Stenogramă plen

Supunerea la votul final a: — proiectului de Hot„r‚re privind modificarea ∫i completarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, aprobat prin Hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor nr. 8/1994 pentru aprobarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor (Adoptat.); — raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege privind apro- barea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 54/2003 privind interzi- cerea realiz„rii de cl„diri pe suprafe˛ele din fondul forestier na˛ional afectate de incendii (Adoptat.); — raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege privind apro- barea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 129/2002 pentru modifi- carea Legii nr. 26/1990 privind registrul comer˛ului ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalit„˛i administrative pentru Ónregistrarea ∫i autorizarea func˛ion„rii comer- cian˛ilor (Adoptat.); — proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Georgiei privind protec˛ia informa˛iilor militare clasificate schimbate, semnat la Bucure∫ti la 22 iulie 2002 (Adoptat.); 3. Dezbateri asupra proiectului de Hot„r‚re privind Ónfiin˛area Comisiei pentru egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i (Retrimis comisiei.)

184 de discursuri

1. Corneliu Ciontu

   #23124

   ## Bun„ diminea˛a!

   S„ ave˛i o zi deosebit„! A˛i fost foarte matinali! Œncepem ∫edin˛a dedicat„ interven˛iilor deputa˛ilor. Dau cuv‚ntul domnului Ioan Timi∫. Va urma domnul Lucian Bolca∫.

2. Ioan Timi∫

   #23345

   Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

   Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are ca titlu îRaportul de ˛ar„, Óntre realitate ∫i interpretare“.

   Doamnelor ∫i domnilor,

   Opozi˛ia rom‚neasc„, Óntocmai ca vechii filozofi, sufer„ de o meteahn„ f„r„ leac, cu iz metafizic. Ea interpreteaz„ politica, nu o face. Este o tipic„ pierdere de var„ s„ a∫tep˛i dup„ orice col˛ faptele unei puteri Ón ofensiv„ ∫i ac˛iune, pentru a o lovi cu t‚rn„coapele ∫i apoi s„ transferi dilema shakespearean„ îA fi sau a nu fi!“ fiec„rui atom al realit„˛ii rom‚ne∫ti.

   Œngrijorarea metafizic„ a opozi˛iei pentru soarta Rom‚niei a atins limita metaforei de Turn Babel. îPuterea a realizat Ón cascad„ proiecte ∫i evenimente Ónc‚t comentariile observatorilor filozofi nu se mai aud ∫i, mai ales, nu se Ón˛eleg. Buim„ceala acestora asupra ultimului eveniment de anvergur„ — Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene — se manifest„ ∫i Óncurc„ Ón zgomotoase traduceri. ™i fiecare traduce Ón limba lui.

   Michael Guest afirm„ c„, dup„ standardele americane, Rom‚nia are o economie de pia˛„ func˛ional„. Americanii ne-au acordat acest statut acum doi ani.

   Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene declar„ c„ Rom‚nia poate avea o economie func˛ional„ de pia˛„ dac„..., ∫i totul este cunoscut.

   Opozi˛ia, Ón schimb, traduce ∫i comenteaz„ Ón fel ∫i chip. Singura ei concluzie este c„ Rom‚nia nu are o economie de pia˛„. Œn pofida realit„˛ii ∫i aprecierilor europene ∫i interna˛ionale, opozi˛ia se str„duie∫te metodic ∫i Ónd„r„tnic s„ demonstreze c„ Rom‚nia nu este competitiv„ cu Uniunea European„. Se pare c„ bucuria ei ar fi imens„ dac„ Rom‚nia nu ar fi angajat„ ferm ∫i iremediabil pe drumul integr„rii europene, ∫i P.S.D. nu ar fi actorul principal.

   Dincolo de comentarii, revenind la realitatea rom‚neasc„, este sigur c„ numai P.S.D. munce∫te s„ o schimbe, pe c‚nd opozi˛ia, filozof‚nd ∫i c‚rcotind, se Óndreapt„ neÓnt‚rziat spre iremediabila ei Ónmorm‚ntare. Mul˛umesc pentru aten˛ie.

3. Corneliu Ciontu

   #25332

   Mul˛umesc.

   Dau cuv‚ntul domnului Bolca∫. Va urma domnul Petre Posea.

4. Augustin Lucian Bolca∫

   #25435

   ## Domnule pre∫edinte,

   ## Stima˛i colegi,

   Partidul Rom‚nia Mare propune Ónfiin˛area unei comisii interparlamentare pentru restituirea propriet„˛ilor evreie∫ti. Aceast„ comisie va fi format„ din reprezentan˛i ai Parlamentului Rom‚niei ∫i ai Knesset-ului

   MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 israelian ∫i va analiza solicit„rile cet„˛enilor evrei originari din Rom‚nia pentru restituirea dreptului de proprietate.

   Din partea Partidului Rom‚nia Mare au fost desemna˛i s„ fie membri ai acestei comisii profesor universitar doctor Radu Ciuceanu ∫i avocatul Nicolae Iorga, pre∫edin˛ii Comisiilor de abuzuri din Camera Deputa˛ilor ∫i, respectiv, din Senat.

   Partidul Rom‚nia Mare este hot„r‚t ca, Ón m„sura posibilit„˛ilor existente ∫i analiz‚nd probele prezentate de solicitan˛i, de la caz la caz, s„ rezolve ceea ce n-au putut sau n-au vrut s„ fac„ regimurile Ion Iliescu ∫i Emil Constantinescu.

   Legile de retrocedare nr. 112 ∫i nr. 10 ∫i, mai ales, interpret„rile date acestora, departe de a crea un cadru egal ∫i echitabil pentru solu˛ionarea problemelor restituirilor, au deschis larg poarta abuzurilor ∫i escrocheriilor de toate felurile.

   Fa˛„ de aceast„ situa˛ie, Partidul Rom‚nia Mare consider„ c„ evenimente istorice speciale determinate de cel de Al Doilea R„zboi Mondial ∫i consecin˛ele acestuia au creat situa˛ii de multe ori dramatice pentru minoritatea evreilor din Rom‚nia, situa˛ii deosebite care cer un tratament deosebit. Greut„˛ile inerente Ón procurarea actelor pentru restituire au fost speculate at‚t pentru Ómpiedicarea unor restituiri echitabile, c‚t ∫i pentru a permite anumitor persoane s„ abuzeze de dispozi˛ii legale Ón detrimentul adev„ra˛ilor proprietari.

   Regimurile Iliescu ∫i Constantinescu s-au preocupat mai mult de restituirea unor bunuri ocupan˛ilor imperiali ∫i fasci∫ti ai Transilvaniei, restituind etnicilor maghiari ∫i ceea ce a trebuit ∫i ceea ce n-a trebuit, de multe ori Ómpotriva tratatelor interna˛ionale.

   P.R.M. se ocup„ de aceia care au avut Óntr-adev„r de suferit, de aceia care au dreptate ∫i care trebuie ajuta˛i Ón promovarea drept„˛ii lor. Aceasta este ra˛iunea pentru care se instituie o asemenea comisie. V„ mul˛umesc.

5. Corneliu Ciontu

   #27683

   Mul˛umesc.

   Invit la microfon pe domnul deputat Petre Posea. Va urma domnul Dan Bruda∫cu.

6. Petre Posea

   #27806

   Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

   Stima˛i colegi,

   Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îS.C. «Foresta» — S.A. ∫i ora∫ul Nehoiu, dou„ entit„˛i inseparabile“.

   Certificatul de na∫tere al a∫ez„rilor care alc„tuiesc azi ora∫ul Nehoiu se pierde Ón negura anilor, Óncrustat Ón slove sau p„strat Ón memoria p„m‚ntului, el atest‚ndu-∫i via˛a Óndelungat„.

   A∫ezat Ón zona de interferen˛„ cu muntele, unde spin„rile sure se arcuiesc asemenea unor curcubeie s„ soarb„ apele Buz„ului ∫i p‚r‚ului Nehoiu, ora∫ul de ast„zi s-a rostuit Ón perimetrul unor vechi s„la∫uri. Nehoiu s-a ridicat parc„ spre vegherea veleaturilor sale, muntele Monteoru, C‚mpenile, v‚rful Plopi ∫i v‚rful Strungilor, C„tia∫ul, Pitica ∫i ™tevia.

   Œntre ace∫ti str„jeri de cremene, cu plato∫e de fag ∫i de brad, avea s„-∫i f„ureasc„ Nehoiu istoria existen˛ei sale. Chiar dac„ s„p„turile arheologice efectuate Ón Ómprejurimi au scos la suprafa˛„ obiecte preistorice, m„rturii ale vechimii existen˛ei omului pe aceste meleaguri, totu∫i numai o dat„ cu trecerea timpului Nehoiu apare mai frecvent Ón documentele vremii.

   Œn anul 1476, Vlad fiepe∫ Ón∫tiin˛eaz„ pe bra∫oveni c„ a deschis drumul Buz„ului, Teleajenului, Prahovei ∫i Ruc„rului. Se men˛ioneaz„ a∫adar pentru prima oar„ existen˛a drumului comercial de-a lungul v„ii Buz„ului.

   Din alte documente se desprinde faptul c„ Nehoiu apare Ón anul 1745 ca localitate care particip„ activ la nego˛ul dintre fiara Rom‚neasc„ ∫i Bra∫ov, iar harta stolnicului C. Cantacuzino — 1700 — reprezint„ primul document etnografic Ón care se men˛ioneaz„ existen˛a localit„˛ii Nehoiu.

   Extinderea cre∫terii animalelor, intensificarea exploat„rii ∫i prelucr„rii lemnului, date fiind bog„˛ia Ón esen˛e lemnoase ∫i for˛a motrice a apelor, ca ∫i Ónscrierea Ón circuitul schimburilor economice cu zonele cerealiere din sud fac ca popula˛ia Nehoiului s„ creasc„ necontenit, reflect‚nd substan˛ialele transform„ri socioeconomice petrecute Ón via˛a localit„˛ii Ón acea vreme.

   Departe de mine preten˛ia de a v„ ˛ine o lec˛ie de geografie sau de istorie, dar altfel Ómi era imposibil s„ tratez un subiect Ón care am fost implicat 40 de ani, ∫i fac referire aici la Œntreprinderea Forestier„ de Exploatare ∫i Transport Nehoiu (I.F.E.T.), Ón acest an Ómplinindu-se 96 de ani de la Ónfiin˛area acesteia.

7. Corneliu Ciontu

   #35066

   Mul˛umesc.

   Dau cuv‚ntul domnului deputat Dan Bruda∫cu. Va urma domnul Metin Cerchez. Doamna Maria Laz„r a depus la secretariat; domnul ™tefan P„scu˛, de asemenea, a depus la secretariat.

   Rog concentrare, pentru c„ la ora 9,30 trebuie s„ Óncheiem ∫edin˛a de declara˛ii.

8. Dan Bruda∫cu

   #35370

   Interven˛ia mea este intitulat„ îSubminarea democra˛iei, prioritate absolut„ a Partidul Social Democrat“.

   Urm„resc cu aten˛ie evolu˛ia scenei politice dup„ evenimentele din 1989. Aceasta pentru c„ am sperat, sincer, c„ sacrificiile de atunci nu au fost zadarnice ∫i c„ Ón sf‚r∫it Rom‚nia va intra Ón r‚ndul ˛„rilor democratice, c„ institu˛iile statului de drept vor putea func˛iona corespunz„tor. Desigur, privind retrospectiv, m-am Ón∫elat zadarnic. ™i asta pentru c„ Ón Rom‚nia nu s-a produs o revolu˛ie autentic„, Ón pofida marilor pierderi de vie˛i omene∫ti, ci doar aducerea Ón primplanul vie˛ii politice a e∫aloanelor doi ∫i trei ale vechiului regim comunist. Spun toate aceste lucruri ca unul care a cunoscut din interior situa˛ia de dinainte de 1989.

   Nu m„ refer doar la persoane, ci mai ales la practici ∫i mentalit„˛i. Cei care s-au instalat la putere, fur‚nd Revolu˛ia cea adev„rat„, sunt cei mai Ónver∫una˛i du∫mani ai democra˛iei, ai reform„rii Rom‚niei Ón sensul valorilor democra˛iei ∫i statului de drept. Din acest punct de vedere, din p„cate pentru poporul rom‚n, cele Ónt‚mplate Ón decembrie 1989 nu s-au vrut o schimbare autentic„, renun˛area definitiv„ la dictatur„, abuz, Ónc„lcarea drepturilor omului etc. Dimpotriv„, prin men˛inerea, vreme de 11 ani, ca ∫ef al statului a uneia ∫i aceleia∫i persoane, legat„ profund de regimul comunist ∫i de practicile acestuia, avem dovada incontestabil„ c„ nu s-a dorit ∫i nu se dore∫te ca poporul rom‚n s„ scape, dup„ aproape 60 de ani, de dictatura comunist„.

   Aparent, cele spuse de mine pot fi contestate. Doar aparent. C„ci via˛a politic„ a anului 2003 este, Ón linii mari, dominat„ de acelea∫i figuri, cu leg„turi str‚nse cu perioada de dinainte de 1989. Prim-ministru al Rom‚niei este ginerele unui important aghiotant al lui Ceau∫escu, iar pre∫edintele ˛„rii este eternul secretar general al U.T.C.-ului. N„p‚rlirea lor, politic vorbind, nu le va putea cur„˛a suficient biografiile cu preten˛ii europeniste. Œn structura Guvernului, Parlamentului, Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie, a tuturor institu˛iilor semnificative ale statului se g„sesc inadmisibil de mul˛i indivizi lega˛i de trecut ∫i de racilele lui.

   At‚t p‚n„ Ón 1996, P.D.S.R., c‚t ∫i dup„ 2000, P.S.D. a luptat pentru subminarea democra˛iei ∫i a institu˛iilor statului de drept. Œn acest sens, este de eviden˛iat ofensiva Ómpotriva Parlamentului Rom‚niei. Nu cred c„ exist„ cet„˛ean al acestei ˛„ri care s„ nu fi

9. Corneliu Ciontu

   #40950

   Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Metin Cerchez. Va urma domnul Napoleon Pop.

10. Metin Cerchez

    #41060

    Domnule pre∫edinte,

    Stima˛i colegi,

    Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la situa˛ia dezastruoas„ Ón care a fost adus„ ordinea public„ Ón jude˛ul Constan˛a, ∫i nu numai, ∫i nep„sarea ministrului administra˛iei ∫i internelor Ioan Rus, aceast„ nep„sare cras„ care demonstreaz„ Ónc„ o dat„ c„ domnul Rus este o p„pu∫„, o p„pu∫„ malefic„ Ón m‚inile altora.

    De multe ori am f„cut interpel„ri peste interpel„ri pentru a demonstra c„ la Constan˛a mafia conduce Óntreg jude˛ul Constan˛a.

    Am spus c„ se fur„ combustibil cu sute de tone ∫i iat„, acum dou„ zile, s-a demonstrat din nou c„ mii de tone de motorin„ Euro 3 au disp„rut ∫i nimeni nu a luat nici o m„sur„.

    Am spus c„ sunt poli˛i∫ti care merg Ón fa˛a ho˛ilor, Ón fa˛a cisternelor ho˛ilor, ∫i nimeni n-a luat nici o m„sur„.

    Am spus c„ ∫eful crimei organizate st„ la mas„ cu trafican˛ii de droguri ∫i nimeni n-a luat nici o m„sur„.

    Am spus c„ dosarele sunt dosite ∫i iat„, 55 de dosare penale au fost dosite de un inspector, Beatrice Popescu, ∫i nimeni nu a luat nici o m„sur„, dosare foarte grave, care, efectiv, Ón mod normal, trebuiau s„ duc„ la arestarea capilor poli˛iei din jude˛ul Constan˛a. Mai mult, chestorul Traian Jipa a declarat c„ nu sunt dosare grave ∫i iat„, stima˛i deputa˛i, ce Ónseamn„ dosare care nu sunt grave. Erau dosare de crim„, de violuri.

    La Constan˛a, au fost cele mai mari return„ri de TVA. Numai Óntr-un singur caz, 39 de milioane de dolari.

    R„spunsul pe care-l primesc de la domnul Rus: îNu e nici o problem„!“

    S-au sp„lat 69 milioane de dolari numai Óntr-un caz: Keser Fatih, prin Banca îMiser Bank“. R„spunsul ministrului de interne Rus: îNu este nici o problem„!“

    Cu ace∫ti bani, 100 milioane de dolari, adic„ 4.000 de miliarde de lei, se puteau relua din nou pl„˛ile re˛etelor compensate pentru to˛i cet„˛enii Rom‚niei, nu numai pentru cei din jude˛ul Constan˛a.

    Am semnalizat, Ón calitate de pre∫edinte al Subcomisiei de control a Direc˛iei Penitenciarelor, c„ Ón penitenciarele din Rom‚nia sunt Ónchi∫i numai am„r‚˛ii, numai cei care fur„ de foame. Œi Óntrebam: îPentru ce sunte˛i aici?“, ∫i r„spunsul era invariabil acela∫i: îO roat„ de rezerv„, un casetofon“.

11. Corneliu Ciontu

    #44152

    Da. Mul˛umesc.

    Dau cuv‚ntul domnului deputat Napoleon Pop. Va urma doamna Liana Naum.

    Domnii deputa˛i Aurel Gubandru, Cristian Nechifor, Emil R„dulescu, Victor Dobre, Gheorghe Valeriu ∫i Gheorghe Dinu au depus la secretariat declara˛iile.

12. Napoleon Pop

    #44426

    Domnule pre∫edinte,

    ## Stima˛i colegi,

    Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îRealitatea ne oblig„, p‚n„ la urm„, la reforme liberale“.

    Rom‚nia, cu actualul Guvern social-democrat, a realizat performan˛a Óncheierii, Ón sens de finalizare, a unui acord stand-by cu F.M.I. ∫i se preg„te∫te s„ negocieze o nou„ Ón˛elegere cu aceast„ organiza˛ie financiar„ interna˛ional„.

    Mai mult, avem un recent raport de ˛ar„, f„cut de U.E., obiectiv ∫i Ómbun„t„˛it pe baza Óndeplinirii unor angajamente asumate la presiunea Bruxellesului. Criteriile dure ∫i angajamentele presante au fost Óndeplinite, nu neap„rat Ón limitele lor ini˛iale, dar trebuie s„ consemn„m c„ tran∫ele de Ómprumut au fost eliberate, dup„ cum suntem aprecia˛i c„ ne afl„m pe drumul spre economia de pia˛„ func˛ional„.

    Dincolo de Óncercarea unei abord„ri disciplinate ∫i relativ coerente a unui segment de tranzi˛ie ∫i reform„, Guvernul ar trebui s„ trag„ unele concluzii valabile at‚t pentru el, c‚t ∫i pentru cet„˛eni.

    Astfel, succesul acordurilor cu F.M.I. ∫i ob˛inerea unui raport de ˛ar„ obiectiv nu are nici o leg„tur„ cu monoculoarea lui social-democrat„ ∫i, cu at‚t mai pu˛in, cu politicile sociale promovate, acestea din urm„ au fost m„surile de acompaniere a reformelor Óndelung Ónt‚rziate ∫i par˛ial Óndeplinite.

    Lucrurile bune realizate au leg„tur„ exclusiv cu reformele adev„rate, f„cute cu instrumente liberale. Privatizarea sectorului de stat, sinonim„ cu retragerea statului din economie, restructurarea sectorului utilit„˛ilor publice, sinonim„ cu nevoia unui management performant al statului, sunt exemple care au asigurat acest succes la care am f„cut referire.

    Aprecierile bune sunt fundamentate pe reformele realizate exact acolo unde era nevoie de mult timp de schimb„ri profunde, acceptate, din p„cate, numai sub presiunea extern„, Ón timp ce politica social„ a Guvernului este mai pu˛in l„udabil„ dac„ avem Ón vedere situa˛ia din sistemul na˛ional de s„n„tate, cel al asigur„rilor sociale, al Ónv„˛„m‚ntului ∫i educa˛iei, al salariului minim pe economie ∫i altele.

    Numai o evaluare obiectiv„ a ceea ce se va face bine poate s„ consolideze pentru totdeauna, at‚t Ón mintea politicienilor, c‚t ∫i Ón cea a cet„˛enilor, ideea c„ avem nevoie Ón primul r‚nd de o economie generatoare de resurse, ∫i nu de pierderi, iar pierderile nu mai pot fi justificate nici de cele mai presante probleme sociale dac„ pentru acestea nu exist„ resurse regenerabile.

13. Corneliu Ciontu

    #47139

    Mul˛umesc ∫i eu.

    Invit la microfon pe doamna Liana Naum. Va urma domnul Iulian Mincu.

14. Liana-Elena Naum

    #47259

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îO a doua ∫ans„ pentru via˛„!“

    Fiecare om merit„ o a doua ∫ans„. Fiecare om merit„ un gest de omenie din partea semenilor s„i. Cred Ón demnitatea uman„ ∫i ∫tiu c„ Ón imensitatea unui univers ostil sau indiferent unica solu˛ia pentru om este de a r„m‚ne cu Ónver∫unare fidel lui Ónsu∫i, de a rezista fricii de abis, de a se bate Ómpotriva necunoscutului ∫i de a c‚∫tiga teren pentru ordinea lui uman„.

    Pornind de la acest lucru, am ini˛iat, Ómpreun„ cu Oficiul jude˛ean de consultan˛„ agricol„ din Constan˛a, un program prin care tineri, actualmente de˛inu˛i Ón Penitenciarul de la Poarta Alb„, au urmat cursurile de legumicultori ∫i horticultori.

    Astfel, pentru 21 de tineri viitorul va ar„ta altfel. Ei vor avea un alt destin de acum Ónainte, c„ci, Ón ciuda tuturor sl„biciunilor, trebuie s„ credem c„ exist„ Ón noi ceva nobil, ceva care poate reu∫i, care s„ poat„ trece peste complexele create de anumite perioade din via˛„.

    De acum Ónainte, ei vor poseda un certificat de absolvire care, pe l‚ng„ faptul c„ le ofer„ posibilitatea de a se integra sau, mai bine zis, reintegra Óntr-o societate pe care p‚n„ nu de mult o considerau aproape str„in„, le red„ ∫i Óncrederea Ón sine, sentimentul c„ sunt cineva ∫i c„ pot face ceva.

    Mai mul˛i oameni s-au g‚ndit la ei Ón clipe Ón care se sim˛eau singuri ∫i cu toate c„ trebuie s„ ∫tim s„ st„m drep˛i f„r„ a ne sprijini pe cineva, uneori, Ón anumite momente din via˛„, un simplu gest, o m‚n„ Óntins„ la timp poate salva o via˛„. Sunt tineri, au tot viitorul Ón fa˛„, totu∫i, pentru c„ soarta nu le-a z‚mbit, printr-o direc˛ie gre∫it„ ar putea s„ le fie deturnat Óntreg sensul prezentului, dar ∫i al viitorului.

    Am decis s„ investesc Óncredere Ón tineri, mai ales Ón tinerii defavoriza˛i. Fiecare merit„ s„ i se acorde o a doua ∫ans„. ™i, precum justi˛ia rom‚n„, care prevede de drept reabilitarea, gesturile omene∫ti trebuie s„ Óncerce mai mult, ∫i ei s„ ajung„ la acea satisfac˛ie deplin„ de a vedea c„ o persoan„ care a

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 avut c‚ndva nevoie de un cuv‚nt de Óncurajare este acum pe deplin realizat„ ∫i integrat„ Ón propria-i via˛„.

15. Corneliu Ciontu

    #50305

    Mul˛umesc.

    Dau cuv‚ntul domnului deputat Iulian Mincu. Va urma domnul Puiu Ha∫otti.

16. Iulian Mincu

    #50423

    Domnule pre∫edinte...

17. Corneliu Ciontu

    #50475

    O secund„, domnule profesor.

    Domnii deputa˛i Codrin ™tef„nescu ∫i domnul ™tefan Giuglea au depus la secretariat declara˛iile.

18. Iulian Mincu

    #50635

    ## Domnilor deputa˛i,

    Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la corup˛ia din Rom‚nia, a∫a cum este v„zut„ ea din exterior.

    John Fisher se exprima, nu demult, Ón îNew York Times“ despre extraordinara mocirl„ a corup˛iei din Rom‚nia, considerat„ de unii ca fiind cea mai grav„ dintre toate ˛„rile ce doresc s„ adere la Europa.

    Organiza˛ia îTransparency International“ declara, pe 7 octombrie 2003, c„ Rom‚nia ocup„ locul 3 Ón Europa ∫i locul 83 Ón lume Ón ceea ce prive∫te corup˛ia. De asemenea, se claseaz„ pe primul loc Ón topul corup˛iei din r‚ndul statelor europene, membre ∫i candidate ale Uniunii Europene.

    Valoarea indicelui de percep˛ie a corup˛iei din ˛ara noastr„ a fost de 2,6 puncte Ón 2001 ∫i este de 2,8 Ón 2002, nivel apropiat de cel al corup˛iei endemice.

    Acest punctaj s-a elaborat pe baza a 12 sondaje independente, realizate de organiza˛ii interna˛ionale ca: Banca Mondial„, Open Society Institute, Comisia European„, Headon House, Societatea Academic„ Rom‚n„.

    Indicele de corup˛ie porne∫te de la valoarea 10, care este considerat maximum de integritate. Statele care au un scor mai mic de 2 sunt percepute ca fiind atinse de corup˛ie endemic„.

    Acesta este primul an c‚nd indicele Rom‚niei Ónregistreaz„ o cre∫tere u∫oar„, de la 2,6 la 2,8, dup„ ce

    Ón ultimii 4 ani valoarea era a∫a cum am men˛ionat-o. D„m c‚teva exemple de corup˛ie din via˛a politic„ recent„ a Rom‚niei: situa˛ia care a generat eliminarea din Guvern a celor 3 mini∫tri; referendumul pentru noua Constitu˛ie; situa˛ia existent„ la Constan˛a — furtul de combustibil.

    Dintre cele care sunt considerate cele mai corecte state sunt statele nordice. Cel mai mare punctaj Ól are Finlanda, cu 9,7 puncte, urmat„ de Danemarca, Suedia, Olanda, Norvegia. Germania se afl„ pe locul 9, la egalitate cu Fran˛a, Spania pe locul 12, Italia pe locul 18.

    Printre statele candidate ale Uniunii Europene, ca s„ d„m exemple c‚teva, cel mai bine plasat este Ciprul, cu 6,1; Bulgaria la egalitate cu Cehia, pe locul 22; ultimele 5 sunt Letonia, Slovenia, Polonia, Turcia ∫i, bineÓn˛eles, Rom‚nia.

    Rom‚nia este sigurul stat dintre candidatele Uniunii Europene care a ob˛inut mai pu˛in de 3 puncte. La nivel mondial se afl„ Bangladesh, cu 1,3 puncte, ∫i ˛„ri din Asia ∫i America Latin„.

19. Corneliu Ciontu

    #53102

    ## Mul˛umesc.

    Œl invit la microfon pe domnul deputat Puiu Ha∫otti. Va urma domnul Tiberiu Sb‚rcea.

20. Puiu Ha∫otti

    #53235

    ## V„ mul˛umesc.

    Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îUn bizantin sub acoperire la Poarta Europei secolului XXI“.

    Noiembrie 2003. 550 de ani de la c„derea Constantinopolelui. O jum„tate de mileniu s-a scurs din ziua ce marcheaz„, Ón istorie, sf‚r∫itul Evului Mediu, numit ∫i Evul Œntunecat. Timpul a trecut, societatea omeneasc„ a evoluat, harta Europei s-a schimbat fundamental, statele lumii sunt sau, Ón general, tind a fi democra˛ii.

    Dar pentru unii o jum„tate de mileniu nu poate schimba complet o mentalitate. Evolu˛ia civiliza˛iei, cultura lumii uneori doar ∫lefuiesc, poleiesc, Ómbr„c‚nd Ón costume moderne ∫i elegante un produs al Ómbin„rii civiliza˛iei bizantine cu cea oriental„. Dou„ civiliza˛ii ce s-au contopit, oferind unei zone a Asiei ∫i a Europei caracteristici distincte din punct de vedere al comportamentului social, politic sau economic, al culturii, al atitudinii fa˛„ de via˛„ Ón general. Aceast„ zon„ cultural„ a fost numit„ Levant sau, d‚ndu-i-se o dimensiune geografic„ aproximativ„, Balcani.

    De 10 ani Rom‚nia bate la por˛ile Europei. Rom‚nia vrea s„ devin„ membr„ a unei comunit„˛i ale c„rei valori ∫i principii sunt diametral opuse celor ale Levantului, ale Balcanilor de acum c‚teva secole. Dar iat„ c„ exist„ oameni a c„ror iner˛ie comportamental„ Ói face s„ p„streze ∫i s„ pun„ Ón aplicare valorile ∫i principiile Balcanilor bizantini. ™i astfel cel care a ajuns prin alegeri s„ conduc„ guvernul, partidul, tot ce mi∫c„ Ón ˛ara asta este o minunat„ bijuterie levantin„,

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 ascuns„ Óntr-o poleial„ de Bruxelles. Un personaj aparent distins, Ómbr„cat Ón costume elegante, europene ca pre˛ ∫i ca aspect, un profesor universitar la nenum„rate facult„˛i de drept, un colec˛ionar de art„ de talie european„, unul dintre cei mai mari v‚n„tori ai Europei, prin excelen˛„ o ocupa˛ie regal„, nobil„.

    Rom‚nia ∫i-a trimis primul-ministru s„ bat„ la por˛ile Europei. L-am trimis la Bruxelles, la Paris, la Londra, la Berlin... Dar unde nu l-am trimis?! V„zut zilnic la televizor, premierul-pre∫edinte de partid ar„ta bine l‚ng„ liderii europeni. Era Ómbr„cat la fel ca ace∫tia, vorbea aceea∫i limb„, poate c„ le-au pl„cut aceia∫i pictori sau au Ómpu∫cat Ómpreun„ mistre˛i.

21. Corneliu Ciontu

    #57691

    Mul˛umesc.

    Œl invit pe domnul deputat Tiberiu Sb‚rcea. Va urma domnul Costache Mircea.

22. Tiberiu Sergius Sb‚rcea

    #57812

    Interven˛ia mea se nume∫te îProduc„torii de aur verde aniverseaz„“.

    Domnule pre∫edinte,

    Stima˛i colegi,

    Silvicultura este disciplina forestier„ care r‚nduie∫te sistematic regulile care ne Ónva˛„ a folosi for˛ele naturii Ón a∫a fel ca pe o suprafa˛„ de teren s„ producem sus˛inut, cu cea mai mic„ cheltuial„ de timp, munc„, capital, cel mai mare venit Ón bani sau Ón materie, f„r„ a degrada terenul, ba chiar amelior‚ndu-l cu timpul.

    Pe data de 2 noiembrie 2003 am participat la aniversarea a 110 ani de la organizarea Ónv„˛„m‚ntului profesional de p„durari din Transilvania, respectiv la Gurghiu, Ón jude˛ul Mure∫, Ón cl„dirile Castelului Bornemisza, c‚nd, la 9 aprilie 1893, Ón Principatele Rom‚ne, a fost promulgat„ Legea pentru organizarea Ónv„˛„m‚ntului profesional. î™coala de paznici de p„dure“ avea s„ func˛ioneze p‚n„ Ón anul 1914 ∫i se reia pe 15 noiembrie 1919, sub denumirea de ™coala Silvic„ Inferioar„, iar din anul 1920 devine ™coala de Brigadieri Silvici. Dup„ terminarea celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, Ón iunie 1945, se reÓnfiin˛eaz„ ™coala de Brigadieri Silvici, dup„ care trece prin urm„toarele reorganiz„ri: 1947—1948, ™coala Forestier„ Profesional„; 1963, Centrul ™colar Forestier; 1970, Liceul Silvic de 4 ani; 1990, Grupul ™colar Silvic Gurghiu; 2003, Colegiul Silvic Gurghiu.

    Specializ„rile Colegiului Silvic Gurghiu: Liceu — 1. Silvicultur„; 2. Matematic„-informatic„; ™coala de arte ∫i meserii — Silvicultur„; ™coal„ postliceal„ — Tehnician silvic.

    Baza material„: 16 s„li de clas„, 4 laboratoare, 5 cabinete, atelier mecanic, muzeu de v‚n„toare, bibliotec„ cu 19.300 volume, sal„ de sport, internat ∫i cantin„, baz„ sportiv„, pepinier„ didactic„, parc dendrologic, fond de v‚n„toare, cadre didactice de Ónalt„ profesionalitate.

    Œmpreun„ cu cele Ónc„ 4 ∫coli silvice de tradi˛ie din Br„ne∫ti, N„s„ud, C‚mpulung Moldovenesc ∫i Timi∫oara se pot asigura cadrele necesare silviculturii pentru producerea aurului verde din Rom‚nia.

    Din cuv‚nt„rile ∫i discursurile de la aceast„ Ónt‚lnire a distin∫ilor participan˛i am re˛inut dou„ precepte:

    1) Marii admiratori ai naturii ∫i for˛elor ei zic: îNatura are grij„ s„ regenereze p„durile, mai cur‚nd sau mai t‚rziu; vom avea acela∫i rezultat la care ajungem cultiv‚ndu-le pe cale artificial„“. Œns„ nu trebuie s„ uit„m: timpul Ónseamn„ bani, c„ natura l„sat„ s„ lucreze singur„ lucreaz„ arbitrar, lene∫ ∫i de multe ori contra intereselor noastre. Œn aceste Ómprejur„ri trebuie s„ punem noi, silvicultorii, energic m‚na ∫i s„ complet„m ∫i s„ dirij„m opera ei.

23. Corneliu Ciontu

    #60884

    V„ mul˛umesc ∫i eu. Œl invit pe domnul deputat Costache Mircea. Va urma domnul Tamás Sándor.

24. Costache Mircea

    #61010

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

    Una dintre temele care m„ preocup„ ca cet„˛ean rom‚n este ce tip de societate se construie∫te Ón zilele noastre, ce tip de societate se edific„ Ón Rom‚nia de ast„zi. ™i pentru c„ am aflat prin intermediul televiziunilor, radiourilor ∫i ziarelor, care au prezentat ca pe un eveniment epocal intrarea Partidului Social Democrat din Rom‚nia Ón Interna˛ionala Socialist„, am Óncercat s„ pun Ón rela˛ie direct„ ceea ce se Ónt‚mpl„ prin alte ˛„ri conduse de social-democra˛ii ∫i ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón ˛ara noastr„ ∫i Ón via˛a noastr„, a rom‚nilor.

    Am Óncercat s„ v„d care este diferen˛a dintre doctrine ∫i ideologii ∫i demersul practic al partidului de guvern„m‚nt din Rom‚nia.

    Social-democra˛iile care conduc prin alte ˛„ri nu distrug muncitorimea, nu v‚nd fabrici la fier vechi.

    Social-democra˛ii din alte ˛„ri nu acord„ ajutoare sociale ∫i venit minim garantat, cu condi˛ia de a nu avea cet„˛eanul, respectiv ˛„ranul s„rac, nimic Ón jurul casei. Dac„ un ˛„ran rom‚n — ∫i cu to˛ii mergem prin sate ∫i ne confrunt„m cu aceast„ realitate — are o capr„ sau o vac„ ∫i dac„ munce∫te s-o hr„neasc„, s„-∫i Óntre˛in„ copiii, el este considerat nedemn de a primi venitul minim garantat. Dac„ are o c„ru˛„ sau televizor, i se suspend„ automat dosarul de venit minim garantat.

