Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·11 mai 2004
MO 62/2004 · 2004-05-11
Informare cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Biroul permanent ∫i care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente Ón termenele stabilite
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputa˛ilor, Ón vederea exerecit„rii de c„tre deputa˛i a dreptului de a sesiza Curtea Constitu˛ional„, a urm„toarelor legi: — Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salaria˛ilor ∫i al uniunilor acestora; — Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 109/2003 privind modificarea Codului de procedur„ penal„; — Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 94/2003 pentru prorogarea termenului de intrare Ón vigoare a Legii spitalelor nr. 270/2003; — Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 1/2004 privind abrogarea unor dispozi˛ii din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporar„ a tuturor procedurilor referitoare la adop˛iile interna˛ionale; — Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 85/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorit„˛ile administra˛iei publice ∫i institu˛iile publice; — Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea social„ a str„inilor care au dob‚ndit o form„ de protec˛ie Ón Rom‚nia;
Dezbaterea raportului comisiei de mediere la proiectul Legii asigur„rilor private de s„n„tate (am‚narea votului final)
· other · informare
1 discurs
## Stima˛i colegi,
Œncepem activitatea noastr„ de ast„zi. P‚n„ vin colegii no∫tri, secretariatul, da˛i-mi voie s„ v„ prezint informarea cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Biroul permanent, ∫i anume:
1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei interna˛ionale pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozibili, adoptat„ la New York la 15 decembrie 1997, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, Comisia pentru politic„ extern„.
Termenul de depunere a raportului: 6 mai 2004. Camer„ decizional„: Senatul.
Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.
· Informare · informare
1 discurs
<chair narration>
#150052. Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului de extr„dare dintre Rom‚nia ∫i Republica Federativ„ a Braziliei, semnat la Brasilia la 12 august 2003, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, Comisia pentru politic„ extern„.
Termenul de depunere a raportului: 18 mai 2004. Camer„ decizional„: Senatul.
· other
1 discurs
<chair narration>
#155043. Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Negre∫ti, prin reorganizarea comunei Dobreni, jude˛ul Neam˛, ini˛iat„ de domnii deputa˛i f bulc„ Alexandru, Bivolaru Ioan, Cazan Leonard, T„r‚˛„ Culi˛„, fiocu Iulian, domnii senatori ™elaru Rodica, Munteanu Marius, membri ai Grupurilor parlamentare ale P.S.D., ∫i domnul senator Sorin Vornicu, f„r„ apartenen˛„ la grup parlamentar.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2004. Camer„ decizional„: Senatul.
· other
1 discurs
<chair narration>
#162344. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Ciohor„ni, jude˛ul Ia∫i, ini˛iat„ de domnii deputa˛i Constantin Ni˛„ ∫i Pavel T‚rpescu, membri ai Grupului parlamentar al P.S.D.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2004.
Camer„ decizional„: Senatul.
· other
1 discurs
<chair narration>
#167635. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Surdia∫, jude˛ul Timi∫, ini˛iat„ de domnul senator Viorel Matei, membru al Grupului parlamentar al P.S.D.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2004.
Camer„ decizional„: Senatul.
· other
1 discurs
<chair narration>
#172696. Propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei Giroc-Chi∫oda, jude˛ul Timi∫, ini˛iat„ de domnul senator Viorel Matei, membru al Grupului parlamentar al P.S.D.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2004. Camer„ decizional„: Senatul.
· other
1 discurs
<chair narration>
#177897. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2004 privind autorizarea unor Ómprumuturi, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 26 aprilie 2004.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru avize, Comisia pentru industrii ∫i servicii, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 6 mai 2004.
Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.
· other
1 discurs
<chair narration>
#184958. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 13/2004 privind aprobarea actului adi˛ional la contractul de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni nr. 1.479/1997 ∫i pentru solu˛ionarea amiabil„ a litigiului arbitral ini˛iat de îPol Am Pak“ — S.A. Polonia Ón fa˛a Cur˛ii Permanente de Arbitraj de la Haga, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 26 aprilie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru avize, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare; Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 6 mai 2004.
Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.
· other
1 discurs
<chair narration>
#193559. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 18/2004 pentru finalizarea v‚nz„rii unor pachete de ac˛iuni ale B„ncii Comerciale Rom‚ne — S.A. c„tre Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare ∫i Corpora˛ia Financiar„ Interna˛ional„, precum ∫i c„tre Asocia˛ia Salaria˛ilor B„ncii Comerciale Rom‚ne — S.A., adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 26 aprilie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 6 mai 2004.
Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.
· other
1 discurs
<chair narration>
#2023410. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 20/2004 pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonan˛a Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea pl„˛ii cotiza˛iilor la organiza˛iile interna˛ionale interguvernamentale la care Rom‚nia este parte ∫i pentru aprobarea pl„˛ii cotiza˛iei Rom‚niei ca membru fondator la Re˛eaua Interna˛ional„ pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii (I.N.S.M.E), adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 26 aprilie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru avize, Comisia pentru industrii ∫i servicii, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 6 mai 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.
· other · respins
149 de discursuri
Mul˛umesc. Din partea comisiei.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„, Ón 19 aprilie 2004, pentru avizarea ∫i dezbaterea pe fond cu proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Conven˛ia referitoare la Regulamentul interna˛ional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, adoptat„ de Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„, prin Rezolu˛ia Adun„rii A-910, la Londra la 21 noiembrie 2001.
Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„. Amendamentele la acest Regulament interna˛ional pentru prevenirea abordajelor pe mare, adoptate de Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„, se refer„ la Ómbun„t„˛irea regulilor de amplasare a luminilor, semnelor ∫i semnalelor la bordul navelor maritime comerciale, Ón vederea prevenirii abordajelor, a∫a cum vi s-a prezentat de c„tre ini˛iator.
Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ Ón 25 martie 2004, iar examinarea proiectului de lege a avut loc Ón ∫edin˛a comisiei din data de 28 aprilie 2004. La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 20 de deputa˛i din totalul de 25 de deputa˛i membri ai comisiei, ∫i la dezbateri au participat speciali∫ti din Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului. Raportul comisiei a fost adoptat Ón unanimitate.
Potrivit prevederilor art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Senatului.
Œn urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru industrie ∫i servicii au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de lege Ón forma prezentat„ de Guvern.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Mul˛umesc.
La dezbateri generale, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.
Trecem la dezbaterea legii pe articole. Titlul legii.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 1.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 2.
Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.
Vom supune proiectul de lege votului final de m‚ine. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere dintre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ privind participarea Rom‚niei la Programul comunitar Ón domeniul schimburilor electronice de date Óntre administra˛ii (IDA), semnat la Geneva la 10 decembrie 2003, ∫i pentru aprobarea pl„˛ii contribu˛iei financiare aferente particip„rii la acest program Ón anul 2004.
Ini˛iatorul, v-a∫ ruga...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 ## **Doamna Adriana H‚r˛an** — _secretar de stat Ón_
_Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iilor_ **:**
## Bun„ ziua!
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Œn contextul promov„rii societ„˛ii informa˛ionale ∫i al alinierii la standardele europene Ón domeniu se Ónscrie ∫i inten˛ia Rom‚niei de a participa la programul Uniunii Europene Ón domeniul schimburilor de date Óntre administra˛ii. Ini˛iat de Comisia European„, Programul IDA urm„re∫te stimularea dezvolt„rii re˛elelor transeuropene de comunica˛ii Ón vederea facilit„rii accesului ∫i schimbului electronic de date Óntre administra˛iile ˛„rilor europene.
O dat„ cu semnarea acordului, Rom‚nia poate beneficia de sprijinul acordat de comisie pentru conectarea rapid„ ∫i direct„ la re˛eaua telematic„ transeuropean„ de servicii pentru administra˛iile publice na˛ionale. Programul IDA are un rol-cheie Ón sprijinirea implement„rii politicilor comune sectoriale, cum ar fi: imigra˛ie, mediu, protec˛ie civil„ ∫i statistic„.
Memorandumul de Ón˛elegere a fost semnat la Geneva la 10 decembrie 2003 de c„tre domnul ministru Dan Nica, din partea Rom‚niei, ∫i domnul Erkki Lükanen, din partea Comisiei Europene.
## ™i eu v„ mul˛umesc.
Din partea Comisiei de tehnologie a informa˛iei, pofti˛i, domnule Varujan Pambuccian.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Noi am avizat favorabil acest document. Practic, nu exist„ nici un motiv, s„ spunem, de discu˛ie legat de el. Pe alocuri au fost probleme legate de traducerea foarte corect„ a textului din englez„ Ón rom‚n„, dar nu probleme esen˛iale ∫i consider„m c„ el poate fi votat de plenul Camerei.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
La dezbateri generale, dore∫te cineva?
V„ rog, domnule deputat Bruda∫cu. Nici nu-mi imaginam c„ nu o s„ lua˛i cuv‚ntul.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Apreciez ca fiind deosebit de util„ adoptarea acestui proiect de lege, av‚nd Ón vedere tendin˛ele noastre de a ne integra, din toate punctele de vedere, Ón structurile europene ∫i de a asimila tot ceea ce este modern Ón materie, inclusiv de comunicare. Singura chestiune pe
care trebuie s-o sesizez este aceea a discrepan˛ei teribile dintre aceast„ hot„r‚re ∫i realitatea pe care o constat„m la nivelul administra˛iilor publice locale.
Exist„, din p„cate, tendin˛a, la noi, de a construi Ónt‚i acoperi∫ul ∫i apoi de a asigura fundamentul unui proiect. Este ceea ce se Ónt‚mpl„ ∫i prin aceast„ m„sur„. Ea este extrem de util„ la nivel na˛ional, dar nu Ó∫i g„se∫te aplicabilitate dac„ este s-o translat„m la nivelul teritorial.
Mai dore∫te cineva? Nu.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 2 alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.
Se va supune proiectul de lege votului final de m‚ine. Proiectul de Lege pentru ratificarea Contractului de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii ∫i Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia — S.A. pentru finan˛area Proiectului de construire a Autostr„zii Arad — Timi∫oara — Lugoj, etapa I, semnat la Bucure∫ti la 24 decembrie 2002.
Ini˛iatorul, dac„ este... V„ rog.
Comisia pentru buget s„ pofteasc„...
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Autostrada Arad — Timi∫oara — Lugoj face parte din proiectele prioritare identificate de Rom‚nia cu Uniunea European„ care urmeaz„ a fi realizate p‚n„ Ón 2015 ∫i au fost introduse Ón Legea nr. 203/2003. Finan˛area acestui proiect, etapa I, respectiv Óntre Arad ∫i Timi∫oara, are o valoare de circa 270 de milioane de euro, din care 200 de la Banca European„ de Investi˛ii ∫i 70 de milioane de euro, participarea Rom‚niei.
Important Ón acest proiect este faptul c„, pe de o parte, rezolv„ problemele de transport legate de Coridorul 4 paneuropean, asigur„, pe o perioad„ de c‚˛iva ani buni, o activitate suplimentar„ pentru for˛a de munc„ Ón zona respectiv„ ∫i nu mai pu˛in importante sunt condi˛iile deosebite Ón care B.E.I.-ul ne acord„ creditele. Deci, Ón cazul Ómprumuturilor B.E.I., avem Ón vedere c„ avem un termen de 25 de ani pentru rambursarea Ómprumutului cu 6 ani gra˛ie, beneficiem de faptul c„ B.E.I. nu percepe comision de angajament sau alte comisioane. Œmprumutatul este Compania Na˛ional„ Administra˛ia Na˛ional„ a Drumurilor prin intermediul Ministerului Transporturilor, care este ordonatorul de credite, Ministerul Finan˛elor Publice, reprezentant al Guvernului Ón rela˛ia direct„ cu B.E.I.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 Av‚nd Ón vedere experien˛a de p‚n„ acum Ón derularea Ómprumuturilor, proiectul de lege a prev„zut ∫i un punct Ón actul normativ de ratificare, care permite Ministerului Finan˛elor de a aproba amendamente pe parcursul contractului de finan˛are care privesc realoc„ri de fonduri care nu sunt de natur„ s„ sporeasc„ obliga˛iile financiare ale Rom‚niei fa˛„ de B.E.I. sau s„ determine cumva noi condi˛ion„ri economice fa˛„ de cele convenite ini˛ial Óntre p„r˛i.
Ca urmare, v„ rug„m s„ v„ apleca˛i asupra lui ∫i s„ fi˛i de acord cu proiectul de lege pentru ratificarea contractului de finan˛are.
V„ mul˛umim.
Mul˛umesc.
Din partea comisiei? V„ rog.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat proiectul de Lege pentru ratificarea contractului de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii ∫i Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia — S.A. pentru finan˛area proiectului de construire a autostr„zii Arad—Timi∫oara—Lugoj etapa I, semnat la Bucure∫ti la 24 decembrie 2003, a Óntocmit raport favorabil ∫i v„ propune dezbaterea ∫i adoptarea Ón forma prezentat„ de Guvern.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva? V„ rog, domnule deputat.
Doresc doar Ón numele colegilor mei s„ salut acest moment, momentul Ón care Parlamentul Rom‚niei ratific„ acest contract de finan˛are, av‚nd Ón vedere faptul c„ el reprezint„ un moment deosebit de important, a∫teptat de to˛i rom‚nii, ∫i anume Ónceperea lucr„rilor de construc˛ie a autostr„zii pe culoarul paneuropean nr. 4, lucru care va permite legarea operativ„ a ˛„rii noastre, a economiei noastre de Uniunea European„ ∫i de economia acestei zone.
Deci cred c„ to˛i colegii putem s„ vot„m cu con∫tiin˛a Ómp„cat„ ∫i cu bucurie ratificarea acestui acord, av‚nd Ón vedere ∫i faptul c„ contractul de Ómprumut a fost Óncheiat Ón condi˛ii economico-financiare deosebit de favorabile. V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Mai dore∫te cineva s„ participe la dezbateri generale?
Nu.
Trecem la dezbaterea legii.
Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 2. Nu sunt observa˛ii. Votat Ón unanimitate. Art. 3. Nu sunt observa˛ii. Votat Ón unanimitate. Art. 4. Nu sunt observa˛ii. Votat Ón unanimitate. Art. 5 cu alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Vom supune proiectul de lege votului final de m‚ine. V„ propun s„ lu„m tot aici, tot drumuri ∫i autostr„zi — proiectul de la punctul 11. Sper c„ sunte˛i de acord s„ cupl„m ambele proiecte.
Deci, proiectul de Lege privind unele m„suri prealabile lucr„rilor de construc˛ie de autostr„zi ∫i drumuri na˛ionale. Din partea ini˛iatorului dac„ dore∫te....V„ rog.
**Domnul Sergiu Sechelariu** — _secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**
## Bun„ ziua, doamnelor ∫i domnilor!
Schimb„rile economice ∫i politice din Europa, respectiv includerea de noi membri Ón Uniunea European„, vor influen˛a direct ∫i dezvoltarea transporturilor din punct de vedere al standardelor ∫i parametrilor privind modernizarea ∫i dezvoltarea infrastructurii, siguran˛a circula˛iei, diversitatea ∫i calitatea serviciilor directe ∫i conexe oferite. Astfel, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, ca organ de specialitate al administra˛iei publice centrale, ∫i autoritatea de stat Ón domeniul transporturilor au elaborat programe pentru organizarea re˛elelor na˛ionale pentru toate modurile de transport cu o bun„ acoperire a teritoriului ˛„rii, precum ∫i dezvolt„rii transportului interna˛ional at‚t Ón trafic, c‚t ∫i Ón zonele de impact cu principalele coridoare europene. Procesul accelerat al dezvolt„rii ∫i moderniz„rii re˛elei de autostr„zi ∫i drumuri na˛ionale aprobat de Guvern, Ón context ∫i cu acordurile ∫i conven˛iile interna˛ionale la care Rom‚nia este parte, necesit„ crearea de urgen˛„ a unui cadru juridic care s„ permit„ simplificarea procedurilor privind achizi˛ionarea terenurilor necesare Ón condi˛iile respect„rii principiilor dreptului de proprietate, a exproprierii pentru o cauz„ de utilitate, precum ∫i a unei drepte ∫i prealabile desp„gubiri.
™i eu mul˛umesc. Din partea comisiei?
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Ón data de 20 aprilie 2004, a analizat proiectul de Lege privind unele m„suri prealabile...
E procedur„ de urgen˛„ ∫i v-a∫ ruga s„ propune˛i timpii.
5 minute, c‚te un minut pentru fiecare interven˛ie, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc. Cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Mul˛umesc. Pe scurt.
Dau citire raportului comisiei.
Foarte scurt.
Da.
Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a analizat proiectul de Lege privind unele m„suri prealabile lucr„rilor de construc˛ii de autostr„zi ∫i drumuri na˛ionale. f n‚nd cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, ˛in‚nd cont c„ Senatul a adoptat proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 1 aprilie 2004, Ón ∫edin˛a din 20 aprilie Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a aprobat Ón unanimitate adoptarea ∫i a propus plenului, ˛in‚nd cont c„ la lucr„rile comisiei au participat 22 de deputa˛i din cei 24. Vreau s„ v„ spun doar faptul c„ proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Mul˛umesc.
Fiind procedur„ de urgen˛„, trecem direct la dezbaterea proiectului de lege.
La titlul legii dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Art. 1.
Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 2 cu alin. 1, 2 ∫i 3. Dac„ ave˛i observa˛ii?
V„ rog, domnule deputat, spune˛i la care alineat ave˛i observa˛ii.
Domnule pre∫edinte, la art. 2 alin. 2 a∫ vrea s„ fi˛i de acord cu modificarea de redactare Ón sensul, îse Ón˛eleg lucr„ri de construire, reabilitare, dezvoltare, modernizare ori extindere a autostr„zilor ∫i drumurilor na˛ionale“. Mi se pare c„ este mai corect„ aceast„ formulare.
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Este corect„ cred.
Ini˛iatorul, de acord? Comisia, de acord.
V-a∫ ruga s„ face˛i modificarea propus„ de domnul deputat Bruda∫cu.
Alin. 3. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 4 cu alin. 1, 2 ∫i 3.
## **Domnul Dan Bruda∫cu**
**:**
La alin. 2 aveam...
A... ave˛i? P„i, eu ce s„ fac dac„ nu sunte˛i... V-a∫ ruga pe scurt iar„∫i.
Œmi cer scuze, domnule pre∫edinte. Cred c„ la art. 3 s-a sc„pat un lucru foarte important pe care-l supun aten˛iei ∫i ini˛iatorului ∫i comisiei.
V„ rog.
Este vorba de enumerarea elementelor care trebuie s„ fie incluse Ón documenta˛ia tehnico-economic„. Cred c„ pentru a nu ajunge la situa˛ii deja Ónt‚lnite care au condus la distrugerea de situri arheologice, prin realizarea unor lucr„ri de o asemenea importan˛„, cred c„ trebuie s„ se includ„ aici ∫i îdesc„rcarea de sarcinile arheologice“, ca un element de maxim„ importan˛„ pentru conservarea valorilor de patrimoniu istoric ∫i arheologic.
Deci, dup„ îamenajarea teritoriului“, propun s„ se introduc„ aceast„ formul„: îdesc„rcarea de sarcini arheologice“.
Ini˛iatorul, v„ rog s„ explica˛i. Ave˛i o lege special„ sau ave˛i alte...?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004
## **Domnul Sergiu Sechelariu:**
Domnule pre∫edinte, Ón normele metodologice sunt prev„zute, deci nu sunt probleme... Deci nu accept„m...
## **Domnul Dan Bruda∫cu**
**:**
Noi ne referim la lege; normele metodologice nu sunt adoptate de Parlament, legea trebuie s„ fie foarte clar„.
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Deci nici comisia, nici ini˛iatorul nu sunt de acord. Sunt obligat s„
Vot · Amânat
Aprobarea componen˛ei comisiilor de mediere pentru solu˛ionarea textelor adoptate Ón redact„ri diferite de c„tre cele dou„ Camere la: — proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei nr. 116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim interna˛ional; — proiectul Legii privind exercitarea profesiei de psiholog, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului psihologilor din Rom‚nia; — proiectul Legii privind buna conduit„ Ón cercetarea ∫tiin˛ific„, dezvoltarea tehnologic„ ∫i inovare; MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 — proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, al ministerelor ∫i al altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i institu˛ii publice; — proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„
## **Domnul Dan Bruda∫cu**
**:**
De ce nu conducem atunci prin norme metodologice? Ce rost mai au legile?
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Da. Œmi pare r„u, trebuie s„ supun la vot.
Cine este pentru amendamentul domnului deputat Bruda∫cu? Supun la vot. Dac„ cele dou„ p„r˛i nu sunt de acord, sunt obligat s„ supun la vot, nu?
Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i.
27 de voturi.
Œmpotriv„? V„ rog s„ vota˛i. 34 de voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? O ab˛inere.
Deci a c„zut amendamentul.
Mergem mai departe.
## **Domnul Costel Marian Ionescu**
**:**
Este str‚mb votul! O norm„ poate fi Ómpotriva unei legi?
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Art. 4, cu alin. 1, 2, 3.
Domnule, v„ atrag aten˛ia, suntem Ón procedur„ de urgen˛„. V„ rog.
Procedura de urgen˛„ nu exclude posibilitatea de a Ómbun„t„˛i un text.
Da, dar trebuie s„ v„ Óncadra˛i Ón cele 5 minute.
## **Domnul Dan Bruda∫cu:**
M„ Óncadrez Ón timpul care este necesar pentru o lege corect„.
La art. 4 propun urm„toarele modific„ri: îpe baza documenta˛iei tehnico-economice prev„zut„ Ón art. 3“ ∫i propun Ónlocuirea cuv‚ntului îdeclan∫are“ cu îdemarare“, pentru c„ îdeclan∫ezi“… un conflict.
## **Domnul Costel Marian Ionescu**
**:**
Este prev„zut Ón norme.
## **Domnul Dan Bruda∫cu**
**:**
Sau este prev„zut Ón norme ∫i aceasta?
Ini˛iatorul este de acord? Sunte˛i de acord cu îdemararea“?
## **Domnul Sergiu Sechelariu:**
Nu suntem de acord. îDeclan∫area“ poate fi ∫i la... aprinde˛i lumina! A∫a c„ r„m‚ne îdeclan∫area“. L„sa˛i, nu mai c„uta˛i tot felul de chichi˛e, domnule deputat!
## **Domnul Costel Marian Ionescu**
**:**
Explica˛i etimologic cuv‚ntul!
## **Domnul Sergiu Sechelariu:**
Nu suntem de acord, domnule, nu facem limba ∫i literatura rom‚n„ aici.
**Domnul Dan Bruda∫cu**
**:**
Normele metodologice nu se supun la vot.
V-a∫ ruga s„ p„stra˛i lini∫tea!
Domnule pre∫edinte, nici comisia nu sus˛ine. Noi avem un amendament admis la alin. 2 al art. 4 al comisiei. Deci noi nu sus˛inem amendamentul colegului nostru.
Mul˛umesc.
Supun, conform procedurii, votului alin. 1, varianta comisiei.
Cine este pentru? Comisia... deci v„ rog s„ vota˛i. V„ rog s„ vota˛i!
37 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Votat„ varianta comisiei.
5 ab˛ineri. Pardon!
P„i, v„ rog s„ vota˛i Ón timp!
Art. 4 alin. 2.
V-a∫ ruga s„ urm„ri˛i amendamentul comisiei. Comisia propune modificarea alin. 2.
Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii la modificarea alin. 2 propus de comisie? Nu ave˛i.
