón neregul„, dac„ am accepta faptul c„ un asemenea demers are la baz„ ra˛iunea de a invita toate celelalte state vizate de rezolu˛ia A.P.C.E. s„ urmeze modelul Rom‚niei.

Dar ∫tim cu to˛ii c„ propunerea lui Frunda, devenit„ recomandare la data de 26 ianuarie 2006, propune l„rgirea sensului de na˛iune. Mai mult dec‚t at‚t, Frunda declar„ c„ el nu reprezint„ Rom‚nia la Strasbourg ∫i pre∫edintele U.D.M.R. vine ∫i afirm„ c„ acesta reprezint„ Ónt‚i interesele maghiarilor Ón Rom‚nia. Halal loialitate fa˛„ de Rom‚nia! De∫i cuv‚ntul loialitate nu Ó∫i g„se∫te locul Ón aceast„ situa˛ie ∫i cei implica˛i nu sunt demni de un asemenea atribut.

Rom‚nia nu poate fi considerat„ o ˛ar„ c„reia s„ i se poat„ da vreo lec˛ie Ón privin˛a protec˛iei drepturilor minorit„˛ilor. Rom‚nia este o ˛ar„ care poate deveni un model Ón privin˛a protej„rii minorit„˛ilor. Sunt ˛„ri europene cu tradi˛ie care nu acord„ nici pe departe drepturi minorit„˛ilor a∫a cum o face ˛ara noastr„.

Frunda, mesagerul minorit„˛ilor na˛ionale? Nu, deoarece el reprezint„ numai minoritatea din care face parte. Pentru unii Constitu˛ia nu este un document sf‚nt, indiferent de unde vin ∫i ce etnie au?!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 Avem o rela˛ie interetnic„ armonioas„ pe care dorim s„ o men˛inem, dar putem accepta orice derapaj sau sabotaj al interesului na˛ional?!

Pre∫edintele Parlamentului ungar, Szili Katalin, a solicitat urgentarea adopt„rii de c„tre Parlamentul Rom‚niei a proiectului de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale. E nevoie de o asemenea presiune? Noi credem c„ suntem pe picior de egalitate cu ˛ara vecin„.

Nu e nevoie de nici o introspec˛ie sau analiz„, dar v„ invit, stima˛i colegi, s„ reflecta˛i asupra celor declarate de vicepremierul slovac de origine maghiar„, Csaky Pal: îUniunea European„ nu are printre criteriile de aderare o discriminare pozitiv„ fa˛„ de minorit„˛i. Un statut pentru acestea poate fi adoptat ∫i dup„ integrarea Ón Uniune.“ Atunci, de unde vine graba? Din dorin˛a unui senator care nu reprezint„ Rom‚nia pe plan european?

Fiecare dintre noi, stima˛i colegi, are responsabilitatea de a reprezenta Rom‚nia!

Aurel Olarean

#109494

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îŒmpotriva demagogiei unor deputa˛i P.S.D. Ón teritoriu“.

Prezenta declara˛ie politic„ se refer„ la ac˛iunile ∫i activitatea v„dit demagogic„, lipsit„ de realism politic, Óndreptat„ Ómpotriva imaginii Guvernului ∫i a Parlamentului Rom‚niei de c„tre deputatul P.S.D. Eugen Bejinariu. Prezent Ón cadrul emisiunii îStop-cadru r„d„u˛ean“, difuzat„ s„pt„m‚nal de c„tre firma de cablul Electron M.Bit, deputatul P.S.D. Bejinariu a criticat activitatea parlamentarilor Alian˛ei D.A., a c„ror activitate, Ón versiunea sa, nu ar corespunde interesului na˛ional. Aceste ac˛iuni reflect„ demagogia ale∫ilor P.S.D. Ón Parlament, a c„ror grij„ fa˛„ de cet„˛enii cu venituri modeste a reprezentat doar o strategie electoral„, dovad„ fiind recentele dezv„luiri din presa central„ ale adev„ratelor conexiuni ale liderilor P.S.D., care ne ofer„ o cu totul alt„ imagine asupra preocup„rilor fostului partid de guvern„m‚nt. Deputatul Eugen Bejinariu este mai rar prezent Ón teritoriu, fiind probabil familiarizat mai mult cu problemele care ˛in de administrarea Capitalei dec‚t de identificarea unor solu˛ii pentru rezolvarea sesiz„rilor cet„˛enilor jude˛ului Suceava, r„mase de la guvernarea din perioada 2000—2004.

Prin urmare, declara˛ia noastr„ se dore∫te a fi un semnal clar Óndreptat Ómpotriva unor parlamentari P.S.D. de Suceava, a c„ror activitate se rezum„, Ón teritoriu, doar la prezentarea deformat„ a realiz„rilor Guvernului ∫i a parlamentarilor apar˛in‚nd coali˛iei aflate la guvernare.

Suntem interesa˛i de prezentarea exact„ a activit„˛ii ∫i conexiunilor pe care familia Eugen Bejinariu le-a avut — conform informa˛iilor din mass-media — cu familia Adrian N„stase, Óntruc‚t activitatea unui parlamentar trebuie cunoscut„ corect de c„tre aleg„torii din jude˛ul Suceava. Credem c„ se impune asumarea responsabilit„˛ii de c„tre cei ale∫i ai P.S.D., pentru informarea corect„ a electoratului cu privire la realiz„rile actualei coali˛ii guvernamentale, cu at‚t mai mult cu c‚t acestea sunt Ón beneficiul tuturor cet„˛enilor, indiferent de culoarea lor politic„.

Liviu Bogdan Ciuc„

#111620

îProtec˛ia social„ a copiilor proveni˛i din casele de copii“

Integrarea tinerilor proveni˛i din casele de copii Ón societate ∫i Ón via˛a activ„, precum ∫i folosirea optim„ a poten˛ialului lor reprezint„ elemente esen˛iale pentru reducerea excluziunii sociale ∫i pentru ajungerea la cre∫tere durabil„ a oric„rei societ„˛i. Rezolvarea problematicii specifice tinerilor care p„r„sesc sistemul de protec˛ie a copilului necesit„ o interven˛ie imediat„, constituind o prioritate pentru noi.

Astfel, este nevoie de o abordare integrat„, la nivel na˛ional, printr-o strategie na˛ional„, care include Planul de m„suri de incluziune social„ a tinerilor care Ónceteaz„ s„ mai beneficieze de ocrotire, Ón baza normelor legale de protec˛ie acordat„ copiilor institu˛ionaliza˛i.

Tinerii proveni˛i din casele de copii sunt un segment profund afectat, ei fiind astfel arunca˛i Ón strad„ dup„ ce au Ómplinit 18 ani, nu excludem c„ mai sunt ∫i cazuri Ón care directorii acestor case de copii le mai acord„ cazare ∫i mas„, dar aceast„ practic„ este ilegal„.

Num„rul tinerilor de peste 18 ani care trebuie s„ p„r„seasc„ institu˛iile de ocrotire este de aproximativ 5.000 pe an. Conform Raportului GIASAI, p‚n„ Ón 2010 vor Ómplini 18 ani 32.543 copii afla˛i Ón institu˛ii de ocrotire.

Pentru marea lor majoritate nu exist„ o alternativ„ institu˛ional„, mul˛i dintre ei neav‚nd nici familie, nici rude. Multe institu˛ii practic„ solu˛ia men˛inerii lor ∫i dup„ Ómplinirea v‚rstei limit„ legale, pentru c„ nu-i pot abandona Ón strad„.

Adesea, ei nu ∫tiu s„ practice o meserie ∫i, mai grav, au un puternic deficit de socializare, nu sunt capabili s„ rela˛ioneze cu cei din jur, s„ ia decizii, s„ duc„ o via˛„ social„ normal„, independent„, pentru c„ nu au Ónv„˛at toate acestea Ón institu˛iile Ón care ∫i-au petrecut copil„ria.

Prin urmare, acest segment implic„ eforturi deosebite Ón vederea incluziunii sociale, deoarece se pune simultan problema g„sirii unei locuin˛e, a unui loc de munc„, a construirii unei rela˛ii sociale ∫i interpersonale, diferite, prin natura lor, de experien˛a anterioar„.

Responsabilitatea suportului pentru ace∫ti tineri apar˛ine autorit„˛ilor locale. Implicarea comunit„˛ilor locale este pozitiv„, dar nu poate rezolva Óntreaga problem„. Este necesar un cadru legal organizat pentru a sprijini tinerii peste 18 ani care provin din casele de copii.

Petru C„lian

#114017

Declara˛ie politic„: îAle cui interese le ap„r„ senatorul U.D.M.R. György Frunda?“

Tr„d„tori au existat, exist„ ∫i vor exista. Dar c‚nd un senator Ón slujba statului ∫i poporului rom‚n, un senator care a jurat s„ respecte ∫i s„ apere interesele unei na˛iuni ap„r„, de fapt, interesele unei minorit„˛i etnice c„reia Ói apar˛ine ∫i face declara˛ii publice ce aduc atingere siguran˛ei na˛ionale, acest lucru nu se mai poate numi pur ∫i simplu tr„dare. Este vorba de lezarea intereselor de stat ∫i prejudicii aduse siguran˛ei statului, infrac˛iune pedepsit„ de Codurile penale ale tuturor ˛„rilor civilizate din lume.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006

Prin raportul pe marginea proiectului Legii minorit„˛ilor prezentat Ón fa˛a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg, senatorul György Frunda dovede∫te c„ a uitat jur„m‚ntul pe care l-a depus la Ónvestirea Ón func˛ie, a uitat c„ Ó∫i datoreaz„ pozi˛ia social„ ∫i salariul statului rom‚n, a uitat c„ are o func˛ie Ón care este obligat s„ apere interesele cet„˛enilor rom‚ni, nu ale maghiarilor din Rom‚nia, nici ale romilor din Rom‚nia, nici ale altor minorit„˛i etnice conlocuitoare, ci ale tuturor cet„˛enilor rom‚ni, indiferent de etnia acestora, Constitu˛ia Rom‚niei garant‚ndu-ne tuturor egalitatea Ón fa˛a legii.

Promov‚nd o politic„ centrat„ pe originea etnic„, sus˛in‚nd autonomia teritorial„, cultural„ ∫i economic„ pe criterii de apartenen˛„ la o anumit„ etnie, György Frunda creeaz„ un curent destabilizator care ar putea conduce pe viitor, Ón cazul Ón care nu se iau m„suri drastice Ómpotriva unor astfel de comportamente politice, la un antecedent periculos.

Mai mult, afirma˛ia aceluia∫i György Frunda Ón cadrul unei emisiuni televizate, conform c„reia nu reprezint„ interesele Rom‚niei la Strasbourg, ne fac s„ ne punem Óntrebarea fireasc„: ale cui interese le reprezint„ domnul Frunda Ón fa˛a Parlamentului European?

Ce ni se pare Óns„ extrem de grav este faptul c„ senatorul U.D.M.R. pune sub semnul Óntreb„rii chiar principiile statului rom‚n de drept. Œn proiectul s„u, senatorul U.D.M.R. supunea aten˛iei A.P.C.E. art. 1 din Constitu˛ie, unde stipuleaz„ c„ Rom‚nia este îstat na˛ional unitar“. Aduc‚nd acest fapt Ón discu˛ie, György Frunda se face vinovat Ón fa˛a legii de instigare Ómpotriva ordinii constitu˛ionale ∫i de atingere a siguran˛ei statului.

Conform Codului penal, acest fel de activit„˛i ca cele desf„∫urate de senatorul U.D.M.R. intr„ sub inciden˛a art. 166 ∫i se sanc˛ioneaz„ cu Ónchisoarea de la 5 la 15 ani ∫i interzicerea unor drepturi.

Solicit„m U.D.M.R. s„ ia atitudine Ómpotriva senatorului György Frunda, dezic‚ndu-se Ón mod public ∫i ferm de ac˛iunile acestuia, evit‚nd Ón acest fel crearea unui antecedent politic extrem de grav at‚t pe plan intern, c‚t ∫i interna˛ional.

De asemenea, solicit„m Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor s„-l retrag„ pe senatorul Ón discu˛ie din orice for de reprezentare a Rom‚niei peste hotare, s„ Ónceap„ procedura de ridicare a imunit„˛ii parlamentare a senatorului ce se face vinovat de Óntreprinderea unor ac˛iuni care pot pune Ón pericol ordinea constitu˛ional„ ∫i caracterul na˛ional, unitar ∫i indivizibil al statului rom‚n ∫i dispunerea Ónceperii urm„ririi penale.

Marin Diaconescu

#117304

Declara˛ie politic„: îNerespectarea hot„r‚rilor judec„tore∫ti — o nou„ mod„ a Alian˛ei“.

Pre∫edintele Traian B„sescu — reputat purt„tor al fesurilor la mod„ ∫i al c„ciulilor de astrahan — a recunoscut, s„pt„m‚na trecut„, c„ pe vremea c‚nd era ministru al transporturilor a refuzat s„ pun„ Ón aplicare o hot„r‚re judec„toreasc„, adic„ exact lucrul pentru care l-a pus la zid pe actualul titular de la s„n„tate, Eugen Nicol„escu.

Cred c„ toat„ lumea are cuno∫tin˛„ de aceast„ m„rturisire, care a avut loc la o Ónt‚lnire cu studen˛ii de

la Universitatea Na˛ional„ îAcademia Movilean„“ din Kiev. îEram ministru, am destituit un director, s-a dus Ón instan˛„, a c‚∫tigat. Ar fi trebuit s„-l pun Ónapoi. Am emis alt ordin de destituire ∫i nu l-am repus director. Atunci n-am respectat justi˛ia. Acum n-a∫ concepe ca un ministru, un demnitar al statului rom‚n s„ nu pun„ Ón aplicare o hot„r‚re judec„toreasc„“, a afirmat senin B„sescu.

Frumos discurs, nu? Cu pu˛in noroc am fi putut chiar s„ schi˛„m ∫i o lacrim„ Ón col˛ul drept al ochiului. C‚t de emo˛ionant a fost discursul! C‚t de frumos trebuie s„ fie s„ vezi paiul din ochiul altuia ∫i s„ nu sesizezi b‚rna din ochii t„i... Cum este posibil ca cineva care, de∫i a f„cut o gre∫eal„ radical„ Ón cariera sa, vine ∫i se bate cu pumnii Ón piept pentru ca o gre∫eal„ similar„ s„ nu fie comis„ de altcineva? Ciudat„ situa˛ie. Parc„ a∫ fi Ón fa˛a unui puzzle cu multe piese ∫i care pare f„r„ posibilitate de asamblare.

î™i politicienii se schimb„!“, a subliniat ∫eful statului, conform comunicatului de la Palatul Cotroceni. Ce s„ Ón˛elegem din acest discurs? C„ pre∫edintele joac„ a∫a de bine rolul pentru care a fost consacrat de publicul aleg„tor, dup„ care, dac„ electoratul i-o va cere, se va schimba Ón raport de voin˛a lui. C„ci s„ nu uit„m c„ pre∫edintele nostru are veleit„˛i de cameleon ∫i nu po˛i fi sigur de seara ce va face diminea˛a... ∫i tot a∫a.

Cert este c„ a venit timpul s„ ne cam s„tur„m de minciunile ∫i ipocrizia anumitor politicieni, c„ci nici noi nu suntem ni∫te marionete pe care s„ le dirijeze domnii de la putere cum vor.

Vreau s„ v„ reamintesc momentul Ón care domnul pre∫edinte a fost transpus ∫i emo˛ionat p‚n„ la lacrimi, c‚nd a anun˛at retragerea domnului Theodor Stolojan din cursa preziden˛ial„. Apoi, ca un vultur, a preluat imediat fr‚iele campaniei.

De asemenea, s„ ne amintim cum ne-a ascuns anumite detalii despre ostaticii din Irak, ba, mai mult, ne-a ascuns, ca s„ nu spunem c„ ne-a min˛it, Ón leg„tur„ cu anumite convorbiri pe care le-a avut cu procurorul general Ilie Boto∫. ™i seria exemplelor poate continua.

Ceea ce poate reie∫i cu certitudine din astfel de acte este faptul c„ actuala putere este foarte bine pus„ la punct cu tehnicile de manipulare Ón mas„, prin intermediul acestora reu∫ind s„ se men˛in„ Ón sondaje, iar b‚rnele din ochii puterii s„ poat„ fi acoperite cu u∫urin˛„ de paiele din ochii opozi˛iei.

Singurul lucru pe care a∫ dori s„ Ól adresez stima˛ilor domni de la putere este urm„torul: îDragi colegi de la putere, feri˛i-v„, c„ci s-ar putea s„ vin„ vremea s„ ne punem ochelari!“.

Horia V„sioiu

#121946

Am asistat, Ón perioada vacan˛ei parlamentare, la mediatizarea modului Ón care domnul Adrian N„stase ∫i-a rotunjit declara˛ia de avere cu Ónc„ un milion de dolari. Nu intru acum Ón istoricul acestei afaceri, deoarece el este bine cunoscut majorit„˛ii rom‚nilor, ∫i nici nu vreau ca, de la tribuna Camerei Deputa˛ilor, s„ dau sentin˛e ce sunt de competen˛a altor institu˛ii. Doresc, Óns„, s„ v„ spun c„ s-a generat astfel un mare semn de Óntrebare asupra moralit„˛ii pre∫edintelui Camerei, lucru ce ne afecteaz„ pe to˛i.

Domnul N„stase nu a putut fi deloc conving„tor Ón fa˛a opiniei publice ∫i nici Ón fa˛a propriilor colegi Ón ceea ce prive∫te modul Ón care so˛ia sa a mo∫tenit aceast„ avere, drept pentru care s-a autosuspendat din func˛ia de pre∫edinte executiv al Partidului Social Democrat. Mai mult, se discut„ acum Ón P.S.D. modificarea statutului acestuia, urm‚nd ca la viitorul congres s„ se renun˛e la func˛ia de pre∫edinte executiv, lucru ce denot„ c„ domnul N„stase ∫i-a pierdut orice urm„ de credibilitate Ón partid ∫i nu numai.

Cazul îm„tu∫a Tamara“ a intrat, doamnelor ∫i domnilor, Ón folclorul na˛ional, fiind subiect de glume at‚t Ón cercurile elitelor, dar ∫i Ón cele mai sordide bodegi. Iat„ ce a ajuns al treilea om Ón stat: subiect de glume mali˛ioase la nivelul Óntregii ˛„ri ∫i aproape un paria Ón propriul partid.

Eu consider c„ a venit momentul s„ ne Óntreb„m ce garan˛ii mai prezint„ domnul Adrian N„stase pentru a ocupa fotoliul de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor. C‚nd noua sesiune parlamentar„ este hot„r‚toare pentru integrarea Ón Uniunea European„, va mai putea Domnia sa, Óntre vizitele la Comisia pentru cercetarea averilor ∫i la Departamentul Na˛ional Anticorup˛ie, Ón timp ce Óncearc„ cu disperare s„-∫i conserve pozi˛ia Ón P.S.D., s„ serveasc„ cu demnitate ∫i competen˛„ interesul na˛iunii?! Eu cred c„ nu.

™i mai vin cu o ipotez„ Ón sprijinul acestui ra˛ionament. La recentul Consiliu Na˛ional al P.S.D., unii lideri ai acestui partid au declarat c„ îur„sc culoarea

portocalie“, adic„ Alian˛a P.N.L.-P.D. ∫i, in extenso, coali˛ia aflat„ la guvernare. Atunci, ce atmosfer„ de lucru va mai putea fi Ón Camera Deputa˛ilor, c‚nd Ónsu∫i pre∫edintele ei face parte dintr-un pact al urii fa˛„ de majoritatea colegilor s„i? Nu este oare posibil ca aceast„ ur„ declarat„ manifest s„ le Óntunece Óntr-at‚t min˛ile Ónc‚t s„ asist„m la sabotarea procesului integr„rii?

De aceea, eu consider c„ ar trebui ori ca domnul N„stase s„ mearg„ cu onoarea p‚n„ la cap„t ∫i s„ renun˛e la func˛ia de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, ori ca P.S.D., care clameaz„ sus ∫i tare interesul na˛ional, s„ dea o dovad„ concret„ Ón acest sens ∫i s„-i retrag„ sprijinul politic, urm‚nd s„ ne alegem un nou pre∫edinte, nep„tat ∫i responsabil.

Gheorghe Chiper

#124732

Declara˛ia politic„ de fa˛„ se vrea, Ón primul r‚nd, s„ fie o demascare a unor fapte pe care ministrul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale le Ónfiereaz„ cu for˛„ ∫i cu convingere, dar pe care le practic„ cu o pricepere demn„ de alte vremi.

Domnul ministru tun„ ∫i fulger„ Ómpotriva mentalit„˛ilor comuniste ∫i colectiviste care se opun retroced„rii bunurilor ∫i terenurilor silvice, dar atunci c‚nd trebuie s„ aplice propriile legi adoptate Ón acest sens d„ dovad„ de adev„rat„ ignoran˛„ la cererile formulate.

Concret, Ón jude˛ul Arad, Ón comuna H„lmagiu, ocolul de stat s-a desfiin˛at, terenurile forestiere retrocedate Ón proprietatea privat„, ca efect al legii, reprezent‚nd peste 70% din totalul suprafe˛elor silvice ale fostului ocol. Pe terenurile preluate s-a Ónfiin˛at Ocolul Silvic Codrii Iancului — H„lmagiu, cu acordul ∫i voin˛a proprietarilor de p„duri din zon„ care gestioneaz„ 61% din suprafe˛ele fostului ocol de stat.

Conform legii, atunci c‚nd mai mult de jum„tate din p„duri au trecut Ón proprietate privat„, constituindu-se un ocol privat pentru administrarea lor, toate construc˛iile, drumurile forestiere, cantoanele ∫i cabanele, pepinierele ∫i alte amenaj„ri silvice, instala˛ii sau mijloace fixe, inclusiv cele aflate Ón execu˛ie, amplasate Ón suprafe˛e care fac obiectul retroced„rii, trec Ón proprietatea persoanelor fizice sau juridice c„rora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor (Legea nr. 247/2005, titlul VI, pct. 36).

Œn baza acestei prevederi, la H„lmagiu ar trebui transferate Ocolului Silvic Codrii Iancului sediul de ocol cu inventarul aferent, locuin˛e de serviciu (patru apartamente), patru magazii cu Ómprejmuirile proprii, trei hale de produc˛ie ∫i dou„ f‚nt‚ni, tractoare ∫i alte utilaje specifice, remorci basculante, platform„ auto, generator electric, ∫opron ∫i remiz„, dou„ autoturisme ∫.a. O adev„rat„ avere dob‚ndit„ Ón totalitate din exploatarea Ón circa 50 de ani a p„durilor proprietarilor de drept ∫i care nu putea s„ nu creeze, Ón r‚ndul celor care se declar„ mari reformatori ∫i sus˛in„tori ai propriet„˛ii private, sentimente de invidie ∫i destul„ avari˛ie Ónc‚t s„ refuze predarea lor c„tre adev„ra˛ii proprietari ai p„durilor. Ele au fost transferate c„tre un ocol de stat din alt„ comun„, motiv‚ndu-se Óntr-un mod bizar c„ dispozi˛iile Legii nr. 247/2005 nu pot ac˛iona retroactiv, astfel c„ nici cl„dirile Ón care a func˛ionat ocolul silvic de stat p‚n„ Ón 2003 nu pot fi restituite.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 Este cert c„ avem de-a face cu o cras„ contradic˛ie Óntre vorbe ∫i fapte, c„ interpretarea legii este for˛at„, subiectiv„ ∫i chiar f„r„ logic„; avem de-a face, Ón definitiv, cu un abuz din partea Regiei Na˛ionale a P„durilor, care a formulat refuzul, dar nici ministerul nu este str„in de aceasta, de vreme ce am‚n„ mult peste termen r„spunsul la peti˛ia Ónaintat„ de conducerea Ocolului Codrii Iancului, pe aceast„ problem„.

Este ∫i ra˛iunea pentru care prezint aceast„ declara˛ie politic„, cu convingerea c„ dezv„lui o ipotez„ ∫i, poate, previn o f„r„delege.

Claudiu Adrian Pop

#127877

Declara˛ie politic„ privind demiterile operate Ón sistemul sanitar.

Œn ultimele s„pt„m‚ni am asistat cu stupefac˛ie la epur„rile declan∫ate de c„tre domnul ministru Nicol„escu Ón r‚ndul directorilor de spitale. A∫a-zisa reform„ a sistemului de s„n„tate este de fapt o trist„ reeditare a celebrelor epur„ri pe care Stalin le f„cea Ón fosta Uniune Sovietic„.

Faptul c„ sistemul de s„n„tate rom‚nesc este Óntr-o criz„ profund„ nu mai reprezint„ o noutate pentru nimeni. Solu˛ia pe care a aplicat-o domnul ministru dovede∫te Óns„ un cinism ∫i o incon∫tien˛„ ie∫ite din comun.

Œn viziunea ministrului, vendeta politic„ ˛ine loc de programe ∫i solu˛ii reale, singura preocupare a dumnealui fiind aceea de a oferi poporului... ˛api isp„∫itori. Stilul consacrat al actualei puteri, pentru care circul ˛ine loc de performan˛„, face Ónc„ o dat„ victime colaterale. Pe l‚ng„ directorii de spitale demi∫i, marele perdant al acestei v‚n„tori de vr„jitoare este na˛iunea rom‚n„.

Principala vin„ a directorilor demi∫i este faptul c„ nu apar˛in grupurilor de interese at‚t de dragi actualei guvern„ri. ™i tot ei sunt sco∫i vinova˛i pentru incapacitatea cronic„ a Guvernului de a colecta ∫i gestiona de o manier„ corect„ ∫i eficient„ banul public.

Nu cu mult timp Ón urm„, de la aceast„ tribun„, atr„geam aten˛ia asupra abuzurilor la care se ded„ actuala coali˛ie pentru a-∫i aservi Óntreaga ˛ar„ ∫i pentru a reÓnvia co∫marul de care ne-am eliberat Ón urm„ cu 16 ani: acela de a sta to˛i drep˛i ∫i de a spune: îD.A., s„ tr„i˛i!“

Cu acea ocazie, o parte dintre colegii mei din arcul guvernamental s-au sim˛it leza˛i de afirma˛iile mele, pe care domnul Nicol„escu nu face acum dec‚t s„ le reconfirme. Este trist faptul c„ la 16 ani de la revolu˛ie la conducerea Ministerului S„n„t„˛ii avem de-a face cu un personaj care manifest„ v„dite tendin˛e dictatoriale. V„ mai lipse∫te vestita ∫uvi˛„ rebel„, domnule ministru!

Un exemplu clar al orgoliului ∫i egocentrismului de care d„ dovad„ domnul Nicol„escu este faptul c„ Ónc„ de la lansarea a∫a-zisului pachet de reform„ a sistemului sanitar, acesta a fost puternic contestat chiar de c„tre colegii de partid. Œn ciuda tuturor criticilor pe care speciali∫tii din domeniu le-au adus, îreforma“ a ajuns azi la etapa epur„rilor. Ultimul pas care v„ mai r„m‚ne de f„cut, domnule ministru, este ini˛ierea unui proiect de lege prin care s„ interzice˛i poporului s„ se Ómboln„veasc„.

Œn goana nebun„ dup„ putere a˛i mizat de la Ónceput pe o îsolu˛ie imoral„“, dup„ cum chiar Traian B„sescu recuno∫tea. V„d c„ proceda˛i la fel ∫i Ón continuare. Œntr-un an de zile a˛i transformat sloganul îS„ tr„i˛i bine!“ Óntr-un monstruos îBine c„ mai tr„i˛i!“

Mirela Elena Adomnic„i

#130587

îP„catele tinere˛ii politice“

Aflat Óntr-o vizit„ la Kiev, ∫eful statului s-a folosit de Óntrebarea pus„ de o student„ ucraineanc„ pentru a strecura ∫i r„spunsul la acuza˛ia fostului ∫ef al Corpului de control Ón Guvernul Ciorbea, Valerian Stan, potrivit c„reia Traian B„sescu a refuzat s„ aplice decizia instan˛ei de a reangaja un director pe care l-a demis pe vremea c‚nd era ministru al transporturilor. îMentalitatea oamenilor se va schimba ∫i dau un exemplu Ón ceea ce m„ prive∫te. Œn 1993 eram unul dintre acei politicieni care aveau rezerve legate de retrocedarea propriet„˛ilor. Azi nu concep altfel. C‚nd eram ministru, am destituit un director, a contestat Ón instan˛„ ∫i a c‚∫tigat, iar eu am refuzat s„ Ól repun pe func˛ie. Azi nu mai concep ca un ministru s„ nu pun„ Ón aplicare o hot„r‚re judec„toreasc„“, s-a justificat domnul B„sescu.

Acesta este un prim p„cat s„v‚r∫it Ón 1996 de junele politician B„sescu. Dar se pare c„ maturizarea sa politic„ mai avea de a∫teptat. Œn 1999, c‚nd un apropiat al s„u, Ioan Nicolae Opri∫, prefect P.D. de Bra∫ov, a fost arestat pentru corup˛ie, Traian B„sescu, ministru al transporturilor pe atunci, declara c„: îEste de necrezut ca fie Poli˛ia, fie Parchetul s„ nu-∫i informeze ministrul de resort: «Domnule ministru, arest„m prefectul!»“.

Actualul pre∫edinte declara Ón mai multe r‚nduri îÓngrozit“ c„ înimeni din actuala putere“ nu a ∫tiut c„ prefectul P.D. va fi arestat, c„ înimeni nu mai controleaz„ ce se Ónt‚mpl„ Ón ˛ara asta“ ∫i c„ prefectul a fost arestat îf„r„ ∫tirea celor care, teoretic, ar fi trebuit s„ controleze p‚rghiile“.

Traian B„sescu spunea c„ pedi∫tii trebuiau s„ fie îavertiza˛i c„ va fi arestat prefectul“, cu at‚t mai mult cu c‚t este vorba despre îun prefect al P.D.-ului, care, m„ rog, e ∫i el la guvernare“.

Retoric, ne punem urm„toarea Óntrebare: av‚nd Ón vedere principiul separa˛iei puterilor Ón stat, de ce se a∫tepta B„sescu ca Parchetul s„-i informeze dinainte pe membrii Guvernului asupra inten˛iei de a aresta un prefect?

Rolul cavalerului justi˛iar nu-l mai prinde pe Traian B„sescu, ba, dimpotriv„, devine grotesc c‚nd se revars„ secretele murdare din trecut. Ar fi momentul s„-∫i asume, o dat„ cu gre∫elile, o ipostaz„ mai realist„, dovad„ a maturiz„rii politice pe care o invoc„.

î™i politicienii se schimb„.“ E adev„rat, domnule pre∫edinte, dar, Ón ceea ce v„ prive∫te, a trebuit s„ treac„ un deceniu ∫i s„ ajunge˛i ∫eful statului pentru a se produce schimbarea. ™i, tot retoric, ne Óntreb„m: chiar s-a produs aceast„ schimbare?

Aurel Vl„doiu

#133155

Declara˛ie politic„: îActuala putere ofer„ rom‚nilor circ ∫i foamete“.

Nu mai exist„ vreo Óndoial„ c„ 2005 a fost un an pierdut pentru Rom‚nia, anul marilor minciuni ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 promisiuni de∫arte. Bilan˛ul guvernului condus de T„riceanu este unul al e∫ecurilor Ón linie. Nu cunosc un guvern postdecembrist c„ruia s„ i se potriveasc„ mai bine dec‚t actualului cabinet sintagma îGuvernul-faliment“.

Nu ∫tiu ce ne a∫teapt„ Ón 2006. Cert e c„ tr„im Óntr-o ˛ar„ care nu merge nic„ieri, cu o conducere f„r„ busol„, f„r„ hart„ ∫i f„r„ echipaj. Œntr-o ˛ar„ Ón care bilan˛ul puterii la un an de guvernare Ónseamn„ strict dezl„n˛uirea Ómpotriva P.S.D. Niciodat„ Ón via˛a mea n-am v„zut, auzit, tr„it sau asistat la o Ónver∫unare, la o at‚t de Ónver∫unat„ prigoan„ politic„, chiar ∫i la un an de la alegeri. P.S.D.-i∫tii sunt v‚na˛i, h„itui˛i, c„uta˛i ∫i cotonogi˛i p‚n„-n gaur„ de ∫arpe, de la nivel central p‚n„ la nivel local.

Alian˛a Portocalie a promovat Ón func˛iile de conducere, Ón multe dintre cazuri, oameni m„run˛i, profitori, neprofesioni∫ti, cadre specializate mai degrab„ Ón lipirea afi∫elor ∫i uneltiri lipsite de demnitate. Alian˛a ∫tie toate aceste lucruri, de aici ∫i lupta sa aprig„ Ómpotriva unei opozi˛ii solide.

Teama revenirii P.S.D. la guvernare i-a f„cut pur ∫i simplu pe portocaliii lui B„sescu s-o ia razna. Las’ s„ creasc„ pre˛urile — la energie, gaze, Óntre˛inere, medicamente —, s„ moar„ industria, c„ e mult mai important„ distrugerea definitiv„ a du∫manului preg„tit s„ preia puterea!