    Œn aceast„ situa˛ie, pentru c„ celelalte mijloace, un animal, o c„ru˛„, o fr„m‚ntare zilnic„ de a supravie˛ui, nu-i aduc echivalentul nici m„car a venitului minim, atunci tendin˛a este de a abandona animalele, de a abandona mijlocul de transport, rudimentar ∫i a∫a, de a abandona orice str„danie ∫i orice fr„m‚ntare, pentru c„, oricum, nu ar c‚∫tiga mai mult. ™i atunci o important„ p„tur„ social„ reazem„ prim„riile, a∫tept‚nd venitul minim garantat, care, Ón traducere rom‚neasc„, nu Ónseamn„ nici mai mult, nici mai pu˛in, dec‚t o mit„ electoral„. Oameni pe care Ói avem la cherem, care nu pot tr„i pe picioarele lor, pentru c„ acesta este mediul social care li s-a construit cu premeditare.

    Œntreba˛i fiind, oamenii Ó∫i pl‚ng amarul, dar Ón acela∫i timp sunt dispu∫i s„ munceasc„ pe proprietatea primarului, s„ mearg„ la pra∫il„ la func˛ionarii prim„riei sau la cules porumbul, la culesul viei, ca s„ li se acorde venitul minim. Cu acest venit minim asigurat, din care Ó∫i mai pot pl„ti ∫i micile datorii, se consider„ eterni dependen˛i de cei afla˛i la putere, cei care sunt afla˛i vremelnic la putere, prin alte p„r˛i ale lumii.

25. Corneliu Ciontu

    #64675

    Nu este cazul domnului Sándor.

26. Costache Mircea

    #64739

    Dumneavoastr„ sunte˛i o alt„ categorie: nu ave˛i borurile largi. Domnule Szilágyi Zsolt, cu dumneavoastr„...

27. Corneliu Ciontu

    #64881

    Nu este domnul Szilágyi Zsolt, este domnul Tamás.

28. Costache Mircea

    #64964

    Domnule Tamás, este o discu˛ie pe care am putea s-o avem Ón alt context ∫i cu o alt„ tem„ dec‚t cea profund social„.

    Œn ˛ara noastr„ proprietarii unor palate cu turnuri ∫i turnule˛e care ∫i-au adus marmura din str„in„tate nu pl„tesc nici energia electric„. Sunt datori cu zecile de miliarde la curent electric. Ei nu ∫tiu s„-∫i ia bilet Ón autobuz pentru c„ nu au nevoie de autobuze. Ei merg Ón Mercedesuri s„-∫i ridice ajutorul de la prim„rie. Pentru ei este posibil orice. Pentru omul nevoia∫, care umbl„ cu p„l„ria Ón m‚n„, din u∫„ Ón u∫„, nu se prea g„se∫te dreptatea nic„ieri.

    O astfel de societate nu poate s„ poarte amprenta social-democra˛iei, f„r„ ca cineva s„ ne considere pe to˛i incon∫tien˛i, capabili s„ Ónghi˛im orice. Œi rog pe cei care se ocup„ de transpunerea Ón via˛„ a doctrinei social-democrate s„ priveasc„ mai atent la societatea rom‚neasc„ ∫i s„ ne creeze condi˛ii s„ mai putem dialoga cu cet„˛enii satelor, cu lumpenii ora∫elor, cu marea mas„ de cet„˛eni dezmo∫teni˛i ai sor˛ii Ón Rom‚nia.

29. Corneliu Ciontu

    #66013

    V„ mul˛umesc.

    Dau cuv‚ntul domnului deputat Tamás Sándor. Va urma domnul Ioan Sonea. Concentra˛i, ca la ora 9,30 Óncheiem.

    Doamna deputat Daniela Barto∫, domnii deputa˛i Cristian Sandache, Vlad Hogea ∫i Dan Coriolan Simedru au depus la secretariat declara˛iile.

30. Tamás Sándor

    #66310

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

    Vinerea trecut„, ca de obicei, am avut audien˛„ cu cet„˛enii din circumscrip˛ia mea, Covasna. Cu aceast„

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 ocazie am fost contactat de reprezentan˛ii locali ∫i jude˛eni ai caselor de ajutor reciproc ale salaria˛ilor. Œmpreun„ cu distinsele doamne reprezentante am avut pl„cerea s„ cunosc ∫i un reprezentant al World Council of Credit Unions’ Corporation.

    Spre mirarea mea, mi-a fost Ónm‚nat„ o serie de scrisori, o serie de proteste Ómpotriva Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 74/2003, ∫i mai ales Ómpotriva variantei de proiect de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salaria˛ilor ∫i al uniunii acestora, proiect de lege votat de plenul Senatului, variant„ deja intrat„ Ón Camera Deputa˛ilor.

    Cu permisiunea dumneavoastr„, a∫ vrea s„ subliniez c„ aceste amendamente nu promoveaz„ interesele membrilor C.A.R. ∫i nici a C.A.R.-urilor. Astfel, posibilitatea democratic„ de asociere, permis„ prin sintagma de îse pot asocia“, este Óngr„dit„ prin Ónlocuirea sintagmei cu îse asociaz„“, care este desigur imperativ„ ∫i totodat„ neconstitu˛ional„.

    Este, cred eu, inacceptabil„ aceast„ variant„, pentru c„ Óncalc„ dreptul constitu˛ional la libera asociere, nemaivorbind c„ varianta votat„ de Senat nu permite retrageri de fonduri par˛iale din depunerile proprii acumulate f„r„ pierderea calit„˛ii de membru. Ca urmare, membrii C.A.R. se vor retrage dac„ nu au acces la banii lor proprii atunci c‚nd au nevoie.

    Este clar c„ sunt Ón fa˛a unui act legislativ al c„rui scop este altul dec‚t cel declarat. Se dore∫te, de fapt, anularea sistemului C.A.R. func˛ional ∫i atragerea fondurilor la alte institu˛ii de credit. S„ nu m„ Ón˛elege˛i gre∫it: personal nu am nici o leg„tur„ cu C.A.R.-ul ∫i nici nu doresc s„ fiu purt„tor de cuv‚nt al institu˛iei, dar nu putem s„ trecem cu vederea distrugerea unui sistem func˛ional.

    Mi-a fost Ónm‚nat un set de proteste, nu numai din jude˛ul Covasna, ci ∫i din alte localit„˛i ∫i jude˛e, cum ar fi: Cluj, Bucure∫ti, Bistri˛a, Dej, Bra∫ov, Moine∫ti, T‚rgu-Mure∫, Com„ne∫ti ∫.a.

31. Corneliu Ciontu

    #69245

    Mul˛umesc ∫i eu. Œl invit la microfon pe domnul Ioan Sonea. Va urma domnul Ion Bozg„.

    Domnul Eugen Nicolaescu va depune la secretariat.

32. Ioan Sonea

    #69415

    Mul˛umesc.

    Am intitulat declara˛ia îAbuzuri de limbaj“.

    Nu ne bucur„m de refuzul Ómbr„cat Ón fraze diplomatice frumos me∫te∫ugite ∫i tradus liber, la voia puterii, zilele trecute. Este tot un act de respingere. Din nefericire, acest act pune Rom‚nia Óntr-o lumin„ confuz„, mai degrab„ Óntr-o umbr„, ∫i deruteaz„ un popor care va percepe ceea ce s-a Ónt‚mplat ca o mare victorie a Guvernului Rom‚niei, pentru c„ a∫a este prezentat totul de c„tre agen˛ii de propagand„ ai puterii de la Bucure∫ti.

    Formularea cu folosirea lui îpoate“ reflect„ mai degrab„ batjocorirea limbii rom‚ne ∫i a realit„˛ii. De ce s-ar mai angaja rom‚nul Óntr-o lupt„ dac„, la fel ca Ón fotbal, victoria Ói este refuzat„ atunci c‚nd o ob˛ine, iar pentru Ónfr‚ngeri se acord„ premii. Cum se traduce Ón englez„ o formulare de forma îeste, dac„ va fi“; ne-o pot spune demagogii politici. Totul este de domeniul farselor proaste f„cute de ∫efi subalternilor, care trebuie s„ r‚d„.

    Adev„rul este c„ ceea ce se Ónt‚mpl„ este un e∫ec al puterii ∫i nu al Rom‚niei, dar cum Guvernul nu poate r‚de singur, trebuie s„ r‚d„ ∫i contribuabilii, ∫i bine fac, c„ doar pe banii lor o fac. Este suprema satisfac˛ie. De ce nu ni s-a spus adev„rul pe care Ól ∫tim cu to˛ii: c„ ˛ara este Ón criz„, c„ realitatea este prezentat„ trucat, c„ putem exporta corup˛ie, c„ polarizarea social„ este catastrofal„ etc? Dac„ acest calificativ tot nu ar fi influen˛at procesul de aderare, de ce trebuia s„ fie mincinos? De ce trebuie considera˛i t‚mpi˛i rom‚nii?

    Dou„ atitudini, citez: îAu fost f„cute progrese ∫i Ón alte domenii, precum reforma economic„, iar Ón altele, precum reforma justi˛iei ∫i administra˛iei publice, progresele sunt de abia la Ónceput, deci multe eforturi trebuie depuse aici. Primirea statutului de economie de pia˛„ func˛ional„ mai poate fi am‚nat„, dar reformele trebuie s„ continue.“ Martin King — negociator. Alt citat: îToat„ clasa politic„ este vinovat„, ∫i toat„ clasa politic„ trebuie s„ ∫i-l asume, deoarece aceasta trebuie v„zut„ ca o Óntreag„ evolu˛ie a Romaniei p‚n„ azi“, spune un lider P.S.D.

    La laude doar P.S.D., la critici cu to˛ii. Este stilul cunoscut, clasic. Din glum„ Ón glum„, minciuna este la ordinea zilei, devine forma înormal„“ de exprimare. S-a min˛it Ón campanie, s-a min˛it dup„, s-a min˛it asupra Constitu˛iei, asupra calificativului privind statutul de ˛ar„ cu economie de pia˛„ func˛ional„. De ce nu s-ar min˛i ∫i Ón ceea ce prive∫te pre∫edintele Partidului Rom‚nia Mare? Din nou falsuri, inven˛ii, acuza˛ii. Toate acestea reflect„ teama, dar ∫i paleta nelimitat„ pe care o pot folosi partidele puterii —P.S.D. ∫i U.D.M.R.— pentru a intimida, Ónsp„im‚nta ∫i teroriza un partid sau altul, pe conduc„torii acestuia.

33. Corneliu Ciontu

    #73669

    Dau cuv‚ntul domnului Ion Bozg„. Va urma domnul Emil Rus.

    Domnul Victor Berc„roiu a depus la secretariat declara˛ia.

34. Ion Bozg„

    #73820

    Declara˛ie politic„ privind strategia de dezvoltare sectorial„ a Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului privind agricultura ecologic„.

    Av‚nd Ón vedere faptul c„ Rom‚nia este printre pu˛inele ˛„ri din Europa care are pe teritoriul ei lan˛ul Carpatic, cu mun˛i ∫i suficiente dealuri, aceast„ ˛ar„ se preteaz„ foarte bine pentru dezvoltarea agriculturii ecologice.

    Œn Rom‚nia, Ón ultimii doi ani, s-au f„cut primii pa∫i concre˛i Ón stimularea ∫i sus˛inerea oficial„ de c„tre Guvernul Rom‚niei a agriculturii ecologice prin programe speciale. Numai o unitate de management a proiectului, prin sprijinirea serviciilor din agricultur„, a sus˛inut financiar 7 proiecte din domeniul agriculturii ecologice.

    Œncep‚nd cu anul 2004, subven˛ia pe produs acordat„ pentru produsele certificate ecologic este suficient de stimulativ„, fa˛„ de subven˛ia pentru produsele conven˛ionale.

    Sprijinirea pentru Ónfiin˛area de organisme de inspec˛ie ∫i certificare rom‚ne∫ti este un alt efort pe care-l face Ministerul Agriculturii, Ón a∫a fel Ónc‚t statul va suporta contravaloarea taxei de certificare ecologic„.

    Œncep‚nd cu anul 2001 ∫i p‚n„ Ón prezent s-au emis 5 acte normative, la propunerea Ministerului Agriculturii, privind reglementarea agriculturii ecologice. Œn urma acestor eforturi, s-au Ónregistrat la Ministerul Agriculturii un num„r de 129 de produc„tori din agricultura ecologic„, din care 65 Ón produc˛ia vegetal„, 19 Ón produc˛ia animalier„, 41 Ón apicultur„, 4 procesatori ∫i un importator. Deci se poate. Salut pe to˛i aceia care se implic„ Ón dezvoltarea agriculturii ecologice Ón

    Rom‚nia, av‚nd Ón vedere implica˛iile sociale foarte mari.

    V„ mul˛umesc.

35. Corneliu Ciontu

    #75526

    Mul˛umesc ∫i eu.

    Dau cuv‚ntul domnului deputat Emil Rus. Va urma domnul Virgil Popescu.

36. Emil Rus

    #75648

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    Prezenta declara˛ie politic„ vizeaz„ trei probleme pe care le aduc la cuno∫tin˛a ministrului educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului, domnul profesor Alexandru Athanasiu, ∫i cer rezolvarea lor prin aplicarea Programului de guvernare pe 2001—2004 al echipei ministeriale social-democrate, condus„ de domnul profesor Adrian N„stase, Ón care se decreteaz„, dup„ noua, dar ∫i vechea Constitu˛ie a ˛„rii, c„ îsistemul de Ónv„˛„m‚nt este apreciat de Guvernul P.D.S.R.“ — a∫a era atunci — îca o prioritate na˛ional„“.

    Cele trei probleme din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar Ón cauz„, constatate Ón teren, se refer„ la mult c‚ntatele autoriza˛ii de func˛ionare a ∫colilor: prima, reforma ∫i s„n„tatea elevilor; a doua, a tineretului, ∫i a treia se refer„ la existen˛a ∫colilor de arte ∫i meserii.

    S„ lu„m cele trei probleme pe r‚nd, cu o exemplificare din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, pe care cu u∫urin˛„ o putem extinde la nivel de ˛ar„. Astfel, Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud sunt peste 400 de ∫coli, dintre care circa 100 nu au autoriza˛ie de func˛ionare, fapt confirmat de Direc˛ia jude˛ean„ de s„n„tate public„, ∫i cele mai multe pe motivul condi˛iilor igienico-sanitare necorespunz„toare: la Colibi˛a, Ciceu Poieni, Cuiza, Co∫buc sau Zagra ∫i a∫ putea continua lista cu ∫coli din Bistri˛a sau gr„dini˛e cu orar prelungit.

    Iat„ numai Ón localitatea Ardaf, comuna ™ieu, o ∫coal„ mic„, s-au Ómboln„vit Ón ultima vreme peste 50 de elevi de hepatit„, dar Ón jude˛ ∫i Ón ˛ar„, la tineretul ∫colar, sunt semnalate ∫i boli pulmonare, hipertensiune, afec˛iuni ale s‚ngelui sau digestive, boli care dau deficien˛e grave de vedere.

    O a doua cauz„ cu repercusiuni Ón s„n„tatea elevilor este aceast„ reform„ modern„ care aplic„ forma s„pt„m‚nii de lucru reduse la 5 zile, Ónghesuind Ón ea Óntreaga instruire ∫i educa˛ie. Astfel, zilele se Óncarc„, dup„ cum urmeaz„: luni este o zi grea, mar˛i pluseaz„, miercuri ∫i joi solicit„ o preg„tire independent„ a elevilor de 8—10 ore Ón afara cursurilor, vinerea revine la ceea ce se Ónt‚mpl„ luni, iar zilele de sf‚r∫it ale s„pt„m‚nii sunt de refacere. Tot o form„ d„un„toare s„n„t„˛ii ∫i randamentului ∫colar este Ómp„r˛irea anului, potrivit reformei, Ón semestre, pentru cei mici fragmentate prin vacan˛e m„runte, f„r„ eficien˛„ Ón planul Ónv„˛„m‚ntului, iar pentru cei din clasele liceale prea lungi, peste puterile lor, ∫i stresul este at‚t de prezent, cu cele mai diversificate forme ∫i consecin˛e ale lui.

37. Corneliu Ciontu

    #79064

    Mul˛umesc.

    Dau cuv‚ntul domnului Virgil Popescu. Va urma domnul Gheorghe Ro∫cule˛.

38. Virgil Popescu

    #79181

    ## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    Declara˛ia mea politic„ are ca subiect îRaportul de ˛ar„ Óntocmit de Comisia European„. Atitudini politice“.

    Rom‚nia a devenit Óncep‚nd din 2001 un partener serios, responsabil, ale c„rei realiz„ri, recunoscute ∫i apreciate, demonstreaz„ dinamica preg„tirilor pentru aderarea la Uniunea European„, capacitatea autorit„˛ilor publice rom‚ne de a ac˛iona ferm ∫i eficient Ón domeniul politic, economic ∫i al Óndeplinirii criteriilor de ˛ar„ membr„.

    Nici n-ar putea fi alte aprecieri pentru o ˛ar„ care are o cre∫tere economic„ foarte ridicat„ pe ultimii trei ani, de aproximativ 5%, care a reu∫it s„ scad„ nivelul de s„r„cie de la 35% la 29%, a redus rata infla˛iei considerabil, care a finalizat cu succes acordul cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i a Óncheiat negocierea a 20 din cele 30 de capitole care marcheaz„ alinierea la Uniunea European„.

    De∫i este oficial recunoscut„ de c„tre Óns„∫i Comisia European„, este o etap„ niciodat„ atins„ Ón guvern„rile anterioare, deoarece aceasta s-a Ónscris imediat Ón obiectivele de atacat ∫i de negat din partea Asocia˛iei Partidului Democrat ∫i Partidului Na˛ional Liberal, grab„ care i-a propulsat liderii la Bruxelles, Ón speran˛a constat„rii Ón prim„ audi˛ie a unui raport defavorabil.

    Œntoarcerea fiilor risipitori a avut loc f„r„ lauri, demonstr‚nd Ónc„ o dat„ c„ cele dou„ partide nu pot fi parteneri Ón sus˛inerea intereselor na˛ionale.

    Apetitul Partidului Democrat ∫i Partidului Na˛ional Liberal pentru negarea rezultatelor ob˛inute prin efortul a trei ani de guvernare, de c„tre ˛ar„ define∫te op˛iunea acestora pentru o lupt„ politic„ lipsit„ de principii, pentru care interesul na˛ional este o declara˛ie propagandistic„, demonstreaz„ electoratului un derapaj moral ireversibil.

    Œn fapt, Partidul Democrat ∫i Partidul Na˛ional Liberal ∫i-au f„cut public„ dorin˛a ascuns„ ca Rom‚nia s„ nu fi Ónregistrat progrese, s„ nu fi Ónaintat Ón efortul

    de integrare european„, s„ nu fim recunoscu˛i ∫i Óncuraja˛i ca viitori membri ai Uniunii Europene.

    Aceast„ atitudine — s„ accept„m denumirea de atitudine politic„ — este identic„ cu cea adoptat„ cu ocazia referendumului de aprobare a noii Constitu˛ii. Miza votului la referendum fiind chiar integrarea european„, toat„ strategia opozi˛iei s-a construit pe provocarea unui absenteism majoritar, pentru a Ómpiedica, practic, accesul Rom‚niei Ón familia democra˛iilor occidentale.

39. Corneliu Ciontu

    #82742

    ## Mul˛umesc ∫i eu.

    Dau cuv‚ntul domnului deputat Gheorghe Ro∫cule˛. Domnul deputat Ciontu a depus la secretariat declara˛ia, din criz„ de timp.

40. Gheorghe Ro∫cule˛

    #82921

    ## **Domnul Gheorghe Ro∫cule˛:**

    Domnule pre∫edinte,

    Stima˛i colegi,

    Raportul anual pentru Rom‚nia al Comisiei Europene, publicat joi, 5 noiembrie 2003, reprezint„ o evaluare corect„ a demersurilor de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„, con˛in‚nd Ón acela∫i timp necesarele elemente pentru o agend„ Ómbun„t„˛it„ a eforturilor noastre de aliniere la standardele europene, sub aspectul economic, social ∫i politic. Acest raport atest„ cel mai substan˛ial progres Ónregistrat Ón perioada de c‚nd Comisia European„ monitorizeaz„ anual Rom‚nia.

    Comisia a recunoscut deplin faptul c„ Rom‚nia a Ónregistrat progrese importante ∫i c„ economia rom‚neasc„ poate fi considerat„ ca o economie de pia˛„ func˛ional„, o dat„ ce progresele semnificative Ónregistrate Ón ultimii ani, sub aspect economic, vor continua.

    De aceea este greu de acceptat Ónver∫unarea cu care reprezentan˛i ai opozi˛iei au Óncercat, dup„ publicarea Raportului de ˛ar„ pe 2003, s„ nege realiz„ri

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 importante ob˛inute de Guvernul Rom‚niei pe acest parcurs dificil al integr„rii europene.

    Sigur, Ón˛elegem nemul˛umirea celor care, Ón perioada 1997—2000, au gestionat lamentabil treburile ˛„rii, iar aceste lucruri au fost aspru sanc˛ionate Ón rapoartele de ˛ar„.

    îŒn 1998 doar Rom‚nia nu a f„cut progrese privind Óndeplinirea acestui criteriu“.

    1999: îSitua˛ia din Rom‚nia este foarte Óngrijor„toare, cu al treilea an consecutiv de recesiune, continuarea instabilit„˛ii macroeconomice ∫i o lips„ persistent„ a unui cadru legal ∫i institu˛ional care treneaz„ ∫i reformele economice“.

    Pentru a a∫eza lucrurile Ón matca lor fireasc„ a∫ vrea s„ men˛ionez precizarea f„cut„ de purt„torul de cuv‚nt al comisarului Verheugen Ón 6 noiembrie 2003. R„spunz‚nd la o Óntrebare a presei privind acest calificativ, a spus urm„toarele: îŒn primul r‚nd a∫ dori s„ subliniez c„ raportul de ˛ar„ din acest an este foarte pozitiv pentru Rom‚nia. Recunoa∫te eforturile considerabile ∫i de succes pe care Rom‚nia le-a f„cut Ón plan economic, eviden˛iaz„ faptul c„ rata de cre∫tere a economiei rom‚ne∫ti este impresionant„. Eviden˛iaz„ c„ rata infla˛iei a fost redus„ considerabil. Urmare a eforturilor Rom‚niei, ˛ara dumneavoastr„ poate fi considerat„ o economie de pia˛„ func˛ional„, o dat„ ce progresul semnificativ la care m-am referit anterior continu„ decisiv, iar comisia a recunoscut eforturile exemplare Óntreprinse de Guvernul dumneavoastr„ Ón ultimele 12 luni ∫i, bineÓn˛eles, suntem foarte Óncrez„tori c„ statutul Rom‚niei de economie de pia˛„ func˛ional„ poate fi confirmat Ón viitorul apropiat pe baza eforturilor continue ∫i a unui parcurs pozitiv, ∫i, Ón final, nu mai este nevoie s„ spun, Rom‚nia se afl„ pe drumul cel bun, c„tre Óndeplinirea obiectivului ader„rii Ón 2007“.

41. Gheorghe-Eugen Nicol„escu

    #86502

    îCel mai mare du∫man al rom‚nilor, natura“

    Mult a∫teptatul raport de ˛ar„ a venit Óntr-un final de la Comisia European„, Óns„ o dat„ cu el a venit Ónc„ o veste proast„ pentru rom‚ni, frigul. Dac„ prima situa˛ie a fost u∫or rezolvat„ de criticii literari ∫i anali∫tii gramaticali din P.S.D., cea de a doua, cea care Ói doare cu adev„rat pe rom‚ni, nu are nici o ∫ans„ de a fi rezolvat„ nici Ón aceast„ iarn„. Asta,

    poate, din cauza faptului c„ natura este printre pu˛inele lucruri pe care P.S.D.-ul nu a reu∫it s„ le controleze Ón aceast„ ˛ar„.

    Paradoxal este faptul c„ Óntr-o ˛ar„ cu o guvernare social-democrat„ popula˛ia se confrunt„ cu mai multe probleme de ordin social dec‚t Ón orice alt„ perioad„ din existen˛a sa postdecembrist„. Acum nu mai este vorba de interpretarea cuv‚ntului îpoate“, din limba englez„; aceasta este o problema pe care o tr„iesc direct milioane de rom‚ni, care nu mai pot fi min˛i˛i prin nici un mijloc, deoarece frigul din apartamente sau case a Ónceput s„ Ói fac„ imuni la astfel de minciuni sau promisiuni. Pe rom‚n nu Ól mai intereseaz„ Ón mod direct ce se va Ónt‚mpla cu Rom‚nia Ón 2007, sau, mai nou, Ón 2009, ci, mai degrab„, cum va rezista el ∫i familia lui ∫i Ón aceast„ iarn„, care se anun˛„ a fi una dintre cele mai grele cu care s-a confruntat Rom‚nia Ón ultimii ani. Acum, rezultatul promisiunilor din campania electoral„ trebuie s„ se vad„, rezultatul lor este tangibil ∫i astfel oamenii sunt mai greu manipula˛i.

    Datele statistice sunt Ónfior„toare. Acestea arat„ c„ Ón pragul iernii 2003, din cele 2,4 milioane de familii de rom‚ni care locuiesc la bloc, 640.000 de familii s-au debran∫at deja de la sistemul central de Ónc„lzire. Dintre cele care Ónc„ nu au luat aceast„ decizie, peste un sfert se bucur„ de ajutoare guvernamentale pentru Ónc„lzire, care de cele mai multe ori sunt Óns„ inutile. Probabil Ón viitorul cel mai apropiat ace∫tia vor Óngro∫a r‚ndurile celor debran∫a˛i. Dintre ace∫tia, doar o parte Ó∫i vor permite o surs„ alternativ„ de Ónc„lzire. Solu˛iile posibile ar fi instalarea unei centrale proprii de apartament, solu˛ie inaplicabil„ pentru cei care au acumulat datorii de milioane la Óntre˛inere, datorit„ costului foarte ridicat al acestora. O alta o reprezint„ Ónc„lzirea electric„, care Óns„ duce cu siguran˛„ consumul unei familii la peste 60 kWh, c‚t permite tariful social. Pre˛ul ridicat al gazelor naturale mai elimin„ din calcul Ónc„ o solu˛ie. Deoarece stau la bloc, ace∫ti oameni nu se pot bucura nici de ajutorul pentru lemne, dat locuitorilor de la sate.

42. Valeriu Gheorghe

    #89769

    S„pt„m‚na trecut„ a fost votat, la Camera Deputa˛ilor, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2003 privind acordarea Ón anul agricol 2003—2004 a unui sprijin direct al statului produc„torilor agricoli pentru suprafe˛e

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 de teren arabil de p‚n„ la 5 ha. Guvernul a cerut dezbaterea Ón procedur„ de urgen˛„, motiv‚nd c„ agricultura Rom‚niei trebuie s„ fie finan˛at„ astfel Ónc‚t s„ fie sporit„ eficien˛a activit„˛ii Ón acest domeniu, dar, Ón realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Ceea ce nu spune P.S.D.-ul este faptul c„ numai anumi˛i agricultori vor beneficia de aceste sume prev„zute Ón ordonan˛„, introduc‚nd astfel o discriminare. S„ m„ explic. Aceast„ ordonan˛„ angreneaz„ un efort bugetar de 13.600 de miliarde de lei.

    De∫i to˛i membrii Comisiei pentru agricultur„ au hot„r‚t cu majoritate de voturi ca art. 14 din Ordonan˛a nr. 72/2003 s„ fie eliminat, oferind astfel posibilitatea tuturor agricultorilor din Rom‚nia, indiferent de m„rimea suprafe˛ei terenurilor pe care le de˛in, s„ cumpere motorin„ mai ieftin„, cu 3.600 de lei pe litru, acest articol a fost men˛inut Ón plenul Camerei Deputa˛ilor cu ajutorul celebrei ma∫ini de vot pesediste.

    P„strarea acestui articol, care anuleaz„ returnarea celor 3.600 de lei pe litru de motorin„, va Ónsemna o lovitur„ puternic„ pentru agricultur„, dat fiind faptul c„ motorina are o pondere de 30% din totalul cheltuielilor aferente lucr„rilor agricole.

    Asist„m practic la un furt legiferat de Guvernul P.S.D., Ón condi˛iile Ón care aceast„ anulare a no˛iunii de tax„ de drum nu a Ónsemnat ∫i reducerea corespunz„toare a pre˛ului motorinei pentru toate categoriile de utilizatori.

    Dac„ se dore∫te Óntr-adev„r sprijinirea tuturor agricultorilor, ar trebui s„ revenim la discutarea proiectului de lege care a fost abandonat anul trecut, conform c„ruia motorina pentru agricultur„ va fi colorat„, mai ieftin„ ∫i se va g„si la oricare sta˛ie de distribu˛ie a produselor petroliere, put‚nd fi cump„rat„ de agricultori f„r„ nici un fel de declara˛ie sau documenta˛ii.

    Consider c„ agricultorii nu beneficiaz„ de nici un fel de sprijin. Œntotdeauna am solicitat s„ fie eliminat„ taxa de drum de la agricultur„. Atunci c‚nd a ap„rut Legea nr. 264, modific‚nd Legea nr. 118 a Fondului special al drumurilor, am demonstrat c„ nu este corect„ introducerea acestei cote Ón combustibilul pentru agricultur„, mai ales c„ modul de recuperare al acestei taxe este greoi. Dac„ facem un simplu calcul, observ„m c„ pentru aceast„ subven˛ie se g„sesc 13 mii de miliarde, costul pentru cele 300 de mii de tone de motorin„, respectiv consumul pentru agricultur„ Ón terenul arabil este de o mie ∫i ceva de miliarde de lei.

43. Victor Dobre

    #92956

    Partidul Na˛ional Liberal, filiala Gala˛i, atrage aten˛ia autorit„˛ilor competente asupra greut„˛ilor cu care se confrunt„ mai mul˛i locuitori din municipiul Gala˛i Ón prag de iarn„.

    De∫i frigul din apartamente se face sim˛it din ce Ón ce mai mult, asist„m la o statistic„ uluitoare, publicat„ Ón presa local„, Ón care se spune c„ un num„r de 128 de blocuri nu beneficiaz„ de c„ldur„ din cauza defec˛iunilor ap„rute la instala˛iile de furnizare a agentului termic. Conform aceleia∫i declara˛ii, un num„r de î40 de blocuri nu sunt alimentate cu c„ldur„ datorit„ defec˛iunilor existente Ón sistemul de termoficare, ale c„ror remedieri trebuie f„cute de îApaterm“, aflat„ Ón subordinea prim„riei.

    Œn aceste condi˛ii, ne Óntreb„m de ce aceast„ declara˛ie survine Ón momentul furniz„rii c„ldurii ∫i de ce nu au fost luate m„surile necesare pe parcursul verii?

    Probabil c„ pentru autorit„˛ile din Gala˛i a devenit o obi∫nuin˛„ s„ se confrunte cu pl‚ngerile contribuabililor, f„r„ a c„uta ∫i un r„spuns pentru rezolvarea problemelor.

    Iat„ c„ locuitorii municipiului Gala˛i nu trebuie doar s„ g„seasc„ o metod„ de a supravie˛ui Ón confruntarea cu pre˛urile tot mai mari, cu indiferen˛a autorit„˛ilor, ci trebuie s„ se îc„leasc„“ Ónfrunt‚nd ∫i frigul din locuin˛e.

    Mai mult dec‚t at‚t, un num„r de 66 de blocuri au solicitat sistarea furniz„rii de agent termic, probabil pentru c„ venitul familial nu le permite plata facturilor de Óntre˛inere ∫i asigurarea co∫ului zilnic necesar Ón acela∫i timp. Practic, Gala˛iul se Ónscrie Ón statistica oficial„, care arat„ c„ aproape 640.000 de familii, de pe teritoriul Óntregii ˛„ri s-au debran∫at, 300.000 dintre acestea neav‚nd alternativ„ la Ónc„lzire ∫i nici drept de subven˛ie!

    P.N.L. solicit„ responsabililor prim„riei un r„spuns public prin care s„ se men˛ioneze care este durata de rezolvare a problemelor la instala˛iile de furnizare a agentului termic pentru locatarii celor 40 de blocuri afectate de indiferen˛a autorit„˛ilor.

44. Viorel-Gheorghe Coifan

    #94962

    îReforma administra˛iei publice — un e∫ec anun˛at“. Œn anul 2001, Guvernul N„stase, din exces de zel propagandistic, lanseaz„ îCartea Alb„ a guvern„rii P.S.D.“ ce se dorea un _opus magna_ al inten˛iilor de reformare a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

    Capitolul 9 era dedicat reformei Ón administra˛ia public„ central„/local„ ∫i dezvolt„rii regionale. Au fost definite o serie de obiective fundamentale, dintre care amintim: descentralizarea serviciilor publice ∫i consolidarea autonomiei administrative ∫i financiare, depolitizarea structurilor administra˛iei publice, armonizarea cadrului legislativ cu acquis-ul comunitar.

    Acestea au r„mas simple afirma˛ii demagogice dintr-o recuzit„ cu care P.S.D., partidul-stat, ne-a obi∫nuit deja.

    Œn realitate, din 2.957 de primari ale∫i Ón anul 2000, p‚n„ la aceast„ dat„ au migrat 1.107, adic„ 37,2%, dintre care 30% spre P.S.D. Motive? Multiple, dar, Ón primul r‚nd, lipsa accesului la resursele financiare. Revizuita Lege a finan˛elor publice locale a r„mas Ón stadiul de proiect Ónc„ din 2002.

    ™icanele la care sunt supu∫i primarii din opozi˛ie au devenit practici curente, la ordinea zilei. Ieri, primarul

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 municipiului Deva, domnul Mircea Muntean, era c‚t pe ce s„ fie arestat de procurorii P.N.A.

    Œn timp ce mini∫trii corup˛i ai P.S.D. umbresc imaginea Rom‚niei la Bruxelles, unui ales local harnic, inimos ∫i cinstit, dar apar˛in‚nd opozi˛iei, i se redeschid dosare clasate, pentru a-l compromite.

    Œn ceea ce prive∫te armonizarea cadrului legislativ cu cel al UE, Guvernul P.S.D. a promis finalizarea Ón 2001 a codurilor administrative, de procedur„ administrativ„, respectiv electoral.

    Œn Raportul de ˛ar„ pe anul 2003, la pagina 17, se afirm„ explicit capacitatea limitat„ a autorit„˛ilor administra˛iei publice locale de a implementa responsabilit„˛ile descentralizate. Sistemele de management ale resurselor umane sunt nedezvoltate, remunera˛ia este foarte mic„, iar recrutarea ∫i promovarea nu se fac pe baz„ de competen˛„.

    Unitatea central„ pentru reform„ Ón administra˛ia public„ nu are o autoritate real„ asupra structurilor administra˛iei publice, iar I.N.A. nu are resursele necesare pentru a sus˛ine preg„tirea performant„ a func˛ionarilor publici.

45. Maria Laz„r

    #98534

    îBugetul pe anul 2004 Óndreptat cu prioritate c„tre grupurile sociale cele mai s„race“.

    Bugetul pe anul 2004, aflat Ónc„ Ón dezbaterea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, va fi direc˛ionat, cu prioritate, spre finalizarea politicilor sociale ale Guvernului. Astfel, pentru traversarea sezonului rece Ón condi˛ii mul˛umitoare sunt majorate ajutoarele pentru Ónc„lzirea locuin˛elor, pentru care se vor aloca, la nivel na˛ional, 800 miliarde lei. Se va urm„ri finalizarea procesului de recorelare a pensiilor, Ónceput Ón anul 2002, eliminarea inechit„˛ilor Óntre diferite genera˛ii de pensionari, ceea ce presupune cheltuieli suplimentare de 5.167 miliarde lei.

    De asemenea, se va continua indexarea pensiilor, trimestrial, precum ∫i a indemniza˛iilor acordate tuturor celor care au suferit persecu˛ii, invalizilor, veteranilor ∫i v„duvelor de r„zboi, dar ∫i persoanelor cu handicap. Nu Ón ultimul r‚nd, vor fi dublate pensiile pentru agricultori, prin alocarea suplimentar„ a 7.000 miliarde lei.