Votat alin. 2 Ón varianta comisiei. Alin. 3 din art. 4.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Art. 5 alin. 1.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004
Ca s„ nu v„ tot m„n‚nc din timpul foarte pre˛ios pe care vre˛i s„-l consacra˛i dezbaterii mo˛iunii, da˛i-mi voie s„ m„ refer at‚t la alin. 1, c‚t ∫i la alin. 2 ∫i 3, cu urm„toarele modific„ri de redactare: îDesp„gubirile pentru imobilele expropriate Ón baza prevederilor art. 1 se achit„ Ón baza cererilor adresate de titularii drepturilor reale ∫i de orice persoan„ care justific„ un interes legitim.“
La alin. 2 Ón loc de îla existen˛a“, a∫ vrea s„ Ónlocuim îreferitoare la de˛inerea drepturilor reale“, pentru c„ ele pot exista, dar dac„ cei care fac acele cereri nu le de˛in, ele nu se justific„. Iar la alin. 3 a∫ vrea s„ admite˛i reformularea astfel: îdreptul de proprietate ∫i celelalte drepturi reale asupra imobilelor expropriate se dovedesc prin mijloacele de prob„“... ∫i Ón rest textul continu„ Ón formula ini˛iatorului.
Da. Rog ini˛iatorul ∫i comisia s„ se pronun˛e asupra propunerilor f„cute de domnul deputat, de∫i cred c„ la alin. 1 art. 5 nu ave˛i dreptate, domnule deputat. Plata desp„gubirilor pentru imobile expropriate Ón baza prevederilor... se face Ón baza celor adresate de c„tre titularii drepturilor reale. Este absolut corect. Da˛i-mi voie, aici, s„ nu fiu de acord cu dumneavoastr„. Da. V„ rog.
Chiar c„ pierdem vremea, domnule pre∫edinte. Colegul meu nu ∫tie cum s„ ne mai ˛in„ de vorb„. Comisia s-a pronun˛at, nu accept„ amendamentele colegului.
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Bun.
Vot · Amânat
Aprobarea componen˛ei comisiilor de mediere pentru solu˛ionarea textelor adoptate Ón redact„ri diferite de c„tre cele dou„ Camere la: — proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei nr. 116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim interna˛ional; — proiectul Legii privind exercitarea profesiei de psiholog, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului psihologilor din Rom‚nia; — proiectul Legii privind buna conduit„ Ón cercetarea ∫tiin˛ific„, dezvoltarea tehnologic„ ∫i inovare; MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 — proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, al ministerelor ∫i al altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i institu˛ii publice; — proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„
Eu ∫tiu c„ autostr„zile se fac cu buldozerele, dar Ón limba rom‚n„ nu se scrie îcu buldozerul“. Tocmai de aceea, la alin. 2 a∫ vrea s„ v„ atrag aten˛ia c„ circuitul silvic nu este îal terenurilor“, ci îa terenurilor“. Aici este vorba de scoaterea definitiv„ a terenurilor din circuitul silvic. Asta probabil c„ o s„ o supune˛i din nou aprob„rii.
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Observa˛ie corect„ pe care cred c„ o Ónsu∫e∫te ∫i ini˛iatorul, ∫i comisia. De acord, da? De acord. Facem modificarea respectiv„.
Art. 14 alin. 2, cu modificarea cerut„ de domnul deputat. Dac„ mai sunt alte observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate. Alin. 3 ∫i 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Art. 15. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 16, 17 ∫i 18. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votate Ón unanimitate. Art. 19. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.
Vom supune proiectul de lege votului final de m‚ine. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 38/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ∫tiin˛ific„ ∫i dezvoltarea tehnologic„.
Ini˛iatorul dac„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul. V„ rog. Comisia de Ónv„˛„m‚nt s„ pofteasc„ Ón loj„.
## **Domnul Gheorghe Popa —** _secretar de stat_
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Aceast„ ini˛iativ„ a venit ca rezultat al faptului c„ anul trecut, Ón Legea nr. 324, s-a creat o situa˛ie dificil„ cu finan˛area Ón continuare a Institutului Na˛ional de Cercetare, prin accesul la programul-nucleu. Prin Legea nr. 324 era mandatat ca procedura de evaluare ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 acreditare a institutelor de cercetare s„ fie efectuat„ de c„tre Consiliul Na˛ional al Cercet„rii ™tiin˛ifice Universitare care, prin lege organic„, era desemnat„ s„ fac„ aceast„ evaluare numai pentru unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt, de cercetare din Ónv„˛„m‚nt. Or, prin noua lege, aceasta se extindea ∫i asupra institutelor na˛ionale de cercetare. O lege organic„ era amendat„ de o lege ordinar„.
Al doilea element care a determinat aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ a fost ini˛iativa Guvernului de a da o ∫ans„ institutelor de cercetare s„ se redreseze Óntr-o perspectiv„ de viitor pentru dezvoltarea cercet„rii ∫tiin˛ifice durabile ∫i integrare european„. Pentru aceasta, Guvernul propune prin aceast„ lege o procedur„ de scutire de plat„ a datoriilor ∫i a tuturor penalit„˛ilor la datoriile acumulate Óntr-o perioad„ anterioar„.
Ca urmare, v„ propunem s„ vota˛i aceast„ lege care s„ acrediteze ordonan˛a noastr„ Ón forma propus„ de Guvern ∫i ne Ónsu∫im amendamentul f„cut de comisie referitor la detalierea capitolului referitor la ∫tergerea datoriilor.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc. Comisia. V„ rog, domnule Antonescu.
prin Legea nr. 324/2003. Ordonan˛a a fost analizat„ Ómpreun„ cu patronatul rom‚n din cercetare-proiectare ∫i cu Federa˛ia sindicatelor lucr„torilor din cercetareproiectare din Rom‚nia.
Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei.
La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i un num„r de 25 de deputa˛i din totalul de 26 membri ai comisiei.
La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invita˛i, Ón conformitate cu prevederile art. 51, 52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, domnul Gheorghe Popa, secretar de stat, care a sus˛inut proiectul din partea Guvernului, ∫i domnul Gheorghe As„nic„, secretar general adjunct Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, domnul Radu Adrian, secretar general adjunct la Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 24 februarie 2004. Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.
Œn urma dezbaterii din ∫edin˛a din 31 martie 2004, comisia, cu unanimitate de voturi, aprob„ proiectul de lege cu urm„toarele amendamente... ∫i urmeaz„ raportul.
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Raportul Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport cuprinde urm„toarele:
Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, cu modific„rile ∫i complet„rile intervenite, prin Hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor nr. 23 din 2003, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a primit spre dezbatere ∫i avizare proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 38/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 57 din 2002 privind cercetarea ∫tiin˛ific„ ∫i dezvoltarea tehnologic„.
Proiectul de lege a fost avizat de Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Comisia pentru industrii ∫i servicii, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, precum ∫i de c„tre Consiliul Legislativ.
Aplicarea unora dintre modific„rile ∫i complet„rile aduse Ordonan˛ei Guvernului nr. 57/2002 prin Legea de aprobare nr. 324 din 2003 produce unele blocaje func˛ionale Ón derularea activit„˛ilor de cercetaredezvoltare, datorate necorel„rilor existente Óntre unele prevederi din lege ∫i situa˛ia actual„ a sistemului na˛ional de cercetare-dezvoltare.
Prin ordonan˛„ se clarific„ finan˛area activit„˛ilor specifice institutelor na˛ionale de cercetare-dezvoltare, precum ∫i evaluarea, atestarea ∫i acreditarea acestora. Pentru a acorda ∫anse egale Ón competi˛ie tuturor unit„˛ilor de cercetare-dezvoltare s-a impus modificarea defini˛iei programului-nucleu astfel cum a fost modificat
Mul˛umesc.
La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva? V„ rog, domnule deputat.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,
Citind raportul, constat„m c„ a∫a cum a venit varianta Senatului, varianta Guvernului ∫i aprobat„ de Senat, el a trecut prin avize simple prin diverse comisii, comisiile ∫i-au dat avizul privind aceast„ variant„, ele nu ∫i-au dat de fapt avizul Ón leg„tur„ cu redactarea, care a fost f„cut„ Ón ultimul moment de c„tre Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport.
Pe de alt„ parte, reamintesc c„ am atras aten˛ia asupra blocajelor func˛ionale care vor interveni Ón derularea activit„˛ilor de cercetare-dezvoltare c‚nd am discutat Legea nr. 324, ea a r„mas a∫a, Guvernul a fost nevoit s„ vin„ s„ corecteze unele inadverten˛e din aceast„ lege; pe de alt„ parte, raportul are o propozi˛ie cu care nu pot fi de acord, fiindc„ nu este adev„rat„, ordonan˛a nu a fost analizat„ Ómpreun„ cu patronatul rom‚n din cercetare-proiectare ∫i cu Federa˛ia sindicatului lucr„torilor, ei nu au fost invita˛i la ∫edin˛a Ón care s-a discutat acest proiect de lege. Iar Ón ceea ce prive∫te con˛inutul, am s„-mi permit s„ intervin la amendamentele respective.
V„ mul˛umesc.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
™i eu v„ mul˛umesc.
Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu mai dore∫te la dezbateri generale.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.
Titlul legii.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate.
La articolul unic v-a∫ ruga s„ urm„ri˛i, la pagina 2, punctul 1 din raportul comisiei. Comisia a modificat articolul unic.
Dac„ sunt observa˛ii fa˛„ de propunerea comisiei? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
La punctul 1 din lege, urm„ri˛i la pagina 7 din raport punctul 4. La art. I pct. 4, alin. 3 la art. 36, comisia propune o nou„ redactare fa˛„ de cea ini˛ial„.
Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ Ón unanimitate varianta comisiei.
## **Domnul Doru Dumitru Palade**
:
Ce citi˛i acolo?
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Pofti˛i?
## **Domnul Doru Dumitru Palade**
:
Nu vorbi˛i dup„ raport. Nu citi˛i dup„ raportul comisiei. Dup„ ce citi˛i dumneavoastr„?
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
E titlul. Este la lege, nu vorbim de ordonan˛„, Ónt‚i lu„m legea, stimate coleg.
La punctul 2 v-a∫ ruga s„ urm„ri˛i, la pagina 9, punctul 8.
Sper c„ comisia a Ón˛eles p‚n„ la urm„.
Deci la pagina 7 din raport punctul 4 l-am votat. Deci pagina 9 punctul 8.
## **Domnul Doru Dumitru Palade**
:
Citi˛i dup„ raport; n-am pus Ón discu˛ie raportul.
Domnule deputat, Ónt‚i dezbatem proiectul de lege ∫i apoi proiectul ordonan˛ei. Ce nu Ón˛elege˛i? Iar la proiectul de lege comisia a avut ni∫te observa˛ii. Dac„ am Ónceput cu proiectul de lege, Ól finaliz„m ∫i apoi Óncepem cu proiectul ordonan˛ei.
Deci la pagina 9 punctul 8 comisia propune eliminarea, dup„ art. 91, eliminarea acestui punct.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat„ varianta comisiei.
Dup„ acest punct, comisia propune la pagina 10, pct. 10, art. II cu alin. 1 ∫i 2.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
De asemenea, urm„ri˛i la pagina 13 pct. 11 art. III, introdus de comisie, Ón varianta comisiei.
- Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Trecem la proiectul ordonan˛ei.
La titlul ordonan˛ei dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
- La art. I comisia nu a avut observa˛ii. Dac„
- dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i.
- Votat Ón unanimitate.
La punctul 1 al art. I comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.
La punctul 2. Urm„ri˛i pagina 3 punctul 2 din raport. Urm„ri˛i art. 33. Comisia propune modificarea acestuia la alin. 1.
Dac„ sunt observa˛ii? Ave˛i observa˛ii? V„ rog. Ini˛iatorul.
Se propune, de c„tre comisie, Ón ultima parte, îatestarea ∫i evaluarea periodic„“ pentru unit„˛ile ∫i institu˛iile prev„zute la art. 7 ∫i art. 8. Aceast„ precizare este prea vag„; noi am prev„zut 3 ani.
Propunem men˛inerea unui interval maxim de 3 ani.
Comisia ce propune?
3 ani, de acord.
Sunte˛i de acord. Deci comisia este de acord. Ini˛iatorul este de acord.
Dumneavoastr„ dac„ ave˛i observa˛ii Ón sal„? Nu ave˛i.
Deci votat Ón varianta comisiei, cu modificarea propus„ de ini˛iator.
Alin. 2, alin. 3, alin. 4 ∫i alin. 5. Dac„ sunt observa˛ii la punctul 2? Pofti˛i!
Insist„m asupra faptului c„ ∫i Ón comisie noi am men˛inut formularea propus„ de Guvern.
Deci Ón cazul punctului 2, evaluarea ∫i acreditarea s„ fie efectuate prin Colegiul Consultativ.
La alin. 2 de la punctul 2, da?
De la art. 33, pagina 4, punctul 2.
Corect, a∫a este. V„ rog, comisia.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004
Nu, aici nu suntem de acord.
Am spus c„ acreditarea unit„˛ilor ∫i institu˛iilor prev„zute la art. 7, ca unit„˛i componente ale sistemului de cercetare, se face, dup„ caz: de c„tre Academia Rom‚n„ (colegiul acesta nu trebuie s„ fac„ evaluare ∫i acreditare la Academia Rom‚n„), academiile de ramur„, Consiliul Na˛ional al Cercet„rii ™tiin˛ifice din Œnv„˛„m‚ntul Superior, care deja fac ∫i evalu„ri ∫i acredit„ri, conform Legii Ónv„˛„m‚ntului, ∫i respectiv de c„tre Colegiul Consultativ, pentru celelalte institu˛ii.
™i, de asemenea, am prev„zut, la sf‚r∫itul articolului, c„ toate aceste institu˛ii — Academia Rom‚n„, academiile de ramur„, Consiliul Na˛ional al Cercet„rii ™tiin˛ifice din Œnv„˛„m‚ntul Superior ∫i Consiliul Consultativ — propun Autorit„˛ii de Stat pentru Cercetare ∫i Dezvoltare validarea hot„r‚rilor privind acreditarea sau neacreditarea, respectiv reacreditarea. Deci Autoritatea de Stat este cea care decide îda“, sau înu“; aceste institu˛ii propun acreditarea, deci nu o decid.
Noi credem c„ este corect, pentru c„ nu sunt al˛ii Ón m„sur„ s„ fac„ mai bine acreditarea dec‚t ele. Colegiul Cercet„rii poate s-o fac„ Óntr-un anumit domeniu, dar, pentru institutele Academiei, pentru universit„˛i ∫i a∫a mai departe, sunt institu˛ii legalizate prin legile lor, ale acestora.
Deci aceast„ propunere a noastr„ este Ón concordan˛„ cu Legea Academiei Rom‚ne, este Ón concordan˛„ cu Legea academiilor de ramur„ ∫i este Ón concordan˛„ cu Legea Ónv„˛„m‚ntului. Dac„ scriem invers, Ónseamn„ c„ toate aceste legi trebuie modificate.
Dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul? V„ rog, domnule deputat.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare sus˛ine punctul de vedere al Guvernului, Ón a∫a fel Ónc‚t fiecare Ó∫i face evaluarea, dar acreditarea trebuie s„ treac„ printr-un singur organism. Nu se poate duce la Autoritatea de Stat fiecare cu lista lui, iar ni∫te func˛ionari s„ aprobe lista, f„r„ s„ treac„ prin analiza acestui colegiu care — subliniez — este compus ∫i din academicieni, ∫i din profesori, ∫i din cercet„tori.
V„ rog, domnule pre∫edinte.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Este clar c„ mai binele este du∫manul binelui.
Aceast„ Lege a cercet„rii ∫tiin˛ifice, la care se lucreaz„, zic eu, cam din legislatura trecut„, Óncep‚nd cu Ordonan˛a nr. 8, are o mare calitate: aceea c„-i ˛ine bloca˛i pe cercet„tori s„ nu fac„ nimic, c„ nu este lege, ∫i este un spate, Óntre diferite grupuri de interese, cine s„ decid„. Indiferent c„rui partid Ói apar˛inem, este clar
c„, mai devreme sau mai t‚rziu, institutele de cercet„ri — sau cel pu˛in o parte dintre ele — vor fi p„r˛i componente ale universit„˛ilor; aceasta este tendin˛a Ón lume, fie c„ ne place, fie c„ nu ne place.
De aceea, Óntr-o variant„ a acestei legi, acreditarea acestor institute, indiferent cui apar˛ineau, se f„cea de un consiliu na˛ional care era pe l‚ng„ autoritatea Ón domeniu, respectiv Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului.
Au Ónceput o serie de dezbateri care au dus la apari˛ia acestei ordonan˛e, sub diferite pretexte — reale sau nereale.
Am Ón˛eles c„ frica de a se integra Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii este destul de mare ∫i c„ trebuie s„ men˛inem aceast„ entitate separat ∫i atunci s-a renun˛at la ideea unui organism unic, pe care v„d c„ acum domnul secretar de stat, distinsul profesor Popa, o readuce Ón discu˛ie. Dar acest organism unic s„ nu mai fie Consiliul Na˛ional al Cercet„rii ™tiin˛ifice, care este prins Ón Legea Ónv„˛„m‚ntului, ci s„ fie Consiliul Consultativ.
Deci, Ón situa˛ia aceasta, at‚t timp c‚t noi am sus˛inut ideea unui consiliu unic — ca s„ avem c‚t de c‚t o chestiune de apreciere, s„ zicem f„r„ discrimin„ri, acelea∫i standarde la toate unit„˛ile —, ministerul s-a opus, sau, mai bine zis, parte din cercetare, patronatele ∫i sindicatele s-au opus. Acum d‚n∫ii vor s„ aplice calapodul la toate — ∫i unde s„ fie? ™i, Ón consecin˛„, am ales aceast„ variant„, ca fiecare s„-∫i fac„ buc„˛ica lui.
Dac„ se dore∫te ca, Óntr-adev„r, s„ fie un organism unic, atunci comisia cere retrimiterea acestei ordonan˛e (la comisie) ∫i o lu„m de la cap„t ∫i fix„m exact unde, ce ∫i cum.
Eu v„ spun foarte clar: aici nu sunt interesele cercet„rii ∫tiin˛ifice. Aici sunt interesele unui patronat care, de fapt, nu este patronat. Institutele de cercet„ri sunt, Ón momentul de fa˛„, cu capital de stat majoritatea. ™i atunci, dac„ sunt ale statului, ce patronat este opozabil statului sau propriet„˛ii statului?
## ™i eu v„ mul˛umesc.
Ini˛iatorul, accepta˛i propunerea comisiei sau nu?
Revin asupra celor precizate, c„ aceast„ prevedere se refer„, cu prec„dere, la institutele na˛ionale de cercetare, institutele de interes na˛ional.
Toat„ discu˛ia se poart„, de fapt, Ón jurul programuluinucleu. Cine are acces la acest program? De aici porne∫te, de aici pleac„.
Este foarte adev„rat c„ Ón sistemul de cercetare rom‚nesc exist„, la ora actual„, un ansamblu de legi care aduc anumite incongruen˛e ∫i, iat„, acum discut„m un astfel de aspect. Prin Ordonan˛a nr. 38 propunem s„ intr„m ∫i s„ putem desf„∫ura activitatea Ón mod normal acum, Ón acest an. ™i aici era aceast„ inten˛ie de a introduce evaluarea institutelor de cercetare de interes na˛ional, institutelor na˛ionale de cercetare prin acest Colegiu Consultativ, pentru c„, prin Legea nr. 324, el era prev„zut s„ fie prim Consiliu Na˛ional al Cercet„rii ™tiin˛ifice Universitare, care avea alt mandat.
## Stima˛i colegi,
Eu v„ propun urm„torul lucru: pentru c„ Ón˛eleg c„ dezbaterile nu pot conduce la un rezultat final pentru toat„ lumea, cred c„ propunerea domnului profesor Stanciu, pre∫edintele comisiei, este corect„.
Vom trimite aceast„ ordonan˛„ Ónapoi la comisie ∫i p„rerea mea este c„ nu se poate Óncepe dezbaterea Ón asemenea mod: ini˛iatorul sus˛ine un punct de vedere, comisia, un alt punct de vedere.
V„ propun s„ v„ pune˛i de acord p‚n„ luni ∫i cer plenului s„ voteze acest lucru.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc.
Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri dac„ sunt? Nu sunt.
Deci vom Óncepe dezbaterea de la punctul 2, art. I al ordonan˛ei, lunea viitoare ∫i v„ rog s„-l trece˛i Ón ordinea de zi.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei nr. 9/2004 privind unele contracte de garan˛ie financiar„. Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Ini˛iatorul dac„ este aici?
- V„ rog.
## **Doamna Maria Manolescu —** _secretar de stat Ón_
_Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Prin acest act normativ se transpun integral Ón legisla˛ia na˛ional„ prevederile Directivei nr. 2002.47 din data de 6 iunie 2002 a Consiliului Europei privind contractele de garan˛ie financiar„, Capitolul III — îLibera circula˛ie a serviciilor“, capitol pe care Rom‚nia ∫i-a propus s„-l Ónchid„ Ón semestrul I 2004.
Astfel, se reglementeaz„ regimul juridic al contractelor de garan˛ie financiar„ — care pot fi probate prin Ónscris sau alt„ form„ echivalent„ —, se asigur„ stabilirea unui regim minim privind utilizarea garan˛iilor financiare, Ón primul r‚nd a celor bilaterale, circumscrise sectorului financiar.
Senatul a adoptat actul normativ Ón data de 29 martie a.c.
Comisiile de specialitate ale Camerei Deputa˛ilor au Óntocmit raport de adoptare, cu amendamente cu care Ministerul Finan˛elor este de acord, motiv pentru care propunem adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport.
V„ mul˛umesc.
Comisia. Domnul Grigora∫. V„ rog.
Stima˛i colegi,
Domnule pre∫edinte,
Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 9/2004 privind unele contracte de garan˛ie financiar„, a formulat o serie de amendamente cu scopul Ómbun„t„˛irii textului ordonan˛ei ∫i asigurarea respect„rii normelor de tehnic„ legislativ„.
Propunem dezbaterea ∫i adoptarea, cu amendamentele din raport.
V„ mul˛umesc.
La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.
Titlul legii.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Articolul unic. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctul 1 ∫i punctul 2 ale articolului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctul 3 al legii. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctul 4 ∫i punctul 5. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctul 6.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Punctul 7 ∫i punctul 8. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 Trecem la titlul ordonan˛ei. La titlul ordonan˛ei dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.
La art. 1 alin. 1, alin. 2, alin. 3 ∫i alin. 4 dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate.
Art. 2. Urm„ri˛i pagina 1, punctul 1 din raport, alin. 1 lit. a).
Comisia a modificat acest punct. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei.
Lit. b), lit. c), lit. d), lit. e), lit. f), lit. g), lit. h), lit. i), lit. j), lit. k), lit. l), lit. m), lit. n), lit. o), lit. p), lit. q), lit. r). Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Alin. 2, lit. a), lit. b), lit. c). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Alin. 3 al art. 2. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 3. Urm„ri˛i la art. 3, la raport, pagina 2, punctul 2 din raport.
Comisia a modificat alin. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Alin. 2. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.
Alin. 3. Urm„ri˛i punctul 3 de la pagina 2 din raport. Comisia a modificat acest punct.
Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Pct. 4 ∫i pct. 5. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.
La punctul 6, urm„ri˛i pagina 2, punctul 4 din raport. Comisia a modificat acest punct.
™i eu v„ mul˛umesc.
Comisia. V„ rog s„ prezenta˛i, pe scurt, raportul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi,
Proiectul de ordonan˛„ are ca obiect de reglementare organizarea activit„˛ii veterinare, determinat„ de necesitatea armoniz„rii legisla˛iei interne cu reglement„rile Uniunii Europene Ón domeniul veterinar, potrivit sarcinilor stabilite prin documentul de pozi˛ie al Capitolului VII îAgricultura“, Ón perspectiva ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.
La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 33 de deputa˛i, membri ai comisiei. Raportul a fost adoptat Ón unanimitate Ón ∫edin˛a din 14 aprilie 2004. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 18 martie 2004.
Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 86 alin. 3 pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc.