Pentru a distrage aten˛ia de la adev„ratele probleme ale ˛„rii, Alian˛a Neputin˛ei genereaz„ continuu tot felul de conflicte. Asist„m la grave imixtiuni ale politicienilor Ón justi˛ie. Ast„zi func˛ioneaz„ telejusti˛ia. Mai Ónt‚i d„m Ón pres„ persoanele anchetate, ∫i abia dup„ aceea le trimitem acas„ cita˛ia.

Pentru anul 2006 se preconizeaz„ cea mai grav„ criz„ pentru agricultura rom‚neasc„. Au fost Óns„m‚n˛ate sub un milion de hectare de gr‚u. Mai mult de jum„tate din suprafa˛a agricol„ a ˛„rii nu este arat„. fi„ranii au ajuns Ón sap„ de lemn, nu mai primesc nici m„car subven˛iile pentru principalele culturi.

Cre∫terea P.I.B. s-a redus la mai pu˛in de jum„tate fa˛„ de 2004, avem cel mai mare deficit comercial de dup„ 1989, un deficit de cont curent mai ridicat cu 18%, o rat„ a infla˛iei care a dep„∫it cu 1,5% ˛inta oficial„, o datorie extern„ care a crescut cu 5 miliarde de euro. Politica ∫antajului practicat„ de fiecare partid al coali˛iei aflate la guvernare, conflictele permanente, chiar interne, abuzurile de putere ale pre∫edintelui au d„r‚mat Óns„∫i autoritatea statului. A∫a am ajuns s„ avem un stat incapabil s„ fac„ fa˛„ situa˛iilor de criz„ — inunda˛ii, epidemie de rujeol„, grip„ aviar„, violen˛ele din ∫coli —, paralizat de un pre∫edinte imprudent, care trop„ie cu bocancii pe firul sensibil al politicii externe, sau un primministru decorativ, atacat de partidele din coali˛ie ∫i contestat Ón propriul partid.

Claudius Mihail Zaharia

#136199

Declara˛ie politic„ despre Legea referitoare la protec˛ia drepturilor copilului, nr. 272/2004

Pe l‚ng„ problemele pe care ˛ara noastr„ le mai are de rezolvat Ón vederea alinierii la cerin˛ele europene, prin ac˛iunile sale Guvernul T„riceanu a mai reu∫it Ónchiderea

unei probleme, Óndelung dezb„tute pe vremea Ón care P.S.D.-ul era la guvernare, ∫i anume protec˛ia copilului.

Astfel, conform celor afirmate de baroana Emma Nicholson la Ónceputul anului, îRom‚nia a devenit un model Ón domeniul protec˛iei copilului“. Pentru frumoasele cuvinte adresate ˛„rii noastre ∫i autorit„˛ilor responsabile de acest domeniu Ói mul˛umim doamnei Nicholson.

f n totu∫i s„ precizez c„, de∫i oficialit„˛ile europene au apreciat situa˛ia Rom‚niei, legea care reglementeaz„ protec˛ia drepturilor copilului, Legea nr. 272/2004, cuprinde prevederi care creeaz„ un cadru greoi de implementare a sanc˛iunilor fa˛„ de Ónc„lcarea drepturilor copilului.

De exemplu, numai Ón Bucure∫ti, ora∫ care trebuie s„ se preg„teasc„ s„ devin„ o capital„ european„, exist„ aproximativ 500 de copii care cer∫esc, Óndemna˛i fiind de p„rin˛i sau de alte persoane care vor s„ ob˛in„ profituri ilicite de pe urma lor.

Cu toate c„, prin articolul 133, legea prevede: îFapta p„rintelui sau a reprezentantului legal al unui copil de a se folosi de acesta pentru a apela Ón mod repetat la mila publicului, cer‚nd ajutor financiar sau material, se pedepse∫te cu Ónchisoare de la 1 la 5 ani ∫i interzicerea unor drepturi“, procedurile foarte greoaie care presupun o str‚ns„ colaborare Óntre Direc˛iile de asisten˛„ social„ ∫i Poli˛ie, au f„cut ca la nivelul Capitalei s„ fie date doar 52 de amenzi.

Un alt aspect care Ómpiedic„ aplicarea la o eficien˛„ maxim„ a legii Ól reprezint„ cazul p„rin˛ilor cu situa˛ie financiar„ precar„ care Ó∫i trimit copilul la cer∫it, dar care mai au ∫i al˛i copii pe care trebuie s„-i Óntre˛in„. Œntrebarea pe care o ridic„ aceast„ situa˛ie este: arest„m p„rintele ∫i l„s„m copiii f„r„ tat„, mam„ sau f„r„ ambii p„rin˛i, d„m o amend„ unei persoane care oricum nu are capacitatea financiar„ de a o pl„ti sau trecem mai departe?

Cu toate c„ prim-ministrul Rom‚niei, domnul C„lin Popescu-T„riceanu, a solicitat tuturor institu˛iilor de resort implementarea imediat„ a prevederilor legislative, iar la nivelul Agen˛iei Na˛ionale pentru Protec˛ia Drepturilor Copilului au fost lansate programe care s„ accelereze procesul de implementare a legisla˛iei, pentru c„ respectarea drepturilor copilului reprezint„ o caracteristic„ de baz„ a oric„rui stat democratic ∫i pentru c„ laudele acordate de oficialii europeni trebuie s„ ne motiveze s„ c„ut„m progresul, solicit reprezentan˛ilor Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei s„ identifice solu˛iile administrative, Ón func˛ie de resursele de care ˛ara noastr„ dispune Ón momentul de fa˛„, ∫i pe cele procedurale, de implementare a sanc˛iunilor pentru abuzurile s„v‚r∫ite asupra copiilor, pentru ca Ón Rom‚nia cazurile Ón care drepturile copilului sunt Ónc„lcate s„ fie tot mai pu˛ine ∫i c‚t mai aspru pedepsite.

S„ nu uit„m c„ to˛i copiii sunt nevinova˛i ∫i c„ un stat democratic are obliga˛ia de a le asigura un cadru care s„ le permit„ s„ Ónve˛e s„ citeasc„, s„ scrie ∫i care s„ le confere egalitatea de ∫anse tuturor copiilor rom‚ni.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006

Cornelia Ardelean

#139653

Opinia public„ ar„dean„ este ∫ocat„ de situa˛ia Ón care a ajuns fabrica de tradi˛ie Ón ora∫ul nostru, ARIS. Sute de muncitori, dispera˛i Ón perspectiva ∫omajului, au protestat de mai multe ori pe str„zile ora∫ului. Motivul: din cauza unor Óncurc„turi birocratice, managerii care au privatizat societatea s-au trezit cu o notificare din partea Consiliului Concuren˛ei potrivit c„reia trebuie s„ restituie statului suma de 300 de miliarde de lei! O sum„ care, dac„ institu˛iile abilitate nu vor interveni, Ónseamn„ Ónchiderea fabricii! Suma ar proveni de la acordarea ilegal„ a unor ajutoare de stat pentru restructurare, ajutor acordat anterior privatiz„rii, de care actualii proprietari nu au fost anun˛a˛i. Œn mod bizar, notificarea a ap„rut la trei ani de la privatizare!

Documenta˛ia depus„ la adresa tuturor ministerelor ∫i institu˛iilor publice relevante arat„ c„ mii de oameni sufer„ dintr-o eroare care nu le poate fi imputat„ nici lor, nici proprietarilor ARIS. Œn realitate, cei care au cump„rat ARIS s-au dovedit cump„r„tori de bun„-credin˛„, care nu au fost notifica˛i Ón leg„tur„ cu situa˛ia real„ Ón care se afla fabrica.

Œn contractul de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni se stipula c„ se vor e∫alona datoriile istorice, f„r„ major„rile ∫i penalit„˛ile aferente acestora. Cump„r„torul s-a angajat contractual la anumite obliga˛ii, pe care le-a respectat. Oferta de cump„rare a fost Ónso˛it„ de un plan de investi˛ii care a fost Óndeplinit Ón avans, fapt care a permis societ„˛ii s„ se dezvolte, Ón interesul s„u, al angaja˛ilor ∫i al comunit„˛ii. Nici un document nu a eviden˛iat vreun ajutor de stat. Mai mult, contrar unor principii elementare, A.V.A.S. se gr„be∫te s„ treac„ la executarea silit„, de∫i litigiul cu Consiliul Concuren˛ei face obiectul unui proces pe rol!

Œnchiderea Fabricii ARIS ar avea grave implica˛ii sociale ∫i economice la Arad. Mii de oameni risc„ s„ r„m‚n„ f„r„ un loc de munc„, Ón condi˛iile Ón care o alt„ fabric„, Astra Trinity, are probleme serioase ∫i a f„cut Ón ultimul timp restructur„ri masive. Dac„ este de Ón˛eles c„ atunci c‚nd afacerile sunt neprofitabile s„ fie Ónchise, iar for˛a de munc„ disponibilizat„ s„ fie absorbit„ de structurile profitabile, este de neÓn˛eles ca structurile viabile s„ fie distruse. Ceea ce putem deja numi îcazul ARIS“ arunc„ serioase semne de Óndoial„ asupra seriozit„˛ii ∫i transparen˛ei procesului de privatizare din Arad, din Rom‚nia. Cine va mai dori s„ devin„ partenerul statului rom‚n, pentru ca apoi s„ i se arunce Ón spate datorii imense?

Ministerul de Finan˛e, la adresa c„ruia am depus o interpelare, ∫i A.N.A.F., institu˛ie pe care am sesizat-o personal, au datoria s„ fac„ dreptate ∫i s„ rezolve gravele probleme ap„rute la ARIS.

Cristian St„nescu

#142410

## îBecaliada“

La acest Ónceput de sesiune parlamentar„ se cuvine s„ facem o retrospectiv„ a evenimentelor politice din Rom‚nia. Avem de toate Ón politica d‚mbovi˛ean„: avem gaz metan de la ru∫i pe filier„ extraguvernamental„, avem declara˛ii acide ale mini∫trilor despre pre∫edintele

˛„rii, avem declara˛ii deocheate ale pre∫edintelui statului despre mini∫tri etc., cu repercusiuni grave asupra imaginii externe a Rom‚niei.

Œns„, un lucru grav care se Ónt‚mpl„ prin politica rom‚neasc„ este a∫a-zisul r„zboi Gigi Becali vs. Corneliu Vadim Tudor. Nu erau destule probleme de rezolvat Ón ˛ara asta, c„ se g„sesc unii s„ inventeze ∫i s„ alimenteze r„zboaie care s„ abat„ aten˛ia opiniei publice de la adev„ratele probleme care afecteaz„ cet„˛enii.

M-am sim˛it dator s„ ˛in aceast„ declara˛ie politic„ la Ónceput de sesiune ca s„ atrag aten˛ia celor care manevreaz„ aceast„ marionet„ c„ vor avea de luptat cu un partid parlamentar de multe ori mai puternic dec‚t sinistra persoan„ Gigi Becali.

Noi ∫tim c„ el este Ómpins de la spate de cei care Ól au la m‚n„ cu afacerile murdare pe care le face, dar nu ne permitem s„ fim ataca˛i f„r„ s„ ripost„m.

Jenant„ este ∫i atitudinea lui Dan Diaconescu de la OTV, care Ói permite acestuia s„ Ó∫i verse l„turile Ón emisiunea lui, aproape sear„ de sear„. Œn acest context, cer C.N.A.-ului s„ se autosesizeze ∫i s„ ia masurile care se impun.

Nu este normal ca un post de televiziune, care a beneficiat de sprijinul a mii de membri ai P.R.M., care s-au al„turat postului OTV Óntr-un mar∫ de protest fa˛„ de Ónchiderea abuziv„ a postului de c„tre P.S.D., s„ uite ∫i s„ Ó∫i fac„ audien˛„ din mahalagismele lui Becali.

Partidul Rom‚nia Mare este Ón cre∫tere Ón preferin˛ele electoratului, de fapt este singurul partid Ón cre∫tere! Restul, at‚t Alian˛a D.A., c‚t ∫i P.S.D., sunt Ón c„dere liber„. Este normal s„ Óncerce ∫i unii, ∫i al˛ii s„ ne obstruc˛ioneze.

P„pu∫arilor le atragem aten˛ia c„ nu vor reu∫i cu personaje care nu reprezint„ pe nimeni ∫i nimic. Œncerca˛i altfel. Rezolva˛i problemele ˛„rii, pentru asta a˛i fost pu∫i la putere ∫i Ónvesti˛i cu Óncredere de electorat.

Murdara îBecaliad„“ la care este supus P.R.M. Ón aceast„ perioad„ nu va avea succes din simplul motiv c„ oamenii au Óncredere Ón noi ∫i ∫tiu acest scenariu de mult timp. El se repet„ ciclic. Cum se schimb„ puterea, cum trebuie dat cu noroi Ón singurul partid justi˛iar care-∫i elimin„ singur pe cei b„nui˛i de corup˛ie ∫i nu-i protejeaz„, cum ∫tim c„ se Ónt‚mpl„ pe la al˛ii.

Asta este diferen˛a!

™i ar mai fi ceva: n-am v„zut lup m‚ncat de-o oaie!

Daniel Buda

#145018

## îE corupt, dar e coruptul nostru!“

Œn cursul acestei s„pt„m‚ni am fost martorii unui joc de-a v-a˛i ascunselea cu retragerea de c„tre P.S.D. a sprijinului pentru r„m‚nerea lui Adrian N„stase la pre∫edin˛ia Camerei Deputa˛ilor. Dup„ ce liderii P.S.D. — minus N„stase ∫i Iliescu — s-au Ónt‚lnit la Poiana Bra∫ov pentru a gestiona criza de imagine generat„ de scandalul îM„tu∫a“, au Ónceput s„ apar„ voci din partid care luau Ón calcul o posibil„ retragere a sprijinului pentru ca N„stase s„ r„m‚n„ la Pre∫edin˛ia Camerei Deputa˛ilor. Œn timp ce Antonie Iorgovan nu se ferea public s„ accepte acest lucru, Miron Mitrea purta discu˛ii de culise cu Ónsu∫i Ómpricinatul N„stase pentru a-l convinge s„ renun˛e la func˛ia de la Camer„. Mai mult, se zvonea c„ N„stase

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 era gata s„-∫i dea demisia din fruntea Camerei pentru ca partidul s„ nu-l lase Ón ofsaid ∫i s„-i retrag„ sus˛inerea. La fel a procedat ∫i cu autosuspendarea din func˛ia de pre∫edinte executiv.

Rezultatul Óns„ nu s-a l„sat mult a∫teptat ∫i îcolegii“ — pentru a folosi formula lui N„stase — au f„cut public faptul c„ Ó∫i sus˛in Ón continuare liderul la ∫efia Camerei. Decizia aceasta nu face dec‚t s„ prelungeasc„ o agonie, care cel mai probabil se va sf‚r∫i prost at‚t pentru N„stase, c‚t ∫i pentru îcolegi“. Sus˛inere lung„, compromitere sigur„! Conjunctural, aceast„ decizie se explic„ prin faptul c„ aten˛ia mass-media ∫i a opiniei publice era Óndreptat„ spre a∫a-numita scrisoare pierdut„ a ministrului Macovei c„tre B„sescu ∫i T„riceanu cu privire la dosarul Patriciu. Din nefericire pentru P.S.D., existen˛a acestei scrisori nu a putut fi dovedit„, ba, mai mult, presa a adresat scuze ministrului Macovei.

Pe fond, decizia poate avea motive ∫i de alt„ natur„. Presa a relatat faptul c„ N„stase ∫i-ar fi amenin˛at voalat îcolegii“ c„ va divulga îinforma˛iile“ despre ei adunate Ón perioada c‚t era premier. Pare verosimil. Œn fond, nu acuza el faptul c„ Ón scandalul îM„tu∫a“ a fost lucrat de serviciile care au livrat informa˛ii presei? Cunoa∫te metoda.

Dincolo de aspectul ei politic, decizia de men˛inere a sus˛inerii lui Adrian N„stase pune Ón eviden˛„ Ónc„ o dat„ injuste˛ea deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale cu privire la neconstitu˛ionalitatea acelor prevederi din noul regulament al Camerei care f„ceau posibil„ schimbarea pre∫edintelui ei la propunerea altora dec‚t cea a propriului partid. Œn actuala form„, Regulamentul Camerei nu permite revocarea pre∫edintelui ei dec‚t la propunerea partidului care l-a propus, indiferent de conduita acestui pre∫edinte. Œn consecin˛„, revocarea este practic imposibil„ pentru c„ P.S.D.-ul nu va propune revocarea lui N„stase, indiferent ce face sau ce a f„cut, tocmai pentru c„ partidul ar pierde ∫efia Camerei. Nu are importan˛„ c„ asupra lui N„stase planeaz„ grave suspiciuni de corup˛ie ∫i imoralitate, interesul P.S.D. de a avea un om Ón fruntea Camerei este mai mare ca interesul Camerei de a fi condus„ de o persoan„ necompromis„.

Mai mult, men˛inerea lui Adrian N„stase Ón fruntea Camerei compromite chiar procesul de aderare la U.E. Scandalul îM„tu∫a“ ∫i corup˛ia din P.S.D. au ajuns s„ fie invocate ca un argument pentru neratificarea Tratatului de aderare a Rom‚niei Ón Parlamentul Olandei.

E corupt, dar e coruptul nostru! Aceasta este logica dup„ care s-au ghidat îcolegii“ c‚nd ∫i-au afirmat sus˛inerea pentru N„stase. Œn mod cert, mul˛i dintre ei au alt„ convingere, consider‚nd c„ partidul trebuie s„ scape de figurile compromise. Acest lucru l-a spus ∫i ultimul sondaj INSOMAR, potrivit c„ruia rom‚nii cred c„ cei mai mul˛i corup˛i se afl„ Ón P.S.D. _Vox populi, vox dei!_ Gura aleg„torului adev„r gr„ie∫te!

Ca ∫i cum nu ar fi fost destul de ridicoli, cei din P.S.D. au anun˛at pentru noua sesiune parlamentar„ c‚teva ini˛iative legislative menite a reforma clasa politic„: votul uninominal, o lege privind conflictul de interese care s„ separe ∫i mai mult afacerile de politic„ etc. Se pare c„ opozi˛ia prie∫te P.S.D.-ului sau c„ scandalul îM„tu∫a“ a fost ∫i el bun la ceva. O Óntrebare se na∫te Óns„ Ón

mod legitim: de ce P.S.D.-ul nu a promovat aceste ini˛iative pe vremea c‚nd se g„sea la putere, pentru c„ avea majoritatea parlamentar„ necesar„?! Pentru c„ nu murise Ónc„ m„tu∫a Tamara? Dac„ P.S.D.-ul de acum crede cu adev„rat Ón necesitatea acestor ini˛iative, Ónseamn„ c„ vinovat de nepromovarea lor Ónainte de 2004 este Ónsu∫i Adrian N„stase. ™i atunci, de ce acesta mai este sus˛inut la Pre∫edin˛ia Camerei? Pentru c„ e îde-al nostru“.

Sunt sceptic Ón ceea ce prive∫te acest exces de bun„-credin˛„ a P.S.D.-ului referitor la reforma clasei politice. C‚t de credibil poate fi un asemenea demers c‚t„ vreme P.S.D.-ul n-a reu∫it s„ se reformeze pe sine? Œn fond, P.S.D.-ul este ast„zi condus, cu mici excep˛ii, de persoane compromise moral, de îdinozauri politici“ de ras„. Geoan„ are ∫i el o avere destul de mare Ón compara˛ie cu bursa din Fran˛a ∫i salariul de ambasador ∫i, Ón plus, are ∫i o soacr„ cu n„b„d„i. Despre Hrebenciuc s-au scris numai presa ∫tie c‚te. Dan Ioan Popescu e Ón vizorul Parchetului pentru venituri nejustificate ∫i privatiz„ri dubioase. Mitrea nu e nici el mai bun. V„c„roiu, acest Hagi al finan˛elor, a avut o colaborare dubioas„ cu controversatul Sorin Ovidiu V‚ntu, p„rintele F.N.I. Despre restul — Opri∫an, Vanghelie, Maz„re etc. — nici nu mai are rost s„ vorbim.

C‚nd a izbucnit scandalul îM„tu∫a“ unii vorbeau despre solu˛ia salvatoare Ion Iliescu, tocmai pentru c„ e îs„rac ∫i cinstit“. Dar atunci cum r„m‚ne cu controversele ce-l privesc Ón leg„tur„ cu revolu˛ia ∫i mineriadele? Cum r„m‚ne cu proprietatea considerat„ un îmoft“, retrocedarea p„durilor o îprostie istoric„“, iar alternan˛a democratic„ la putere o meteahn„ de care rom‚nii nu s-au lecuit“? R„m‚ne cum a stabilit: reformarea P.S.D. s-a rezolvat! Nu se poate!

Daniela Popa

#150919

Declara˛ie politic„ privind dezbaterea Programului legislativ ∫i de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2006 Ón cadrul Parlamentului Rom‚niei.

Dezbaterea Programului legislativ ∫i de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2006 Ón cadrul Parlamentului Rom‚niei relev„ importan˛a noului rol ce Ói va reveni din momentul Ón care vom fi membri ai Uniunii Europene. Forul legislativ al ˛„rii va trebui s„ asigure leg„tura Óntre cet„˛enii Rom‚niei ∫i deciziile politice de la nivelul Uniunii Europene, acord‚nd, prin votul s„u, legitimitate deciziilor politice de la nivel european.

Pentru Óndeplinirea acestui nou rol sunt necesare o serie de m„suri precum: punerea la punct a unui nou sistem de control parlamentar al afacerilor europene (av‚nd ca obiectiv asigurarea particip„rii active a Parlamentului Rom‚niei la preg„tirea pozi˛iei na˛ionale pentru Ónt‚lnirile din Consiliul de Mini∫tri european), cre∫terea con∫tientiz„rii parlamentarilor rom‚ni Ón domeniul politicilor europene, asigurarea unui staff specializat Ón scopul Ómbun„t„˛irii expertizei parlamentare Ón afaceri europene ∫i realizarea unei baze de date care s„ permit„ un schimb prompt ∫i eficient de informa˛ii ∫i consultare reciproc„ Parlament — Guvern, Parlament — societate civil„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 Dup„ intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, majoritatea legisla˛iei ce se va aplica pe teritoriul ˛„rii noastre va fi adoptat„ la nivel european. Pentru Parlamentul Rom‚niei acest lucru Ónseamn„ o provocare, dar ∫i o oportunitate. Spre deosebire de prezent, c‚nd prelu„m norme europene f„r„ a avea o voce Ón elaborarea lor, din momentul intr„rii Ón U.E. vom avea un cuv‚nt de spus. Eficacitatea ∫i influen˛a noastr„ vor depinde Óns„ de modul Ón care ne vom organiza, de performan˛a sistemului na˛ional de consultare ∫i luare a deciziilor. Realizarea optim„ a controlului parlamentar Ón domeniul afacerilor europene va presupune ∫i schimb„ri Ón legisla˛ia na˛ional„: un nou statut al parlamentarului, precum ∫i o nou„ baz„ juridic„ pentru cooperarea Óntre Parlament ∫i Guvern. Parlamentul Rom‚niei trebuie s„ studieze procedurile celorlalte parlamente din Uniunea European„ ∫i s„ adopte o procedur„ proprie, potrivit„ pentru sistemul constitu˛ional rom‚nesc.

Acum, mai mult ca niciodat„, Parlamentul European, Comisia European„ Ómpreun„ cu parlamentele na˛ionale trebuie s„ lucreze Ómpreun„ pentru a salva proiectul european.

Programul legislativ ∫i de lucru pentru anul 2006 al Comisiei Europene reprezint„ un instrument indispensabil pentru ca U.E. s„-∫i ating„ obiectivele strategice: cre∫terea prosperit„˛ii, a solidarit„˛ii ∫i securit„˛ii Ón interiorul Europei ∫i consolidarea rolului Europei pe scena interna˛ional„.

Partidul Conservator este pe deplin de acord c„ cel mai bun mod ca Europa s„-∫i ating„ obiectivele strategice ∫i s„ r„spund„ provoc„rilor globaliz„rii este s„-∫i pun„ mai bine Ón valoare Óntregul s„u poten˛ial ∫i s„ promoveze valorile sale comune at‚t Ón interiorul Europei, c‚t ∫i Ón afara ei.

Cet„˛enii europeni, ca ∫i cet„˛enii rom‚ni a∫teapt„ de la U.E. locuri de munc„ mai multe ∫i mai bine pl„tite, competitivitate ∫i dezvoltare economic„. Se impune totodat„ implementarea politicilor ∫i m„surilor de dezvoltare a resurselor umane, a inova˛iei ∫i cercet„rii.

Œn acela∫i timp, Ón opinia noastr„, este de maxim„ importan˛„ ca Europa unit„ s„-∫i stabileasc„ domeniile Ón care de˛ine un avantaj competitiv relativ la nivel mondial ∫i s„ aplice politicile adecvate pentru dezvoltarea lor. Œn aceast„ direc˛ie, Uniunea European„ trebuie s„ acorde o aten˛ie special„ poten˛ialului existent Ón noile state membre, ca ∫i Ón ˛„rile Ón curs de aderare, Rom‚nia ∫i Bulgaria, ale c„ror particularit„˛i ∫i Ón special capacit„˛i de cunoa∫tere pot conduce la redefinirea profilului Europei ∫i pot oferi posibilit„˛i mari pentru avantajele competitive astfel identificate.

Dorim s„ ne exprim„m speran˛a c„ simplificarea ∫i consolidarea legisla˛iei europene, precum ∫i m„surile ∫i politicile ce vor fi implementate de U.E. Ón anul 2006 vor asigura Ón continuare cre∫terea competitivit„˛ii economice ∫i vor Ónt„ri coeziunea social„ la nivelul Óntregii Europe.

Nu voi Óncheia f„r„ a saluta acordul asupra bugetului european, Óncheiat dup„ o serie de negocieri dure, cu ocazia summit-ului recent de la Bruxelles. Liderii europeni au dat dovad„ de flexibilitate ∫i au demonstrat Ón mod solidar dorin˛a real„ de a se ajunge la un rezultat pozitiv,

spre binele Óntregii Europe. Bugetul stabilit ofer„ o perspectiv„ financiar„ sigur„ pentru noii membri ∫i pentru Rom‚nia, aflat„ Ón pragul ader„rii.

Doresc s„ subliniez Ónc„ o dat„ rolul deosebit pe care Parlamentul Rom‚niei Ól va avea, Óncep‚nd cu momentul ader„rii, Ón procesul de elaborare a legisla˛iei comunitare ∫i Ómi exprim convingerea c„ fiecare dintre noi va con∫tientiza responsabilitatea ce ne revine din acel moment.

Titus Corl„˛ean

#155865

Declara˛ie politic„ referitoare la proiectul Legii privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale

Proiectul de lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia ridic„ o serie de probleme complexe ∫i delicate, care necesit„ o abordare ra˛ional„, bazat„ pe o expertiz„ adecvat„, ∫i nu o abordare superficial„ ∫i politicianist„.

Pe scurt, acest proiect de lege presupune confruntarea a dou„ filozofii, a dou„ reflec˛ii diferite asupra problematicii minorit„˛ilor.

Prima vizeaz„ integrarea Ón societate a unei minorit„˛i sau a alteia, pe baza prezerv„rii identit„˛ii culturale, a garant„rii drepturilor individuale. Aceast„ concep˛ie promoveaz„ drepturile subiective individuale.

Cea de-a doua teorie, cea etnicist„, pune pe primul plan promovarea unor politici ∫i institu˛ii care duc mai degrab„ spre o separare, o îinteriorizare“ a etnicului. Aceast„ din ultim„ abordare conduce la structuri separate ∫i forme de autonomie pe criterii etnice, nu spre integrare Ón cadrul societ„˛ii a minorit„˛ilor na˛ionale.

A∫ dori s„ men˛ionez dou„ articole din Legea nr. 86 din 6 februarie 1945 privind statutul na˛ionalit„˛ilor minoritare, semnat„ de regele Mihai ∫i publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 30 din 7 februarie 1945. Aceast„ lege statueaz„ urm„toarele la articolul 1: îTo˛i cet„˛enii rom‚ni sunt egali Ón fa˛a legii ∫i se bucur„ de acelea∫i drepturi civile ∫i politice, f„r„ deosebire de ras„, na˛ionalitate, limb„ sau religie“. La articolul 4 se afirm„ c„: îTo˛i cet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd unei na˛ionalit„˛i de alt„ limb„, ras„ sau religie dec‚t cea rom‚n„ se vor bucura de acelea∫i tratament ∫i de acelea∫i garan˛ii Ón drept ∫i Ón fapt ca ∫i ceilal˛i cet„˛eni rom‚ni.“

Aceasta este esen˛a fundamentului statului rom‚n, a statului na˛ional unitar rom‚n, esen˛„ care se reg„se∫te Ón legea din 1945, ∫i, iat„, Ón Constitu˛ia Rom‚niei actualmente Ón vigoare.

Proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor repune Ón discu˛ie p‚n„ la urm„ filozofia statal„ pe care clasa politic„, societatea rom‚neasc„, Ón ansamblul s„u, doresc s„ o conserve sau eventual s„ o modifice. Este o op˛iune politic„ pe care, Ón definitiv, cei afla˛i la guvernare pot s„ ∫i-o asume, aceea a schimb„rii acestei filozofii constitu˛ionale rom‚ne∫ti.

Guvernan˛ii trebuie Óns„ s„ Ó∫i asume acest proiect Ón mod clar ∫i public, f„r„ subterfugii ∫i, pe aceast„ cale, s„ Ó∫i asume responsabilitatea politic„ pentru toate consecin˛ele care pot decurge din aceasta.

Partidul Social Democrat este Ómpotriva acestei alternative!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 S-a vorbit de foarte multe chestiuni care ar fi conforme sau neconforme normelor europene, Óncep‚nd cu defini˛ia minorit„˛ii na˛ionale. Nu exist„ o defini˛ie a minorit„˛ii.

Dificult„˛ile pentru a defini acest concept p‚n„ acum au fost insurmontabile ∫i au plecat de la experien˛ele diferite, de la specificul diferit al statelor din Europa. Œntr-adev„r, exist„ ∫i unele modele de autonomie pe criteriu etnic, cum ar fi situa˛ia Tirolului de Sud, pe care U.D.M.R. le invoc„ adesea.

Este adev„rat, exist„ aceste realit„˛i, dar ele sunt excep˛ii care se afl„ la o extrem„, la extrema cealalt„ situ‚ndu-se filozofia constitu˛ional„ francez„ sau constitu˛ional„ bulgar„, care nu admit nici m„car conceptul de minoritate na˛ional„.

Undeva la mijloc se situeaz„ ceea ce la nivel european a fost consacrat ca standard european, este vorba de Conven˛ia-cadru pentru protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale, este vorba de prezervarea identit„˛ii na˛ionale din perspectiva drepturilor individuale. Aceast„ filozofie a fost aplicat„, respectat„ Ón statul rom‚n Óncep‚nd cu anii ’90, este cea Ón vigoare Ón acest moment.

Dorim s„ schimb„m aceast„ filozofie? Œn mod clar opinia public„ rom‚neasc„ nu dore∫te o schimbare a acestei abord„ri ∫i nici la nivelul clasei politice rom‚ne∫ti nu exist„ aceast„ voin˛„ ∫i nu poate exista Ón acest moment.

Afirma˛ia potrivit c„reia ar exista norme europene care consacr„ drepturile colective ∫i autonomia cultural„ este o inep˛ie! A∫ fi extrem de Ónc‚ntat, dup„ 12 ani de munc„ Ón ceea ce prive∫te drepturile fundamentale ale omului ∫i minorit„˛ilor na˛ionale, s„ aflu care este acea norm„ european„, acel standard european care consacr„ drepturile colective sau autonomia cultural„.

Nu exist„ nici m„car Ón jurispruden˛a Cur˛ii Europene un singur caz care s„ consacre o astfel de chestiune!

Mai mult, chiar dac„ la nivelul Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, de exemplu, s-a Óncercat Ón mai multe r‚nduri promovarea la nivel politic, nu juridic obligatoriu, a unor concepte de acest gen, niciodat„ aceast„ chestiune nu a putut fi dus„ mai departe.

La Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei, la care senatorul György Frunda este raportor pe tema îna˛iunii“, s-a Óncercat promovarea conceptului de autonomie cultural„. Formulele propuse de raportor au primit un vot de respingere.

Parlamentarii olandezi, germani etc. au respins conceptul de autonomie cultural„, solu˛ia alternativ„ acceptat„ fiind acordarea de drepturi culturale.

Drepturile culturale sunt drepturi individuale, sunt consacrate Ón Conven˛ia-cadru pentru protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale, preluat„ Ón dreptul intern rom‚nesc ∫i aplicate ca standard european. Aceasta este limita maxim„ pe care P.S.D. o ia Ón considerare, pentru c„ ceea ce este general european acceptat este valabil ∫i valoros ∫i la noi. Dac„ altcineva dore∫te s„ treac„ de aceast„ linie trebuie s„ Ó∫i asume aceast„ responsabilitate politic„.