    Totodat„, Guvernul va aloca suplimentar aproximativ 5.000 miliarde lei pentru introducerea unei aloca˛ii complementare pentru familiile cu mai mul˛i copii ∫i cele cu un venit mediu net pe membru de familie de p‚n„ la 1,5 milioane lei lunar. Pentru familiile monoparentale ∫i cele beneficiare de venit minim garantat se va acorda o aloca˛ie complementar„ majorat„. Pentru asisten˛„ social„, aloca˛ii, pensii, ajutoare ∫i indemniza˛ii, cheltuielile cuprinse Ón bugetul general de˛in ponderea cea mai mare Ón produsul intern brut Ón anul 2004, ∫i anume de 10,8%.

    Am venit la tribuna Camerei Deputa˛ilor pentru a sublinia grija deosebit„ pe care o acord„ Guvernul Partidului Social Democrat, condus de domnul Adrian N„stase, pentru a sprijini popula˛ia, mai ales persoanele cu greut„˛i materiale ∫i financiare, pentru a face fa˛„ cerin˛elor unui trai decent, diminu‚nd nivelul s„r„ciei care este Ón continu„ sc„dere, chiar dac„ Ón acest plan mai este mult de f„cut.

46. Aurel Gubandru

    #100533

    ## îAmericanii la Buz„u“

    Visul bunicilor no∫tri, care o dat„ cu finalul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial ∫i-au dorit mai bine de 50 de ani s„ devin„ realitate, s-a Ómplinit. Venirea americanilor pentru a ne elibera de povara comunismului s-a l„sat mult a∫teptat„, dar, iat„ c„, dup„ 1989, acest lucru a devenit posibil.

    La Buz„u, acest lucru s-a Ónt‚mplat joi, 6 noiembrie 2003, c‚nd Excelen˛a sa, Michael Guest, ambasadorul S.U.A. Ón Rom‚nia, era primit cu mare onoare de c„tre primarul municipiului, pre∫edintele consiliului jude˛ean ∫i prefectul jude˛ului Buz„u.

    Venirea Domniei sale nu a fost Ónt‚mpl„toare, aici s-a inaugurat sosirea primului investitor american Ón jude˛ul nostru, iar investi˛ia nu a fost de 10$, ci pur ∫i simplu a cump„rat Fabrica de pulberi de fier, una dintre cele mai mari investi˛ii de dup„ Revolu˛ie.

    A∫adar, vizita domnului pre∫edinte Ion Iliescu la aceast„ fabric„, Ón 1996, a fost de bun augur.

    Buzoienii au motive de m‚ndrie, Ón jude˛ul lor, dup„ at‚ta timp, au sosit... americanii.

    Pe cerul Buz„ului a ap„rut curcubeul!

47. Cristian Nechifor

    #101627

    ## Domnule pre∫edinte,

    ## Stima˛i colegi,

    Desigur c„ nu v„ spun o noutate atunci c‚nd afirm c„ demisiile celor trei membri ai Guvernului, survenite s„pt„m‚na trecut„, au generat un interes general, at‚t Ón pres„, c‚t ∫i Ón mediile politice sau printre simplii cet„˛eni. E un lucru explicabil ∫i, Ón cea mai mare parte, legitim. Atunci c‚nd trei mini∫tri Ó∫i dau demisia Ón aceea∫i zi e normal ca oamenii s„ fie interesa˛i de motiva˛ia acestor decizii, luate de demnitari de rang Ónalt ai statului.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 Ceea ce mi se pare mai pu˛in corect este atitudinea unor reprezentan˛i ai opozi˛iei care au construit o Óntreag„ schel„rie de scenarii Ón jurul deciziilor celor trei mini∫tri.

    De ce acum ∫i nu alalt„ieri, de ce lunea ∫i nu joia la pr‚nz, de ce demisie ∫i nu harakiri? Cam acesta a fost registrul Ón care au comentat unii cele trei demisii, ocolind esen˛a fenomenului, ∫i anume aceea c„ trei demnitari de rang Ónalt au pus imaginea Guvernului mai presus de interesele ∫i sentimentele personale.

    Dac„ nu m„ Ón∫el, Conven˛ia Democrat„ a avut nevoie de crize guvernamentale ∫i lovituri de teatru pentru ca unii membri ai Cabinetului s„ p„r„seasc„ scena...

    Cred c„ m„car aceste amintiri, nu prea Óndep„rtate, ar putea fi un bun motiv de modera˛ie pentru cei care s-au transformat s„pt„m‚na trecut„ Ón procurori ai celor trei fo∫ti mini∫tri.

48. Grigore Emil R„dulescu

    #103073

    ## Domnule pre∫edinte,

    ## Stima˛i colegi,

    Dintre ˛„rile candidate la Uniunea European„, Rom‚nia ocup„ penultimul loc Ón privin˛a Indicelui de Dezvoltare Uman„ (IDU), se arat„ Ón raportul realizat Ón cadrul Programului Na˛iunilor Unite de Dezvoltare (PNUD), publicat Ón iulie 2003.

    La alc„tuirea clasamentului s-au luat Ón calcul, Ón primul r‚nd, venitul pe cap de locuitor, speran˛a de via˛„ ∫i nivelul educa˛ional al popula˛iei, capitole la care Rom‚nia este coda∫a Europei. Œn timp ce la nivel mondial, ˛ara noastr„ se situeaz„ abia pe locul 72, ˛„rile din UE ocup„ locuri frunta∫e: Suedia, 3, Olanda, 5, Belgia, 6, Danemarca,11, Finlanda, 14, Luxemburg, 15, Fran˛a, 17.

    ™i ˛„rile Ón curs de aderare ocup„ pozi˛ii onorabile la nivel mondial, pe cele mai avantajoase locuri situ‚ndu-se Cipru, 25, Slovenia, 26, Cehia, 31. Ce-i drept, Rom‚nia se situeaz„ peste Ghana ∫i Botswana, dar mult sub Bulgaria, 57 ∫i Trinidad Tobago, 54. Primele locuri sunt ocupate de Norvegia, Islanda, Suedia, iar ultimele clasate sunt Bhutan, Sudan, Bangladesh, Congo. Raport‚ndu-se doar la con˛inutul european, Rom‚nia r„m‚ne Ón topul ˛„rilor coda∫e din punct de vedere al veniturilor ∫i al puterii de cump„rare. Cu un venit mediu anual pe cap de locuitor de 986 euro, ˛ara noastr„ se situeaz„ Ónaintea Bulgariei, Rusiei, Belarus, Bosniei ∫i Her˛egovina, Albaniei, Ucrainei ∫i Moldovei. Numai c„ banii c‚∫tiga˛i de rom‚ni se ridic„ la o treime din veniturile Ónregistrate de vecinii no∫tri din Ungaria, Republica Ceh„ sau Polonia, ˛„ri care, Ón clasamentul privind dezvoltarea uman„, ocup„ pozi˛iile 54, 32, respectiv, 35.

    Pensia medie din Rom‚nia, a c„rei valoare nu dep„∫e∫te 51,5 dolari, este de peste 30 de ori mai mic„ fa˛„ de media pensiei din ˛„rile Uniunii Europene, care variaz„ Óntre 1.500 ∫i 2.000 dolari.

    De asemenea, ˛ara noastr„ are cel mai mic nivel al pensiilor dintre toate candidatele la integrare. La acest capitol suntem devansa˛i chiar ∫i de Bulgaria, unde media este de 56 dolari, ∫i suntem la mare distan˛„

    de Slovenia, 464 dolari, Cipru, 88 dolari ∫i Polonia, 250 dolari.

    Œn ceea ce prive∫te speran˛a de via˛„ ∫i educa˛ie, statisticile arat„ c„ rom‚nii tr„iesc cu opt ani mai pu˛in dec‚t cet„˛enii Uniunii Europene. Speran˛a medie de via˛„ Ón Uniunea European„ este de 75,3 ani pentru b„rba˛i ∫i 81,4 pentru femei, Ón timp ce, Ón Rom‚nia, femeile tr„iesc, Ón medie, 75 de ani, iar b„rba˛ii, doar 66.

49. Codrin ™tef„nescu

    #106426

    ## Domnule pre∫edinte,

    Stima˛i colegi,

    Declara˛ia de ast„zi reprezint„, f„r„ nici un fel de exagerare, un apel disperat c„tre to˛i parlamentarii fa˛„ de ceea ce reprezint„ actuala genera˛ie t‚n„r„ din Rom‚nia.

    Stima˛i colegi, Óndrepta˛i-v„ aten˛ia c„tre tinerii no∫ti, copiii ∫i nepo˛ii care ne vor c„lca pe urme Ón viitorul apropiat, g‚ndi˛i-v„ c„ ei reprezint„ Rom‚nia de m‚ine, cea pe care, at‚t de mult o dorim civilizat„, democratic„, european„. Chiar nu v„ intereseaz„ sondajele care-i prezint„ pe tineri, urm„torii politicieni ai ˛„rii, Óntr-o situa˛ie f„r„ ie∫ire, pentru care singura solu˛ie Ón construirea unui viitor mai bun este emigrarea? Chiar nu v„ mi∫c„ faptul c„ exist„ at‚t de mul˛i tineri ∫omeri cu licen˛„ Ón Rom‚nia, ca s„ nu mai vorbim de faptul c„ eforturile acestora sunt r„spl„tite cum se cuvine de ni∫te str„ini, care se vor m‚ndri mai t‚rziu cu ei ca fiind îde-ai lor“?!

    Cine are interes Ón Rom‚nia s„ boicoteze genera˛ia t‚n„r„ ∫i s„ blocheze dezvoltarea profesional„ ∫i uman„ a acesteia, s„ saboteze practic o na˛iune Óntreag„?!

    A˛i uitat, probabil, de perioada Ón care era˛i studen˛i, tineri cu speran˛e ∫i planuri realiste, nu imposibil de realizat pe vremea aceea, sau unii dintre dumneavoastr„ consider„ c„ urma∫ii v„ sunt feri˛i de grijile materiale pe care le au majoritatea cov‚r∫itoare a tinerilor de ast„zi?

    Œn acest sens, v„ propun, stima˛i colegi ca, Ón urm„toarele 3 luni s„ fie dezb„tute Ón regim de urgen˛„ toate ini˛iativele legislative care au ca obiect

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 sprijinul, de orice natur„, acordat tinerilor, amintindu-v„, Ón acela∫i timp, c„ o Óntreag„ genera˛ie de tineri st„ cu ochii pe noi, a∫tept‚nd s„ se Ónt‚mple ceva bun ∫i pentru ei!

    Ce sprijin oferi˛i Ón situa˛ia Ón care orgoliile politice sau de alt„ natur„ blocheaz„ cu non∫alan˛„ ∫i f„r„ scrupule ini˛iative legislative ale pu˛inilor tineri parlamentari sau ale personalit„˛ilor importante ale politicii actuale care Ó∫i dau acordul pentru propuneri pertinente de Ómbun„t„˛ire a situa˛iei tinerilor? Œn acest caz este absolut inutil efortul pe care unii dintre noi Ól depunem Ón sprijinul genera˛iei tinere, iar sus˛inerea unor personalit„˛i pare ineficient„, ba, mai mult, ignorat„ ∫i dispre˛uit„. Exemplul cel mai concret Ól constituie raportul de respingere, Ón cadrul ∫edin˛ei Comisiei de buget ∫i finan˛e, a propunerii legislative privind Óncurajarea tinerilor Óntreprinz„tori, prin acordarea de facilit„˛i Ón desf„∫urarea actelor ∫i faptelor de comer˛, care, anterior, s-a bucurat de sus˛inerea premierului Adrian N„stase ∫i a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. Vom face, Óns„, apel la domnul Florin Georgescu, Ón calitate de pre∫edinte al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, ca propunerea s„ fie reexaminat„, de aceast„ dat„, Ón prezen˛a sa.

50. Cristian Sandache

    #110066

    v‚rsta a treia care se lupt„ concomitent cu frigul, bolile, s„r„cia.

    Nu e vorba de o viziune catastrofic„, dup„ cum nu putem afirma nici c„ ora∫ul H‚rl„u e un fel de lag„r de exterminare. R„m‚ne Óns„ frigul p„trunz„tor ∫i trebuie g„site c‚t mai repede solu˛ii pentru ca aduc˛iunea de gaz, reu∫it„ a regretatului primar Gheorghe Costache ∫i a echipei sale, s„ fie valorificat„ din punct de vedere tehnic integral, astfel Ónc‚t iarna s„ nu constituie un co∫mar pentru oamenii acestui ora∫.

51. Vlad-Gabriel Hogea

    #110590

    ## Stima˛i colegi,

    V„ informez pe aceast„ cale c„ s‚mb„t„, 8 noiembrie, la Ia∫i, Ón prezen˛a a 200 de tineri peremi∫ti ie∫eni, reuni˛i pentru a participa la Conferin˛a jude˛ean„ extraordinar„ a Organiza˛iei de Tineret îRom‚nia Mare“ — organiza˛ie pe care subsemnatul a condus-o timp de aproape un deceniu — a fost adoptat„, cu unanimitate de voturi, o rezolu˛ie de solidaritate cu mi∫c„rile studen˛e∫ti din ultima perioad„ — mi∫c„ri care dovedesc, o dat„ Ón plus, c„ este absolut necesar„ realizarea unei reforme adev„rate Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt.

    Totodat„, O.T.R.M. se declar„ dispus„, prin reprezentan˛ii s„i Ón Parlament, dar ∫i prin colaborarea cu Departamentul de Ónv„˛„m‚nt al Partidului îRom‚nia Mare“, s„ sus˛in„ Ón forul legislativ al ˛„rii revendic„rile tineretului studios. Trebuie s„ preciz„m c„ Ón structura intern„ a O.T.R.M. exist„ ∫i o puternic„ mi∫care studen˛easc„, bine organizat„ pe centre universitare, facult„˛i ∫i campusuri, structur„ care monitorizeaz„ permanent ∫i eficient toate modific„rile intervenite Ón evolu˛ia evenimentelor, Ón ceea ce prive∫te satisfacerea sau, dimpotriv„, mimarea îsatisfacerii“ dolean˛elor noii genera˛ii. S„ nu uit„m c„ aceast„ rezolu˛ie a fost adoptat„ nu Óntr-un or„∫el minuscul, ci la Ia∫i, un ora∫ cu o via˛„ universitar„ de tradi˛ie, unde problemele grave ale ˛„rii, Ón general, ∫i ale tineretului, Ón special, au fost luate Óntotdeauna Ón serios. Salut„m ∫i noi, a∫adar, mi∫c„rile revendicative ca pe o solu˛ie a intr„rii Ón normalitate!

    îCopiii din H‚rl„u se lupt„ cu frigul...“

    Domnule pre∫edinte,

    Stima˛i colegi,

    Aproximativ 3.000 de copii din ora∫ul H‚rl„u Ónghe˛au de frig Ón clase din cauza absen˛ei contoarelor de gaz, Ón ciuda faptului c„ lucr„rile de montare a centralelor termice au fost deja finalizate. Cel pu˛in aceasta era situa˛ia Ón cursul s„pt„m‚nii trecute. Presa ie∫ean„ a reliefat, nu o dat„, acest lucru, iar realitatea conforma semnalul mediatic. Explica˛iile tehnice ∫i birocratico-balcanice au fost utilizate din bel∫ug. E vorba, printre altele, de a∫teptarea — ca-n teatrul absurdului —, Ónc„ din 10 septembire a.c., a contoarelor de gaz, de la firma clujean„ îEnergobit“. Nu se poate repro∫a Ón acest sens aproape nimic autorit„˛ilor locale care, Ón frunte cu primarul interimar Constantin Cernescu, fac diligen˛e continue. Ora∫ul H‚rl„u se confrunt„ ∫i cu un important procent al ∫omajului, paralel cu plecarea multor tineri spre alte zone economice mai atractive. Exist„ ∫i cet„˛eni de

52. Daniela Barto∫

    #113107

    î™coala m„micilor — o ini˛iativ„ social-democrat„.“ Domnule pre∫edinte,

    Stima˛i colegi,

    Ast„zi m„ aflu Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a v„ prezenta un program ini˛iat de Organiza˛ia de Femei a Partidului Social Democrat, un program pe care l-am demarat recent ∫i care se adreseaz„ tinerelor mame.

    Dup„ cum am men˛ionat Ón numeroase interven˛ii, Organiza˛ia de Femei a P.S.D. acord„ o aten˛ie deosebit„ s„n„t„˛ii mamei ∫i copilului ∫i manifest„ o preocupare permanent„ fa˛„ de conceptul de familie. Œntotdeauna ne-am propus s„ ne implic„m Ón orice tip de ac˛iune care are drept scop promovarea drepturilor femeii ∫i familiei, pe de o parte, ∫i, pe de alt„ parte, protec˛ia s„n„t„˛ii gravidei, mamei ∫i copilului. Œn acest sens am realizat ∫i vom continua s„ realiz„m programe care se adreseaz„ femeilor ∫i care au Ón centrul lor grija pentru copil, mam„, familie.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 Un astfel de program a fost lansat, recent, la Br„ila, de Organiza˛ia Jude˛ean„ de Femei a P.S.D., intitulat î™coala M„micilor“. Aici am inaugurat primul Centru de puericultur„ din jude˛, un centru specializat, unde viitoarele ∫i proaspetele m„mici primesc gratuit asisten˛„ de specialitate.

    Am demarat acest proiect din dorin˛a de a veni Ón sprijinul tinerelor mame, de a fi al„turi de ele, de a le Óncuraja ∫i a le oferi un sfat despre ceea ce Ónseamn„ perioada de sarcin„ ∫i perioada postnatal„, cum s„ fac„ fa˛„ noilor responsabilit„˛i ∫i ce trebuie s„ ∫tie pentru a acorda cea mai bun„ Óngrijire nou-n„scu˛ilor.

    Practic, la î™coala M„micilor“, tinerele mame particip„ la cursuri de preg„tire, sus˛inute s„pt„m‚nal, Ón regim de voluntariat, de medici speciali∫ti din municipiul Br„ila ∫i din Bucure∫ti. La aceste cursuri, mamele primesc consiliere, sfaturi, sugestii privind alimenta˛ia corect„, igiena ∫i factorii care ar putea pune Ón pericol s„n„tatea mamei ∫i a f„tului, sfaturi privind Óngrijirea nou-n„scutului, importan˛a ∫i avantajele al„pt„rii, s„n„tatea copilului ∫i necesitatea vaccin„rilor. Durata unui curs este de 8 s„pt„m‚ni, iar la primul curs, care deja a debutat, s-au Ónscris peste 20 de m„mici.

53. Ioan Miclea

    #117017

    îTr„darea fratelui mai mic“

    Nu o dat„ de la tribuna Camerei Deputa˛ilor m-am pronun˛at asupra coali˛iei P.S.D.—U.D.M.R. c„ este

    una Ómpotriva naturii. Orice partid politic care vine la putere are Ón vedere, neÓndoielnic, nevoile ˛„rii, ale cet„˛enilor ei sau nevoilor aleg„torilor lui. P.S.D., atunci c‚nd a c‚∫tigat alegerile, a g„sit de cuviin˛„ s„ se alieze Ón Parlament cu U.D.M.R. Costurile acestei alian˛e nu le-a ∫tiut dec‚t U.D.M.R.

    Pe parcursul celor trei ani ce au trecut de la alegeri, doar U.D.M.R. a dat Ón vileag, sporadic, unele dintre condi˛iile care au stat la baza acestei alian˛e.

    Din pu˛inul pe care l-am aflat, am putut trage concluzia c„ U.D.M.R. a urm„rit interese m„runte, de grup, ipocrite, Ón totalitate Óndreptate Ómpotriva popula˛iei majoritare rom‚ne∫ti. C„ aceste interese au dep„∫it cadrul legal ∫i bunul-sim˛ s-a dovedit Ónc„ de la Ónceput, dar cel mai mult au ie∫it Ón eviden˛„ acum, cu ocazia scandalului amplas„rii Statuii, zis„ a Libert„˛ii, de la Arad ∫i a constituirii Consiliului Na˛ional Secuiesc.

    Dac„ P.S.D., la presiunea partidelor politice ∫i a societ„˛ii civile, a f„cut pasul Ónapoi Ón ceea ce prive∫te statuia criminalilor de la Arad ∫i a Consiliului Na˛ional Secuiesc, U.D.M.R. continua s„ duc„ o politic„ v„dit antirom‚neasc„ Ón aceast„ privin˛„, sus˛in‚ndu-∫i cu o st„ruin˛„ demn„ de o cauz„ mai bun„ p„rerile ini˛iale.

    Noi am atras aten˛ia P.S.D. despre nocivitatea politicii U.D.M.R. ∫i despre substratul ∫ovin, iredentist ∫i fascist al acestei politici. Dar ∫i P.S.D., cu o r‚vn„ nejustificat„, a f„cut concesie dup„ concesie, Ómpotriva tuturor p„rerilor contrare ∫i a intereselor majorit„˛ii popula˛iei acestei ˛„ri.

    Ne men˛inem p„rerea — care este ∫i a marii majorit„˛i a popula˛iei rom‚ne∫ti — c„ institu˛ionalizarea unei a doua limbi Ón justi˛ie ∫i administra˛ie este profund d„un„toare ∫i neconforme cu normele legale interne ∫i interna˛ionale Ón materie.

    R„m‚nem la p„rerea c„ segregarea Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, Ón cel universitar, c„ cedarea f„r„ nici un temei legal a imobilelor din marile ora∫e c„tre comunit„˛ile religioase maghiare, c„ pl„cu˛ele bilingve, care au cuprins Ón frenezia lor ∫i transportul pe calea ferat„ etc., sunt tot at‚tea lovituri aduse demnit„˛ii na˛ionale, unit„˛ii ∫i integrit„˛ii ˛„rii noastre.

54. Corneliu Ciontu

    #122623

    îV„lul iluziei mediatice“

    Œn aceste zile am avut cu to˛ii un contact acut cu acel v„l al iluziei mediatice care se construie∫te Ón ultimii ani Ón Rom‚nia. Scopul acestui v„l al iluziei este Ónlocuirea realit„˛ii dureroase, contondente, cu o fic˛iune alternativ„. Œn ultim„ instan˛„, Rom‚nia ultimilor ani cunoa∫te o ruptur„ dramatic„ Óntre ceea ce se tr„ie∫te nemijlocit ∫i ceea ce se spune despre asta Ón discursul politic. Sondajele de opinie din Rom‚nia, de pild„, sunt construite nu pentru a m„sura opiniile popula˛iei, ci pentru a demonstra perpetua dezvoltare

    a unui singur partid. Statisticile despre cre∫terea economic„, s„r„cie ∫i ∫omaj sunt alc„tuite prin veritabile fraude logice, atest‚nd o stare de fapt pe care nimeni nu o tr„ie∫te: rom‚nii sunt, pe h‚rtie, din ce Ón ce mai boga˛i ∫i au din ce Ón ce mai multe locuri de munc„, Ón timp ce Ón realitate s„r„cia cre∫te, pe h‚rtie ea se diminueaz„ cu non∫alan˛„.

    Subiectul central al ultimelor zile ar fi trebuit s„ fie Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene privind Rom‚nia. Acest raport de ˛ar„ este, indubitabil, un e∫ec pentru Guvernul P.S.D. El atest„ toate acele probleme pe care Partidul Rom‚nia Mare le-a semnalat Ón ultimii ani: incapacitatea de a edifica o economie de pia˛„ func˛ional„, corup˛ia endemic„, politizarea justi˛iei, s„r„cia extrem„, iresponsabilitatea deciziei politice, incompeten˛a ∫i sfidarea regulilor jocului democratic. Œn ciuda tuturor acestor constat„ri prezente Ón raportul de ˛ar„, Executivul de la Bucure∫ti a adoptat un ton triumfal; a proclamat, Ón maniera dezarmant„ a comunismului brejnevian, un remarcabil succes; a desf„cut sticlele de ∫ampanie pentru s„rb„torirea statutului de economie de pia˛„ func˛ional„. Œn mod evident, aceasta a fost doar o cosmetizare iluzorie a unei realit„˛i dramatice, care ne a∫eaz„ Ón urma Bulgariei Ón cursa pentru integrarea european„ ∫i care arat„ faptul c„ jum„tate dintre rom‚ni tr„iesc Ón pragul s„r„ciei, c„ 90% din casele din mediul rural nu sunt racordate la re˛eaua de gaze ∫i canalizare, c„ aproape 100.000 de gospod„rii nu sunt electrificate. Ei bine — ne Óntreb„m retoric — cum pot crede liderii Uniunii Europene c„ fondurile destinate dep„∫irii acestor realit„˛i ∫i moderniz„rii Rom‚niei vor fi folosi˛i Ón mod judicios at‚ta timp c‚t aceste fonduri ale Uniunii sunt deturnate chiar de mini∫tri, at‚ta timp c‚t banii necesari dezvolt„rii rurale sunt aloca˛i cu obstina˛ie spre localit„˛ile proteja˛ilor puterii?

55. Dan Coriolan Simedru

    #128943

    ## îGuvernarea f„r„ suflet“

    Recentul raport de ˛ar„ al Comisiei Europene ∫i mai ales formula folosit„ pentru caracterizarea economiei rom‚ne∫ti au f„cut deja s„ curg„ r‚uri de cerneal„ Ón privin˛a traducerii exacte a frazei respective.

    Pe de o parte, reprezentan˛ii Guvernului ∫i ai P.S.D. ˛ip„ pe tot spa˛iul media din ˛ar„ c„ avem economie func˛ional„ de pia˛„, iar, pe de alt„ parte, reprezentan˛ii Uniunii Europene, Ón spe˛„ Jonathan Scheele, ∫eful Delega˛iei Comisiei Europene la Bucure∫ti, sau domnul Pasquarelli, negociatorul-∫ef cu Rom‚nia la UE, afirm„ c„ acest statut nu a fost Ónc„ ob˛inut.

    Nu putem fi de acord cu afirma˛iile aberante ∫i neserioase ale premierului care separ„ succesele ∫i Ómplinirile din acest raport de Ónt‚rzieri ∫i puncte slabe, Óncerc‚nd, prin bine cunoscuta tehnic„ a invoc„rii îdezastruoasei mo∫teniri“, s„ induc„ ideea c„ primele sunt ale Executivului ∫i ale Partidul Social Democrat, iar cele din urm„ ale fostei guvern„ri ∫i ale opozi˛iei democratice.

    Totodat„, nu putem s„ ne st„p‚nim z‚mbetul v„z‚nd Óntreaga risip„ de energie a domnului Adrian N„stase Ón sus˛inerea teoriei referitoare la îtraducerea f„r„ suflet“ a raportului de ˛ar„. Œi suger„m pre∫edintelui P.S.D. s„ apeleze la îspeciali∫ti“ dovedi˛i Ón domeniul traducerilor ∫i s„ caute foarte aproape Ón ograda proprie, poate Ól observ„ pe domnul Beuran ascuns prin vreun ungher Óntunecos.

    Dincolo de aceast„ polemic„ legat„ de jum„tatea plin„ sau goal„ a paharului, invit„m Guvernul s„ vin„ Ón Parlament c‚t mai cur‚nd ∫i s„-∫i asume r„spunderea pe un program serios cu privire la accelerarea reformelor Ón vederea integr„rii europene. Acest program trebuie s„ porneasc„ Ón mod necesar de la punctele slabe identificate prin raportul de ˛ar„ ∫i trebuie s„ stabileasc„ foarte clar modalit„˛ile de adoptare ∫i implementare a cerin˛elor UE. Dup„ ce ∫i-a asumat r„spunderea pentru Codul muncii ∫i pentru pachetul anticorup˛ie, consider„m c„ este imperios necesar ca Guvernul s„ dea un semnal clar c„ dore∫te s„ Óncheie negocierile cu UE Ón toamna anului urm„tor. Iar dac„ acest program este cu adev„rat bun, rezultat Ón urma consult„rilor cu partidele politice parlamentare, cu partenerii sociali ∫i cu societatea civil„, Partidul Na˛ional Liberal Ól va sus˛ine.

56. ™tefan P„∫cu˛

    #131244

    Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

    îCine nu este cu noi, este Ómpotriva noastr„“

    Acesta este principiul dup„ care Partidul Social Democrat Ón˛elege s„ fac„ politic„ Ón Rom‚nia.

    Œn 18 ∫i 19 octombrie electoratul rom‚n a fost chemat la urne s„-∫i spun„ p„rerea despre revizuirea Constitu˛iei. Au fost dou„ zile de trist„ amintire at‚t pentru Constitu˛ie, care a fost revizuit„ prin fraud„, c‚t ∫i pentru P.S.D., care a fost aspru sanc˛ionat de electorat prin absenteismul Ón mas„ de la urne. ™i dac„ nu s-ar fi Ónregistrat un veritabil record, demn de Cartea recordurilor, acela care s-a petrecut Óntre orele 18—20 ale zilei de 19 octombrie, c‚nd frecven˛a la vot a fost de un votant pe minut, atunci, sigur, revizuirea Constitu˛iei ar fi fost respins„.

    Intra˛i Ón alert„ de cel mai Ónalt grad, reprezentan˛ii partidului de guvern„m‚nt, asmu˛i˛i de conducerea superioar„ Ón frunte cu pre∫edintele Adrian N„stase, nu s-au sfiit s„ recurg„ la o multitudine de amenin˛„ri de genul: îCine nu merge la vot nu va mai beneficia de ajutor social!“, îCine nu merge la vot nu va mai primi titlu de proprietate!“. Au apelat la ∫antaj, la minciun„, au mituit, au furat ∫i au reu∫it s„ promoveze revizuirea Constitu˛iei.

    Mare îsucces“, mare îbucurie“. Remarca˛i v„ rog ghilimelele!

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 Constitu˛ia revizuit„ a fost publicat„ Ón îMonitorul Oficial“ ∫i, o dat„ cu aceasta, cet„˛eanul de r‚nd spera c„ se va a∫terne lini∫tea ∫i via˛a va intra Ón normal.

    Nimic mai fals! Con∫tien˛i c„ au ie∫it ∫ifona˛i dup„ referendum, Ón evident„ pierdere de imagine ∫i de procente Ón sondaje, Partidul Social Democrat a trecut la represalii. Arunc„ cu noroi Ón partidele de opozi˛ie ∫i Ón special Ón P.R.M. Œl atac„ personal pe pre∫edintele partidului, senatorul Corneliu Vadim Tudor, prin intermediul acelei p„r˛i a presei aservite lor.

    ™i ca s„ nu se lase mai prejos fa˛„ de ∫efii s„i, primarul P.S.D. al ora∫ului Lupeni face angaj„ri de ∫omeri pe programul derulat prin A.J.O.F.M., dar cu condi˛ia: îAi fost la vot, te angajez, altfel nu“.

    A˛i dep„∫it orice limit„ a bunului-sim˛, este timpul s„ v„ opri˛i.

57. Iosif Arma∫

    #133436

    Domnule pre∫edinte,

    Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

    S-au Ómplinit, la 9 noiembrie, 84 de ani de la primele alegeri parlamentare pe baza votului universal, la care, pentru prima oar„, cet„˛enii din toate provinciile rom‚ne∫ti aleg un singur Parlament al Rom‚niei Mari. Principalele partide politice ale vremii au ob˛inut urm„toarele rezultate: Partidul Na˛ional Rom‚n, 169 de deputa˛i ∫i 76 de senatori; Partidul Na˛ional Liberal, 103 deputa˛i ∫i 54 senatori; Partidul fi„r„nesc, 61 de deputa˛i ∫i 28 de senatori. Alte partide de pe listele electorale care au ob˛inut mandate au fost: Partidul fi„r„nesc din Basarabia, Partidul Na˛ionalist Democrat, Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, Partidul Conservator Progresist, Gruparea Maghiarilor, Gruparea Sa∫ilor, Gruparea ™vabilor, Liga Poporului, Partidul Socialist, Partidul fi„r„nesc din Transilvania ∫i Uniunea Na˛ional„ din Banat.

    Parlamentul rezultat Ón urma acestor alegeri a votat, la 29 decembrie 1919, legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Cri∫anei, Maramure∫ului, Banatului, Bucovinei ∫i Basarabiei cu Rom‚nia.

    Din p„cate, peste nici 30 de ani, istoria consemneaz„ sf‚r∫itul democra˛iei Ón Rom‚nia. Se Óncheiase Al Doilea R„zboi Mondial, ∫i comuni∫tii au ajuns la putere falsific‚nd grosolan alegerile.

    La 19 noiembrie 1946 au avut loc primele alegeri parlamentare postbelice. Ele au fost precedate de o sus˛inut„ campanie electoral„ a Blocului Partidelor Democrate — coali˛ie Ón care se afla ∫i Partidul Comunist — care a necesitat cheltuirea a miliarde de lei din bugetul statului, Ón timp ce propaganda electoral„ a opozi˛iei a fost limitat„, anihilat„ ∫i obstruc˛ionat„ de autorit„˛i. Dup„ Óncetarea num„r„rii voturilor, Ón condi˛iile prefigur„rii unei victorii categorice a opozi˛iei, la sugestia sovieticilor, guvernan˛ii recurg la for˛„, alung‚nd din centrele de votare pe reprezentan˛ii opozi˛iei. Se Óntocmesc cu totul alte liste cu rezultatele vot„rii, iar buletinele de vot au fost arse Ón Óntreaga ˛ar„ imediat dup„ num„rarea lor. Potrivit comunicatului oficial din 22 noiembrie 1946, rezultatul definitiv al alegerilor a fost urm„torul: din totalul de 414 mandate, Blocul Partidelor Democrate a ob˛inut 347, Partidul

58. Gheorghe Dinu

    #136224

    Declara˛ie politic„: îCine pl„te∫te pentru dezastrul produs de privatiz„rile p„guboase ∫i interesate“.

    Atunci c‚nd a Ónceput procesul de privatizare al Óntreprinderilor industriale rom‚ne∫ti, au fost invocate c‚teva cauze care au determinat necesitatea acestei ac˛iuni: nerentabilitatea, îg„urile negre“, determinate de acumularea de datorii c„tre bugetul statului ∫i local, produse neperformante pe pia˛a european„ sau chiar mondial„, existen˛a utilajelor energofage ∫i Ónvechite ∫i enumerarea ar putea continua.

    Prin intermediul A.P.A.P.S., au fost scoase la privatizare toate Óntreprinderile, unele chiar f„r„ s„ se ˛in„ seama de necesit„˛ile pie˛ei interne, ∫i aici a∫ exemplifica cu Uzina îTractorul“ Bra∫ov. Œntreb acum ∫i am Óntrebat ∫i la vremea respectiv„, oare agricultura rom‚neasc„ nu mai are nevoie de tractoare? Cum Ói mai sus˛inem pe agricultorii autohtoni? Chiar vom importa toate produsele agricole necesare?

    Modalitatea de privatizare a fost foarte divers„, unele Óntreprinderi au fost modulate pentru a putea fi v‚ndute pe buc„˛i, altele au fost v‚ndute pe de-a-ntregul, iar unele au fost Ónt‚i îcur„˛ate“ de tot ce se credea c„ ar fi îfier vechi“ ∫i datorii, ∫i apoi v‚ndute etc.

    Œn concluzie, A.P.A.P.S., Guvernul ∫i to˛i cei implica˛i Ón procesul de privatizare au f„cut tot ce au crezut ca din aceste ac˛iuni s„ ias„ cu ni∫te beneficii considerabile, nu Óntreprinderile, nu acestora li s-a vrut binele, ci îinvestitorilor“ ∫i clientelei politice a momentului respectiv.

