Smaranda Dobrescu

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Desigur, nu pot s„ nu m„ raliez la toate argumentele care vorbesc despre nivelul de trai sc„zut al pensionarilor, de dramatismul urgen˛ei care caracterizeaz„ demersul politic care trebuie s„ li se acorde, dar, Ón acela∫i timp, nu pot s„ nu spun c„ este o lips„ de respect fa˛„ de cei 1 milion opt sute de mii de pensionari, s„ le spui c„ prin acest proiect, prin recalcularea pensiilor, conform formulei din Legea nr. 19, to˛i vor avea de c‚∫tigat. Este o premis„ gre∫it„, este o inducere Ón eroare, stima˛i colegi.

Este corect ∫i este moral s„ le spunem: Nu se poate! Dac„ pentru unii, s„ spunem, noua formul„, pentru acei care ∫i-ar putea reconstitui toat„ cariera ar fi poate avantajos, pentru al˛ii nu ar fi avantajos. Dar chiar presupun‚nd prin absurd c„ ∫i cei pensiona˛i Ón 1950 ∫i-ar putea reconstitui, de la Óntreprinderi care s-au Ónchis de mult ∫i care nu mai au arhiv„, ∫i-ar putea reconstitui Óntreaga carier„, ace∫tia care au ie∫it, s„ spunem, cu 20 de ani vechime, pu∫i pe formula Legii nr. 19, cu 30 de ani, 32, Ón momentul de fa˛„, b„rba˛ii ∫i 26—27 femeile, crede˛i c„ vor fi avantaja˛i? Nu! Foarte mul˛i, lu‚nd Ón considerare formula legii ∫i faptul c„ determinant Ón cuantumul pensiei este m„rimea contribu˛iei ∫i nimic altceva, vor fi dezavantaja˛i, stima˛i colegi.

Noi am f„cut la oficiul de pensii, Ón anul 2000, calcule serioase, modele pe diferite tran∫e de ie∫ire la pensie, contingent din ’50 din ’60, foarte mul˛i pu∫i pe noua formul„ aveau o pensie mai mic„. De aceea, s-a mers pe ideea punctajului estimat, adic„ nediminu„rii pensiei ∫i ob˛inerii unor recorel„ri care s„ egalizeze mediile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 Procesul de recorelare nu s-a Óncheiat. Œn anul urm„tor, Ón primele dou„ trimestre se va Óncheia oarecum Óntr-un mod favorabil promisiunii ini˛iale, de a se termina la sf‚r∫itul lui 2004. Prin finalul etapei de recorelare din 2004, 50% din totalul fondurilor alocate vor merge la cei care au Ónc„ discrepan˛e Óntre cuantumurile de pensie din diferite etape de pensionare. Mai mult, pe m„sur„ ce am Ónregistrat cre∫tere economic„, indexarea a putut s„ ˛in„ pasul cu indicele de cre∫tere a pre˛urilor de consum. Este prima oar„ Ón 2003 c‚nd indexarea este dat„ Ón propor˛ie de sut„ la sut„ fa˛„ de rata infla˛iei.

Fa˛„ de acest lucru, o medie de 3% de cre∫tere a pensiei medii a reprezentat-o procentul de recorelare care se va Ómbun„t„˛i la anul.

Este cinstit fa˛„ de to˛i pensionarii s„ spunem: dragii no∫tri p„rin˛i ∫i bunici, ∫tim care este situa˛ia, dar este corect s„ v„ spunem c„ ne g‚ndim la solu˛ii posibile, nu la solu˛ii imposibile propuse pe picior, propuse dup„ ureche. A∫tept„m o cre∫tere economic„ care s„ Ónsemne locuri de munc„, care s„ Ónsemne contribuabili mai mul˛i. Œn acel moment, c‚nd cre∫terea economic„ — dup„ 3–4 ani de zile — succesiv„ se va transforma Ón locuri de munc„ ∫i Ón contribu˛ii suplimentare, Ón acel moment noi vom putea s„ cre∫tem pensiile ∫i suntem aten˛i s„ o facem imediat ce acest lucru este posibil.