La dezbateri generale v-a∫ ruga s„ participa˛i. Domnul deputat Bozg„, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
## Domnilor colegi,
Legisla˛ia Ón domeniul sanitar-veterinar a suferit modific„ri majore ultima dat„ Ón anul 1972. Iat„ c„, dup„ 32 de ani, venim ∫i modific„m din nou legisla˛ia sanitarveterinar„.
Activitatea sanitar-veterinar„ are ca obiect principal de activitate asigurarea s„n„t„˛ii animalelor. Realizarea siguran˛ei alimentului de origine animal„ ∫i vegetal„ are o contribu˛ie major„ la men˛inerea s„n„t„˛ii omului.
Proiectul de ordonan˛„ de urgen˛„ are ca obiect de reglementare organizarea activit„˛ii veterinare, determinat„ de necesitatea armoniz„rii legisla˛iei interne cu reglement„rile Uniunii Europene Ón domeniul veterinar, potrivit sarcinilor stabilite prin documentul de pozi˛ie al Capitolului VII îAgricultura“, Ón perspectiva ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat sus˛ine proiectul de lege.
Domnilor colegi, v„ propun s„-l vota˛i. V„ mul˛umesc.
Dac„ mai dore∫te altcineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale? Nu mai dore∫te.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.
Titlul legii.
Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i.
Votat Ón unanimitate.
Art. 1.
Comisia propune modificarea articolului.
Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei.
La titlul ordonan˛ei de urgen˛„ comisia a propus modificarea acestuia.
Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei.
La titlul capitolului I comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ varianta Senatului.
La art. 1 din textul ordonan˛ei dac„ sunt observa˛ii? Comisia n-a avut observa˛ii.
V„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Fac o observa˛ie de principiu Ón ce prive∫te construc˛ia unui termen compus.
Este vorba de a ad„uga, Ón toat„ legea, cuv‚ntul îsanitare“ la cuv‚ntul îveterinare“ — îactivit„˛i veterinare“ din varianta veche a textului ini˛ial —, rezult‚nd construc˛ia aceasta: îorganizarea activit„˛ii sanitare veterinare...“ Mai departe ve˛i vedea la fel la foarte multe articole; iat„, la pozi˛ia 6 — la fel: îlegisla˛iei sanitare veterinare“; la pozi˛ia 7 din raport este construc˛ia îsanitar-veterinar“.
O construc˛ie corect„ din punct de vedere lingvistic cere ca Óntre cele dou„ cuvinte care definesc Ómpreun„ un domeniu s„ se pun„ cratim„, iar litera e) de la cuv‚ntul îsanitare“ s„ fie eliminat„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 Deci peste tot unde Ónt‚lnim varianta îsanitare veterinare“ trebuie s„ scriem îsanitar-veterinare“. Altfel, ar trebui s„ scriem îsanitare ∫i veterinare“, or, nu este a∫a ceva Ón inten˛ia legislatorului, a ini˛iatorului. La pozi˛ia 7, avem, la fel, nevoie de o cratim„: îdomeniul sanitarveterinar“, pentru c„ Ómpreun„ definesc un domeniu.
V„ mul˛umesc.
Comisia, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Ini˛iatorul? Accepta˛i varianta propus„ de domnul Leon„chescu, da?
Deci v-a∫ ruga s„ face˛i modific„rile propuse.
Art. 2. Comisia a modificat art. 2.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat„ varianta comisiei.
Art. 3. Comisia, de asemenea, propune modificarea art. 3.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului II. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Art. 4. Comisia a modificat lit. a) ∫i lit. b).
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate.
Pozi˛ia 10 — art. 5. Comisia propune modificarea lit. a), lit. b), lit. c), lit. d) ∫i lit. e).
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate.
Deci Ónchidem aici dezbaterea noastr„ ∫i relu„m m‚ine-diminea˛„ de la art. 6 — pozi˛ia 11 din raport.
V„ rog, o problem„ de procedur„.
## Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Dat fiind faptul c„ Legea sanitar„-veterinar„, cum a fost ∫i aici prezentat„, este o lege foarte important„ — sunt doar c‚teva articole mai importante care urmeaz„ acum — eu a∫ propune s„ termin„m totu∫i ast„zi aceast„ lege, s„ nu Óntrerupem discu˛ia legii, ∫i dup„ ce am terminat s„ propunem pentru vot final, pentru m‚ine, aceast„ lege.
V„ rog, stima˛i colegi, s„ fi˛i de acord cu aceast„ propunere.
V„ rog, domnule Bolca∫.
Av‚nd Ón vedere c„ sunt numai c‚teva probleme tehnice ∫i prin aceasta se ajunge la vot final m‚ine, suntem de acord cu propunerea.
V„ mul˛umim foarte mult. Atunci o s„ continu„m. La art. 6 comisia a modificat alin. 1, 2, 3. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Dup„ art. 6 se introduc nou„ articole noi: 6[1] —6[9] . La art. 6[1] comisia a propus modificarea acestuia. Pozi˛ia 12 din raport. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat„ Ón unanimitate. La art. 6[2] , la lit. a), comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat„ Ón unanimitate Ón unanimitate varianta ini˛ial„. La lit. b), de asemenea, votat„ varianta Senatului. La 6[3] , cu alin. a), b), c), d), comisia a avut observa˛ii, a modificat aceste alineate.
Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. La lit. e), f), g), h), i) comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votate Ón varianta Senatului.
Lit. j), k), de asemenea, comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta Senatului. Lit. l), m), de asemenea, comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu sunt. Votat„ varianta Senatului.
La art. 6[4] , alin. 1, 2, comisia a modificat aceste alineate.
Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 6[5] , alin. 1 ∫i 2, de asemenea, comisia a modificat aceste alineate.
Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Art. 6[6] , alin. 1, comisia a modificat acest alineat. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Alin. 2 ∫i 3, comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu sunt. Votate Ón varianta Senatului.
La alin. 4, de asemenea, comisia a modificat acest articol. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
La art. 6[7] , comisia, de asemenea, a modificat acest articol. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Art. 6[8] , alin. 1, de asemenea, comisia propune modificarea. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Alin. 2 al art. 6[8] , comisia nu a avut amendamente. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat alin. 2 Ón varianta Senatului.
Art. 6[9] , alin. 1, de asemenea, comisia propune modificarea.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Œn redactarea anexelor fac c‚teva propuneri de Ómbun„t„˛ire, ∫i anume: prima Ómbun„t„˛ire pe care am formulat-o ∫i mai Ónainte este ca acest concept îsanitar-veterinar„“, îsanitar-veterinar“, îsanitare-veterinare“, la plural, s„ fie cu cratim„ Óntre cuvinte ∫i cu eliminarea literei î„“ sau îe“ de îsanitar„“ sau îsanitare“ s„-l transform„m Óntr-un singur concept, nu Ón dou„, care n-au Óntre ele cuv‚ntul î∫i“.
Dar, specifice acestor anexe, am urm„toarele observa˛ii: îCancelaria Primului-Ministru“, cu cratim„, pagina 1 din anexa nr. 1. Se elimin„ cratima ∫i aceasta, fiind o lege gramatical„, nu se supune votului.
Œn anexa nr. 3 exist„ ultima coloan„ numit„ îtaxa“, cu unitatea de m„sur„ lei/unitatea de m„sur„ a îtaxei“. Sunt cifre, dar apar ∫i trei cuvinte Ón loc de cifre. îNu se taxeaz„, nu se taxeaz„, nu se taxeaz„...“, nu este specific unui tabel cu cifre. Deci la capitolul îunitate de m„sur„“ ∫tim despre ce este vorba, lei/unitatea de m„sur„, iar acolo unde nu se taxeaz„ trebuie s„ trecem zero sau linie. Eu v„ propun zero. ™i Ón toate anexele s„ se adopte aceast„ metodologie, zero Ón ∫iruri de cifre de pe toate coloanele ultime, Ón toate anexele.
Cu privire la anexa nr. 4, titlul poate fi Ómbun„t„˛it, pentru c„ e un concept pu˛in cam delicat enun˛at aici. Iat„, spre exemplu, titlul vechi: îTaxele pentru eliberarea avizului sanitar-veterinar...“ trebuie cratim„ acolo, î...privind amplasarea, proiectarea ∫i construirea de noi obiective supuse controlului sanitar-veterinar...“ — ∫i acum urmeaz„ ceea ce eu contest — î...sunt Ón valoare de 50%...“, 50% nu este o valoare, este un raport. Unitatea de m„sur„ aici nu exist„. Deci Ón loc de îtaxele sunt Ón valoare de...“, eu v„ propun îtaxele reprezint„ 50%“. Deci
26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004
Ón loc de 4 cuvinte, îsunt Ón valoare de“, v„ propun un singur cuv‚nt îreprezint„ 50%“.
™i ultima observa˛ie, la nota final„ a acestui tabel, Ón care, de asemenea, pe ultima coloan„ figureaz„ înu se taxeaz„“ de ∫apte ori, ∫i o dat„ e scris„ valoarea de 5.000. Œn loc de cele ∫apte ori înu se taxeaz„“, trecem ∫apte zerouri.
Comisia ce p„rere are? Accept„m toate modific„rile propuse de c„tre domnul deputat?
V„ rog s„ interveni˛i la microfon.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Suntem de acord cu toate propunerile, dar ultima propunere de modificare nu poat„ fi acceptat„, ci s„ r„m‚n„ îcantitatea avizat„“, pentru c„ este termen tehnic din punctul nostru de vedere, e lege tehnic„.
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Deci comisia este de acord cu toate propunerile propuse de domnul deputat, mai pu˛in îcantitatea avizat„“. Corect. Œn regul„!
- V„
Vot · Amânat
Aprobarea componen˛ei comisiilor de mediere pentru solu˛ionarea textelor adoptate Ón redact„ri diferite de c„tre cele dou„ Camere la: — proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei nr. 116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim interna˛ional; — proiectul Legii privind exercitarea profesiei de psiholog, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului psihologilor din Rom‚nia; — proiectul Legii privind buna conduit„ Ón cercetarea ∫tiin˛ific„, dezvoltarea tehnologic„ ∫i inovare; MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 — proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, al ministerelor ∫i al altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i institu˛ii publice; — proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„
i de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, al ministerelor ∫i al altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i institu˛ii publice: Radu Liviu Bara, Maria Laz„r, Kanty C„t„lin Popescu, Nicolae Leon„chescu, Gheorghe Dinu, Ioan Oltean, Petru Mirciov. Cine este pentru? Mul˛umesc.
Voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.
Votat„ Ón unanimitate.
Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„: Ion Neagu, Florin Iordache, Ioan Timi∫, V„s„lie Moi∫, Emil Boc, Cornel ™tirbe˛, Székely Ervin-Zoltán.
Cine este pentru? Mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Votat„ Ón unanimitate.
Stima˛i colegi, Trecem la dezbaterea mo˛iunii ini˛iat„ de un num„r de
72 de deputa˛i.
A∫a cum bine ∫ti˛i, Guvernului i se rezerv„ 45 de minute, pe care le utilizeaz„ la Ónceputul ∫i sf‚r∫itul dezbaterilor, grupurilor parlamentare li se aloc„ c‚te 20 de secunde pentru fiecare deputat.
Deputa˛ii care nu fac parte din grupurile parlamentare au la dispozi˛ie c‚te 20 de secunde fiecare.
Trecem la dezbaterea mo˛iunii ∫i rog, dac„ cineva se retrage de pe lista..., consult grupul respectiv dac„ cineva se retrage de pe list„. Nu se retrage nimeni? Nu. Atunci, v-a∫ ruga s„ trece˛i la prezentarea mo˛iunii, s„ desemna˛i persoana care prezint„ mo˛iunea. V„ rog!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004
## **Domnul Cristian Valeriu Buzea:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare format din 72 de deputa˛i men˛iona˛i Ón lista de semn„turi anexat„, Ón temeiul art. 64 din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i al art. 148—153 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, av‚nd Ón vedere:
— lipsa total„ de transparen˛„ a activit„˛ii Guvernului Rom‚niei privind Óncheierea ∫i derularea contractelor de privatizare a societ„˛ilor de importan˛„ na˛ional„ din domeniul petrolului;
— dezinteresul Guvernului fa˛„ de supravegherea Óndeplinirii obliga˛iilor contractuale asumate de investitor prin contractele de privatizare a societ„˛ilor comerciale din domeniul petrolului;
— implicarea abuziv„ a factorilor politici Ón ree∫alonarea datoriilor c„tre bugetul de stat ale marilor firme privatizate pe criteriul clientelar;
— preluarea la datoria public„, prin ordonan˛e de Guvern, a datoriilor acumulate de firmele privatizate;
— acordarea de c„tre Guvern a unor ajutoare de stat firmelor care apar˛in clientelei politice a partidului de guvern„m‚nt;
— dirijarea de c„tre Guvern a resurselor bugetare constituite din contribu˛ii, taxe ∫i impozite c„tre acelea∫i firme ale clientelei politice a partidului de guvern„m‚nt;
— lipsa de implicare a organelor de stat abilitate tocmai s„ combat„ activit„˛ile frauduloase desf„∫urate de agen˛ii economici din domeniul petrolier;
— transformarea Parlamentului Rom‚niei Óntr-un fel de oficiu de Ónregistrare a ordonan˛elor de urgen˛„ ale Guvernului, v„ Ónainteaz„ urm„toarea mo˛iune:
îMafia petrolului, vinovat„ pentru explozia pre˛urilor la alimente, transport, alte servicii ∫i utilit„˛i publice“
Guvernele care s-au perindat la c‚rma ˛„rii dup„ anul 1990 nu au fost preocupate de privatizarea sectorului energetic, Ón general, ∫i a celui petrolier, Ón special, p„str‚nd aproape neatins„ proprietatea de stat Ón acest domeniu.
Situa˛ia a c„p„tat o turnur„ periculoas„ Ón ultimii ani, c‚nd firmele private apar˛in‚nd clientelei partidului de guvern„m‚nt care aveau capacit„˛i de rafinare a petrolului au profitat ∫i au parazitat ca ni∫te c„pu∫e Societatea Na˛ional„ a Petrolului, de la care au luat f„r„ s„ pl„teasc„ imense cantit„˛i de ˛i˛ei ∫i alte produse. G„urile sunt acoperite Ón final de la bugetul de stat.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Biroul permanent ∫i Comitetul ordinii de zi au stabilit urm„toarea modalitate de desf„∫urare a dezbaterii asupra acestei mo˛iuni: dup„ prezentarea mo˛iunii de c„tre
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 ini˛iatori, se va da cuv‚ntul Guvernului, c„ruia i se rezerv„ 45 de minute la Ónceput ∫i pentru final, pentru r„spuns la Óntreb„ri. Grupurilor parlamentare li se aloc„ 20 de secunde pentru fiecare; Ónsum‚nd aceste minute Grupul parlamentar al P.S.D. are 54 de minute, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare are 24 minute, Partidul Democrat are 9 minute, Partidul Na˛ional Liberal are 9 minute, U.D.M.R. are 9 minute, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale are 6 minute.
Pentru ca fiecare dintre dumneavoastr„ s„-∫i poat„ prezenta punctul de vedere, v-a∫ propune s„ fi˛i de acord ca programul de lucru s„ se termine ast„zi dup„ terminarea Óntregului timp destinat dezbaterilor ∫i dup„ votarea mo˛iunii.
Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?
Dau cuv‚ntul Ón continuare reprezentantului Guvernului, domnului ministru T„n„sescu, pentru a prezenta r„spunsul Guvernului.
## **Domnul Mihai Nicolae T„n„sescu —** _ministrul_
## _finan˛elor publice_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Bun„ seara, doamnelor ∫i domnilor! Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
A∫ vrea s„ Óncep aceast„ alocu˛iune, aceast„ prezentare a punctului de vedere al Guvernului, Ón primul r‚nd, pornind de la faptul ∫i asigur‚ndu-v„ de respectul pe care Ól purt„m Parlamentului ∫i popula˛iei interesate de cunoa∫terea adev„rului, ∫i dorim s„ r„spundem cu toat„ seriozitatea la acuza˛iile care sunt cuprinse Ón aceast„ mo˛iune.
V„ vom demonstra cu argumente concrete, care sunt u∫or de verificat, c„ acuza˛iile sunt nefondate, sunt tenden˛ioase ∫i chiar uneori calomnioase. Numai astfel pot s„ fie calificate afirma˛iile referitoare la, a∫a cum se spune Ón mo˛iune, a∫a-zisa îlips„ total„ de transparen˛„ a activit„˛ii Guvernului Ón ceea ce prive∫te privatizarea societ„˛ilor din domeniul petrolului“, la aprecierea c„ Guvernul ∫i-ar fi manifestat dezinteresul fa˛„ de supravegherea Óndeplinirii obliga˛iilor contractuale asumate de c„tre investitori, la afirma˛ia din textul mo˛iunii c„ îfactorii politici se implic„ abuziv Ón ree∫alonarea datoriilor bugetare“ ∫.a.m.d.
Mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Trecem la dezbateri pe baza celor care s-au Ónscris la cuv‚nt.
Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul Ioan Bivolaru, Daraban Aurel, Bereczki Endre ∫i Mu∫etescu Ovidiu; din partea Grupului parlamentar al P.R.M., Ón ordinea Ón care s-au Ónscris: Ilie Merce, Vasile Moi∫ ∫i Lucian Bolca∫; Grupul parlamentar al P.D.: domnul deputat Adrian Valentin Iliescu; Grupul parlamentar al P.N.L: domnul deputat Crin Antonescu; Grupul parlamentar al U.D.M.R: István Antal.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 Are cuv‚ntul domnul deputat Ioan Bivolaru. Se preg„te∫te domnul deputat Ilie Merce.
## **Domnul Ioan Bivolaru:**
## Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri,
Stima˛i colegi,
Mo˛iunea îMafia petrolului“, al c„rei titlu poate fi prescurtat ∫i mai mult, Ón raport cu consisten˛a acesteia, parcurs„ Ón Óntregime, asigur„ cititorului convingerea c„ Partidul Rom‚nia Mare este prea pu˛in preocupat ca acesta s„ Ón˛eleag„ ceva ∫i dac„ Ón mod real exist„ o problem„.
Prin problematica pus„ Ón dezbatere, P.R.M. nu urm„re∫te dec‚t s„ realizeze Ón plan mediatic un plus de imagine, axat pe prezentarea unui pachet amalgamat de acuze culese din presa existent„ de-a lungul guvern„rilor care s-au perindat la c‚rma ˛„rii dup„ anul 1990, precum ∫i de prin literatura juridic„ ∫i financiar„ de specialitate, Ón leg„tur„ cu ce se poate Ónt‚mpla Ón domeniul petrolului.
Prin con˛inutul ei mo˛iunea este extrem de excentric„. Toate acuzele culese de prin toate guvern„rile au fost cantonate Ón dreptul guvern„rii Partidului Social Democrat de dup„ anul 2001, Óns„il‚ndu-se o list„ de 14 titluri de infrac˛iuni, Óncep‚nd cu evaziunea fiscal„ ∫i termin‚nd cu privatizarea frauduloas„ a sectorului petrolier, culese din toate timpurile.
Privit„, cel pu˛in din acest unghi, mo˛iunea este o aplica˛ie nepotrivit„ a actului democratic parlamentar, fiind ini˛iat„ atemporal. Œn goana endemic„ dup„ imagine se amestec„ ∫i se for˛eaz„ realitatea ∫i responsabilit„˛ile Ón asemenea manier„ Ónc‚t se mizeaz„ pe o r„sturnare a pozi˛iei de lider pe e∫ichierul politic, miz‚ndu-se pe zicala rom‚neasc„ îMul˛i aud, pu˛ini pricep“.
Acest mod de a capta aten˛ia ∫i a te declara justi˛iar cu orice mijloace, care trebuie s„ disimuleze scopul, reprezint„ Ón primul r‚nd un afront la adresa opiniei publice, la care P.R.M. se adreseaz„ electoral ∫i de la care probabil a∫teapt„ aclama˛iile publice, care crede c„ i se cuvin.
Con˛inutul mo˛iunii nu aduce nimic relevant Ón fa˛a opiniei publice, care de-a lungul anilor a asistat la dezbaterile oferite de media rom‚n„ pe aceste teme.
Œn∫iruirea titlurilor de scandal sau a cifrelor f„cute publice prin pres„, care au animat la vremea lor dezbaterile la toate nivelurile, nu poate reprezenta un mod de c‚∫tig electoral, preconizat de P.R.M. cu ocazia acestei mo˛iuni.
Mul˛umesc, stimate coleg. A˛i vorbit 14 minute.
Domnul deputat Ilie Merce.
Dori˛i s„ v„ Ónscrie˛i ∫i dumneavoastr„ la cuv‚nt, domnule Tudor? Pe ce loc?
## **Domnul Ilie Merce:**
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Dup„ 1989, via˛a public„ din Rom‚nia a fost zguduit„ de mai multe megaescrocherii financiare, care i-au l„sat pe naivii c„zu˛i victime f„r„ economiile de o via˛„ ∫i f„r„ perspectiva de a le recupera. Dintre aceste ˛epe se deta∫eaz„ afacerea îCaritas“, ale c„rei i˛e nu au fost descurcate pe deplin, p„gubi˛ii ne∫tiind nici acum Ón buzunarele cui a ajuns bruma lor de economii.
Invidio∫i pe marii ˛epari postdecembri∫ti, guvernan˛ii au legalizat propriile lor caritasuri, dintre care se deta∫eaz„ afacerea îPetromidia“, de departe cea mai sfid„toare ∫i mai monstruoas„ prin dimensiunile ∫i consecin˛ele ei asupra popula˛iei.
Printr-o singur„ semn„tur„ pus„ pe Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/24.10.2003, primul-ministru Adrian N„stase Óncovoaie spinarea contribuabilului rom‚n cu suma de 600 de milioane de dolari, valid‚nd transformarea datoriilor Societ„˛ii îPetromidia“ Ón ac˛iuni preluate de stat.
Ordonan˛a de urgen˛„ este v‚rful aisbergului, partea v„zut„ a megaescrocheriei pe banii publici, finalul unui lung ∫ir de ilegalit„˛i, care Óncepe cu alungarea investitorilor str„ini.
Licita˛ia îPetromidia“, perla coroanei industriei petrochimice rom‚ne∫ti, a fost c‚∫tigat„ de firma îAkmaya“, la pre˛ul de 10,1 dolari pentru o ac˛iune. Guvernan˛ii au avut grij„ s„-l determine pe investitorul str„in, prin Ónc„lcarea protocoalelor preliminare, s„ renun˛e la contractul de privatizare. Acesta s-a retras din afacere, pierz‚nd 6 milioane de dolari, garan˛ia bancar„.
îPetromidia“ a fost f„cut„ cadou unui investitor rom‚n, la pre˛ul de 1,4 dolari pentru o ac˛iune, fa˛„ de 10,1 dolari, c‚t oferise firma îAkmaya“. Aceasta da afacere! Dintr-un condei, pre˛ul pachetului de ac˛iuni a sc„zut la 238.264 milioane de dolari, de la 517.620 milioane de dolari, de parc„ primul-ministru ar fi renun˛at la proprii s„i bani ∫i nu la averea public„ pe care o gestioneaz„.
Dac„ abuzurile pe buzunarul contribuabilului s-ar fi oprit aici, frauda nu atingea dimensiuni monstruoase, dar ilegalit„˛ile au continuat.
Dac„ Guvernul s-a dovedit darnic, de ce s„ nu fac„ acela∫i lucru ∫i A.P.A.P.S.-ul? Cu de la sine putere ∫i f„r„ aprob„rile legale, cel pu˛in formale, agen˛ia cade la Ón˛elegere cu noul proprietar al îPetromidia“ ∫i printr-un act adi˛ional la contractul de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni se modific„ at‚t cuantumul sumelor, c‚t ∫i termenele de plat„.
A˛i vorbit 9 minute, domnule coleg.
Din partea Grupului parlamentar al P.D.-ului, domnul deputat Valentin Adrian Iliescu.
Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Dezbaterea mo˛iunii simple îMafia petrolului“ reprezint„, f„r„ Óndoial„, dovada cea mai elocvent„, cea mai palpabil„ ∫i cea mai evident„ a dimensiunilor aberante la care a ajuns corup˛ia politic„ din Rom‚nia, corup˛ie institu˛ionalizat„, ∫i dispre˛ul suveran fa˛„ de ordine, fa˛„ de lege ∫i fa˛„ de interesele Rom‚niei.
Am ascultat adineauri, dup„ prezentarea textului mo˛iunii, un punct de vedere exprimat de ministrul de finan˛e, una dintre persoanele incriminate de autorii mo˛iunii, care parc„ nu are nici o leg„tur„ cu realitatea, cu ceea ce presa rom‚neasc„ spune de foarte mult timp.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 Ceea ce s-a Ónt‚mplat, ceea ce se Ónt‚mpl„ ∫i s-ar putea Ónt‚mpla ∫i mai departe dac„ P.S.D.-ul ar mai r„m‚ne la putere, Ón cazul de fa˛„, Ón cazul mafiei petrolului, reprezint„ un adev„rat atentat politic ∫i economic la adresa intereselor na˛ionale s„v‚r∫it de baronii petrolului din Rom‚nia, Ón complicitate total„ cu unii din liderii partidului de guvern„m‚nt, Óntr-un dispre˛ total fa˛„ de popula˛ia ˛„rii ∫i fa˛„ de lege.
Din acest punct de vedere, trebuie s„ spun c„ este extrem de oportun„ dezbaterea acestei mo˛iuni Ón Parlamentul Rom‚niei, ∫i Partidul Democrat consider„ c„ dezbaterea acestei mo˛iuni poate ∫i trebuie s„ ridice o tem„ important„, pe care o ridic la fileu domnului ministru al industriei ∫i resurselor, ministrul economiei, domnul Dan Ioan Popescu, Óncerc‚nd s„ ne r„spund„ la Óntrebarea: de ce, dup„ o at‚t de lung„ perioad„ de timp, se Óncearc„ privatizarea îPetrom“-ului? De ce Ón toat„ aceast„ perioad„ îPetrom“-ul, ∫i tot ceea ce a Ónsemnat problema petrolului Ón Rom‚nia, a reprezentat o vac„ de muls pentru multe interese economice ∫i politice din Rom‚nia? ™i dac„ nu cumva acum, c‚nd discut„m de firmele interesate de privatizarea îPetrom“-ului, constat„m c„ nu cele mai importante, care ar putea fi pionii principali Ón aceast„ privatizare, sunt cele care au r„mas Ón final„ ∫i dac„ nu cumva pre˛ul ob˛inut pentru îPetrom“ este cu mult sub ceea ce ar fi putut ob˛ine statul rom‚n din aceast„ privatizare.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimate coleg, n-a∫ vrea s„ v„ r„pesc acest drept, timpul afectat dumneavoastr„ a expirat de mult.
## **Domnul Valentin Adrian Iliescu:**
Cu sprijinul colegilor de la P.R.M., pentru c„ sunt convins c„ domnii mini∫tri doresc s„ r„spund„ la cele c‚teva Óntreb„ri, v„ mul˛umesc anticipat ∫i Óndr„znesc s„ le formulez.
Doresc s„-l Óntreb pe domnul ministru Dan Ioan Popescu dac„ mai este Ón vigoare acel ordin al ministerului, dat Ónc„ din 1999, Ón care, repet, se interzicea ca S.N.P. îPetrom“ s„ furnizeze produse ˛i˛ei altor rafin„rii dec‚t cele din S.N.P. îPetrom“?
A doua Óntrebare, tot a∫a, legat„ de ˛i˛ei: c‚t datoreaz„ S.N.P. îPetrom“ cele trei rafin„rii care fac obiectul mult discutatei acestei mo˛iuni? Este vorba de îRafo“, de rafin„ria de la D„rm„ne∫ti ∫i de îPetromidia“.
™i, nu Ón ultimul r‚nd, care este cuantumul total al datoriilor la zi acumulate la bugetul de stat, la fondurile
sociale ∫i la fondurile speciale de cele trei societ„˛i ∫i de ce facilit„˛i fiscale au beneficiat aceste societ„˛i? Nu vroiam s„ Ónchei aceast„ Óntrebare Ónainte de a-l Óntreba pe domnul ministru Mihai T„n„sescu dac„ Ón vreo ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene, inclusiv cele care, s‚mb„t„, au intrat Ón ultimul val, asemenea facilit„˛i fiscale se reg„sesc Ón societ„˛i care se ocup„ de prelucrarea petrolului?
Repet, Grupul parlamentar P.D. va vota aceast„ mo˛iune. Cred c„, dincolo de rezultatul votului, indiferent de partidele din care facem parte, ar fi foarte important s„ punem, odat„ pentru totdeauna, cap„t acestei mafii a petrolului.
Mul˛umesc.
Colegii de la Partidul Rom‚nia Mare i-au cedat 5 minute domnului deputat Valentin Iliescu.
Are cuv‚ntul domnul George Crin Antonescu, ∫eful Grupului parlamentar al P.N.L.
## **Domnul George Crin Lauren˛iu Antonescu:**
Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri,
Domnilor colegi,
Societatea rom‚neasc„ este preocupat„ Ón mod evident de corup˛ie, de combaterea corup˛iei, de incapacitatea guvernan˛ilor de a crea cadrul necesar dezvolt„rii unui mediu de afaceri s„n„tos ∫i fertil, pentru c„ numai Óntr-un astfel de cadru se ajunge la prosperitatea economic„ pe care o a∫tept„m ∫i o sper„m de 15 ani ∫i Ón care, astfel societ„˛ilor moderne ale erei capitalismului globalizat, prosperitatea s„ se redistribuie natural, pentru cre∫terea calit„˛ii vie˛ii tuturor cet„˛enilor.
Ce ne Ómpiedic„ s„ ajungem acolo?
Œn primul r‚nd, este vorba de iner˛ia imensei birocra˛ii mo∫tenite din perioada comunist„, de mentalit„˛ile totalitare ∫i egalitariste care Ónc„ ne mai domin„. Ele se materializeaz„ Ón tone de acte normative sub care se Ón„bu∫„ economia rom‚neasc„, pornite, Ónc„, din p„cate, de la ideea de suprema˛ie a statului fa˛„ de cet„˛ean, fa˛„ de individ, corolarul imediat fiind prezum˛ia de vinov„˛ie cu care este privit orice contribuabil de c„tre birocra˛ia de stat, birocra˛ie care îap„r„“ interesul statului de viclenia capitali∫tilor ho˛i, care nu vor s„ pl„teasc„.
Aceast„ atitudine sufer„ de p„catul generaliz„rii ∫i Rom‚nia, ast„zi, este locul unei b„t„lii surde, dar extrem de Ónver∫unate. Pe de o parte, o economie veche, o economie de prad„, n„scut„ pe r„m„∫i˛ele sistemului socialist, o economie care se lupt„ pentru a supravie˛ui. Ea se bazeaz„, Óntr-adev„r, pe privatiz„ri lipsite de resursele pentru restructurare, pe c‚rd„∫ie ∫i rela˛ii, pe devalizarea b„ncilor corupte, pe troc ∫i acumulare lacom„ de active. Este economia celor care cred c„ au averi ∫i cred c„ ∫tiu ce fac. Este economia celor care corup pentru a supravie˛ui ∫i nu supravie˛uiesc dec‚t acumul‚nd Ón continuare, pentru c„, Ón realitate, nu pot ∫i nu ∫tiu cum s„ produc„ valoare ad„ugat„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 Dar, pe de alt„ parte, Ón Rom‚nia s-a n„scut ∫i cre∫te ∫i o economie capitalist„ s„n„toas„, onest„, bazat„ pe un cod etic acceptat ast„zi Óntr-o lume Ón care informa˛ia circul„ neÓngr„dit, Óntr-o lume a globaliz„rii, Ón care minciuna are picioare din ce Ón ce mai scurte. Victoria acestui tip de rela˛ii economice este inevitabil„ ∫i este convingerea noastr„, a liberalilor. Dar depinde de noi, de noi to˛i, s„ o gr„bim, aceast„ victorie, spre binele tuturor cet„˛enilor ∫i pentru ca economia rom‚neasc„ s„ devin„ compatibil„ cu tot ceea ce Ón Europa se dezvolt„ mai repede ∫i mai deplin.
Trecem ∫i la îPetromidia“ imediat, la îperla coroanei“, ca s„ v„ citez.
Trec‚nd la analiza tehnic„, fie ∫i succint„, a con˛inutului mo˛iunii, putem afirma c„, Ón condi˛iile f„r‚mi˛„rii Companiei Na˛ionale a Petrolului, entit„˛i ap„rute atunci s-au dovedit a nu fi viabile economic. Au devenit societ„˛i de sine st„t„toare rafin„rii f„r„ re˛ele de distribu˛ie, capacit„˛i petrochimice insuficient de puternice pentru a supravie˛ui singure, au fost concentrare resurse naturale Ón monopoluri, cu riscul de a distruge for˛ele concuren˛iale ale pie˛ei. O alt„ consecin˛„ a fost, desigur, acumularea de datorii istorice c„tre stat ∫i c„tre ceilal˛i actori economici, datorate managementului de stat, datorii la care s-au ad„ugat continuu penalit„˛i ∫i dob‚nzi.
Situa˛ia nu a fost niciodat„, din p„cate, coerent analizat„, pentru o solu˛ionare global„ a problemelor
sistemului, cu at‚t mai grave cu c‚t o parte a industriei petroliere a r„mas de stat ∫i o alta a fost privatizat„. Aceast„ stare incert„ a creat un c‚mp nelimitat ∫i pentru specula˛ii de pres„, ∫i pentru scandaluri, ∫i pentru furt, pentru contrafacerea produselor petroliere ∫i pentru contraband„. Œn 2002, opera˛iunile ilegale din industria petrolului au totalizat incredibila cifr„ de peste 600 de milioane de dolari, sc„z‚nd, Ón 2003, gra˛ie aplic„rii unor prevederi ale legisla˛iei europene Ón domeniu, la jum„tate, oricum, Ónc„ imens, dac„ se are Ón vedere faptul c„ circa 20% din totalul produselor v‚ndute sunt contrafaceri sau contraband„. Solu˛ia, Ón viziunea noastr„, pentru a pune cap„t acestor activit„˛i ilicite, este una singur„: adoptarea grabnic„ ∫i p‚n„ la cap„t a legisla˛iei europene, colectarea accizelor la consumatorul final, pentru a desfiin˛a motiva˛ia fraudei.
Œn ceea ce prive∫te exemplele concrete cuprinse Ón mo˛iune, trebuie s„ spunem, av‚nd Ón vedere aici ansamblul tuturor acuza˛iilor aduse de c„tre aceast„ mo˛iune, c„ noi, ca un partid ce Ó∫i bazeaz„ activitatea politic„ pe respectul principiului separa˛iei puterilor Ón stat, nu putem dec‚t s„ sper„m c„ justi˛ia va face lumin„ ∫i va face dreptate Ón toate acele cazuri amintite.
Œn acela∫i spirit, de respect al adev„rului, nu putem s„ nu remarc„m c„, Ón textul mo˛iunii, elanul justi˛iar a f„cut ca unele afirma˛ii s„ fie tenden˛ioase sau s„ fie, pur ∫i simplu, neadev„ruri. Œn sensul acesta, voi Óncheia cu c‚teva date referitoare la cazul îPetromidia“, c„ruia ini˛iatorii mo˛iunii Ói acord„ o importan˛„ foarte mare Ón economia acesteia.
V-a∫ ruga s„ conchide˛i, pentru c„ nu cred c„ P.R.M.-ul v„ va acorda ∫i dumneavoastr„ minute!
Imediat!
Nu! P.S.D.-ul Ói va acorda d‚nsului!
## **Domnul George Crin Lauren˛iu Antonescu:**
Se mai face o afirma˛ie Ón mo˛iune referitoare la fraude Ón valoare de 971 de miliarde de lei, acuza˛ie ∫i ea nefondat„, pentru faptul c„ sumele respective au f„cut obiectul unor hot„r‚ri judec„tore∫ti care au rezolvat situa˛ia lor.
Œn fine, Ón ceea ce prive∫te transformarea datoriei istorice Ón obliga˛iuni, este pentru prima oar„ c‚nd statul rom‚n nu d„ nici un ajutor, penalit„˛ile ∫i dob‚nzile fiind cuprinse Ón cuantumul obliga˛iunii, ci, pur ∫i simplu, aplic„ o metod„ de pia˛„, transform‚nd datoriile Ón h‚rtii de valoare, negociabile imediat pe pia˛a de capital, purt„toare de dob‚nzi Ón perioada existen˛ei ∫i convertibile sau r„scump„rabile la sf‚r∫itul ei. Cu alte cuvinte, statul Ó∫i recupereaz„ crean˛ele, iar contribuabilul Ó∫i continu„ activitatea. Acesta este un exemplu care ar trebui aplicat ∫i Ón alt cazuri, pentru asanarea arieratelor, at‚t de p„gubitoare pentru economia noastr„.
Œnchei cu o Óntrebare, care, tot din respect pentru lege, m„ fr„m‚nt„ ∫i pe mine, ∫i pe colegii mei, dincolo de con˛inutul propriu-zis al mo˛iunii. Mo˛iunea Ó∫i bazeaz„ afirma˛iile pe un a∫a-zis memorandum atribuit Departamentului Securit„˛ii Na˛ionale, apar˛in‚nd Administra˛iei Preziden˛iale. Studiind atribu˛iile acestui organism, am descoperit c„ nu au nici cea mai vag„ leg„tur„ cu obiectul memorandumului sau pretinsului memorandum, nici un fel de atribu˛ie constitu˛ional„ sau legal„ Ón ceea ce prive∫te elaborarea unui astfel de material. Acest lucru, p‚n„ la proba contrarie, ne face s„ ne Óndoim de autenticitatea lui, iar dac„ aceast„ autenticitate ar fi confirmat„, ne face s„ ne Óntreb„m cum se justific„, din aceast„ perspectiv„, elaborarea sa?
Pe baza acestor considera˛ii, Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal va vota Ómpotriva acestei mo˛iuni.
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul Ón continuare reprezentantul Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul Antal István.
## **Domnul Antal István:**
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Domnilor mini∫tri,
Colegii no∫tri din Parlament fac ast„zi Ónc„ un exerci˛iu de democra˛ie, pe o tem„ larg mediatizat„ ∫i cu un titlu cu puternice accente de populism, care d„ foarte bine Óntr-un an electoral. A ataca, dintr-un condei, guvernele de dup„ 1990 ∫i, preponderent, cel de dup„ 1996, c‚nd îsitua˛ia a c„p„tat o turnur„ periculoas„“, ridic„ un mare semn de Óntrebare asupra op˛iunilor ∫i dorin˛elor de aderare Ón Uniunea European„ ale colegilor no∫tri care au ini˛iat aceast„ mo˛iune, pentru c„ momentul Ón care s-a produs aceast„ turnur„ coincide cu Ónceperea procesului de privatizare a marilor societ„˛i din economia rom‚neasc„ ∫i cu demararea negocierilor cu Comisia European„ la capitolul privind energia.
S„ cau˛i nod Ón papur„ sau s„ cau˛i acul Ón carul cu f‚n este posibil ∫i la Óndem‚na oricui ∫i oric‚nd. Eu, ast„zi, v„ propun, totu∫i, s„ ne ax„m pe problemele principale, care, practic, ne stau Ón fa˛„ Ónaintea ader„rii Ón Uniune.
Sectorul petrolier constituie un sector strategic al economiei rom‚ne∫ti ∫i un suport al dezvolt„rii celorlalte sectoare ale industriei ∫i economiei na˛ionale. Dezvoltarea sectorului petrolier contribuie Ón mod determinant la cre∫terea economic„, respectiv, cre∫terea produsului intern brut, ∫i a calit„˛ii vie˛ii. Modernizarea ∫i restructurarea industriei petroliere constituie un factor principal al dezvolt„rii economice durabile a Rom‚niei.
Œn prezent, acest sector ∫i cel al gazelor se afl„ Óntr-un amplu proces de reform„, av‚nd ca principal obiectiv continuarea procesului de privatizare, Ón principal a Societ„˛ii Na˛ionale îPetrom“ ∫i a societ„˛ilor de distribu˛ie a gazelor naturale îDistrigaz Sud“, respectiv îDistrigaz Nord“. Printre efectele benefice asociate privatiz„rii se num„r„ Ómbun„t„˛irea transparen˛ei ∫i a flexibilit„˛ii opera˛ionale, liberalizarea sistemului de tarifare ∫i, implicit, eliminarea subven˛iilor Óncruci∫ate. Lista beneficiilor mai include echilibrarea balan˛ei financiare, reducerea datoriilor ∫i garan˛ia aplic„rii programelor de restructurare ∫i a celor de protec˛ie a mediului, Ón multe cazuri, nevizate sau chiar inexistente la ora actual„.
Are cuv‚ntul Ón continuare domnul Daraban Aurel, din partea Partidului Social Democrat, Óncep‚nd, prin cuv‚ntul d‚nsului, al doilea tur de interven˛ii.
## **Domnul Aurel Daraban:**
Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri,
Stima˛i colegi,
Referitor la mo˛iunea simpl„: îMafia petrolului, vinovat„ de explozia pre˛urilor la alimente, transport, alte servicii ∫i utilit„˛i publice“, pe care o analiz„m ast„zi, a∫ dori s„ m„ refer la un capitol important al mo˛iunii, ∫i anume cel privitor la Societatea Comercial„ îPetromidia“, apar˛in‚nd Societ„˛ii Comerciale îRompetrol Rafinare“. Sunt surprins de virulen˛a atacului la o societate comercial„ de succes,
care ∫i-a pl„tit obliga˛iile la stat ∫i care este cel mai mare contribuabil la bugetul local din jude˛ul Constan˛a.
Sunt surprins, de asemenea, de alocu˛iunea colegului de la P.R.M., deputat de D‚mbovi˛a, care, f„r„ s„ cunoasc„ realitatea, a citit un discurs fabricat la partid.
Dac„ ne referim la privatizarea îPetromidia“, trebuie s„ reamintim c„, Ón iunie 1998 ∫i ianuarie 1999, privatizarea a fost finalizat„ cu Óncheierea unui contract de v‚nzarecump„rare a 65,32% din capitalul social al societ„˛ii. Investitorul, compania turceasc„ îAkmaya“ oferea Fondului Propriet„˛ii de Stat suma de 51 de milioane de dolari, Ón situa˛ia evalu„rii capitalului social, la acea dat„, de 78,542.381 de milioane de dolari. Suma se referea la cele 65,32% din capitalul social, transformat Ón ac˛iuni.
La pre˛ul total de negociere, de 238 de milioane de dolari, contractul prevedea, adi˛ional, investi˛ii de 226 de milioane de dolari. Pe total, suma este excep˛ional„ pentru statul rom‚n, de aproximativ 465 de milioane de dolari, a∫a cum a fost prezentat„ de guvernarea C.D.R. Œn urma v‚nz„rii, statul rom‚n re˛inea doar 4,66% din ac˛iunile rafin„riei. La acea dat„, conform cadrului legal, contractul de v‚nzare-cump„rare a unui pachet de 65% din capitalul social al rafin„riei îPetromidia“ a fost semnat cu acordarea unor facilit„˛i la plata pre˛ului ac˛iunilor, a unor datorii bugetare, pentru cump„r„tor. Facilit„˛ile reprezentau e∫alonarea tuturor datoriilor îPetromidia“ c„tre bugetul de stat ∫i c„tre bugetul asigur„rilor sociale pe o perioad„ de 5 ani, cu termen de gra˛ie 6 luni, precum ∫i anularea tuturor dob‚nzilor ∫i penalit„˛ilor aferente. Aceste facilit„˛i au fost acordate prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 985/1998 de c„tre guvernarea trecut„.
A˛i vorbit 12 minute, domnule coleg.
Are cuv‚ntul Ón continuare domnul deputat V„s„lie Moi∫, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
## **Domnul V„s„lie Moi∫:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Sincer s„ fiu, m„ a∫teptam la mai mult„ inventivitate din partea domnului ministru T„n„sescu, la inteligen˛a Domniei sale, nu s„ repete ni∫te sloganuri pr„fuite, cum c„ îaceast„ mo˛iune ar dori s„ fie promovat„ doar pentru scopuri propagandistice ieftine“, pentru c„ problema mafiei petrolului Ón Rom‚nia exist„. Nu degeaba Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie s-a sesizat ∫i a Ónceput s„ fac„ cercet„ri Ón aceast„ materie.
Ne acuz„ domnul ministru T„n„sescu de faptul c„ am prev„zut Ón aceast„ mo˛iune o acuz„ — aceea a lipsei de transparen˛„ a procesului de privatizare. Vreau s„ Ói aduc aminte domnului ministru, Ón acest context, c„ la nivelul Comisiei pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost invitat domnul Mu∫etescu ∫i i s-a solicitat s„ prezinte contractul de privatizare al Combinatului îSidex“ Gala˛i, la care Domnia sa a spus textual Ón fa˛a comisiei: îNu prezint contractul, pentru c„ el con˛ine clauze care nu sunt destinate publicit„˛ii.“
Ce exist„ de ascuns Ón aceste contracte de privatizare ∫i de ce nu se recunoa∫te c„ peste unele contracte de privatizare s-a ascuns un lin˛oliu al t„cerii inten˛ionat, pentru ca, p‚n„ la urm„, contribuabilul s„ nu cunoasc„ adev„rul?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 Mo˛iunea aceast„ simpl„ atinge c‚teva aspecte sensibile ale vie˛ii noastre politice ∫i economice. Aceast„ mo˛iune explic„ cel pu˛in par˛ial de ce Rom‚nia a r„mas repetent„ pentru patru ani la examenul de promovare Ón Uniunea European„. Cu toate c„ au plecat de pe acelea∫i pozi˛ii ca ∫i ˛ara noastr„, cele zece state europene care au aderat recent la Uniunea European„ s-au deta∫at vizibil, primind diploma de absolvire a examenului pentru integrarea cu drepturi depline Ón Uniunea European„.
Vina pentru repeten˛ia ˛„rii noastre apar˛ine Ón exclusivitate clasei politice, care, Ón locul unei strategii coerente, apte s„ asigure succesul reformei, a constituit mai degrab„ o fr‚n„ Ón calea progresului. Œn locul unei legisla˛ii ∫i a unor m„suri care s„ stimuleze mediul de afaceri, productivitatea ∫i investi˛iile, guvernan˛ii au preferat s„ Óncurajeze nemunca ∫i s„ transfere afacerile Ón zona gri a economiei, Ón folosul clientelei politice.
Stimate coleg, a˛i vorbit 12 minute.
Adun‚nd ce a˛i vorbit ∫i cu ce a˛i dat la al˛ii, constat c„ v-a˛i epuizat timpul. Eu nu am vrut s„ v„ Óntrerup, pentru c„ eram atent la ceea ce vorbea˛i, ∫i nu am observat c„ a˛i dep„∫it ∫i timpul.
Œn aceste condi˛ii, constat c„ Grupul parlamentar al P.S.D. renun˛„ la o interven˛ie ∫i dau cuv‚ntul ultimului Ónscris la cuv‚nt, domnului Mu∫etescu, care va Óncheia seria interven˛iilor orale, at‚t c‚t s„ r„m‚n„ ∫i Guvernului 12 minute.
## **Domnul Tiberiu-Ovidiu Mu∫etescu:**
Atunci voi fi foarte scurt, domnule pre∫edinte. Domnilor mini∫tri,
Domnule vicepre∫edinte al A.P.A.P.S.,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Nu am mai vorbit de mult de la aceast„ tribun„.
Œnainte de a intra propriu-zis pe subiect, vreau s„ spun c„ apreciez foarte mult interven˛ia colegului nostru Crin Antonescu. Cred c„ a fost o lec˛ie de economie de pia˛„ valabil„ pentru noi to˛i, dar, cu p„rere de r„u v-o spun, Ón special pentru semnatarii mo˛iunii.