Rom‚nia respect„ criteriile politice de aderare, deci ∫i protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale.

P.S.D. a discutat, discut„ ∫i va discuta f„r„ nici un fel de complexe pe tema protec˛iei minorit„˛ilor na˛ionale.

Filozofia integratoare este cea care trebuie s„ defineasc„ politica statului rom‚n ∫i cea a clasei politice. Filozofia separatist„ este o abordare etnicist„ care nu este specific„ statului rom‚n ∫i sunt convins c„ aceast„ chestiune nu poate fi acceptat„!

Filip Georgescu

#161858

Nu ∫tiu dac„ to˛i semenii no∫tri s-au convins, m„car acum, dup„ inunda˛iile devastatoare din acest an, c„ p„durea reprezint„ un factor de echilibru de neÓnlocuit Ón cadrul biosferei, c„ de existen˛a acestui nepre˛uit dar al naturii este strict legat„ dezvoltarea societ„˛ii ∫i civiliza˛iei rom‚ne∫ti. Din p„cate, a∫a cum am semnalat ∫i cu alte prilejuri, trebuie s„ spun ∫i ast„zi c„ Ón ˛ara noastr„ jaful p„durii Óntrece prin propor˛ii m„surile de refacere a ei. Ridic din nou aceast„ problem„ Óntruc‚t, Ón condi˛iile ac˛iunilor generale declan∫ate la scar„ planetar„ dup„ reuniunea de la Rio de Janeiro din 1992, Rom‚nia a adoptat o strategie na˛ional„ pentru dezvoltarea fondului s„u forestier. Œn concordan˛„ cu aceast„ strategie de dezvoltare durabil„, credem c„ p„durile, Ón general, ∫i cele de stat, Ón special, trebuie gospod„rite de o a∫a manier„ Ónc‚t pe l‚ng„ func˛ia de produc˛ie s„ se realizeze integral o serie de alte func˛ii, cum sunt acelea de protec˛ie, care cap„t„ ast„zi o Ónsemn„tate tot mai mare. Œn acest sens, Óntreb autorit„˛ile de resort, rug‚ndu-le s„ ne spun„ ce m„suri a promovat Guvernul pentru ca Ón anii urm„tori, c‚nd expir„ actuala etap„ a programului din silvicultur„, s„ fie atins ˛elul general al politicii noastre forestiere, acela de ridicare a calit„˛ii vie˛ii, pe baza gestion„rii durabile a p„durilor.

Deocamdat„ asist„m la tot felul de ac˛iuni ilegale Ómpotriva fondului forestier. T„ieri clandestine pe care autorit„˛ile le depisteaz„ Ón mic„ m„sur„, exploatarea pr„dalnic„ a unor perimetre forestiere ob˛inute prin licita˛ii scandaloase, lipsa de preocupare pentru Ómp„durirea suprafe˛elor prev„zute Ón planurile anuale, pierderi Ónsemnate de pe urma exportului de mas„ lemnoas„, Óntruc‚t pre˛ul lemnului nu este Óntotdeauna cel de pia˛„, stabilit Ón cadrul raportului dintre cerere ∫i ofert„. Pe de alt„ parte, asist„m la un nou val de cereri pentru retrocedarea unor Óntinse suprafe˛e de p„duri, venite din partea fostului rege, a urma∫ilor unor prin˛i ∫i grofi, a unor institu˛ii biserice∫ti ∫i a multor cet„˛eni. Dup„ preten˛iile unora dintre solicitan˛i, probabil c„ dreptul de mo∫tenire va trebui cobor‚t p‚n„ la Traian ∫i Decebal.

f n Óns„ s„ precizez c„ fondul nostru forestier a sc„zut la mai pu˛in de ∫ase milioane hectare. Or, cu o asemenea suprafa˛„ ∫i cu procentul redus de Ómp„duriri Rom‚nia nu mai poate figura Ón r‚ndul ˛„rilor cu poten˛ial forestier. Œnainte de solu˛ionarea unor asemenea cereri, Guvernul trebuie s„ perfec˛ioneze managementul specific al schimb„rilor intervenite Ón regimul propriet„˛ii asupra terenurilor forestiere, av‚nd Ón vedere c„ mul˛i dintre proprietarii priva˛i de p„duri au trecut imediat la t„ieri masive, fie din cauza nevoii de bani, fie pentru a evita furturile. O asemenea atitudine nefast„ fa˛„ de p„dure nu se mai manifest„ ast„zi nic„ieri Ón lume.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 A∫a cum ar„ta marele nostru Ónainta∫ Marin Dr„cea, Anglia, care sub imperiul doctrinelor liberaliste, totdeauna funeste economiei silvice, ∫i-a sacrificat domeniul s„u forestier Ón secolul al XIX-lea, purcede acum, de bune decenii, cu mare impetuozitate, la reconstituirea p„durilor sale. Œn Statele Unite, ˛ara tuturor risipelor, s-a dezl„n˛uit de la Ónceputul veacului trecut cea mai violent„ reac˛ie contra p„catelor forestiere ale trecutului, iar Ón Fran˛a ∫i Germania, ˛„ri care de mai bine de un mileniu ocrotesc vegeta˛ia forestier„ prin legi, s-a format un adev„rat cult al p„durii. P‚n„ ∫i Turcia, cu un relief eminamente de step„, sub imperiul c„reia s-au distrus p„durile din sudestul Europei Ón decursul a ∫ase secole, reac˛ioneaz„ ast„zi cu st„ruin˛„ Ómpotriva barbariilor din trecut. Se pare Óns„ c„ pe noi, rom‚nii, rena∫terea forestier„ a lumii ne las„ indiferen˛i. Œn loc s„ refacem ∫i s„ conserv„m fondul forestier, noi dobor‚m la p„m‚nt codri Óntregi, neÓn˛eleg‚nd c„ desp„durirea Ónseamn„ s„r„cie, nesiguran˛„ ∫i lips„ de perspectiv„.

Œn contextul ac˛iunilor ini˛iate de comunitatea interna˛ional„ sub patronajul O.N.U., Óns„∫i integrarea european„ impune silviculturii noastre, a∫a cum a impus ∫i altor sectoare — economie, finan˛e, administra˛ie, mediu, justi˛ie — o serie de prevederi pe care trebuie s„ le atingem.

Pe de alt„ parte, tendin˛ele schimb„rilor care au loc pe plan mondial Ón cadrul globaliz„rii ∫i regionaliz„rii, precum ∫i m„surile de redresare a mediului ambiant, mai presante ca oric‚nd, vor face din p„dure, ast„zi, o bog„˛ie na˛ional„, un bun universal menit s„ asigure omenirii nu numai resurse economice, dar, mai presus, s„ salveze planeta de la pieire, Ón fa˛a furiei dezl„n˛uite a naturii.

Vrem, nu vrem, p„durea trebuie s„ devin„ un mare panteon al omenirii!

Florin Iordache

#166619

îDomnul Daniel Morar sfideaz„ Constitu˛ia“

Ca urmare a declara˛iilor procurorului-∫ef al D.N.A., domnul Daniel Morar, f„cute Ón Conferin˛a de pres„ din data de 25 ianuarie 2006, consider c„ trebuie f„cute c‚teva preciz„ri.

Afirma˛ia îperchezi˛ia este ineficient„ Ón cazul parlamentarilor“ demonstreaz„ inten˛ia actualei puteri de a subordona parlamentarii puterii executive.

Astfel, cele trei m„suri care nu pot fi dispuse f„r„ acordul Parlamentului, respectiv perchezi˛ia, re˛inerea sau arestarea, sunt m„suri grave care afecteaz„ nu numai parlamentarii, ca persoane fizice, ci Óns„∫i institu˛ia fundamental„ a ˛„rii.

A da posibilitatea reprezentan˛ilor Parchetului de a efectua aceste proceduri, f„r„ ca membrii Comisiilor juridice ale Parlamentului s„ aprecieze asupra legalit„˛ii unor asemenea acte ∫i s„ stopeze posibilitatea unor abuzuri, ar Ónsemna, practic, Ónc„lcarea principiului separa˛iei puterilor Ón stat.

Nu trebuie omis faptul c„ ordonan˛a de re˛inere ∫i ordonan˛a de arestare sunt publice ∫i, chiar dac„ ulterior se constat„ c„ nu reprezentau o necesitate, ele aduc grave prejudicii institu˛iei reprezentative Ón stat.

Prin modific„rile aduse Legii nr. 317/2004 privind organizarea C.S.M. prin Legea nr. 247/2005 s-a creat posibilitatea unei imixtiuni a politicului ∫i a Executivului.

Numirea procurorului general, a procurorului-∫ef al D.N.A. de c„tre pre∫edintele Rom‚niei, la propunerea ministrului justi˛iei, reprezentant al puterii executive, demonstreaz„ presiunea care se exercit„ asupra procurorilor privind efectuarea unor cercet„ri pentru anumite persoane ∫i cu o anume solu˛ie.

Modific„rile aduse prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 134 din 29.09.2005 la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2002 instituie o subordonare a D.N.A. fa˛„ de procurorul general.

Dreptul procurorului general ∫i al procurorului-∫ef al D.N.A. de a efectua urm„rirea penal„ ∫i a dispune trimiterea Ón judecat„ a parlamentarilor, f„r„ a exista o procedur„ de control din partea Comisiei juridice ∫i a plenului Parlamentului, deschide calea unor abuzuri.

Domnul Morar se pare c„ nu cunoa∫te Constitu˛ia Rom‚niei ∫i Ón mod deosebit art. 1 alin. (5), care prevede c„: îRespectarea Constitu˛iei, a suprema˛iei sale ∫i a legilor este obligatorie“.

Gheorghe Dragomir

#168919

îBugetul jude˛ului Constan˛a, la cheremul pre∫edintelui Consiliului Jude˛ean“

Œn cadrul ∫edin˛ei Consiliului Jude˛ean Constan˛a din data de 31.01.2006, principala problem„ dezb„tut„ a fost cea a bugetului. Conducerea Consiliului Jude˛ean a trimis proiectele de hot„r‚ri foarte t‚rziu, a∫a cum a obi∫nuit deja consilierii Alian˛ei, iar Ón cadrul ∫edin˛ei, consilierii no∫tri nu au fost l„sa˛i s„ Ó∫i exprime punctul de vedere.

La repartizarea sumelor defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale exist„ o formul„ care cuprinde diferi˛i indicatori socio-economici. Pe baza acestei formule se repartizeaz„ 85% din totalul sumei ce revine jude˛ului Constan˛a, restul de 15% se repartizeaz„ conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003, pe baza unor criterii ce trebuie stabilite de comisia special Ónfiin˛at„, din care fac parte: pre∫edintele Consiliului jude˛ean, prefectul, reprezentan˛i ai Administra˛iei Finan˛elor Publice, reprezentan˛i ai structurilor asociative la nivelul administra˛iei publice locale, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003, art. 29 alin. (3) ∫i alin. (4): îDin sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale aprobate anual prin legea bugetului de stat ∫i din cota de 17% (modificat„ la 22% dup„ introducerea cotei unice de 16%) prev„zut„ la art. 28 alin. (2) o cot„ de 25% se aloc„ bugetului propriu al jude˛ului, iar diferen˛a se repartizeaz„ pe comune, ora∫e ∫i municipii, prin hot„r‚re a consiliului jude˛ean, dup„ consultarea primarilor ∫i cu asisten˛„ tehnic„ de specialitate a Direc˛iei Generale a Finan˛elor Publice“.

Totodat„, ordonan˛a men˛ionat„ precizeaz„ c„ Ón repartizarea acestor sume se ˛ine cont de faptul c„ prioritare sunt localit„˛ile care au diverse programe sau proiecte Ón derulare.

La nivelul jude˛ului Constan˛a, pe m„sura 2.1 sunt Ón derulare 21 de proiecte. Cum se face c„ nici una dintre prim„riile conduse de primari ai Alian˛ei nu au primit fonduri suplimentare necesare achit„rii dob‚nzilor bancare?!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 Nu s-a ˛inut cont de solicit„rile reprezentan˛ilor administra˛iei locale ce provin din cadrul Alian˛ei; astfel, Ón cazul prim„riei H‚r∫ova, de∫i s-a solicitat Ón anul 2005 Ón mod repetat alocarea sumelor pentru anul 2006 pe criteriile enun˛ate mai sus, acest fapt nu s-a produs, banii fiind repartiza˛i pe criterii clientelare, direc˛ionat c„tre prim„riile P.S.D., indiferent de capacitatea financiar„, suprafa˛„ sau popula˛ie.

De asemenea, jude˛ul Constan˛a a beneficiat de o sum„ de peste 10.000 RON alocat„ de Guvernul Rom‚niei din T.V.A., pentru finan˛area drumurilor publice. Aceste sume s-au repartizat numai prim„riilor conduse de reprezentan˛ii P.S.D.

Din 58 de comune din jude˛ul Constan˛a, 11 primari apar˛in Partidului Na˛ional Liberal, 4, Partidului Democrat, reprezent‚nd 25%, procent ce trebuia respectat ∫i la repartizarea sumelor pentru finan˛area drumurilor publice, lucru care evident nu s-a Ónt‚mplat, ∫i aceste sume fiind direc˛ionate c„tre prim„riile P.S.D.

Horea Dorin Uioreanu

#172030

## îCum a Ónvins-o Bunicu˛a pe M„tu∫a Tamara“

Via˛a s-a dovedit generoas„ cu omul Adrian N„stase: din p„cate, jungla politicii a demonstrat c„ de la pr„d„tor la victim„ drumul nu este chiar a∫a Óndep„rtat, iar zicala cum c„ îprecum semeni, a∫a culegi“ s-a mai adeverit o dat„.

Departe de mine inten˛ia de a m„ bucura de r„ul altuia, dincolo de mine sus˛inerea mitului politicianului cinstit pentru simplul motiv c„ e s„rac, pentru c„ nu a agonisit nimic Óntr-o via˛„ de om.

Politica este menit„, f„r„ Óndoial„, oamenilor constructivi, care nu au grija zilei de m‚ine, care nu depind de o func˛ie politic„ trec„toare, care au ∫tiut s„ Ó∫i gestioneze la Ónceputuri propria via˛„, propria afacere ∫i, de ce nu, propriul imperiu. Nu cred Ón oameni s„raci care fac politic„ din altruism, Óns„ cred cu Ónd‚rjire Ón oameni Ónst„ri˛i care v„d politica precum un hobby de care trebuie s„ se ˛in„ cu seriozitate.

Raportat la cele dou„ categorii de politicieni, Adrian N„stase nu se Óncadreaz„ Ón nici una dintre cele dou„ tipologii. A fost bogat, dup„ care s-a f„cut politician, a devenit ∫i mai bogat, s-a f„cut ∫i mai influent, a devenit na∫ul boga˛ilor din partid ∫i idolul jurnalelor de ∫tiri, numai c„ acest balon creat artificial ∫i imoral nu avea cum s„ se mai umfle, la un moment dat era cazul s„ explodeze. O cerea legea naturii, o solicita popula˛ia, o striga presa. Chiar de este acoperit de acte ∫i h‚r˛oage prin care Ó∫i justific„ îdepozitul Tamara“, N„stase nu se mai poate ridica: a devenit ridicol cu fiecare explica˛ie. Œn plus, privirea de vulpe i s-a transformat Ón aceea a unui îc„˛elu∫ cu p„rul cre˛“ prins cu îra˛a-n gur„“.

Adrian N„stase este, f„r„ Óndoial„, tipul politicianului f„r„ scrupule: a c„lcat Ón picioare o bunicu˛„, s-a folosit de m„tu∫ile din dotarea so˛iei, a nimicit opozi˛ia pe vremea c‚t a fost la putere, a pierdut alegerile Ón 2004 ∫i sprijinul membrilor de partid un an mai t‚rziu... Totul a culminat cu o refulat„ v‚n„toare a sute de mistre˛i ∫i cu o mo∫tenire imoral„ despre care unii spun c„ i-au ruinat destinul politic.

Pe l‚ng„ abordarea aceasta, opinia public„ evit„ o problem„ de fond a clasei politice rom‚ne∫ti Ón acest moment: soarta P.S.D. nu este nicidecum de invidiat. Ceea ce Ómi pare de neacceptat este c„ Ion Iliescu iese c‚∫tig„tor de aceast„ dat„, o dat„ cu decesul politic al celui care se dorea continuatorul politicianului cu priz„ la mase — o culme a ironiei, un proces ce p„rea ireversibil. Dintr-o dat„, acum f„r„ s„ fi provocat el criza, Iliescu se treze∫te Ón mijlocul unor evenimente din mijlocul c„rora principalii actori vin pe ascuns Ón vizit„ pentru a-i cere sfatul, sprijinul, pentru a-i cunoa∫te îvaloroasa“ p„rere ∫i îpre˛ioasele“ indica˛ii.

P.S.D. se afl„ Óntr-un moment critic, Óntr-o stare de r„zboi care Ómi aminte∫te de perioada de conflicte intestine care au culminat cu moartea de pe scena politic„ a P.N.fi.C.D. Este, Ónainte de toate, o situa˛ie critic„ a vie˛ii politice rom‚ne∫ti: P.S.D. are, chiar dac„ merit„ sau nu, sus˛inerea unei bune p„r˛i din electoratul rom‚n. P.S.D. are ca tip de elector aleg„torul cu tent„ na˛ionalist„, nostalgicii comuni∫ti, asigur‚nd un echilibru al energiilor populare extremiste. Or, dintr-un partid al VIP-urilor, P.S.D. devine, de la o zi la alta, un partid al nim„nui: cine mai are credibilitate Ón fa˛a electoratului? Liderii social-democra˛i au devenit, r‚nd pe r‚nd, personaje ale bancurilor cu prost„naci sau cu m„tu∫i. Opozi˛ia pe care o pot face ace∫ti lideri nu poate fi dec‚t una total neconstructiv„, bazat„ pe atacuri sub centur„ f„r„ substan˛„, or, aceast„ abordare nu poate fi benefic„ pentru procesul democratic din Rom‚nia.

Din cauza felului Ón care unii au amestecat afacerile cu politica, folosindu-se de p‚rghiile puterii pentru a-∫i spori num„rul de case, P.S.D. se Óntoarce la momentul alegerilor interne de anul trecut: Ion Iliescu are Ónc„ o dat„ ∫ansa de a se rea∫eza Ón fotoliul de lider, pe postura de t„tuc„ al tuturor corup˛ilor. Cercul vicios al social-democra˛ilor rom‚ni pare c„ devine o roat„. Care se tot Óntoarce...

Ioan Aurel Rus

#176139

îNe caut„ oamenii“

Cu sau f„r„ voie, executan˛ii sondajelor de opinie recunosc salturile pozitive f„cute de P.R.M. Ón preferin˛ele electoratului. Deteriorarea pe zi ce trece a situa˛iei materiale, s„r„cirea p‚n„ la pragul mizeriei generalizate a omului de r‚nd, abdicarea de la dezideratele urm„rite prin ceea ce s-a numit Revolu˛ia din Decembrie 1989 Ól dep„rteaz„ tot mai mult de cei care au luat Ón m‚n„ fr‚iele ˛„rii. Ace∫tia, Ómbog„˛i˛i pe c„i mai mult sau mai pu˛in cinstite, au o atitudine de sfidare fa˛„ de cei cu ajutorul c„rora s-au coco˛at Ón func˛iile ce le au, dar se comport„ ca Ón zicala popular„ cu ˛iganul care a ajuns Ómp„rat.

Se pare c„ pe cei din îpatrulaterul negru“ Ói Ómpinge ceva, poate necuratul, spre pierzanie, cum i-a Ómpins ∫i pe Ceau∫e∫ti. Se v„d cu îochiul liber“ ∫i de la distan˛„ nemul˛umirile poporului, o radicalizare a celor defavoriza˛i, o stare de spirit potrivnic„ actualilor conduc„tori, Ón permanent„ cre∫tere. Scumpirile aplicate, c‚t ∫i cele anun˛ate au un impact c‚t se poate de nefavorabil Ón marea mas„ a oamenilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 Deun„zi, un om oarecare, cet„˛ean onest, dar s„tul de mizeria social„ ∫i moral„ Ón care a ajuns ˛ara, prezent‚ndu-se ca nealiniat politic, ne-a Óntrebat: îDac„ P.R.M. ar ajunge la putere, conduc„torii lui ar proceda la fel ca cei care ne-au condus ∫i ne conduc din 1989, la Ónceput cu promisiuni numai de bine, apoi ce-o da Domnul?!“

Ne-a spus apoi o scurt„ istorioar„. Pe c‚nd era copil de 10—12 ani, pe la Ónceputul anilor ’50, a auzit o poezioar„, un catren lansat probabil de anticomuni∫ti, care suna astfel:

Vino Doamne pe p„m‚nt

S„ vezi Stalin ce-a f„cut:

To˛i ˛iganii sunt primari, Ceferi∫tii, generali.

Nu era departe de realitate, a continuat omul. Cam a∫a era cu primarii, iar ceferi∫tii primiser„ uniforme destul de b„t„toare la ochi, de ziceai c„ sunt generali adev„ra˛i. A g„sit de cuviin˛„ c„ acest catren trebuia completat cu realit„˛ile pe care le-am tr„it dup„ 1989. De∫i f„r„ talent, dup„ afirma˛ia sa, a Óncercat el acest lucru. Continuarea catrenului este:

î™i mai vino, Doamne, iar„, S„ vezi, azi, ce este-n ˛ar„: f ganii sunt mari patroni, Ho˛ii ∫i t‚lharii, domni, Neamul prost c‚nd s-a ajuns Prive∫te totul de sus. Cioflingarii OTC-i∫ti (e vorba de activi∫ti) Sunt azi mari afaceri∫ti. Au uitat ce-au fost mai ieri Ei ∫i acoli˛ii lor... Azi conduc aceast„ ˛ar„ Spre ru∫ine ∫i ocar„. Coteri∫ti s„raci cu duhul Li s-a dus Ón lume buhul C„ se ˛in mari democra˛i Dar, Ón fond, sunt... mari rata˛i!“

Vorba fostului premier îS„ fie clar!“ Mult adev„r exprim„ cele c‚teva rime, chiar dac„ sunt f„r„ prea mult talent sau har poetic, dar cu mare Ónc„rc„tur„ de tragic„ realitate cu privire la cei care au ajuns s„ diriguiasc„ destinele bietei noastre ˛„ri.

Ca s„ nu plece nel„murit, a fost f„cut s„ Ón˛eleag„ c„ P.R.M. este cu totul altfel. Dragostea ∫i grija fa˛„ de ˛ar„ ∫i oamenii s„i sunt Ón primul plan al politicii acestuia, scopul de baz„ al existen˛ei Ónse∫i a partidului. Apoi urmeaz„, c‚nd va ajunge la guvernare, m„suri de eradicare a corup˛iei, confiscarea bunurilor furate ∫i redarea lor proprietarului de drept: poporul rom‚n. Nu Ón ultimul r‚nd se va mar∫a pe crearea unui climat de stabilitate ∫i Óncredere Óntre oameni, Óntre ace∫tia ∫i ale∫ii lor; ie∫irea din starea de fric„ de a mai p„r„si casa, de a-˛i trimite copilul la ∫coal„ sau de a fi agresat pe strad„ sau acas„ de tot felul de scursori ale noii societ„˛i neocapitaliste; pedepsirea dup„ lege a r„uf„c„torilor, extirparea mafiei ∫i crearea de anticorpi care s„ Óns„n„to∫easc„ trupul bolnav al societ„˛ii rom‚ne∫ti postdecembriste.

Numai poporul, to˛i cei ce vor o Rom‚nie demn„ Ón r‚ndul statelor lumii, ∫i nu una Óngenunchiat„, dar ∫i o

demnitate a individului, a persoanei, care au fost destul de ∫ifonate Ón ultimii ani, pot decide viitorul ˛„ri.

Dup„, s„ le zicem, clarific„ri de esen˛„ asupra politicii P.R.M., omul a conchis: îAm f„cut parte dintr-un partid ∫i Ómi ajunge (se referea la fostul P.C.R.), dar voi fi al„turi de P.R.M. la alegerile care vor veni, anticipate sau nu. ™i nu sunt singurul care g‚nde∫te astfel“.

Ioan Munteanu

#180338

Tema: Programul îFermierul“ — simpl„ fantezie fluturist„

Programul îFermierul“, lansat cu promisiuni nemaipomenite de c„tre ministrul agriculturii, extrem de mediatizat, era a∫teptat, f„r„ Óndoial„, de c„tre ˛„ranii rom‚ni care sperau de mult„ vreme Óntr-o schimbare. Domnul ministru a insistat Ón numeroasele sale interven˛ii asupra faptului c„ agricultura din Rom‚nia va deveni, Ón scurt timp, una performant„, la nivelul exigen˛elor impuse de c„tre Uniunea European„. Ce-i drept, acest program este Ón fond foarte bun, dar greu de aplicat Ón actualele condi˛ii. De aceea el devine nerealist ∫i profitabil doar pentru un num„r extrem de redus de cet„˛eni.

Ca om care cunoa∫te foarte bine realitatea satelor, voi demonstra cu argumente destul de conving„toare de ce acest proiect ambi˛ios nu-i dec‚t demagogie ∫i Ón∫el„torie. Dac„ am fost sceptic Ónc„ de la lansarea lui, apari˛ia normelor metodologice de aplicare m-au convins c„ am avut dreptate.

Consider‚nd c„ Programul îFermierul“ va rezolva problemele din agricultur„, ministerul de resort a eliminat pentru anul 2006 sprijinul financiar, primele ∫i subven˛iile pentru produsele agricole tradi˛ionale: gr‚u, porumb, floarea-soarelui, soia, ov„z, plante furajere, lapte. Drept urmare, to˛i produc„torii vor avea de suferit, iar consecin˛ele vor fi destul de grave: terenurile vor r„m‚ne nelucrate, num„rul vacilor de lapte va sc„dea, iar Rom‚nia va deveni nu doar un mare importator, ci ∫i un consumator al produselor de pe pia˛a european„. ™i asta Ón condi˛iile Ón care ˛ara noastr„ ar fi putut asigura f„r„ probleme at‚t produc˛ia pentru propriile nevoi, c‚t ∫i pentru export.

Aplicarea programului a debutat cu o alt„ prevedere gre∫it„: suma de 7.000 miliarde lei de la bugetul de stat nu este acordat„ direct agricultorilor, ci b„ncilor, mai precis unei singure b„nci, B.C.R., care a primit f„r„ licita˛ie exclusivitatea privind implementarea acestui proiect. Deci Legea nr. 231/2005 prevede c„ Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale acord„ ace∫ti bani cu titlu gratuit b„ncii, iar agricultorul solicit„ credit de la B.C.R., urm‚nd s„ depun„ garan˛ii, s„ demonstreze c„ de˛ine bunuri imobile de valoare, s„ achite dob‚nzile ∫i comisionul.

Ob˛inerea creditului este extrem de anevoioas„, ˛in‚nd seama de faptul c„ dosarul pentru contractarea lui prevede nu mai pu˛in de 26 de documente (!), care mai de care mai greu de ob˛inut. Dac„ totu∫i reu∫e∫te s„ ob˛in„ creditul, beneficiarul trebuie s„ returneze suma Ón 10 ani, iar la un Ómprumut de 10 miliarde lei trebuie s„ achite la B.C.R. 14 miliarde lei. P‚n„ c‚nd nu-∫i achit„ creditul, agricultorul nu este proprietarul investi˛iilor realizate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 Ca garan˛ie la creditele solicitate nu se accept„ construc˛iile viitoare; de asemenea, nu se accept„ construirea de imobile Ón regie proprie. Chiar ∫i la investi˛ii mici, de 10.000—20.000 euro, este obligatorie existen˛a autoriza˛iilor de func˛ionare (mediu, sanitarveterinare etc.), care sunt destul de costisitoare ∫i greu de procurat.

Pentru c„ Legea nr. 231/2005 nu prevede Ón mod expres exceptarea de la achitarea dob‚nzilor pentru perioada de gra˛ie — a∫a cum sus˛ine cu senin„tate ministrul Flutur —, Ómprumuta˛ii vor achita Ón aceast„ perioad„ at‚t dob‚nzile, c‚t ∫i comisioanele ∫i taxele aferente.

C„ acest program este o simpl„ promisiune fantezist„, mincinoas„ ∫i nerealist„, o dovede∫te ∫i faptul c„ nu po˛i realiza ferma-model cu ceea ce-˛i ofer„ banca dup„ ce-˛i achi˛i aceste datorii. Din cele 10 miliarde ini˛iale po˛i s„-˛i cumperi un tractor de 210–240 CP, prev„zut cu plug, disc ∫i sem„n„toare sau, o alt„ variant„, po˛i Ónfiin˛a o planta˛ie de 10 hectare de vi˛„-de-vie nobil„. Cu ce-˛i sus˛ii afacerea dup„ ce banii s-au terminat Óntr-o prim„ etap„ a investi˛iei? P‚n„ la ob˛inerea profitului sunt at‚tea alte cheltuieli de f„cut, imposibile chiar ∫i pentru cel mai destoinic Óntreprinz„tor.

O alt„ mare p„c„leal„ fluturist„ ˛ine de promisiunea c„ un credit prin Programul îFermierul“ se acoper„ prin Agen˛ia SAPARD Ón propor˛ie de 50%, iar diferen˛a de 50% prin B.C.R. Dar, conform normelor metodologice, B.C.R. asigur„ doar 85% din valoarea total„, ceea ce Ónseamn„ c„ aportul propriu trebuie s„ fie de 15% din valoarea proiectului.

Œn alt„ ordine de idei: nici p‚n„ ast„zi Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale nu a stabilit care este formatul-standard al avizului ce trebuie emis de c„tre direc˛iile pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ jude˛ene, iar B.C.R. nu cunoa∫te, Ónc„, detaliile referitoare la modalitatea de utilizare a fondului care va fi alocat de c„tre Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale pentru anul 2006.

Œn aceste condi˛ii, num„rul posibililor beneficiari ai acestui program va fi cu mult mai mic dec‚t cel pe care-l anun˛a l„ud„rosul ministru, adic„ peste 6.000 de fermieri, din bugetul lui 2006. Dac„ nu sunt lua˛i Ón calcul agricultorii de peste 60 de ani ∫i nici cei care n-au Ómplinit 18 ani (adic„ cei care nu se pot obliga fa˛„ de banc„), dac„ se ˛ine seama c„ documenta˛ia necesar„ contract„rii unui credit de investi˛ii este extrem de greu de Óntocmit, dac„ cei care de˛in bunuri imobiliare cu care s„ garanteze Ómprumutul sunt extrem de pu˛ini Ón lumea s„r„cit„ a satelor, se ajunge la concluzia c„ îFermierul“ are ∫anse extrem de sc„zute de implementare.

Astfel, acest program at‚t de mediatizat se dovede∫te aproape inaccesibil pentru cei mai mul˛i dintre rom‚nii care ∫i-ar fi dorit cu adev„rat o astfel de afacere, at‚t din lipsa fondurilor, c‚t ∫i din cauza birocra˛iei excesive. Mai adaug faptul c„ obligativitatea subven˛iei pe unitatea de suprafa˛„ ∫i pe cap de animal intr„ Ón vigoare de la 1 ianuarie 2007, Ón condi˛iile Ón care pentru agricultorii rom‚ni acordarea ei Ón 2006 ar fi contat foarte mult.

Œn acest context, m„ g‚ndesc dac„ n-ar fi fost mai bine ca cele 7.000 miliarde lei vechi cu care Ministerul

Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale subven˛ioneaz„ B.C.R. s„ fi fost utilizate pentru sprijinirea produc„torilor ∫i sus˛inerea eficient„ a agriculturii Óncep‚nd chiar din 2006. Cred c„ acesta ar fi fost adev„ratul ajutor de care au nevoie ˛„ranii Ón acest moment.

P.S. Documente care dovedesc extrema dificultate de Óntocmire a dosarului de ob˛inere a unui credit: planul de afaceri; lista garan˛iilor propuse; lista garan˛iilor aferente creditelor contractate la al˛i creditori; fluxul de lichidit„˛i (cash-flow); studiul de fezabilitate; avize, acorduri pentru ocuparea terenurilor agricole, asigurarea cu combustibil, energie electric„, energie termic„, protec˛ia apelor, p„durilor ∫i mediului Ónconjur„tor, urbanism ∫i sistematizare etc.; situa˛ia contractelor Óncheiate (copii dup„ contracte cu furnizori ∫i clien˛i); situa˛ia surselor de finan˛are (proprii); intabularea ipotecii; asigur„ri; memorii justificative privind necesitatea acestor investi˛ii; liste de utilaje ∫i alte dot„ri care se vor ata∫a planului de afaceri etc., etc.

Destul de simplu pentru ˛„ranul de r‚nd care vrea s„ devin„ fermier european, nu-i a∫a?

Ioan fiundrea

#188849

îDac„ stare de urgen˛„ nu, stare de normalitate nu, atunci stare de asediu, nu-i a∫a?“

Albert Camus, autorul îSt„rii de asediu“ ∫i al îCiumei“, spunea c„ îluciditatea este suferin˛a cea mai apropiat„ de cer“.