    Privatizarea Óntreprinderilor industriale îzice-se“ c„ s-a organizat conform legisla˛iei Ón vigoare prin: licita˛ii, oferte, analiza bonit„˛ilor etc., dar Ón final au c‚∫tigat tot cei prefera˛i. Numai a∫a se explic„ e∫ecurile de la TEPRO Ia∫i, îO˛elul Ro∫u“, Re∫i˛a, Hunedoara, INTFOR Gala˛i, lista e mare, dar m-a∫ opri Ón special la cele 3 privatiz„ri e∫uate din jude˛ul Bra∫ov, ∫i anume: îNitramonia“ F„g„ra∫, îColorom“ Codlea ∫i îHidromecanica“ Bra∫ov.

    — îNitramonia“ F„g„ra∫, produc„tor de Óngr„∫„minte chimice, a fost cump„rat„ de Flechter Group LLC. Œn prezent revine Ón portofoliul A.P.A.P.S. Aici mai trebuie men˛ionat c„ neregulile produse de investitor s-au coroborat cu scumpirile periodice ale gazului metan, care este materia prim„ de baz„ a Óntreprinderii.

59. ™tefan Giuglea

    #142189

    îS„n„tatea s„n„t„˛ii“.

    La fundamentarea op˛iunilor de reform„ Ón sectorul sanitar s-a pornit de la prevederile Constitu˛iei Rom‚niei, care garanteaz„ dreptul cet„˛enilor la o via˛„ s„n„toas„ ∫i condi˛iile indispensabile igienei ∫i s„n„t„˛ii publice, asigur‚nd acces neÓngr„dit la asisten˛a medical„ tuturor cet„˛enilor ˛„rii.

    Cu toate c„ Rom‚nia are o veche tradi˛ie Ón organizarea ∫i fiin˛area Óngrijirilor medicale, c„ dreptul la asisten˛„ medical„ este garantat fiec„rui cet„˛ean, s„n„tatea rom‚nilor este Ón prezent printre cele mai slabe, legisla˛ia financiar„ din domeniul medical nu a creat mecanismele opera˛ionale pentru atingerea obiectivelor propuse Ón vederea Ómbun„t„˛irii s„n„t„˛ii publice.

    Unit„˛ile spitalice∫ti din Constan˛a, ca Ón mai toate jude˛ele ˛„rii, au fost construite, dup„ cum se ∫tie, Ónainte de Decembrie 1989, Ón condi˛iile existen˛ei Ón Constan˛a a unei popula˛ii mai reduse numeric. Spitalul clinic de urgen˛„ Constan˛a, punctul forte al medicinei const„n˛ene, a fost proiectat Ón anul 1963, dup„ un proiect comun cu cel al spitalelor de la Craiova ∫i Baia Mare, stilul Spitalului gigant, cu toate sec˛iile Ón aceea∫i loca˛ie, fiind una dintre pu˛inele unit„˛i sanitare din Europa de aceast„ dimensiune, rezult‚nd un gigant dificil de administrat.

    Acesta a fost proiectat ini˛ial pentru o capacitate normal„ de func˛ionare de 900 de paturi, iar Ón prezent num„rul de paturi a crescut, fiind de peste 1.300, exist‚nd pacien˛i interna˛i peste num„rul de paturi, pe canapele ∫i Ón paturile Ónghesuite Ón saloane, spitalul fiind Ón permanen˛„ supraaglomerat. Un num„r semnificativ de paturi din spitalul clinic de urgen˛„ sunt ocupate de copii abandona˛i, cazuri sociale, persoane f„r„ ad„post, cu probleme grave medicale, gen amputa˛ii, cangrene, infec˛ii ale membrelor etc., care necesit„ Óngrijiri speciale, num„rul lor cresc‚nd Ón sezonul rece.

    Dezvoltarea turismului, dar ∫i integrarea Ón Uniunea European„ ∫i Ón NATO, presupun alte standarde, mult mai ridicate, Ón asigurarea asisten˛ei medicale a popula˛iei Constan˛ei ∫i, din p„cate, Spitalul clinic jude˛ean de urgen˛„ nu le Óntrune∫te din cel pu˛in dou„ motive: capacitate ∫i dotare. Pentru municipiul ∫i jude˛ul Constan˛a, reforma sanitar„, Ón viziunea D.S.P.J. ∫i a fostului ministru al s„n„t„˛ii, a Ónsemnat îdesfiin˛area Spitalului clinic municipal Constan˛a“, al„turi de alte importante unit„˛i pe plan na˛ional, unde

60. Raj-Alexandru Tunaru

    #149617

    Declara˛ie politic„ îŒn Rom‚nia mileniului III Ónc„ nu a fost eradicat„ «sclavia»“

    Domnule pre∫edinte,

    Doamnelor ∫i domnilor colegi,

    Nu Ómi vine s„ cred c„ tr„iesc ast„zi, Ón Rom‚nia mileniului III, un co∫mar care din p„cate nu se Ónt‚mpl„ Ón visul meu, ci Óntr-o realitate crud„ ∫i nedreapt„.

    Dup„ cum ∫ti˛i cu to˛ii, unii din mass-media, al˛ii din teritoriu, Ón Rom‚nia Ónc„ mai sunt cump„ra˛i oameni, Ón special tineret — pentru c„ for˛a lor de munc„ este mai mare —, dar spre stupefac˛ia mea ∫i copiii minori, p‚n„ la v‚rsta de 15 ani, sunt folosi˛i la munci brute, grele, precum animalele cump„rate din t‚rgul de vite.

    Cum este posibil a∫a ceva, oameni buni?

    Oare cum vrem s„ intr„m Ón Europa, cu sclavi cu tot?

    A∫ dori s„-l Óntreb pe ministrul administra˛iei ∫i internelor, domnul Ioan Rus, cum de este posibil ca ace∫ti minori s„ locuiasc„ Óntr-o localitate, la o anumit„ familie, pentru luni sau ani de zile, f„c‚nd munci de sclav, Ónc„lc‚ndu-se toate articolele Codului muncii, Constitu˛iei veche ∫i ale celei noi, regulile de bun-sim˛ ale omenirii Ónc„ de la Moise ∫i de acest lucru s„ ∫tie tot satul, numai tovar„∫ul mili˛ian ∫i tovar„∫ul de la

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 consiliul comunal sau tovar„∫ii de la direc˛ia muncii Ómpreun„ cu cei de la direc˛ia pentru protec˛ia copilului nu ∫tiau, p‚n„ c‚nd nu a fost semnalat un caz din localitatea Gostinu-Giurgiu.

    Œn Rom‚nia, munca la negru se pedepse∫te, angajatorul put‚nd s„ fie chiar cercetat penal, dar c‚nd este vorba de un minor care este exploatat 24 de ore din 24 de ore, asigur‚ndu-li-se Ón unele cazuri condi˛ii ca la animale, iar retribu˛ia const‚nd Ón cele mai multe cazuri Ón dou„-trei mese ∫i c‚teva sute de mii de lei la p„rin˛i.

    Faptele sunt incalificabile ∫i, de∫i presa a semnalat ∫i a oferit concret exemple de acest gen, nici p‚n„ Ón prezent nu s-au luat m„suri pentru stoparea fenomenului de sclavie din Rom‚nia, ca de exemplu la Giurgiu, Ón comuna Gostinu, dar ∫i Ón multe sate ∫i ora∫e ale ˛„rii noastre.

    V„ rog, v„ implor, domnule ministru Ioan Rus, domnule prim-ministru, domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, opri˛i acest fenomen care pe l‚ng„ faptul c„ este ilegal este ∫i un mare p„cat, ∫i fiecare zi care trece peste ace∫ti copii Ón postura de îsclavi“ Ói va afecta toat„ via˛a.

61. Victor Berc„roiu

    #152601

    ## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

    V„ voi prezenta ast„zi un eveniment cultural petrecut Ón municipiul C‚mpina Ón zilele de 7, 8 ∫i 9 noiembrie 2003, ∫i anume a cincea edi˛ie a Zilelor APLER, manifestare de Ónalt„ ˛inut„ cultural„.

    Edi˛ia din acest an a Zilelor Asocia˛iei Publica˛iilor Literare ∫i Editurilor din Rom‚nia a reunit la C‚mpina, jude˛ul Prahova, peste 80 de invita˛i, directori ∫i redactori-∫efi ai unor importante edituri ∫i reviste de cultur„ din Bucure∫ti, Cluj, Ia∫i, Constan˛a, Craiova, Arad, Oradea, Satu Mare, Piatra-Neam˛, Boto∫ani, Foc∫ani ∫i Gala˛i.

    Printre personalit„˛ile prezente s-au num„rat: academicianul Nicolae Breban, vicepre∫edinte al Uniunii Scriitorilor din Rom‚nia, omul de afaceri Ovidiu Tender, pre∫edintele Confedera˛iei patronale UGIR 1903, profesorul universitar Mircea Muthu de la Universitatea îBabe∫ Bolyai“ din Cluj, criticul literar Dan Cristea, directorul editurii îCartea Rom‚neasc„“, Dan Alexandru Condeescu, directorul editurii Muzeului Literaturii Rom‚ne ∫i al revistei îManuscriptul“ Bucure∫ti, scriitorul Ion V„dan, directorul editurii

    îDacia“, profesorul universitar Ion Ti˛oiu, directorul revistei îTomis Constan˛a“, Casian Maria Spiridon, directorul revistei îConvorbiri Literare“ Ia∫i.

    APLER a organizat sau sus˛inut de la Ónfiin˛are importante manifest„ri de interes cultural na˛ional: Festivalul na˛ional de poezie ∫i interpretare artistic„ a operei eminesciene îPorni Luceaf„rul“ Boto∫ani, Festivalul îScriitori ∫i plasticieni pentru mileniul III“ Buciumeni ∫i Mraconia, program pe termen mediu care vizeaz„ formarea unei elite culturale din r‚ndul elevilor talenta˛i Ón domeniul literaturii ∫i al artelor plastice; Festivalul Interna˛ional de Poezie ∫i Salonul Interna˛ional de Carte Oradea; Zilele revistei îConvorbiri Literare“ Ia∫i, Nop˛ile de poezie de la Curtea de Arge∫, organizate de Academia îOrient — Occident“.

    Dezbaterile din acest an au vizat, Óntr-o atmosfer„ de maxim„ responsabilitate, dou„ teme importante — industria ∫i cultura scris„ ∫i Legea privind promovarea culturii, Óntre inten˛ie ∫i realitate.

    Trebuie s„ v„ spun, stima˛i colegi, c„ sufletul acestei ac˛iuni de Ónalt„ ˛inut„ a fost pre∫edintele Ón exerci˛iu al APLER, domnul Ioan Tomescu, iar marele absent al acestei manifest„ri a fost pre∫edintele de onoare al APLER, profesor universitar dr. Romul Munteanu, c„ruia Ói urez mult„ s„n„tate, d‚nsul fiind bolnav Ón aceast„ perioad„.

62. Ion Mocioalc„

    #155073

    Suntem de mult Ón mileniul III, dar mul˛i combatan˛i — politici, desigur — au r„mas la practici de lupt„ perimate, purt‚nd r„zboi Ón sunet de tam-tam ∫i la ad„postul perdelelor de fum. Tobe, pentru a-∫i Ónd‚rji o∫tile de aderen˛i, fum mult pentru a m„ri confuzia. Sub protec˛ia fumului se urzesc mai lesne diversiunile.

    Culmea stupizeniei acestui inutil r„zboi este c„ se urm„re∫te mascarea cu cea˛„ dens„ a propriului nostru drum! Halucinant, este ca ∫i cum inamicul nostru suntem noi Ón∫ine!

    Cu privirea crunt„, agit‚ndu-i buzduganele de butaforie ∫i r‚vnind amarnic la jil˛uri voievodale, pa∫alele noastre politice — Stolojanii, B„se∫tii, Vadimii, iat„, alearg„ din urm„ Constantine∫tii ∫i al˛ii, to˛i vor s„-∫i repead„ soliile pe la Cur˛ile b„tr‚nei Europe, ca pe vremuri la Œnalta Poart„. Cu intrigi, jalbe ∫i p‚re, cu g‚ndul tulburat doar de firman domnesc, g‚tuindu-l pe cel dinaintea lor...

    Le pas„ lor de treburile fierbin˛i ale ˛„rii ∫i ale celor mul˛i?

    Vede o lume Óntreag„: Senatul S.U.A. Ónsu∫i apreciaz„ extraordinarul efort f„cut de Rom‚nia pentru redresare, Comisia European„ ne urm„re∫te ∫i ne apreciaz„ obiectiv, ca un adev„rat partener, constat„ evolu˛ia constat pozitiv„ din ultimii trei ani Ón toate capitolele monitorizate pentru integrare. Ar fi de prisos s„ le punem la Óndoial„ exigen˛a, c„ci integrarea noastr„ Ón Uniunea European„ nu este un gest de bun„voin˛„ gratuit„.

    Opozi˛ia noastr„ este singura care vede invers. Nimic nu-i bun. Scrie negru pe alb: Comisia European„ recunoa∫te eforturile exemplare Óntreprinse de Guvern ∫i de Rom‚nia Ón ultimele 12 luni, confirm„

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 c„ ˛ara este pe drumul cel bun Ón ac˛iunile pentru aderarea la Uniunea European„, dar opozi˛ia noastr„ numai c„ nu-i face mincino∫i pe cei din Comisia European„ care ne sus˛in Ón aceast„ dramatic„ Óntrecere cu timpul ∫i cu noi Ón∫ine, ba cer chiar demisii de mini∫tri, chiar a Óntregului Guvern, care, vezi Doamne, s-a dovedit incompetent...

    Jalnic„ constatare: un r„zboi al rom‚nilor contra Rom‚niei! C„ci ce alta Ónseamn„ atunci c‚nd, Ón momente cruciale pentru destinele ˛„rii Óntregi, se caut„ febril ∫i se construiesc platforme ∫i alian˛e politice doar pe criteriul a∫a-zisului îdu∫man comun“. Mai clar, îCine este du∫manul P.S.D. este prietenul nostru!“, a∫a Ón˛eleg politica domnii mari de la P.N.L. ∫i P.D. Nu o s„ ne mire — semnale sunt destule — dac„ m‚ine-poim‚ine nu le vor deveni îprieteni apropia˛i“ ∫i Vadim Tudor ∫i al˛i re∫apa˛i politicieni.

63. Corneliu Ciontu

    #162278

    V„ mul˛umesc tuturor.

    Aici se Óncheie ∫edin˛a dedicat„ declara˛iilor politice. V„ doresc o zi bun„ Ón continuare!

    Din acest moment lucr„rile sunt conduse de domnul Valer Dorneanu, pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, asistat de domnii Tudor Mohora ∫i Ladislau Borbely, secretari.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003

64. Valer Dorneanu

    #162661

    Stima˛i colegi,

    Da˛i-mi voie s„ declar deschise lucr„rile p„r˛ii a doua a ∫edin˛ei de ast„zi. Prima a fost destinat„, cum ∫ti˛i, interven˛iilor dumneavoastr„.

    Din cei 345 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 294, sunt absen˛i 51, 12 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

    Œnainte de a intra Ón dezbaterea proiectelor Ónscrise pe ordinea de zi de ast„zi, v-a∫ ruga s„-mi permite˛i s„ v„ supun aprob„rii c‚teva comisii de mediere.

    Prima prive∫te medierea la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 84/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pa∫apoartelor Ón Rom‚nia ∫i sunt propu∫i colegii no∫tri: Florin Iordache, Maria Laz„r, Alexandru f bulc„, Eugen Ple∫a, Paul Schnaider, Ion C‚rstoiu, Petre Mirciof.

    Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

    A doua comisie de mediere se refer„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 111/1999 privind reglementarea transferului unor echipamente specifice sectorului de drumuri, achizi˛ionate din Ómprumutul acordat de Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare c„tre societ„˛ile comerciale Ónfiin˛ate prin reorganizarea Regiei Autonome îAdministra˛ia Na˛ional„ a Drumurilor din Rom‚nia“. Sunt propu∫i: Ioan Bivolaru, Aurelia Vasile, Ion R„doi, Doru Dumitru Palade, Anca Daniela Boagiu, Marin Anton, Erdei Dolóczki István.

    Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

    Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 76/2003 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul pre˛urilor ∫i tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concuren˛ei. Sunt propu∫i: Ioan Bivolaru, Aurelia Vasile, Mihai F‚c„, Ioan Miclea, Doru Dumitru Palade, Marin Anton, Oana Manolescu.

    Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

    Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 75/2003 privind organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unit„˛ilor administrativ-teritoriale. Sunt propu∫i: Ion Florescu, Vasile Ciuperc„, Anton Mi˛aru, Eugen-Lucian Ple∫a, Paul ™naider, Nicolae Nan, Kovács Csaba-Tiberiu.

65. Eugen Nicolicea

    #166047

    Hot„r‚re pentru Ónfiin˛area Comisiei pentru egalitate de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i.

    Œn temeiul art. 38 ∫i 39 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 51/31 ianuarie 2001, cu modific„rile ulterioare, Camera Deputa˛ilor adopt„ prezenta hot„r‚re:

    Art. 1 — Se aprob„ Ónfiin˛area Comisiei pentru egalitate de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i, av‚nd ca domenii de activitate: eliminarea oric„ror forme de discriminare dup„ criteriul de sex ∫i Ómbun„t„˛irea condi˛iei femeii Ón societate; integrarea principiului egalit„˛ii de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i Ón ini˛iativele legislative, Ón politicile ∫i programele ce intereseaz„ at‚t femeile, c‚t ∫i b„rba˛ii; urm„rirea aplic„rii prevederilor referitoare la egalitatea de ∫anse ∫i de tratamente Óntre femei ∫i b„rba˛i din documentele interna˛ionale ratificate de Rom‚nia.

    Art. 2 — Componen˛a numeric„ ∫i nominal„ a Comisiei pentru egalitate de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i este prev„zut„ Ón anexa care face parte integrant„ din prezenta hot„r‚re.

    Aceast„ hot„r‚re a fost adoptat„ Ón ∫edin˛a din 11 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei.

    Dau citire componen˛ei numerice din anex„.

    Componen˛a numeric„ este format„ din 21 de deputa˛i, dup„ cum urmeaz„: Viorica Afr„sinei — P.S.D.; Daniela Barto∫ — P.S.D.; Dumitru Chiri˛„ — P.S.D.; Minodora Cliveti — P.S.D.; Maria Laz„r — P.S.D.; Lucia-Cornelia Lep„datu — P.S.D.; Ionel Marineci — P.S.D.; Carmen Ileana Moldovan — P.S.D.; HildegardCarola Puwak — P.S.D.; Lia-Olgu˛a Vasilescu — P.R.M.; Constan˛a Popa — P.R.M.; Angela Bogea — P.R.M.; Maria Apostolescu —P.R.M.; Cristian Valeriu Buzea — P.R.M.; Paula Maria Iv„nescu — P.D.; Anca Daniela Boagiu — P.D.; Monica Octavia Musc„ — P.N.L.; Iulia Pataki — U.D.M.R.; Böndi Gyöngyike — U.D.M.R.; Ana Florea — Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale; Amalia B„l„∫oiu — f„r„ apartenen˛„ la un grup parlamentar.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003

66. Valer Dorneanu

    #168105

    Doamna deputat Minodora Cliveti dore∫te s„ intervin„.

67. Minodora Cliveti

    #168191

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

    Stimate colege,

    Intervin pentru c„, dup„ p„rerea mea, denumirea corect„ a acestei comisii, a c„rei utilitate o constat„m cu to˛ii de mai mult„ vreme, este nu îComisia pentru egalitate de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i“, ci îComisia egalit„˛ii de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i“. Deosebirea este esen˛ial„, pentru c„, Ón situa˛ia Ón care comisia nou-Ónfiin˛at„ Ó∫i va p„stra numele care ne este propus de Comisia de regulament, atunci domeniul s„u de activitate va fi extrem de redus ∫i nu va avea de avizat ∫i de judecat dec‚t acte normative, propuneri legislative care vizeaz„ egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i.

    Or, la Consiliul Europei, ca ∫i Ón cadrul Parlamentului European, exist„ c‚te o comisie care reglementeaz„ aceste probleme ∫i care se nume∫te, la fiecare din aceste organisme, îComisia pentru egalitate de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i“. Œn rom‚ne∫te, fire∫te, s-ar repeta acest nume. Deci Ón englez„ este: îCommittee on equal opportunities for women and men“ (deci îpentru femei ∫i b„rba˛i“ ), Ón francez„: îCommission sur l’egalite des chances pour les hommes et les femmes“.

    Repet, ∫i cu aceasta Ónchei, consider c„, o dat„ ce s-a constatat necesitatea reglement„rii acestei chestiuni at‚t de spinoase a egalit„˛ii de ∫anse Ón cadrul unei comisii permanente parlamentare, atunci, pe de o parte, trebuie s„ urm„m exemplul Consiliului Europei, al Adun„rii Parlamentare ∫i al Parlamentului European, pe de alt„ parte, trebuie s„ ne acord„m posibilitatea de a analiza eventuala problem„ a egalit„˛ii de ∫anse Ón cadrul aceluia∫i sex, deci Ón diferen˛ierile care apar Óntre b„rba˛i, pe de o parte, Óntre femei, pe de alt„ parte: Óntre femei tinere ∫i mai Ón v‚rst„, femei sau b„rba˛i valizi cu persoane cu handicap ∫.a.m.d.

    Deci sfera ar putea s„ fie extrem de larg„, ∫i eu cred c„ aceasta ar fi cea mai potrivit„ modalitate de a rezolva aceast„ problem„. Mul˛umesc.

68. Valer Dorneanu

    #170163

    Mai dore∫te cineva s„ intervin„ pe tema traducerii denumirii comisiei? Domnul Nicolicea.

69. Eugen Nicolicea

    #170284

    Eu am discutat cu doamna Minodora ∫i Ón ceea ce prive∫te titulatura ∫i, mai ales, domeniile de activitate, are perfect„ dreptate, Óntr-adev„r, denumirea d‚nsei are o sfer„ mai larg„ de activitate, ceea ce nu Ónseamn„ c„ Ón denumirea adoptat„ de c„tre comisie sfera de activitate ar fi prea restr‚ns„. Dar, din motiva˛iile pe care le-am v„zut de la ini˛iatori — am rev„zut materialele —, sfera de activitate nu se refer„ la ceea ce a spus Domnia sa, ∫i anume acel cadru

    mai extins, cum ar fi egalitatea de ∫anse Óntre b„rba˛i ∫i b„rba˛i, Ón anumite cazuri.

    Œn ceea ce prive∫te punerea de acord cu Constitu˛ia Rom‚niei, Ón art. 16 alin. (3) se vorbe∫te despre îgarantarea egalit„˛ii de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i“. ™i concordan˛a comisiei se pune de acord cu acest articol din Constitu˛ie.

    Un al treilea motiv pentru care nu putem aproba, pe moment, aceast„ denumire este c„ ∫i la Senat denumirea este identic„.

    Deci r„m‚ne s„ mai studiem aceast„ problem„ ∫i, eventual, s„ modific„m data viitoare. Acesta este punctul meu de vedere.

    Mai am de f„cut un anun˛, din partea Grupului parlamentar P.R.M., la pozi˛ia 10 din anex„, Ón locul doamnei Lia-Olgu˛a Vasilescu, grupul parlamentar a desemnat-o pe doamna Ionescu Mihaela.

    Œn ceea ce prive∫te Ónceperea activit„˛ii comisiei, s-a hot„r‚t ca aceast„ comisie s„-∫i Ónceap„ activitatea Óncep‚nd cu sesiunea urm„toare.

70. Valer Dorneanu

    #171686

    Stima˛i colegi, mai exact, stimate colege,

    Ne batem acum pentru o denumire... Pune˛i-v„ de acord ∫i cu cei de la Senat.

    Bine, pofti˛i. Œns„ v„ rog s„ v„ referi˛i ∫i la principiul constitu˛ional.

71. Lucia-Cornelia Lep„datu

    #171915

    Domnule pre∫edinte,

    Stima˛i colegi,

    Nu pot s„ nu fiu de acord cu propunerea pe care a f„cut-o colega noastr„, doamna deputat Minodora Cliveti, argument‚nd chiar cu prevederile art. 16 din Constitu˛ie, la care f„cea trimitere ∫i colegul nostru, domnul Nicolicea. Aici, Ón Constitu˛ie, art. 16 prevede îegalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i pentru ocuparea unor func˛ii ∫i demnit„˛i“.

    Dar, fiind de acord noi cu denumirea acestei comisii a∫a cum a propus-o Comisia pentru regulament Ón raport, ar Ónsemna s„ reducem egalitatea de ∫anse numai la problematica de gen. Or, nu aceasta este inten˛ia, de fapt, a acestei comisii ∫i a noastr„, ∫i m„ refer aici ∫i la mine, personal, care am f„cut parte dintre ini˛iatorii acestei hot„r‚ri.

    Pe de alt„ parte, hot„r‚rea este Ón form„ de proiect, deci noi suntem cei care trebuie s„ vot„m. ™i atunci, v„ rog s„ fi˛i de acord ca propunerea doamnei Cliveti, practic, s„ fie adoptat„, ∫i comisia s„ se cheme îComisia egalit„˛ii de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i“.

    V„ mul˛umesc.

72. Valer Dorneanu

    #172978

    ## **Domnul Valer Dorneanu:**

    Nu mai dore∫te nimeni s„ intervin„.

    Œn aceste condi˛ii,

73. Vot · approved

    Dezbateri asupra proiectului de Hot„r‚re privind Ónfiin˛area Comisiei pentru egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i (Retrimis comisiei.)

    14 pentru

74. Valer Dorneanu

    #173596

    Œmpotriv„? Ca s„-l citez pe colegul nostru Marcu Tudor, îmarea majoritate Ómpotriv„“.

    A c„zut titlul propus de c„tre comisie.

    Cine este pentru titlul al doilea, propus de cele dou„ doamne deputate? Este evident, marea majoritate se pronun˛„ pentru al doilea titlu care a fost votat.

    La art. 1, urmeaz„ ca textul s„ suporte modificarea derivat„ din titlu.

    Cine este pentru art. 1, modificat Ón ceea ce prive∫te titlul comisiei?

    ## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

75. Valer Dorneanu

    #174079

    **:**

    Œng„dui˛i-mi o explica˛ie, o discu˛ie, mai bine zis!

76. Valer Dorneanu

    #174141

    Da, numai o clip„! Domnul deputat Bolca∫, liderul Grupului parlamentar P.R.M. Care vorbe∫te Ón numele doamnelor din P.R.M...

77. Augustin Lucian Bolca∫

    #174298

    ## Domnule pre∫edinte,

    Sigur c„ prin noul titlu s-a acordat o ∫ans„ ∫i pentru b„rba˛i. Le mul˛umesc pentru acest lucru, dar, Ón via˛„, fiecare b„rbat are ∫ansa pe care ∫i-o creeaz„, a∫a c„ nu e nevoie de o comisie pentru acest lucru.

    Problema este Óns„ alta, cu mult„ seriozitate ∫i respect, de data aceasta, pentru constituirea comisiei: Óns„∫i esen˛a func˛ion„rii acestei comisii depinde de titulatura care i se d„: îegalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i“ semnific„ accentul care se pune Ón dezvoltarea multilateral„ a femeilor, Ón raport, dac„ vre˛i concuren˛ial, cu prezen˛a b„rba˛ilor Ón toate ramurile vie˛ii. Egalitatea de ∫anse pentru b„rba˛i ∫i femei Ónseamn„ o echilibrare, deci numai o echilibrare, Ón care accentul s„ se pun„ pe ∫ansele pe care le au b„rba˛ii pentru a se echilibra Ón leg„tur„ cu ∫ansele ce se acord„, din toate punctele de vedere, femeilor.

    Este o schimbare de concep˛ie, nu este o titulatur„ pur ∫i simplu lingvistic„. Or, schimbarea aceasta de concep˛ie spun eu c„ nu este Ón spiritul Ón care a fost creat„ aceast„ comisie.

    De aceea, modificarea art. 1, Ón sensul titlului adoptat, care poate s„ fie numai o interpretare lingvistic„, duce la modificarea structurii func˛ionale a Óntregii comisii. Aici este pericolul Ón care ne afl„m. V„ mul˛umesc.

78. Valer Dorneanu

    #175628

    ## Stimat„ coleg„,

    Nu vreau s„ m„ pronun˛ eu pe fond, dar v„ semnalez c„ modificarea titlului propus„ de dumneavoastr„ schimb„, practic, toat„ structura hot„r‚rii, c„, Ón continuare, v„ referi˛i la toate elementele componente care justific„ Ónfiin˛area comisiei, la principiul egalit„˛ii de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i.

    Am senza˛ia c„ amendamentul dumneavoastr„ pune Ón discu˛ie Óntreg con˛inutul, ∫i eu v-a∫ sugera s„ mai cugeta˛i o dat„ Ón comisie cu privire la acest lucru.

    Vede˛i c„ principiul nu Ól mai pute˛i schimba, c„ e un principiu constitu˛ional.

    Eu v-am zis c„, dintr-un orgoliu de denumire, strica˛i Óntreg e∫afodajul. Pofti˛i!

79. Minodora Cliveti

    #176306

    ## Domnule pre∫edinte,

    Nu e vorba de orgoliu, aici este vorba de fond. Am invocat, pentru Ónceput, denumirea comisiilor de la Consiliul Europei ∫i de la Parlamentul European care au de a face cu aceast„ problem„, deci este totu∫i un argument.

    Al doilea argument este c„ — cu tot respectul pentru domnul deputat Bolca∫ — nu este vorba de o schimbare doar de denumire, este vorba despre o situa˛ie, care, dac„ va trece Ón maniera pe care am propus-o noi — ∫i, dac„ nu m„ Ón∫el, am votat deja titlul acestei comisii —, aceast„ îComisie a egalit„˛ii de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i“ include egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i, dar are ∫i o alt„ sfer„ de activitate. Deci ideea este c„ nici unul dintre domeniile pe care eu Ómi imaginez, visez c„ vor fi reglementate de aceast„ comisie nu este reglementat de o comisie, nici m„car special„, a Parlamentului.

    ™i atunci, Ón aceast„ situa˛ie, de ce s„ nu facem o comisie care s„ aib„ o sfer„ larg„ de activitate? Numele, iar„∫i, pentru domnul Bolca∫, ar fi: îegalitatea de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i“. Nu am spus îb„rba˛i“ Ónainte, de∫i poate c„ ar fi trebuit, din punct de vedere alfabetic, s„ fie pus a∫a, dar pentru c„ a∫a se Ónt‚mpl„, b„rba˛ii sunt politico∫i ∫i sunt de acord.

    Deci este vorba de îpentru femei ∫i b„rba˛i“. Aceasta include: Óntre femei ∫i b„rba˛i, dar ∫i Óntre categoriile de gen, Óntre cele dou„ sexe, Ón interiorul acestora.

    ™i mie mi se pare atunci, domnule pre∫edinte, c„ nu avem dec‚t s„ schimb„m, Ón cele trei puncte, îÓntre“ cu îpentru“ ∫i toat„ situa˛ia este clar„.

80. Valer Dorneanu

    #177894

    Domnul deputat Tudor.

81. Marcu Tudor

    #177948

    ## Domnule pre∫edinte,

    Recunosc c„ nu am fost suficient de atent atunci c‚nd am votat, pentru c„ acest cuv‚nt, îpentru“, semnific„ altceva dec‚t competi˛ia Óntre femei ∫i b„rba˛i. S„ v„ dau un exemplu: zic îegalitate de ∫anse“ pentru o echip„, Ón competi˛ia cu alt„ echip„; de aici, apare ∫i handicapul, Ói dau îegalitate de ∫anse“ pentru cel c„ruia Ói dau un handicap, ca s„ poat„ ajunge, Óntr-o competi˛ie egal„, la fini∫. Deci acest îpentru“ nu Ónseamn„ îÓntre ei“, ci îpentru una Ón competi˛ie cu alta“. C‚nd zic îÓntre ei“, zic îÓntre femei ∫i b„rba˛i“. Este corect a∫a!

    Am gre∫it, v„ rog ∫i v„ fac ∫i propunerea, poate revenim, justific‚nd ∫i etimologic, chiar prin sensul cuv‚ntului îpentru“, afirma˛ia mea. V-a∫ sugera s„ mai supunem o dat„ la vot. Eu v„ îraportez“ cinstit c„ n-am fost suficient de atent atunci la semnifica˛ia cuv‚ntului îpentru“.

    Mul˛umesc.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003

82. Valer Dorneanu

    #178920

    Pofti˛i, domnule deputat! ™i apoi, domnul Coifan.

83. Tamás Sándor

    #179002

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    A∫ vrea s„ eviden˛iez, totu∫i, dac„ Ómi permite˛i, dou„ aspecte.

    Unul, procedural. Noi, Ón Regulamentul Camerei, dup„ c‚te ∫tiu eu, am votat cuv‚ntul îpentru“: îComisia egalit„˛ii de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i“. Deci procedural, regulamentar eu cred c„ nu trebuie ∫i nu mai putem s„ revenim la acest cuv‚nt.

    Œn al doilea r‚nd, m-am consultat ∫i cu domnul profesor Cazimir, care spune c„ ∫tiin˛ific, lingvistic e corect cuv‚ntul îpentru“, Ón sintagma ∫i Ón propozi˛ia îComisia egalit„˛ii de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i“.

    Œns„, nu Ón˛eleg de ce, totodat„, unii vor s„ tergiverseze aceast„ problem„. ™ti˛i foarte bine c„ Ón ˛„rile din Uniunea European„ ∫i nu numai, ∫i Ón ˛„rile Ón curs de aderare — ca s„ v„ spun un exemplu, care, probabil, la mul˛i nu o s„ plac„, de pild„, Ón Ungaria, nu numai o comisie parlamentar„ se ocup„ de aceast„ problematic„, ci chiar un ministru delegat pe l‚ng„ Guvern — este ∫i o chestiune politic„. Chiar de aceasta nu prea Ón˛eleg de ce unii vor s„ tergiverseze, s„ retrimitem la comisii ∫.a.m.d.

    Œn consecin˛„, eu cred c„: procedural, nu e corect s„ revenim; lingvistic, e corect„ formularea care s-a dat; politic, este absolut necesar s„ d„m un vot, Ón sensul îpentru femei ∫i b„rba˛i“. ™i, la sf‚r∫it, a∫ vrea s„ v„ anun˛ c„ Grupul U.D.M.R. sus˛ine, desigur, varianta expus„ de reprezentan˛ii P.S.D., de domnii ∫i doamnele deputa˛i care au luat cuv‚ntul Ónaintea mea. V„ mul˛umesc.

84. Valer Dorneanu

    #180491

    ## Domnul Coifan.

    Œnc„ o dat„, se v„d efectele orgoliilor de îpentru“ ∫i îÓntre“... Compromitem un lucru foarte bun, din cauza aceasta!

85. Viorel-Gheorghe Coifan

    #180660

    ## **Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:**

    ## Domnule pre∫edinte,

    Stima˛i colegi,

    Discut nu numai Ón calitatea mea de parlamentar, ci ∫i de membru Ón Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei. Sus˛in ceea ce a afirmat mai Ónainte colega mea Cliveti, Ón sensul de a avea denumirea îComisia egalit„˛ii de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i“. Este ∫i traducerea, Ón limba englez„ este îon“ ∫i nu îbetween“.

    Iar, pe de alt„ parte, colegul de la U.D.M.R. a punctat foarte bine, d„m un semnal politic major Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, facem un lucru bun.

    ™i, prin urmare, ∫i Grupul parlamentar P.N.L. sus˛ine aceast„ propunere.

    ## **Domnul Marcu Tudor**

86. Viorel-Gheorghe Coifan

    #181335

    **:**

    Dac„ compar„m nuan˛ele limbii engleze cu ale limbii rom‚ne, aici sunte˛i to˛i vulnerabili!

87. Valer Dorneanu

    #181435

    Domnule deputat Tudor, solicita˛i cuv‚ntul Ón plen? Credeam c„ dori˛i s„ demonstra˛i c„ b„rba˛ii au dreptul s„ vorbeasc„ de dou„ ori Ón compara˛ie cu femeile...