Vede˛i, la privatizare este ca la fotbal — unii joac„ Ón teren dup„ un regulament pe care trebuie s„ Ól respecte. Uneori pierd, uneori fac meci egal, uneori c‚∫tig„, dar joac„ dup„ un regulament. Cei din tribun„ comenteaz„: îDac„ a∫ fi fost eu, d„deam cu capul ∫i Ónscriam precis.“ îŒn minutul 91 nu trebuia f„cut fault.“
Sunt dou„ lucruri total diferite, stima˛i colegi.
Activitatea de privatizare s-a desf„∫urat...
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Numai pu˛in, v„ rog.
Stimate coleg, domnule vicepre∫edinte al liderului de grup, domnule deputat Tudor, de c‚te ori a˛i solicit cuv‚ntul, vi l-am dat cu pl„cerea de a v„ asculta. Constat c„ Ón ultimul timp vorbi˛i mai mult din tribun„... V„ rog frumos.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule Mu∫etescu.
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**
**:**
V„ rug„m, la obiect. Nu ne intereseaz„ fanteziile fotbalistice ale domnului Mu∫etescu.
Dac„ a˛i avea r„bdare s„ m„ asculta˛i p‚n„ la sf‚r∫it, domnule deputat... Eu m„ bucur c„ v-am suscitat interesul.
V„ rog s„ renun˛a˛i la dialogul dintre dumneavoastr„.
## **Domnul Tiberiu-Ovidiu Mu∫etescu:**
## Stima˛i colegi,
M„ voi referi la dou„ capete de afi∫ ale acestei mo˛iuni, ∫i anume la privatiz„rile de la îPetromidia“ ∫i de la îRafo“.
V„ reamintesc cu respect c„ una a fost f„cut„ Ón anul 2000, deci pe vremea vechiului guvern, ∫i una a fost f„cut„ Ón anul 2001 de Guvernul nostru.
Din tot ceea ce au spus antevorbitorii no∫tri au rezultat c‚teva lucruri foarte clare, ∫i vreau s„ le subliniez Ónc„ o dat„: c„ privatizarea cu îAkmaya“ nu poate fi luat„ Ón considerare, pentru c„ îAkmaya“ a fost un cump„r„tor de rea-credin˛„ — nu a pl„tit pre˛ul — drept pentru care s-a executat garan˛ia bancar„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 ## **Domnul Dan Bruda∫cu**
**:**
Cui nu l-a pl„tit?
## **Domnul Tiberiu-Ovidiu Mu∫etescu:**
Statului rom‚n.
Ne-am judecat cu el la Paris, am c‚∫tigat, ∫i acum Ól urm„rim ∫i Ón Turcia, pentru plata de daune.
Astfel, nu putem compara mere cu pere.
Sigur, s-a angajat cu o anumit„ sum„ de bani, dar nu a pl„tit-o.
Deci nu putem compara dou„ lucruri care nu exist„. Exist„ Óns„ o privatizare la îPetromidia“ care, p‚n„ la aceast„ or„, v„ asigur, este Ón perfect„ legalitate, iar cump„r„torul a respectat Ón totalitate, repet, Ón totalitate, toate obliga˛iile din contractul de privatizare, a∫a cum a fost el Óncheiat Ón anul 2000.
Œn plus, Ón mo˛iune, dup„ p„rerea mea, Ón mod gre∫it s-a re˛inut c„ A.P.A.P.S. a f„cut o anumit„ e∫alonare, Ón mod ilegal. V„ asigur c„ ea a fost f„cut„ absolut legal, ∫i aceasta este o chestiune pe care nu numai A.P.A.P.S., ci ulterior ∫i Guvernul, ∫i Corpul de Control al Primului-Ministru, ∫i Autoritatea Na˛ional„ pentru Control, iar Ón prezent Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie au Ón vedere cercetarea acestei chestiuni, ∫i sunt de acord cu dumneavoastr„ c„, acolo unde au fost ilegalit„˛i, cei vinova˛i s„ pl„teasc„.
De asemenea, major„rile de capital, din punctul nostru de vedere, au fost perfect legale, pentru c„ au fost Ónregistrate la Registrul Comer˛ului, ∫i, at‚ta vreme c‚t una dintre ele sau cele f„cute Ón special prin reevaluarea patrimonial„ sau, respectiv, prin aport Ón natur„ se dovedesc a fi nelegale sau Ón neregul„, vinova˛ii vor pl„ti. Nu statul, nu A.P.A.P.S., nu Guvernul Rom‚niei, ci cei care din„untrul societ„˛ii au Ón˛eles s„ fac„ asemenea major„ri de capital.
Œn sf‚r∫it, o ultim„ interven˛ie Ón leg„tur„ cu îPetromidia“. Am f„cut o socoteal„: fa˛„ de pre˛ul pl„tit, cump„r„torul de la îPetromidia“ a cump„rat cu un dolar ∫ase dolari datorie, iar la îRafo“ lucrurile stau chiar mai bine: cu un dolar cump„r„torul de la îRafo“ a cump„rat 12 dolari datorie. Acestea au fost îbijuteriile“ industriei rom‚ne∫ti. Aceasta era situa˛ia îPetromidia“ la privatizare.
™i v-a∫ ruga ca ulterior s„ disocia˛i corectitudinea privatiz„rii ∫i monitorizarea postprivatizare, de comportamentul ulterior al societ„˛ii Ón faza de derulare a activit„˛ii ei curente Ón c‚mpul obliga˛iilor fiscale ∫i, respectiv, manageriale.
**:**
S„ vedem contractul îSidex“!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004
## **Domnul Tiberiu-Ovidiu Mu∫etescu:**
Œntre timp a fost consultat ∫i contractul îSidex“.
Œn leg„tur„ cu problema privatiz„rilor, probabil vom mai vorbi de la aceast„ tribun„. R„m‚ne un fapt: acela c„, prin emisiunea de obliga˛iuni ∫i, respectiv, prin interven˛ia benefic„ a Ministerului Finan˛elor ∫i, mai nou, prin intrarea îRafo“ Ón reorganizare judiciar„, ∫i nu Ón faliment, cred c„ s-au g„sit metodele, repet, legale ∫i cele mai potrivite, pentru ca restructurarea financiar„ la aceste dou„ societ„˛i s„ continue ∫i, deci, s„ continue activitatea Ón normalitate, spre beneficiul oamenilor din societate, al societ„˛ii rom‚ne∫ti, Ón general, al industriei petroliere din Rom‚nia ∫i, probabil, Ón ultimul r‚nd ∫i nu foarte cur‚nd, al celor doi proprietari.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Din partea Guvernului, are cuv‚ntul domnul ministru Dan Ioan Popescu.
**Domnul Dan Ioan Popescu —** _ministru de stat, ministrul economiei ∫i comer˛ului_ **:**
Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Sunt convins c„ Ón momentul Ón care autorii mo˛iunii au semnat acest document, l-au f„cut cu bun„-credin˛„. Au dorit o dezbatere asupra politicilor de privatizare, a rezultatelor privatiz„rii, a ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón industria petrolului. Din p„cate, la baza analizei au stat o serie de date eronate, o serie de date care nu erau conforme cu realitatea.
Cred c„ discu˛iile care au avut loc ast„zi au fost benefice pentru c„, Ón fapt, at‚t distin∫ii reprezentan˛i ai Partidului Na˛ional Liberal, c‚t ∫i colegii mei au dat r„spunsuri c‚t se poate de clare la subiectele enun˛ate.
Eu a∫ vrea s„ punctez, cu permisiunea dumneavoastr„, numai c‚teva aspecte.
Œn fond, marea eroare realizat„ Ón industria petrolier„ s-a f„cut Ón 1997, c‚nd, Ón 15 mai, a fost desfiin˛at„ Compania Rom‚n„ de Petrol f„r„ a se analiza situa˛ia efectiv„ economic„ a acestei companii, f„r„ a se vedea efectele care rezult„ din aceast„ desfiin˛are.
Motivele pentru care a fost desfiin˛at„ Compania Rom‚n„ de Petrol sunt foarte clare: se dorea, ∫i v„ aduce˛i aminte de o nou„ societate Ónfiin˛at„ de Bo∫tinaru, o anumit„ privatizare foarte rapid„, Ómp„r˛irea foarte rapid„ Ón anumite zone. Efectul: Óntre 15 mai, c‚nd a fost dat„ hot„r‚rea de Guvern privind desfiin˛area Companiei Rom‚ne de Petrol, ∫i 15 septembrie 1997, c‚nd s-a Ónfiin˛at, printr-o ordonan˛„ de urgen˛„, Societatea Na˛ional„ a Petrolului, s-a creat o pierdere de 200 de milioane de dolari, care s-a ad„ugat la 400 ∫i ceva de milioane care au fost prost repartizate, pentru c„ erau Ón fapt sumele necesare pentru continuarea procesului de rafinare, deci aprovizionarea cu ˛i˛ei a rafin„riilor.
Efectele suferite de rafin„rii, stima˛i colegi, nivelul produc˛iei, la nivelul îPetromidia“, Ón 1997, deci sf‚r∫itul anului 1996—1 ianuarie 1997, deci nivelul de produc˛ie, de prelucrare era 2.700.000 de tone, îRafo“, 2 milioane de tone, îPetrotel“-ul, 2.500.000. Efectul spargerii Companiei Rom‚ne de Petrol ∫i a m„surilor luate imediat dup„ aceasta, nivelul de produc˛ie, la sf‚r∫itul anului 2000, îPetromidia“, 1 milion de tone, îRafo“, zero, îPetrotel“-ul, 500.000. Aceasta era o politic„ economic„ prin care se dorea a se dezvolta economia petrolier„ ∫i economia ˛„rii? Haide˛i s„ vedem c‚te importuri de produse petroliere se f„ceau Ón acela∫i timp, c‚te locuri de munc„ au fost desfiin˛ate, ∫i atunci ne d„m seama ce s-a Ónt‚mplat, de fapt, Óntre 1997 ∫i 2000.
... a îPetrom“-ului, nu a putut s„ adune dec‚t dou„—trei interese locale, ∫i acelea interese care nu au putut s„ fac„ primul pas spre privatizare. Modalitatea Ón care noi am ac˛ionat Ón privatizarea îPetrom“-ului a permis ca Óntr-o prim„ etap„ s„ vin„ 15 societ„˛i, cele mai importante din Europa ∫i din America, Ón etapa a doua 11 societ„˛i, iar ast„zi sunt trei mari societ„˛i care se concureaz„ pentru aceast„ privatizare. Dac„ ar fi existat cel mai mic motiv de suspiciune, crede˛i c„ aceste mari companii interna˛ionale nu ar fi reclamat transparen˛a procesului de privatizare? Mai departe, pre˛ul solicitan˛ilor. Domnule Iliescu, cred c„ dumneavoastr„ nu ∫ti˛i ce pre˛ s-a vehiculat Ón 1999. Poate v„ documenta˛i, mai citi˛i pu˛in„ literatur„ de specialitate ∫i ne mai prezenta˛i, din c‚nd Ón c‚nd, anumite interven˛ii.
Ceea ce m-a deranjat Óns„ cel mai mult Ón interven˛ia colegului nostru a fost nu faptul c„ nu Ón˛elege anumite aspecte, acest lucru este normal, este de Ón˛eles, dar folosirea unor cuvinte de la aceast„ tribun„ a dep„∫it posibilitatea, cel pu˛in a mea, de a accepta un cuv‚nt cum este acela de îtic„lo∫ie“, de la un distins reprezentant al jigodismului politic.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ dac„ ordinul ministrului Berceanu din 1999, prin care se stipula c„ îPetrom“ se poate da numai celor dou„ societ„˛i cu capital de stat, r„spunsul meu este: nu, domnule deputat, pentru c„ asta nu este o politic„ democrat„. Nu po˛i s„ dai ˛i˛ei numai agen˛ilor cu capital de stat. Problema este s„ respec˛i regulile pie˛ei. Problema este s„ ai transparen˛„, Ón momentul Ón care iei ∫i dore∫ti s„ implementezi anumite m„suri.
Legat de subevaluarea valorii de privatizare, legat de alte afirma˛ii, m-a∫ opri, ca s„ nu v„ pun Óntr-o situa˛ie mai dificil„, Ón care v-a˛i pus dumneavoastr„ Ón∫iv„.
Œntr-adev„r, domnul deputat Crin Antonescu are perfect„ dreptate: acolo unde sunt anumite abateri, anumite injusti˛ii, justi˛ia trebuie s„ intervin„. √sta este un stat democrat. Nu-i dau dreptate pentru c„ este de la Partidul Na˛ional Liberal, dar este momentul s„ Ón˛elegem, o dat„ pentru totdeauna, c„ fiecare institu˛ie a statului trebuie s„-∫i Óndeplineasc„ menirea pe care o are.
Domnul deputat V„s„lie Moi∫ a reclamat lipsa de transparen˛„, cred c„ i-am r„spuns Domniei sale, Ón ceea ce prive∫te privatiz„rile pe care noi le facem, pentru c„ vorbeam aici despre petrol. Integrarea Ón Uniunea European„ este un deziderat pe care Ól vrem cu to˛ii ∫i nu-l vrem, stimate coleg, pentru o clas„ politic„, nu-l vrem pentru un Guvern, nu-l vrem pentru anumite persoane, Ól vrem pentru Rom‚nia, Ól vrem pentru ace∫ti cet„˛eni, pentru c„, Ón fond, ei sunt cei care au dus greul, pentru a face, Óntr-adev„r, integrarea Ón Uniunea European„. Deci sunt lucruri care nu cred c„ trebuiau discutate Ón acest moment.
Legat de domeniul energetic, eu a∫ vrea s„ remarc c„, acum c‚teva zile, la un simpozion interna˛ional la care au fost prezente toate marile firme din Europa ∫i o parte din lume, foarte importante — îGeneral Electric“,
îGeneral Motors“, plus toate cele mari din Europa —, reprezentantul B„ncii Mondiale, al B.E.R.D.-ului, reprezentantul Comisiei Europene, au remarcat progresele deosebite f„cute Ón domeniul energetic Ón ceea ce prive∫te reforma, preg„tirea pentru privatizare, intrarea Óntr-o economie func˛ional„ de pia˛„.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stima˛i colegi,
S-au Óncheiat dezbaterile.
V-a∫ ruga, pe ∫efii grupurilor parlamentare, s„ v„ invita˛i colegii Ón sal„. Eu am pornit soneria, dar, uneori, ea singur„ nu e destul de mobilizatoare.
Vom supune, cu aceste preciz„ri, mo˛iunea la vot.
Cine este pentru?
72 de voturi, inclusiv cu cele dou„ voturi ale Partidului Democrat.
Œmpotriv„? 147 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Nu sunt.
Mo˛iunea a fost respins„ cu 147 voturi Ómpotriv„, 72 de voturi pentru.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#235322Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 62/11.V.2004 con˛ine 48 de pagini.**
Pre˛ul 91.200 lei
Av‚nd Ón vedere cele mai sus men˛ionate, v„ rug„m a aproba proiectul de lege Ón forma prezentat„. V„ mul˛umesc.
Av‚nd Ón vedere cele prezentate mai sus, v„ rug„m s„ vota˛i adoptarea acestui proiect de lege.
Mul˛umesc.
12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004
De aceea, eu a∫ solicita s„ Ón˛elegem ∫i s„ mergem pe aceast„ filozofie care este ∫i s„ ne oprim o dat„ din aceast„ dezordine programat„ Ón cercetarea ∫tiin˛ific„, venind cu o lege de modificare a Legii cercet„rii, care trece prin Camer„, Ón unanimitate, dup„ care legea se duce la Senat. Œn timp ce era Ón comisia de la Senat, apare o ordonan˛„ a Guvernului Ón locul legii, dup„ care vin la Camer„ ∫i o ordonan˛„ ∫i o lege care Óngreuiaz„ procesul, se intervine pe aceast„ lege de aprobare a ordonan˛ei ∫i se creeaz„ disfunc˛ii; s-a Óncercat ca aceste disfunc˛ii s„ fie eliminate prin aceast„ nou„ ordonan˛„. Deci, practic, Ón trei ani de zile, noi avem trei legi ale cercet„rii. ™i acum dorim s„ facem modific„ri pe fond Ón plen, pe picior.
Domnule pre∫edinte, noi, comisia, nu suntem de acord cu aceste modific„ri. S„ Óncet„m odat„ a ˛ine neap„rat la c‚teva interese partizane.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Art. 4, alin. 1, alin. 2, alin. 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Art. 5, alin. 1, alin. 2, alin. 3 ∫i alin. 4. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.
Art. 6, alin. 1, alin. 2, alin. 3, alin. 4, alin. 5 ∫i alin. 6. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Alin. 7. Urm„ri˛i pagina 3, punctul 5 din raport. Comisia a modificat propunerea f„cut„. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei.
Dup„ alin. 8 al art. 6 comisia propune modificarea; este alineat nou — alin. 8 al art. 6. Deci comisia a propus un nou alineat. Urm„ri˛i pagina 3, punctul 9. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i observa˛ii. Votat„ varianta comisiei.
Art. 7, alin. 1, alin. 2, alin. 3, alin. 4, alin. 5 ∫i alin. 6.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 8. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 9, alin. 1 ∫i alin. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 10. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 11, alin. 1 ∫i alin. 2. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 12, alin. 1 ∫i alin. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 13, alin. 1 ∫i alin. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 14 ∫i art. 15. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Vom supune proiectul de lege votului final de m‚ine. Urmeaz„ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activit„˛ii veterinare.
Ini˛iatorul, dac„ este aici, s„-l prezinte pe scurt.
## **Domnul Liviu Harbuz —** _pre∫edintele Agen˛iei Veterinare ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Trecerea la economia de pia˛„ ∫i aplicarea m„surilor de reform„ Ón agricultur„ prin apari˛ia ∫i consolidarea rapid„ a propriet„˛ii private asupra animalelor, precum ∫i prelucrarea, comercializarea produselor de origine animal„ prin liber„ ini˛iativ„ au condus la necesitatea de a reactualiza toate reglement„rile din domeniul veterinar.
Aceast„ necesitate se datoreaz„ ∫i faptului c„, Ón prezent, pe plan interna˛ional medicina veterinar„ ∫i-a extins mult sfera de ac˛iune, intervenind Ón numeroase domenii de activitate.
Necesitatea reactualiz„rii legisla˛iei care reglementeaz„ domeniul sanitar-veterinar ∫i al siguran˛ei alimentare este impus„ ∫i de faptul c„ ˛ara noastr„ este una dintre ˛„rile candidate la Uniunea European„.
Pe baza acestor reglement„ri Ón domeniul veterinar, Rom‚nia se aliniaz„ cerin˛elor veterinare interna˛ionale ∫i Ón special celor comunitare cu privire la animale vii, produse ∫i subproduse de origine animal„, produse germinale de origine animal„, produse medicamentoase, furaje, materii prime ∫i alte produse ∫i materii care pot influen˛a starea de s„n„tate a animalelor ∫i a oamenilor, asigur‚nd, totodat„, cerin˛ele privind inspec˛iile veterinare Ón schimburile cu statele membre ale Uniunii Europene,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 inspec˛iile ∫i controlul importurilor din ˛„ri ter˛e, certificarea veterinar„ ∫i altele.
Ordonan˛a este structurat„ ˛in‚nd cont de capitolele principale, pachetele de directive prev„zute de legisla˛ia european„, Ón a∫a fel Ónc‚t legisla˛ia secundar„ s„ decurg„ Ón mod firesc, Ón baza directivelor, deciziilor ∫i regulamentelor.
Se impune, de asemenea, modificarea cadrului institu˛ional al organiz„rii serviciilor veterinare ∫i pentru siguran˛a alimentelor, pentru a crea institu˛ii similare cu cele din Uniunea European„.
f n‚nd cont de cele expuse, a fost elaborat proiectul de lege al„turat, Ón vederea aprob„rii Ordonan˛ei Guvernului privind organizarea activit„˛ii veterinare, pe care-l supunem spre adoptare.
V„ mul˛umesc.
Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
La alin. 2 comisia a modificat acest alineat.
22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004
Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Alin. 3 r„m‚ne nemodificat. Dac„ sunt obiec˛iuni? Comisia n-a avut. Votat„ varianta Senatului. La alin. 4, de asemenea, comisia propune modificarea. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
La art. 7, de asemenea, comisia propune la alin. 1 modificarea acestuia.
Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
La lit. a), b), c), d) la art. 7 alin. 1 comisia n-a avut observa˛ii.
Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Votat„ varianta Senatului.
La alin. 2 ∫i 3 comisia a avut observa˛ii. A propus modificarea acestor alineate.
Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Dup„ art. 7 comisia propune introducerea unui nou articol, 7[1] , cu dou„ alineate, 1 ∫i 2.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
La art. 8 comisia propune modificarea alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
La capitolul III, titlul capitolului III, comisia a modificat,
a propus modificarea titlului.
Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt.
Votat titlul capitolului III Ón varianta comisiei. Art. 9, comisia propune modificarea cu subpunctele a),
b), c), d), e), f).
Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votate Ón varianta comisiei. La lit. g) comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu sunt. Votat„ varianta Senatului.
De asemenea, lit. h), i), comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu sunt. Votate Ón varianta Senatului.
Lit. j), de asemenea, comisia propune modificarea. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Lit. k). Comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu sunt. Votat„ varianta Senatului. Lit. l), m), n), o), p), q). Comisia a modificat aceste litere. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu sunt.
Votat„ varianta comisiei.
Art. 10, de asemenea, comisia propune modificarea cu alin. a), b), c).
Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votate Ón varianta comisiei.
Lit. d) ∫i e).
Comisia n-a avut modific„ri. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu sunt.
Votat„ varianta Senatului. Lit. f) ∫i g). Comisia propune modificarea acestora. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votate, Ón unanimitate, Ón varianta comisiei. Lit. h) ∫i j), comisia n-a avut observa˛ii. Votate Ón varianta Senatului. Lit. k), l), m), n), o), comisia propune modificarea acestora. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votate Ón varianta comisiei. Art. 11, de asemenea, se modific„ cu alin. a). Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Lit. b), comisia n-a avut observa˛ii. Votat„ varianta Senatului. Lit. c), de asemenea, comisia propune modificarea. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat„ lit. c) Ón varianta comisiei. Lit. d), comisia n-a avut observa˛ii. Votat„ varianta Senatului. Lit. e) ∫i f), comisia propune modificarea acestor puncte. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votate Ón varianta comisiei. Lit. g), comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu sunt. Votat„ varianta Senatului. Lit. h), i), j), k), comisia propune modificarea acestor alineate. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Lit. l), comisia n-a avut observa˛ii. Votat„ varianta Senatului. La art. 12, de asemenea, comisia propune modificarea acestuia.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Dup„ art. 12 se introduce un articol nou, 12[1] . Comisia a modificat acest articol. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta Senatului. Titlul capitolului IV. Comisia n-a avut modific„ri la titlu. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat titlul Ón varianta Senatului.
Art. 13, comisia propune modificarea acestuia, ∫i anume lit. a), varianta comisiei. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Lit. b), comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta Senatului. Lit. c), comisia propune modificarea. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Lit. d), comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu sunt. Votat„ varianta Senatului. La lit. e) comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 Votat„ varianta comisiei. Lit. f), comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta Senatului. Art. 14, de asemenea, comisia propune modificarea alin. 1 punctul a).
Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Lit. b), c) ∫i d), comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta Senatului. Lit. e), comisia propune modificarea acesteia. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Lit. f), comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta Senatului. Lit. g), comisia propune modificarea acesteia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Alin. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Comisia a avut? Nu. Votat„ varianta comisiei. Alin. 3 ∫i 4, comisia propune modificarea lor. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votate Ón varianta comisiei. Art. 15, de asemenea, alin. 1, comisia propune modificarea alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei. De asemenea, comisia propune introducerea alin. 3 ∫i 4. Dac„ sunt observa˛ii, de asemenea, cu modificarea respectiv„? Nu sunt. Votate variantele comisiei. — La art. 15, dup„ alin. 2 se introduce un alin. 2[1] propune Senatul, comisia propune eliminarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Capitolul V. Comisia propune modificarea capitolului V. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Art. 16, de asemenea, comisia propune modificarea acestuia, respectiv art. 16 cu alin. a), b), c), d), e), f), g), h), i), j), k), l). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. La lit. m) comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta Senatului. Lit. n), de asemenea, comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta Senatului. La lit. o), p), q) dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Comisia a modificat acestea. Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Lit. r), s), ∫), t), ˛). Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i.
Votat„ varianta comisiei. Art. 17, de asemenea, se modific„ ∫i va avea o variant„ modificat„. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Capitolul VI. Titlul capitolului VI, comisia propune modificarea. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Art. 18, de asemenea, comisia propune modificarea. Alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Alin. 3, 4, 5 ∫i 6, comisia, de asemenea, propune modificarea. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Art. 19, de asemenea, comisia propune modificarea. Alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Capitolul VII, comisia propune modificarea titlului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 20, comisia propune modificarea alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Art. 21 cu alin. 1, 2, 3 ∫i 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 22 cu alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 23 cu alin. 1 ∫i 2, comisia propune modificarea acestora. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Art. 24, de asemenea, cu alin. 1, 2 ∫i 3, comisia propune modificarea lor. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Capitolul VIII. Comisia nu a avut observa˛ii la titlul capitolului. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat textul Ón varianta Senatului. Art. 25, de asemenea, comisia propune modificarea acestuia, respectiv alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Alin. 3, comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta Senatului. Art. 26, de asemenea, comisia propune modificarea acestuia, respectiv alin. 1, 2, 3 ∫i 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Alin. 5, comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta Senatului. De asemenea, alin. 6 ∫i 7, comisia n-a avut observa˛ii. Votat„ varianta Senatului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 Votat„ varianta comisiei. Art. 40 alin. 1, 2, 3, 4, 5, 6 ∫i 7, comisia propune modificarea acestora. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„, Ón unanimitate, varianta comisiei. Art. 41, alin. 1 ∫i 2, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 42, alin., 2, 3 ∫i 4, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 43, comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Capitolul XIII, comisia propune modificarea titlului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 44, comisia propune modificarea alin. 1, 2, 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 45, comisia propune modificarea art. 45 alin. 1, 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. De asemenea, art. 46, comisia propune modificarea alin. 1, 2, 3 ∫i 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 47, comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Titlul capitolului XIV, comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 48, alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. La alin. 2, lit. a), b), comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta Senatului. La lit. c), comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Lit. d), e), f), comisia n-a avut observa˛ii. Votat„ varianta Senatului. La lit. g), comisia a modificat acesta. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta Senatului. Alin. 3 r„m‚ne nemodificat, comisia neav‚nd observa˛ii. Votat„ varianta Senatului. La alin. 4, 5, varianta comisiei. Votat„ varianta comisiei. Alin. 6 r„m‚ne nemodificat, comisia neav‚nd observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta Senatului. Alin. 7, 8, 9, comisia propune modificarea lor. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 49, alin. 1 ∫i 2. Comisia propune modificarea acestora.
Alin. 8, 9, 10 ∫i 11, comisia propune modificarea acestor alineate. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 27, alin. 1 ∫i 2 ∫i 3, comisia propune modificarea acestora. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Art. 28, comisia propune modificarea variantei Senatului. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Capitolul IX. Comisia propune modificarea titlului. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Art. 29, de asemenea, comisia propune modificarea acestuia, alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 30, comisia propune modificarea art. 30 cu alin. a) ∫i b). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 31 cu alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Capitolul X, comisia propune modificarea titlului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 32, comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 33, de asemenea, comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat art. 33. Art. 34. Dac„ sunt observa˛ii? Comisia a modificat acest articol. Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Art. 35, Senatul a propus abrogarea, propunere p„strat„ ∫i de comisie. Capitolul XI, comisia propune modificarea titlului capitolului XI. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 36, comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 37, alin. 1, 2 ∫i 3. Comisia propune modificarea lor. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 38 alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 39, alin. 1 ∫i 2, de asemenea, comisia propune modificarea acestora. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Capitolul XII. Titlul capitolului XII, comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 Votat„ varianta comisiei. Art. 50 alin. 1, 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Art. 50, dup„ art. 50 se introduce un articol nou, art. 50[1] .
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Comisia a modificat acest articol. Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Art. 51, comisia propune modificarea alin. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat alin. 1 Ón varianta comisiei. Alin. 2 ∫i 3, comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta Senatului.
Dup„ art. 51 se introduc dou„ noi articole, art. 51[1] ∫i art. 51[2] .
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 51[1] alin. 1, 2, 3.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Comisia a modificat aceste alineate. Nu sunt.
Dup„ art. 57 se introduce art. 57[1] . Comisia propune aceast„ modificare.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
La art. 58, de asemenea, comisia propune modificarea art. 58.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat art. 58 Ón varianta comisiei. Art. 59, comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
La punctul 1 ∫i 2, de asemenea, comisia propune modificarea acestuia, respectiv alin. 3.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta Senatului. La art. 60 comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Anexele. La anexe, domnul deputat Leon„chescu are c‚teva observa˛ii.
Votat„ varianta comisiei.
La art. 51[2] alin. 1 ∫i 2, comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Art. 52, de asemenea, comisia propune modificarea Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Art. 53 ∫i 54, Senatul a propus abrogarea, comisia r„m‚ne la aceea∫i p„rere. Deci, abrogarea.
Art. 55. Comisia propune modificarea art. 55. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„ varianta comisiei.
De asemenea, punctele 1, 2, 3, 4, 5, 6 ∫i 7, comisia propune modificarea acestora.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
De asemenea, punctele 8, 9 ∫i 10, comisia a propus modificarea acestora.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Art. 56 alin. 1, 2, 3, 4, comisia propune modificarea acestuia.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Alin. 5 ∫i 6, comisia n-a avut observa˛ii. Votat„ varianta Senatului.
Art. 57, comisia propune modificarea acestuia, respectiv alin. 1, 2.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votate alin. 1 ∫i 2 ale art. 57 Ón varianta comisiei. La alin. 3, de asemenea, comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
La lit. a) a alin. 3 comisia n-a avut modific„ri. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta Senatului.
De asemenea, lit. b) ∫i c), comisia n-a avut observa˛ii, votat„ varianta Senatului.
Iar la nota final„ expresia poate fi Ómbun„t„˛it„. Vechea formulare este urm„toarea: îTaxa pentru cantit„˛ile exprimate Ón frac˛iuni fa˛„ de unitatea de m„sur„...“, î...frac˛iuni din unitatea de m„sur„ prev„zut„ Ón prezenta lege se calculeaz„ propor˛ional cu cantitatea avizat„“. Œn loc de cuv‚ntul îavizat„“, eu v„ propun îrespectiv„ cu cantitatea...“, deci Ón loc de î...fa˛„ de unitatea de m„sur„...“, propun îdin unitatea de m„sur„“ ∫i la îla o cantitate avizat„“, îcantitatea respectiv„“. V„ mul˛umesc.
C‚˛iva îbaroni ai petrolului“, Óntreprinz„tori particulari care erau Ón rela˛ii speciale cu guvernan˛ii, au agonisit averi uria∫e prelucr‚nd petrolul nepl„tit ∫i export‚nd produsele rezultate din rafinare. Acesta a fost mecanismul simplu, ba chiar rudimentar, al agresiunii sistematice asupra petrolului gestionat de societ„˛ile cu capital de stat.
Afacerea îJimbolia“, Ón valoare de 8 miliarde de euro, derulat„ Ón perioada embargoului la care a fost supus„ Iugoslavia, poate fi considerat„ actul de na∫tere al
criminalit„˛ii economice Ón domeniul petrolului, dar ∫i Ónceputul implic„rii Guvernului ∫i a sistemului bancar Ón criminalitatea economico-financiar„. Atunci, BANCOREX a pus la dispozi˛ia îpetroli∫tilor“ 250 milioane de dolari pentru finan˛area importurilor de petrol din Rusia. Executivul a garantat ilegal creditul, dar nu a mai urm„rit recuperarea lui, prefer‚nd s„-l pun„ pe spinarea contribuabilului rom‚n.
Politica Guvernului N„stase Ón domeniul petrolului a sus˛inut economia subteran„ ∫i s-a bazat pe c‚teva principii ∫i practici incontestabil de natur„ infrac˛ional„: evaziunea fiscal„, socializarea pierderilor, capitalizarea ∫i exportul profitului, cre∫terea arieratelor etc.
Neplata obliga˛iilor la bugetul de stat, la fondurile sociale, la fondurile speciale, dob‚nzile ∫i penalit„˛ile ce au urmat au condus, dup„ cum era de a∫teptat, la cre∫terea arieratelor fiscale, la decapitalizarea agen˛ilor economici, la concuren˛„ neloial„ ∫i la generalizarea blocajului financiar, care a c„p„tat propor˛ii inimaginabile.
Neexecutarea silit„ a datornicilor, blocarea premeditat„ a instrument„rii judiciare a cazurilor de fraud„ ∫i evaziune fiscal„, acordarea, Ón continuare, de credite cu garan˛ii guvernamentale, acordarea de facilit„˛i f„r„ m„sur„ ∫i f„r„ finalitate, scutirea r„u-platnicilor de datorii uria∫e, ree∫alonarea, pe banii contribuabililor, a datoriilor, privatizarea frauduloas„ a sectorului petrolier ∫i dezinteresul fa˛„ de urm„rirea respect„rii condi˛iilor contractuale prin care s-au realizat privatiz„rile, toate acestea au prejudiciat bugetele ˛„rii de miliarde de euro.
Œn aceste condi˛ii, datoria public„ a ajuns la sume exorbitante, pre˛urile au explodat, iar popula˛ia a fost lipsit„ at‚t de venituri corespunz„toare, salarii, pensii, de celelalte presta˛ii sociale universale, ajutoare sociale, c‚t ∫i de bunurile ∫i serviciile publice la care era Óndrept„˛it„.
Contribuabilul a r„mas totu∫i s„ pl„teasc„ oalele sparte, adic„ e silit s„ suporte toate creditele care au beneficiat de garan˛ii guvernamentale ∫i care nu vor mai fi niciodat„ returnate.
Datoriile defunctei Companii Rom‚ne de Petrol, pentru care carburan˛ii auto, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/1997, sunt supraimpu∫i cu un cent pe litru, reprezint„ 647 de milioane de dolari. Din ianuarie 2001 p‚n„ Ón februarie 2004 s-au recuperat doar 78 de milioane de dolari, Ón loc de 170 de milioane de dolari, ceea ce confirm„ c„ pe l‚ng„ pia˛a legal„ a carburan˛ilor s-a dezvoltat, Ón paralel, o pia˛„ neagr„, prin care se comercializeaz„ circa 1,5 milioane de tone de combustibil pe an.
Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 92/2002, care derog„ de la prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 40/2002 privind recuperarea arieratelor, Executivul a acordat un ajutor de stat individual de 70,9 miliarde de lei unui S.R.L., ∫i anume îLukoil Black Sea Romania“ S.R.L. Aceast„ societate a fost Ónfiin˛at„ din dorin˛a de a ne oferi know-how Ón domeniul strategic al scumpirii benzinei ∫i motorinei la pomp„ ∫i Ónregistreaz„ credite restante de cinci ori mai mari dec‚t societatea-mam„,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 îPetrotel Lukoil“ S.A., miluit„ ∫i ea, pe spinarea contribuabilului rom‚n, cu 21,7 miliarde de lei.
îImportan˛a strategic„“ a S.R.L.-ului se vede din structura ∫i m„rimea capitalului social. îLukoil Europe Holdings B.V.“ din Olanda are un aport de capital de 9.988 de dolari, iar îLukoil International Gmbh“, un S.R.L. din Austria, are un aport de capital de numai 12 dolari!
Rafin„riile D„rm„ne∫ti ∫i îRafo“ One∫ti au fost privatizate aproape pe nimic, beneficiind de ∫tergerea unor datorii ce dep„∫esc 5.000 de miliarde de lei ∫i transformarea Ón ac˛iuni a datoriilor acumulate p‚n„ Ón anul 2002. Astfel, 11 milioane de dolari au fost deturnate din vistieria bugetului public ∫i f„cute cadou lui Corneliu Iacobov, cel care avea deja la activ un îtun“ de 28 de milioane de dolari la SIF Moldova, dat Ón favoarea proprietarului postului proguvernamental PRIMA TV, Cristian Burci.
Cele dou„ rafin„rii au scos ilegal, Ón anul 2003, 58.000 de tone de petrol din conductele îOil Terminal Constan˛a“ Œn acest moment, datoriile lor fa˛„ de Societatea Na˛ional„ a Petrolului dep„∫esc 18.000 de miliarde de lei, adic„ 450 de milioane de euro.
Rafin„ria D„rm„ne∫ti este Ón faliment ∫i a acumulat, dup„ îprivatizarea de succes“, mult tr‚mbi˛at„ de Guvern, datorii de 5.000 de miliarde la S.N.P. îPetrom“ ∫i 3.000 de miliarde de lei la stat. Cine le va pl„ti? Evident, tot contribuabilul!
Œntre 31 octombrie 2000 ∫i 31 noiembrie 2003, datoriile acumulate de îRompetrol Group“ la bugetul de stat, Ónsemn‚nd TVA, accize, TVA suspendat Ón vam„, la fondul pentru Ónv„˛„m‚nt, la fondul special al drumurilor publice ∫i la fondul pentru handicapa˛i, au crescut de la 4.813 miliarde de lei la 23.255 miliarde lei. La suma men˛ionat„ se mai adaug„ 971 miliarde de lei, reprezent‚nd fraud„ri constatate Ón eviden˛a contabil„, Ón leg„tur„ cu derularea unor contracte Óncheiate cu Societ„˛ile Comerciale îRafo“ One∫ti, D„rm„ne∫ti ∫i îSteaua Rom‚n„“.
Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului, responsabil„ pentru urm„rirea execut„rii clauzelor contractelor de privatizare, Guvernul, Curtea de Conturi ∫i Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie p„streaz„ o t„cere vinovat„ cu privire la aceste fraude.
Guvernul a f„cut totu∫i ceva: o f„r„delege pentru care ar fi trebuit s„ fie demis ∫i anchetat penal, fire∫te, dac„ Rom‚nia ar fi un stat de drept. Prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 118 din 2003, neconstitu˛ional„ ∫i potrivnic„ legilor economiei de pia˛„, Guvernul a dispus îdebitorului“, Societatea Comercial„ îPetromidia“ — S.A., s„ emit„ obliga˛iuni Ón valoare de 603 milioane de dolari subscrise de Ministerul Finan˛elor, Ón numele statului, care ridic„ direct propor˛ional arieratele ˛„rii ∫i datoria public„ intern„. O solu˛ie catastrofal„ care confirm„ dimensiunea la care a ajuns corup˛ia institu˛ionalizat„.
Pentru a Ón˛elege demersurile dezastrului, vom preciza c„ suma men˛ionat„ ar putea acoperi consumul de p‚ine al Óntregii popula˛ii a Rom‚niei pe o jum„tate de an.
Privatizarea îPetromidia“ reprezint„ un caz aparte. Œn prima parte, licita˛ia pentru aceast„ îperl„ a industriei rom‚ne∫ti“ a fost c‚∫tigat„, prin concurs de oferte, de firma turc„ îAkamaya Sanavy Ve Ticaret“. Ulterior, licita˛ia a fost anulat„ pentru a putea face loc unei firme autohtone, agreat„ de Guvern.
Este bine s„ rememor„m derularea faptelor, pentru c„ pierderea Ónregistrat„ de statul rom‚n dep„∫e∫te 1,1 miliarde de dolari. Firma îAkamaya“ a c‚∫tigat licita˛ia de oferte privind pachetul majoritar de˛inut de stat la îPetromidia“, reprezent‚nd 65,323% din capitalul social, la pre˛ul ferm de 10,1 dolari pe ac˛iune, adic„ 238,3 milioane de dolari Ón total. Aceea∫i firm„ se angajase prin contract s„ fac„ investi˛ii Ón valoare de 226,6 milioane dolari ∫i s„ confere siguran˛„ Ón ceea ce prive∫te viitorul rafin„riei, prin acceptarea situa˛iei ca statul rom‚n s„ p„streze o ac˛iune nominativ„ de control Ón societate, ac˛iune care permite interven˛ia decisiv„ a acestuia Ón orice situa˛ie de neconformitate economic„ sau social„ ap„rut„ Ón raport cu prevederile contractuale. Œn total, Akamaya se obliga prin contract la o investi˛ie de 464 milioane 837 de mii de dolari.
Ca urmare a unor aranjamente de culise, specialitatea guvernan˛ilor rom‚ni, firma turceasc„ a fost acuzat„ de fraud„, ∫i tranzac˛ia a c„zut. Dup„ lini∫tirea apelor, F.P.S. a acceptat oferta firmei îRompetrol Group“, v‚nz‚ndu-i pachetul majoritar de ac˛iuni de˛inut de stat la Societatea Comercial„ îPetromidia“ — S.A., inclusiv terenurile, respectiv 70% din capitalul social al rafin„riei la pre˛ul de 36,3 milioane dolari, adic„ 1,4 dolari pe ac˛iune, fa˛„ de 10,1 c‚t negociase firma din Turcia. Cu alte cuvinte, pachetul majoritar al celei mai performante rafin„rii din centrul ∫i sud-estul Europei s-a v‚ndut la un pre˛ de peste 7 ori mai mic dec‚t pre˛ul real. Œn termeni valutari, a rezultat o pierdere net„ pentru statul rom‚n de 202 milioane dolari.
Investi˛iile angajate de noul îbeneficiar“, conform anexelor la contractul de privatizare, sunt de numai 14,2 milioane dolari, rezult‚nd ∫i de aici pierderi de investi˛ii directe de 212,4 milioane de dolari. Œntr-o prim„ instan˛„, pierderea Ónregistrat„ de statul rom‚n se cifreaz„ la 14,3 milioane dolari.
Actuala putere continu„ sus˛inerea frauduloas„ a unor interese private Ón domeniu. Astfel, printr-un act adi˛ional la contractul de v‚nzare-cump„rare al ac˛iunilor, A.P.A.P.S. a acceptat ca rata scadent„ Ón 2001, este vorba de 17,8 milioane dolari, s„ se ree∫aloneze pe urm„torii doi ani, pierderile nete ale statului rom‚n numai din dob‚nzi fiind de peste 4 milioane de dolari. Cum A.P.A.P.S. nu are asemenea competen˛e, actul este nul de drept ∫i conduce implicit la anularea contractului de v‚nzare-cump„rare.
Œn continuare, prin mecanisme financiare care intr„ sub inciden˛a normelor de sanc˛ionare a criminalit„˛ii economico-financiare, Societatea Comercial„ îRompetrol Rafinare Complex Petromidia“, a transferat profitul ob˛inut c„tre alte societ„˛i, Ón care administratorii firmei de˛in interese, societatea r„m‚n‚nd doar cu obliga˛iile. Sumele
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 depuse ca aport la majorarea capitalului social, conform obliga˛iei contractuale, 29,8 milioane dolari, au fost utilizate pentru pl„˛i c„tre ac˛ionari ai grupului ∫i au urm„rit schimbarea structurii ac˛ionariatului, prin capitalizarea lor, banii nefiind folosi˛i Ón scopurile prev„zute Ón contract.
Œn urma major„rilor ilegale ale capitalului social, f„r„ vreo eficien˛„ economic„, structura ac˛ionariatului de baz„ al societ„˛ii s-a modificat, astfel c„ T.R.G. Olanda, cu 70,9%, ∫i îRompetrol“ Bucure∫ti, cu 14,4%, au f„cut îcaptivi“ S.I.F. Transilvania, cu 10,6%, ∫i investitori persoane private, 4%, intr‚nd sub inciden˛a Codului penal.
Conform legii, schimbarea de structur„ a ac˛ionariatului se poate realiza numai dup„ achitarea obliga˛iilor ce deriv„ din contractul de privatizare. Ca ∫i cum nu era de ajuns, administratorii societ„˛ii au Ónfiin˛at societ„˛i anex„ prin intermediul c„rora activele sunt scoase ilegal de sub sechestrul asigurator ∫i o parte din profitul îPetromidia“ este dirijat ilegal c„tre alte firme din grup: îRompetrol Downstream“ S.A., îRompetrol Logistic“ S.A., ∫i îRominserv“ — S.A. Œn fapt, s-a creat mecanismul prin care îRompetrol“ crediteaz„ Ón condi˛ii inadmisibile ∫i de factur„ penal„ societ„˛ile din cadrul grupului. Œn final, activit„˛ile de export realizate de firm„ arat„ clar c„ îRompetrol Petromidia“ repatriaz„ ilegal capitalul extern.
Se poate concluziona c„, Ónc„ din anul 2001, sunt Óntrunite, din punct de vedere legal, toate condi˛iile pentru rezilierea contractului de privatizare ∫i deferirea investitorilor ∫i a membrilor consiliului de administra˛ie instan˛elor de judecat„ pentru infrac˛iunile economice comise. Œn loc de reziliere a ap„rut Óns„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2003, prin care societatea beneficiaz„ de bani publici ∫i de clemen˛a Guvernului. Referitor la aceast„ ordonan˛„, ilegalitatea flagrant„ Óncepe chiar cu procedura, documentul fiind emis Ón 24 octombrie 2003, f„r„ avizul Consiliului Legislativ, care a fost dat ulterior.
Pe fond, ordonan˛a este neconstitu˛ional„ pentru c„ prevederile sale contravin dreptului societar, se Óncalc„ drepturile fundamentale ale celorlal˛i ac˛ionari, proteguite de art. 212 din Legea nr. 31/1990.
Guvernul nu are calitatea de a interveni pe pia˛a obliga˛iunilor dec‚t cel mult ca subscriitor. Emiterea Ordonan˛ei nr. 118 constituie o Ónc„lcare flagrant„ a legilor care guverneaz„ pia˛a de capital ∫i pia˛a financiar-bancar„. Hot„r‚rea de cre∫tere ale arieratelor ˛„rii cu peste 600 de milioane de dolari, pentru a salva de la faliment un investitor care s-a dovedit pur ∫i simplu infractor, nu poate face obiectul unei ordonan˛e de urgen˛„, ci doar obiectul unui dosar de cercetare penal„.
Din aceast„ descriere succint„ a fraudelor din domeniul petrolier, rezult„ c„ Ón domeniul respectiv ac˛ioneaz„ o adev„rat„ mafie condus„ de sub cupola Palatului Victoria, care este vinovat„ pentru explozia Ón lan˛ a pre˛urilor la carburan˛i, alimente, transport, alte servicii ∫i utilit„˛i publice.
Implicarea direct„ a Guvernului ∫i a primului-ministru Ón protec˛ia f„˛i∫„ a baronilor petrolului, care se bucur„ de imunitate de jurisdic˛ie, pune Ón pericol nu numai aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, ci Óns„∫i securitatea na˛ional„.
Nu Ónt‚mpl„tor, speciali∫tii din administra˛ia preziden˛ial„ au elaborat un memorandum, Ón realitate un veritabil rechizitoriu, al marilor fraude comise la îPetromidia“ care, din p„cate, nu a avut nici un efect, fiind acoperit de legea t„cerii de c„tre echipa bine antrenat„ Ón acest sens de c„tre patronul partidului-stat.
Ne exprim„m, totodat„, indignarea fa˛„ de unele presiuni pe care ministrul de stat Dan Ioan Popescu le-a f„cut asupra Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie pentru a stopa ancheta anun˛at„ public de acesta. Este o ru∫ine ceea ce se Ónt‚mpl„ ∫i confirm„ Ónc„ o dat„ criticile extrem de severe pe care organismele europene le aduc regimului politic de la Bucure∫ti, nu numai cu privire la inexisten˛a economiei func˛ionale de pia˛„, ci ∫i Ómpotriva politiz„rii actului de justi˛ie.