Cu mult Ónaintea acestor zile cumplite Ón care suferin˛a a atins limitele insuportabilului, am avut un _déjà vu_ al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 reac˛iei conduc„torilor no∫tri Ón fa˛a oric„ror st„ri dramatice care s-ar mai putea abate asupra rom‚nilor.

Aceast„ lips„ de reac˛ie Ón fa˛a suferin˛elor reale ale concet„˛enilor no∫tri, manifestat„ de cei care de˛in comanda, putea fi previzionat„ analiz‚nd comportamentul politic al acestora din 1996 p‚n„ acum.

Domnilor care de˛ine˛i comanda, suntem din ce Ón ce mai mul˛i oameni lucizi Ón aceast„ ˛ar„ care sim˛im c„ înumai bine nu tr„im“ ∫i c„ starea de urgen˛„ nu o pute˛i decreta pentru c„ aceasta este starea permanent„ pe care ne-o oferi˛i.

S„ Óncerc„m s„ ne imagin„m c„ cei care refuz„ acum declararea st„rii de urgen˛„, minimaliz‚nd incon∫tient situa˛ia tragic„ a sinistra˛ilor din Moldova, iar Ón urm„ cu c‚teva luni a celor din Banat, s-ar fi aflat Ón opozi˛ie.

Cu certitudine aceste inunda˛ii ar fi c„p„tat dimensiuni apocaliptice, iar lacrimile Domniilor lor ar fi umplut toate ecranele televiziunilor.

Refuz categoric s„ accept c„ unii politicieni se contamineaz„ de luciditate doar din patru Ón patru ani ∫i c„ aceia∫i domni raporteaz„ lugubru num„rul cet„˛enilor la num„rul deceda˛ilor, pentru a ne convinge c„ nu se impune starea de urgen˛„.

Am sentimentul c„ absurdul lui Camus a pus st„p‚nire pe ai no∫tri comandan˛i ∫i c„ Ón Rom‚nia no˛iunea de normalitate a devenit o no˛iune utopic„.

De 6 luni suntem asedia˛i de tot felul de crize, una mai prefabricat„ ca alta, iar atunci c‚nd natura ne love∫te at‚t de crunt, comandan˛ii no∫tri se hlizesc grotesc Ón fa˛a unor cet„˛eni care nu mai au dec‚t speran˛a Ón Dumnezeu.

A∫adar, dragi comandan˛i, declan∫a˛i anticipatele! Œn absen˛a lucidit„˛ii, este cert c„ suferin˛a rom‚nilor v„ este acum at‚t de str„in„ Ónc‚t doar ni∫te anticipate v-ar lecui de indiferen˛„!

Ionela Bruchental-Pop

#191015

Crearea unui cadru legal privind statutul minorit„˛ilor reprezint„ f„r„ doar ∫i poate o necesitate, prev„zut„, de altfel, ∫i Ón Constitu˛ia Rom‚niei, care Óns„ Ón momentul actual a devenit un subiect exploatat din toate punctele de vedere de c„tre partidele aflate Ón opozi˛ie, respectiv Partidul Social Democrat ∫i Partidul Rom‚nia Mare. Esen˛a tapajelor perpetuate cu asiduitate este conferit„ de c„tre demagogicele porniri lipsite de substan˛„ ∫i care vizeaz„ Ón fapt doar atragerea de capital electoral.

Rolul reprezentan˛ilor poporului rom‚n Ón forul legislativ nu este acela de a crea dezechilibre ∫i instabilitate politic„, prin afirma˛ii exagerate, exploat‚ndu-se sentimentul na˛ional, cu at‚t mai mult cu c‚t nici unul dintre partidele politice aflate la guvernare, cum e, de altfel, ∫i Partidul Democrat, nu dore∫te s„ aduc„ atingere Ón nici un fel nici Constitu˛iei Rom‚niei, ∫i nici intereselor na˛ionale.

## Stima˛i colegi,

Este evident faptul c„ orice propunere legislativ„ este perfectibil„, dovad„ fiind numeroasele amendamente propuse de c„tre partidele politice prin intermediul c„rora se dore∫te g„sirea unui format viabil ∫i conform legii fundamentale. Œns„ modalit„˛ile uzitate de c„tre P.S.D ∫i P.R.M. nu fac altceva dec‚t s„ dezgroape securea, Ón

loc s„-∫i propun„ s„ g„seasc„ de comun acord solu˛iile care s„ stabilizeze climatul politic autohton, Óntr-o perioad„ Ón care ar trebui s„ primeze solidaritatea, ∫i nu crasul individualism.

Totodat„, trebuie subliniat ∫i faptul c„ Ón aceast„ ecua˛ie intr„ ∫i U.D.M.R.-ul, care prin presiunile constante pe care le exercit„ Ó∫i urm„re∫te doar propriul interes, ∫i nu interesul colectiv al tuturor minorit„˛ilor, a∫a cum ar fi firesc. Promov‚nd o astfel de politic„, U.D.M.R.-ul nu face altceva dec‚t s„ creeze ∫i s„ perpetueze Ón mod gratuit o atmosfer„ Ónc„rcat„, plin„ de animozit„˛i, prin care dore∫te Ón mod vizibil s„-∫i aloce o parte c‚t mai semnificativ„ de avantaje Ón raport cu celelalte minorit„˛i conlocuitoare, aspect care, Ón opinia mea, ar trebui reanalizat de c„tre reprezentan˛ii U.D.M.R., pentru a demonstra c„ urm„resc binele comun al tuturor minorit„˛ilor, ∫i nu doar cel propriu.

Reglementarea acestui statut al minorit„˛ilor ar trebui Ón mod normal s„ demonstreze existen˛a maturit„˛ii politice Ón r‚ndul ale∫ilor, deoarece ignorarea _sine die_ a acestei probleme nu va duce la rezolvarea ei, dar nici amplificarea artificial„ a unei chestiuni sensibile nu este metoda cea mai Ón˛eleapt„ de a g„si formula optim„ solu˛ion„rii acesteia.

Trebuie s„ con∫tientiz„m totodat„ faptul c„ legiferarea statutului minorit„˛ilor nu reprezint„ un joc de sum„ nul„, Ón care unul iese c‚∫tig„tor ∫i altul Ónvins, ci, dimpotriv„, scopul acestor demersuri ar trebui s„ vizeze definirea unor raporturi echilibrate, normale, de bun„ ∫i pa∫nic„ convie˛uire Ón rela˛iile interetnice.

Aceast„ viziune este Ómp„rt„∫it„ ∫i de c„tre Partidul Democrat, care nu-∫i va da acceptul promov„rii unor acte normative indiferent de tematica lor, at‚ta timp c‚t acestea contravin Constitu˛iei Rom‚niei ∫i intereselor romanilor. Ceea ce trebuie subliniat Ón aceast„ privin˛„ este faptul c„ promovarea oric„ror ini˛iative care contravin prevederilor constitu˛ionale nu face altceva dec‚t s„ confere o amploare nociv„, desuet„ pentru societate, av‚nd ca scop Ón mod indubitabil doar atragerea de voturi, de aceea sunt ferm convins„ c„, Ón astfel de situa˛ii, baloanele de s„pun artificial create se vor sparge repede, stropindu-i pe cei care le-au creat ∫i lansat.

Rom‚nia este ∫i va r„m‚ne, Ón conformitate cu articolul 1 paragraful 1 din Constitu˛ia Rom‚niei, un îstat na˛ional, suveran ∫i independent, unitar ∫i indivizibil“, care va ∫ti, f„r„ doar ∫i poate, s„ demonstreze c„ este ∫i un stat democratic, prin capacitatea Legislativului de a conferi o form„ final„ ∫i totodat„ constitu˛ional„ statutului minorit„˛ilor, care s„ reglementeze finalmente Óntr-o manier„ viabil„ raportul de drepturi ∫i obliga˛ii ale acestora.

Liviu Timar

#195820

îProduc„torul agricol Ón anul 2006 este l„sat de izbeli∫te.“

Anul 2005 a fost un an agricol greu pentru produc„torii agricoli, din cauza produc˛iilor ob˛inute ∫i pre˛urilor de valorificare foarte mici a produc˛iei la principalele culturi, exemplu: gr‚u 2.500—3.500 lei/kilogram, ceea ce a f„cut foarte mul˛i produc„tori s„ nu-∫i recupereze nici m„car investi˛ia efectuat„, dar s„ mai ∫i Ónfiin˛eze alte culturi Ón toamn„!

Plec‚nd de la aceast„ realitate trist„, actualul Guvern ar fi trebuit s„ intervin„ Ón sistemul de subven˛ionare pentru anul 2006, dar din p„cate subven˛iile din sectorul vegetal sunt aproape inexistente.

Astfel, nu se mai acord„ subven˛ie pentru gr‚u, orz, orzoaic„, porumb ∫i floarea-soarelui, culturi furajere ∫i alte culturi, subven˛iile fiind Óndreptate Ón acest an c„tre plantele tehnice: sfecl„ de zah„r, in, c‚nep„, tutun ∫i legume.

Œn urma unui calcul, culturile ce urmeaz„ a fi subven˛ionate reprezint„ doar aproximativ 6% din suprafa˛a arabil„ a ˛„rii. Exemplu: jude˛ul Mure∫, suprafa˛a arabil„ = 214.000 hectare, iar suprafa˛a raportat„ cu plante tehnice, sfecl„ de zah„r, in, c‚nep„, tutun, legume fiind de aproximativ 11.160 hectare, ceea ce reprezint„ 5,2%.

De asemenea, un cultivator de sfecl„ de zah„r ce a ob˛inut Ón anul 2005 50 t/ha x 500 lei/kg a primit 25 milioane, iar Ón anul 2006 va primi 18 milioane, deci mai pu˛in cu 7 milioane lei/ha, de∫i reprezentan˛ii Guvernului sus˛in c„ subven˛iile acordate agricultorilor Ón 2006 vor fi mai mari cu 30%.

Nici sectorul zootehnic nu a fost mai privilegiat. Hot„r‚rea Guvernului nr. 1853/22 decembrie 2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subven˛ii Ón anul 2006 produc„torilor agricoli din sectorul animalier are foarte multe lacune.

Dup„ cum ∫tim cu to˛ii, anul 2006 este un an foarte important Ón vederea integr„rii Ón Uniunea European„, dar consider c„ acordarea subven˛iilor de la bugetul de stat sub aceast„ form„ nu va Óncuraja obiectivele cele mai importante din sectorul zootehnic, ∫i m„ refer la atingerea cotei de lapte negociat„ cu Uniunea European„ ∫i Ómbun„t„˛irea calit„˛ii laptelui.

Noul sistem de subven˛ii îpe cap de animal“, termenul ce se uziteaz„, nu face nici o diferen˛„ Óntre destina˛ia final„ a produsului ob˛inut Ón ferm„, lapte sau carne, ∫i nici nu Óncurajeaz„ valorificarea laptelui Ón unit„˛ile de prelucrare. Œn aceste condi˛ii, nu vom fi Ón stare s„ realiz„m nici cele 3 milioane de hectolitri lapte, cota negociat„ Ón dosarul de aderare la Uniunea European„: 1,2 milioane hectolitri lapte procesat ∫i 1,8 milioane de hectolitri lapte pentru consum de pia˛„.

Dac„ nu vom putea asigura cota stabilit„ prin acordul de aderare, aceasta va fi atribuit„ altor state, iar Rom‚nia va ajunge Ón situa˛ia Ón care nu va mai produce nici pentru asigurarea necesarului de consum intern.

Dup„ ce c„ valoarea subven˛iei este mai mic„ cu aproape 35% fa˛„ de anii trecu˛i, subven˛ia se d„ Ón dou„ tran∫e, astfel: vor primi 2 milioane lei la f„tare, 2 milioane lei dup„ Ón˛„rcarea vi˛elului, la 6 luni, 3 milioane lei pentru efectivele Ónscrise Ón COP ∫i 1 milion de lei pentru efectivele din fondul genetic. Din p„cate, num„rul animalelor Ónscrise Ón COP (controlul oficial al produc˛iei) este de aproximativ 6%, iar fondul genetic practic este inexistent, la aceast„ dat„ Ón registrele genealogice nu este Ónscris nici un animal. Practic, singurii fermieri care vor beneficia de dou„ Óncas„ri Ón 2006 sunt cei ale c„ror vaci fat„ Óntre 1 ianuarie ∫i 1 mai, pentru c„ cei ale c„ror vaci vor f„ta dup„ 1 iunie ar trebui s„-∫i Óncaseze a doua tran∫„ de subven˛ie Ón 2007, c‚nd risc„ s„ nu o mai primeasc„, fiind alt sistem de subven˛ionare.

Œn aceste condi˛ii, nu cred c„ mai putem vorbi de apari˛ia de ferme noi ∫i chiar nici de dezvoltarea celor existente, nefiind stimulat„ performan˛a ∫i competitivitatea.

De asemenea, acest sistem de subven˛ionare va diminua ∫i veniturile fermierilor, av‚nd repercusiuni Ón special pentru cei care au credite bancare ∫i fonduri SAPARD care au avut la baz„ un plan de afaceri Óntocmit pe venituri constante din partea statului.

Œn condi˛iile Ón care aceste subven˛ii nu sunt Óncurajatoare, poten˛ialii fermieri vor fi descuraja˛i s„ mai angajeze o afacere Ón baza programelor cu sus˛inere guvernamental„, precum SAPARD sau îFermierul“.

Œn aceste condi˛ii, produc„torii nu vor avea resurse financiare pentru a-∫i preg„ti fermele de produc˛ie, iar unit„˛ile de prelucrare lapte sau carne nu vor avea materia prim„ necesar„ desf„∫ur„rii procesului de produc˛ie.

De asemenea, ∫i Ón cazul porcilor sunt prev„zute subven˛ii numai pentru animalele livrate la abatoarele care practic„ sistemul de clasificare a carcaselor EUROP, sistem neimplementat Ón practic„. Momentan nu sunt cresc„tori ∫i nici abatoare Ón m„sur„ s„ spun„ ce tip de carcas„ este. Œn acela∫i timp, nu sunt clasificatori autoriza˛i, care ar trebui s„ fie neutri, s„ nu apar˛in„ nici cresc„torului, nici abatorului, a∫a c„ m„ Óntreb: c‚˛i dintre cresc„torii de porci vor beneficia de subven˛ia dat„?

Œn ceea ce prive∫te subven˛ia la ovine, ea se acord„ doar cresc„torilor de oi care au peste 50 de capete Ón exploata˛ie. Acest lucru va determina ca doar 2,5—3,0% din cresc„torii actuali s„ beneficieze de aceast„ subven˛ie. Exemplu: Ón jude˛ul Mure∫ exist„ aproximativ 28.450 cresc„tori, iar cei care au peste 50 de capete sunt doar 768.

Anul 2006 este ∫i primul an c‚nd fermierii Óncep s„ pl„teasc„ impozitul pe terenul agricol din extravilan, sume care se ridic„ la 200.000-600.000 lei/hectar. Dar ce este mai trist este c„ aceste sume, Ón loc s„ r„m‚n„ la localit„˛ile de unde se colecteaz„, se duc la bugetul centralizat al statului.

Cred c„ exist„ o lips„ de comunicare din partea reprezentan˛ilor ministerului ∫i produc„torii agricoli,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 reprezentan˛ii asocia˛iilor profesionale, Ón vederea consult„rii Ónainte de adoptarea unor acte legislative de importan˛„ maxim„ asupra restructur„rii ∫i dezvolt„rii agriculturii.

Momentan, actualul Guvern nu are o politic„ de stat Ón agricultur„ ∫i nu este interesat de respectarea ∫i atingerea obiectivelor negociate cu Uniunea European„.

Fac apel la factorii de decizie s„ con∫tientizeze importan˛a anului 2006, an de preaderare la Uniunea European„, Ón vederea sprijinirii produc„torilor agricoli, deoarece varianta de subven˛ionare aleas„ Ón agricultur„ pentru anul Ón curs este una total gre∫it„.

Mihai Adrian M„laimare

#202304

îS„ d„m istoricilor ce-i al istoricilor!“

C„ experien˛a comunist„ este una de trist„ amintire sunt sigur c„ nici unul dintre dumneavoastr„ nu neag„ asta. Rom‚nia a fost aruncat„ 50 de ani Ónapoi Ón istorie de acest regim care a c„lcat Ón picioare totul ∫i care a sfidat orice reguli ale unei bune guvern„ri. Comuni∫tii au nenorocit economia, educa˛ia, intelectualitatea ∫i procesul politic. Ace∫ti patru factori cheie s-au ref„cut foarte greu dup„ momentul 1989. Corup˛ia, iresponsabilitatea ∫i incompeten˛a au dus Rom‚nia la coada ˛„rilor ie∫ite Ón 1989 din spa˛iul sovietic. Suntem Ón anul de gra˛ie 2006 ∫i mai avem foarte pu˛in p‚n„ la acceptarea noastr„ Ón Uniunea European„.

La o analiz„ profund„ ∫i sincer„, Rom‚nia nu este deloc preg„tit„ pentru acest pas imens. Fiecare dintre dumneavoastr„ ∫tie acest lucru, de∫i pu˛ini sunt cei care spun asta Ón mod deschis. Uniunea European„ a decis s„ ne ofere o ∫ans„ pe care nu trebuie s„ o rat„m.

Dac„ unii dintre dumneavoastr„ cred c„ mai exist„ o alt„ cale de modernizare ∫i Ómplinire a Rom‚niei, ei bine, v„ Ón∫ela˛i. Revenind la experien˛a trist„ a comunismului a∫ vrea s„ v„ rog s„ o l„s„m Ón urma noastr„.

Am dezvoltat un reflex teribil de a blama comunismul pentru orice r„u din ˛ara asta. A∫a este! Dar blamarea comunismului nu doar c„ nu rezolv„ nimic, dar ne blocheaz„ Ón retoric„. Comunismul e de vin„. De acord! Dar de aici Ónainte ce avem de f„cut?

Eu cred sincer, domnilor, c„ a venit vremea s„ Óngrop„m trecutul. Avem nevoie de o lege a lustra˛iei ∫i avem nevoie de C.N.S.A.S. S„ sprijinim aceste proiecte, pentru c„ ne vor ajuta s„ ne debaras„m c‚t mai repede de comunism. Dar s„ ne oprim aici.

De acum Ónainte este treaba istoricilor s„ blameze comunismul, nu a clasei politice. A∫ vrea ca printr-o metafor„ s„ eviden˛iez diferen˛a fundamental„ dintre istorie ∫i ∫tiin˛a politic„. Istoria lucreaz„ ca un medic legist. Ia cadavrul, Ól studiaz„ ∫i d„ un verdict: ce a produs boala, cum a murit sau de ce s-a Óns„n„to∫it.

De cealalt„ parte, ∫tiin˛a politic„ lucreaz„ cu corpuri vii. Ea trebuie s„ prescrie solu˛ii pentru a salva corpul politic ∫i pentru a-l Óngriji.

Desigur, lec˛iile pe care ni le predau istoricii sunt necesare pentru a nu repeta tot mereu gre∫elile trecutului. Dar un om politic care se ocup„ de cadavre nu este de nici un folos unei na˛iuni.

A∫adar, v„ rog, Ónceta˛i a mai c„uta vinova˛i ∫i Óncepe˛i s„ prescrie˛i solu˛ii. Acesta este motivul pentru care a˛i fost ale∫i ca membri ai acestui Parlament.

Nu uita˛i c„ finalmente cet„˛enii sunt cei care v-au trimis aici. Œn fa˛a lor r„spunde˛i! Iar cet„˛enii nu v„ vor Óntreba cine este de vin„ pentru starea actual„ a Rom‚niei.

Œmi amintesc c„ Petre fiu˛ea spunea: îCa s„ consta˛i c„ e incapabil comunismul de guvernare nu trebuie s„ ai doctoratul Ón ∫tiin˛e sociale. Orice bou vede c„ nu e bun. El vede c„ m„-sa rabd„, nevasta rabd„, copiii rabd„... vede tot ∫i totul pute“.

Rom‚nii v„ vor Óntreba, domnilor, ce este de f„cut de acum Ónainte. ™i asta v„ Óndemn s„ face˛i. Privi˛i spre viitor, ∫i nu spre trecutul regretabil.

S„ d„m istoricilor ce-i al istoricilor!

Marius Iriza

#205456

De mult timp, cet„˛eanul care se prezint„ cu probleme la una din institu˛iile publice, fie prim„rie, poli˛ie, spital sau banala po∫t„, se love∫te de nep„sarea, indiferen˛a ∫i impertinen˛a func˛ionarilor care sunt pl„ti˛i pentru a fi Ón slujba sa. De multe ori se ajunge ca pentru o semn„tur„ sau o h‚rtie pe care Ón mod normal ar fi dob‚ndit-o Ón c‚teva minute un om normal s„ petreac„ ore, chiar zile Óntregi perind‚ndu-se de la ghi∫eu la ghi∫eu, expediat de o fa˛„ acr„, ascuns„ Ón spatele unui geam, c„tre una plictisit„, care, la r‚ndul ei, Ói arat„ un alt ghi∫eu, Ón spatele c„ruia o femeie pe jum„tate adormit„, preocupat„ de orice altceva, mai pu˛in de nevoile cet„˛eanului, Ól trimite din nou la ghi∫eul de unde a plecat. ™i dac„ pentru a ajunge la fiecare dintre fe˛ele acelea acre ∫i plictisite trebuie stat la r‚nd c‚teva zeci de minute, atunci ziua este iremediabil pierdut„.

Œn sistemul de s„n„tate, problemele sunt mult mai grave, de∫i nu cu mult diferite, deoarece Ón numeroase cazuri este Ón joc s„n„tatea sau chiar via˛a cet„˛eanului, datorit„ indiferen˛ei sau pasivit„˛ii personalului medical. Aici, la proastele servicii oferite pacien˛ilor, intervin ∫i lipsurile majore de fonduri. Œn unele spitale din Rom‚nia, pacien˛ii sunt nevoi˛i s„ aduc„ seringi, spirt ∫i vat„ de acas„, ca s„ nu mai vorbim de faptul c„, pentru o radiografie, ei trebuie s„ vin„ la analize cu sticlu˛a de bariu Ón buzunar.

Aceasta este ˛ara Ón care anormalul a devenit firesc, iar rom‚nul deja s-a obi∫nuit cu aceast„ situa˛ie. C‚nd mentalitatea angaja˛ilor din institu˛iile publice va fi schimbat„ sau vor fi schimba˛i angaja˛ii cu aceast„ mentalitate, iar cei r„ma∫i Ó∫i vor da seama c„ tr„iesc din banii cet„˛eanului de r‚nd ∫i sunt nevoi˛i s„ Ól respecte, indiferent de pozi˛ia sa social„, atunci putem spune c„ Rom‚nia a f„cut un pas mare spre Europa.

Mihai Sandu-Capr„

#207338

Declara˛ie politic„ intitulat„ îSemne bune anul are“ Noul an ce se adaug„ istoriei recente democratice a Rom‚niei a Ónceput destul de radical, promi˛‚nd clarificarea multor probleme ce au trenat timp de mai bine de un deceniu.

Astfel, partidul ro∫u se federalizeaz„, fiind confruntat cu o imagine a unui partid al corup˛ilor, imagine de care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 p„turile inferioare Óncearc„ s„ se deta∫eze. Cu un Geoan„ care desfide pe cei care Óncearc„ s„ strice construc˛ia de îpoze curate“, Ón timp ce tranzac˛ioneaz„ îperfect legal“ terenuri de zeci de milioane de euro, cu un N„stase care brusc a devenit cel mai timid om politic, fugind de pres„ ca vampirii de lumina dimine˛ii, Ón timp ce arat„ publicului sticlu˛a de aghiasm„ purtat„ la piept, partidul social-democra˛iei este o scen„ s‚ngerie, Ón care victimizarea nu-∫i mai are sensul, iar autocritica te bag„ Ón gura lupului... sau a bunicu˛ei care st„ ∫i arat„ cu degetul c„tre epoca luminoas„ a conducerii sale.

Asist„m la congrese, tr‚mbi˛ate furios Ón gura mare, care se Óncheie cu o mare f‚s‚ial„, lipsind mesajul, asist„m la declara˛ii r„zboinice, de genul aceluia c„ P.S.D. se lanseaz„ Ón procesul de cucerire a segmentelor noi de electorat, uit‚ndu-se Óns„ punctul de plecare, adic„ mesajul populist c„ este un partid al tuturor segmentelor sociale, un partid al Óntregii Rom‚nii, totul reduc‚ndu-se, privind la rece, la o mare furtun„ Óntr-un pahar de ap„. Realitatea este c„ Dan Ioan Popescu tot d„ cu subsemnatul pe la D.N.A., Ónso˛it de Ion Iliescu ∫i de Adrian N„stase, ∫i... probabil c„ am cam epuizat to˛i vectorii de imagine, to˛i liderii de opinie ai acestui mare organism, ai celui mai mare partid din Rom‚nia.

Astfel, Óncerc„rile de structurare sau mai bine spus de concentrare a factorilor de decizie politic„ ∫i doctrinar„ a P.S.D. nu fac dec‚t s„-mi aduc„ aminte de minunatul concert pe care arti∫tii Titanicului l-au interpretat Ónainte de a fi Ónghi˛i˛i de valuri.

Mult succes!

Mircea Valer Pu∫c„

#209390

îImaginea P.S.D., mai important„ dec‚t cea a Rom‚niei?“

Dorind s„-∫i protejeze partidul, domnul Adrian N„stase s-a suspendat din func˛ia de conducere pe care o de˛inea... Nume importante ale Partidului Social Democrat au salutat ∫i apreciat gestul acestuia, consider‚ndu-l mai mult dec‚t necesar. Grija fa˛„ de imaginea propriului partid, teama de a nu Ónregistra o nou„ ∫i dureroas„ sc„dere a Óncrederii ∫i, implicit, a inten˛iei de vot, sunt motivele reale care au stat la originea gestului, dar ∫i la acceptarea cu bucurie a autosuspend„rii. îNimic nou sub soare!“, a spus filozoful, ∫i, vai!, c‚t„ dreptate a avut! Aceea∫i politic„ a jum„t„˛ilor de m„sur„... Dac„ ar fi dat dovad„ de un real spirit responsabil, domnul Adrian N„stase ar fi recurs la gesturi similare pentru a proteja ∫i alte institu˛ii: Parlamentul Rom‚niei, Camera Deputa˛ilor ∫i, Ón ultim„ instan˛„, dar cel mai important, Rom‚nia Óns„∫i! S„ fi sc„pat din vedere domnul Adrian N„stase c„ este copre∫edinte al Parlamentului, al„turi de domnul Nicolae V„c„roiu, c„ este pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, conform prevederilor constitu˛ionale, Ón situa˛ia deloc dorit„ a vacant„rii func˛iei de pre∫edinte al statului ∫i incapacit„˛ii pre∫edintelui Senatului de a prelua interimatul, devine pre∫edinte al Rom‚niei? Eu nu cred c„ a putut uita ceva at‚t de important! A∫adar, legitimitatea Óntreb„rii din titlu devine evident„, iar r„spunsul Ól vom afla cur‚nd.

Va accepta domnul Adrian N„stase s„-∫i dea demisia din func˛ia de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, urmare

a solicit„rii f„cute de prim-ministrul C„lin PopescuT„riceanu? Iat„, Ón fapt, care este acum provocarea la care trebuie s„ r„spund„, Ón egal„ m„sur„, domnul Adrian N„stase ∫i Partidul Social Democrat... Dac„ asumarea demisiei va fi refuzat„, nu ne r„m‚ne dec‚t s„ constat„m, din nou, c„ soarta Rom‚niei, imaginea ei, eventualele prejudicii etc. sunt prea pu˛in importante Ón optica proasp„tului autosuspendat ∫i a partidului pe care-l reprezint„.

A∫ aplauda ∫i aprecia ca pe un gest de normalitate demisia din func˛ia de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor a domnului Adrian N„stase, cu at‚t mai mult cu c‚t, de o bun„ bucat„ de vreme, ∫i-a pierdut sprijinul majorit„˛ii membrilor acesteia, iar Ónc„p„˛‚narea de a r„m‚ne pe post, Ón dispre˛ fa˛„ de voin˛a majorit„˛ii, a adus suficiente prejudicii sistemului democratic. Mai mult dec‚t propria-i voin˛„ ∫i ambi˛ie, acum este vorba ∫i de interesul na˛ional... Dac„ demisia Ónt‚rzie, eu sper ca Partidul Social Democrat, prin membrii s„i Ónvesti˛i cu rol ∫i responsabilitate Ón func˛iile de decizie, s„-i impun„ un astfel de gest. Cu siguran˛„ ceea ce d„uneaz„ ca imagine P.S.D.-ului nu poate s„ nu d„uneze imaginii Parlamentului, Camerei Deputa˛ilor ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, Rom‚niei.

A∫adar, at‚t domnul Adrian N„stase, c‚t ∫i P.S.D.-ul se afl„ Ón fa˛a unui examen obligatoriu de dat. Singura problem„ este dac„ înota“ va fi una de trecere sau dac„ vor r„m‚ne repeten˛i...

Ovidiu Ioan Silaghi

#212410

S„pt„m‚na trecut„ o declara˛ie a pre∫edintelui B„sescu a f„cut v‚lv„. îVreau s„ ave˛i curaj s„ lua˛i actele normative emise Ón ultimii 10 ani ∫i s„ constat„m care au fost acte normative corect emise, cu o bun„ justificare economic„, ∫i care au fost acte normative emise Ón favoarea unor grupuri de interese nelegitime, c„rora o s„ le spun de acum grupuri de tip mafiot“ — este ceea ce a spus pre∫edintele. Prin aceast„ declara˛ie, Traian B„sescu sugera actualei puteri s„ verifice actele normative din ultimii zece ani, prin care unele persoane sau societ„˛i comerciale au fost direct favorizate, Ón dauna interesului general.

Este posibil ca Ón aceste zile amatorii de dezv„luiri s„ stea cu ochii a˛inti˛i spre Palatul Victoria. Eu vreau s„ atrag aten˛ia c„ nu trebuie verificate doar actele normative elaborate de guvernele care s-au perindat pe la acest palat. Trebuie verificate — recunosc, este ceva mai dificil — ∫i numeroasele contracte de care a beneficiat clientela politic„ a diferitelor forma˛iuni care s-au aflat la putere.

Am s„ v„ prezint acum un caz tipic din guvernarea trecut„. Avem o triad„: ministru, prefect, ginerele prefectului. Ministrul ∫i prefectul sunt evident din acela∫i partid politic, ∫i, cum reprezint„ politic acela∫i jude˛, sunt, de ce nu, ∫i prieteni. Ministerul condus de ministrul respectiv are de executat o lucrare. Ca din Ónt‚mplare, una dintre societ„˛ile care primesc contractul, foarte consistent, evident, este una controlat„ de ginerele prefectului. ™i astfel se Ónchide triunghiul. Personajele acestei deloc imaginare relat„ri sunt: Ioan Mircea Pa∫cu — fost ministru al ap„r„rii, actualmente deputat P.S.D. de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 Satu Mare; Gheorghe Ciocan — fost prefect de Satu Mare, actualmente vicepre∫edinte al Consiliului Jude˛ean Satu Mare; Ioan Ciocan — patron al firmei S.C. îLescaci Com“ — S.R.L., ginerele lui Gheorghe Ciocan.

Firma lui Ioan Ciocan a primit Ón perioada 2002—2003 un contract de executare a unor lucr„ri la Eforie Sud (Carmen Sylva) pl„tite de c„tre M.Ap.N. Suma se ridica la 41 miliarde lei vechi. Poate p„rea ciudat c„ o firm„ din Satu Mare a fost selec˛ionat„ s„ efectueze lucr„ri pe litoral. Dar trecem peste acest aspect. La fel de ciudat este c„ M.Ap.N. a refuzat Ón 2004 s„ r„spund„ unei solicit„ri venite din partea presei ∫i s„ prezinte numele firmelor cu care a avut contract pentru lucr„rile de la Eforie Sud. Dup„ c„derea P.S.D. s-a aflat numele acestor firme. Aceasta este pe scurt filmul unei ac˛iuni tipice de favorizare a unui client sau amic politic al puterii. Mai multe am„nunte au ap„rut Ón îJurnalul na˛ional“. Consider c„ se poate porni Ón descoperirea îtenebrelor“ trecutului politico-economic ∫i de la acest caz, care este mai mult dec‚t edificator.

Petru Andea

#215246

Dezbaterile Ón Parlament referitoare la Legea bugetului de stat pe anul 2006, desf„∫urate concomitent cu o grev„ de amploare a cadrelor didactice din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, au eviden˛iat f„r„ echivoc Ónr„ut„˛irea Ón acest an a finan˛„rii sistemului educa˛ional.

Drept consecin˛„, Guvernul a promis pentru acest domeniu o aloca˛ie suplimentar„ de peste 1 miliard de euro, operabil„ pe parcursul anului 2006. De∫i Guvernul insist„ ca aceast„ sum„ s„ fie destinat„ exclusiv finan˛„rii unor programe din Ónv„˛„m‚nt, sunt c‚t se poate de actuale, pertinente ∫i obiective solicit„rile privind alocarea unei p„r˛i din aceast„ sum„ ∫i pentru cre∫terea salariilor cadrelor didactice.