    Doamna Paula Iv„nescu.

88. Paula Maria Iv„nescu

    #181652

    ## **Doamna Paula Maria Iv„nescu:**

    ## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    M„rturisesc c„ a∫ fi vrut, pe aceast„ tem„, s„ vorbim mai pu˛in, Ón˛eleg‚nd faptul c„ toat„ lumea este con∫tient„ c„ Ón aceast„ ˛ar„ este un deficit de democra˛ie, prin slaba reprezentare a femeilor Ón organismele alese sau numite, deci Ón organismele de decizie. Eu cred c„ ar trebui s„ ne debaras„m de reflexele de a c„uta virgulele ∫i prepozi˛iile ∫i s„ trecem la treab„.

    Am vrut, de fapt, ∫i ieri s„ intervin, la discutarea regulamentului, pentru c„, dac„ tot Ól modificam, trebuia s„ introducem ∫i cea de a ∫aisprezecea comisie permanent„.

    Constat, din unele sau altele dintre lu„rile la cuv‚nt, c„, de fapt, face˛i un hat‚r pentru Consiliul Europei, dar s„ nu dea Dumnezeu s„ se trezeasc„ femeile din ˛ara asta, c„ foarte pu˛ini dintre dumneavoastr„ o s„ mai pute˛i spune îpentru“, îÓntre“, care e mai bun ∫i care e mai pu˛in bun!

89. Valer Dorneanu

    #182589

    ## Stimat„ coleg„,

    E foarte frumos ce spune˛i dumneavoastr„, dar v„ semnalez urm„torul lucru: a˛i vrut un titlu mai generic, care s„ cuprind„ mai mult — îegalitatea pentru femei ∫i b„rba˛i“, Ón tot cuprinsul textului, Óns„, Ól restr‚nge˛i din nou la îegalitatea Óntre femei ∫i b„rba˛i“. De ce nu sesiza˛i acest aspect contradictoriu? Hot„r‚˛i-v„ cum vre˛i s„-l face˛i!

    Domnul deputat Bolca∫.

90. Augustin Lucian Bolca∫

    #183015

    ## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**

    Distinsa noastr„ coleg„ — ∫i promit c„ nu o s„ m„ mai amestec Ón dispute feminine, pentru c„ acum am sesizat pericolul — a terminat cu urarea îS„ ne fereasc„ Dumnezeu dac„ Ón ˛ara asta se va Ónt‚mpla etc.“ A∫ dori o Óntrebare direct„ ∫i provoc o replic„: este o promisiune sau o amenin˛are?

    V„ mul˛umesc.

    ## **Doamna Paula Maria Iv„nescu**

91. Augustin Lucian Bolca∫

    #183408

    **:**

    ## O promisiune.

    ## **Domnu Augustin Lucian Bolca∫**

92. Augustin Lucian Bolca∫

    #183482

    **:**

    Accept promisiunile!

93. Valer Dorneanu

    #183512

    Domnul pre∫edinte Nicolicea.

94. Eugen Nicolicea

    #183573

    Prin noul titlu s-ar putea s„ se numeasc„ ∫i altfel: îComisia pentru egalitate de ∫anse Óntre cet„˛eni“, deci, nu mai v„d motivul pentru care ai mai preciza îfemei ∫i b„rba˛i“.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 Vreau s„ v„ spun o singur„ chestiune, c„ am Óncercat s„ facem ceva Ón favoarea femeilor. Œncerc‚nd s„ m„rim domeniul de activitate, scopul principal s-a pierdut.

    Œn ceea ce prive∫te corelarea cu comisia de la Uniunea European„, Ól anun˛ pe domnul Coifan c„ dac„ îbetween“ Ónseamn„ îÓntre“, îon“ Ónseamn„ îpe“ ∫i nu îpentru“. Iar traducerile acestor titulaturi nu se fac îmot-a-mot“, pentru c„, atunci, a∫ fi avut îComisia pe egalitate de ∫anse“.

    Ceea ce dorim s„ facem, o corelare Óntre aceast„ comisie ∫i comisia de la Consiliul Europei, se va face Ón felul urm„tor: s„ compar„m con˛inutul ∫i obiectul de activitate Óntre cele dou„ comisii, Óntre ceea ce vrem s„ facem noi ∫i ceea ce exist„. Pentru c„ acesta este important, nu o titulatur„, care poate s„ fie eronat„, din cauza unei traduceri, ∫i Ón limba rom‚n„ s„ schimbe Ón totalitate sensul acestei comisii.

    Prin urmare, eu v„ propun s„ retrimitem acest proiect la comisie, iar la comisie s„ compar„m con˛inutul ∫i obiectul de activitate al celor dou„ comisii, ceea ce este foarte important s„ fie corelat.

95. Valer Dorneanu

    #184921

    ## Stima˛i colegi,

    Haide˛i s„ nu mai lungim! Oricum, comisia aceasta intr„ Ón func˛iune la Ónceputul sesiunii urm„toare, de ce s„ nu ias„ o hot„r‚re corect„? Nu mai vre˛i s„ mai analiz„m o dat„, a∫a cum s-a propus Ón comisie, ∫i data viitoare... Ocup„m toat„ ∫edin˛a de ast„zi cu acest lucru!

    Pofti˛i, doamn„ Afr„sinei!

96. Viorica Afr„sinei

    #185275

    Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    Mul˛umesc ∫i domnului pre∫edinte al Comisiei de regulament.

    Ini˛iatorii, ∫i nu numai, mul˛i dintre colegii ∫i colegele noastre care au promovat aceast„ ini˛iativ„, care au a∫teptat ca acest lucru s„ se Ónt‚mple Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, am a∫teptat cam de mult ca ea s„ fie trecut„ pe ordinea de zi.

    Desigur, retrimiterea la comisie poate c„ Óntr-un fel ar reanaliza titlul asupra c„ruia noi ne-am dat un vot, pe de alt„ parte con˛inutul proiectului de hot„r‚re.

    Totu∫i, insist, domnule pre∫edinte. Œmi pare foarte r„u c„ doar orgoliile au st‚rnit at‚tea dezbateri, c‚nd p‚n„ Ón momentul de fa˛„ puteam deja s„ fi dat un vot final pe aceast„ hot„r‚re a plenului ∫i am fi avut comisia.

    Desigur, va urma o modificare de regulament, care va prevedea modificarea tuturor comisiilor dup„ modelul comisiilor Parlamentului European.

    A∫adar, cred mai degrab„ c„ intrarea Ón vigoare a acestei hot„r‚ri ∫i Ónceperea activit„˛ii la aceast„ comisie ar fi fost un semnal mult mai important dec‚t o denumire sau alta, care, iat„, descoperim din dezbateri c„ schimb„ foarte mult con˛inutul.

    Sunt de acord cu retrimiterea la comisie, Ón condi˛iile Ón care comisia va lucra m‚ine, c‚nd este zi dedicat„ activit„˛ii Ón comisii, pentru ca joi s„ o repunem pe ordinea de zi, domnule pre∫edinte, astfel

    Ónc‚t tergiversarea s„ nu fie nici cu inten˛ie ∫i nici am‚nat„ îsine die“.

    V„ mul˛umesc frumos.

97. Valer Dorneanu

    #186733

    ## **Domnul Valer Dorneanu:**

    Cred c„ este propunerea cea mai bun„.

    ## **Domnul Marcu Tudor**

98. Valer Dorneanu

    #186842

    **:**

    Eu am f„cut o propunere.

99. Valer Dorneanu

    #186876

    S-a f„cut o propunere, stimate coleg. Pofti˛i!

100. Tamás Sándor

     #186955

     ## **Domnul Tamás Sándor:**

     ## V„ mul˛umesc.

     Dac„ Ómi permite˛i mie, ungur, s„ spun c„ rom‚nul este renumit prin a face o comisie dac„ nu vrea s„ rezolve o problem„ sau o retrimitere la comisie dac„ nu vrea s„ rezolve o problem„.

     Totu∫i, l„s‚nd gluma la o parte, eu cred c„ nici procedural nu este bine, doamn„ vicelider.

     ## **Doamna Viorica Afr„sinei**

101. Tamás Sándor

     #187326

     **:**

     Se poate!

102. Tamás Sándor

     #187345

     ## **Domnul Tamás Sándor:**

     ™tiu c„ se poate, dar nu este bine.

     ## **Doamna Viorica Afr„sinei**

103. Tamás Sándor

     #187456

     **:**

     Procedural, se poate trimite la comisie. V„ rog s„ nu m„ contrazice˛i de la tribun„.

104. Valer Dorneanu

     #187550

     V„ atrag aten˛ia tuturor s„ nu mai interveni˛i din banc„.

     Cine dore∫te s„ ia cuv‚ntul, s„ vin„. Inclusiv domnul Ha∫otti, domnul Boc.

105. Tamás Sándor

     #187716

     ## **Domnul Tamás Sándor:**

     Revin. Am spus c„, procedural, nu este bine. ™tiu c„ se poate, dar totu∫i nu este bine. Nu mai vorbim de faptul c„ am votat deja ∫i titlul hot„r‚rii Ón care figureaz„. Deci eu nu Ón˛eleg de ce ar trebui s„ revenim.

     Nu mai spun de faptul c„ suntem Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, am luat cuv‚ntul pro ∫i contra, ∫i eu cred c„ suntem capabili s„ decidem ∫i prin vot, dac„ este nevoie.

     ## **Domnul Marcu Tudor**

106. Tamás Sándor

     #188167

     **:**

     Procedur„!

107. Valer Dorneanu

     #188187

     Domnul deputat Boc.

108. Tamás Sándor

     #188239

     Deci eu sus˛in varianta de a continua dezbaterile, dac„ mai trebuie, ∫i, totu∫i, eu a∫ crede c„ ar trebui s„ supune˛i la vot aceste dou„ variante, pentru c„ sunt dou„, ∫i dup„ aceea s„ mergem mai departe. V„ mul˛umesc.

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003

109. Valer Dorneanu

     #188559

     ## **Domnul Valer Dorneanu:**

     Dup„ cum prea bine ∫ti˛i, prima dat„ trebuie s„

110. Vot · Amânat

     Dezbateri asupra proiectului de Hot„r‚re privind Ónfiin˛area Comisiei pentru egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i (Retrimis comisiei.)

111. Marcu Tudor

     #188678

     ## **Domnul Marcu Tudor:**

     Domnule pre∫edinte,

     Au fost f„cute dou„ propuneri. Am‚ndou„ sunt Ón ideea de a ie∫i bine ceea ce a rezultat din munca celor din comisie, c‚t ∫i ce vom munci ∫i noi Ón continuare.

     R„spunsul pentru domnul deputat, colegul nostru, este: Ón orice moment se poate trimite la comisie. Unde este problema de procedur„, cum spune d‚nsul?!

     Problema de Ón˛elegere dintre noi este una; problema de procedur„, pe care a invocat-o d‚nsul, nu este acela∫i lucru, este nereal„.

     Orice faz„ a discu˛iei unui proiect poate constitui un moment Ón care s„ se retrimit„ la comisie, dac„ se voteaz„ ca atare.

     S-au f„cut dou„ propuneri, ∫i eu Ónclin pentru propunerea doamnei Afr„sinei ∫i renun˛ la a mea, de a se reveni la vot acum.

     ## **Doamna Viorica Afr„sinei**

112. Marcu Tudor

     #189468

     **:**

     Condi˛ia este ca joi s„ fie pus„ pe ordinea de zi.

113. Marcu Tudor

     #189528

     Da, a∫a cum spune Domnia sa, termenul de a fi pus la vot este joi. Ideea este bun„. Nu vrem s„ brutaliz„m nimic. S-a muncit! Cine dintre noi vrea altceva?! Se politizeaz„ un lucru care din partea tuturor se dore∫te a fi bine f„cut.

     V„ mul˛umesc.

     salarizare ∫i durata zilei de munc„. Deci probabil c„ formula ini˛ial„ propus„ de c„tre comisie este cea, dup„ p„rerea mea, apropiat„ de realitatea Cartei Europene a Drepturilor Cet„˛enilor.

     V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

114. Valer Dorneanu

     #190031

     ™i eu v„ mul˛umesc.

     Poate ar„ta˛i ∫i presei miniatura pe care ne-a˛i prezentat-o nou„.

     Œncurajat de domnul Boc ∫i de colegii mei Nicolicea ∫i Afr„sinei, Ómi exercit deci atribu˛ia prev„zut„ Ón noul regulament de a v„ propune restituirea la comisie, cu prevederea termenului fix: exact joi comisia s„ ne prezinte un raport suplimentar.

     Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

     - Dac„ sunt voturi Ómpotriv„. 5 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri?

     - Cu marea majoritate pentru, s-a trimis hot„r‚rea la

     - comisie.

     Urmeaz„ raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 54/2003.

     - V„ rog s„ parcurge˛i raportul comisiei de mediere. Raportul con˛ine patru puncte.

     La primul punct, comisia ne sugereaz„ textul Senatului, Ón unanimitate. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt.

     Votat textul Senatului Ón unanimitate.

     La punctul.2, tot textul Senatului. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     Votat Ón unanimitate.

     - La punctul 3, varianta Senatului. Dac„ ave˛i

     - obiec˛iuni?

     - Votat Ón unanimitate.

115. Valer Dorneanu

     #191093

     Domnul deputat Boc, pe care l-am anun˛at deja, dup„ care voi supune votului propunerea combinat„, a domnului pre∫edinte Nicolicea ∫i a doamnei Afr„sinei.

116. Emil Boc

     #191279

     ## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Noi v„ rug„m s„ face˛i uz de prerogativa pe care tocmai ieri v-am dat-o prin regulamentul adoptat, de la art. 89, care ofer„ pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor posibilitatea ca Ón urma dezbaterilor din plen asupra unui proiect de lege sau asupra unei propuneri legislative unde exist„ controverse s„ supun„ votului plenului retrimiterea la comisie a acelui proiect, ∫i, evident, votul plenului s„ r„m‚n„ suveran. Deci ∫i noi solicit„m o aplicare a prevederilor regulamentare.

     Œn al doilea r‚nd, chiar dac„ este Ón miniatur„, v„ ar„t cartea aceasta frumoas„ pe care o am aici — îMy fundamental rights“, Carta de la Parlamentul European, Carta fundamental„ a Drepturilor Cet„˛enilor din Uniunea European„.

     Apropo de disputa care a fost aici, nu ∫tiu cui s„ dau dreptate, pentru c„ nu am participat la Óntreaga dezbatere, dar la art. 23 se spune: îEquality between men and women“. îBetween“ Ónseamn„ îÓntre“. Este vorba de egalitatea Óntre femei ∫i b„rba˛i, care trebuie s„ fie asigurat„ Ón toate domeniile, inclusiv angajare,

     La punctul 4, tot varianta Senatului.

     - Domnul Avramescu. Pofti˛i!

117. Constantin Gheorghe Avramescu

     #192437

     Œn˛eleg buna inten˛ie a celor care au pus la Ónceput fraza îAutoriza˛iile eliberate sunt nule de drept, conform prezentei ordonan˛e“ pentru c„ probabil c„ s-au f„cut abuzuri Ón aceast„ privin˛„, dar Óntreb, ∫i m-ar interesa un punct de vedere al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, dac„ o asemenea fraz„ cu efecte retroactive poate figura Óntr-un text de lege. Deci este o Óntrebare pentru Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

118. Valer Dorneanu

     #192931

     Dore∫te cineva din Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s„ intervin„?

     Domnul deputat Ianculescu. Probabil c„ a˛i f„cut parte din comisia de mediere.

119. Marian Ianculescu

     #193121

     Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

     Nu este vorba de retroactivitate. Legea func˛ioneaz„ din momentul Ón care intr„ Ón func˛iune. Deci Ón ea nu se prevede retroactivitate. De fapt este anticonstitu˛ional„ retroactivitatea.

     34 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003

120. Valer Dorneanu

     #193455

     Domnul deputat Boc.

121. Emil Boc

     #193507

     ## Domnule pre∫edinte,

     Dup„ o interpretare juridic„ corect„, Ón opinia noastr„ aici nu poate fi avut Ón vedere principiul retroactivit„˛ii, Óntruc‚t, potrivit procedurii legislative, ordonan˛a se aprob„ prin legea de aprobare a ordonan˛ei, iar efectele se produc de la data intr„rii Ón vigoare a legii de aprobare a ordonan˛ei. Deci nu avem efecte pentru trecut.

     Dup„ intrarea Ón vigoare a legii de aprobare a ordonan˛ei pe care o discut„m se poate pune Ón discu˛ie aplicarea acestor consecin˛e, ∫i nu pentru trecut.

     Retroactivitatea ar Ónsemna ca aceast„ lege s„ se aplice pentru trecut, or, ea nu se aplic„ astfel, ci, de la data intr„rii Ón vigoare, acele autoriza˛ii care nu Óndeplinesc condi˛iile legii, evident, vor fi apreciate ca fiind nule de drept, deci nu produc efecte retroactive.

122. Valer Dorneanu

     #194330

     V-a∫ ruga s„ explica˛i ∫i faptul c„ orice autoriza˛ie, orice act ilegal este supus anul„rii de drept.

123. Emil Boc

     #194464

     Este un principiu fundamental.

124. Valer Dorneanu

     #194521

     ## **Domnul Valer Dorneanu:**

     V„ mai p„stra˛i vreo obiec˛ie, domnule deputat Avramescu?

     **Domnul Constantin Gheorghe Avramescu**

125. Valer Dorneanu

     #194664

     **:**

     Nu.

126. Valer Dorneanu

     #194677

     Nefiind obiec˛ii, textul Senatului a fost adoptat Ón unanimitate.

     Vom supune la sf‚r∫itul zilei de ast„zi raportul votului dumneavoastr„ final.

     Urmeaz„ raportul comisiei de mediere cu privire la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 129/2002.

     La primul punct, comisia propune, Ón unanimitate, textul Senatului. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt obiec˛iuni.

     Votat Ón unanimitate.

     - Punctul 2, tot textul Senatului. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

     - Punctul 3, textul Senatului. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

     - Punctul 4, textul Senatului. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

     - Punctul 5, tot varianta Senatului. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

     - Punctul 6. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

     - Punctul 7. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

     - Punctele 8 ∫i 9. Nu sunt obiec˛iuni la nici unul. Votate Ón unanimitate.

     Punctul 10. Nu sunt obiec˛iuni.

     Votat Ón unanimitate. Punctul 11. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Punctele 12 ∫i 13. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate. Punctul 14. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Punctul 15. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

     La punctul 16, comisia propune text comun. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     Votat textul comun Ón unanimitate.

     Am omis s„ precizez faptul c„ la alin. 2 de la

     punctul 16 se propune de c„tre comisie textul

     Senatului. Urm„ri˛i-l la pagina 17. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

     - Punctul 17. Dac„ sunt obiec˛iuni la textul Senatului?

     - Nu sunt.

     Votat Ón unanimitate.

     La punctul 18, ultimul, comisia ne propune tot varianta Senatului. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt.

     Votat Ón unanimitate.

     Vom supune votului final, Ón cursul zilei de ast„zi, ∫i acest raport.

     La punctul 6 este proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Georgiei privind protec˛ia informa˛iilor militare clasificate schimbate, semnat la Bucure∫ti la 22 iulie 2002.

127. Valer Dorneanu

     #197802

     Domnul deputat Tudor, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

128. Marcu Tudor

     #197950

     Mai Ónt‚i, o procedur„, domnule pre∫edinte, dac„ Ómi da˛i voie.

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 Pentru c„ aceast„ Ón˛elegere are 19 articole, v-a∫ propune s„ acorda˛i pentru discu˛ie 5 minute.

129. Valer Dorneanu

     #198212

     Dar nu suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

130. Marcu Tudor

     #198283

     Este obi∫nuit„, da, v„ mul˛umesc.

     Raport asupra proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Georgiei privind protec˛ia informa˛iilor militare clasificate schimbate, semnat la Bucure∫ti la 22 iulie 2003.

     Procedura este obi∫nuit„.

     Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu anumite observa˛ii ∫i propuneri de care comisia noastr„ a ˛inut cont.

     Comisia pentru tehnologia informa˛iei ∫i comunica˛iilor, de asemenea, a avizat favorabil prezentul proiect.

     Scopul acordului este acela de a crea un cadru juridic necesar pentru protejarea informa˛iilor clasificate ce vor fi schimbate Óntre p„r˛i ∫i va contribui la l„rgirea ariei de cooperare Ón domenii ce presupun utilizarea informa˛iilor militare clasificate.

     A∫a dup„ cum spuneam, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

     La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 26 de membri, ∫i votul a fost Ón unanimitate.

     Proiectul de lege a fost adoptat ∫i de c„tre Senat Ón data de 23 octombrie 2003.

     Œn urma dezbaterii Ón ∫edin˛a din 4 noiembrie 2003, comisia a hot„r‚t s„ supun„ acest proiect de lege plenului Camerei Deputa˛ilor, spre dezbatere ∫i adoptare, Ón forma adoptat„ de Senat.

     V„ mul˛umesc.

131. Valer Dorneanu

     #199532

     Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale. Nu.

     Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

     Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛ia de ratificare a acordului, acord pe care Ól ave˛i anexat. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt.

     Votat Ón unanimitate.

     Vom supune proiectul de lege votului final la sf‚r∫itul acestei ∫edin˛e.

     Punctul 7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Africa de Sud privind cooperarea Ón domeniul ap„r„rii, semnat la Pretoria la 7 mai 2003.

     Domnule ministru Encu˛escu, v„ rog s„ Ól prezenta˛i.

132. Sorin Aurel Encu˛escu

     #200253

     ## Domnule pre∫edinte,

     Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

     Acordul corespunde realit„˛ilor interna˛ionale ∫i intereselor actuale ale Rom‚niei, l„rge∫te aria de cooperare Óntre cele dou„ p„r˛i Ón domenii cum ar fi:

     instruc˛ia, informa˛ii, medicin„, logistic„, misiuni Ón sprijinul p„cii.

     Documentul este Ón concordan˛„ cu principiile dreptului interna˛ional ∫i cu legisla˛ia intern„ a fiec„rui stat ∫i cuprinde dispozi˛ii referitoare la modalit„˛ile de cooperare, protec˛ia informa˛iilor clasificate, Ónfiin˛area Comisiei de ap„rare rom‚no-sud african„, solu˛ionarea divergen˛elor ∫i prevederi finale.

     Av‚nd Ón vedere considerentele expuse mai sus, v„ adres„m rug„mintea de a acorda votul dumneavoastr„ favorabil acestui proiect de lege.

     V„ mul˛umesc.

133. Valer Dorneanu

     #201045

     Domnule deputat Tudor, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

134. Marcu Tudor

     #201194

     V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Raport asupra proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Africa de Sud privind cooperarea Ón domeniul ap„r„rii, semnat la Pretoria la 7 mai 2003.

     Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ obi∫nuit„, cu acest proiect de lege.

     Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu anumite observa˛ii ∫i propuneri de care, de asemenea, am ˛inut cont.

     Proiectul urm„re∫te, prin ratificarea memorandumului, stabilirea cadrului legal pentru cooperarea militar„ dintre Rom‚nia ∫i Republica Africa de Sud.

     Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

     Din totalul de 26 de membri, Ón ∫edin˛a la care s-a dezb„tut ∫i proiectul anterior, proiectul a fost avizat favorabil cu unanimitate de voturi.

     Proiectul a fost adoptat ∫i de c„tre Senat Ón ∫edin˛a din 23 octombrie 2003.

     Œn urma dezbaterii, Ón ∫edin˛a din 4 noiembrie 2003, comisia a hot„r‚t s„ supun„ acest proiect de lege plenului Camerei Deputa˛ilor, spre dezbatere ∫i adoptare, Ón forma adoptat„ de Senat.

     V„ mul˛umesc.

135. Valer Dorneanu

     #202406

     ™i eu v„ mul˛umesc.

     Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale?

     Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

     La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

     Votat Ón unanimitate.

     Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛ia de ratificare a memorandumului de Ón˛elegere, memorandum pe care Ól ave˛i anexat. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt.

     Votat Ón unanimitate.

     Vom supune la sf‚r∫itul acestei zile proiectul votului final.

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 Punctul 8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 541/2002 privind economisirea ∫i creditarea Ón sistem colectiv pentru domeniul locativ.

     Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

     Domnule vicepre∫edinte Grigora∫, v„ rog s„ prezenta˛i timpii propu∫i de Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

136. Neculai Grigora∫

     #203345

     Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

     Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 541/2002 privind economisirea ∫i creditarea Ón sistem colectiv pentru domeniul locativ, a Óntocmit raport favorabil ∫i propune dezbaterea ∫i adoptarea, Ón forma prezentat„ de Guvern.

     Propunem timp total de dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare interven˛ie.

     V„ mul˛umesc.

137. Valer Dorneanu

     #203872

     Dac„ sunte˛i de acord cu aceste propuneri? Sunt voturi Ómpotriv„?

     Ab˛ineri?

     Œn unanimitate, s-au adoptat timpii de dezbatere. Dac„ sunt interven˛ii prealabile? Nu sunt.

     La titlul proiectului de lege privind aprobarea ordonan˛ei dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

     Votat Ón unanimitate.

     Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛ia de aprobare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2003. Nu sunt obiec˛iuni.

     Votat Ón unanimitate.

     Titlul ordonan˛ei de urgen˛„.

     Votat Ón unanimitate.

     Articolul unic, preambulul ∫i punctul 1 din acest articol. Nu sunt obiec˛iuni.

     - Votate Ón unanimitate.

     Punctul 2.

     Votat Ón unanimitate.

     Punctul 3.

     Votat Ón unanimitate.

     Vom supune proiectul de lege votului final la sf‚r∫itul acestei zile.

     La punctul 9 este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 106/2003.

     Procedur„ de urgen˛„.

     Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ne va propune, prin domnul vicepre∫edinte Grigora∫, timpii de dezbatere.

138. Neculai Grigora∫

     #204883

     V„ propunem pentru dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 106/2003 pentru completarea art. 41 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achizi˛iile

     publice timp total de dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare interven˛ie.

     V„ mul˛umesc.

139. Valer Dorneanu

     #205224

     ## **Domnul Valer Dorneanu:**

     Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ repartizare a timpilor de dezbatere? V„ mul˛umesc.

     Voturi Ómpotriv„?

     Ab˛ineri? Unanimitate.

     Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     ## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

140. Valer Dorneanu

     #205517

     **:**

     Dezbatere obi∫nuit„.

141. Valer Dorneanu

     #205547

     Nu am Ón˛eles, domnule deputat. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Pofti˛i!

142. Augustin Lucian Bolca∫

     #205652

     Suntem Ón procedur„ de urgen˛„, ∫i eu v„ cer Óng„duin˛a, conform cutumei, ca la titlu s„ facem o simpl„ apreciere de un minut Ón leg„tur„ cu con˛inutul legii.

143. Valer Dorneanu

     #205851

     V„ rog.

144. Augustin Lucian Bolca∫

     #205891

     Problema pe care o ridic„ legea este Óntr-adev„r interesant„ Ón ceea ce prive∫te stabilirea pre˛urilor contractuale la achizi˛iile publice, ∫i subliniez îla achizi˛iile publice“.

     Este vorba de exceptarea de la precizarea unui pre˛ ferm pe o perioad„ de timp a unor produse fungibile. Este interesant„, ∫i mi-a∫ permite s„ spun controversat„, dar nu face obiectul acestor dezbateri. Dar v„ rog s„ constata˛i c„, Ón litera Constitu˛iei Ón vigoare la data la care s-a emis aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, ∫i Ón litera ∫i spiritul modific„rilor existente, nu se impune nici o urgen˛„ Ón cadrul unei asemenea modific„ri.

     A fost vorba de o lege prost croit„ de la Ónceput, ale c„rei caren˛e se dovedesc pe parcurs, iar reglementarea ei nu se face prin Ónghi˛irea unor ordonan˛e de urgen˛„.

     De aceea, ne pronun˛„m Ómpotriva acestei legi de adoptare, nu pentru con˛inutul ei, ci pentru modul Ón care se Óncearc„ s„ se impun„ Parlamentului o inactivitate legislativ„.

     V„ mul˛umesc.

145. Valer Dorneanu

     #206906

     ## Stimate coleg,

     A∫ vrea s„ v„ reamintesc: Constitu˛ia a intrat Ón vigoare Óncep‚nd cu data public„rii hot„r‚rii Cur˛ii Constitu˛ionale, care se plaseaz„ pe 29 octombrie. Deci ordonan˛a este dat„ Ónainte.

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003

146. Augustin Lucian Bolca∫

     #207216

     S„ nu fie o confuzie.

     Am spus exact, ∫i stenograma poate reproduce: Ón spiritul textului constitu˛ional sub imperiul c„ruia s-a dat aceast„ ordonan˛„ ∫i Ón litera ∫i spiritul Constitu˛iei Ón aplicare. Deci m-am referit la Constitu˛ia anterioar„. Nu este nici o confuzie aici.

     - V„ mul˛umesc.

147. Valer Dorneanu

     #207550

     La titlul ordonan˛ei de urgen˛„ dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu sunt obiec˛iuni.

     - Votat Ón unanimitate.

     - Dispozi˛ia articolului unic, de aprobare a ordonan˛ei

     - de urgen˛„. Nu sunt obiec˛iuni.

     - Votat Ón unanimitate.

     - Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

     - Preambulul articolului unic. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

     - Textul supus modific„rii, al alin. 6. Nu sunt

     - obiec˛iuni.

     - Votat Ón unanimitate.

     - Vom supune proiectul de lege votului final la

     - sf‚r∫itul acestei zile.

     - La punctul 10 este proiectul de Lege privind apro-

     - barea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/2003.

     - Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

     Din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, domnule deputat Timi∫, v„ rog s„ propune˛i timpii de dezbatere.

148. Ioan Timi∫

     #208412

     V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Pentru proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/2003 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i v„ propune un timp total de 5 minute, cu un minut pentru fiecare interven˛ie.

149. Valer Dorneanu

     #208796

     ## **Domnul Valer Dorneanu:**

     Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ propunere? Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dac„ sunt interven˛ii prealabile?

     ## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

150. Valer Dorneanu

     #209048

     **:**

     Da, una singur„.

151. Valer Dorneanu

     #209074

     Domnul deputat Bolca∫.

152. Augustin Lucian Bolca∫

     #209129

     Consider c„, din punct de vedere strict formal ∫i strict juridic, aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ creeaz„ un mic monstru. Repet, creeaz„ un mic monstru din punct de vedere formal-juridic pentru c„, Óncerc‚nd s„

     antameze textele Constitu˛iei care nu erau Ón vigoare la data emiterii sale, creeaz„ o structur„ a c„rei func˛ionalitate este pus„ Ón pericol.

     S-ar p„rea c„ cele dou„ articole sunt simple. Primul articol consoneaz„ cu textul Constitu˛iei ce a intrat acum Ón vigoare, dup„ emiterea acestei ordonan˛e, Ón sensul c„ parchetele trebuie s„ se organizeze pe l‚ng„ instan˛ele judec„tore∫ti, ∫i atunci Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie este organizat pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justi˛ie.

     Al doilea articol este ∫i mai simplu: se Ónl„tur„ no˛iunea de ordonan˛e de arestare preventiv„, pentru c„ mandatul Ól va da numai judec„torul.

     Al doilea este absolut inutil pentru c„, evident, nu se va mai aplica acest lucru ∫i se poate realiza prin restructurarea Óntregului act normativ privind organizarea ∫i func˛ionarea. Dar primul este Óngrozitor de complex ∫i inutil. Œn primul r‚nd, nu se realizeaz„ o consonan˛„ cu noua Constitu˛ie, pentru c„ Ón modific„rile noii Constitu˛ii nu mai exist„ Curtea Suprem„ de Justi˛ie. Aceasta este problema. Deci cum o s„ Ónfiin˛ez acum o structur„ a parchetului pe l‚ng„ un organ de justi˛ie care se va desfiin˛a, care este Ón proces de restructurare? Nu se poate. ™i, Ón al doilea r‚nd, v-a∫ ruga s„ revede˛i dispozi˛iile art. 1, nemodificat, din legea organic„ a acestui parchet, care Ól define∫te ca o structur„ autonom„ care func˛ioneaz„ pe l‚ng„ Parchetul General, care func˛ioneaz„ pe l‚ng„ Ministerul Justi˛iei ∫i, la ora actual„, dac„ mai ad„ug„m ∫i Curtea Suprem„ de Justi˛ie, nu mai ∫tim pe l‚ng„ cine func˛ioneaz„.

     Eu v„ mul˛umesc. Consider, din acest punct de vedere, c„ nu putem vota aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i v-a∫ ruga s„ lua˛i act de obiec˛ia noastr„, chiar la titlu, Ón sensul c„ solicit„m ca legea s„ resping„ aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„. Este propunerea noastr„.

     V„ mul˛umesc.

153. Valer Dorneanu

     #211206

     Domnul deputat Timi∫, din partea Comisiei juridice.

154. Ioan Timi∫

     #211290

     Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Chiar dac„ domnul Lucian Bolca∫ are dreptate Ón ceea ce prive∫te data emiterii ordonan˛ei de urgen˛„, cu acest aspect suntem de acord c„ Guvernul a dorit s„ pun„ de acord prevederile unei alte ordonan˛e de urgen˛„ cu textul Constitu˛iei, Ónainte ca aceast„ Constitu˛ie s„ fie valid„ ∫i s„ fie Ón vigoare. Acesta nu-i nici un r„u.

     Œn leg„tur„ cu con˛inutul observa˛iilor Domniei sale, trebuie s„ v„ spun c„ era absolut necesar s„ facem acest lucru, pentru c„, prin Constitu˛ie, se reglementeaz„ la nivel general, la nivel de principiu, textul constitu˛ional nu se aplic„ imediat ∫i direct asupra unor legi Ón vigoare. Este nevoie s„ intervin„, pe o cale procedural„ legislativ„, o modificare a acelui text de lege, ∫i Ón aceast„ situa˛ie ne afl„m ∫i noi aici. Era absolut necesar ca s„ prevedem c„ Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie func˛ioneaz„ pe l‚ng„ o anumit„ instan˛„ de judecat„, pentru c„, tot Ón Constitu˛ie, am prev„zut

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 c„ parchetele func˛ioneaz„ pe l‚ng„ instan˛ele de judecat„, iar arestarea se face numai de c„tre judec„tori. De aceea a trebuit s„ elimin„m din textul fostei ordonan˛e de urgen˛„ ordonan˛ele de arestare preventiv„. Nu am f„cut dec‚t s„ punem de acord textul Constitu˛iei cu Legea privind Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie.

     V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

155. Valer Dorneanu

     #212700

     ## **Domnul Valer Dorneanu:**

     Cu aceste preciz„ri,

156. Vot · approved

     Dezbateri asupra proiectului de Hot„r‚re privind Ónfiin˛area Comisiei pentru egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i (Retrimis comisiei.)

     79 pentru

157. Valer Dorneanu

     #213024

     Œmpotriv„? 18 voturi Ómpotriv„.

     Ab˛ineri? Nu sunt.

     Cu 79 voturi pentru, 18 voturi Ómpotriv„, s-a adoptat titlul proiectului de lege.

     La cuprinsul articolul unic, dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

     Votat Ón unanimitate.

     Titlul ordonan˛ei de urgen˛„.

     Nu sunt obiec˛iuni.

     Votat Ón unanimitate.

     Preambulul art. I. Nu sunt obiec˛iuni.

     Votat Ón unanimitate.

     Punctele 1 ∫i 2. Nu sunt obiec˛iuni.

     Votate Ón unanimitate.

     Art. II. Nu sunt obiec˛iuni.

     Votat Ón unanimitate.

     Vom supune proiectul de lege votului final la sf‚r∫itul acestei ∫edin˛e.