Fa˛„ de cele de mai sus, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare din Camera Deputa˛ilor solicit„ Guvernului:
— prezentarea de c„tre primul-ministru Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor a unui raport complet cu privire la fraudele ∫i arieratele fiscale Ónregistrate Ón domeniul petrolier ∫i m„surile preconizate pentru intrarea Ón legalitate;
— prezentarea de c„tre ministrul justi˛iei a unui raport cu privire la stadiul falimentului rafin„riilor D„rm„ne∫ti ∫i îRafo“ One∫ti;
— rezilierea contractului de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni la Societatea Comercial„ îPetromidia“ — S.A. nr. 29 din 31.X.2001;
— anularea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 118/2003, care este neconstitu˛ional„ ∫i Óncalc„ legile pie˛ei de capital ∫i ale pie˛ei financiar-bancare;
— sesizarea organelor de cercetare penal„ Ón leg„tur„ cu fraudele comise la Societatea Comercial„ îPetromidia“, Ón vederea tragerii la r„spundere a celor vinova˛i ∫i pentru recuperarea pagubelor aduse statului rom‚n;
— ini˛ierea unui proiect de lege special„ care s„ asigure prevenirea ∫i combaterea infrac˛iunilor din domeniul petrolier, produc„toare de mari prejudicii economiei na˛ionale;
— asigurarea unei transparen˛e totale a actelor ∫i procedurilor de privatizare a Societ„˛ii Na˛ionale a Petrolului îPetrom“ — S.A.;
— demiterea imediat„ a ministerului de finan˛e Mihai T„n„sescu.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Œn fapt, din analiza con˛inutului mo˛iunii, constat„m c„ suntem Ón fa˛a unui text care neag„ sau ascunde realit„˛ile, ignor„ prevederile legale, conexeaz„ evenimentele f„r„ nici o leg„tur„ Óntre ele ∫i contest„ rezultatele economice pozitive.
Toate acestea reprezint„ arsenalul binecunoscut pe care Partidului Rom‚nia Mare Ól aduce Ón aceast„ mo˛iune ∫i nu au absolut nici o coresponden˛„ Ón realitate.
Este foarte u∫or de observat Ónc„ de la Ónceput aceast„ confuzie major„ ∫i, credem noi, inten˛ionat„, reg„sit„ pe tot cuprinsul mo˛iunii, f„cut„ Óntre societatea comercial„, pe de o parte, ∫i cump„r„tor, Óntre
prevederile legale prin care au fost acordate facilit„˛i societ„˛ilor comerciale ∫i obliga˛iile legale ale cump„r„torilor, potrivit contractelor de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni.
A∫ vrea s„ men˛ionez faptul c„ suntem primii interesa˛i Ón Ónt„rirea disciplinei financiare ∫i sanc˛ionarea dur„ a celor ce nu respect„ obliga˛iile fa˛„ de bugetul de stat ∫i fa˛„ de celelalte bugete componente ale bugetului general consolidat, precum ∫i pentru trimiterea Ón instan˛„ a celor care nu respect„ legea. Din acest punct de vedere, ne bucur„m c„ avem sprijinul ∫i prilejul s„ prezent„m realiz„rile pe aceast„ linie ale Guvernului. Pentru cei interesa˛i s„ cunoasc„ realitatea, dorim s„ prezent„m un scurt istoric a ceea ce s-a f„cut p‚n„ la Ónceputul anului 2001 ∫i dup„ aceast„ dat„, Ón leg„tur„ cu unele aspecte cuprinse Ón con˛inutul acestei mo˛iuni.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Industria de prelucrare a ˛i˛eiului a fost conceput„ ca un sistem integrat de rafin„rii ∫i unit„˛i petrochimice, amplasate Ón zone apropiate c‚mpurilor petroliere sau pe coasta M„rii Negre, cu acces facil la infrastructura de transport, pentru a asigura at‚t schimburile de produse semifabricate Óntre unit„˛i, c‚t ∫i alimentarea cu ˛i˛ei a rafin„riilor ∫i livrarea produselor petroliere.
Desfiin˛area Companiei de Petrol Ón anul 1997 a dus la destr„marea unui sistem integrat; prin companiile nou-Ónfiin˛ate, ca urmare a reorganiz„rii, s-a Óncercat de fapt continuarea exploat„rii ∫i rafin„rii Óntr-un nou sistem.
Exploat„rile petroliere din zona Moldovei, spre exemplu, sau cele care alimentau platforma One∫ti Ón exclusivitate nu au avut posibilitatea tehnic„ de a reorienta livrarea ˛i˛eiului c„tre alte rafin„rii din sudul ˛„rii. Oprirea produc˛iei de ˛i˛ei Ón aceast„ zon„ ar fi avut consecin˛e extrem de grave, nu numai sociale, prin disponibilizarea a mii ∫i mii de salaria˛i, dar ∫i economice, ˛in‚nd cont de efectele opririi extrac˛iei de ˛i˛ei Óntr-o mare zon„ petrolier„.
Pentru ora∫ul One∫ti, Óncerc„rile de privatizare au Ónceput Ónc„ din anul 1997, c‚nd fostul Fond al Propriet„˛ii de Stat a avut ∫apte tentative succesive de vindere a pachetului de ac˛iuni, nefiind depus„ Ónc„ nici o ofert„ de cump„rare. La sf‚r∫itul anului 2000, atunci c‚nd Guvernul N„stase a preluat guvernarea, gradul de utilizare a capacit„˛ilor de produc˛ie, Ón cazul acestei societ„˛i, sc„zuser„ de la 52%, c‚t erau Ón anul 1996, la 0,7%, rafin„ria fiind practic Ónchis„ la acea dat„.
Ca urmare a nefunc˛ion„rii, numai Ón anul 2000 compania a Ónregistrat pierderi de aproape 1.200 de miliarde de lei. A∫ vrea s„ men˛ionez c„, Ón aceste condi˛ii Ón care se g„sea Rafin„ria îRafo“, Guvernul a declan∫at, Ónc„ de la Ónceputul anului 2001, procedura legal„ de privatizare a societ„˛ii, Ón conformitate cu prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/1997, precum ∫i ale Legii nr. 99/1999.
Œn anul 2001, a fost semnat contractul de v‚nzarecump„rare a circa 60% din capitalul social Óntre A.P.A.P.S., pe de o parte — Ón calitate de v‚nz„tor —,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 ∫i cump„r„torii S.C. îImperial Oil“ — S.A. Bac„u ∫i îCanyon Service“ din Portugalia.
Œn vederea finaliz„rii procesului de privatizare la îRafo“ One∫ti, aceasta a beneficiat, repet, aceasta, Societatea îRafo“ One∫ti a beneficiat de facilit„˛i fiscale Ón conformitate cu prevederile Ordonan˛ei nr. 177/2001, ∫i anume stingerea prin conversie de ac˛iuni v‚ndute ulterior investitorului strategic a crean˛elor Ministerului Finan˛elor, reprezent‚nd impozite, taxe ∫i alte venituri ale bugetului de stat; scutirea de la plata major„rilor de Ónt‚rziere a dob‚nzilor, a penalit„˛ilor de orice fel, aferente crean˛elor bugetului de stat, precum ∫i e∫alonarea de plat„ pe 5 ani, cu 6 luni perioad„ de gra˛ie, a taxei pe valoarea ad„ugat„, suspendat„ Ón vam„.
E∫alonarea la plat„ a fost condi˛ionat„ de un lucru esen˛ial, ∫i anume achitarea obliga˛iilor curente la bugetul de stat. Aceste condi˛ii nu au fost Óns„ respectate de c„tre societate, motiv pentru care aceast„ e∫alonare ∫i-a pierdut valabilitatea la data de 20 decembrie 2002. Se acuz„ Ón mo˛iune c„ Ministerul Finan˛elor ∫i Guvernul nu au luat m„suri pe aceast„ tem„.
Imediat, urmare acestei pierderi a valabilit„˛ii, conform reglement„rilor Ón vigoare la acea dat„ ∫i a legilor existente Ón Rom‚nia, îRafo“ One∫ti a solicitat ∫i a putut s„ fie, ∫i i s-a aprobat e∫alonarea la plat„ pe o perioad„ de 48 luni, cu 6 luni perioad„ de gra˛ie, a sumei de 4.100 miliarde de lei, reprezent‚nd impozite ∫i taxe neachitate la 31 ianuarie 2003.
Aceste facilit„˛i fiscale men˛ionate mai sus au fost acordate, repet, Óntr-un mod transparent, pe baza acestei Legi, nr. 491, respectiv Ordonan˛a nr. 40/2002, ∫i au fost afi∫ate Ón îMonitorul Oficial al Rom‚niei“.
Dup„ pierderea acestei Ónlesniri la plat„, Ón luna mai 2003, îRafo“ One∫ti pierz‚nd aceste Ónlesniri, deci Ón imediat a doua lun„ de c‚nd s-a pierdut aceast„ Ónlesnire, s-au desf„∫urat un num„r de 8 ac˛iuni de control, at‚t de c„tre organele de control ale Ministerului Finan˛elor, c‚t ∫i ale Autorit„˛ii Na˛ionale de Control, ∫i au continuat m„surile de executare silit„, Ón scopul recuper„rii crean˛elor bugetului de stat, ac˛iuni de executare silit„, printre care v„ putem spune despre popriri pe conturile bancare, valorificare de bunuri imobile, autoturisme, terenuri intravilane, sta˛ii de distribu˛ie a carburan˛ilor aflate Ón jude˛ul Bac„u ∫i pe teritoriul altor jude˛e, respectiv 9, colect‚ndu-se peste 100 miliarde lei, instituirea sechestrului pentru indisponibilizarea p„r˛ilor sociale de˛inute de îRafo“ la Hotelul îSport“ ∫i a∫a mai departe.
Toate aceste m„suri, imediat dup„ Óncetarea aplic„rii legii respective ∫i dup„ pierderea facilit„˛ilor care au fost acordate, Ministerul Finan˛elor, repet, a luat m„surile necesare pentru recuperarea banilor aferen˛i taxelor care nu au fost pl„tite de c„tre aceast„ societate.
De asemenea, a∫ vrea s„ fac men˛iunea c„, Ón anul 2003, îRafo“ One∫ti a efectuat pl„˛i la bugetul de stat de 2.400 de mii de miliarde de lei, iar numai Ón primul trimestru al anului 2004 a achitat la buget suma de 2.200 miliarde de lei, acest lucru dator‚ndu-se, Ón primul
r‚nd, aplic„rii, Óncep‚nd din luna mai a anului 2003, a unei noi ordonan˛e, Ordonan˛a nr. 30 cu privire la modul de calcul ∫i de Óncasare a accizelor la bugetul de stat.
Cu toate c„ Rafin„ria îRafo“ pe tot parcursul anului 2003 ∫i p‚n„ Ón prezent a achitat la zi toate aceste datorii aferente activit„˛ii curente, aceasta nu a putut s„ achite datoria acumulat„ Ón perioada anterioar„, ∫i, ca urmare, Ministerul Finan˛elor Publice, la data de 31 martie 2004, a solicitat deschiderea procedurii de reorganizare judiciar„ ∫i de faliment Ómpotriva acestei societ„˛i, urm‚nd ca Ón perioada urm„toare instan˛a s„ dispun„ procedurile legale Ón ceea ce prive∫te acest lucru.
Am vrut s„ fac acest istoric demonstr‚ndu-v„, ∫i, sigur, sunt lucruri foarte u∫or de verificat, m„surile concrete care au fost luate pe linia execut„rii silite ∫i recuper„rii debitelor pe care una dintre rafin„rii, care este cuprins„ Ón textul mo˛iunii, le-a avut.
A∫ vrea s„ m„ refer Ón continuare la Rafin„ria D„rm„ne∫ti, cea care este prezentat„ Ón aceast„ mo˛iune. A∫ vrea s„ Óncep inform‚ndu-v„ c„ contractul de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni a fost Óncheiat Ón anul 1999, Óntre fostul F.P.S. ∫i S.C. îImperial Oil“ Bac„u, achizi˛ion‚ndu-se un pachet de 69% din valoarea capitalului social.
Asupra modului de privatizare a acestei societ„˛i, consider„m c„ nu este cazul s„ se solicite explica˛ii Guvernului nostru, dar a∫ vrea s„ subliniez faptul c„ cump„r„torul Rafin„riei D„rm„ne∫ti nu a realizat p‚n„ la termenul scadent, de 30 noiembrie 2002, obliga˛iile asumate prin contract.
Astfel, Colegiul de conducere al A.P.A.P.S. a aprobat executarea gajului asupra Óntregului pachet de ac˛iuni cump„rat, cu care cump„r„torul a garantat realizarea integral„ a angajamentului investi˛ional, Ón conformitate cu prevederile legale Ón vigoare.
Œn acela∫i timp, S.N.P. îPetrom“ a deschis procedura de faliment, procedur„ admis„ la Tribunalul Bac„u, prin Óncheierea din 22 ianuarie 2004. ™i Ón acest caz, al Societ„˛ii D„rm„ne∫ti, se poate ar„ta cu u∫urin˛„ c„ A.P.A.P.S. a urm„rit executarea clauzelor contractului de privatizare, iar Compania îPetrom“ a ac˛ionat ferm pentru recuperarea crean˛elor sale.
Se face referire Ón textul mo˛iunii la o alt„ companie, ∫i anume Compania îPetrol Lukoil“ — S.A., unde trebuie s„ preciz„m urm„toarele.
La data de 3 februarie 1998, Ón cadrul procesului de privatizare, Compania petrolier„ îLukoil“ a cump„rat de la F.P.S. pachetul majoritar de ac˛iuni al Companiei îPetrotel“, reprezent‚nd 51% din valoarea capitalului social.
Œn perioada analiz„rii oportunit„˛ii investi˛iei ∫i a depunerii ofertei de cump„rare a acestei companii, îPetrotel“, era Ón vigoare o ordonan˛„, ∫i anume Ordonan˛a nr. 31/1997 privind regimul investi˛iilor str„ine Ón Rom‚nia. Aceast„ ordonan˛„ con˛inea o serie de facilit„˛i, pe care Compania îLukoil“ le-a avut Ón vedere la analiza efectuat„, atunci c‚nd a intrat pe pia˛a rom‚neasc„ ∫i a cump„rat aceast„ companie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 Aceste prevederi Óns„, din p„cate, au fost anulate prin Ordonan˛a nr. 92/1997 ∫i Legea nr. 36/1999, duc‚nd la intrarea Ón incapacitate de plat„ a societ„˛ii. De asemenea, potrivit prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 10/1998 pentru stabilirea unor m„suri referitoare la datoria îPetrotel Lukoil“ Ploie∫ti, aceasta a fost obligat„ s„ Óncheie o conven˛ie de rambursare a creditului de 53 milioane de dolari, ob˛inut de la fosta Banc„ Rom‚n„ de Comer˛ Exterior, cu termen de garan˛ie de 25 de ani de la data intr„rii Ón vigoare a acestei ordonan˛e.
Pentru a se asigura un tratament egal pentru toate societ„˛ile ce au intrat sub inciden˛a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 10/1999, deci inclusiv a acestei Companii îPetrotel“, cump„rat„ de c„tre îLukoil“, s-a acordat acestei societ„˛i facilitatea fiscal„ care a fost eliminat„ prin legea referitoare la investi˛iile str„ine ∫i, Ón acest sens, s-a cerut ajutorul de stat de c„tre Consiliul Concuren˛ei, care a fost aprobat prin Decizia nr. 247/26 iunie.
A∫ vrea s„ precizez c„ nici Ón acest caz Guvernul nu poate s„ fie acuzat de lips„ de transparen˛„ Ón acordarea unor ajutoare de stat. Acesta a fost aprobat de c„tre Consiliul Concuren˛ei. Totodat„, legat de aceast„ companie, prin aplicarea acestei legi, aceasta a fost pus„ pe picior de egalitate, repet, Ómpreun„ cu toate celelalte companii petroliere din Rom‚nia.
Œn ceea ce prive∫te Compania îRompetrol Rafinare Complex Petromidia“ N„vodari, men˛ion„m c„ aceasta a beneficiat de Ónlesniri la plata obliga˛iilor restante la bugetul de stat, Ónainte de anul 2001, astfel:
Œn conformitate cu prevederile Hot„r‚rii Guvernului nr. 985/1998 privind aprobarea mandatului F.P.S. referitor la privatizarea îRompetrol Rafin„rie Complex Petromidia“, cu firma îAkmaya“ din Turcia, Ministerul Finan˛elor a aprobat pentru aceasta, Ón anul respectiv, Ónlesniri la plat„ dup„ cum urmeaz„:
— e∫alonarea la plat„ pe o perioad„ de 5 ani, cu ∫ase luni gra˛ie, a sumei de 559 miliarde de lei, precum ∫i scutirea total„ la plat„ a major„rilor de Ónt‚rziere, Ón sum„ de 115 miliarde;
— totodat„, Ón anul 1999, Ministerul Finan˛elor a aprobat e∫alonarea la plat„ a sumei totale de 77 miliarde de lei, pe o perioad„ de 5 ani, cu ∫ase luni gra˛ie;
— e∫alonarea la plat„, pe o perioad„ de 5 ani, a sumei de 265 miliarde de lei, precum ∫i scutirea la plat„ a major„rilor de Ónt‚rziere, de 70 miliarde de lei.
Œn anul 2000, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.391 privind aprobarea condi˛iilor de finalizare a procesului de privatizare a S.C. îPetromidia“, s-au aprobat men˛inerea valabilit„˛ii Ónlesnirilor mai sus-men˛ionate, precum ∫i scutirea de la plata major„rilor de Ónt‚rziere, Ón sum„ de 549 miliarde de lei.
O dat„ cu stabilirea graficului de plat„ pentru sumele prev„zute a fi e∫alonate, conform Hot„r‚rii nr. 1.391/2000, Ministerul Finan˛elor, Ón luna ianuarie 2001, a Óncheiat Conven˛ia de plat„ potrivit c„reia Ónlesnirile la plat„ ce au avut obiectul hot„r‚rii mai
sus-men˛ionate au fost condi˛ionate clar de achitarea obliga˛iilor curente.
Aceste condi˛ii nu au fost Óns„ respectate de c„tre companie Ón totalitate ∫i, pe acest motiv, Ónlesnirile la plata impozitelor ∫i taxelor ∫i-au pierdut valabilitatea. Dup„ pierderea acestei Ónlesniri la plat„, Ón luna ianuarie 2003, la Compania îRompetrol Rafin„rie Complex Petromidia“ au fost efectuate un num„r de patru ac˛iuni de control fiscal ∫i au continuat ac˛iunile de executare silit„, prin Ónfiin˛are de sechestre pe toate bunurile mobile ∫i imobile ale societ„˛ii, fiind Óncasate peste 3.000 miliarde de lei Ón urma soma˛iilor de plat„ ∫i a valorific„rii sechestrelor ∫i a popririi acestor conturi.
Acestea sunt de fapt m„surile pe care le ia Ministerul Finan˛elor Ón momentul Ón care o societate, beneficiind de anumite Ónlesniri, nu ∫i le Óndepline∫te p‚n„ la cap„t: ac˛ioneaz„ pentru aducerea la bugetul de stat a sumelor c‚t mai importante de bani.
A∫ vrea s„ specific faptul c„ obliga˛iile restante la 30 septembrie 2003 totalizau 21.000 miliarde lei, din care 13.900 miliarde lei erau debite de baz„ ∫i 7.800 miliarde lei accesorii aferente acestora. Œn anul 2003, dup„ repunerea Ón eviden˛„ a tuturor obliga˛iilor fiscale, ca urmare a pierderii ree∫alon„rilor, Ómpotriva Companiei îRompetrol Rafinare“ se putea proceda Ón dou„ feluri.
Œn primul r‚nd, s„ se ini˛ializeze m„suri cu privire la aplicarea Legii nr. 64/1995 privind reorganizarea judiciar„ ∫i falimentul, caz Ón care s-ar fi pierdut venituri foarte importante la bugetul de stat — ∫i a∫ vrea s„ men˛ionez faptul c„ numai Ón anul 2003 îPetromidia“ a achitat bugetului de stat peste 8.500 miliarde lei, iar Ón primul trimestru al anului 2004 s-au achitat peste 4.000 miliarde lei. Se are Ón vedere pentru anul acesta ca bugetul de stat s„ Óncaseze numai din taxa pe valoarea ad„ugat„ ∫i accize, aferente Companiei îPetromidia“, peste 12.000 miliarde lei. Deci aceasta era o posibilitate la momentul acela.
Sau a doua posibilitate: s„ aprobe transformarea crean˛elor bugetare Ón obliga˛iuni, pentru care bugetul urmeaz„ s„ Óncaseze anual dob‚nzi de peste 15 milioane dolari anual.
Œn aceste condi˛ii, am considerat c„ cea mai bun„ solu˛ie este, ∫i Ón special pentru economia rom‚neasc„, pe de o parte — a∫ vrea s„ men˛ionez faptul c„ Compania îPetromidia“ aduce cel pu˛in 2% din produsul intern brut, la ora actual„, ∫i aduce peste 400 milioane dolari anual la bugetul de stat —, Guvernul a considerat c„, din punct de vedere economic, continuarea activit„˛ii acestei companii este solu˛ia cea mai bun„.
De aceea, prin ordonan˛a de urgen˛„ de mai sus, nu s-a propus aprobarea ∫tergerii obliga˛iilor bugetare — ∫i a∫ vrea s„ subliniez acest lucru —,nu s-au ∫ters obliga˛ii bugetare, ci s-au transformat Ón obliga˛iuni purt„toare de dob‚nd„ cu plat„ anual„ a acesteia.
Dup„ transformarea acestor crean˛e bugetare, societatea ∫i-a achitat integral obliga˛iile curente, suma achitat„ la bugetul de stat, a∫a cum spuneam, pe
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 primele 3 luni ale anului acesta fiind de aproximativ 4.000 miliarde lei.
Analiz‚nd rezultatele ob˛inute ulterior transform„rii, se poate observa cu u∫urin˛„ c„ decizia luat„ de c„tre Guvern a contribuit, pe de o parte, la cre∫terea economic„, ∫i respectiv a veniturilor bugetare, iar pierderile la care se face referire Ón mo˛iune nu au nici o fundamentare ∫i nici o baz„ real„. Din contr„, aceasta nu a acumulat arierate, ci, prin aceast„ metod„ de transformare a acestor crean˛e bugetare Ón obliga˛iuni, aceste arierate aduc bani la bugetul de stat.
Dorim s„ subliniem de la bun Ónceput c„ pentru unele Ónc„lc„ri ale dispozi˛iilor legale Ón vigoare de c„tre administratori sau alte persoane fizice vinovate, Ministerul Finan˛elor Publice a Ónaintat Parchetului sesiz„ri pentru Ónceperea urm„ririi penale at‚t Ón cazul îPetromidia“, c‚t ∫i Ón cazul îRafo“.
A∫ vrea s„ subliniez faptul c„ cercet„rile penale Ó∫i urmeaz„ cursul prin organele abilitate, potrivit legii, iar actele normative men˛ionate nu presupun oprirea acestora.
A∫ vrea s„ subliniez faptul c„ acest tratament este aferent unei societ„˛i comerciale, unui domeniu de activitate, ∫i nu se refer„ la persoane fizice care administreaz„ sau care conduc unit„˛ile respective.
Œn sensul celor men˛ionate mai sus, a∫ vrea s„ subliniez faptul c„ o serie de date ∫i informa˛ii cuprinse chiar Ón raportul Departamentului societ„˛i na˛ionale din cadrul administra˛iei preziden˛iale, care st„ la baza, de fapt, a acestei mo˛iuni, se bazeaz„ pe constat„rile pe care Ón anul 2003 Ministerul Finan˛elor le-a f„cut, ∫i controlul fiscal, ∫i le-au Ónaintat, repet, organelor de anchet„ penal„, care la ora actual„ le verific„.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Interesele economice ∫i sociale la nivel na˛ional, pe care Guvernul are obliga˛ia s„ le promoveze, consider„m c„ trebuie s„ fie mai presus dec‚t apartenen˛a politic„ a unor ac˛ionari ai societ„˛ilor comerciale implicate.