Subliniem c„ Ón actualul Program de guvernare se prevede o îcre∫tere substan˛ial„“ a acestor salarii, sus˛inute financiar prin norma legal„ de acordare, p‚n„ Ón 2007, a 6% din P.I.B. pentru finan˛area Ónv„˛„m‚ntului.

Reamintim c„ procesul de cre∫tere, p‚n„ la dublare, a salariilor cadrelor didactice a consemnat cea mai viguroas„ ac˛iune Ón anul 2004, an Ón care salariile profesorilor universitari au crescut practic cu 100%, iar ale celorlalte cadre didactice au crescut Ón medie cu 35%.

Din p„cate, anul 2005 a consemnat doar o cre∫tere modest„ a salariilor din Ónv„˛„m‚nt, de 13,5% Ón termeni nominali, ceea ce Ónseamn„ o cre∫tere de sub 5% Ón termeni reali.

Anul 2006 este ∫i mai îzg‚rcit“ cu dasc„lii, prev„z‚nd o cre∫tere nominal„ de 11,5%, ceea ce practic stopeaz„ cre∫terea real„ a salariilor acestora.

Doresc s„ dau crezare afirma˛iilor Guvernului potrivit c„rora la ora actual„ exist„ suplimentar disponibili pentru Ónv„˛„m‚nt circa 1,1 miliarde euro, deci circa 40.000 milioane lei vechi. Apreciez necesar„ ∫i posibil„ alocarea a jum„tate din aceste fonduri pentru infrastructur„ ∫i dot„ri Ón Ónv„˛„m‚nt, iar a celeilalte jum„t„˛i pentru un spor semnificativ al salariilor cadrelor didactice.

Conform bugetului aprobat pentru anul 2006, fondul actual de salarizare Ón Ónv„˛„m‚nt este de circa 50.000

miliarde lei. Suplimentarea acestuia cu 20.000 miliarde lei face posibil„ o cre∫tere a salariilor cu Ónc„ 40%, ceea ce ar asigura Ón acest an un nivel satisf„c„tor al salariilor cadrelor didactice.

Desigur, Guvernul poate r„m‚ne inflexibil la nevoile salariale ale cadrelor didactice, refuz‚ndu-le aceste cre∫teri. Ar demonstra Óns„ din nou c„ programul de guvernare ∫i promisiunile electorale ale Alian˛ei D.A. nu au avut ∫i nu au valoare, c„ dasc„lii au fost deliberat Ón∫ela˛i, iar sintagma îS„ tr„i˛i bine!“ este l„sat„ pentru mai t‚rziu sau mai bine zis pentru mult prea t‚rziu.

Liviu Alexandru Miro∫eanu

#217856

Policlinica militar„ de pe strada Mihai Eminescu se va desfiin˛a de la data de 1 martie 2006. Decizia a fost luat„ la Ónceputul acestui an de c„tre ∫efii Direc˛iei medicale din cadrul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale ∫i are la baz„ procesul de reorganizare a serviciilor medicale ale armatei rom‚ne.

Conducerea ministerului justific„ desfiin˛area unit„˛ii militare din garnizoana Bac„u prin faptul c„ îunit„˛ile militare din armat„ au servicii medicale proprii, care acord„ asisten˛„ medical„ pentru cadrele militare ∫i familiile acestora. Œn municipiul Bac„u exist„ structuri medicale ale Ministerului S„n„t„˛ii suficiente, la care au accesibilitate at‚t cadrele militare, familiile acestora, precum ∫i rezervi∫tii ∫i veteranii de r„zboi“.

Œn plus, M.Ap.N. consider„ c„ adresabilitatea bolnavilor la policlinica militar„ a sc„zut progresiv, astfel Ónc‚t indicatorii medicali de performan˛„ ∫i de calitate nu mai justific„ cheltuielile administrative ∫i de personal pentru func˛ionarea ei.

Practic, dup„ aproape 50 de ani de existen˛„, Policlinica Militar„ de la Bac„u nu mai este rentabil„ din punct de vedere economic, de vreme ce Direc˛ia Medical„ a Armatei a conchis c„ decont„rile serviciilor de s„n„tate de c„tre Casa de s„n„tate a armatei nu acoper„ nici cheltuielile de personal din unitatea medical„ b„c„uan„.

Chiar dac„ mare parte din cei peste 1.500 de militari activi din Bac„u n-au mai trecut de mult pragul Policlinicii Militare, cei mai afecta˛i de restructurarea serviciilor medicale militare sunt rezervi∫tii ∫i veteranii de r„zboi. Este vorba despre aproape 9.000 de fo∫ti ofi˛eri ∫i subofi˛eri, care, lun„ de lun„, au apelat la serviciile doctorilor ∫i farmaci∫tilor din policlinic„.

Filiala Bac„u a Asocia˛iei Na˛ionale a Veteranilor de R„zboi sus˛ine c„ aceast„ reorganizare nu are Ón vedere necesit„˛ile membrilor s„i ∫i nu ˛ine cont nici de prevederile Statutului cadrelor militare privind drepturile la gratuitatea asisten˛ei medicale ∫i a medicamentelor.

Œn acela∫i context, Organiza˛ia Bac„u a Uniunii Na˛ionale a Cadrelor Militare Ón Rezerv„ ∫i Retragere a explicat conducerii M.Ap.N. c„ s„lile de a∫teptare pentru pacien˛i, laboratoarele de analiz„, stomatologie ∫i de farmacie ∫i cabinetele medicale de specialitate din centrul de s„n„tate militar„ nu justific„ desfiin˛area policlinicii.

S„r„cia, frigul ∫i dotarea precar„ fac din Policlinica Militar„ o unitate sanitar„ ce trebuie restructurat„. Doctorii nu au aparate de investiga˛ii medicale moderne, farmaci∫tii, nu de mult, se deplasau cu autoturismele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 proprietate personal„ la Ia∫i dup„ necesarul de medicamente, ca s„ nu mai vorbim de lucr„rile de igienizare curente, neexecutate probabil din lips„ de fonduri. Cu alte cuvinte, Centrul de S„n„tate Militar de la Bac„u a fost l„sat s„ moar„ Óncet ∫i sigur.

Av‚nd Ón vedere aceste considerente vom cere Ministerului S„n„t„˛ii s„ reanalizeze decizia de desfiin˛are a Policlinicii Militare din Bac„u sau s„ fie luat„ Ón considerare propunerea noastr„ de Ónchiriere a spa˛iilor de c„tre medicii de aici, lucru care atrage dup„ sine p„strarea pacien˛ilor, cu condi˛ia Óncheierii unui contract cu Casa jude˛ean„ de asigur„ri de s„n„tate potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 124/1998.

Petru Movil„

#221201

îSindromul m„tu∫a, veri∫orul Octavian ∫i socialdemocra˛ia“

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de azi se refer„ la un fenomen care a devenit caracteristic pentru P.S.D., partidul care sub o denumire sau alta a condus Rom‚nia timp de un deceniu. Acest fenomen botezat de pres„ îSindromul m„tu∫a“, cu varianta sa îveri∫orul Octavian“, ilustreaz„, cu o for˛„ de nerespins, distan˛a uria∫„ dintre vorb„ ∫i fapt„, adic„ dintre doctrina ∫i practica politic„ a acestui partid. F„r„ Óndoial„, nu este vorba de marea mas„ a membrilor P.S.D. care, Ón majoritatea ei, este alc„tuit„ din oameni cinsti˛i, muncitori ∫i chiar s„raci, ci de liderii acestuia de la nivel central ∫i jude˛ean, a∫a-numi˛ii baroni.

Nu este necesar s„ descriu faptele, ele au fost povestite de pres„. Eu vreau doar s„ subliniez aici, Ón fa˛a dumneavoastr„, a parlamentarilor acestei ˛„ri, semnifica˛iile principale, politice ∫i morale, ale acestor fapte.

Voi Óncepe cu o chestiune dezarmant de simpl„: un prim-ministru, Ón Rom‚nia ultimilor ani, a avut un salariu ceva mai mare ca indemniza˛ia unui parlamentar. S„ admitem c„ ar ob˛ine un oarecare venit din activitatea de profesor la o universitate de stat sau privat„. V„ rog s„ calcula˛i ∫i s„ vede˛i c„ venitul s„u lunar nu dep„∫e∫te 70-80 milioane de lei vechi. S„ presupunem c„ nu cheltuie∫te nimic pe m‚ncare, Ól scutim ∫i de orice alte cheltuieli ∫i ob˛inem un total de aproximativ 1 miliard de lei anual; asta Ónseamn„ cam 33.000 de dolari la cursul de azi. Œn patru ani ar fi 132.000 de dolari.

Domnul Adrian N„stase — pentru c„ despre el este vorba — nu a declarat c„ ar avea ∫i alte surse de venit, cum ar fi o societate comercial„, vreo afacere oarecare, legal„, care s„ Ói aduc„ venituri. ™i, totu∫i, are o avere impresionant„; colac peste pup„z„, apar ∫i m„tu∫i s„race, dar care las„ averi impresionante drept mo∫tenire. Oric‚te circumstan˛e atenuante am g„si, oric‚te argumente ingenioase ar aduce Domnia sa, oric‚t sprijin i-ar acorda partidul s„u, nu mai poate convinge pe nimeni.

Dar domnul Adrian N„stase nu este un membru oarecare al P.S.D., ci unul dintre liderii de frunte, unul dintre Óntemeietorii ∫i conduc„torii lui, Ónc‚t la un moment dat cine zicea P.S.D. zicea Adrian N„stase ∫i viceversa. Nici acum numele lui nu poate fi disociat de P.S.D. ∫i

dac„ Adrian N„stase cel real este cel caracterizat de îSindromul m„tu∫a“ Ón sens larg atunci — bun„ logica natur„ — ne oblig„ s„ tragem concluzia c„ ∫i partidul pe care l-a condus, Ón special p„tura de sus a acestuia, este bolnav de acest sindrom.

Respect‚nd propor˛iile, cam acelea∫i lucruri le putem spune ∫i despre Dan I. Popescu, Miron Mitrea, Victor Hrebenciuc ∫i al˛ii. Œnsu∫i pre∫edintele P.S.D., domnul Mircea Geoan„, care clameaz„ mereu nevoia unei reforme morale Ón P.S.D., a dovedit c„ are rela˛ii proaste cu unele dintre valorile mari ale moralei, cum ar fi sinceritatea, adev„rul, acordul dintre vorb„ ∫i fapt„.

Stima˛i colegi,

™ti˛i foarte bine c„ ceea ce am spus p‚n„ aici nu este dec‚t o descriere succint„ a unor fapte incontestabile, cunoscute deja de toat„ lumea. Œn mod necesar au intrat Ón ac˛iune ∫i organele de drept ale statului; ∫i acest lucru este, de asemenea, cunoscut de toat„ lumea.

Dar noi, cei din aceast„ sal„, nu suntem nici procurori, nici judec„tori ∫i nici m„car avoca˛i; noi suntem oameni politici, trimi∫i aici de poporul acestei ˛„ri pentru a face legi care s„ Ól apere ∫i s„ Ói p„streze valorile economice, politice ∫i morale.

M„ Óntreb pe mine ∫i v„ Óntreb ∫i pe dumneavoastr„, cum ar putea un partid condus de oameni ca cei de mai sus s„ apere ∫i s„ promoveze marile valori ale democra˛iei ∫i ale moralei, c‚nd ei sunt primii care le Óncalc„ grav?

Doctrina social-democrat„ este una nobil„, bazat„ pe dreptate, solidaritate ∫i grija pentru cel neajutorat. Cum ar putea s„ apere aceste valori oameni bolnavi de sindromul îm„tu∫a“ ∫i, mai general, domina˛i de o sete de Ómbog„˛ire dincolo de limitele normalului?

Cu c‚˛iva ani Ón urm„, liderii P.S.D. proclamau cu arogan˛„ necesitatea destructur„rii P.D. Azi, P.S.D. nu se afl„ Ón faza destructur„rii, ∫i asta nu pentru c„ ar fi victima vreunui complot sau scenariu tenebros al adres„rilor politice, ci din propria sa vin„, din vina conducerii sale, Ón primul r‚nd. S-a ajuns p‚n„ acolo Ónc‚t o mare parte a popula˛iei acestei ˛„ri se Óntreab„ dac„ P.S.D. mai este necesar Rom‚niei.

C‚t despre mine, r„spund: nu mai este necesar!

Eugen Bejinariu

#225659

îPreocup„ri colaterale Óntr-o guvernare de dreapta“

Am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îPreocup„ri colaterale Óntr-o guvernare de dreapta“. Dac„ punem fa˛„ Ón fa˛„ programul de guvernare, respectiv ∫i preocup„rile concrete ∫i curente ale Guvernului Alian˛ei D.A., vom constata c‚t de mult s-a Óndep„rtat guvernarea de agenda cet„˛eanului rom‚n. Iat„ ∫i faptele.

Alian˛a D.A. ∫i-a propus s„ lichideze corup˛ia din Rom‚nia. Pentru aceasta a trecut la îdescoperirea“ a tot felul de b„nuieli, presupuneri ∫i acuza˛ii la adresa P.S.D., de la pre∫edintele social-democra˛iei din Rom‚nia, cea mai mare ∫i mai puternic„ forma˛iune politic„, la primarul ∫i consilierul P.S.D. din cea mai mic„ sau Óndep„rtat„ comun„ din ˛ar„. Un distins lider P.N.L. din Suceava a ∫i declarat c„ oamenii P.S.D. trebuie h„itui˛i ∫i a spus-o Ón calitatea Domniei sale îde om al p„durii“! S„ Ón˛elegem c„ o parte din via˛a p„durii a fost adus„ Ón via˛a politic„? ™i are dreptate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 Liderii P.S.D. Adrian N„stase ∫i Dan Ioan Popescu sunt acuza˛i Ón toate felurile. Œn cazurile liderilor P.S.D. nu func˛ioneaz„ prezum˛ia de nevinov„˛ie. Aceasta a fost repartizat„ Ón Óntregime c„tre Guvernul liderilor P.N.L., P.D. ∫i U.D.M.R. ∫i n-a mai r„mas ∫i pentru alte forma˛iuni politice parlamentare!

Firma Cazacu din Urla˛i, a distinsei doamne de peste 70 de ani, asfalteaz„ de zor str„zile ∫i bulevardele Capitalei, cu un contract pe durata a dou„ mandate, f„r„ nici un conflict de interese, ne asigur„ domnul primar general al Capitalei. Domnul vicepremier George Copos face afaceri de miliarde cu statul rom‚n, este urm„rit penal, dar este nevinovat pentru c„ a f„cut ilegalit„˛ile Ónainte de a fi membru al Guvernului.

Dup„ ce, printr-o îinspira˛ie de moment“, domnul primministru C„lin Popescu-T„riceanu d„dea foarte mul˛i bani la burs„, vine Ón ap„rarea domnului Dinu Patriciu, lider de marc„ Ón P.N.L. ∫i urm„rit penal, patron‚nd la Guvern mai multe Ónt‚lniri cu prietenul Domniei sale ∫i doamna ministru Monica Macovei, cu scopul de a face o mai bun„ îreform„ a justi˛iei“ din Rom‚nia. Recent s-a mai aflat c„ din lips„ de aten˛ie lucr„ri de miliarde lei de la hidrocentrale au fost contractate, f„r„ licita˛ie, cu o firm„ elve˛ian„.

Acum se merge pe calea unei ∫i mai grave ignor„ri a separa˛iei puterilor Ón stat, separare realizat„ Ón Rom‚nia o dat„ cu Regulamentul organic. Se propune oficializarea comunic„rii Óntre justi˛ie ∫i Executiv, pentru îmai buna guvernare“, deoarece aceast„ separare a puterilor creeaz„ Ón ultima vreme mari greut„˛i Executivului.

Un ultim domeniu Ón preocup„rile Alian˛ei D.A., îÓn folosul popula˛iei“, este fuzionarea dintre P.N.L. ∫i P.D. Mai recent a venit ∫i o alt„ îbinefacere“ pentru popula˛ie, ∫i anume mi∫carea Dialogul Liberal, din cadrul P.N.L., care Ó∫i propune unirea cu P.N.fi.C.D., un alt partid cu îsuccese“ la guvernarea ˛„rii!

U.D.M.R. lupt„ pe baza strategiei pa∫ilor m„run˛i. Acum, fiind la guvernare, pretinde pa∫i mari pentru ob˛inerea autonomiei cultural-teritoriale, pe care o are, dar nu-i legiferat„. Vrea s„ creeze modele pentru Europa! Credem c„ adoptarea Legii minorit„˛ilor Ón forma redactat„ de U.D.M.R. ∫i adoptat„ f„r„ cutremurare de Guvern reprezint„ un demers anticonstitu˛ional ∫i cu urm„ri greu de evaluat acum.

De problemele guvern„rii se ocup„, c‚nd mai au timp Óntre dou„ plec„ri Ón str„in„tate, domnii secretari de stat ∫i secretarele din ministere, care mai ∫i gre∫esc Ón transmiterea convoc„rilor domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

Œn vremea aceasta, popula˛ia o duce din ce Ón ce mai greu, iar domnul pre∫edinte Traian B„sescu ne asigur„ c„ va fi ∫i mai greu la integrare. P‚n„ acum, toate greut„˛ile popula˛iei erau datorate guvern„rii P.S.D. Dup„ un an-doi de guvernare portocalie, greut„˛ile se datoreaz„ integr„rii. Guvernarea P.N.L., P.D., U.D.M.R., Partidul Conservator este cea mai bun„ de la revolu˛ie p‚n„ ast„zi. Dar cea mai mare parte a popula˛iei din jude˛ul Suceava are Óns„, din p„cate, o alt„ p„rere ∫i o ve˛i constata la alegerile viitoare, anticipate sau la sf‚r∫it de mandat.

Relu Fenechiu

#229829

Nu sunt adeptul imixtiunii Ón problemele interne ale unui alt partid politic. Nu m-au interesat ∫i nu m„ intereseaz„ fr„m‚nt„rile din interiorul altui partid dec‚t cel din care fac parte. De asemenea, nu contest dreptul opozi˛iei de a ataca justificat, c‚nd are argumente, puterea. Dar nu pot sta cu m‚inile Óncruci∫ate ∫i s„ nu r„spund atunci c‚nd partidul din care fac parte este atacat pe nedrept. Zilele trecute, c‚nd Ón P.S.D. a ie∫it la iveal„ ∫i afacerea îveri∫orul“, care Ól viza pe pre∫edintele Mircea Geoan„, s-au Ónte˛it acuza˛iile la adresa actualei puteri, Ón special cele la adresa P.N.L., sus˛in‚ndu-se c„ ar fi la originea scandalurilor care au cutremurat ∫i cutremur„ Ón continuare fostul partid de guvern„m‚nt.

Lucrurile nu stau deloc a∫a. Nici P.N.L. ∫i nici partenerii s„i de la guvernare nu au avut ∫i nu au nici vreun amestec Ón dezv„luirile privind scandalurile îm„tu∫a Tamara“, îveri∫orul Barba“ ∫i altele. ™i domnii Geoan„, N„stase ∫i ceilal˛i o ∫tiu foarte bine, dar vor s„ politizeze chiar ∫i faptele de care numai ei sunt vinova˛i.

F„c‚nd o parantez„, nu pot s„ m„ ab˛in ∫i s„ nu remarc c„ P.S.D. nu a Ónv„˛at nimic din lec˛ia pierderii puterii. Arogan˛a este la ea acas„ Ón acest partid. Culmea, fo∫tii chiria∫i de la Palatul Victoria nu consider„ grav faptul c„ unii dintre liderii lor au c„zut Ón p„catul gre∫elii, ci faptul c„ aceste gre∫eli au ajuns la cuno∫tin˛a opiniei publice. Deci nu faptul, la figurat vorbind, c„ ai furat este grav, ci descoperirea furtului. Este adev„rat, pentru profesioni∫tii din lumea interlop„, deconspirarea este un lucru grav.

Se pare Óns„ c„ liderii P.S.D. vor s„ mascheze — st‚ngaci, totu∫i — r„zboiul civil din partid ∫i arunc„ pisica Ón curtea puterii. Nu am s„ m„ mir dac„ peste scurt timp vom afla c„ recentele scandaluri din P.S.D. nici m„car nu au existat ∫i c„ vor fi catalogate ca fiind inven˛ii ale puterii.

Tocmai din aceast„ cauz„ nu voi avea preten˛ia s„ m„ a∫tept la un comportament corect al liderilor P.S.D., lideri care ∫i la recentul Consiliu na˛ional au atacat adversarul politic cu fraze copiate de la comuni∫tii din negura anilor ’50: îTraian B„sescu ∫i Guvernul-marionet„ se poart„ ca Ón Evul Mediu, declan∫‚nd o v‚n„toare de vr„jitoare“ sau îP.N.L. se Óndreapt„ cu pa∫i repezi spre haosul ˛„r„nist“ — l-am citat aici pe Mircea Geoan„. ™i dac„ m„ g‚ndesc c„ mul˛i dintre cei prezen˛i la aceast„ reuniune de v‚rf a P.S.D. au participat sub culorile F.S.N., Ón 28 ianuarie 1990, la reeditarea tragicului 8 noiembrie 1945, nu mai sunt multe de spus despre înoul“ P.S.D.

Tiberiu B„rbule˛iu

#232418

## îSperan˛a moare ultima“

Un alt Ónceput pentru P.S.D. Dac„ de la Congresul din aprilie anul trecut nu au reu∫it mare lucru, vineri, Mircea Geoan„ a dat startul, pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„ Ón 15 ani, la modernizarea ∫i reconstruc˛ia partidului. Œns„, Ón loc s„ se ia o decizie tran∫ant„, care s„ spele imaginea partidului greu Óncercat Ón ultima lun„, cei prezen˛i Ón sal„ au asistat sidera˛i la un discurs de o or„ al domnului Geoan„, Ón care se Ónghesuiau, de-a valma, oc„ri la adresa actualei puteri care prigone∫te cinsti˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 P.S.D.-i∫ti, un apel c„tre unitate adresat membrilor, strategii de redresare a Rom‚niei ∫i strategii electorale. De fapt, un discurs patetico-liric, prin care actorul amator Geoan„ a reu∫it ceea ce a ∫i declarat de altfel: s„ nu vorbeasc„ despre scandalurile care au afectat imaginea partidului ∫i, Ón consecin˛„, s„ dezam„geasc„.

Electoratul P.S.D., opinia public„ ∫i cei str‚n∫i acolo pentru marele eveniment au aflat acum, dac„ nu s-au convins de-a lungul acestor ani, c„ cine vrea s„ dea sfaturi Ón partid s„ se ab˛in„ ∫i c„ partidul are o singur„ conducere, îun comandament unic“.

™i totu∫i, dup„ cum declar„ domnul Geoan„, la ei e îcea mai consistent„ ∫i vizibil„ democra˛ie intern„“, pe c‚nd ceilal˛i au îdictatur„ b„sescian„“ ∫i haos.

De notorietate r„m‚n ∫i referirile la un a∫a-zis proces de primenire a liderilor din P.S.D. sau Óndemnul adresat celor foarte boga˛i, care au îo obliga˛ie de solidaritate, nu doar de profit“, prin instituirea unei taxe de solidaritate. Foarte constructiv apelul, mai ales c„ cei foarte boga˛i despre care vorbe∫te se afl„ chiar Ón ograda P.S.D.-ului, aceasta fiind solu˛ia salvatoare g„sit„ la recentele scandaluri din s‚nul partidului. C‚t despre tinerii P.S.D. care aduc un suflu nou partidului ∫i de care depinde procesul de primenire, cred c„ sunt aproape inexisten˛i, iar cei vizibili ∫i activi sunt construi˛i dup„ chipul ∫i asem„narea seniorilor.

S-a vorbit mult, dar f„r„ rezultat, ∫i nu m„ refer aici doar la discursul domnului Geoan„; cert este c„ problemele interne ale partidului nu s-au rezolvat, iar reforma moral„ se las„ Ón continuare a∫teptat„. Sunt aproape sigur c„ aceast„ reform„ va Ómp„rt„∫i soarta Comisiei de integritate moral„ a P.S.D.-ului, care a murit Ónainte de a-∫i face datoria.

Tudor Mohora

#234811

Doamn„ pre∫edint„ de ∫edin˛„,

Stima˛i colegi,

Tema interven˛iei mele de ast„zi se refer„ la lozinca îS„ tr„i˛i bine!“ a Alian˛ei D.A. ∫i la rezultatele ob˛inute de Guvernul T„riceanu.

Dup„ un an de activitate a Guvernului T„riceanu este firesc ca rom‚nii s„-∫i pun„ Óntrebarea dac„ tr„iesc Óntr-adev„r mai bine fa˛„ de anul precedent. Œn fond, pentru majoritatea cov‚r∫itoare a cet„˛enilor Rom‚niei sunt esen˛iale dou„ cerin˛e: asigurarea unui loc de munc„, pe c‚t posibil stabil, ∫i, totodat„, cre∫terea puterii de cump„rare a veniturilor lor b„ne∫ti, respectiv a nivelului de trai.

Œn cursul anului 2005, num„rul total de salaria˛i pe economie, eviden˛iat Ón statistica oficial„, a stagnat Ón jurul cifrei de 4,5 milioane, cu numai circa 100.000 de salaria˛i Ón plus fa˛„ de anul 2004. Acest rezultat este deosebit de negativ, Óntruc‚t Programul de guvernare al Alian˛ei D.A. avea Ón vedere realizarea unui num„r de 4,75 milioane salaria˛i, respectiv transferul unui num„r de circa un sfert de milion de persoane care lucreaz„ Ón economia subteran„, Ón r‚ndul salaria˛ilor cu contract de munc„, pl„titori de impozite ∫i taxe pe venituri, precum ∫i de contribu˛ii pentru asigur„rile sociale de stat. Totodat„, e∫ecul realiz„rii acestui obiectiv eviden˛iaz„ faptul c„ locurile noi de munc„ care au fost create nu au reu∫it

s„ le acopere pe cele desfiin˛ate prin licen˛ierile colective sau prin falimentarea unui num„r important de Óntreprinderi.

Acest e∫ec este datorat pe de o parte reducerii ratei cre∫terii economice la mai pu˛in de jum„tate Ón anul 2005 fa˛„ de anul 2004, respectiv la circa 4%, fa˛„ de 8,3% realizat Ón anul precedent ∫i fa˛„ de 5,5% prev„zut de Guvernul T„riceanu. Pe de alt„ parte, e∫ecul a fost cauzat de Ónt‚rzierea reformelor Ón economia real„ ∫i de proasta gospod„rire a resurselor. Ca urmare nu s-a reu∫it nici pe departe s„ se satisfac„ cerin˛a cet„˛enilor rom‚ni pentru crearea de noi locuri de munc„ ∫i cre∫terea, Ón ansamblu, a num„rului total de salaria˛i pe economie.

Faptul c„ Ón prezent peste dou„ milioane de rom‚ni lucreaz„ Ón str„in„tate temporar demonstreaz„ e∫ecul politicii economice, contribuind, totodat„, la men˛inerea unei rate relativ reduse, Óns„ deformate, a ∫omajului Ón ˛ara noastr„.

Un alt rezultat negativ al politicii economice Ón anul 2005 s-a manifestat prin realizarea celui mai ridicat nivel al infla˛iei din r‚ndul ˛„rilor europene. Rata infla˛iei Ón decembrie 2005 a fost de 8,6% fa˛„ de decembrie 2004, dep„∫indu-se sensibil previziunea ini˛ial„ de 7,5% a Guvernului T„riceanu.

Cre∫terea infla˛iei a fost ∫i este favorizat„, Ón continuare, de avalan∫a de noi taxe ∫i impozite, precum ∫i de cre∫terea accelerat„ a pre˛urilor ∫i tarifelor la gazele naturale, la energia electric„ ∫i termic„, la carburan˛i, Ón transportul public etc. Œn consecin˛„, sunt create toate premisele pentru scumpirea Ón primele luni ale anului 2006 a pre˛urilor la carne, p‚ine, zah„r, ulei ∫i Ón general la toate produsele alimentare ∫i nealimentare.

Cea mai vulnerabil„ parte a popula˛iei, din cauza politicilor economice promovate Ón ultimul an de Guvernul T„riceanu, a fost cea cu venituri mici ∫i modeste.

Semnificativ„ Ón aceast„ privin˛„ apare discrepan˛a Óntre veniturile pensionarilor de asigur„ri sociale de stat ∫i cele ale salaria˛ilor. Astfel, cu toate c„ pensiile au fost indexate cu 3% Ónc„ de la Ónceputul anului 2005, iar Ón cursul anului au fost finalizate 4 etape de recalculare a pensiilor, Ón luna noiembrie 2005 pensia medie nominal„ de asigur„ri sociale de stat a fost de numai 274 lei noi, Ón cre∫tere cu 8,7% fa˛„ de noiembrie 2004. Pensia medie real„ din cauza infla˛iei nu a Ónregistrat Óns„ nici o cre∫tere. Pensia medie real„ din luna noiembrie 2005 reprezint„ numai 57,3% fa˛„ de nivelul avut Ón octombrie 1990, ceea ce eviden˛iaz„ s„r„cirea acestui segment important al popula˛iei. Aceast„ tendin˛„ rezult„ ∫i din raportul Óntre pensia medie ∫i c‚∫tigul salarial mediu brut pe economie de 51,6% Ón octombrie 1990, care Ón noiembrie 2005 s-a redus aproape la jum„tate, respectiv la numai 26,9%.

C‚∫tigul salarial mediu net pe economie Ón noiembrie 2005 a fost de 774 lei noi, Ón cre∫tere cu 23,8% fa˛„ de noiembrie 2004. f n‚nd seama de infla˛ie, cre∫terea real„ a fost de numai 13,9%. Cu toate acestea, nivelul c‚∫tigului salarial mediu real pe economie reprezint„ numai 83,5% fa˛„ de octombrie 1990. Totodat„, ˛in‚nd seama de faptul c„ circa 80% din num„rul total de salaria˛i pe economie se afl„ la sau sub nivelul c‚∫tigului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 salarial mediu net pe economie, se produce o puternic„ polarizare Ón r‚ndul salaria˛ilor Ón favoarea celor cu salarii mari.

Ridicarea nivelului salariului minim brut pe ˛ar„ la 330 lei noi Óncep‚nd cu luna ianuarie 2006, respectiv cu numai 6,5%, ceea ce probabil nu va acoperi nici rata infla˛iei pe anul Ón curs, va contribui, de asemenea, la accentuarea fenomenului de polarizare a Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti. De altfel, acest nou nivel al salariului minim reprezint„ numai 58% din nivelul unui trai minim decent pentru o persoan„ adult„ activ„ din mediul urban, care Ón prezent este evaluat la 570 lei noi.

Discrepan˛a din ce Ón ce mai mare Óntre cei boga˛i ∫i opulen˛a pe care ace∫tia o afi∫eaz„ fa˛„ de cei mul˛i ∫i s„raci caracterizeaz„ polarizarea societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón aceast„ etap„. Ea eviden˛iaz„, de asemenea, lipsa unei p„turi de mijloc c‚t de c‚t consistente, Ón m„sur„ s„ asigure un anumit echilibru Óntre extreme. Ad‚ncirea acestui fenomen poate conduce la dezechilibre, Ón m„sur„ s„ stopeze sau chiar s„ compromit„ aplicarea unor reforme economice.

La Ónceputul noului an 2006, lipsa de perspective privind crearea de noi locuri de munc„ ∫i de cre∫tere Ón ansamblu a num„rului total de salaria˛i pe economie, e∫ecul scoaterii la suprafa˛„ a celor ce lucreaz„ Ón economia subteran„, infla˛ia ∫i declinul puterii de cump„rare a veniturilor b„ne∫ti ale popula˛iei pe fondul Óncetinirii semnificative a cre∫terii economice, toate la un loc sunt de natur„ s„ dea un r„spuns negativ la rezultatele ob˛inute prin aplicarea lozincii Alian˛ei D.A. îS„ tr„i˛i bine!“.

Guvernul T„riceanu ar trebui s„ prezinte Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei modalit„˛ile concrete de solu˛ionare a gravelor probleme pe care le ridic„ insuccesul aplic„rii Ón practic„ a lozincii îS„ tr„i˛i bine!“, precum ∫i a politicilor sale economice ∫i sociale.

Dezbaterea unor astfel de probleme de major„ importan˛„ pentru cet„˛enii Rom‚niei ar putea contribui la g„sirea unor solu˛ii viabile.