     Propunerea legislativ„ privind institu˛iile publice de spectacole se va dezbate s„pt„m‚na viitoare, cum a decis Biroul permanent ∫i Comitetul ordinii de zi.

     La punctul 12, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 65/2003 pentru modificarea Legii serviciilor publice de gospod„rie comunal„ nr. 326/2001.

     Din partea Guvernului prezint„ domnul ministru Bobi∫.

     Comisia pentru administra˛ie public„ e prezent„.

     ## **Domnul Teodor Bobi∫** _— secretar de stat Ón Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

     V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

     Prin Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice ∫i de gospod„rie comunal„, s-a Ónfiin˛at Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospod„rie Comunal„.

     Printre atribu˛iile acestei autorit„˛i de reglementare, func˛ioneaz„, Ón condi˛ii de monopol, c‚teva din serviciile publice, ∫i anume serviciile de alimentare cu ap„, serviciile de canalizare, serviciile de alimentare cu energie termic„. Av‚nd Ón vedere c„ aceast„ autoritate na˛ional„ este un organism care trebuie s„ func˛ioneze Ón condi˛iile Ón care func˛ioneaz„ ∫i Ón ˛„rile Uniunii Europene, prin prezenta ordonan˛„ de urgen˛„ i s-au

     sporit atribu˛iile, Ón sensul de a-∫i exercita competen˛ele pentru to˛i furnizorii ∫i prestatorii de servicii publice de gospod„rie comunal„, cu excep˛ia serviciilor publice de administrare Ón domeniul public ∫i privat al unit„˛ilor administrativ-teritoriale care r„m‚n pe mai departe Ón sarcina autorit„˛ilor alese.

158. Valer Dorneanu

     #215188

     Domnul vicepre∫edinte Bara.

159. Radu-Liviu Bara

     #215248

     Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Legea nr. 327/2001 a serviciilor publice de gospod„rie comunal„ prevede, la art. 23 alin. 1, Ónfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospod„rie Comunal„ care func˛ioneaz„ Ón condi˛iile de monopol natural. Ca urmare, A.N.R.S.C. are competen˛a de a elabora reglement„ri incidente Ón sfera serviciilor publice de gospod„rie comunal„, inclusiv Ón sfera serviciilor publice de salubrizare a localit„˛ilor ∫i a serviciilor de iluminat public, stabilindu-se astfel cadrul juridic unitar privind obiectivele, atribu˛iile, competen˛ele ∫i instrumentele specifice necesare desf„∫ur„rii activit„˛ii de gospod„rie comunal„. Œn consecin˛„, se consider„ necesar„ modificarea alin. 1, 2 ∫i 6 din legea sus-amintit„, potrivit prevederilor acestei ordonan˛e.

     Toate avizele existente fiind favorabile, comisia a apreciat oportunitatea adopt„rii proiectului de act normativ Ón forma prezentat„ de Senat.

     V„ mul˛umesc.

160. Valer Dorneanu

     #216253

     Mul˛umesc.

     Dac„ dore∫te cineva s„ participe la dezbateri generale? Nu.

     Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

     V„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel proiectul legii cu raportul comisiei.

     Titlul proiectului de lege. Nu sunt obiec˛iuni. Adoptat Ón unanimitate.

     Cuprinsul articolului unic care aprob„ Ordonan˛a Guvernului nr. 65. Nu sunt obiec˛iuni.

     Adoptat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei. Adoptat Ón unanimitate.

     Articolul unic. Nu sunt obiec˛iuni.

     Adoptat Ón unanimitate.

     La punctul 13, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, modificat„ ∫i completat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 49/2001 aprobat„ prin Legea nr. 338/2002.

     Comisia pentru munc„ propune respingerea acestei propuneri.

     Doamn„ pre∫edinte Smaranda Dobrescu, v„ rog s„ motiva˛i propunerea dumneavoastr„ de respingere.

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003

161. Smaranda Dobrescu

     #217264

     ## Stima˛i colegi,

     Comisia de munc„ propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, din urm„toarele motive. Œn primul r‚nd, Ón privin˛a recalcul„rii pensiilor Ón plat„, ini˛iatorii nu propun nici o formul„ de calcul a pensiei. Cea din Legea nr. 19/2000 nu poate fi aplicat„ Óntruc‚t, de-a lungul timpului, condi˛iile de vechime Ón munc„ au fost diferite. De exemplu, femeile s-au pensionat cu 20 de ani vechime, conform Legii nr. 27/1966, cu 25 de ani vechime, conform Legii nr. 3/1977 ∫i cu o vechime cuprins„ Óntre 25 ∫i 35 de ani, conform Legii nr. 19. Œn al doilea r‚nd, nu exist„ date Ón carnetele de munc„ privind sporurile cu caracter permanent, vechimea total„ Ón munc„, acestea con˛in‚nd numai date concrete pentru fix 5 ani din care se forma baza de calcul a pensiei, conform Legii nr. 3/1977. Œn al treilea r‚nd, nu exist„ posibilitatea cuantific„rii efortului financiar, av‚nd Ón vedere c„ drepturile celor dou„ categorii de pensionari au fost stabilite Ón conformitate cu acte normative care au produs efecte Ón perioade diferite, respectiv Decretul nr. 292/1959, Decretul nr. 353/1966, Legea nr. 27/1966, Legea nr. 3/1977, Legea nr. 4/1977 ∫i Legea nr. 80/1992. ™i, Ón ultimul r‚nd, cheltuielile suplimentare ocazionate de o eventual„ aplicare a prezentei propuneri legislative Ón anul 2004 doar pentru pensiile agricultorilor, av‚nd drept surs„ de finan˛are bugetul de stat, vor fi considerabile — circa 13.150 de miliarde — ∫i vor determina majorarea deficitului bugetului general consolidat, cu at‚t mai mult cu c‚t tocmai a existat o ordonan˛„ de urgen˛„ devenit„ lege prin care pensiile provenite din C.A.P.-uri au fost dublate.

162. Valer Dorneanu

     #218960

     Mul˛umesc. Ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul. Pofti˛i, domnule deputat! Unul dintre ini˛iatori.

163. Gheorghe Barbu

     #219089

     ## Domnule pre∫edinte,

     ## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

     Eu cred c„ discut„m ast„zi, poate Ón premier„ pentru Camera Deputa˛ilor, un proiect de lege care a fost sus˛inut prin semn„tur„ de peste 1.800.000 de cet„˛eni ai Rom‚niei. Avem aici o mic„ parte dintre aceste semn„turi, v„ asigur c„ ele sunt absolut reale ∫i cred c„ nu exist„ politician sau partid politic care s„ nu ia Ón seam„ o astfel de voin˛„ a cet„˛enilor, pentru c„ ea reprezint„ o problem„ deosebit de grav„ a Rom‚niei. 6.100.000 de pensionari, nu cred c„ v„ spun lucruri noi, trebuie s„ aleag„, Ón fiecare lun„, dac„-∫i pl„tesc Óntre˛inerea la locuin˛„, dac„ se Ómbrac„ sau dac„ m„n‚nc„ sau Ó∫i cump„r„ medicamente.

     Vorbim de o pensie medie, ast„zi, per total pensionari, de aproximativ 1.550.000 de lei sau de 1.800.000 de lei, atunci c‚nd vorbim de pensionari de asigur„ri sociale de stat. Cei din agricultur„, ast„zi, au 390.000 de lei pensia medie, ceea ce credem c„ este cu totul insuficient pentru a subzista, nu pentru un trai

     decent Ón Rom‚nia. Pornind de la aceste fapte ∫i de la considerentele c„ noi am considerat c„ procesul de recorelare a pensiilor nu reu∫e∫te s„ aduc„ pensiile la condi˛ia ca pentru condi˛ii de pensionare egale, indiferent de data ie∫irii la pensie, pensiile s„ fie aproximativ egale ∫i reu∫e∫te doar s„ uniformizeze ∫i s„ egalizeze pensiile spre nivelurile mici, grup‚nd pensionarii fie pe perioade de ie∫ire la pensie sau ∫i pe nivelurile pensiilor, acest lucru nu rezolv„ problema ∫i nemul˛umirea marii majorit„˛i a pensionarilor din Rom‚nia.

     Proiectul de lege pe care l-am propus prevede dou„ lucruri importante. Unul este cel al recalcul„rii tuturor pensiilor, astfel Ónc‚t principiul anun˛at anterior — la condi˛ii de pensionare egale, pensii egale, indiferent de data ie∫irii la pensie — s„ fie solu˛ionat, iar cel de-al doilea lucru se refer„ la majorarea pensiei agricultorilor, astfel Ónc‚t media pensiei pentru agricultori s„ fie de 1 milion de lei aproximativ; ea s-a materializat prin majorarea punctelor acordate prin lege pensionarilor din agricultur„, de la 0,25 la 0,6 puncte.

     Sigur, am putea Ón˛elege atitudinea Guvernului referitoare la recalculare, totu∫i, a∫ vrea s„ v„ spun c„ nu a Óncercat nimeni, Ón modul cel mai insistent ∫i serios, ca acest proces s„ aib„ loc. Chiar dac„ exist„ probleme majore, din punct de vedere tehnic, al lipsei unor date, eu cred ∫i noi credem c„ pentru solu˛ionarea acestei chestiuni, chiar dac„ e nevoie de rechemarea pensionarilor pentru a-∫i aduce unele date noi, dac„ este nevoie ca apar˛in„torii lor s„ fac„ acest demers, dac„ este nevoie ca func˛ionarii publici din sistemul de pensii s„ fac„ pentru ei acest demers, nimic nu este pu˛in pentru ca acest lucru s„ se Óndrepte. Problema major„ cred c„ r„m‚ne aceea ca dup„ ce am recalculat toate pensiile, dac„ avem resursele necesare, aceasta este o decizie politic„ major„ pe care partidul aflat la putere trebuie s-o ia.

164. Valer Dorneanu

     #223066

     Domnul Dan Bruda∫cu.

165. Dan Bruda∫cu

     #223119

     Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Este foarte adev„rat c„ orice ini˛iativ„ legislativ„ Ón aceast„ direc˛ie este bine venit„, av‚nd Ón vedere c„

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 Legea nr. 19 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale nu corespunde realit„˛ii ∫i nevoilor popula˛iei Rom‚niei. Este, de asemenea, adev„rat c„, datorit„ unei politici promovate pe picior de Guvernele anterioare, s-a ajuns ca Rom‚nia s„ fie o ˛ar„ de pensionari ∫i de asista˛i. Este, de asemenea, un alt truism s„ amintim de aceste inechit„˛i strig„toare la cer Óntre persoane din acelea∫i domenii de activitate pensionate la v‚rste diferite care beneficiaz„ de pensii ridicole, mul˛i dintre ei mult sub nivelul de baz„ al celui mai pu˛in calificat om care a lucrat Ón domeniul respectiv.

     Este Óns„ de semnalat ∫i un alt element: se apropie campania electoral„ ∫i vrem s„ ie∫im la ramp„, fiecare, cu c‚te ceva din care s„ rezulte c‚t de mult ne doare soarta celor care urmeaz„ s„ ne aleag„ sau s„ nu ne mai aleag„. Din acest punct de vedere, s-au f„cut deja compromisuri, unul dintre ele reprezent‚ndu-l aceast„ decizie a puterii de a dubla pensiile ˛„ranilor, pentru c„ se ∫tie c„ de acolo vine majoritatea voturilor.

     Acum, se mai Óncearc„ o alt„ variant„: cea pe care o propun colegii de la P.D. privind rezolvarea Ón ansamblu a acestei probleme. Evident c„ puterea se opune, pentru c„ ea nu ∫i-a f„cut, nu ∫i-a luat Ón calcul s„ mituiasc„ Óntregul electorat ∫i prin majorarea pensiilor.

     Este regretabil c„ au trecut aproape 14 ani ∫i aceast„ inechitate nu s-a solu˛ionat. De aceea poate c„ este nevoie ca, Ón spiritul legisla˛iei europene Ón materie, s„ se realizeze o lege care s„ elimine ∫i aceste inechit„˛i ∫i s„ rezolve definitiv defectuoasa Lege nr. 19/2000. Din p„cate, propunerea legislativ„ a colegilor de la P.D. este departe de rezolvarea acestui aspect.

     Mul˛umesc.

166. Valer Dorneanu

     #225077

     Domnul deputat Suditu.

167. Gheorghe Suditu

     #225132

     Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     A∫ vrea s„ sus˛in ideea comisiei de respingere, prin urm„toarele motiva˛ii. A∫a cum spunea ∫i doamna pre∫edinte, la oficiile de pensii exist„ dosare care con˛in date de maximum 5 ani. Pe l‚ng„ acest lucru, sunt unit„˛i care au fost desfiin˛ate, economia rom‚neasc„ a suferit foarte multe transform„ri, dosarele de la unit„˛ile care p„streaz„ vechimile Ón munc„, unele au fost casate, pentru c„ toat„ lumea ∫tie c„ exist„ o perioad„ de men˛inere Ón arhiv„ a documentelor. Am putea, prin acest mod, dac„ s-ar aproba aceast„ lege, s„ cre„m o discriminare absolut f„r„ nici un suport Óntre pensionarii care pot s„-∫i reconstituie vechimea ∫i cei care efectiv nu pot s„-∫i reconstituie vechimea. Din cauza aceasta solicita doamna pre∫edinte o formul„ de calcul, ca s„ fie echitate pentru toate p„r˛ile.

     V„ mul˛umesc.

168. Valer Dorneanu

     #226010

     Doamna Paula Iv„nescu ∫i apoi domnul deputat Baciu.

169. Paula Maria Iv„nescu

     #226094

     Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

     M„rturisesc c„ suf„r, cu ad‚nc„ am„r„ciune, din cauza atitudinii pe care o v„d Ón Camera Deputa˛ilor, ∫i mai ales Ón sfera partidului de guvern„m‚nt, de a trata ni∫te vie˛i, ni∫te oameni mai r„u ca pe ni∫te arhive. Faptul c„ nu Ón˛elegem c„ acei oameni au nevoi, au nevoie de medicamente, au nevoie de Ónc„lzire, au nevoie de hran„, au nevoie de stima noastr„, au nevoie ca, dup„ o via˛„ Óntreag„ de munc„ am„r‚t„ sau cum o fi fost ea, s„ fie trata˛i omene∫te. Noi ne ducem ∫i c„ut„m Ón arhive ∫i spunem c„ atunci legiuitorul care a dat Legea nr. 19, ini˛ial„, nu a ∫tiut ce a f„cut, nu a ∫tiut c„ nu are suficient„ bibliografie, nu a ∫tiut c„ Ón ˛ara aceasta exist„ oameni care au avut profesii ∫i vechimi cvasiasem„n„toare ∫i au pensii diferite. M„ Óngroze∫te faptul c„ am ajuns Ón aceast„ situa˛ie, s„ ne uit„m cu dispre˛ la b„tr‚nii no∫tri, s„ ne uit„m numai la cifre ∫i s„ nu mai vedem oamenii din spatele lor, ∫i cred c„ ar fi fost mai bine pentru un singur partid aflat la guvernare, sigur, cu o anumit„ sus˛inere din partea unui alt grup parlamentar, pentru un singur partid, s„ pun„ pu˛in„ ordine Ón ceea ce Ónseamn„ politici sociale Ón Rom‚nia.

     Œn loc s„ tot d„m venitul minim garantat, s„ d„m ajutoare de Ónc„lzire, din care mare parte ajung la pensionari, mai bine ar fi s„ organiz„m sistemul de pensii Ón a∫a fel Ónc‚t s„ aplic„m principiul: la munc„, profesie ∫i vechime egale s„ avem venituri aproximativ asem„n„toare din pensie.

     Este inadmisibil ce se Ónt‚mpl„, este o durere... vreau s„ v„ spun, aproape, c‚teodat„ de nesuportat, ∫i faptul c„ acei oameni care numai at‚t au auzit, un milion opt sute de mii au venit s„ ne roage pe noi, cei din Parlamentul Rom‚niei, s„ le d„m dreptatea pe care o merit„, este un lucru care nu ar fi trebuit s„ se Ónt‚mple Ón anul 2003.

     Eu a∫ vrea s„ reflecta˛i, s„ ne aplec„m asupra acestui proiect de lege care nici m„car nu a putut s„ fie discutat Ón comisie, a fost respins de la Ónceput, poate putem s„ Óndrept„m lucrurile m„car acum, Ón ceasul al XII-lea.

170. Valer Dorneanu

     #228213

     Domnul Baciu ∫i apoi doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu.

171. Mihai Baciu

     #228303

     ## Stima˛i colegi,

     Poate c„ unii dintre dumneavoastr„ se vor Óntreba de ce vorbesc trei la r‚nd de la P.D. pentru acest proiect de lege. Eu spun c„ ar trebui s„ vorbim to˛i, ∫i

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 nu numai de la P.D., ci ∫i mul˛i din celelalte partide, pentru c„ este un proiect de lege care Óncearc„ s„ repare o nedreptate care dureaz„ de ani ∫i ani, care afecteaz„ nu o mie, dou„ mii, trei mii de oameni, ci c‚teva milioane. Este o nedreptate strig„toare la cer, nu mai intru Ón detalii, v„ spun doar c„ am Ónt‚lnit situa˛ii Ón care, de exemplu, un colonel, fost comandant de regiment, s„ aib„ pensie mai mic„ dec‚t un subofi˛er, subordonatul s„u. Nu mai vorbesc de pensiile unor angaja˛i de m‚na a doua, a treia din institu˛ii ale statului mai mari dec‚t ale fo∫tilor directori. ™i exemplele pot continua la nesf‚r∫it.

     A∫adar, stima˛i colegi, suntem Ómpin∫i la acest microfon at‚t de spiritul de dreptate ∫i de bolile sistemului de pensii, care sunt grave, care de fapt conduc spre o adev„rat„ metastaz„ a sistemului de asigur„ri sociale Ón Rom‚nia, c‚t ∫i de cei 1 milion opt sute de mii. V„ rog s„ re˛ine˛i: 1.800.000 de oameni care au semnat pentru ini˛iativa noastr„ Ón perfect„ cuno∫tin˛„ de cauz„. Le-am spus, sigur c„ nu au citit Ón detaliu proiectul, pentru c„ el este tehnic ∫i tare m„ tem c„ foarte mul˛i din aceast„ sal„ ori nu l-au citit ori nu l-au Ón˛eles, dar vreau s„ v„ spun c„ duhul lui este clar. Sistemul de calculare a pensiilor s„ duc„ la echitatea ∫i dreptatea de care vorbeam, ∫i cre∫terea la un nivel, nu mul˛umitor, hai s„-i spunem, c‚t de c‚t rom‚nesc a pensiilor ˛„ranilor, de care mul˛i dintre dumneavoastr„ ave˛i nevoie doar Ón cazul campaniilor electorale, doar de voturi.

     Noi am depus acest proiect cu 2 ani Ónainte. A∫adar, nu din interes electoral, ci din interes pur, dac„ dori˛i, umanist ∫i legislativ pentru aceste categorii de care vorbim, a∫a Ónc‚t m„ mir„ foarte mult at‚t argumentul comisiei care a respins acest proiect, c‚t ∫i alinierea P.R.M.-ului, prin domnul Bruda∫cu, care acum vorbe∫te la telefon cu ceilal˛i probabil 3 milioane ∫i ceva de pensionari care sunt mul˛umi˛i de pensiile pr„p„dite pe care le au ∫i nu ascult„ ce spun eu acuma. A∫adar, sunt nedumerit c„ Partidul Rom‚nia Mare, de fapt, nu sunt nedumerit, s-a aliniat Ón aceast„ chestiune vital„, cu partidul de guvern„m‚nt. A∫adar, alinierea aceasta nu m„ mir„, pentru c„ atunci c‚nd este vorba de m„run˛i∫uri sar la b„taie, c‚nd este vorba de chestiuni fundamentale, iat„ c„ bat palma, se aliniaz„ cu partidul de guvern„m‚nt.

172. Valer Dorneanu

     #231790

     Doamna Smaranda Dobrescu, mai r„m‚ne˛i pu˛in, dore∫te ∫i domnul deputat Napoleon Pop.

     Domnul Napoleon Pop.

173. Napoleon Pop

     #231930

     Domnule pre∫edinte,

     Stima˛i colegi,

     Liberalii consider„ c„ este normal s„ ne preocupe soarta pensionarilor ∫i credem c„ refuzul foarte abrupt dat de colegii no∫tri parlamentari de la P.S.D., s„ se aplece mai cu aten˛ie asupra acestei probleme, este un lucru neinspirat ∫i chiar ne mir„.

     To˛i din aceast„ sal„, dincolo de doctrine, accept„m, ca indivizi ∫i ca politicieni, c„ Ón sistemul de pensii exist„ inechit„˛i care au dus la un clivaj social care ar trebui s„ preocupe pe toat„ lumea. Din p„cate, toate eforturile care s-au f„cut p‚n„ acuma se rezum„ la ni∫te corel„ri care ne duc spre egalizarea pensiilor la nivelul minim.

     Subiectul cu pensiile pentru ˛„rani cred c„ este foarte important, pentru c„ nu numai actele doveditoare trebuie s„ ne preocupe, un nivel de pensie, ci ∫i raportarea la realit„˛ile vie˛ii. Dac„ tot timpul o s„ mergem cu o g‚ndire Ón sistem birocratic ∫i nu venim cu nimic constructiv legat de aceste realit„˛i, evident c„ nu vom g„si niciodat„ solu˛ii, dar nu putem s„ spunem c„ o pensie ast„zi medie, care reprezint„ doar 70% dintr-un punct de pensie ∫i este cu 30% mai mic„ dec‚t salariul minim pe economie, raportat„ la co∫ul zilnic este o chestiune care s„ ne fericeasc„ pe to˛i.

     Eu cred c„ discu˛ia de ast„zi, pe baza unui proiect pe care noi Ól consider„m moral, ar fi trebuit m„car s„ ne duc„ spre ideea c„ trebuie s„ privim Óntregul sistem de pensii de o manier„ cu totul nou„ ∫i s„ Óncerc„m o abordare integrat„, ∫i nu numai cu repara˛ii par˛iale.

     Cred c„ noi ne aliniem acestui semnal de alarm„ ∫i asupra moralit„˛ii problemei pe care o ridic„m, pentru c„ ridic o singur„ problem„ pragmatic„, care ne preocup„ pe noi. Cum putem noi s„ facem o dezvoltare rural„ dac„ cei care locuiesc Ón acest mediu au ni∫te venituri absolut incredibil de mici, care nu pot s„ le asigure dezvoltarea. Vrem ca dezvoltarea rural„ s„ se fac„ Óntr-un stil feudal, lucru pe care Ól ∫i recunoa∫tem, pe baz„ de economie Ónchis„. Aceasta este o problem„ fundamental„. Dac„ cet„˛eanul nu are el singur, Ón primul r‚nd, o resurs„ pentru dezvoltarea local„, rural„ a comunit„˛ii, cred c„ statul nu poate s„ fac„ mult peste acest lucru.

174. Valer Dorneanu

     #234405

     Domnul deputat Dan Bruda∫cu, probabil cere un drept la replic„ Ón numele Partidului Rom‚nia Mare, ∫i apoi domnul N„stase.

175. Dan Bruda∫cu

     #234559

     Domnule pre∫edinte, sunt surprins s„ constat reac˛ia domnului Baciu, pentru c„ a m„ considera pe mine c„ m-am asociat cu P.S.D.-ul este poate una dintre glumele zilei. Œn acest sens stau dovad„ stenogramele Ón timp. Problema pe care am pus-o este legat„, Ón primul r‚nd, ∫i am subliniat-o, de ∫antajul cu care se rezolv„ aceast„ problem„ ∫i Óntotdeauna nu Ón interesul cet„˛eanului, ci Ón interesul politic al celui care promoveaz„ asemenea major„ri de pensii.

     Singura chestiune pe care am spus-o ∫i pe care o repet este c„ mi se pare perfectibil acest proiect de lege. Dac„ ar exista voin˛„ politic„ ∫i din partea P.S.D.-ului, atunci poate c„ cea mai bun„ solu˛ie ar fi retrimiterea la comisie ∫i discutarea dincolo de orice fel de considerente politice ∫i de diferen˛e politice a unei idei care intereseaz„ toate partidele politice, pentru c„, a∫a cum s-a subliniat pe bun„ dreptate de la acest microfon, nu cred c„ este moral s„ se foloseasc„ sume imense de bani cu titlu de asisten˛„ social„ pentru diverse proiecte cu iz politic ∫i electoral ∫i s„ nu se rezolve o problem„ de fond pe care o a∫teapt„ Óntreaga popula˛ie aflat„ Ón stare de pensionare, respectiv recorelarea pensiilor, pentru ob˛inerea de pensii de un nivel rezonabil ∫i care s„ asigure o b„tr‚ne˛e demn„ celor care au muncit ani de zile.

     Deci eu revin ∫i cred c„ una dintre solu˛iile constructive pe care ar trebui s„ ∫i-o Ónsu∫easc„ ∫i P.S.D.-ul ar fi retrimiterea la comisie ∫i discutarea acestui proiect pe deasupra oric„ror diferen˛e doctrinare sau politice.

     Mul˛umesc.

176. Valer Dorneanu

     #236136

     Domnul deputat N„stase,

177. Ioan Mihai N„stase

     #236192

     ## Stimate domnule pre∫edinte,

     ## Stimate colege,

     ## Stima˛i colegi,

     Avem ast„zi Ón fa˛a noastr„ spre rezolvare un imperativ al zilelor noastre. Suntem responsabili de via˛a ∫i s„n„tatea celor ce au produs bunurile acestei ˛„ri. Nici o justificare nu rezist„ solicit„rii de a solu˛iona problematica a peste o treime din popula˛ia ˛„rii.

     Nu veni˛i cu justific„ri, c„ nu sunt valabile. Suntem responsabili, trebuie s„ fim con∫tien˛i c„ suntem responsabili de via˛a ∫i s„n„tatea a peste o treime din popula˛ia ˛„rii. Este poate cea mai important„ problem„ ce se dezbate Ón Parlamentul Rom‚niei. Nu putem fi dec‚t de acord cu solu˛ionarea acestei probleme ce treneaz„ de peste 13 ani. Altfel nu ne merit„m titlul de parlamentari ai Rom‚niei dac„ nu venim Ón sprijinul a o treime din popula˛ia acestei ˛„ri. Nu Óncerca˛i s„ justifica˛i nici fonduri, nici buget, nici altceva, pentru c„ este o realitate prea crud„ a acestei ˛„ri, c‚nd oamenii ce au creat bunurile acestei ˛„ri sunt nevoi˛i s„ cer∫easc„, s„ stea Ónfometa˛i, s„ nu-∫i poat„ pl„ti minimum de datorii.

     V„ rog s„ fi˛i foarte con∫tien˛i ∫i responsabili de menirea pe care noi o avem Ón acest Parlament, de a solu˛iona problemele ˛„rii Ón primul r‚nd.

     V„ mul˛umesc.

178. Valer Dorneanu

     #237455

     Doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu.

179. Smaranda Dobrescu

     #237524

     ## Domnule pre∫edinte,

     ## Stima˛i colegi,

     Desigur, nu pot s„ nu m„ raliez la toate argumentele care vorbesc despre nivelul de trai sc„zut al pensionarilor, de dramatismul urgen˛ei care caracterizeaz„ demersul politic care trebuie s„ li se acorde, dar, Ón acela∫i timp, nu pot s„ nu spun c„ este o lips„ de respect fa˛„ de cei 1 milion opt sute de mii de pensionari, s„ le spui c„ prin acest proiect, prin recalcularea pensiilor, conform formulei din Legea nr. 19, to˛i vor avea de c‚∫tigat. Este o premis„ gre∫it„, este o inducere Ón eroare, stima˛i colegi.

     Este corect ∫i este moral s„ le spunem: Nu se poate! Dac„ pentru unii, s„ spunem, noua formul„, pentru acei care ∫i-ar putea reconstitui toat„ cariera ar fi poate avantajos, pentru al˛ii nu ar fi avantajos. Dar chiar presupun‚nd prin absurd c„ ∫i cei pensiona˛i Ón 1950 ∫i-ar putea reconstitui, de la Óntreprinderi care s-au Ónchis de mult ∫i care nu mai au arhiv„, ∫i-ar putea reconstitui Óntreaga carier„, ace∫tia care au ie∫it, s„ spunem, cu 20 de ani vechime, pu∫i pe formula Legii nr. 19, cu 30 de ani, 32, Ón momentul de fa˛„, b„rba˛ii ∫i 26—27 femeile, crede˛i c„ vor fi avantaja˛i? Nu! Foarte mul˛i, lu‚nd Ón considerare formula legii ∫i faptul c„ determinant Ón cuantumul pensiei este m„rimea contribu˛iei ∫i nimic altceva, vor fi dezavantaja˛i, stima˛i colegi.

     Noi am f„cut la oficiul de pensii, Ón anul 2000, calcule serioase, modele pe diferite tran∫e de ie∫ire la pensie, contingent din ’50 din ’60, foarte mul˛i pu∫i pe noua formul„ aveau o pensie mai mic„. De aceea, s-a mers pe ideea punctajului estimat, adic„ nediminu„rii pensiei ∫i ob˛inerii unor recorel„ri care s„ egalizeze mediile.

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 Procesul de recorelare nu s-a Óncheiat. Œn anul urm„tor, Ón primele dou„ trimestre se va Óncheia oarecum Óntr-un mod favorabil promisiunii ini˛iale, de a se termina la sf‚r∫itul lui 2004. Prin finalul etapei de recorelare din 2004, 50% din totalul fondurilor alocate vor merge la cei care au Ónc„ discrepan˛e Óntre cuantumurile de pensie din diferite etape de pensionare. Mai mult, pe m„sur„ ce am Ónregistrat cre∫tere economic„, indexarea a putut s„ ˛in„ pasul cu indicele de cre∫tere a pre˛urilor de consum. Este prima oar„ Ón 2003 c‚nd indexarea este dat„ Ón propor˛ie de sut„ la sut„ fa˛„ de rata infla˛iei.

180. Valer Dorneanu

     #240727

     ## **Domnul Valer Dorneanu:**

     Mul˛umesc.

     Stima˛i colegi, v-a∫ ruga pe to˛i liderii grupurilor parlamentare s„ invita˛i Ón sal„ lumea, ca s„ nu fim nevoi˛i s„ facem apelul nominal.

     P‚n„ c‚nd vor veni cei chema˛i care sunt pe holuri, v-a∫ ruga s„-mi permite˛i s„ iau ∫i punctul 14, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

181. Valer Dorneanu

     #241178

     Stima˛i colegi de la P.D., v-a∫ aminti c„, potrivit procedurii parlamentare, la respingere se d„ cuv‚ntul fiec„rui grup parlamentar s„ Ó∫i justifice pozi˛ia. A˛i vorbit 3, ba chiar 4.

     Stima˛i colegi,

     Propunerea de restituire se face atunci c‚nd din dezbateri rezult„ un asemenea element, nu?, nu la sf‚r∫itul dezbaterilor.

     Domnule Dan Bruda∫cu, v„ sus˛ine˛i propunerea, de∫i din discu˛ii nu a rezultat...

182. Vot · approved

     Dezbateri asupra proiectului de Hot„r‚re privind Ónfiin˛area Comisiei pentru egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i (Retrimis comisiei.)

     50 pentru

183. Valer Dorneanu

     #241790

     Ab˛ineri, dac„ sunt? Nu sunt.

     Propunerea r„m‚ne pentru vot final.

     Revenim la punctul 14 din ordinea de zi.

     Rog Comisia economic„ s„ propun„ timpii de dezbatere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 8/2003 ∫i insist pe l‚ng„ to˛i colegii, inclusiv cei de la comisii, s„ vin„ Ón sal„ pentru exprimarea votului final.

     Ave˛i cuv‚ntul.

184. Gheorghe Marin

     #242155

     Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

     V„ propunem timp de dezbatere 15 minute ∫i dou„ minute de interven˛ie.

185. Valer Dorneanu

     #242295

     ## **Domnul Valer Dorneanu:**

     Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ repartizare a timpilor de dezbatere? Voturile finale urmeaz„ imediat dup„ acest proiect, timp Ón care am insistat pe l‚ng„ to˛i colegii s„ vin„ Ón sal„, sunt Ónc„ mul˛i la comisii.

     Dac„ sunt voturi Ómpotriva timpilor propu∫i de domnul vicepre∫edinte Marin?

     - Ab˛ineri?

     Œn unanimitate s-a aprobat acest lucru.

     Trecem la dezbaterea pe texte a acestui proiect. V„ rog s„ urm„ri˛i raportul.

     La titlul proiectului de lege dac„ sunt obiec˛iuni? Nu.

     Votat Ón unanimitate.

     La cuprinsul articolului unic, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 1.

     Admis amendamentul, modificat articolul unic. Titlul ordonan˛ei de urgen˛„, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

     - La art. 1 urm„ri˛i amendamentul 2.

     - Admis amendamentul, modificat art. 1 din ordo-

     - nan˛„.

     - La art. 2, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 3. Admis amendamentul, modificat art. 2.

     - La art. 3, urm„ri˛i amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat art. 3.

     - La art. 4, comisia nu are amendamente, dac„ ave˛i

     - obiec˛iuni?

     - Votat textul ini˛ial.

     La art. 4, alin. 1 ∫i 2 nu au fost obiec˛iuni, deci, votat textul ini˛ial.

     - La alin. 3 de la art. 4, urm„ri˛i amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat alin. 3.

     - Œnainte de art. 5 comisia propune prin amendamen-

     - tul 7 Ónc„ 3 alineate: 4, 5 ∫i 6, pentru art. 4. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     - Admis amendamentul, introduse cele 3 alineate.

     - La art. 5 comisia nu are amendamente. Dac„ ave˛i

     - dumneavoastr„?

     - Votat Ón unanimitate textul ini˛ial.

     - La art. 6 urm„ri˛i amendamentul 9.

     - Admis amendamentul, modificat art. 6.

     - Art. 7 — comisia nu are amendamente. Dac„ ave˛i

     - dumneavoastr„?

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 Admis textul ini˛ial, alc„tuit din 4 alineate.

186. Vot · approved

     Dezbateri asupra proiectului de Hot„r‚re privind Ónfiin˛area Comisiei pentru egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i (Retrimis comisiei.)

     178 pentru

187. Valer Dorneanu

     #246924

     Œmpotriv„? Nu sunt.

     Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.

     Foarte multe voturi neexprimate, din partea st‚ng„ a s„lii.

     Domnul deputat Székely.

188. Székely Ervin-Zoltán

     #247056

     Domnule pre∫edinte,

     V„ rog s„-mi permite˛i ca, Ón numele Grupului parlamentar al U.D.M.R., s„ explic votul nostru.

     Grupul parlamentar al U.D.M.R. a votat pentru adoptarea modific„rii Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, deoarece a considerat important ca Legislativul s„ func˛ioneze Ón conformitate cu noua form„ revizuit„ a Constitu˛iei. Am dorit s„ subliniem, astfel, Ónc„ o dat„, faptul c„ suntem de acord cu modific„rile aduse Constitu˛iei. Cu toate acestea, grupul nostru parlamentar dore∫te s„ atrag„ aten˛ia Camerei Deputa˛ilor c„ nu poate fi de acord cu maniera neregulamentar„ Ón care au avut loc dezbaterile pe articole privind modific„rile regulamentului.

     Consider„m c„ adoptarea Ón grab„ a unor amendamente de fond la textul regulamentului va perturba activitatea legislativ„ a Camerei Deputa˛ilor. Nu pot fi aduse Ón dezbaterea Camerei Deputa˛ilor amendamente de fond care nu au fost incluse Ón raportul comisiei de specialitate ∫i pe care deputa˛ii nu le-au putut examina Ónainte de dezbatere.

