Anghel Stanciu

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Este clar c„ mai binele este du∫manul binelui.

Aceast„ Lege a cercet„rii ∫tiin˛ifice, la care se lucreaz„, zic eu, cam din legislatura trecut„, Óncep‚nd cu Ordonan˛a nr. 8, are o mare calitate: aceea c„-i ˛ine bloca˛i pe cercet„tori s„ nu fac„ nimic, c„ nu este lege, ∫i este un spate, Óntre diferite grupuri de interese, cine s„ decid„. Indiferent c„rui partid Ói apar˛inem, este clar

c„, mai devreme sau mai t‚rziu, institutele de cercet„ri — sau cel pu˛in o parte dintre ele — vor fi p„r˛i componente ale universit„˛ilor; aceasta este tendin˛a Ón lume, fie c„ ne place, fie c„ nu ne place.

De aceea, Óntr-o variant„ a acestei legi, acreditarea acestor institute, indiferent cui apar˛ineau, se f„cea de un consiliu na˛ional care era pe l‚ng„ autoritatea Ón domeniu, respectiv Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului.

Au Ónceput o serie de dezbateri care au dus la apari˛ia acestei ordonan˛e, sub diferite pretexte — reale sau nereale.

Am Ón˛eles c„ frica de a se integra Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii este destul de mare ∫i c„ trebuie s„ men˛inem aceast„ entitate separat ∫i atunci s-a renun˛at la ideea unui organism unic, pe care v„d c„ acum domnul secretar de stat, distinsul profesor Popa, o readuce Ón discu˛ie. Dar acest organism unic s„ nu mai fie Consiliul Na˛ional al Cercet„rii ™tiin˛ifice, care este prins Ón Legea Ónv„˛„m‚ntului, ci s„ fie Consiliul Consultativ.

Deci, Ón situa˛ia aceasta, at‚t timp c‚t noi am sus˛inut ideea unui consiliu unic — ca s„ avem c‚t de c‚t o chestiune de apreciere, s„ zicem f„r„ discrimin„ri, acelea∫i standarde la toate unit„˛ile —, ministerul s-a opus, sau, mai bine zis, parte din cercetare, patronatele ∫i sindicatele s-au opus. Acum d‚n∫ii vor s„ aplice calapodul la toate — ∫i unde s„ fie? ™i, Ón consecin˛„, am ales aceast„ variant„, ca fiecare s„-∫i fac„ buc„˛ica lui.

Dac„ se dore∫te ca, Óntr-adev„r, s„ fie un organism unic, atunci comisia cere retrimiterea acestei ordonan˛e (la comisie) ∫i o lu„m de la cap„t ∫i fix„m exact unde, ce ∫i cum.

Eu v„ spun foarte clar: aici nu sunt interesele cercet„rii ∫tiin˛ifice. Aici sunt interesele unui patronat care, de fapt, nu este patronat. Institutele de cercet„ri sunt, Ón momentul de fa˛„, cu capital de stat majoritatea. ™i atunci, dac„ sunt ale statului, ce patronat este opozabil statului sau propriet„˛ii statului?

De aceea, eu a∫ solicita s„ Ón˛elegem ∫i s„ mergem pe aceast„ filozofie care este ∫i s„ ne oprim o dat„ din aceast„ dezordine programat„ Ón cercetarea ∫tiin˛ific„, venind cu o lege de modificare a Legii cercet„rii, care trece prin Camer„, Ón unanimitate, dup„ care legea se duce la Senat. Œn timp ce era Ón comisia de la Senat, apare o ordonan˛„ a Guvernului Ón locul legii, dup„ care vin la Camer„ ∫i o ordonan˛„ ∫i o lege care Óngreuiaz„ procesul, se intervine pe aceast„ lege de aprobare a ordonan˛ei ∫i se creeaz„ disfunc˛ii; s-a Óncercat ca aceste disfunc˛ii s„ fie eliminate prin aceast„ nou„ ordonan˛„. Deci, practic, Ón trei ani de zile, noi avem trei legi ale cercet„rii. ™i acum dorim s„ facem modific„ri pe fond Ón plen, pe picior.