Ioan fiundrea

#241397

Obiectul declara˛iei politice: îCazul Teo Peter, semnalat ∫i la Re∫i˛a“

Œn mass-media local„ din Cara∫-Severin, de c‚teva zile este Ón prim-plan o ∫tire despre o posibil„ eroare a justi˛iei. Cazul, extrem de mediatizat, se refer„ la aplicarea unei sanc˛iuni minime unei persoane care, aflat„ Ón stare de ebrietate, a produs accidentarea mortal„ a unui t‚n„r de 25 de ani. Adresa referitoare la posibila eroare judiciar„ mi-a fost prezentat„ ∫i la cabinetul parlamentar, aceasta fiind motiva˛ia pentru care, analiz‚nd logica unui num„r mare de asemenea situa˛ii, m-am transpus Ón mentalul colectiv al cet„˛eanului obi∫nuit. De ani buni, auzim despre nenum„rate situa˛ii Ón care un ∫ofer beat este achitat dup„ ce omoar„ un om. S-a instalat Ón mentalul colectiv Ón mod dramatic ideea extrem de periculoas„ c„ verdictul justi˛iei Ón astfel de cazuri este invariabil acela∫i, achitarea vinovatului.

Despre aceste verdicte absurde se aude at‚t la Re∫i˛a, c‚t ∫i Ón oricare alt„ localitate din ˛ar„. Œn˛elegem c„ justi˛ia rom‚n„ este extrem de preocupat„ cu marile

cazuri de corup˛ie ∫i c„ priorit„˛ile cet„˛eanului obi∫nuit sunt l„sate mai la urm„, dar suma aceasta de cazuri similare cu cea a lui Teo Peter ar trebui s„ constituie un motiv real de Óngrijorare. Nu ne mai mir„ atitudinea taximetristului din cazul invocat, care a ra˛ionat rom‚ne∫te, prin neparticipare la proces. Obi∫nuit cu scepticismul din Rom‚nia, ∫i anume c„ procesele de acest tip au acela∫i verdict, acesta ∫i-a v„zut lini∫tit de problemele lui.

Atragem aten˛ia celor care sunt pl„ti˛i s„ Ómpart„ dreptatea c„ de ani buni balan˛a justi˛iei are talerele Ónclinate. Partidul Conservator de˛ine formula prin care acest mecanism poate fi Óndreptat, ∫i aceasta este at‚t Legea Voiculescu, c‚t ∫i balan˛a din sigl„.

Sper„m Óntr-o aplicare c‚t mai rapid„ a acestei legi, care ar cur„˛i acest mecanism, care Ón mentalul cet„˛eanului este murdar de foarte multe ori. Partidul Conservator atrage aten˛ia asupra fenomenului dramatic al pierderii credibilit„˛ii cet„˛eanului Ón cele mai importante institu˛ii ale statului, Parlament, Guvern, mass-media ∫i justi˛ie. S„ fie oare vreun interes obscur pentru a-∫i consolida alt„ institu˛ie credibilitatea?

V„ mul˛umesc.

Vasile Mocanu

#243657

îPremierul C„lin Popescu-T„riceanu se joac„“.

N-am avea nimic Ómpotriva acestui lucru dac„ noua pasiune a ∫efului Executivului n-ar fi joaca de-a justi˛ia, partenerul de joc n-ar fi Dinu Patriciu, iar printre spectatori nu s-ar afla o mul˛ime de procurori, ba chiar ∫i un ministru al justi˛iei.

Grav este ∫i faptul c„ primul-ministru recidiveaz„. A fost mai Ónt‚i un telefon dat procurorului general Ilie Boto∫. Motivul? Primul-ministru dorea s„ afle neÓnt‚rziat am„nunte despre acuza˛iile care i se aduc lui Dinu Patriciu, luat Ón vizor de c„tre procurorii anticorup˛ie. A urmat, nu mult dup„ aceea, o Ónt‚lnire fa˛„-n fa˛„ cu Dinu Patriciu, chiar la Palatul Victoria, la care a fost invitat„ ∫i Monica Macovei, ministrul justi˛iei.

Ambele cazuri denot„ imixtiunea periculoas„ a politicului Ón actul de justi˛ie. Œn ultimul an, am asistat la prea multe momente de acest fel pentru a nu Ón˛elege c„ justi˛ia este pe cale s„-∫i piard„ bruma de independen˛„ pe care a c‚∫tigat-o, cu greu, Ón ultimii 16 ani.

Ca situa˛ia s„ capete accente suprarealiste, acum premierul T„riceanu vorbe∫te de instituirea unor reguli originale de comunicare pe rela˛ia justi˛ie — Executiv. Cu alte cuvinte, pentru a-∫i acoperi gre∫elile anterioare, ∫eful Executivului propune, nici mai mult nici mai pu˛in, dec‚t ca procurorii s„-i dea raportul Ón fiecare diminea˛„. Din p„cate, primul-ministru nu a aflat c„ o democra˛ie este cu at‚t mai s„n„toas„ cu c‚t Óntre cele trei puteri fundamentale ale sale exist„ o linie de demarca˛ie sever„.

De un an de zile, oficialii Uniunii Europene ne avertizeaz„ c„ justi˛ia din Rom‚nia are probleme ∫i c„ tocmai aici s-ar putea ascunde cauza activ„rii clauzei de salvgardare. Cum este posibil ca un premier, con∫tient de vulnerabilitatea justi˛iei din ˛ara noastr„, s„ intervin„ at‚t de grosolan Ón treburile acesteia? La ce s„ ne a∫tept„m Ón viitor? Poate c„ ∫eful Executivului va comanda el

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 Ónsu∫i arest„rile sau eliber„rile, Ón func˛ie de antipatiile ∫i simpatiile personale. Nu ne putem permite a∫a ceva.

Œn aceste condi˛ii, premierului C„lin Popescu-T„riceanu nu-i mai r„m‚ne dec‚t un singur lucru de f„cut pentru a ar„ta c„ dore∫te, cu adev„rat, intrarea Rom‚niei Ón lumea bun„ a ˛„rilor civilizate. Dup„ at‚tea scandaluri, primul-ministru ar trebui s„-∫i dea demisia. Nu s„ se joace de-a demisia, cum a mai f„cut-o, ci s„-∫i dea demisia. Pur ∫i simplu!

Valentin Adrian Iliescu

#246138

De mai bine de 16 ani, autorit„˛ile rom‚ne, indiferent care au fost ele, au Ónchis ochii fa˛„ de toate alunec„rile pe l‚ng„ lege ale unor reprezentan˛i ai Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia.

Suger‚nd c„ fac acest lucru din motive de stabilitate politic„ ∫i armonie Ón Rom‚nia, autorit„˛ile statului s-au f„cut c„ nu v„d c„ U.D.M.R.-ul nu Óndepline∫te criteriile de a fi construit legal ca partid politic, dar de dragul sus˛inerii politice a guvernelor au contribuit din banul public la sus˛inerea financiar„ a acestuia. Pe banii contribuabililor rom‚ni, reprezentan˛ii U.D.M.R. au f„cut numeroase deplas„ri Ón str„in„tate ∫i, de multe ori, prin punctul de vedere exprimat, au adus grave prejudicii imaginii Rom‚niei. Pe fondul presiunilor ∫i ∫antajului politic, autorit„˛ile rom‚ne au promovat o multitudine de acte normative prin care maghiarii din Rom‚nia au ajuns s„ aib„, Ón unele cazuri, mai multe drepturi dec‚t rom‚nii din jude˛ele cu popula˛ie preponderent maghiar„.

Unii dintre reprezentan˛ii U.D.M.R. au devenit chiar difuzorii, pe teritoriul ˛„rii, ai unor filme documentare care deformau, Ón mod evident, adev„rul istoric despre Transilvania, suger‚nd ∫i Óncerc‚nd legitimarea ideii de segregare etnic„ ∫i sf‚rtecare a statului na˛ional unitar rom‚n. Œmpotriva prevederilor Constitu˛iei Rom‚niei ∫i a jur„m‚ntului de credin˛„ fa˛„ de ˛ar„ ∫i popor, unii parlamentari U.D.M.R. au promovat proiecte legislative care lezau profund ordinea constitu˛ional„ ∫i loialitatea fa˛„ de statul rom‚n.

Ignor‚nd toate aceste aspecte profund Óngrijor„toare, la Ónceputul acestei legislaturi, Parlamentul Rom‚niei, Ón plenul Camerelor reunite, a decis desemnarea senatorului U.D.M.R. György Frunda ca pre∫edinte al delega˛iei rom‚ne la Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei. Din aceast„ pozi˛ie, senatorul Frunda a promovat, prin demersurile sale, adoptarea unor recomand„ri Ón A.P.C.E. care aduc atingere intereselor Rom‚niei ∫i ordinii constitu˛ionale, put‚nd genera grave convulsii interetnice pe teritoriul Rom‚niei.

™i mai grav dec‚t at‚t este c„ senatorul Frunda a recunoscut c„ nu reprezint„ Rom‚nia ∫i, implicit, nici interesele sale pe plan interna˛ional chiar dac„, oficial, Óndepline∫te calitatea de lider al delega˛iei rom‚ne la A.P.C.E. Faptele nu pot fi puse la Óndoial„.

Dac„ Ón aceast„ ˛ar„ vreun parlamentar rom‚n mai are un strop de demnitate, de respect fa˛„ de Constitu˛ia Rom‚niei ∫i fa˛„ de legile acestei ˛„ri, dac„ mai ˛ine la ideea de dreptate ∫i adev„r, atunci senatorul Frunda trebuie s„ r„spund„ pentru faptele sale Ón fa˛a Comisiei juridice, pentru disciplin„ ∫i imunit„˛i a Senatului.

Vasile Pu∫ca∫

#248810

Recenta dezbatere public„, Ónc„rcat„ de nervozitate, asupra a ceea ce ministrul s„n„t„˛ii consider„ a fi reforma sistemului s„n„t„˛ii publice, a generat analize ∫i atitudini la nivelul Colegiului Medicilor din Rom‚nia, organiza˛ie profesional„ cu statut autonom, dar ∫i Ón r‚ndul colegiilor jude˛ene ale acestei asocia˛ii.

Este ∫tiut c„ Ministerul S„n„t„˛ii nu a inclus Colegiul Medicilor Ón procesul de elaborare a acestei ini˛iative legislative, demonstr‚nd c„ nu-i pas„ de actorii principali implica˛i Ón activitatea acestui serviciu public, medicii ∫i bolnavii, ar„t‚nd o f„˛i∫„ preferin˛„ pentru stilul nomenclaturist de guvernare.

Dar dac„ domnului ministru al s„n„t„˛ii i s-a p„rut c„ vocea Colegiului Medicilor din Rom‚nia exprim„ doar o opozi˛ie de fa˛ad„ la a∫a-zisul proiect de reform„ a sistemului s„n„t„˛ii, noi dorim s„-l asigur„m c„ medicii din colegiile jude˛ene s-au raportat critic-constructiv la demersul respectiv. Exemplific„m prin concluziile Colegiului Medicilor din jude˛ul Cluj, poate a∫a vor Ón˛elege pretorienii domnului ministru al s„n„t„˛ii ∫i Domnia sa cum se vede a∫a-zisa preconizat„ reform„ a s„n„t„˛ii din ˛ar„.

Iat„ ce cred medicii din ˛ar„.

Prin reforma s„n„t„˛ii, anun˛at„ de Ministrul S„n„t„˛ii, se urm„re∫te:

— subordonarea sistemului sanitar ∫i a organiza˛iilor profesionale fa˛„ de factorul politic;

— introducerea unor privilegii (existente doar Ónainte de 1989) pentru anumite categorii sociale, ∫i anume pentru demnitari (art. 218, alin. 2 — îPersoanele cu statut de demnitar primesc asisten˛„ medical„ Ón unit„˛i nominalizate prin ordin al ministrului s„n„t„˛ii.“) ∫i pentru func˛ionarii publici din Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Casa de Asigur„ri;

— excluderea procedurilor prev„zute de legea achizi˛iilor publice, respectiv licita˛ia, atunci c‚nd sec˛iile private Ón spitalele publice se Ónfiin˛eaz„ prin ordin al ministrului;

— recentralizarea sistemului de decizie Ón domeniul sanitar, subordonarea tuturor spitalelor fa˛„ de Ministrul S„n„t„˛ii;

— Ónc„lcarea principiului autonomiei corpurilor profesionale.

Este inutil s„ mai spunem c„, parcurg‚nd legile prin care ministrul s„n„t„˛ii dore∫te s„ realizeze îreforma sistemului sanitar“, nu g„sim criterii de performan˛„ medical„, nu vedem nimic despre condi˛iile de asigurare a serviciilor medicale Óntr-un spital ∫i, cel mai important, nu vedem nimic despre beneficiile reformei asupra principalilor viza˛i de acest domeniu, bolnavii.

Sper„m ca ministrul s„n„t„˛ii s„ Ón˛eleag„ c„ o reform„ a sistemului s„n„t„˛ii este a∫teptat„ s„ fie f„cut„ Ón folosul popula˛iei, ∫i nu al nomenclaturii oligarhice care guverneaz„ ˛ara ast„zi.

Vasile Filip Soporan

#251476

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ pe care doresc s„ o supun aten˛iei dumneavoastr„ este urm„toarea: îLegea prefectului — Óntre profesionalism ∫i politizare“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 Legea privind institu˛ia prefectului a ap„rut ca o necesitate, Ón urma dorin˛ei Cabinetului N„stase de a asigura depolitizarea ∫i profesionalizarea institu˛iei reprezentantului teritorial al statului.

Aceast„ op˛iune nu a putut fi impus„ ca necesitate Ón procesul de aderare la Uniunea European„, deoarece din studiul acestei institu˛ii, care func˛ioneaz„ la nivel european, se constat„ c„ nu exist„ un singur model de reprezentare ∫i func˛ionare.

Situa˛iile, prezente la nivel european, variaz„ de la situarea Ón aceast„ pozi˛ie a unor reprezentan˛i politici desemna˛i pe criterii politice p‚n„ la eliminarea reprezentantului teritorial al statului din structura administrativ„ existent„ la nivel local.

Lu‚nd cazul ˛„rilor care au fost acceptate Ón primul val Ón Uniunea European„, constat„m c„, Ón Polonia, reprezentantul teritorial al statului (voievodul) este desemnat pe criterii politice ∫i are atribu˛ii importante Ón coordonarea serviciilor deconcentrate, verificarea legalit„˛ii actelor administrative, reprezentarea autorit„˛ii statului ∫i Ón gestionarea resurselor financiare care sunt atribuite de la nivel central, Ón Ungaria func˛ioneaz„ oficii pentru verificarea legalit„˛ii actelor administrative, cu grad de competen˛„ pentru mai multe jude˛e, ∫eful oficiului fiind un func˛ionar de carier„, desemnat Ón urma unui concurs, iar Ón Cehia a fost desfiin˛at„ aceast„ institu˛ie a reprezentantului teritorial al statului.

Prin urmare, nu se poate discuta de un model unic, func˛ional, de nivel european, care, obligatoriu, Ón condi˛ii de criz„, ar trebui preluat ∫i introdus Ón termen record, dup„ o a∫teptare de clarificare record de peste un an de zile.

Pentru a realiza obiectivul profesionaliz„rii ∫i depolitiz„rii, Ón perioada premerg„toare apari˛iei acestei legi, Ón cadrul Unit„˛ii Centrale pentru Reforma Administra˛iei Publice, prin îProiectul de Ónfr„˛ire institu˛ional„ Óntre Ministerul Administra˛iei Publice din Rom‚nia ∫i Ministerul Func˛iei Publice, Reformei Statului ∫i Amenaj„rii Teritoriului din Fran˛a ∫i Pre∫edin˛ia Consiliului de Mini∫tri din Italia“ (proiect finan˛at de PHARE), s-a constituit grupa de lucru privind reforma institu˛iei prefectului, Ón care Guvernul Rom‚niei a beneficiat de consultan˛a Uniunii Europene prin reprezentan˛ii Fran˛ei ∫i Italiei.

La momentul respectiv, atribu˛iile prefectului erau reglementate de Constitu˛ia Rom‚niei ∫i de Legea nr. 215/2001.

Dup„ o perioad„ preg„titoare, situat„ Ón intervalul 2001—2004, intens„ Ón activitate ∫i prin asigurarea expertizei reprezentan˛ilor Uniunii Europene, Parlamentul Rom‚niei a adoptat, pe data de 12 iulie 2004, Legea privind institu˛ia prefectului, Legea nr. 340/2004, care a stabilit trecerea acestei pozi˛ii din categoria demnitarilor Ón categoria Ónal˛ilor func˛ionari publici, cre‚ndu-se Corpul prefec˛ilor ∫i Corpul subprefec˛ilor. Prin urmare, conform legii, prefectul ∫i subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sub sanc˛iunea eliber„rii lor din func˛ie.

Œn lege sunt precizate, Ón conformitate cu normele care func˛ioneaz„ Ón ˛„rile membre ale Uniunii Europene, atribu˛iile prefectului, principiile pe care se Óntemeiaz„ activitatea prefectului, modul de finan˛are a activit„˛ilor din cadrul institu˛iei prefectului.

Statistic, legea la care facem referire cuprinde 7 capitole, care grupeaz„ 44 de articole. Conform Ordonan˛ei de urgen˛„, proiectul de Lege privind prefectul ∫i institu˛ia prefectului, prezentat pe 4 noiembrie 2005 de Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, se abrog„ Ón Óntregime un capitol ∫i 15 articole, se modific„ 19 articole ∫i se introduc 7 noi articole. Practic, ce s-a schimbat Ón Rom‚nia ∫i la nivelul Uniunii Europene pentru ca o lege european„, realizat„ cu expertiz„ european„, s„ fie schimbat„ Ón Óntregime?

S-au schimbat obiectivele? S-au schimbat cerin˛ele Uniunii Europene? Un singur lucru s-a schimbat Ón Rom‚nia, s-a schimbat puterea executiv„ care dore∫te, f„r„ consultan˛„ european„, s„ transforme Legea prefectului Ón Legea privind deprofesionalizarea ∫i politizarea institu˛iei prefectului sau Legea pentru oficializarea clientelei politice sau Ón Legea pentru onorarea durabil„ a rudelor nepolitizate. Toate aceste lucruri s-au Ónt‚mplat la sf‚r∫itul anului 2005.

To˛i prefec˛ii ∫i subprefec˛ii prezen˛i la post au fost numi˛i pe criterii politice Ón baza algoritmului negociat de forma˛iunile prezente la guvernare. Astfel, 21 de pozi˛ii au reprezentan˛ii P.N.L., 17 pozi˛ii au reprezentan˛ii P.D., 4 pozi˛ii au reprezentan˛ii U.D.M.R. Mai nou, Partidul Conservator (fost P.U.R. ∫i arip„ fluctuant„ a viitoarei puteri) afirm„ c„ dore∫te 5 pozi˛ii de prefect, dorind s„-∫i mul˛umeasc„, pe bun„ dreptate, militan˛ii de baz„ ai partidului.

Primul-ministru ∫i ministrul de interne, Ón loc s„ preg„teasc„ condi˛iile punerii Ón aplicare a Legii prefectului, au f„cut o solicitare c„lduroas„ militan˛ilor de partid ca, dup„ 1 ianuarie 2006, s„ devin„ nemembri de partid ∫i s„ r„m‚n„, Ón continuare, militan˛i de partid activi, sub acoperirea de Ónal˛i func˛ionari publici, iar pentru ca lucrurile s„ se Ónt‚mple dup„ o lege european„, vajnicii ap„ratori ai drept„˛ii ∫i adev„rului ∫i-au suflecat m‚necile ∫i ∫i-au activat neuronii pentru a modifica, dup„ propria voin˛„, dorin˛„ ∫i interes, prevederile Legii prefectului. Neuronii nu au fost suficien˛i, pentru c„ nu au g„sit o form„ modificat„, subtil„ ∫i elegant„ ∫i au pus Ón oper„ cea mai democratic„ form„ de manifestare, aceea a elimin„rii articolelor care privesc recrutarea, selec˛ia, dezvoltarea carierei, evaluarea ∫i formarea continu„ a prefec˛ilor ∫i subprefec˛ilor, deci partea din lege care-i deranja.

Œntr-o democra˛ie, dac„ cineva sau ceva te deranjeaz„, Óncerci o negociere, Ón care lupta este cea a argumentelor. Œn lipsa democra˛iei, dac„ cineva deranjeaz„, se Óncearc„ cu o amenin˛are, se dau lec˛ii corective ∫i dac„ acestea nu func˛ioneaz„ se trece la suprimare (eliminare).

Unde a∫ez„m procedura propus„ de guvernan˛i? V„ las s„ r„spunde˛i cu sinceritate, Ón lini∫te, pentru dumneavoastr„.

Ce lucruri i-au deranjat pe actualii guvernan˛i?

Œn primul r‚nd, condi˛iile pentru ocuparea func˛iei de prefect ∫i subprefect au devenit neacceptabile ∫i Ón primul r‚nd art. 9 alin. 2, lit. d) îa absolvit programe de formare ∫i perfec˛ionare Ón administra˛ia public„, organizate, dup„ caz, de Institutul Na˛ional de Administra˛ie sau de alte institu˛ii specializate din ˛ar„ sau din str„in„tate ∫i a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 dob‚ndit titlul ∫tiin˛ific de doctor Ón ∫tiin˛e juridice sau administrative ori a exercitat cel pu˛in un mandat complet de parlamentar.“

Deranjant pentru actualii guvernan˛i este ∫i Corpul prefec˛ilor ∫i Corpul subprefec˛ilor. Nu i-a deranjat aceast„ structur„, ci condi˛ia prezent„ Ón art. 13 alin. 2: îIntrarea Ón Corpul prefec˛ilor, respectiv al subprefec˛ilor, se face la numirea Ón func˛ie de prefect sau de subprefect, Ón urma concursului organizat Ón condi˛iile legii“.

Periculoas„ pentru actuala putere este ∫i precizarea de la art. 31 alin. 2: îEvaluarea performan˛elor profesionale ∫i individuale ale prefec˛ilor se face de c„tre o comisie constituit„ Ón condi˛iile prev„zute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici.“

Pentru c„ nu au putut s„ prevad„ clar Ón Legea prefectului, Ón condi˛ii specifice europene, c„ nu este necesar„ o preg„tire de specializare, c„ nu este necesar un concurs ∫i nu este nevoie de evaluarea performan˛elor personale, se aduc modific„rile dorite Óntr-o nou„ form„ a Legii nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici.

S„ vedem cum ∫i de ce au reu∫it?

Se stabilesc condi˛iile cumulative pentru intrarea Ón categoria Ónal˛ilor func˛ionari publici (art. 15, alin. 2, alin. 3) Ón care se prevede la punctul d): îa absolvit programele de formare specializat„ pentru ocuparea unei func˛ii publice corespunz„toare categoriei Ónal˛ilor func˛ionari publici“ ∫i la punctul e) îa promovat concursul na˛ional pentru intrarea Ón categoria Ónal˛ilor func˛ionari publici.“

Œn ceea ce prive∫te procedura de intrare Ón categoria Ónal˛ilor func˛ionari publici, art. 17 prevede:

Intrarea Ón categoria Ónal˛ilor func˛ionari publici se face prin concurs na˛ional. Recrutarea se face de c„tre o comisie independent„, numit„ prin decizie a primuluiministru.

Persoanele care au promovat concursul na˛ional prev„zut la alin. 1 pot fi numite Ón func˛iile publice corespunz„toare Ónal˛ilor func˛ionari publici.

Structura, componen˛a ∫i criteriile de desemnare a membrilor, atribu˛iile ∫i modul de organizare ∫i func˛ionare ale comisiei prev„zute la alineatul (1) se stabilesc prin hot„r‚re de guvern“.

Œnainte de a trece la analiza modului Ón care aceste prevederi Ón Óntregul legii sunt respectate, doresc s„ fac o discu˛ie de principiu asupra art. 17.

Referirea din articol se face la categoria, ∫i nu la Corpul Ónal˛ilor func˛ionari publici, deoarece apartenen˛a la o categorie nu d„ stabilitatea ∫i competen˛a profesional„ pe care o are apartenen˛a la un corp. Existen˛a unui corp definit impune ∫i un statut corespunz„tor, care ar trebui stabilit tot prin lege. Dac„ intrarea Ón Corp se face prin concurs na˛ional, p„r„sirea Corpului (categoria) Ónal˛ilor func˛ionari publici nu se face o dat„ cu p„r„sirea func˛iei publice specifice categoriei Ónal˛ilor func˛ionari publici.

Deoarece prefectul, potrivit Legii prefectului, îeste garantul respect„rii la nivel local a legii ∫i a ordinii publice“, el nu poate face parte strict numai din aceast„ categorie. Prin atribu˛ii, el reprezint„ o categorie special„ a Ónal˛ilor func˛ionari publici, care ar trebui definit„ ca atare.

O discu˛ie pe fond, arat„ faptul c„ intrarea Ón categoria Ónal˛ilor func˛ionari publici, dac„ se face prin concurs na˛ional, nu se poate face prin intermediul unei comisii numite prin decizie a primului-ministru. Motiva˛ia este dat„ de dou„ motive: primul, pentru faptul c„ primulministru, prin calitatea pe care o are, nu poate s„ fac„ numirea unei comisii independente, al doilea motiv fiind legat de faptul c„ primul-ministru nu poate lua decizii acolo unde numirea este stabilit„ prin hot„r‚re de guvern (numirea prefec˛ilor se face de Guvern — proiectul Legii privind prefectul ∫i institu˛ia prefectului, art. 1 alin. 2).

Chiar ∫i cu imperfec˛iunile voite ar„tate, prevederile legii nu corespund cerin˛elor actualilor guvernan˛i ∫i, din acest motiv, spre sf‚r∫itul acesteia, se aduc urm„toarele preciz„ri l„muritoare Ón articolul 91[6] :

— prefec˛ii Ón func˛ie la data de 1 decembrie pot fi numi˛i Ón func˛ii publice de prefect prin examen de atestare pe post, organizat p‚n„ la data de 31 decembrie 2005;

— pot participa la concurs persoanele care nu Óndeplinesc condi˛iile prev„zute de art. 50, lit. g);

— condi˛iile de participare la examenul de atestare pe post, precum ∫i condi˛iile de organizare ∫i desf„∫urare a examenului de atestare pe post se stabilesc prin hot„r‚re a Guvernului, f„r„ a se preciza, a∫a cum ar trebui f„cut acest lucru la nivelul fiec„rui concurs, termenul p‚n„ la care se aduce la cuno∫tin˛„ posibililor participan˛i Ónaintea concursului.

Prin urmare, concursul nu este deschis, este ca o licita˛ie cu îun caiet de sarcini“ Ón care stabilirea unor condi˛ii se face nu Ón func˛ie de obiective (profesionalizare, depolitizare), ci Ón func˛ie de candida˛ii dori˛i.

Procedura de concurs la nivelul prefec˛ilor ∫i subprefec˛ilor, dup„ forma proiectului, este sub nivelul celei organizate pentru ocuparea postului de secretar al consiliului local ∫i nu respect„ procedurile stabilite prin lege pentru orice concurs:

Art. 51 alin. 2 lit. c): îConcursul are la baz„ principiul competi˛iei deschise, transparen˛ei, meritelor profesionale ∫i competen˛ei, precum ∫i cel al egalit„˛ii accesului la func˛iile publice pentru fiecare cet„˛ean care Óndepline∫te condi˛iile legale.“

Art. 51 alin. 4: îCondi˛iile de desf„∫urare a concursului vor fi publicate Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a III-a, cu cel pu˛in 30 de zile Ónainte de data desf„∫ur„rii concursului.“

Fiind con∫tien˛i de faptul c„ prin examenul de atestare nu vor rezolva toate cazurile, se propune un alt set de derog„ri prev„zute la art. 91[7] . Astfel: îPrin derogare de la dispozi˛iile prezentei legi, Ón cursul anilor 2005 ∫i 2006 pot participa la concurs persoanele...“ care nu Óndeplinesc urm„toarea condi˛ie legal„, adic„ îa absolvit programele de formare specializate pentru ocuparea unei func˛ii publice corespunz„toare categoriei Ónal˛ilor func˛ionari publici“.

Ce puteau s„ fac„ Ón locul schimb„rii a dou„ legi? Puteau s„ realizeze, conform dorin˛ei pe care o au, o singur„ lege cu un singur articol ∫i cu trei alineate:

îArticol unic: Indiferent de condi˛iile legii, pentru perioada c‚nd Alian˛a D.A. se afl„ la guvernare, posturile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 depolitizate de prefect ∫i subprefect pot s„ fie ocupate de militan˛i ai partidelor componente ale coali˛iei, de rude apropiate sau dob‚ndite prin cununie, botez ∫i alte forme de clientel„ politic„ avut„ sau dob‚ndit„, Ón urma unui concurs cu puncte obligatorii ∫i liber prestabilite Ón func˛ie de candida˛i.

Dob‚ndit„ aceast„ calitate, ea r„m‚ne ve∫nic„, indiferent de presta˛ia oferit„ ∫i rezultatele ob˛inute, posesorul ei neput‚nd fi Ónlocuit, deoarece actul va fi definit ca un act cu puternice conota˛ii politice, un atentat la statutul european, profesionalizat ∫i depolitizat al Ónaltului func˛ionar public.

Cu ducerea la Óndeplinire a acestor prevederi se desemneaz„ cea mai apropiat„ func˛ie din sistemul administrativ, aceea de prim-ministru.

Acesta va ataca, va centra, va ∫uta, va ap„ra ∫i, Óntr-un interval demn de Óntrecerile stahanoviste, va unge dup„ un ceremonial fastuos pe cei pe care istoria i-a desemnat s„ fie structura˛i dup„ ∫ablonul profesionaliz„rii ∫i depolitiz„rii europene.

Dac„ acest sistem, propus ca fiind european, ar fi aplicat la alte structuri, am asista la scenarii hazlii; spre exemplu, dac„ pentru corpul ofi˛erilor ∫i al generalilor, Parlamentul ar da o lege asupra func˛ion„rii acestui corp, dup„ care ar introduce pentru o perioad„ de doi ani excep˛ii ∫i derog„ri, Ón a∫a fel Ónc‚t cei care Óndeplinesc atribu˛iile unui post, care se echivaleaz„, prin lege, la general, ar putea, Ón baza legii, s„ ocupe pozi˛ia de general Ón urma unui atestat pe post ∫i s„ intre victorios Ón corpul generalilor, intrarea f„c‚ndu-se pe via˛„.

Nu este important„ preg„tirea, nu este important„ vechimea, nu este important„ experien˛a, important„ este doar construc˛ia politic„“.

Asemenea scenarii sunt posibile Ón perioade revolu˛ionare, Ón timpul confrunt„rilor, unde apelul de sear„ poate s„ rezolve unele situa˛ii merituoase pentru acele vremuri. Suntem Ón Rom‚nia Óntr-o asemenea situa˛ie? V„ las s„ da˛i singuri r„spunsul.

Prin urmare, Ón momentul de fa˛„, criteriul politic este predominat criteriului profesional.

Œn concluzie, proiectele de legi care vizeaz„ prefectul ∫i institu˛ia prefectului ∫i cea referitoare la statutul func˛ionarilor publici nu vizeaz„ îdezvoltarea unui corp al func˛ionarilor publici profesionist, stabil ∫i neutru“, a∫a dup„ cum se spune Ón expunerea de motive.

Œn acela∫i timp, regulile generale privind condi˛iile de ocupare a unei func˛ii publice din categoria Ónal˛ilor func˛ionari publici, modul de organizare a concursului de recrutare, evaluarea, perfec˛ionarea profesional„ ∫i mobilitatea func˛ionarilor publici distrug prevederile europene ale legilor Ón vigoare, realiz‚ndu-se condi˛ii pentru numirea pe criterii politice a unor persoane, care, prin procedura propus„, devin de a doua zi profesioni∫ti ∫i lipsi˛i de interes ∫i militantism politic.

De altfel, din toate pozi˛iile, actualii guvernan˛i solicit„, Ón toate posturile, numirea unor lideri activi∫ti de partid, capabili s„ Ón˛eleag„ ∫i s„ pun„ Ón oper„ programul de guvernare.

Construc˛ia legislativ„ este o dovad„ a materializ„rii acestei mentalit„˛i p„guboase pentru Rom‚nia, prin sc„derea eficien˛ei, a stabilit„˛ii ∫i durabilit„˛ii prevederilor care reglementeaz„ sistemul administrativ.

Consider, cu argumentele ar„tate anterior, c„ ordonan˛a de urgen˛„ privind institu˛ia prefectului nu clarific„ aspectele legate de profesionalizarea func˛iei prefectului, ci, dimpotriv„, realizeaz„ proceduri nejustificate la nivel european, care permit o politizare excesiv„ a Óntregului sistem administrativ.

Prin urmare, consider c„ argumentele actualei puteri nu sunt Ón concordan˛„ cu efectele pe care le creeaz„ textul de lege, iar legea poate fi denumit„ f„r„ gre∫eal„ îLegea privind deprofesionalizarea ∫i politizarea prefectului ∫i a institu˛iei prefectului“.

Chiar dac„ democra˛ia votului va da c‚∫tig de cauz„ acestei legi, consider c„ aceast„ construc˛ie nu este durabil„, se Óncearc„ o intrare prin u∫a din dos, pe nev„zute, pe neauzite a celor care m‚ine vor s„ se prevaleze de statutul de Ónalt func˛ionar public. Rom‚nia, Ón perspectiva integr„rii Ón U.E., nu are nevoie de o asemenea construc˛ie, construc˛ie care nu poate fi acceptat„ dec‚t ca una de conjunctur„, for˛at„ politic.