     Astfel, nu numai c„ s-a creat un precedent foarte periculos, dar Ón cursul zilei de ieri au fost incluse Ón regulament cel pu˛in trei modific„ri care nu Ól Ómbun„t„˛esc ∫i sunt susceptibile de a fi neconstitu˛ionale.

     Ne referim la amendamentul adus art. 67 din regulament, care, prin introducerea sintagmei îde regul„“, practic relativizeaz„ termenele de 14 ∫i respectiv 60 de zile Ón„untrul c„rora, Ón cazul Ón care Camera Deputa˛ilor este Camera decizional„, comisiile de specialitate trebuie s„ depun„ raportul.

     Totodat„, consider„m eronat„ solu˛ia potrivit c„reia termenele privind distribuirea proiectelor de lege Óncep s„ curg„ din momentul Ón care Biroul permanent se pronun˛„ asupra lor. Astfel, Biroul permanent poate s„

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 nu ia la cuno∫tin˛„ de existen˛a unei propuneri legislative, Ómpiedic‚nd, astfel, dezbaterea ∫i adoptarea ei.

     De asemenea, credem c„ modificarea adus„ art. 122, potrivit c„reia proiectele de lege sau propunerile legislative respinse de Camera Deputa˛ilor, Ón calitate de Camer„ decizional„, nu pot fi readuse Ón discu˛ia acesteia Ón cursul aceleia∫i sesiuni, creeaz„ posibilitatea readucerii Ón dezbaterea Camerei Deputa˛ilor, Ón cadrul aceleia∫i sesiuni, a unor proiecte respinse de Camer„ Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„, ∫i, deci, determin„ Óngreunarea procesului legislativ.

189. Valer Dorneanu

     #249804

     2. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 54/2003 privind interzicerea realiz„rii de cl„diri pe suprafe˛ele din fondul forestier na˛ional afectate de incendii; lege ordinar„.

     Cine este pentru? 201 voturi pentru.

     - Œmpotriv„? 35 de voturi Ómpotriv„.

     - Ab˛ineri? O ab˛inere.

     - Votat cu 201 voturi pentru, 35 Ómpotriv„ ∫i

     - o ab˛inere.

     3. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comer˛ului ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalit„˛i administrative pentru Ónregistrarea ∫i autorizarea func˛ion„rii comercian˛ilor; lege organic„.

     - Cine este pentru? 201 voturi pentru.

     - Œmpotriv„? 39 de voturi Ómpotriv„.

     - Ab˛ineri? 7 ab˛ineri.

     - Cu 201 voturi pentru, 39 voturi Ómpotriv„ ∫i

     - 7 ab˛ineri, a fost adoptat raportul comisiei.

Prezent Ón ansamblul economiei na˛ionale ca important centru forestier, Nehoiu se identific„ cu sensul acestei industrii. Œnconjurat de mun˛i ∫i de dealuri Ómp„durite, el se las„ Ón valea ad‚ncit„ ca o c„ldare, Ón care aurul verde cap„t„ dimensiuni ∫i i se caut„ Óntrebuin˛„ri dintre cele mai nobile.

Aici, Ón aceast„ c„ldare, lemnul ascult„ supus de m‚na omului, se las„ m„surat cu rigle ∫i priviri, ascult‚ndu-∫i lini∫tit destinul rostit Ón calcule ∫i Ón planuri. Pe locul acesta, unde lemnul Ó∫i contureaz„ forma ∫i destinul, fabrica a Ómplinit de cur‚nd 96 de ani, un fir de epopee, tors de at‚tea genera˛ii din caierul timpului.

Œn anii 1907—1910, firma austriac„ îGoetz“ construia Ón aceast„ palm„ verde pe care se Óntindea p„m‚ntul Nehoiului o firm„ gigant pentru acele vremuri. Œnzestrat„ cu 25 de gatere, avea s„ fie cotat„ drept cea mai mare fabric„ de acest gen din Europa.

Ac˛ionat„ de o ma∫in„ cu aburi de 1.600 cai putere, deservit„ de speciali∫ti str„ini ∫i de m‚na de lucru necalificat„ a ˛„ranilor din Ómprejurimi, fabrica ∫i-a c‚∫tigat Ón scurt timp un renume. Paralel cu construc˛ia sa, Ónaintau atunci ∫i lucr„rile c„ii ferate Buz„u—Nehoia∫u, finan˛ate de Marmorosch Bank, care s-au terminat simultan, pentru a asigura transportul produselor spre pie˛ele de desfacere din ˛ar„ ∫i din str„in„tate.

Pre˛urile derizorii cu care societatea vienez„ cump„ra p„durile proprietatea mo∫ierului D. Maican sau chiar ale statului Ónlesneau ob˛inerea de beneficii impresionante. Durata timpului de lucru era Ón fabric„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 de 10 ore, iar Ón p„dure, din zori ∫i p‚n„ Ón noapte, salarizarea muncii r„m‚n‚nd pe seama antreprenorilor, care o f„ceau dup„ criterii pur personale.

Œn anii ce au urmat Primului R„zboi Mondial, printr-o tranzac˛ie ilicit„, capitalul firmei austriace îGoetz“ a fost transferat unei firme elve˛iene, pentru a fi ferit de blocare, drept desp„gubiri de r„zboi, ce urmau a ne fi date de c„tre Austro-Ungaria. Cu timpul, locul acesteia a fost luat de c„tre o alt„ societate str„in„, sub denumirea de îForesta Italo-Rom‚n„“.

Œn anul 1919 se semnaleaz„ primele Óncerc„ri de organizare a proletariatului Óntr-o organiza˛ie sindical„, dar ac˛iunea a e∫uat ∫i abia peste doi ani se reu∫e∫te acest lucru, lu‚nd fiin˛„ primul sindicat, sub denumirea de Sindicatul Muncitorilor din Fabrica Nehoiu ∫i Mun˛ii Buz„ului, care o bun„ perioad„ de timp ob˛ine anumite revendic„ri pentru muncitori.

Contradic˛ia dintre patronat ∫i sindicat se acutizeaz„, culmin‚nd cu anul 1923, c‚nd administra˛ia, refuz‚nd s„ mai fac„ concesii, incendiaz„ fabrica, Ón scopul spargerii unit„˛ii sindicale. Pericolul muncitoresc fusese Ónl„turat, iar incendiul constituise un mijloc specific de transformare a capitalului, prin r„scump„rarea valoric„ a fabricii de la societ„˛ile de asigur„ri.

Cu un poten˛ial mult mai sc„zut, Ón anul 1924 fabrica se reface, pentru ca Ón anul 1929, pentru a sparge din nou unitatea muncitorilor, administra˛ia s„ incendieze casa ma∫inilor ∫i sala cazanelor, muncitorii fiind l„sa˛i pe drumuri. Dup„ refacerea din anii 1924—1931, patronii instituie o serie de m„suri preventive, prin punerea unor condi˛ii la angajare, respectiv muncitorul trebuia s„ declare neparticiparea la activitatea sindical„.

Condi˛iile de lucru devin din ce Ón ce mai inumane, se Ónmul˛esc accidentele mortale de munc„, cele cu invaliditate r„m‚n necompensate material, iar timpul de lucru cre∫te, cuprinz‚nd ∫i copiii de la 10—12 ani Ón sus.

Dup„ 23 august 1944, un grup de muncitori lupt„ eroic sub ploaia gloan˛elor fasciste, pentru stingerea incendiului declan∫at la depozitul de cherestea, pentru salvarea fabricii. Peste 14.000 de metri cubi de cherestea s-au mistuit atunci Ón fl„c„ri. Totu∫i au fost salvate ma∫inile prelucr„toare ∫i grupul energetic. Reutilarea ∫i reprofilarea fabricii Ón anii ce au urmat actului de la 11 iunie 1948 au crescut premisele cre∫terii produc˛iei Ón exploat„ri; s-au introdus mijloacele mecanizate de dobor‚re a arborilor, de scoatere ∫i apropiere a materialului lemnos.

Este evident c„ valorificarea superioar„ a masei lemnoase rezid„ Ón ultim„ instan˛„ Ón cre∫terea randamentului folosirii materiei prime. Dup„ anul 1989, activitatea I.F.E.T Nehoiu s-a desf„∫urat pe urm„toarele domenii de activitate: exploatarea p„durilor, transportul masei lemnoase ∫i prelucrarea ∫i valorificarea lemnului.

Din p„cate, dup„ privatizare, Ón anul 1997, obiectivul s-a divizat Ón mai multe societ„˛i, confrunt‚ndu-se ∫i Ón prezent cu mari greut„˛i financiare. Dar despre acestea, Óntr-o viitoare declara˛ie politic„.

Cu speran˛a c„ nu v-am plictisit, v„ mul˛umesc fiindc„ m-a˛i ascultat ∫i nu pot Óncheia f„r„ a v„ transmite salutul urbei mele natale, Nehoiu, care se ar„me∫te sub s„rutul toamnei t‚rzii, purt‚nd pe umeri

o mantie policrom„, ∫i unde se aude limpede c‚ntecul stins al codrilor a∫ternut sub frunze.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 v„zut un deputat sau senator dormind sau scobindu-se Ón nas. De asemenea, opinia public„ rom‚neasc„ a fost bombardat„, la comand„ guvernamental„, cu informa˛ii nenum„rate privind at‚tea ∫i at‚tea costuri, inutile, Ón opinia sa, legate de Parlament.

Puterea a reu∫it s„ compromit„ aproape total imaginea Parlamentului ∫i a parlamentarului rom‚n. Ast„zi, cet„˛eanul de r‚nd consider„ c„ Parlamentul, institu˛ia care garanteaz„ func˛ionarea statului de drept, deci asigurarea drepturilor democratice, este o institu˛ie total inutil„, consumatoare doar de fonduri. Gra˛ie concursului obedientei mass-media, mai ales a televiziunii, deputatul sau senatorul rom‚n este un dobitoc, un somnoros, un incompetent.

Despre parlamentarul rom‚n cet„˛eanul rom‚n nu ∫tie altceva. Œn cel mai bun caz, doar c„ e un om corupt, incompetent, lene∫, care merit„ Óntregul dispre˛ al contribuabilului s„rman.

Dac„ ar fi s„ insist„m, poate ar trebui s„ mai ar„t„m c„ puterea nu a urm„rit doar compromiterea Parlamentului ∫i a componen˛ilor lui, ci ∫i a activit„˛ii sale. La fel au procedat toate regimurile dictatoriale. Œn viziunea acestora, parlamentarismul e o inutilitate costisitoare.

Nimeni, Óns„, n-a avut curiozitatea s„ compare parlamentarismul, sub aspectul costurilor, cu Executivul. Œndr„znim noi s„ v„ aducem Ón aten˛ie acest aspect.

Parlamentarul rom‚n, dispre˛uit ∫i ridiculizat, se deplaseaz„ Ón interesul mandatului s„u, Ón ma∫inile marca Dacia. Œn cel mai bun caz, dispune de un birou parlamentar. Pretutindeni Ón Rom‚nia, acest aspect este la cheremul consiliilor locale. Dac„ parlamentarul este membru al vreunui partid din opozi˛ie, el nu beneficiaz„ nici m„car de un spa˛iu pentru birou parlamentar.

Deputatul sau senatorul rom‚n are la dispozi˛ie suma forfetar„, din care trebuie s„ asigure salariile personalului angajat, plata chiriei, acoperirea tuturor costurilor de func˛ionare. Dac„ are sim˛ul datoriei, el trebuie s„ str„bat„, la sf‚r∫itul fiec„rei s„pt„m‚ni, zeci ∫i chiar sute de kilometri pentru ca oamenii s„ mai aib„ cui semnala via˛a grea pe care o au. ™i, totu∫i, Ón viziunea guvernan˛ilor, parlamentarul rom‚n este inutil, demn de dispre˛, pentru c„, Ón compara˛ie cu un deputat sau senator, oricare reprezentant al Executivului din teritoriu se deplaseaz„ cu ma∫ini str„ine. Parlamentarul este privit cu dispre˛, la comanda actualei puteri, ∫i pentru c„ el nu are ca mijloc de transport dec‚t dispre˛uita Dacie. Guvernul, prefecturile sau consiliile jude˛ene mai folosesc Dacii doar pentru transport de m„rfuri. Orice subprefect sau vicepre∫edinte de consiliu jude˛ean, din acest punct de vedere, este mult superior oric„rui parlamentar.

Dar, c‚nd e vorba de necazurile unui jude˛, responsabil nu mai e prefectul, subprefectul, pre∫edintele sau vicepre∫edin˛ii consiliului jude˛ean, ci deputa˛ii sau senatorii jude˛ului respectiv.

Asta pentru c„, Ón mod concret, puterea trebuie s„ conving„ c„, Ón concep˛ia sa, capitalismul multilateral dezvoltat se poate realiza ∫i Ón lipsa Parlamentului. Mul˛umesc pentru aten˛ie.

Keser Fatih a furat 54 milioane de tone de carne, 94 tone de orez, 20.000 de perechi de blugi contraband„. R„spunsul ministrului de interne Rus: îNu se scoate de sub urm„rire penal„!“

S„ v„ mai spun c„ este ap„rat de avocatul Ion Neagu? S„ v„ mai spun c„ Ón casa avocatului Ion Neagu, din str. Dragalina nr. 14, a fost f„cut„ firma

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 S.C. îFLETCHER GROUP“ — S.R.L., cea care a privatizat Ón mod fraudulos îNitramonia“ F„g„ra∫?

P‚n„ unde va merge nep„sarea, de fapt nu mai e nep„sare, sunt sigur, e deja complicitate. S„ sper„m c„ Óntr-o viitoare guvernare va veni cineva, asemeni domnului Bl„nculescu, care Ói trage la r„spundere pe cei care g„uresc stratul de ozon cu acele frigidere am„r‚te ∫i Ói va aresta cu adev„rat pe cei vinova˛i! Dac„ acum se va Ónt‚mpla acest lucru, va trebui s„ se aresteze Óntre ei guvernan˛ii!

A∫ vrea s„ cred c„ Rom‚nia este pe drumul corect, f„r„ Óntoarcere, spre o societate mai deschis„, mai performant„ Ón beneficiul cet„˛enilor, iar Constitu˛ia modificat„ s„ garanteze ireversibilitatea acestui drum. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Legumicultura este o meserie frumoas„, ∫i ace∫ti tineri au ar„tat o adev„rat„ pasiune pentru tot ceea ce Ónseamn„ ea. Pentru ace∫ti tineri, de˛inu˛i pentru moment la Poarta Alb„, agricultura nu mai este o simpl„ profesie, iar acel certificat de absolvent al cursurilor de legumicultur„ ∫i horticultur„ nu este doar o m‚ndrie sau un succes oarecare, ci este Óns„∫i speran˛a ∫i posibil Ómplinirea Ón ziua de m‚ine.

Sunt pe deplin convins„ c„ asemenea programe vor Ómbun„t„˛i situa˛ia tinerilor defavoriza˛i ∫i cred c„ vor contribui pe deplin la dezvoltarea unor societ„˛i civilizate.

Men˛ionez c„ nu este singura ac˛iune desf„∫urat„ Ón jude˛ul Constan˛a, la Poarta Alb„, ∫i, pe l‚ng„ pictur„ ∫i sculptur„, agricultura ∫i-a g„sit ∫i ea adep˛i la fel de mult interesa˛i.

V„ mul˛umesc.

C‚t timp va exista corup˛ia la noi, ∫ansele pentru Uniunea European„ vor fi tot mai mici, a∫a cum s-au exprimat, nu demult, oficialit„˛ile Uniunii Europene.

V„ mul˛umesc.

Dar a venit fatidica zi de 5 noiembrie 2003. Prietenii europeni ∫i-au prezentat raportul ∫i, Ón ciuda at‚tor lucruri comune care p„reau c„ Ói apropie de premierul-pre∫edinte P.S.D., i-au spus adev„rul Ón fa˛„. Premierul, produs autentic al civiliza˛iei levantine, a explodat. Poleiala a cr„pat ∫i bizantinul de la periferia Constantinopolelui s-a ar„tat. Profesorul universitar a Ónceput s„ vorbeasc„ despre pre∫edin˛i c„ut„tori Ón gunoaie, despre îidei stupide“, despre adversari cu nivel de inteligen˛„ sc„zut ∫i cu aplec„ri spre voyeurism dup„ ce, cu c‚tva timp Ón urm„, distinsul colec˛ionar de art„ a vorbit Ón Parlament despre anumite ou„ ∫i despre asem„n„rile dintre o femeie ∫i o relicv„. Mai recent, nobilul v‚n„tor s-a apucat s„ ia urma îmutan˛ilor politici“.

Adrian N„stase ∫i-a dat jos costumul Armani pentru a reg„si caftanul negu˛„torului marelui bazar din Stanbul. ™i-a amintit de vremurile bune c‚nd erau suficiente pungile cu galbeni pentru a p„stra domnia pe malurile D‚mbovi˛ei. Dar ∫i-a adus aminte ∫i c„, la un semn al sultanului, c„dea capul bietului fanariot. A∫a s-a n„scut reac˛ia domnului N„stase, Ónsp„im‚ntat de invita˛ia adresat„ de liberalii europeni pre∫edintelui P.N.L., Theodor Stolojan, la Parlamentul European. Se ∫i vedea mazilit sau, eventual, Ómb„tr‚nind Ón temni˛ele de la Edikule.

Trezi˛i-v„ ∫i lini∫ti˛i-v„, domnule N„stase! Tr„im Ón 2003, secolul XXI, iar Bruxelles nu este Stanbul. Uniunea European„ nu este Poarta haraciului ∫i bac∫i∫ului, bazarul unde totul se vinde ∫i se cump„r„. Doar Rom‚nia condus„ de P.S.D. mai constituie azi un material de studiu pentru istoricii specializa˛i Ón Bizan˛ ∫i Levant.

Ziua de 5 noiembrie ne-a ar„tat tuturor rom‚nilor cum st„m. Raportul de ˛ar„ a f„cut un tablou fidel al societ„˛ii rom‚ne∫ti, dar reac˛iile ce au urmat ne-au ar„tat ∫i cine sunt cei ce conduc Guvernul Rom‚niei. O privire asupra premierilor Rom‚niei ∫i Bulgariei ne arat„ ∫i care este principala deosebire Óntre cele dou„ guverne. Unul este condus de arogantul Adrian N„stase, cel„lalt de modestul rege Simeon de Saxa Coburg-Gotha. Levantul ∫i Occidentul. Pe cine ar prefera oare Occidentul?

V„ mul˛umesc.

2) O regul„ de aur a silvicultorului spune: s„ recolt„m astfel un arboret, ca Óntotdeauna solul s„ se acopere din nou, din momentul exploat„rii ∫i, uneori, chiar anticipat, Ón tot cazul f„r„ Ónt‚rziere, cu arbori de valoare. Prin urmare, actului exploat„rii p„durii trebuie s„-i urmeze ∫i uneori chiar s„-i precead„ actul regener„rii ei.

S„ ur„m silvicultorilor s„n„tate, putere de munc„ ∫i multe succese.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003

Dac„ aceast„ viziune asupra unei societ„˛i rurale, dac„ viziunea actual„ asupra societ„˛ii urbane din care muncitorimea migreaz„, neg„sindu-∫i rostul, ∫i devine automat beneficiara venitului minim Ón mediul rural, dac„ aceasta este o viziune despre social-democra˛ie ∫i dac„ a∫a se edific„ o societate armonic„, de la

care avem preten˛ia perspectivei viitorului pentru genera˛iile de tineri de ast„zi, cred c„ este cazul ca unii oameni cu preten˛ii de normalitate s„ Ó∫i pun„ serioase probleme despre ceea ce Ónseamn„ demersul politic, ce Ónseamn„ actul guvern„rii Ón Rom‚nia. Dac„ societ„˛ile conduse de social-democra˛i pe mapamond nu cunosc discrepan˛e uluitoare Óntre proprietarii, de˛in„torii de averi, ∫i cet„˛enii care Ó∫i duc existen˛a muncind pe propriet„˛ile altora, ceea ce se Ónt‚mpl„ la noi este strig„tor la cer. Din jeepuri, din limuzine luxoase coboar„ cet„˛ence cu fuste cre˛e, care n-au pl„tit Ón via˛a lor un leu statului rom‚n. De bunuri ∫i de averi, de palate cu turnuri ∫i turnule˛e beneficiaz„ cet„˛eni cu p„l„rii cu boruri largi ∫i must„˛i, care n-au pl„tit Ón via˛a lor nici energia electric„. Sunt astfel de palate ∫i de propriet„˛i.

A∫ vrea s„ men˛ionez c„ 26 de C.A.R.-uri din sistemul C.A.R. din Rom‚nia au fost monitorizate timp de 4 ani de c„tre Consiliul Mondial al Uniunilor de Credit ∫i preg„tite pentru a Óndeplini condi˛iile impuse de directivele europene pentru institu˛iile de credit. Aceste C.A.R.-uri Óndeplinesc deja aceste condi˛ii ∫i sunt capabile s„ devin„ institu˛ii de credit.

Permi˛‚nd acestor C.A.R.-uri s„ func˛ioneze Ón continuare trebuie s„ cre„m posibilitatea ca membrii C.A.R. s„ aib„ acces la cele mai bune servicii financiare. Am totodat„ Óncrederea Ón dezbaterile din Camera Deputa˛ilor, pentru a ajuta crearea unui sistem de creditare eficient ∫i, desigur, pentru ajutarea membrilor lui.

V„ mul˛umesc.

Am v„zut de ce sunt Ón stare cu prilejul referendumului, de parc„ nu era destul pentru acest popor. Trei sute de mii de dolari, reprezent‚nd costul deplas„rii la Reuniunea Interna˛ionalei Socialiste, vor fi pl„ti˛i ∫i de Guvern ∫i de partid, dup„ ce a fost prins cu m‚˛a Ón sac. Dar nu to˛i au sim˛it ghearele, a∫a c„ de bucurie d„m dolarii. Nu ne putem dumiri cum poate omul nos-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 tru s„ r‚d„, uit‚ndu-se Ón ochii celui care r‚de c‚nd Ól arde cu ˛igara? O enigm„ a adapt„rii la formele viitorului? Se pare c„ ne apropiem cu pa∫i repezi de statutul unei ˛„ri sub control militar, Ón care pe l‚ng„ militarizarea institu˛iilor civile din subordinea Guvernului, este adev„rat, prin numirea Ón func˛ii importante a fo∫ti militari, apare armata pre∫edintelui Ón loc de armata ˛„rii. Dup„ ce administra˛ia local„ a fost îcuplat„“ cu fostul minister de interne, iat„ c„ acum un om poate dispune de solda˛ii ˛„rii ca de propria lui gard„ personal„. Pentru ce o mai fi fost nevoie de revolu˛ie, numai Dumnezeu poate s„ ∫tie. Sper„m c„ ˛ara va trece cu bine peste aceste hopuri, d‚ndu-∫i seama de jocurile politice interne ∫i interna˛ionale, de sulemenire cu vopsele scump pl„tite, ∫i c„ singura ∫ans„ de a intra Ón Uniunea European„ este de a avea o conducere care s„ refuze minciuna ∫i laudele f„r„ suport real, dar care s„ se angajeze cu r„spundere pentru eradicarea tuturor relelor care sunt motive serioase pentru refuzul de ieri.

Mul˛umesc.

™i ultima problem„, cea a ∫colilor de arte ∫i meserii, este la fel de dureroas„ sub aspectul lipsei de orientare ∫i de orizont.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 ™i din nou revin la jude˛ul pe care-l reprezint ∫i la fel precizez c„ situa˛ia este identic„ Ón Óntreg Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar. La nivelul jude˛ului avem circa 40 de ∫coli de arte ∫i meserii care nu au nici baz„ material„, nici Óncadrare corespunz„toare ∫i nici o logistic„ Ón procesul instructiv-educativ.

Nimeni nu ∫tie care sunt planurile de Ónv„˛„m‚nt, nimeni nu ∫tie ce se face ∫i ce se cere. Unii profesori mai folosesc timpul pentru consolidarea cuno∫tin˛elor de cultur„ general„, repet‚nd materiile parcurse Ón clasele gimnaziale. Sigur, vor fi fiind ∫i lucruri bune, dar cu o floare nu se intr„ Ón Uniunea European„. Œn rest, speran˛e ∫i bani de la buget pentru Ónv„˛„m‚nt, nemaipomenit de pu˛in.

V„ mul˛umesc.

Cu toate eforturile ∫i mobiliz„rile opozi˛iei, popula˛ia a Ón˛eles caracterul duplicitar al atitudinii politice a opozi˛iei, demonstr‚ndu-∫i clar pozi˛ia, prin vot.

Dispre˛ul fa˛„ de voin˛a exprimat„ de cet„˛enii care s-au prezentat la urne s-a materializat prin acuza˛ii aberante privind fraude ∫i falsificarea de voturi, prin preten˛ia de a se constitui comisii de anchet„ care s„ demonstreze cu orice pre˛ altceva dec‚t au vrut oamenii cinsti˛i care s-au prezentat la vot.

Œn aceste condi˛ii, este din ce Ón ce mai clar c„ Partidul Democrat ∫i Partidul Na˛ional Liberal una spun ∫i alta fac, duc o politic„ intern„ ambigu„, de ascundere a adev„ratelor inten˛ii ∫i o politic„ extern„ declarativ„ Ón folosul ˛„rii, dar Óncearc„ cu fiecare prilej s„ denigreze tot ceea ce se realizeaz„ cu eforturi apreciabile de c„tre noi to˛i, de c„tre ˛ara noastr„, urm„rind falsificarea interpret„rii evenimentelor istoriei, pentru cre∫terea procentului lor electoral.

Mai este foarte pu˛in timp, Óns„, p‚n„ c‚nd aceast„ politic„ duplicitar„ va fi apreciat„ just de c„tre supremul judec„tor, electoratul.

V„ mul˛umesc.

Oricum am privi problema, este evident c„ raportul de ˛ar„ certific„ faptul c„ direc˛ia adoptat„ de Guvernul N„stase pentru dezvoltarea Rom‚niei este bun„, astfel Ónc‚t obiectivele propuse, finalizarea negocierilor de aderare Ón 2004 ∫i atingerea ˛intei de aderare Ón 2007 s„ devin„ realitate.

Raportul de ˛ar„, Ón concluzie, eviden˛iaz„ o serie de evolu˛ii pozitive ale Rom‚niei, precum ∫i angajamentele pe care ˛ara noastr„ trebuie s„ ∫i le asume pentru viitor. Pe ansamblu, evolu˛ia Rom‚niei este considerat„ bun„, iar obiectivele de integrare realizabile, sub rezerva continu„rii reformelor derulate Ón ritmurile actuale.

V„ mul˛umesc.

Œn aceste condi˛ii, peste un milion dou„ sute de mii de rom‚ni au avut o singur„ alternativ„ — s„ stea Ón frig. Probabil, Ón viitor ei se vor transforma tot Ón date statistice ∫i Ón material pentru campania electoral„ a partidului de guvern„m‚nt. Oricum, cred c„ celor de la putere trebuie s„ li se aduc„ aminte dou„ lucruri: Ón iarna anului trecut Ón jude˛ul Bac„u au murit din cauza condi˛iilor improprii de trai de dou„ ori mai mul˛i pensionari dec‚t Ón anul precedent.

Guvernul trebuie s„ ∫tie c„ niciodat„ nu te vei putea bucura de recunoa∫terea celor din exterior, Ónainte de a fi recunoscut de cei pe care Ói conduci. Am putea spune chiar c„ a doua o condi˛ioneaz„ pe prima.

Prin adoptarea acestei ordonan˛e de urgen˛„ a fost eliminat„ o facilitate c‚∫tigat„ anterior de c„tre agricultorii din Rom‚nia.

Stima˛i colegi din P.S.D., v„ asuma˛i o mare r„spundere Ón fa˛a ˛„ranilor no∫tri, practic‚nd o politic„ ce nu are nici o leg„tur„ cu realit„˛ile din ˛ar„, pe care nu le cunoa∫te˛i, folosindu-v„ de privilegiile puterii numai pentru a o p„stra Ón continuare!

Œn decembrie 2002, Guvernul P.S.D. a adoptat un memorandum prin care se angaja s„ antreneze 6.000 de speciali∫ti Ón cunoa∫terea legisla˛iei ∫i a institu˛iilor UE. Trebuiau recruta˛i 500 de speciali∫ti, consultan˛i pentru problemele integr„rii Ón UE. Procedurile de deta∫are a acestora pe l‚ng„ ministerele de linie au fost lipsite de transparen˛„ ∫i cu puternic iz clientelar.

Suntem Ón al treilea an de guvernare P.S.D. ∫i din nou raportul de ˛ar„ este defavorabil Rom‚niei la capitolul îadministra˛ie public„.“

Anul 2004 va fi un an electoral Ón care toate energiile politice vor fi canalizate spre campaniile electorale pentru alegerile locale, respectiv generale.

Œn patru ani de guvernare, actualul Guvern, îemana˛ie a partidului-stat“, a demonstrat dezinteresul fa˛„ de marile ∫i gravele probleme ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, cultiv‚nd Ón schimb o clientel„ politic„ rapace, avid„ de bani ∫i putere. Nu baroni, ci ciocoi locali, pe l‚ng„ care Dinu P„turic„ face palid„ figur„.

E∫uarea reformei Ón administra˛ie reprezint„ Ónc„ un e∫ec al acestui Guvern incapabil s„ se uite Ón ochii cet„˛enilor care au dat votul P.S.D.-ului ∫i care au fost astfel p„c„li˛i, dar care nu vor uita ∫i vor vota Ón 2004 pentru adev„rata schimbare Ón bine a Rom‚niei.

De asemenea, Rom‚nia conduce Ón topul num„rului de analfabe˛i din Europa de Est cu 6%, Ón r‚ndul persoanelor adulte, fa˛„ de Bulgaria cu 5% sau Ungaria, care are doar 2% analfabetism.

Œn pofida progresului global, Ón multe ˛„ri Raportul de Dezvoltare Uman„ 2003 indic„ o sc„dere drastic„ a nivelului de trai. Mai mult de un miliard de oameni lupt„ s„ supravie˛uiasc„, av‚nd un venit de mai pu˛in de un dolar pe zi. Ace∫tia nu au acces la serviciile de baz„, de ocrotire a s„n„t„˛ii ∫i de aprovizionare cu ap„ potabil„.

Œn unele dintre ˛„rile Ón curs de dezvoltare, SIDA continu„ s„ se r„sp‚ndeasc„ f„r„ control. Œn ˛„rile din Asia de Sud ∫i din Africa, din zona de jos a Saharei, doar unul din trei copii are ∫anse de a termina ∫coala primar„, iar Ón Asia de Sud, unul din patru copii nu are acces la educa˛ie. Din punctul de vedere al acestor aspecte, Rom‚nia nu se afl„ chiar pe ultimele locuri.

Este inadmisibil ca soarta unei astfel de propuneri s„ depind„ de 2, 3, 4 in∫i care taie din r„d„cin„ orice ∫ans„ a tinerilor de a construi ceva Ón aceast„ ˛ar„, in∫i pe care nu-i avantaja, probabil, cu nimic textul acestei ini˛iative!

Risc„m ca prin perpetuarea acestui gen de politic„ s„ form„m o genera˛ie care nu mai crede Ón solu˛ionarea problemelor prin adev„r ∫i dreptate, for˛‚ndu-i ca ∫i ei, la r‚ndul lor, s„ promoveze atitudini neprincipiale, lipsite de orice etic„ profesional„.

De aceea, m„ Óntreb, c‚t trebuie s„ mai a∫tepte tinerii no∫tri p‚n„ s„ li se ofere condi˛iile necesare dezvolt„rii normale, Óntr-un mediu neviciat, care s„ le formeze principii s„n„toase, Ón care s„-∫i descopere ∫i s„-∫i foloseasc„ atributele specifice v‚rstei?

Trebuie s„ men˛ionez c„ am reu∫it s„ demar„m acest program social Ón urma unei campanii de str‚ngeri de fonduri, care au fost folosite pentru amenajarea ∫i dotarea centrului.

Deschiderea î™colii M„micilor“ s-a bucurat de o mare apreciere la nivel local ∫i mai ales Ón r‚ndul mamelor. Faptul c„ multe tinere au ales s„ urmeze cursurile la î™coala M„micilor“ ne arat„ c‚t de necesar„ era deschiderea acestui centru ∫i sunt convins„ c„ lec˛iile date de medici vor fi de bun augur, astfel Ónc‚t tot mai multe mame s„ solicite sprijinul centrului. Ceea ce este foarte important este faptul c„ prin derularea unor astfel de proiecte sute de viitoare mame au posibilitatea de a Ónv„˛a cum s„ fac„ fa˛„ cu u∫urin˛„ problemelor zilnice, cum s„ r„spund„ nevoilor nou-n„scu˛ilor ∫i cum s„ asigure micu˛ilor o bun„ dezvoltare fizic„ ∫i psihic„.

Noi sper„m s„ putem extinde pe viitor acest proiect, nu numai Ón jude˛ul Br„ila, ci ∫i Ón alte jude˛e, pentru a da Ón acest fel posibilitatea c‚t mai multor tinere mame s„ cunoasc„ ∫i s„ Ónve˛e lucruri legate de cea mai bun„ Óngrijire pe care s-o ofere copiilor lor. Adres„m invita˛ia tuturor celor care au responsabilit„˛i Ón domeniu s„ ni se al„ture Ón acest demers extrem de important.

De altfel, Organiza˛ia de Femei a Partidul Social Democrat va mai ini˛ia astfel de programe destinate femeilor ∫i chiar avem Ón vedere Ón viitorul apropiat deschiderea unui nou centru de specialitate Ón Br„ila. Acest lucru demonstreaz„ dinamica ∫i seriozitatea cu care ac˛ioneaz„ Organiza˛ia de Femei a Partidul Social Democrat Ón realizarea programelor adresate femeilor ∫i a ac˛iunilor ce au drept obiectiv sus˛inerea ∫i Ónt„rirea familiei ca entitate fundamental„ a societ„˛ii. V„ mul˛umesc.

Cu toat„ str„dania noastr„, P.S.D. nu s-a l„sat convins nici de argumente ∫i nici de dovezi. Iat„, Óns„, c„ acum culege roadele. Fratele mai mic, U.D.M.R., Ól tr„deaz„ Óntr-un moment greu, c‚nd Partidul Social Democrat dore∫te o coagulare a for˛elor politice Ón scopul elabor„rii unei strategii unice pentru a traversa aceast„ perioad„ dificil„ de integrare Ón UE.

Vre˛i dovezi Ón acest sens? Iat„-le:

De∫i U.D.M.R. s-a dezis de cei care au format a∫azisul Comitet Na˛ional Secuiesc, Ón realitate mul˛i dintre cei care-l compun fac parte din elita acestei uniuni, cu binecuv‚ntarea acesteia.

C„ lucrurile sau a∫a, o dovede∫te ∫i pozi˛ia dur„ luat„ de un senator, membru Ón conducerea Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia, atunci c‚nd domnul Iorgovan a solicitat organelor abilitate s„ se autosesizeze Ón problema Consiliului Na˛ional Secuiesc. Senatorul Ón cauz„ a mers p‚n„ la amenin˛„ri cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 ruperea protocolului U.D.M.R.—P.S.D. ∫i cu p‚ra la organele europene.

U.D.M.R. a clamat pe toate drumurile c„ se dezice de regiunea secuiasc„ ∫i de comitetul ei, dar, iat„, un deputat U.D.M.R. de Cluj, vorbind despre o presupus„ deviere a traseului autostr„zii Budapesta—Bra∫ov, spunea textual: îRegiunea jude˛elor secuie∫ti a r„mas... Ón afara drumurilor principale.“

Iat„ c„ un alt membru marcant al U.D.M.R. vorbe∫te despre îRegiunea jude˛elor secuie∫ti“, Ón condi˛iile Ón care organiza˛ia sa a declarat c„ nu agreeaz„ a∫a-zisa Regiune Secuiasc„ sau f nut Secuiesc. De c‚nd sunt Ón Rom‚nia jude˛e secuie∫ti ∫i ele sunt plasate Óntr-o regiune secuiasc„?