Dorin˛ele de putere politic„ nem„surat„ v-au Ómpiedicat, stima˛i guvernan˛i, s„ g‚ndi˛i Ón perspectiv„, s„ ac˛iona˛i Ón baza priorit„˛ilor ∫i s„ duce˛i mai departe o construc˛ie modern„ european„ a sistemului administrativ, care a fost aprobat„ Óntr-o prim„ etap„ Ón 2001, ca Strategie pentru accelerarea reformei Ón administra˛ia public„, urmat„ de strategia actualizat„ a Guvernului privind accelerarea reformei administra˛iei publice din mai 2004, care a definit urm„toarele priorit„˛i:

— reforma func˛iei publice, care va asigura crearea unui corp profesionist de func˛ionari publici, stabil ∫i neutru din punct de vedere politic, prin implementarea unui cadru legislativ unitar ∫i coerent, ∫i dezvoltarea coeziunii strategiilor de management al resurselor umane ∫i de instruire profesional„, prin deplinul angajament al ministerelor, agen˛iilor ∫i al altor organisme guvernamentale;

— reforma administra˛iei publice locale prin care se va continua procesul de descentralizare ∫i de deconcentrare a serviciilor publice;

— Ómbun„t„˛irea procesului de formulare a politicilor publice.

Prin ceea ce a˛i f„cut a˛i mimat reforma, a˛i folosit cu energie ambalaje, ∫i nu con˛inutul, ∫i a˛i compromis pentru o bun„ perioad„ de timp reforma administra˛iei publice, prin politizare ∫i deprofesionalizare.

Luarea Ón discu˛ie a pachetului de legi reprezint„ primul examen de dup„ raportul de ˛ar„ pe 2005. Pentru a cunoa∫te modul Ón care trebuie tratate prevederile cuprinse Ón pachetul de legi este important s„ cunoa∫tem aprecierile f„cute Ón cadrul raportului.

Acestea se transform„ Óntr-un ghid de real„ utilitate pentru modul Ón care trebuie s„ arate viitoarele legi care vizeaz„ administra˛ia public„ local„. Cu justificarea f„cut„, prezint, Ón cele ce urmeaz„, sintetic, aprecierile cuprinse Ón cadrul raportului de ˛ar„ pe 2005:

I. Accelerarea procesului de descentralizare

1) Lipsa de claritate Ón ceea ce prive∫te alocarea responsabilit„˛ilor ∫i a resurselor financiare Óntre diferitele niveluri de guvernare.

2) Procesul de transferare a puterilor la nivelurile inferioare este departe de a fi finalizat (competen˛ele diferitelor niveluri de guvernare nu au fost clarificate, nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 exist„ transferuri corespunz„toare de resurse financiare, dreptul de luare a deciziilor, de oportunitate nu exist„ suficient clarificat).

3) Autonomia local„ financiar„ este limitat„ de capacitatea inadecvat„ a autorit„˛ilor locale de a-∫i genera propriile venituri.

4) Autorit„˛ile locale se afl„ Ón imposibilitatea de a-∫i gestiona angaja˛ii.

II. Œn aprecierea reformei pentru func˛ia public„:

Progres sc„zut cu privire la conceptul, ritmul de implementare ∫i eficacitatea reformei publice.

Lipsa de coeren˛„ ∫i claritate Ón activitatea actorilor principali.

Lipsa de angajament politic real, de determinare ∫i sus˛inere, dincolo de declara˛iile de sprijin pentru conceptul de reform„ a func˛iei publice.

Lipsa de angajament politic real pentru separarea rolului politicului de cel al administra˛iei. Œn acest sens, func˛ia public„ mai are de parcurs un drum p‚n„ va putea fi considerat„ apolitic„ ∫i profesionist„.

Propunerea realiz„rii unui sistem unitar de salarizare nu a progresat dincolo de stabilirea unei comisii interministeriale pe aceast„ tematic„.

Œn ceea ce prive∫te structura carierei, promovarea ∫i procedurile de evaluare nu pot fi semnalate progrese. Se Ónregistreaz„ o lips„ de claritate ∫i transparen˛„ privind protec˛ia asigurat„ func˛ionarilor publici, prin reducerea naturii discre˛ionare a Óntregului proces.

Mobilitatea func˛ionarilor publici r„m‚ne o problem„ Ónc„ nerezolvat„.

Situa˛ia este grav„ ∫i prin faptul c„ Ón Raportul de ˛ar„ pe anul 2005 aprecierile nu sunt pozitive ∫i relev„ necesitatea de continuare a eforturilor. Œn mod concret este necesar s„ se fac„ o analiz„ Ón detaliu a recomand„rilor prev„zute Ón cadrul raportului, pentru a realiza reforma administra˛iei publice, Ón special pentru continuarea profesionaliz„rii func˛iei publice ∫i ocuparea cu personal adecvat ∫i remunerat corespunz„tor Ón cadrul administra˛iei, elemente considerate necesare pentru a aplica ∫i a pune Ón executare reglement„rile U.E.

Concluziile raportului apreciaz„ necesitatea realiz„rii reformei administra˛iei publice, Ón mod special pentru continuarea profesionaliz„rii func˛iei publice ∫i ocuparea cu personal adecvat ∫i remunerarea corespunz„toare Ón cadrul administra˛iei, elemente considerate necesare pentru a aplica ∫i a pune Ón executare reglement„rile Uniunii Europene.

Stima˛i guvernan˛i, v„ invit„m s„ ˛ine˛i seama de aceste aprecieri.

C„t„lin Lucian Matei

#273508

îJocurile puterii dincolo de justi˛ie ∫i de cadrul legal“ La sf‚r∫itul anului 2005 am sperat c„ reprezentan˛ii actualei puteri Ó∫i vor schimba atitudinea ∫i vor Óncerca s„ rezolve problemele cu care ne confrunt„m pentru a adera la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007.

Am sperat c„ reprezentan˛ii coali˛iei se vor apleca mai mult asupra problemelor cu care se confrunt„ Ón fiecare zi oamenii simpli. Cu p„rere de r„u, ne-am dat seama c„ aceste speran˛e ale noastre nu au cum s„ se realizeze, pentru c„ dumnealor au afaceri importante de

rezolvat, iar problemele oamenilor simpli sunt mult prea nesemnificative pentru Domniile lor.

Lupta actualei puteri cu opozi˛ia s-a transformat pentru ministrul s„n„t„˛ii, Eugen Nicol„escu, Óntr-o confruntare personal„. Din dorin˛a nebun„ de a acapara Óntregul sistem sanitar ∫i de a numi Ón posturile cheie clientela politic„ a partidului, Eugen Nicol„escu ar fi fost preg„tit s„ treac„ ∫i peste deciziile instan˛elor judec„tore∫ti pentru a-∫i duce planul la Óndeplinire.

Dorind s„ intre Ón gra˛iile pre∫edintelui Traian B„sescu ∫i totodat„ prelu‚nd Ónc„p„˛‚narea acestuia, a gafat etap„ dup„ etap„. Pe fondul dorin˛ei unei schimb„ri Ón posturile cheie ale spitalelor din Bucure∫ti, ilustrul ministru a trecut peste deciziile instan˛elor judec„tore∫ti, f„r„ s„-∫i dea seama de repercusiunile unui astfel de gest.

Sorin Oprescu, dup„ ce a fost revocat din func˛ia de director al Spitalelor Universitar ∫i Elias, a avut c‚∫tig de cauz„ Ón justi˛ie datorit„ faptului c„ motivele acestei revoc„ri erau practic inexistente.

Neput‚nd accepta Ónfr‚ngerea, domnul ministru l-a revocat pentru a doua oar„ pe Sorin Oprescu, f„c‚nd abstrac˛ie de legile din ˛ara noastr„ ∫i de existen˛a unei instan˛e care este Óndrept„˛it„ s„ analizeze astfel de situa˛ii. Domnul Eugen Nicol„escu a uitat, se pare, de principiul potrivit c„ruia îNimeni nu este mai presus de lege“.

Fiind evident„ incompeten˛a ministrului s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu de a rezolva problemele sistemului sanitar, Sorin Oprescu a apelat Ónc„ o dat„ la justi˛ia rom‚n„ ∫i a avut din nou c‚∫tig de cauz„. V„z‚ndu-se Ónfr‚nt, domnul ministru ∫i-a asumat Ón sf‚r∫it gre∫eala ∫i a afirmat c„ îspitalul s„-l conduc„ cine o fi sau cine va decide instan˛a s„ o fac„“. C‚t sarcasm ∫i c‚t„ lips„ a asum„rii obliga˛iilor din partea domnului ministru!

Cred c„ actuala guvernare nu face distinc˛ie Óntre puterea reprezentativ„ ∫i puterea absolut„. Dac„ este a∫a cum credem, ne-am putea aduce aminte c„ electoratul i-a trimis Ón Parlament nu pentru a ne dispre˛ui pe noi, ci pentru a guverna aceast„ ˛ar„ pe baza unor principii obligatorii pentru to˛i.

Œnver∫unarea cu care se lupt„ s„ arunce cu noroi Ón opozi˛ie Ói face mai inumani dec‚t sunt ∫i las„ s„ se Óntrevad„ de departe lipsa de profesionalism. Nu cu ambi˛ii politice trebuie s„ ne ocup„m noi timpul, ci cu ambi˛ia de a dovedi c„ suntem profesioni∫ti ∫i c„ electoratul ne-a trimis acolo unde meritam s„ fim.

Acum depinde de fiecare dintre noi ce Ón˛elegem prin profesionalism ∫i cum interpret„m adev„ratul motiv pentru care electoratul ne-a trimis aici.

V„ mul˛umesc.

Vasile Cosmin Nicula

#276660

## îRom‚nia portocalie“

Rom‚nii se bucur„ din nou de manele ∫i de dansuri televizate, dup„ imaginile apocaliptice ale inunda˛iilor ∫i defilarea alternativ„ a Guvernului de sub ape ∫i a pre∫edintelui portocaliu pe podul de la M„r„cineni, pe cale s„-∫i schimbe numele Ón îPodul lui B„sescu“.

Micile agape Ón barurile ∫i pe terasele de pe litoral..., cu jandarmi Ón fa˛„, jandarmi Ón coad„ ∫i — m„ rog — jandarmi Ón toate p„r˛ile, vorba coanei Chiri˛a, care Ól au ca protagonist pe n„b„d„iosul pre∫edinte, Ónconjurat de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 S.P.P.-i∫ti ∫i de lumea multicolor„ a etniei romilor, semnific„ abandonul vinovat al treburilor ˛„rii Ón vremuri de restri∫te.

Amenin˛„rile dintre dou„ chermeze la adresa partidelor aliate urm„resc cu obstina˛ie consolidarea pozi˛iei ∫i imaginii sale publice ∫i a falangei politice care i-a dat via˛„, Partidul Democrat, anexarea ∫i controlul total al actului politic, erodarea ∫i subordonarea liberalilor, lipsi˛i de nerv ∫i de picioare solide pe care s„ se sprijine, scoaterea din joc a conservatorilor, instabili ∫i duplicitari, ˛inerea Ón ∫ah etern a U.D.M.R.-ului ∫i a reprezentan˛ilor minorit„˛ilor, compromiterea opozi˛iei prin fabricarea de scenarii apocaliptice ∫i stenograme, folosind ca arm„ de baz„ noua poli˛ie politic„ — Alian˛a Civic„ ∫i Societatea Civil„, mutate din Pia˛a Universit„˛ii la justi˛ie, televiziune ∫i Ón presa scris„, controlat„ ∫i aservit„. Deasupra tuturor plute∫te Sabia lui B„sescu, noul t„ietor de capete al momentului, dup„ ce ∫i-a t„iat mo˛ul preziden˛ial.

Œn mare m„sur„ el are dreptate ∫i spune adev„rul (D.A.) Ón ce prive∫te ineficien˛a for˛elor politice instalate cu tam-tam ∫i ilegitim la guvernare. Formarea majorit„˛ii parlamentare dintr-un mozaic de doctrine ∫i interese de partid ∫i de grup este o crea˛ie bolnav„, contra naturii. Œn acest experiment importat de la for˛ele portocalii ale continentului, s-au folosit mercenari ∫i tr„d„tori de profesie.

Pe l‚ng„ Societatea Civil„, deosebit de violent„ ∫i de g„l„gioas„ Ón ac˛iuni de strad„ (...la ˛epe...la ˛epe) asem„n„toare manifest„rilor paramilitare legionare, U.D.M.R. ∫i Conservele constituie for˛ele negre, de sprijin, ale oric„rei guvern„ri ori alian˛e de dreapta ∫i, la nevoie, de st‚nga. Acestea lucreaz„ la dou„ capete cu slogane P.U.R.-itane ∫i secesioniste care determin„ pragul critic necesar pentru urcarea sau cobor‚rea de pe tron. Din acest motiv, ele practic„ ∫antajul politic ∫i ascut permanent muchia de cu˛it pentru execu˛ia lapid„rii. Adev„rul este c„ U.D.M.R. are cele mai calificate ∫i profesioniste cadre, instruite permanent Ón Ungaria.

P.R.M., captiv liderului s„u, care domin„ milit„re∫te Óntregul partid ∫i un electorat tot mai dezn„d„jduit ∫i derutat, Óncepe s„ creasc„ Ón op˛iunile rom‚nilor, chiar dac„ ace∫tia nu-i iart„ sl„biciunile de a se l„sa manipulate de ni∫te mercenari electorali externi, din dorin˛a de a ajunge Ónaintea tuturor Ón r‚ndul partidelor populare europene. Partidul a pierdut ∫i oameni de valoare, Óndep„rta˛i datorit„ faptului c„ aveau alte p„reri ∫i nu practicau medita˛ia metafizic„.

U.D.M.R. Ó∫i continu„ dansul Ón ritm de cearda∫ pe harta Transilvaniei, pun‚nd st„p‚nire pe ˛inuturile pe care ∫i-a pus pleoapa sosia lui Lenin, Ón complicitate tacit„ cu episcopul radical Tökés László, agent cu acte Ón regul„ al Ungariei Mari a Sf‚ntului Stefan.

Vom tr„i deci momentele sublime ale unor confrunt„ri politice spectaculoase, premis„ a falimentului na˛ional ∫i a Óntoarcerii spre feudalism.

Manuela Mitrea

#280236

îŒnv„˛„m‚ntul rom‚nesc — Óntre promisiuni ∫i realiz„ri“ Phaedrus considera c„ îOmul Ónv„˛at are Óntotdeauna averea cu el“. Œn toate ˛„rile civilizate, Ónv„˛„m‚ntul constituie o prioritate na˛ional„. Din p„cate, Ón Rom‚nia, educa˛ia a fost pentru guvernele de dreapta doar la nivel declarativ o prioritate na˛ional„. Ea a fost, al„turi de s„n„tate ∫i cercetare, îCenu∫„reasa bugetului“.

Recenta grev„ a salaria˛ilor din Ónv„˛„m‚nt, de altfel cea mai grav„ din 1990 ∫i p‚n„ Ón prezent, a readus sectorul educa˛ional Ón centrul aten˛iei opiniei publice. Protestele dasc„lilor au atras aten˛ia asupra dispre˛ului manifestat de actualii guvernan˛i fa˛„ de Óntregul sistem educa˛ional, asupra salariilor jignitoare ale cadrelor didactice.

Œn campania electoral„, Alian˛a D.A. a promis o reform„ radical„, care s„ vin„ Ón sprijinul acestei categorii socio-profesionale, dar, ca ∫i alte promisiuni, nu a fost dec‚t praf Ón ochii oamenilor. Din p„cate, temerile noastre s-au adeverit ∫i Guvernul T„riceanu nu a mai construit nici m„car o sal„ de sport, nu a dotat ∫colile de la sate cu calculatoare, a∫a cum decisese fostul guvern social-democrat, dar nici nu a alocat Ónv„˛„m‚ntului cei 6% din P.I.B. ∫i nici nu a dublat salariile profesorilor ∫i Ónv„˛„torilor.

Iat„ c„ ∫i pentru Ónv„˛„m‚nt, primul an de guvernare portocalie a adus doar dezastru!

Ca sistemul educa˛ional rom‚nesc s„ se ridice la nivelul celor din Uniunea European„, consider c„ se impune luarea de m„suri urgente pentru o Ómbun„t„˛ire substan˛ial„ a salariilor, care s„-i atrag„ spre pedagogie pe tinerii ap˛i ∫i talenta˛i, pentru c„ salariile cadrelor didactice nu ofer„ nici m„car posibilitatea supravie˛uirii zilnice. Faimoasa indexare de 11,83% ob˛inut„ de c„tre salaria˛ii din Ónv„˛„m‚nt Ón urma ultimelor proteste sindicale nu acoper„ nici infla˛ia ∫i cre∫terile de pre˛uri la utilit„˛i, ce s„ mai vorbim despre cre∫terea puterii de cump„rare.

Œn concluzie, cre∫terea salarial„ este cel mult egal„ cu zero, dac„ este s„ ˛inem cont de faptul c„ a doua tran∫„ de 6% ar trebui s„ vin„ la 1 septembrie 2006. Aceasta Ón condi˛iile Ón care p‚n„ atunci actualul Guvern nu este Ónlocuit sau bugetul mai g„se∫te resurse la rectificare.

Spiru Haret, cel mai mare reformator al ∫colii rom‚ne∫ti din secolul al XIX-lea, s-ar r„suci Ón morm‚nt v„z‚nd c„ urma∫ii s„i liberali desfiin˛eaz„ liceele pedagogice, a∫a cum rezult„ ∫i din Comunicatul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii din 26 ianuarie 2006. Punctul de vedere al M.E.C. este c„ îdac„ un profesor care pred„ la nivel gimnazial este preg„tit prin studii de licen˛„ cu durata de 3 ani ∫i preg„tirea unui cadru didactic pentru Ónv„˛„m‚ntul pre∫colar ∫i primar se poate realiza pe acela∫i tip de traseu“.

L-am ∫i interpelat pe actualul ministru al educa˛iei Ón aceast„ problem„, Óntreb‚ndu-l dac„ atunci c‚nd a proiectat o asemenea strategie s-a g‚ndit ∫i la miile de absolven˛i ai Colegiilor Universitare de Institutori, care, dup„ absolvire cu diplom„ de licen˛„, nu sunt Ón stare s„ ocupe un post de titular Ón Ónv„˛„m‚nt.

La aceasta se adaug„ ∫i studiile realizate privind ineficien˛a acestor Colegii Universitare de Institutori, comparativ cu liceele pedagogice, at‚t Ón ceea ce prive∫te dob‚ndirea ∫i Ónsu∫irea cuno∫tin˛elor generale ∫i de specialitate, c‚t ∫i efectuarea practicii pedagogice corespunz„toare.

Nu po˛i compara cinci ani de liceu pedagogic cu trei ani de colegiu!

De asemenea, un absolvent al unui asemenea colegiu poate preda ∫i o limb„ str„in„ la nivel gimnazial. Se poate Ónv„˛a o limb„ str„in„ at‚t de bine doar Ón trei ani de studiu, Ónc‚t s„ o po˛i transmite mai departe elevilor?

Invocarea unor institu˛ii europene precum Grupul de lucru A al Comisiei Europene sau Cadrul European al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 Calific„rilor nu justific„ Ón totalitate necesitatea desfiin˛„rii liceelor pedagogice Ón ˛ara noastr„.

Œn ˛„rile Uniunii Europene nu exist„ licee pedagogice, Óns„ ∫colarizarea viitoarelor cadre didactice pentru Ónv„˛„m‚ntul primar ∫i preprimar se realizeaz„ astfel Ónc‚t la sf‚r∫it absolven˛ii s„ se poat„ integra Ón sistem.

Ca parlamentar, consider, domnule ministru, c„ ar trebui reg‚ndit„ politica educa˛ional„ privind formarea ini˛ial„ a personalului didactic din Ónv„˛„m‚ntul primar ∫i preprimar, astfel Ónc‚t Rom‚nia s„ aib„ un Ónv„˛„m‚nt pedagogic de calitate, cu Ónv„˛„tori ∫i educatoare foarte bine preg„ti˛i at‚t ∫tiin˛ific, c‚t ∫i metodic, deoarece, Ón prezent, acest fapt nu exist„ ∫i nici nu reiese din strategia propus„ de dumneavoastr„. Politica educa˛ional„ trebuie s„ fie Ón concordan˛„ ∫i cu pia˛a muncii. Nu preg„tim viitori ∫omeri, domnule ministru!

™i iat„ Ónc„ o gogoa∫„ electoral„ din co∫ul actualilor guvernan˛i!

Executivul a m„rit cu 7 bani valoarea programului îCornul ∫i laptele“, program Ónfiin˛at de Guvernul P.S.D., prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 96 din 16 august 2002. Astfel, prin grija profund„ a guvern„rii portocalii, ∫colarii ∫i pre∫colarii vor primi produse lactate ∫i de panifica˛ie Ón valoare de 0,97 RON, Óncep‚nd cu anul ∫colar 2005—2006. Numai c„ Guvernul P.S.D. hot„r‚se Ón 2004, atunci c‚nd a extins programul îCornul ∫i laptele“ la Ónv„˛„m‚ntul pre∫colar, ca Óncep‚nd cu anul ∫colar 2004—2005 to˛i elevii p‚n„ Ón clasa a X-a s„ beneficieze de o mas„ cald„ (gustare).

Iat„ Ónc„ o dovad„ Ón ceea ce prive∫te politica pe care o promoveaz„ actuala putere Ón îfolosul“ cet„˛eanului!

Ce ofer„ azi elevilor din Rom‚nia ∫coala? Mass-media ofer„ zilnic informa˛ii de senza˛ie despre b„t„i, corup˛ie, huliganism, consum de alcool sau droguri Ónc„ din clasele primare...

Cu un asemenea sistem de Ónv„˛„m‚nt ne vom integra Ón lumea a III-a, domnilor guvernan˛i!

Politica educa˛ional„ prezint„ prea multe lacune, iar dumneavoastr„ ave˛i datoria moral„ s„ le Óndrepta˛i sau s„ l„sa˛i pe altul s„ o fac„, pentru c„ elevul rom‚n trebuie s„ con∫tientizeze ceea ce spunea Seneca: îNu Ónv„˛„m pentru ∫coal„, ci pentru via˛„!“

Iar dumneavoastr„, domnilor guvernan˛i, nu uita˛i cine v-a pus stiloul Ón m‚n„ ∫i datorit„ cui sunte˛i azi ceea ce crede˛i c„ sunte˛i!

Daniela Popa

#286377

## **Doamna Daniela Popa:**

Declara˛ie politic„ privind necesitatea ini˛ierii unui Program na˛ional Lisabona

Strategia Lisabona este un proiect lansat Ón 2000, pe 10 ani, av‚nd ca obiectiv s„ fac„ din U.E. cea mai competitiv„ ∫i mai dinamic„ arie economic„ din lume. Este un obiectiv care urm„re∫te revitalizarea economic„, social„ ∫i de mediu a U.E. O economie mai puternic„, bazat„ pe cunoa∫tere, va stimula crearea de noi locuri de munc„ ∫i ini˛ierea unor politici de mediu care s„ asigure dezvoltarea sus˛inut„ ∫i solidaritatea social„.

Obiectivele Strategiei Lisabona pot p„rea un lux pentru Rom‚nia Ón momentul de fa˛„. Cu toate acestea, efortul trebuie f„cut:

— Ón primul r‚nd, pentru c„ Agenda Lisabona este cotat„ foarte sus pe lista priorit„˛ilor U.E.;

— Ón al doilea r‚nd, deoarece o economie bazat„ pe cunoa∫tere reprezint„ ∫ansa Rom‚niei de a ad„uga mai mult„ valoare produselor ∫i serviciilor sale pe termen mediu ∫i lung.

Cu toate c„ nu este obligatorie, Agenda Lisabona este complementar„ evolu˛iei necesare economiei rom‚ne∫ti ∫i se refer„ la majoritatea sferelor politicii publice.

Agenda Lisabona este foarte complex„ ∫i priorit„˛ile sale pot fi interpretate Ón mod diferit de c„tre fiecare ˛ar„: Ón timp ce U.E. este Ón prezent foarte preocupat„ de coeziunea social„, de crearea de locuri de munc„ ∫i de prioritatea pentru cercetare ∫i inovare, aceasta pare s„ se aplice mai pu˛in Rom‚niei pe termen scurt, unde restructurarea, ce implic„ desfiin˛area locurilor de munc„, limitarea salariilor, controlul infla˛iei ∫i Ómbun„t„˛irea mediului de afaceri sunt priorit„˛ile cele mai importante.

Dup„ cum sugereaz„ raportul lui Wim Kok, obiectivul central, stabilit la Lisabona Ón 2000, de a transforma U.E. Ón cea mai competitiv„ economie bazat„ pe cunoa∫tere Ón decurs de zece ani, s-a dovedit a fi ambi˛ios.

Œn timp ce state membre au realizat mai mult dec‚t s-a propus la Lisabona (de exemplu ˛„rile nordice), altele r„m‚n considerabil Ón urm„. Cauza unor asemenea dezvolt„ri diferite poate fi g„sit„ Ón combina˛ia de reforme orientate c„tre pia˛„ ∫i de m„suri de politic„ public„, neexist‚nd o formul„ miraculoas„ care poate fi aplicat„ pentru a ajunge la un echilibru optim. Cu toate acestea, se consider„, Ón general, c„ principiile Agendei Lisabona, de a investi Ón capitalul uman ∫i Ón cercetare, de a promova inovarea, de a consolida pia˛a intern„ etc. sunt linii directoare importante pentru cre∫terea prosperit„˛ii economice europene.

Rom‚nia, ca stat Ón curs de aderare, se ghideaz„ Ón primul r‚nd dup„ criteriile Copenhaga, care au ca obiectiv îstabilirea unei economii de pia˛„ func˛ionale av‚nd capacitatea de a face fa˛„ presiunilor competitive ∫i for˛elor pie˛ei din cadrul Uniunii“. Œn timp ce integrarea Ón cadrul Pie˛ei Comune f„r„ o economie de pia˛„ nu este posibil„, lipsa preg„tirii adecvate a capacit„˛ii de a face fa˛„ presiunilor competitive ar prejudicia pozi˛ia Rom‚niei pe termen lung.

Atingerea obiectivelor Agendei Lisabona ar Ónt„ri, printre al˛i factori, bazele economiei ∫i ar diminua riscurile, deoarece ar duce Rom‚nia Óntr-un stadiu diferit de dezvoltare economic„ — de la o economie intensiv„ Ón factori la o economie intensiv„ Ón inovare. P‚n„ atunci, Rom‚nia trebuie s„-∫i consolideze economia de pia˛„ ∫i s„ creeze un mediu de afaceri prietenos care s„ promoveze cercetarea, dezvoltarea ∫i inovarea.

Obiectivele stabilite la Lisabona ∫i Ón cadrul consiliilor europene ce au urmat nu sunt obligatorii, Ón sensul c„ neÓndeplinirea lor nu atrage consecin˛e directe negative de natur„ administrativ„. Data de aderare a Rom‚niei la U.E., 2007, nu este amenin˛at„ de performan˛a Ón raport cu obiectivele Lisabona, chiar Ón condi˛iile revizuirii acestora. Totu∫i, ignorarea Agendei Lisabona ar putea aduce un grad de risc considerabil, pe termen mediu ∫i lung, Ón ceea ce prive∫te dezvoltarea coerent„ a Rom‚niei Ón cadrul unei U.E. l„rgite.

Pentru Rom‚nia, investi˛iile Ón educa˛ie, transfer de tehnologie, cercetare-dezvoltare ∫i inovare sunt factori complementari ai stabilit„˛ii macroeconomice. Œntr-o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 economie Ón tranzi˛ie, ca cea a Rom‚niei, acestea pot reprezenta pilonii pentru realizarea unei cre∫teri economice sus˛inute ∫i durabile Ón viitor, pentru reducerea decalajelor economice.

Perspectiva integr„rii Ón Uniunea European„ impune Rom‚niei o abordare diferit„ a problemelor economice, sociale ∫i politice. Apartenen˛a la U.E. implic„ deschidere, colaborare, coordonare, interac˛iune permanent„, coeren˛„ decizional„ ∫i institu˛ional„ Óntre membrii Uniunii.

Œn contextul dezbaterilor lansate Ón plan european privind posibilitatea revitaliz„rii Strategiei Lisabona, cu aportul mai sus˛inut al parlamentelor na˛ionale, este necesar„ evaluarea posibilit„˛ilor Rom‚niei de a-∫i stabili obiective pe termen mediu ∫i lung Ón raport cu Agenda Lisabona ∫i de a le atinge.

Propuneri

Parlamentul Rom‚niei poate s„ Ó∫i aduc„ contribu˛ia prin ini˛ierea Programului na˛ional Lisabona, pe trei coordonate:

1. Dezbaterea public„ — Parlamentul Rom‚niei poate fi un catalizator al dezbaterilor publice privind Agenda Lisabona. Propun ca Parlamentul Rom‚niei s„ fie locul de Ónt‚lnire pentru analiz„ ∫i evaluare a Strategiei Lisabona, cu participarea mai multor parteneri cu poten˛ial de implicare Ón atingerea obiectivelor: oameni politici, oameni de afaceri, reprezentan˛i ai organiza˛iilor nonguvernamentale, reprezentan˛i ai societ„˛ii civile, speciali∫ti din institu˛iile de cercetare-dezvoltare.

2. Stabilirea bugetului na˛ional — propunere de perspectiv„. Atingerea obiectivelor Agendei Lisabona presupune o abordare diferit„ Ón elaborarea bugetului na˛ional care trebuie s„ prevad„ cheltuieli mai mari pentru dezvoltarea unei economii bazate pe cunoa∫tere ∫i s„ prevad„ o reform„ real„ a sistemului de educa˛ie ∫i de s„n„tate.

3. Œn plan institu˛ional este oportun„ ∫i necesar„ crearea unei subcomisii Ón cadrul Comisiei pentru integrare european„ din Parlamentul Rom‚niei, subcomisie care, Ón colaborare cu institu˛iile specifice de cercetare-dezvoltare, s„ analizeze priorit„˛ile aplic„rii Strategiei Lisabona Ón Rom‚nia ∫i impactul pe termen mediu ∫i lung.

## PAUZ√

## DUP√ PAUZ√

## _Pauza a durat Óntre orele 10,10—10,35._

Lucian Augustin Bolca∫

#293771

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Biroul permanent va analiza propunerea dumneavoastr„. Deocamdat„, v„ rog s„ ap„sa˛i pe tasta 1 — îPrezen˛„“.

Iar acum, pentru verificarea func˛ionalit„˛ii, s„ ap„s„m pe tasta 4 — îDa“.

- Trebuie s„ coincid„ num„rul celor prezen˛i cu cei care

- voteaz„ îda“.

- V„ rog s„ afi∫a˛i. Am Óncheiat testul.

- Prezen˛i — 90; îda“ — 75. Nu este corect.

Toat„ lumea trebuie s„ voteze aceea∫i variant„,

- pentru ca s„ verific„m ∫i s„ fim siguri de realitate.

- V„ rug„m s„ repeta˛i. Anula˛i, v„ rog. Relu„m votul.

Deci, îPrezen˛„“, Ón primul r‚nd, — tasta 1; ∫i tasta îDa“ — 4.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i.

- V„ rog s„ Ónchide˛i testul ∫i s„ afi∫a˛i.

Trei dintre colegi nu s-au exprimat. Av‚nd Ón vedere Óns„ c„ ne apropiem de adev„r, vom continua s„ vot„m electronic.

f n s„ v„ anun˛ c„ din totalul celor 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 258 — a˛i v„zut ∫i dumneavoastr„, afi∫at, c‚˛i sunt Ón sal„; sunt absen˛i formal 73, din care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 25 de deputa˛i.

Ordinea de zi care a Ónceput s„ fie dezb„tut„ ieri s-a oprit la punctul 18, proiectul de Lege privind securitizarea crean˛elor; lege ordinar„.

Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva?

V„ rog s„ pofti˛i, doamn„ ministru.

## **Doamna Alice Cezarina BÓtu —** _secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de Lege privind securitizarea crean˛elor introduce principiul utiliz„rii crean˛elor Ón scopul mobiliz„rii de resurse financiare de la public.

El completeaz„ pachetul legislativ, cre‚nd cadrul legal adecvat mecanismului de refinan˛are at‚t a opera˛iunilor de creditare ipotecar„, c‚t ∫i a opera˛iunilor comerciale Ón general.

Astfel, urm‚nd modelul legislativ al emisiunilor de obliga˛iuni ipotecare, proiectul l„rge∫te spectrul de crean˛e ce pot sus˛ine o emisiune de valori mobiliare de la crean˛ele garantate ipotecar la crean˛e de orice alt„ natur„, inclusiv crean˛e negarantate, crean˛e deriv‚nd din credite de consum, crean˛e provenind din contractele de leasing, crean˛e ale furnizorilor de utilit„˛i ∫i altele.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 Av‚nd Ón vedere cele men˛ionate, v„ rog s„ aproba˛i proiectul de lege Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umesc.

Lucian Augustin Bolca∫

#300052

Am Ón˛eles, relu„m.

Este perfect, dar relu„m, la protestele dumneavoastr„.

V„ rog, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i.

Prezen˛„, op˛iune asupra textului a∫a cum a fost modificat lingvistic.

Am Óncheiat sesiunea de vot.

V„ rog s„ afi∫a˛i.

129 pentru, 8 Ómpotriv„, o ab˛inere.

Adoptat, cu modificarea respectiv„. Art. 2, nemodificat.

Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3, nemodificat.

Obiec˛ii? Adoptat p‚n„ la punctul 2.

52 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006

La punctul 3 comisia propune un text nou.

Exist„ discu˛ii asupra textului propus de comisie? Nu. V„ rog s„ vota˛i textul propus de comisie la punctul 3 al articolului.

Deschid sesiunea de vot. Prezen˛„ ∫i op˛iune. Se Óncheie sesiunea de vot. V„ rog s„ afi∫a˛i. 106 voturi pentru, 3 Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri. Adoptat.

Punctul 4, nemodificat. Punctul 5, nemodificat.

V„ rog s„-mi sesiza˛i obiec˛ii. Punctul 6, nemodificat. Punctul 7, nemodificat.

La punctul 8 comisia admite un amendament ∫i-i d„ o alt„ formulare.

Obiec˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot. S-a deschis sesiunea de vot. Prezen˛„, op˛iune, v„ rog.

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ afi∫a˛i. 127 pentru, 3 Ómpotriv„, 4 ab˛ineri. Punctul 9, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Punctul 10. Obiec˛ii? Nu. Nemodificat. Punctul 11, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Punctul 12, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Punctul 13, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Punctul 14 al art. 3 Ón redactarea comisiei. Sunt obiec˛ii fa˛„ de redactarea comisiei? Nu. Adoptat. Punctul 15 al art. 3, Ón redactarea comisiei. Sunt obiec˛ii cu privire la redactarea comisiei? Nu. Adoptat. Punctul 16, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Punctul 17, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Punctul 18, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Punctul 19, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Punctul 20, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Punctul 21, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Punctul 22, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Punctul 23, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Punctul 24, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Punctul 25, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Titlul capitolului II, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 4 alin. 1 ∫i alin. 2, cu literele a) ∫i b) nemodificate.

Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 5 alin. 1, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Alin. 2 al art. 5. Comisia propune eliminare. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Alin. 3 al art. 5, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 6 alin. 1 ∫i 2, nemodificate. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 7, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 8, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 8 alin. 2, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 9, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 10, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 11, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Capitolul III — titlul, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Sec˛iunea 1 — titlul, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 12, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 13, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii cu privire la redactarea comisiei? Nu. Adoptat Ón redactarea comisiei. Art. 14, nemodificat la literele subsecvente. Vreo obiec˛ie? Nu. Adoptat art. 14 integral. Art. 15, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 16 alin. 1, Óntr-un amendament redac˛ional admis de comisie.

Vreo obiec˛ie cu privire la redactarea comisiei? Nu. Adoptat. Alin. 2 de la art. 16, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Alin. 3 al art. 16, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Alin. 4 al acestui articol, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Alin. 5, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Sec˛iunea a 2-a — titlul, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 Art. 17 alin. 1, Ón redactarea comisiei. Amendament admis de comisie.

Vreo obiec˛ie? Nu. Adoptat. Alin. 2, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Alin. 3 al art. 17, amendament de eliminare, al comisiei. Vreo obiec˛ie? Nu. Eliminat. Art. 18, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 19, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 20 Ón redactarea amendamentului admis de comisie.

Vreo obiec˛ie? Nu. Adoptat amendamentul comisiei. Capitolul IV — titlul, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 21 alin. 1, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Alin. 2, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat, cu toate literele subsecvente. Alin. 3, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Alin. 4, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Alin. 5, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Alin. 6, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Alin. 7, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 22 alin. 1 lit. a) ∫i b), nemodificate. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Lit. c) a alin. 1 din art. 22, Ón redactarea comisiei, conform amendamentului admis. Obiec˛ii? Nu. Adoptat„. Lit. d), Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat„. Lit. e), nemodificat„. Obiec˛ii? Nu. Adoptat„. Lit. f), nemodificat„. Obiec˛ii? Nu. Adoptat„.

Lit. g), nemodificat„. Obiec˛ii? Nu. Adoptat„.

Dup„ lit. g) a acestui articol comisia admite un amendament ∫i introduce lit. g[1] , Ón redactarea comisiei.

Vreo obiec˛ie Ón afar„ de telefonul care a sunat? Nu. Adoptat„ redactarea comisiei.

Lit. h), nemodificat„. Obiec˛ii? Nu. Adoptat„. Alin. 2, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Alin. 3, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Capitolul V — titlul, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 23 alin. 1, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 23 alin. 2, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Alin. 3 al art. 23, Ón redactarea dat„ de comisie. Vreo obiec˛ie? Nu. Adoptat Ón redactarea comisiei. Art. 24, conform amendamentului admis de comisie. Vreo obiec˛ie? Nu. Amendament admis. Art. 25, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 26 alin. 1, Ón redactarea comisiei. Vreo obiec˛ie? Nu. V„ mul˛umesc. Adoptat. Alin. 2 de la art. 26, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 27, Ón redactarea comisiei. Amendament admis. Vreo obiec˛ie? Nu. Adoptat. Art. 28 cu alin. 1 ∫i 2 ∫i literele subsecvente. Nemodificat. Vreo obiec˛ie? Nu. Adoptat. Art. 29, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 30 alin. 1, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat cu literele subsecvente. Alin. 2, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Alin. 3, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Se introduce, dup„ alineatul 3, alin. 3[1] , Ón redactarea comisiei.

54 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006

Vreo obiec˛ie? Nu. Adoptat. Alin. 4 al art. 30, Ón redactarea comisiei. Amendament admis de comisie. Vreo obiec˛ie? Nu. Adoptat. Alin. 5, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 31, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Capitolul VI — titlul, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 32, alin. 1, 2 ∫i 3, nemodificate. Vreo obiec˛ie la alin. 1, 2 ∫i 3? Nu. Adoptate. Art. 33, cu literele subsecvente nemodificate. Vreo obiec˛ie? Nu. Adoptat. Art. 34 cu literele subsecvente, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 35 alin. 1, 2 ∫i 3, nemodificate. Vreo obiec˛ie la art. 35 alin. 1, 2 ∫i 3? Nu. Adoptate Ón forma prezentat„. Art. 36, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Capitolul VII, nemodificat titlul. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 37, amendament admis de comisie. Art. 37. V„ pun Ón discu˛ie amendamentul propus de comisie. Vreo obiec˛ie? Nu. Adoptat. Art. 38, nemodificat. Obiec˛ii pentru alin. 1? Nu. Adoptat. Alin. 2, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Alin. 3 al art. 38, Ón redactarea dat„ de comisie prin admiterea unui amendament. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 39 alin. 1, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Alin. 2 al art. 39, Ón redactarea dat„ de comisie. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 40 alin. 1 ∫i 2, nemodificate. Obiec˛ii? Nu. Adoptate ambele alineate. Capitolul VIII — titlul, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 41 alin. 1, nemodificat.

Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 41 alin. 2, Ón redactarea dat„ prin amendamentul admis de comisie. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 42 amendament admis de comisie, o nou„ redactare. Obiec˛ii la redactarea comisiei? Nu. Adoptat. Capitolul IX — nemodificat. Titlul. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 43 alin. 1 ∫i 2, cu literele subsecvente. Obiec˛ii? Nu. Adoptat articolul Ón integralitate. Capitolul X — titlul, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 44 alin. 1, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. V„ mul˛umesc. Adoptat. Alin. 2, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Litera a) de la alin. 2, nemodificat„. Adoptat„. Litera b) a alin. 2 al art. 44, Ón redactarea dat„ de comisie. Vreo obiec˛ie? Nu. Adoptat„. Alin. 3, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Alin. 4, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Alin. 5 al art. 44, propunerea comisiei, de eliminare. Vreo obiec˛ie? Nu. Se elimin„. Alin. 6, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Alin. 7 al art. 44, Ón redactarea comisiei, v„ rog. Obiec˛ii la redactarea comisiei care propune amendamentul admis? Nu. Adoptat Ón redactarea comisiei. Capitolul XI — titlul, nemodificat. De altfel, titlul este, la acest capitol, îDispozi˛ii finale“. Art. 45, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 46, Ón redactarea amendamentului admis de comisie. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 47, Ón redactarea dat„ de comisie. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 48, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 Av‚nd Ón vedere o incertitudine asupra existen˛ei forumului de adoptare, r„m‚ne pentru ∫edin˛a de vot final, de∫i este vorba despre o lege ordinar„.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 110/2005 privind v‚nzarea spa˛iilor proprietate privat„ a statului sau a unit„˛ilor administrativ-teritoriale, cu destina˛ia de cabinete medicale, precum ∫i a spa˛iilor Ón care se desf„∫oar„ activit„˛i conexe actului medical.

Conform art. 115, proiectul de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Conform prevederilor regulamentului trecem la dezbaterea proiectului.

Dau cuv‚ntul reprezentantului ini˛iatorului.

V„ rog s„ pofti˛i, domnul secretar de stat.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** — _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn urma apari˛iei Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 110 Ministerul S„n„t„˛ii a primit foarte multe semnale, din partea autorit„˛ilor locale Ón primul r‚nd, dar ∫i din partea altor institu˛ii, Ón care solicitau s„ fie consulta˛i Ón leg„tur„ cu adoptarea formei finale a acestei ordonan˛e ∫i Ón urma acestor semnale Guvernul a emis Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 167 prin care a suspendat efectele Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 110 pentru a da posibilitatea autorit„˛ilor locale ∫i altor institu˛ii de a formula amendamente la acest text.

Aceast„ serie de consult„ri este Ón plin„ desf„∫urare. Pentru luna februarie au fost programate c‚teva Ónt‚lniri cu organiza˛ii reprezentative ale autorit„˛ilor locale, ∫i Ón aceste condi˛ii solicitarea noastr„ este s„ binevoi˛i, conform art. 109 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, retrimiterea acestui proiect de lege la comisie pentru a da posibilitatea Ómbun„t„˛irii textului ∫i armoniz„rii tuturor intereselor care s-au n„scut Ón leg„tur„ cu aplicarea acestor ordonan˛e.

V„ mul˛umesc.

Tamás Sándor

#317769

S„rut m‚na la doamne, bun„ ziua la domnii colegi! Domnule pre∫edinte,

Starea din agricultur„ este arhicunoscut„ de toat„ lumea. Peste 50% din popula˛ia Rom‚niei se ocup„ de agricultur„. Trebuie s„ recunosc c„ ∫i eu personal m„ ocup de agricultur„. Este ∫tiut ∫i faptul c„ media terenului agricol pe proprietar este mai mic„ de 2 hectare, mai exact 1,7 hectare pe proprietar, pentru c„ Ón urma aplic„rii legilor de retrocedare a fondului funciar s-au creat propriet„˛i agricole de dimensiuni mici, pe care nu se pot aplica metode de produc˛ie moderne, mecanizate, acestea fiind nerentabile, astfel produc˛ia agricol„ a acestor gospod„rii este afectat„. Integrarea Ón Uniunea European„ invoc„ la r‚ndul s„u problema ridic„rii productivit„˛ii produc˛iei agricole. Rentabilitatea produc˛iei are la baz„ modernizarea, iar utilizarea tehnologiilor moderne, la r‚ndul ei, are drept consecin˛„ cre∫terea cheltuielilor care pot fi compensate prin exploatarea tot mai sistematic„ a terenurilor agricole.

Stimularea transform„rii gospod„riilor ˛„r„ne∫ti Ón ferme agricole, familiale, cu caracter comercial a stat Ón aten˛ia tuturor guvernelor de dup„ ’90, indiferent de coloratur„ politic„. Dup„ cum reiese ∫i din Programul de guvernare 2005—2008, una dintre p‚rghiile de suplimentare a politicilor de sus˛inere a gospod„riilor ˛„r„ne∫ti este renta viager„, care a fost introdus„ Ón legisla˛ia rom‚neasc„ cu Legea nr. 274/2005. Renta viager„ a Ónceput s„ func˛ioneze de la 1 ianuarie ∫i deja se simt urm„rile pozitive ale concep˛iei.

O alt„ p‚rghie de stimulare este comasarea benevol„ a terenurilor agricole. Printre avantajele comas„rii se num„r„ cre∫terea considerabil„ a timpului util lucrat pe suprafe˛e agricole, cre∫terea productivit„˛ii datorit„ aloca˛iei mai optime a resurselor naturale, productivitate care va avea ca efect m„rirea profitului produc„torilor agricoli.

Pentru aceste considerente, stima˛i colegi, am ini˛iat prezenta propunere legislativ„. V„ rog cu respect s„ sprijini˛i ∫i dumneavoastr„ ini˛iativa noastr„, contribuind astfel la ridicarea nivelului de trai al popula˛iei din zonele rurale.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006

Drago∫ Petre Dumitriu

#324681

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Deci Ón primul r‚nd o problem„, s„-i spunem, procedural„. Œn baza de date a Parlamentului nu exist„ dec‚t un punct de vedere al Guvernului care nu sus˛ine adoptarea propunerii legislative. V„d c„ acum Guvernul Ó∫i schimb„ pozi˛ia. Ar fi bine s„ fie adus„ ∫i la cuno∫tin˛a noastr„ aceast„ nou„ op˛iune guvernamental„.

Din punct de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, noi nu sus˛inem retrimiterea la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 comisie, pentru c„, de∫i aceast„ lege ar fi necesar„, ea trebuie s„ se Óncadreze ∫i Óntr-o politic„ general„ agricol„ ∫i de dezvoltare rural„, ceea ce nu exist„ Ón momentul de fa˛„. Deci credem c„ Ónt‚i ar trebui s„ vin„ o ini˛iativ„ a Ministerului Agriculturii Ón acest sens, iar aceast„ ini˛iativ„ s„ ˛in„ seama de o mul˛ime de idei bune care se reg„sesc Ón proiectul prezentat de colegii no∫tri.

Œn al doilea r‚nd, nici din punct de vedere juridic nu cred c„ forma modificat„ de comisie, pe care, din p„cate, nu o avem, nu cred c„ rezolv„ problema constitu˛ional„ a liberului exerci˛iu al dreptului la proprietate, care este, evident, Ónc„lcat de actuala form„ prezentat„ de comisie.

Guvernul mai avea ∫i o alt„ obiec˛ie la care trebuie s„ subscriem ∫i noi, ∫i anume lipsa oric„rei dispozi˛ii din proiect privind Ónscrierea contractelor acestea de comasare Ón cartea funciar„, ceea ce este obligatoriu pentru eviden˛a tehnic„.

Repet, noi consider„m c„ acest proiect con˛ine multe idei bune ∫i reliefeaz„ ∫i modul aberant Ón care s-a f„cut Ómp„r˛irea terenurilor la Ónceputul anilor 1990, dar toat„ aceasta trebuie f„cut„ Óntr-o anumit„ schem„, dup„ o anumit„ metod„, pentru c„ altfel va ie∫i un haos ∫i mai mare dec‚t a ie∫it la Ónceputul anilor 1990.

V„ mul˛umesc.

Lucian Augustin Bolca∫

#328608

Dac„ exist„ alte propuneri sau obiec˛ii?

Œn aceste condi˛ii, prin consens, termen, 25 februarie.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 127/2005 privind modificarea art. 33 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997, precum ∫i a art. III al Titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniul propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente. Acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„, conform art. 115. Reprezentantul ini˛iatorului? V„ rog.

## **Domnul D„nu˛ Apetrei** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Bun„ ziua, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i!

Potrivit prevederilor Legii nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente, cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i a celor forestiere trebuiau depuse Ón termen de 60 de zile de la data intr„rii Ón vigoare a acesteia, respectiv p‚n„ la data de 22 septembrie 2005.

Œn aceste condi˛ii, perioada de timp pentru cunoa∫terea prevederilor legale, procurarea mijloacelor de prob„ permise de lege, precum ∫i transpunerea cererilor era extrem de scurt„. Astfel, nedepunerea cererilor de c„tre toate persoanele Óndrept„˛ite p‚n„ la expirarea termenului stabilit ini˛ial ar fi creat o situa˛ie excep˛ional„ de inechitate social„ ∫i economic„, fapt care a impus prelungirea acestui termen de depunere a cererilor respective p‚n„ la data de 30 noiembrie 2005. Cu alte cuvinte, este vorba de Ómpingerea termenului de la 22 septembrie p‚n„ la 30 noiembrie pentru depunerea acelor cereri de restituire a dreptului de proprietate.

V„ mul˛umesc frumos.

Nicolae Popa

#336528

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Sigur c„ acest sector at‚t de important al agriculturii rom‚ne∫ti a cam fost l„sat Ón uitare ∫i cred c„ a venit timpul s„ facem ordine, ∫i ca acest sector s„ func˛ioneze, pentru c„ atunci c‚nd vom adera la Uniunea European„ avem nevoie de o s„n„tate a oamenilor, de reorganizarea acestui sector fitosanitar Ón Rom‚nia.

Realitatea lumii civilizate atest„ c„ protec˛ia plantelor reprezint„ nu numai cartea de vizit„, dar ∫i certificatul de s„n„tate al unei agriculturi performante.

Pe plan mondial se consider„ c„ protec˛ia culturilor agricole Ómpotriva bolilor, d„un„torilor ∫i buruienilor reprezint„ Ón etapa actual„ unul dintre elementele strategice ale securit„˛ii alimentare.

Dac„ am face un bilan˛ fitosanitar Ón Rom‚nia, am deduce f„r„ nici un fel de exagerare c„ agricultura ∫i silvicultura continu„ s„ fie bolnave.

Iat„ c‚teva exemple: produsele de uz fitosanitar sunt asigurate Ón propor˛ie de doar 20% dintr-un minim necesar. Domina˛ia buruienilor Ón favoarea culturilor agricole a devenit un fenomen obi∫nuit, generalizat ∫i sc„pat de sub control.

Sistemul de agricultur„ practicat, predominant de subzisten˛„, a determinat intensitatea, extinderea ∫i particularizarea atacurilor de boli ∫i d„un„tori, Ónc‚t controlul ∫i combaterea lor este greu de realizat.

Apar anual insecte defoliatoare care atac„ p‚n„ la 600.000 de hectare, din care circa 100.000 de hectare sunt puternic defoliate. Cinci arbori din zece sunt bolnavi, iar aproape doi din ace∫tia sunt foarte grav bolnavi.

Declinul ∫i moartea stejarilor au fost continuu asociate cu invaziile repetate ale omizilor p„roase.

Pentru s„n„tatea plantelor ∫i prin urmare pentru s„n„tatea agriculturii, austeritatea bugetar„ a fost ∫i

r„m‚ne grav„. Din cauza celor circa 4.462.000 de exploata˛ii individuale, prognoza ∫i avertizarea nu au cui se adresa.

Œn sensul celor prezentate mai sus, se poate afirma c„ starea de criz„ prin care trece agricultura reprezint„ un caz tipic al lipsei m„surilor de protec˛ie a culturilor agricole. Œn aceste unit„˛i activitatea fitosanitar„, ca ∫i cea sanitar-veterinar„, a fost, este ∫i va continua s„ fie implicat„ Ón procesul de aderare a Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Av‚nd Ón vedere greut„˛ile prezentate mai sus Ón sectorul de protec˛ie a plantelor, propunem prin acest proiect de lege reorganizarea acestui sector de activitate la nivelul celor din ˛„rile Uniunii Europene ∫i v„ rog respectuos s„ ave˛i Ón vedere adoptarea acest proiect de lege.

- V„ mul˛umesc.

Liviu Timar

#341259

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Timar Liviu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Domnilor colegi,

Membrii P.S.D. din Comisia pentru agricultur„ au fost de acord cu adoptarea acestui act normativ, av‚nd Ón vedere c„ noi consider„m c„ problema fitosanitar„ trebuie tratat„ asem„n„tor cu problemele sanitar-veterinare.

Deci Óntre cele dou„ ramuri, practic, n-ar trebui s„ existe diferen˛„, fiindc„ ∫i plantele, ca ∫i animalele, au boli ∫i d„un„tori. Diferen˛a este c„ plantele nu eman„ zgomot care s„ fie auzit, dar problemele sunt la fel de grave cum este gripa aviar„.

™i am s„ v„ dau un simplu exemplu care poate fi foarte grav pentru Rom‚nia, ∫i Ministerul Agriculturii ar trebui s„ fie foarte atent legat de acest lucru.

Exist„ boli care sunt boli de carantin„ ∫i care pot crea Rom‚niei probleme deosebite.

™i a∫ vrea s„ dau un singur exemplu. A∫a-numita... exist„ o bacterioz„ care, din p„cate, exist„ Ón Rom‚nia la aceast„ dat„, este vorba de focul bacterian al rosaceelor _ervinia amilovora._

Fiecare dintre dumneavoastr„ care a˛i fost Ón Transilvania ∫i Ón Ardeal, merg‚nd pe marginea drumului, a˛i v„zut culturi de peri sau ni∫te peri pe care-i puneau oamenii la poart„ sau dumneavoastr„ ave˛i fiecare, cei care a˛i plantat pomi, ∫i a˛i observat c„ la p„r Óncepe s„ se usuce o ramur„, dup„ aceea pomul dispare.

Acest lucru se datoreaz„ unei boli foarte periculoase care se transmite at‚t la m„r, c‚t ∫i la prun, iar dac„ Rom‚nia nu va lua m„suri deosebite s„ eradicheze aceast„ boal„, este posibil ca Rom‚nia s„ nu mai poat„ s„ exporte nici mere, nici suc de mere Ón ˛„rile din Uniunea European„.

Deci este o problem„ deosebit„ ∫i acest lucru se datoreaz„ faptului c„ foarte multe planta˛ii de pomi mari, care au fost la I.A.S.-uri, care nu mai sunt lucrate la aceast„ dat„, sunt un focar de infec˛ie ∫i de aceea trebuie luate m„suri deosebite.

De aceea, noi consider„m c„ este absolut necesar ca problema fitosanitar„ s„ stea Ón centrul aten˛iei noastre.

Dar ceea ce m„ Óngrijoreaz„ la aceast„ dat„, de∫i v„ supun s„ aprob„m... Ón revista îProfitul agricol“, Ón ultimul num„r, citesc un lucru, zice: îSe renun˛„ la licita˛ia electronic„ pentru achizi˛ia de produse fitosanitare“.

Ce dore∫te s„ fac„ Ministerul Agriculturii la aceast„ dat„? Aceasta este transparen˛a pe care Óncepe s„ ne-o asigure Ministerul Agriculturii sau interesul celor care Óncep s„ v‚nd„ produsele agricole, Óncep iar„∫i s„ mearg„ cu anumite lucruri care s-au mai Ónt‚mplat ∫i Ón perioada[,] 97-2000, c‚nd, din p„cate, unii colegi de-ai no∫tri au ajuns acolo unde nu trebuie tocmai datorit„ unor licita˛ii?!

V„ mul˛umesc.

Valeriu Tab„r„

#345222

Cred c„ nu era nevoie de o astfel de marcare. Suntem vecini, e adev„rat, aici, dar mai este p‚n„ la a ne marca Óntr-un alt fel.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Sunt efectiv satisf„cut de faptul c„ o astfel de ini˛iativ„ legislativ„ este adus„ Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor ∫i sunt convins c„ ea ast„zi va trece prin votul dumneavoastr„.

A∫ vrea s„ explic Óntr-un anumit fel votul de la Senat ∫i n-a∫ vrea s„ r„m‚ne˛i influen˛a˛i de acest vot. De la Senat ∫i p‚n„ la Camera Deputa˛ilor documentarea ∫i a∫ezarea problemelor ∫i a principiilor pentru aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ s-a f„cut Óntr-un anumit timp ∫i Óntr-un anumit dialog ∫i cu Ministerul Agriculturii.

Œn acela∫i timp, cred c„ Ónc„ legea aceasta nu rezolv„ toate problemele legate de sectorul fitosanitar. Dac„ am dezvoltat, ∫i eu a∫ spune, Óndr„znesc s-o spun, uneori peste ceea ce Ónseamn„ activitatea sanitar-veterinar„, inclusiv ca num„r, cred c„ am l„sat Ón urm„ nepermis de mult un alt sector de mare importan˛„ pentru agricultur„ ∫i pentru calitatea produc˛iei agricole, ∫i anume este vorba de sectorul fitosanitar.

Dac„ s-au pus Ón eviden˛„ aici d„un„tori sau insecte pe care le vedem pe drum, ie∫ind la drumul mare Óncep‚nd din luna iunie, iulie, nu mai discut de ceea ce se vede pe aleile Bucure∫tiului referitor la bolile castanului sau d„un„torii castanelor, omida minier„, pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 care o Ónt‚lnim acolo, ∫i probabil c„ Ón c‚˛iva ani, dac„ nu se iau m„suri, nu-i vom avea prin parcuri sau nu vom mai avea aceast„ specie Ón parcuri, eu a∫ vrea s„ m„ refer la ceea ce Ónseamn„ micotoxinele, de la cerealele p„ioase la cerealele panificabile. Sunt cele pe care noi nu le vedem, dar sunt la fel de toxice, dac„ nu mai toxice dec‚t unele produse fitofarmaceutice pe care le folosim pentru protec˛ia culturilor.

Eu cred c„ noi trebuie s„ reglement„m aceste chestiuni ∫i, mai ales, tot ceea ce depinde de s„n„tatea plantelor. O astfel de lege reglementeaz„ Óntr-o oarecare m„sur„, pentru c„ eu cred c„ Agen˛ia Fitosanitar„ trebuie s„ aib„ o putere autonom„, s„ se dezvolte, s„ nu fie dependent„ de alte institu˛ii ale statului, sigur, Ón subordinea Ministerului Agriculturii.

V„ asigur c„ proiectul de lege este unul eficient, unul de mare Ónsemn„tate pentru sectorul agroalimentar ∫i v„ rog, stima˛i colegi, s„-i da˛i votul pozitiv. Mul˛umesc.

Lucian Augustin Bolca∫

#348637

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ mai sunt Ónscrieri la dezbateri generale? Dac„ nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Conform raportului comisiei, titlul legii, nemodificat. Obiec˛ii? Nu.

Adoptat. Art. 1, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 2 alin. 1, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 2 alin. 2, cu amendamentul admis de c„tre comisie. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 2 alin. 3, cu amendamentul admis de comisie. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3, Ón redactarea propus„ de comisie, care Ónlocuie∫te literele cu puncte.

Art. 3 pct. 1, adoptat de comisie. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 2, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 3, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 4, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 5, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 6, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 7, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

- Art. 3 pct. 8, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

- Art. 3 pct. 9, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

- Art. 3 pct. 10, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

- Art. 3 pct. 11, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 12, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 3 pct. 13, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Am sc„pat ∫i de punctul 13.

- Art. 3 pct. 14, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 15, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

- Art. 3 pct. 16, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 17, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 18, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

- Art. 3 pct. 19, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 20, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 21, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 22, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 23, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 24, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 25, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 26, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 27, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 28, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 29, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 30, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 3 pct. 31, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 Acum Ómi dau seama de ce s-au Ónlocuit literele cu cifre, pentru c„ li s-a f„cut team„ s„ nu termine alfabetul.

Art. 4 alin. 1 lit. a), nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Lit. b) Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Lit. c) nemodificat„. Obiec˛ii? Adoptat.

Lit. d) nemodificat„. Obiec˛ii? Adoptat.

Alin. 2, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 5, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Lit. a) de la art. 5, nemodificat„. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Lit. b) de la art. 5, Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu.

Adoptat.

Lit. c) Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Lit. d) Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Lit. e), nemodificat„. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Lit. f), nemodificat„. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Lit. g) Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Lit. h), Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Lit. i), Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Totu∫i, punem ∫i alfabetul?!

Lit. j), nemodificat„. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Lit. k), nemodificat„. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Lit. l), nemodificat„. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Lit. m), nemodificat„. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Lit. n), nemodificat„. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Lit. o), Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Nemodificat.

Lit. p), nemodificat„. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Lit. r), nemodificat„. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Lit. s), nemodificat„. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Lit. ∫), Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Lit. t), nemodificat„. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Lit. ˛), Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Lit. u) Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Lit. v), Ón redactarea comisiei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Œmi exprim totu∫i surprinderea din punctul de vedere al tehnicii legislative fa˛„ de aceast„ multitudine de cifre pe care le avem de citit la un articol ∫i multitudinea de litere.

Art. 6, Ón redactarea comisiei, alin. 1. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

Alin. 2 este eliminat Ón aceast„ redactare. Art. 7 alin. 1, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Alin. 2, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat. Art. 8, nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.

La ∫edin˛a de vot final de ast„zi, acest proiect de lege... v„ rog frumos, domnule deputat, pentru un final Ónaripat...

Lucian Augustin Bolca∫

#354673

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Stima˛i colegi,

V„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci pentru a trece la aceast„ parte a ordinii de zi.

La ∫edin˛a de vot final ne vom exprima votul final tot cu ajutorul cartelelor electronice.

Dac„ cineva dore∫te o alt„ modalitate de vot, trebuie s„ fac„ aceast„ propunere, Ón numele grupului parlamentar sau Ón numele s„u personal.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 V„ atrag aten˛ia c„, Ón conformitate cu regulamentul, votul cu cartel„ electronic„ se poate exprima ∫i Ón forma deschis„ — ∫i atunci op˛iunea de vot se public„ pe site-ul Camerei — ∫i Ón forma secret„, condi˛ie Ón care votan˛ii nu pot fi identifica˛i dup„ op˛iunea pe care au avut-o.

Modalitatea normal„ pe care o folosim este a votului cu cartel„ electronic„, vot deschis.

La punctul 3 al ordinii de zi am avut problema numirii secretarului general al Camerei Deputa˛ilor ∫i al secretarului general adjunct, propunerea Biroului permanent.

Am Ón˛eles de la lideri ai grupurilor parlamentare ∫i de la colegi din Biroul permanent c„ asupra propunerilor pe care numai Biroul permanent le poate face, conform acestui regulament, exist„ obiec˛iuni formale ∫i exist„ ∫i probleme de fond.

Œn aceste condi˛ii, Ón virtutea atribu˛iilor ce le am ca pre∫edinte de ∫edin˛„, retrimit Biroului permanent problema numirii secretarului general ∫i a secretarului general adjunct.

- V„ rog s„ se consemneze. Este dispozi˛ia mea, de

- pre∫edinte de ∫edin˛„.

- S„ trecem la procedura votului final.

La punctul 1, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Lege cu caracter organic.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Prezen˛a ∫i op˛iunea

- dumneavoastr„.

Œncheiem sesiunea de vot. V„ rog s„ afi∫a˛i rezultatele.

- Pentru? 209 voturi.

Œmpotriv„? 13 voturi.

Ab˛ineri? Un vot.

- Cu majoritatea calificat„ prev„zut„ pentru legea

- organic„, propunerea legislativ„ a fost adoptat„.

- Proiectul de Lege privind securitizarea crean˛elor.

Lege cu caracter ordinar.

Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Prezen˛a

dumneavoastr„, v„ rog, ∫i op˛iunea electronic„, v„ rog.

- V„ mul˛umesc.

- Am Óncheiat sesiunea de vot. V„ rog s„ afi∫a˛i

- rezultatele.

Pentru? 216 voturi.

Œmpotriv„? 6 voturi. Ab˛ineri? Un vot. 7 ab˛ineri, ierta˛i-m„, rectific. Proiectul de lege a fost adoptat.

Cred c„, Ón aceste condi˛ii, liderii de grup vor lua c‚te un fanion ca s„ indice modul de vot.

Punctul 3, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului privind modificarea art. 33 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997, precum ∫i a art. III al Titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente.

- Raportul comisiei a fost de admitere.

- Cine este pentru?

Lege cu caracter organic.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i op˛iunea.

V„ mul˛umesc.

- Am Óncheiat sesiunea de vot. V„ rog s„ afi∫a˛i

- rezultatele.

Pentru? 126 voturi. Œmpotriv„? 111 voturi. Ab˛ineri? 5 voturi.

- Nu a fost Óntrunit„ majoritatea calificat„ pentru ca

- acest proiect de lege s„ treac„.

Se va proceda conform regulamentului.

Punctul 4, propunerea legislativ„ privind reorganizarea

- activit„˛ii de protec˛ie a plantelor ∫i carantin„ fitosanitar„. Lege cu caracter ordinar.

- Cine este pentru admiterea proiectului de lege? V„

- rog s„ vota˛i: prezen˛a, op˛iunea.

- Am Óncheiat sesiunea de vot.

V„ mul˛umesc.

- V„ rog s„ afi∫a˛i rezultatele.

Pentru? 234 voturi. Œmpotriv„? 9 voturi. Ab˛ineri? Un vot.

- V„ explic votul meu, care a fost deschis: o ab˛inere

- fa˛„ de literele ∫i numerele pe care le-am citit Ón acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

- Cu aceasta Óncheiem dezbaterile Ón ∫edin˛a de plen

- de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor.

Cuprins

Stenograma

Alegerea secretarului general al Camerei Deputa˛ilor ∫i a secretarului general adjunct (am‚nat„)