Pentru ∫tiin˛a acelui domn spun aici c„ scaunele secuie∫ti au fost desfiin˛ate de c„tre str„mo∫ii Domniei sale Ónc„ la anul 1867, iar Ón Rom‚nia, ast„zi, conform ultimului recens„m‚nt, nu mai exist„ nici un secui declarat.

Dac„ Ói l„s„m pe ace∫ti iredenti∫ti s„ vorbeasc„ ∫i s„ fac„ vrute ∫i nevrute, ne trezim azi, m‚ine, c„ ∫i jude˛ele Cluj, Bihor, Satu Mare ∫i altele, Ón care sunt tr„itori ce vorbesc ca limb„ matern„ maghiara, vor fi declarate secuie∫ti, apoi vor declara o parte a ˛„rii drept Regiune Secuiasc„. Aceast„ parte a ˛„rii se nume∫te Transilvania. Acesta este visul, iar Ón termeni reali el se nume∫te Ungaria Mare. Pentru realizarea lui Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia a adoptat ∫i urmeaz„ tactica pa∫ilor m„run˛i.

Dar alia˛ii P.S.D. nu sunt nici m„car originali Ón Ónf„ptuirea scopului lor. Ei urmeaz„ politica unui anume stat din Orientul Mijlociu, care a cump„rat p„m‚nturile b„∫tina∫ilor pentru a-i cuceri, ∫i acum se g„sesc cu ei Óntr-un ve∫nic r„zboi.

™ti˛i dumneavoastr„, stima˛i colegi, c„ Ón Transilvania, la ora actual„, 3/4 din suprafa˛a ei se g„se∫te Ón m‚na str„inilor?

Œn Óncheiere a∫ dori s„ citez o alt„ declara˛ie a unui senator U.D.M.R.: î...Óntre P.S.D. ∫i U.D.M.R. colaborarea nu mai este str‚ns„, fiecare parte fiind influen˛at„ negativ din cauza neÓn˛elegerilor Ón privin˛a Grupului statuar de la Arad.

Nu mai avem Óncredere unul Ón cel„lalt, ceea ce se resimte ∫i acum c‚nd discut„m bugetul.“

Iat„, domnilor din P.S.D., c‚t a costat loialitatea U.D.M.R. pentru dumneavoastr„. O statuie care reprezint„ simbolul a 13 c„l„i ai poporului rom‚n. At‚t ∫i nimic mai mult.

P„cat, mare p„cat!

Una dintre strategiile cu care Partidul Social Democrat a Óncercat s„ Ónt‚mpine Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene a fost dezl„n˛uirea unui atac dispropor˛ionat ∫i v„dit artificial la adresa principalelor for˛e de opozi˛ie. Ca din senin, primarul general al Capitalei a fost atacat ieri violent pentru o a∫a-zis„ deturnare de fonduri, acuza˛ie Ón mod v„dit neÓntemeiat„. Ca din senin, a ap„rut un dosar dedicat de fosta Securitate lui Corneliu Vadim Tudor. Ca din senin, o lig„, funda˛ie sau asocia˛ie anonim„ a cerut, Óntr-o manier„ revolt„toare, nici mai mult nici mai pu˛in dec‚t scoaterea P.R.M. Ón afara legii. Cu c‚teva zile Ón urm„, partidul nostru atr„gea aten˛ia asupra declan∫„rii acestor atacuri, n„scute din dorin˛a de a pune Ón umbr„ raportul de ˛ar„ ∫i din panica declan∫at„ de e∫ecul de fond al referendumului pentru modificarea Constitu˛iei.

De∫i aceste acuza˛ii sunt Ón mod evident ilare ∫i calomniatoare, le vom r„spunde gra˛ie responsabilit„˛ii noastre Ón fa˛a electoratului ∫i gra˛ie disponibilit„˛ilor pentru un dialog politic real. Œn primul r‚nd, chestiunea dosarelor de securitate ale liderilor politici este una deja epuizat„. Œn anul 2000, C.N.S.A.S. ∫i S.R.I. au declarat Ón mod oficial: Corneliu Vadim Tudor nu a colaborat cu fosta Securitate ∫i nu are dosar de informator. Ast„zi, ca din senin, este descoperit totu∫i un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 dosar destinat lui Corneliu Vadim Tudor. Este acesta un dosar de informator? Nu! El este dosarul de urm„rire al liderului P.R.M. El con˛ine denun˛uri privind persoana lui Corneliu Vadim Tudor. El mai con˛ine note privind Ónt‚lnirile pe care Corneliu Vadim Tudor, Ón calitate de jurnalist îAgerpres“ ∫i personalitate public„, le-a avut cu unii lideri ai serviciilor de siguran˛„ na˛ional„. Œn cursul acestor Ónt‚lniri, de cele mai multe ori, a∫a cum probele o demonstreaz„, Corneliu Vadim Tudor solicita repararea unor nedrept„˛i, a unor abuzuri comise de regimul comunist. At‚t! Œncercarea de a sugera orice alt„ interpretare este abuziv„. Verdictul C.N.S.A.S. ∫i S.R.I. r„m‚ne Ón picioare: senatorul Vadim nu a f„cut niciodat„ poli˛ie politic„.

Œn privin˛a ridicolei solicit„ri a unei ne∫tiute ligi privind scoaterea Partidului Rom‚nia Mare Ón afara legii, subiectul este de mult perimat. Œn fond, o suit„ de funda˛ii anonime, lipsite de legitimitate, par a se fi specializat Ón dob‚ndirea de publicitate gratuit„ pe baza unei astfel de solicit„ri periodice. Ei bine, acestei solicit„ri i s-a mai r„spuns de c„tre forurile competente: Partidul Rom‚nia Mare este un partid democratic, constitu˛ional, adept ∫i garant al pluripartidismului ∫i economiei de pia˛„. Nu ne Óndoim c„ ∫i acestei cereri a g„l„giosului domn Gu∫„ i se va r„spunde Ón aceea∫i manier„, ∫i asta pentru c„ toate acuza˛iile acestuia reprezint„, efectiv, prostii. Toate documentele doctrinare ale Partidului Rom‚nia Mare sunt profund democratice. Partidul nostru a semnat documentele de aderare la UE ∫i NATO, partidul nostru militeaz„ pentru pluralism, toleran˛„ ∫i economie de pia˛„. Œncerc„rile de a face din c‚teva fragmente de pamflet scoase din context un cap politic de acuzare Ómpotriva P.R.M. sunt ridicole, ∫i este Ón acela∫i timp ridicol ∫i extrem de grav faptul c„ un personaj obscur, lipsit de orice legitimitate public„, poate pune la Óndoial„ op˛iunile politice democratice a peste patru milioane de rom‚ni, electoratul Partidului Rom‚nia Mare.

Œnchei asigur‚ndu-i pe aleg„torii no∫tri de faptul c„, Ón ciuda tuturor acestor atacuri injuste care ˛intesc chiar Ón demnitatea lor, Partidul Rom‚nia Mare r„m‚ne un partid moral, democratic, aflat deasupra suspiciunilor de corup˛ie. Œncep‚nd din anul 2004, Ón perspectiva guvern„rii, ne vom onora toate angajamentele politice, duc‚nd Rom‚nia Mare Ón Uniunea European„.

Na˛ional fi„r„nesc, 33, Uniunea Popular„ Maghiar„, 29, P.N.L., 3,Partidul fi„r„nesc Democrat, dou„.

Guvernele american ∫i englez au considerat rezultatul alegerilor îComplet fals“ ∫i au acuzat Guvernul rom‚n îde implicare frauduloas„ Ón alegeri“, Ón total dezacord cu promisiunile f„cute anterior.

Cu toate protestele, alegerile au fost validate, ∫i la 1 decembrie 1946 s-a deschis la Bucure∫ti prima Sesiune a primului Parlament postbelic. De o anulare a alegerilor nu putea fi vorba, Ón condi˛iile controlului complet executat de Soviete Ón Rom‚nia.

— îColorom“ Codlea unic produc„tor de coloran˛i ∫i pigmen˛i organici din Rom‚nia, are un contract de v‚nzare-cump„rare a pachetului majoritar de ac˛iuni, de 69%, tot cu Compania Flechter Group LLC, controlat„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 tot de controversatul om de afaceri turc Fatih Kesser. Œn prezent revine Ón portofoliul A.P.A.P.S., din acelea∫i motive ca ∫i îNitramonia“: nereguli financiare, imposibilit„˛i de, plat„ etc.

— îHidromecanica“ Bra∫ov — produc„tor de subansamble ∫i transmisii hidraulice, a fost cump„rat„ de Alexandru Cri∫an cu un an Ón urm„. Datorit„ nerespect„rii clauzelor din contractul de v‚nzare-cump„rare ∫i a datoriilor enorme c„tre bugetul de stat ∫i local ∫i aceasta revine Ón portofoliul A.P.A.P.S.

™i mai trebuie s„ men˛ionez c„ Ón cazul fiec„rei Óntreprinderi privatizarea a fost f„cut„ cu multe surle ∫i tr‚mbi˛e ∫i considerat„ de A.P.A.P.S. ca una dintre îprivatiz„rile de succes“!

La fiecare dintre cele trei Óntreprinderi, dup„ instalarea noilor administra˛ii, s-au a∫teptat:

— mult promisa îrelansare a activit„˛ii“, prin contracte benefice pentru Óntreprinderi, aduse de noii patroni;

— investi˛ii, dotarea cu utilaje ∫i linii tehnologice noi, deci promisa retehnologizare ∫i modernizare;

- rentabilizarea economic„;

— crearea de noi locuri de munc„ etc.

Œn realitate, nimic din acestea nu s-au realizat, ci:

— activitatea unit„˛ilor a fost restr‚ns„ de la an la

## an;

— for˛a de munc„ a fost diminuat„ sim˛itor prin concedieri colective sau au existat perioade de luni de zile c‚nd salaria˛ii au fost trimi∫i acas„ cu salarii diminuate sau Ón concediu f„r„ plat„;

— utilaje, instala˛ii — unele nu chiar de neglijat din punct de vedere tehnic — au fost dezmembrate ∫i v‚ndute, ilegal, la fier vechi, f„r„ aprob„rile cerute de legisla˛ia Ón vigoare;

— neplata datoriilor pe care ∫i le asumaser„ la data achizi˛ion„rii;

— ∫i, cel mai grav, acumularea de noi datorii la bugetul de stat ∫i local, de ordinul a sute de miliarde de lei.

Deci cele trei Óntreprinderi — ∫i ca ele c‚te or mai fi Ón ˛ar„ — au fost aduse de a∫a-zi∫ii îinvestitori“ Óntr-o stare jalnic„, dezastruoas„, ∫i tehnic ∫i financiar, pentru c„ ace∫tia nu au urm„rit dec‚t s„ le vandalizeze, s„ profite de pe urma lor, s„-∫i umple conturile personale, iar c‚nd nu a mai r„mas aproape nimic din ele se Óntorc la A.P.A.P.S.

Œn fa˛a acestei situa˛ii se pun c‚teva Óntreb„ri:

S-a f„cut corect privatizarea acestor unit„˛i de c„tre A.P.A.P.S? A controlat ∫i verificat A.P.A.P.S bonit„˛ile, credibilitatea ∫i seriozitatea investitorilor doritori s„ cumpere unit„˛i economice Ón Rom‚nia? Nu a fost o grab„?

Ce face acum A.P.A.P.S. cu aceste Óntreprinderi, care sunt mai s„race, vandalizate tehnic, cu mai multe datorii? Cui le va vinde din nou? ™i pe c‚˛i bani?

Cum se vor recupera prejudiciile aduse de ace∫ti îinvestitori“ Óntreprinderilor administrate mult mai r„u dec‚t dac„ r„m‚neau Ón proprietatea statului? Œn loc s„ mic∫or„m îg„urile negre“, ele s-au m„rit!

Umfl„m datoria public„ cu sumele cu care ∫i-au umplut buzunarele îinvestitorii“?!

Arunc„m datoriile îinvestitorilor“ Ón spatele contribuabilului rom‚n?

Ce se va Ónt‚mpla cu masa de disponibiliza˛i dup„ expirarea perioadei de salarii compensatorii ∫i ∫omaj? Vor pleca cu to˛ii la cules de c„p∫uni, ro∫ii etc. sau vor trece s„ creasc„ lipitori, melci, broa∫te, prepeli˛e etc.?

Domnilor guvernan˛i,

Opri˛i aceste privatiz„ri frauduloase ∫i p„guboase! Ce m„suri inten˛iona˛i s„ lua˛i Ón leg„tur„ cu dezastrul l„sat de privatiz„rile interesate?

Cum ve˛i stabili r„spunderile ∫i cum se va face recuperarea pagubelor aduse statului rom‚n?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 managementul, probabil, era defectuos sau Ónregistrau importante pierderi.

Œn ceea ce prive∫te Constan˛a, c‚nd Ón perioada sezonului estival popula˛ia municipiului ∫i zonei sta˛iunilor, practic, se dubleaz„, f„r„ a lua Ón calcul caza˛ii la particular, desfiin˛area Spitalului clinic municipal reprezint„ o grav„ eroare, care necesit„ o urgent„ corec˛ie. Municipiul Constan˛a are un singur spital, cel jude˛ean, iar fostul Spital clinic municipal devine sec˛ie exterioar„ a spitalului amintit.

Sezonul estival a fost nepreg„tit din punct de vedere al asigur„rii asisten˛ei medicale de urgen˛„. Astfel, punctele de prim ajutor au fost extrem de pu˛ine, prost dotate, amplasate Ón spa˛ii necorespunz„toare ∫i cu personal insuficient. Implicarea conducerii D.S.P.J. Constan˛a a constat Ón instalarea unor materiale de semnalizare pentru punctele de prim ajutor, ∫i a∫a insuficiente, ceea ce a dus la nerespectarea principiului conform c„ruia asisten˛a medical„ de urgen˛„ Ón Rom‚nia este gratuit„, prin acordarea acesteia de c„tre firme particulare.

Politica financiar„ din sistemul sanitar este Ón continuare principala problem„ care conduce la situa˛ii deosebite Ón unele unit„˛i sanitare, lipsa acut„ a fondurilor la nivelul spitalelor se face sim˛it„ din ce Ón ce mai mult. Din acest motiv ∫i din altele, la Spitalul clinic jude˛ean de urgen˛„, sec˛ia primire urgen˛e, de∫i are o bun„ organizare, are ∫i foarte multe lipsuri, ceea ce impune Ónfiin˛area unei linii de gard„ separate, cu program 24 din 24, av‚nd medici cu specialitatea urgen˛e medicale, care s„ realizeze selectarea competent„ a cazurilor de internare Ón spital, pentru a elimina aglomerarea nejustificat„ a sec˛iilor.

Tot din acest motiv, cea mai mare unitate sanitar„ din jude˛ se confrunt„, pentru a doua oar„ Óntr-o perioad„ relativ scurt„, cu o criz„ acut„ de materiale consumabile, mai ales la sec˛ia ortopedie. Mai mult dec‚t at‚t, lipsa materialelor sanitare este cu at‚t mai grav„ cu c‚t num„rul pacien˛ilor din aceast„ sec˛ie este mult mai mare dec‚t num„rul de paturi. Toate acestea determin„ sc„derea calit„˛ii actului medical Ón detrimentul pacien˛ilor.

Ca principiu, reducerea num„rului de paturi din Spitalul clinic jude˛ean de urgen˛„, imperios necesar„ pentru o bun„ desf„∫urare a actului medical, nu trebuie f„cut„ Ón detrimentul num„rului de paturi pe ansamblul jude˛ului, ci prin crearea unor noi unit„˛i sanitare.

Acestea sunt c‚teva din realit„˛ile de necontestat din municipiul ∫i jude˛ul Constan˛a, motiv pentru care propun, Ón scopul solu˛ion„rii, urm„toarele:

1) Deoarece Spitalul clinic jude˛ean de urgen˛e nu mai corespunde din punct de vedere al capacit„˛ii, dot„rii ∫i condi˛iilor necesare desf„∫ur„rii Ón bune condi˛ii a actului medical pentru popula˛ia Constan˛ei, propun alocarea de la bugetul de stat a sumei de 67 de miliarde lei, necesare renov„rii, dot„rii, red„rii func˛ionalit„˛ii acestuia, propunere sus˛inut„ de colegii mei Ón Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

2) ReÓnfiin˛area ∫i dezvoltarea Spitalului clinic municipal Constan˛a ∫i dezvoltarea lui cu sec˛ii de chirurgie, neurochirurgie, traumatologie, terapie inten-

siv„, cardiologie, sec˛ii prezente Ón orice spital municipal de talia municipiului Constan˛a.

3) Construirea sau modernizarea unei cl„diri existente special pentru cazurile sociale, cu probleme medicale, acestea necesit‚nd m„suri speciale de igien„ ∫i tratament. Transformarea unor spitale Ón unit„˛i medicosociale.

4) Construirea unui spital materno-infantil, cu sec˛ii speciale de ginecologie, obstetric„, neonatologie ∫i pediatrie, calibrat pe noile necesit„˛i de num„r de paturi ∫i standarde medicale. Œn felul acesta, sec˛iile din etajele 6, 7, 8 ∫i 9 din actualul Spital clinic jude˛ean vor func˛iona Ón noua cl„dire ∫i, atunci, sec˛ii supraaglomerate din spitalul clinic jude˛ean de urgen˛„, precum neurologie, neurochirurgie, cardiologie, ortopedie, urologie, O.R.L, vor putea s„ se extind„ pentru evitarea supraaglomer„rii ∫i s„ func˛ioneze Ón parametrii normali, care asigur„ o bun„ igien„ ∫i un act medical calitativ superior.

5) Œn vederea cre∫terii responsabilit„˛ii Ón coordonarea activit„˛ii sanitare din jude˛ul Constan˛a, revin asupra propunerii mele, adresate Ministerului S„n„t„˛ii, de a rezolva situa˛ia de interimat de la nivelul direc˛iei de s„n„tate public„, prin organizarea unui concurs sub directa sa coordonare, la care s„ se prezinte echipe de directori ∫i directori adjunc˛i, cu programe viabile de redresare a activit„˛ii medicale.

Desigur, toate acestea necesit„ un mare efort financiar ∫i uman ∫i, de aceea, av‚nd Ón vedere mai ales suportul financiar care nu poate fi suportat de o singur„ institu˛ie sau de bugetul local, fac apel la factorii responsabili din domeniul s„n„t„˛ii, Ón special Ministerul S„n„t„˛ii, Guvernul Rom‚niei, Ón vederea acord„rii ajutorului financiar s„n„t„˛ii const„n˛ene, pentru Óns„n„to∫irea acesteia.

™i v„ rog din tot sufletul meu s„ interveni˛i Ón institu˛iile statului de cre∫tere a acestor copii pentru a se reface fizic ∫i psihic, pentru c„ p„rin˛ii care au acceptat s„ fac„ aceast„ tranzac˛ie primitiv„ nu mai merit„ s„ aib„ bucuria de a-i mai vedea Ón casa lor.

Œn Óncheiere, condamn cu fermitate p„rin˛ii copiilor pe care Ói exploateaz„ Ón regim de sclavie, dar Ón aceea∫i m„sur„ ∫i pe cei care trebuiau s„ preÓnt‚mpine acest fenomen ∫i pe cei care i-am enumerat mai sus ∫i m„ simt umilit c„ sunt contemporan cu ei.

™i m„ simt umilit c„ fac parte dintr-un Parlament care accept„ sclavia Ón secolul XXI.

V„ mul˛umesc.

Œn loc de criteriul meschin al îdu∫manului comun“, de ce nu s-ar c„uta o platform„ de Ón˛elegere politic„ Óntemeiat„ pe dorin˛a de a construi Ómpreun„, de a g„si solu˛ii de compromis, pornind de la ce s-a realizat Ón ace∫ti ani, ∫i nu de la ce s-a realizat Ónc„?

Aceasta a∫teapt„ oamenii obi∫nui˛i ∫i mul˛i din partea noastr„. Nu interese electorale, nu orgolii personale care n-au ce c„uta Ón politica unei ˛„ri Óntregi!

Sigur, sunt multe nemul˛umiri Óntemeiate. Œn doar trei ani de guvernare, P.S.D. n-a reu∫it s„ fac„ tot, are el Ónsu∫i unele gre∫eli, ezit„ri pe care le recunoa∫te, le ∫tie acum, dore∫te s„ le corecteze rapid.

Cum ∫ti˛i, de c‚˛iva ani Comisia European„ Óntocme∫te anual rapoarte de ˛ar„ pentru fiecare stat care a solicitat aderarea la Uniunea European„. Un lucru firesc, pentru c„ exigen˛ele sunt mari ∫i statele respective trebuie ajutate s„ ∫tie unde se afl„ Ón realizarea obiectivelor de integrare.

V„ cer permisiunea de a rezuma, Ónc„ o dat„, esen˛a acestor rapoarte de ˛ar„ prezentate Rom‚niei Ón ultimii cinci ani. Evident, esen˛a o constituie criteriul de realizare a economiei de pia˛„ func˛ional„.

Œn 1998, raportul de ˛ar„ spune: îRom‚nia nu a f„cut progrese la acest criteriu“.

Œn 1999, se constat„: îsitua˛ia din Rom‚nia este foarte Óngrijor„toare, fiind al treilea an consecutiv de recesiune“.

Œn 2000, Ón raportul Comisiei Europene se spune: îRom‚nia nu a realizat dec‚t progrese prea limitate la acest criteriu“. Tragem linie pentru c„ ne oblig„ la aceasta criticile nemeritate ale opozi˛iei.

Œn 2001, primul an al guvern„rii P.S.D., îRom‚nia nu Óndepline∫te Ónc„ acest criteriu, dar pentru prima dat„ a f„cut progrese decisive pentru realizarea acestui obiectiv“.

Œn 2002, Comisia European„ constat„: îRom‚nia a continuat s„ fac„ progrese, iar perspectivele se vor Ómbun„t„˛i.“

Œn 5 noiembrie 2003, aceea∫i Comisie concluzioneaz„: îRom‚nia poate fi considerat„ economie func˛ional„ de pia˛„, o dat„ cu continuarea decisiv„ a progreselor deosebite realizate.“

Este cea mai bun„ cota˛ie pe care Rom‚nia a avut-o p‚n„ Ón prezent. Opozi˛ia noastr„ se Óndoie∫te,

se joac„ cu cuvintele, filozofeaz„. îEste, dar nu este, sigur nu va fi c‚t la putere este P.S.D.“...

Raportul de ˛ar„ precizeaz„ clar c„ Uniunea European„ sprijin„ Rom‚nia — ∫i nu P.S.D.-ul — s„ finalizeze negocierile Ón 2004, s„ semneze Tratatul de aderare la Uniunea European„ spre sf‚r∫itul anului 2005, iar Ón 2007 s„ adere efectiv la Uniunea European„. Œn 2004, se propune ∫i un plan-cadru pentru cei trei ani (2004—2007) pentru ac˛iuni ∫i sprijin inclusiv financiar, pentru agricultura Rom‚niei, pentru dezvoltare regional„ etc.

Constat„m cu am„r„ciune c„ opozi˛ia nu vede aceste aspecte evidente. Ea Ómpr„∫tie fum... vede˛i dar cum merge alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“. Adev„rul lor str‚mb, dreptatea lor numai pentru c„˛ei.

Aproape c„ nu mai este nevoie de alte comentarii. Œntr-un ∫ir de repere majore de dup„ alegerile din anul 2000, raportul de ˛ar„ din acest an este decisiv ∫i, oric‚t s-ar zbate opozi˛ia, el nu poate fi separat de alte succese ale ˛„rii sub guvernarea P.S.D., cum sunt admiterea Ón NATO, dreptul de liber„ circula˛ie Ón spa˛iul european al tuturor rom‚nilor etc.

Aceste realiz„ri ar trebui s„ ne uneasc„, pentru c„ raportul de ˛ar„ stabile∫te performan˛ele necesare pentru Rom‚nia, nu pentru Partidul Social Democrat.

Anul 2004 este an electoral. P.S.D. este hot„r‚t s„ aplice ferm prevederile acestui document nou, european, care presupune, ∫tim to˛i, inclusiv m„suri care pot fi interpretate ca nepopulare, pe termen scurt, dar cu efecte pozitive majore Ón via˛a noastr„ viitoare. De fapt, aceasta a∫teapt„ opozi˛ia: s„ sporeasc„ acest proces, pentru a compromite P.S.D.

Sper„m, credem sincer, c„ electoratul va ∫ti s„ aprecieze devotamentul pentru Rom‚nia a acestui Guvern, concret exprimat Ón m„surile ce vor urma Ón justi˛ie, Ón administra˛ie, Ón economie, dar ∫i ameliorarea Ón 2004 a nivelului general de trai.

Cum deja se ∫tie, bugetul pe 2004 are o foarte puternic„ component„ de protec˛ie social„, Ón special pentru categoriile defavorizate ale popula˛iei, ∫i nu numai pentru acestea.

Opozi˛ia le critic„ ∫i pe acestea, dar acest buget social-democrat oglinde∫te ∫i el faptul c„ economia rom‚neasc„ este capabil„ s„-∫i sus˛in„ mai mult cet„˛enii.

Nu se poate Óns„ s„ cl„dim ∫i s„ g‚ndim cu pumnii Óncle∫ta˛i!

Cerem doar s„ fim l„sa˛i s„ lucr„m temeinic. Chiar Ómpreun„.

Nu alegerile ∫i ambi˛iile politicianiste ale unora au prioritate, ci problemele Rom‚niei!

Iat„ pentru care motive am dorit, ∫i cu acest prilej, s„ v„ rog s„ reflecta˛i ∫i s„ ne judeca˛i pe fiecare dup„ fapte.

Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind m„suri pentru asigurarea aspectului estetic al Capitalei ∫i al altor localit„˛i. Sunt propu∫i: Carmen Dumitriu, Minodora Cliveti, Marin Cristea, Mircea Stoian, Emil Boc, Cornel ™tirbe˛, Székély Ervin-Zoltán.

Cine este pentru?

Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Punctul urm„tor de pe ordinea de zi este proiectul de Hot„r‚re privind Ónfiin˛area Comisiei pentru egalitate de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i. A∫ vrea s„ v„ informez, Ón prealabil, c„ aceast„ comisie a fost aprobat„ s„ fie Ónfiin˛at„ de c„tre Biroul permanent. Am convenit cu grupurile parlamentare s„ o aprob„m ∫i Ón plen, dar s„ nu o Ónscriem Ónc„ Ón regulament, pentru ca s„-∫i Ónceap„ activitatea Óncep‚nd din sesiunea urm„toare ∫i s„ o includem, Óncep‚nd de la acea dat„, Ómpreun„ cu alte reorganiz„ri de comisii care vor fi necesare pentru a ne armoniza cu modalitatea de lucru din Parlamentul European.

Pentru prezentarea Comisiei pentru egalitate de ∫anse Óntre b„rba˛i ∫i femei Ói dau cuv‚ntul domnului Nicolicea, pre∫edintele Comisiei pentru regulament.

Œl rog pe domnul ministru Encu˛escu, din partea ini˛iatorului, s„ prezinte proiectul.

## **Domnul Sorin Aurel Encu˛escu** _— secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Acordul cuprinde referiri privitoare la defini˛ii, echivalen˛a nivelurilor de clasificare, autorit„˛i responsabile ∫i puncte de contact, restric˛ii de utilizare ∫i divulgare a informa˛iilor clasificate, condi˛ii Ón care se permite accesul la astfel de informa˛ii, reguli privind transmiterea, proceduri aplicate Ón cazul vizitelor reprezentan˛ilor p„r˛ilor, proceduri aplicabile Ón domeniul contractelor ce con˛in informa˛ii clasificate, m„surile aplicabile Ón cazul pierderii sau compromiterii acestora, precum ∫i solu˛ionarea divergen˛elor ∫i dispozi˛ii finale.

Documentul Ónaintat spre aprobare este conform cu principiile dreptului interna˛ional ∫i cu legisla˛ia intern„ a fiec„ruia dintre cele dou„ state.

De aceea, v„ rug„m s„ fi˛i de acord ∫i s„ aproba˛i Acordul dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Georgiei privind protec˛ia informa˛iilor militare clasificate.

V„ rug„m s„ aproba˛i proiectul de lege pentru aceast„ ordonan˛„.

V„ mul˛umesc.

Œn ceea ce ne prive∫te, cred c„, dac„ am fi Ón aceast„ postur„, am solu˛iona problema pensionarilor, ∫i nu neap„rat prin sus˛inerea din bugetul de stat, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón anul 2004, printr-o cre∫tere a subven˛iei bugetului de stat c„tre bugetul asigur„rilor sociale de 202%, 14.000 de miliarde, mai mult dec‚t aprecia Guvernul c„ este o cre∫tere a cheltuielilor, dac„ proiectul de lege pe care noi l-am propus s-ar aproba.

A∫tept„m din partea dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor colegi deputa˛i, s„ lua˛i Ón seam„ dorin˛a a 1.800.000 de cet„˛eni care, pentru prima dat„ — dac„ vorbim de Codul electoral, se vorbe∫te de 60.000 pentru o ini˛iativ„ legislativ„ —, noi vorbim de o sus˛inere important„ ∫i de o munc„ asidu„ depus„ pentru acest lucru, transmi˛‚ndu-v„ prin aceasta un semnal c„ Ón Rom‚nia bugetul asigur„rilor sociale de stat se afl„ Óntr-un moment de criz„, iar pensionarii din Rom‚nia o duc din ce Ón ce mai greu, fiind, a∫a cum v-am spus, Óntr-o situa˛ie cu totul dificil„.

V„ mul˛umesc.

Ce este mai fundamental stima˛i colegi, Ón aceast„ ˛ar„ acuma, dec‚t s„ repar„m nedrept„˛ile care privesc milioane ∫i milioane de oameni? Nu mai intru Ón detalii, am indicat noi ∫i sursele, am dat un proiect de lege absolut corect, mul˛umitor ∫i moral, ∫i legislativ, ∫i formal ∫i cum vre˛i dumneavoastr„, ∫i logic, ∫i dac„ 160.000 de semn„turi pentru vot uninominal au condus la pancarte aici Ón Camer„, conduc la fel de fel de Óntruniri Ón toat„ ˛ar„, pe bun„ dreptate a∫ spune eu, g‚ndi˛i-v„ c„ 1,8 milioane de oameni sunt mult mai mul˛i dec‚t 160.000 de semn„turi.

A∫adar, m„ mir Ónc„ o dat„ de faptul c„ a fost respins acest proiect ∫i afirm cu toat„ t„ria ∫i cu tot

riscul c„ aceast„ respingere denot„ lipsa de preocupare a partidului de guvern„m‚nt ∫i mai recent ∫i a P.R.M.-ului fa˛„ de soarta acestor milioane de pensionari ai Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/21.XI.2003 Œnc„ o dat„, mi-a∫ fi dorit ca totu∫i, vizavi de aceast„ problem„ extrem de important„, s„ fi avut o abordare mult mai condescendent„, Ón special din partea unui Partid Social Democrat ∫i aflat la putere. V„ mul˛umesc.

Fa˛„ de acest lucru, o medie de 3% de cre∫tere a pensiei medii a reprezentat-o procentul de recorelare care se va Ómbun„t„˛i la anul.

Este cinstit fa˛„ de to˛i pensionarii s„ spunem: dragii no∫tri p„rin˛i ∫i bunici, ∫tim care este situa˛ia, dar este corect s„ v„ spunem c„ ne g‚ndim la solu˛ii posibile, nu la solu˛ii imposibile propuse pe picior, propuse dup„ ureche. A∫tept„m o cre∫tere economic„ care s„ Ónsemne locuri de munc„, care s„ Ónsemne contribuabili mai mul˛i. Œn acel moment, c‚nd cre∫terea economic„ — dup„ 3–4 ani de zile — succesiv„ se va transforma Ón locuri de munc„ ∫i Ón contribu˛ii suplimentare, Ón acel moment noi vom putea s„ cre∫tem pensiile ∫i suntem aten˛i s„ o facem imediat ce acest lucru este posibil.

Stima˛i colegi, un respect fa˛„ de pensionari este ∫i acela de a le spune adev„rul.

Dup„ alin. 4, comisia propune prin amendamentul 11 un nou alineat, 11. Nu, de fapt la art. 7 comisia propune un alineat nou, 11, dup„ cel care exist„. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 11? Nu ave˛i.

Introdus amendamentul Ón textul alin. 11.

Restul art. 7 dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat Ón formularea ini˛iatorului.

La art. 8 comisia propune abrogarea prin amendamentul 12.

Admis amendamentul, abrogat textul.

La art. 9 ∫i 10, alin. 1 comisia nu are obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

Votate textele Ón formularea din ordonan˛„.

La art. 10, alin. 1, 2 ∫i 3 comisia nu a avut amen-

damente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

- Votate textele ini˛iale.

Pentru art. 10 alin. 4, urm„ri˛i amendamentul 15.

Admis amendamentul, modificat art. 10 alin. 4, restul textelor r„m‚n‚nd Ón formularea ini˛iatorului.

Dup„ alin. 4, comisia propune 4 noi alineate: 5, 6, 7 ∫i 8, prin amendamentul 16.

- Admis amendamentul, introdus cele 4 alineate.

- La art. 11, comisia nu are amendamente. Dac„

- ave˛i dumneavoastr„?

Adoptat textul ini˛ial.

La art. 12, comisia propune abrogarea punctelor 1, 2 ∫i 3, prin amendamentul 18.

Admis amendamentul, abrogate cele 3 puncte, restul textului r„m‚n‚nd Ón formularea ini˛iatorului.

- La art. 12, comisia nu a avut obiec˛iuni. Admis art. 12.

La art. 13 ∫i 14 de asemenea, comisia nu a avut amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

Votate textele ini˛iale.

Dup„ alin. 9 al art. 14, comisia propune, prin amendamentul 22, un alineat nou, 10. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 22?

Admis amendamentul, introdus alin. 10.

Pentru art. 15, comisia nu are amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

Admis textul ini˛ial.

La art. 16, comisia propune prin amendamentul 24 abrogarea. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis textul, abrogat art. 16.

Prin amendamentul 25, comisia propune un art. II nou.

Admis amendamentul, introdus art. II.

Prin amendamentul 26, comisia propune un art. III nou. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul, introdus art. III.

Vom supune votului final acest proiect la sf‚r∫itul acestei ∫edin˛e.

Stima˛i colegi, domnii secretari Ómi spun c„ suntem Ón cvorum. V„ rog s„ lua˛i loc Ón sal„, to˛i colegii, pentru a putea num„ra.

Stima˛i colegi,

V„ rog pe to˛i, ∫i pe cei mai vechi ∫i pe cei mai noi, inclusiv pe domnul deputat Dobre, s„ lua˛i loc Ón sal„.

Vom urm„ri ordinea de zi de ast„zi cu privire la proiectele pe care vi le

Totodat„, astfel se produce un dezechilibru Óntre Camera Deputa˛ilor ∫i Senat, Ón cazul Ón care Ón Regulamentul Senatului nu exist„ o prevedere similar„.

Sper„m c„ aceste caren˛e vor fi corectate o dat„ cu dezbaterea celorlalte modific„ri aflate pe ordinea de zi a Comisiei pentru regulament.

V„ mul˛umesc.

Din p„cate, pensionarii, la ora actual„, nu sunt considera˛i oameni. Nu se poate s„ nu ave˛i m„car grija pentru p„rin˛ii, pentru bunicii dumneavoastr„. Nu se poate ca dumneavoastr„, la r‚ndul dumneavoastr„, s„ nu contribui˛i Ón familie la bugetul unui pensionar din familia dumneavoastr„.