Ini˛iativa Guvernului de a introduce prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 30 de anul trecut, din 2003, obligativitatea pl„˛ii anticipate a accizei la uleiuri minerale a stopat acest fenomen de neplat„ a acestora de c„tre rafin„rii, contribuind la Ómbun„t„˛irea colect„rii impozitelor ∫i taxelor.
Œn acest sens, a∫ vrea s„ subliniez faptul c„ interesul major al Ministerului Finan˛elor este de colectare a unor venituri bugetare mai mari, ∫i acest lucru a fost realizat. Œn anul 2003, de exemplu, s-au Óncasat accize din v‚nzarea uleiurilor minerale de peste dou„ ori mai mari dec‚t Ón 2002, respectiv aproape 37.000 miliarde, fa˛„ de 15.500 miliarde Ón anul 2002, iar numai Ón primul trimestru al anului 2004 aceste Óncas„ri au fost de trei ori mai mari fa˛„ de aceea∫i perioad„ a anului 2003, respectiv 10.000 miliarde, fa˛„ de aproximativ 4.000 miliarde Ón trimestrul I al anului trecut.
Asupra afirma˛iei de neconstitu˛ionalitate a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2003, potrivit dispozi˛iilor art. 146 lit. d) din Constitu˛ia Rom‚niei, Curtea
Constitu˛ional„ se poate pronun˛a. Acest control poate s„ fie declan∫at Ón cadrul unui proces judiciar, Ón care cel interesat cere s„ se constate c„ respectiva norm„ juridic„ este neconstitu˛ional„ ∫i trebuie Ónl„turat„. Œn afara cadrului constitu˛ional, aprecierile din mo˛iune referitoare la acest aspect cred eu c„ nu-∫i au sensul.
Acuza asupra actualului Guvern, c„ este lipsit de transparen˛„ Ón procesul de privatizare a Societ„˛ii Na˛ionale îPetrom“, este o acuz„ f„r„ temei, Óntruc‚t actele ∫i procedurile de privatizare ale acestei companii na˛ionale sunt subsumate strategiei de privatizare adoptate Ón urma consultan˛ei acordate de c„tre o firm„ interna˛ional„, a c„rei presta˛ie este dincolo de orice suspiciune.
Strategia de privatizare a fost aprobat„ de c„tre Guvernul Rom‚niei, av‚nd ca obiect esen˛ial asigurarea Ónt„ririi companiei dup„ privatizare, prin consolidarea structurilor de baz„ ale societ„˛ii ∫i al rolului pe care aceasta Ól joac„ pe plan na˛ional ∫i regional.
Pe tot parcursul procesului de privatizare la S.N.P. îPetrom“, opinia public„ a fost informat„. Etapele care au fost parcurse p‚n„ Ón momentul de fa˛„, dup„ cum bine ∫ti˛i, care au pornit Ónc„ din august, anul trecut, 2003, au fost: publicarea Ón presa intern„ ca p‚n„ la data de 15 aprilie 2004 s„ se fac„ prezentarea ofertelor de c„tre acele firme angajate, ∫i anume: MOL, Ungaria, OMV, Austria ∫i îOccidental Petrolium“ din Statele Unite; comisia de negociere ∫i privatizare Ómpreun„ cu consultantul vor proceda la evaluarea ofertelor ∫i stabilirea investitorului selec˛ionat. Apreciem aportul mass-media ∫i reflectarea obiectiv„ a diferitelor etape de derulare a procesului de privatizare a Companiei îPetrom“.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Av‚nd Ón vedere aceste argumente prezentate de c„tre Guvern, ca r„spuns la afirma˛iile cuprinse Ón mo˛iunea simpl„, ini˛iat„ de un num„r de 72 de deputa˛i apar˛in‚nd Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, prin care am demonstrat — credem noi — pe deplin caracterul nereal al con˛inutului acesteia, v„ rug„m s„ respinge˛i prin votul dumneavoastr„ mo˛iunea care constituie obiectul dezbaterii noastre de ast„zi.
V„ mul˛umesc.
Œn graba de a lovi ˛intit la gr„mad„, ini˛iatorii omit s„ precizeze c„ acei ini˛iatori ai legisla˛iei incriminate, respectiv Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/1997, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 249/2000 ∫i Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 55/2000, sunt prim-mini∫trii guvernelor anterioare, Victor Ciorbea ∫i Mugur Is„rescu.
Œn aceea∫i manier„, ini˛iatorii mo˛iunii omit s„ analizeze condi˛iile Ón care guvernarea Adrian N„stase a
fost nevoit„ s„ elaboreze Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 92/2002, Ón egal„ m„sur„ incriminat„, Ón dev„lm„∫ie cu cele de mai sus.
Rigurozitatea textului mo˛iunii nu este la aceea∫i cot„ cu inten˛ia de a atrage aten˛ia electoratului, c‚nd se prezint„ eronat prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/1997, care, regretabil, sunt confundate cu cele ale Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea ∫i utilizarea Fondului special pentru produse petroliere.
La dezbaterea Ón Parlament a prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 249/2000, mai sus citat„, aprobat„ de primul-ministru Mugur Is„rescu, prin care se include Ón pre˛ul produselor petroliere suma de 1 cent pe litru, se pare c„ parlamentarii P.R.M. nu au participat, pentru a-∫i spune atunci ∫i Ón acel loc punctul de vedere ∫i a determina o dezbatere. Probabil c„ acest subiect, atunci, nu avea valen˛e electorale ∫i trebuia fezandat pentru mai t‚rziu, pentru c‚∫tiguri facile, bazate pe dezgrop„minte Ón alte guvern„ri.
Guvernarea P.S.D. este acuzat„ de imobilism Ón ce prive∫te anumite categorii de fraude fiscale privind gestiunea produselor petroliere, omi˛‚ndu-se cu bun„ ∫tiin˛„, presupun, c„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 30/2003 privind constituirea depozitelor speciale ∫i modul de plat„ a accizelor Guvernul a avut o ini˛iativ„ deosebit„ Ón scopul diminu„rii evaziunii fiscale ∫i a elimin„rii economiei subterane Ón domeniu, prin aceast„ ordonan˛„.
Aceast„ ordonan˛„ a deranjat Ón mod notabil cercuri de interes din domeniul petrolier ∫i nu putem omite, de asemenea, interven˛iile realizate de unii reprezentan˛i ai Partidului Democrat sau ai Partidului Na˛ional Liberal Ón blocarea promov„rii acestei ordonan˛e sau Ón modificarea, Ón esen˛„, a prevederilor descurajante a afacerilor oneroase Ón domeniu.
Partidul Rom‚nia Mare nu a analizat la vremea respectiv„, Ón 1997, c„ prin desfiin˛area sistemului integrat Ón prelucrarea ˛i˛eiului ∫i petrochimie, prin Ónfiin˛area Societ„˛ii Na˛ionale a Petrolului îPetrom“, s-a realizat o perturbare major„ a Óntregului sector industrial, care a condus la cele incriminate Ón titlul mo˛iunii, ∫i realizeaz„ aceasta acum, dup„ 7 ani de zile, pentru a crea un eveniment extraelectoral.
Dup„ inten˛iile Partidului Rom‚nia Mare, opinia public„ trebuie s„ re˛in„ din mo˛iune c„ Guvernul Adrian N„stase nu a avut nici o preocupare Ón diminuarea arieratelor, pentru a se Ón˛elege ce povar„ a a∫ezat, astfel, pe umerii contribuabililor.
Tot inten˛ionat, Partidul Rom‚nia Mare omite s„ precizeze c„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2002, aprobat„ prin Legea nr. 491 din acela∫i an, Guvernul a stabilit reglement„ri riguroase privind recuperarea arieratelor bugetare.
De asemenea, se omite din mo˛iune c„ prin Legea nr. 161/2003 privind prevenirea ∫i combaterea corup˛iei, Ministerul Finan˛elor Publice face public„ lista
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 contribuabililor mari, mici ∫i mijlocii care Ónregistreaz„ obliga˛ii restante la bugetul general consolidat.
Astfel, Ón anul 2003 s-au recuperat crean˛e bugetare Ón sum„ de peste 35.000 de miliarde lei, prin proceduri de executare silit„ a unor debitori.
Œn anul 2003, colectarea veniturilor bugetare, reprezent‚nd accize pentru uleiuri minerale ∫i taxe pe valoarea ad„ugat„ Ón acest domeniu, a cunoscut o Ómbun„t„˛ire spectaculoas„ Ón Óncas„ri fa˛„ de anul 2002, cu peste 86% Ón primul caz ∫i respectiv 30% Ón al doilea.
Trec‚nd peste solicit„rile din finalul mo˛iunii, care pot fi rezolvate prin prevederi legale existente ∫i Ón condi˛iile acestor prevederi, cum ar fi, de exemplu cererea rezilierii contractului de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni de la S.C. îPetromidia“ — S.A., nu putem trece peste absurdul solicit„rii de a anula Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2003, care se pretinde c„ este neconstitu˛ional„, Ón condi˛iile Ón care nu exist„ institu˛ia anul„rii ordonan˛elor, iar Curtea Constitu˛ional„ nu s-a pronun˛at Ónc„.
Œn concluzie, textul acestei mo˛iuni poate fi considerat, Ón cel mai fericit caz, de nivelul unei interpel„ri, care are darul s„ impun„ celui interpelat s„ r„spund„ la Óntreb„ri mai mult sau mai pu˛in reu∫ite sau pertinente pentru l„murirea interpelatorului, procedeu democratic creat de Constitu˛ie.
Œn rest, trebuie s„ men˛ion„m, Ón final, c„ Partidul Social Democrat este animat cel pu˛in Ón egal„ m„sur„, dar mult mai implicat Ón rezolvarea tuturor problemelor privind calmarea pre˛urilor la alimente, transport ∫i alte servicii publice.
V„ mul˛umesc.
Este o adev„rat„ performan˛„ Ón materie contractual„ ∫i financiar„, dac„ avem Ón vedere faptul c„ un contract de privatizare a fost modificat Ónainte de a Óncepe executarea lui.
La data privatiz„rii, capitalul social al unit„˛ii era de 36.306.491 de dolari. Conform contractului, cump„r„torul se angaja s„ efectueze din surse proprii sau surse atrase pe numele s„u, Óntr-o perioad„ de 5 ani, investi˛ii ∫i aport la capital, Ón sum„ total„ de 200 milioane de dolari.
Œn loc s„ respecte clauzele contractuale, cump„r„torul procedeaz„ la reevaluarea activelor corporale, de la 36 milioane de dolari, la 382 milioane dolari. Ulterior se mai fac ni∫te inginerii financiare, dar acestea nu pot fi considerate ca aport la capitalul social, deoarece sumele atrase au fost folosite pentru efectuarea unor pl„˛i pentru aprovizionarea cu materie prim„ ori pentru creditarea unor societ„˛i din grupul de interese.
Guvernan˛ii Ónchid ochii la aceste ilegalit„˛i ∫i nu pun Ón executare condi˛ia contractual„ de luare Ón plat„ a ac˛iunilor puse Ón gaj ∫i schimbarea structurii ac˛ionariatului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 Sub umbrela protectoare a guvernan˛ilor, activitatea Societ„˛ii îPetromidia“ este plasat„ aproape Ón exclusivitate Ón zona gri a economiei. Clien˛ii din cadrul grupului primesc produse Ón valoare de peste 192 milioane de dolari, p‚n„ la finele celui de-al doilea an, pe care nu le mai achit„, cu toate c„ pre˛urile practicate sunt sub pre˛ul de produc˛ie.
Cu alte cuvinte, profitul societ„˛ii este transferat la celelalte societ„˛i din grup, iar îPetromidia“ r„m‚ne cu pierderile ∫i cu datorii neachitate la bugetul de stat de peste 232 milioane dolari.
Interven˛ia Guvernului Rom‚niei Ón aceast„ megaescrocherie a reprezentat bomboana pe coliv„. Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/24 octombrie 2003 fiind de-a dreptul cinic„ ∫i sfid„toare pentru orice regim democratic.
A∫adar, Contractul nr. 29 din 31.10.2000, prin care s-a v‚ndut pachetul de ac˛iuni de la îPetromidia“ nu a fost, practic, executat. Nu a fost realizat graficul de plat„ a ac˛iunilor, nu a fost realizat programul de investi˛ii tehnologice ∫i de mediu, nu a fost majorat legal capitalul social, nu s-a asigurat capitalul de lucru ∫i nici nu s-au creat condi˛iile pentru plata obliga˛iunilor bugetare. Œn loc de m„suri de penalizare sau de rezolu˛iune a contractului, Guvernul a emis Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2003, prin care se acoper„ toate ilegalit„˛ile comise de îPetromidia“ ∫i se preiau, practic, la datoria public„, cele 600 de milioane de dolari, reprezent‚nd obliga˛iile contractuale prev„zute Ón contractul de privatizare.
Cu alte cuvinte, investitorul preia pachetul de ac˛iuni care-i asigur„ controlul absolut al societ„˛ii, la pre˛ul ridicol de 25.000 lei pe ac˛iune, f„r„ nici o alt„ obliga˛ie.
Ca ∫i Ón at‚tea alte situa˛ii, ∫i Ón cazul îPetromidia“ corup˛ia a Ónvins. De fapt, marii corup˛i constituie guvernul invizibil al Rom‚niei. Œn fa˛a acestei catastrofale realit„˛i nu ne mai r„m‚n dec‚t solu˛iile radicale pe care, dac„ nu le vom lua, Ón calitatea noastr„ de autoritate reprezentativ„ suprem„ a na˛iunii, le va lua poporul rom‚n, din nou umilit ∫i s„r„cit.
Ce a f„cut actuala guvernare pentru Ón˛eleapta chivernisire a resurselor energetice, care sunt vitale pentru supravie˛uirea na˛ional„?
Acest Guvern are nonperforman˛a de a nu fi f„cut nimic pentru ˛ar„ de c‚nd a preluat puterea. Cu o perseveren˛„ diabolic„ ∫i-a dedicat timpul complic„rii h„˛i∫ului legislativ, pentru a se deschide por˛i ∫i porti˛e abuzurilor, ho˛iei ∫i jafului.
A Ónregistrat e∫ec dup„ e∫ec Ón cointeresarea investitorilor strategici, Óncredin˛‚nd p„r˛i din avu˛ia na˛ional„ unor neica nimeni, care au venit, au furat, au plecat ∫i au l„sat Ón urma lor grave probleme sociale.
A ignorat cu o incon∫tien˛„ criminal„ avertismentele mass-media, care au intrat Ón competi˛ie cu serviciile secrete, pentru a demasca propor˛iile inimaginabile ale submin„rii economiei na˛ionale.
îA redus la t„cere serviciile secrete, return‚ndu-le nedeschis„ coresponden˛a secret„, cu mesaje
nelini∫titoare“, ca s„ citez dintr-o declara˛ie politic„ a directorului unui serviciu de informa˛ii.
A produs imense g„uri negre la bugetul de stat ∫i a inventat continuu d„ri dup„ d„ri, Ón Óncercarea disperat„ de a le ascunde, c‚t de c‚t.
Ajuns pe culmile fariseismului ∫i ale cinismului, s-a g‚ndit c„ ar fi cazul s„ dea ∫i c‚teva lec˛ii de moralitate, de civism ∫i legalitate, demasc‚ndu-∫i corup˛ii din propriul partid!
Toat„ ˛ara Ón˛elege c„ aceasta este cea mai proast„ glum„, fiindc„ acest partid nu s-a bazat dec‚t pe mit„, trafic de influen˛„, foloase necuvenite, evaziune, deturnare ∫i sp„lare de bani murdari.
Chiar Ó∫i va t„ia craca de sub picioare? Ce cred guvernan˛ii despre strig„tele mo˛iunilor cenzurate ale opozi˛iei? S-a v„zut ∫i aici: Ó∫i r‚d Ón b„rbile date la remaiat, spre a-∫i ascunde prea multa bun„stare, ∫i ne desconsider„, ne fluier„ ∫i ne huiduie, dup„ cum Ói m‚n„ instinctele. Instinctul este singura lor ideologie real„, singura lor energie intelectual„! A sesizat acest lucru ∫i pre∫edintele Rom‚niei, Óngrijorat de c‚te canalii cu fa˛„ uman„ a scos pe scena politic„ partidul de guvern„m‚nt!
Œn orice ˛ar„ civilizat„, Guvernul ∫i-ar prezenta demisia. Œn Rom‚nia, Óns„, Guvernul Ó∫i face un titlu de glorie din patronarea marilor afaceri de corup˛ie. Iat„ de ce Rom‚nia a reu∫it f„r„ loc la concursul de admitere Ón Uniunea European„!
Œn Óncheiere, doresc s„ adresez ministrului de finan˛e, domnului Mihai T„n„sescu, urm„toarea Óntrebare: ce leg„tur„ au Dinu Costache Patriciu ∫i Teodor Mele∫canu cu afacerea îPetromidia“?
™i a∫ mai dori, domnule ministru, s„ v„ mai Óntreb Ónc„ un lucru: dac„ recunoa∫te˛i c„ domnul prim-ministru Adrian N„stase are obiceiul ca zilnic s„ fac„ presiuni, chiar la nivelul dumneavoastr„, pentru a acorda diferite facilit„˛i fiscale clientelei politice P.S.D.-iste?
V„ mul˛umesc.
Afacerile cu petrol au Ónsemnat Óntotdeauna un domeniu care a atras multe interese, mari ∫i foarte puternice. Trebuie Óns„ s„ spunem c„ o dat„ cu instalarea actualului cabinet, situa˛ia a c„p„tat dimensiuni Óngrijor„toare, c‚nd firmele private apar˛in‚nd clientelei partidului de guvern„m‚nt sau apropiate acestuia, av‚nd capacit„˛i de rafinare a petrolului, au profitat de Óncreng„tura intereselor politice, au Ónc„lcat prevederile legale ∫i au prejudiciat cu zeci de mii de miliarde, at‚t Societatea Na˛ional„ a Petrolului, c‚t ∫i bugetul de stat, c‚t ∫i bugetul asigur„rilor sociale de stat.
Prin parazitarea banului public, prin aceast„ c„pu∫are a averilor statului s-au ob˛inut averi colosale, despre care ∫tie toat„ lumea.
M„ Óntreb ∫i v„ Óntreb ∫i pe dumneavoastr„, domnilor mini∫tri ∫i domnilor colegi deputa˛i, av‚nd Ón vedere c„ pre∫edintele Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, primul-ministru, Adrian N„stase, sunt extrem de preocupa˛i Ón ultima vreme ∫i revolta˛i de acumularea averilor f„r„ acoperire, cum s-a putut ca d‚n∫ii, c„ dumneavoastr„, reprezentan˛ii partidului de guvern„m‚nt, nu v-a˛i sesizat la adresa unor colegi de-ai dumneavoastr„ de partid despre aceste averi, unele acumulate chiar din petrol?
Ce este cel mai grav este c„ politica Guvernului Adrian N„stase Ón domeniul petrolului a sus˛inut marile ∫mecherii ∫i economia subteran„, baz‚ndu-se, evident, pe c‚teva principii ∫i practici de natur„ infrac˛ional„. ™i aici chiar reiau o parte din elementele despre care chiar autorii mo˛iunii vorbeau: este vorba de evaziune fiscal„, despre socializarea pierderilor, decapitalizarea ∫i exportul profitului ∫i despre cre∫terea arieratelor.
Datele, faptele, cifrele confirm„ c„ aceste ac˛iuni s-au repercutat grav, negativ, prin neplata obliga˛iilor la stat, la buget, la fondurile sociale, la fondurile speciale, dob‚nzile ∫i penalit„˛ile care s-au acumulat au condus la cre∫terea arieratelor fiscale, la decapitalizarea agen˛ilor economici ∫i la concuren˛„ neloial„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, la generalizarea blocajului financiar. Toate aceste manevre ∫i ∫mecherii au fost cunoscute dinainte de mafia petrolului, au fost instrumentate premeditat Óntr-o uria∫„ inginerie financiar„, construit„ sub privirile Óng„duitoare, chiar complice, a celor care sunt pu∫i s„ respecte legea.
Pu˛ini cet„˛eni cunosc faptul c„ din produsul final de rafinare, benzin„ sau motorin„, adic„ cel care este supus v‚nz„rii c„tre consumator, c„tre popula˛ie, doar o treime reprezint„ pre˛ul real al produsului, Ón timp ce dou„ treimi reprezint„ taxe ∫i impozite c„tre stat.
Cum s-ar spune, marii mafio˛i din domeniul petrolier au Óncasat de la consumatori sume importante care se cuveneau statului, accize, taxe ∫i tot ce mai era acolo, dar au uitat s„ pl„teasc„ statului ∫i, culmea, Ón mai multe r‚nduri, cu aprobarea ∫i chiar cu largul concurs al Guvernului, au beneficiat de ree∫alon„ri ∫i chiar de scutiri sau de transformarea acestor datorii Ón obliga˛iuni ale statului la aceste firme.
Credem noi c„ nu este lucrul cel mai bun ∫i c„ bugetul Rom‚niei, care avea at‚t de mult„ nevoie de resurse pentru probleme care chiar nu mai sufer„ am‚nare, m„ g‚ndesc la s„n„tate, m„ g‚ndesc la problemele pensionarilor, m„ g‚ndesc la salariile bugetarilor, care, mul˛i dintre ei tr„iesc cu venituri foarte, foarte mici, nu s-au g„sit solu˛iile cele mai bune. Œntotdeauna s-a justificat lipsa banilor, iar, pe de alt„, parte Guvernul a fost extrem de generos cu cei care aveau extrem de multe obliga˛ii fa˛„ de buget.
Œn tot acest timp trebuie s„ spunem c„ Guvernul a majorat accizele, de fiecare dat„ justific‚nd aceste major„ri cu tema alinierii la standardele din Uniunea European„. Din p„cate, dup„ cum se vede, chiar dac„ domnul ministru Mihai T„n„sescu ne spune aici despre o mai bun„ colectare a fondurilor la buget, trebuie s„ spunem c„, Ón imensa majoritate, ace∫ti bani au Óngro∫at buzunarele celor din mafia petrolului.
Tic„lo∫ia — ∫i aici chiar folosesc un termen foarte dur, poate c„ nu este cel care s„ v„ plac„ — a mers ∫i mai departe. ™i aici a∫ vrea s„ ridic o problem„ despre care nu s-a spus nimic, dar pe care cred eu c„ este bine s„ o avem Ón vedere. Cei care s-au ocupat de marile afaceri cu petrol nu s-au rezumat numai la ocolirea statului ∫i a pl„˛ii datoriilor la buget. Este o alt„ problem„: problema aliment„rii cu ˛i˛ei de la Societatea Na˛ional„ a Petrolului îPetrom“.
Œmi aduc aminte, ∫i, dac„ gre∫esc, cer s„ fiu corectat de domnul ministru Dan Ioan Popescu, exist„ Ónc„ din 1999 un ordin al ministrului industriei ∫i resurselor de pe atunci, domnul Radu Berceanu, care interzicea Societ„˛ii Na˛ionale a Petrolului îPetrom“ s„ furnizeze ˛i˛ei pentru rafinare dec‚t celor dou„ rafin„rii componente ale
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 acesteia. Este vorba de îPetrobrazi“ Ploie∫ti ∫i de îArpechim“ Pite∫ti.
Mai mult dec‚t at‚t, Ón strategia de privatizare, construit„ Ónc„ din timpul guvern„rii Nicolae V„c„roiu, s-a spus a∫a, c„ toate companiile din afara Companiei Na˛ionale a Petrolului îPetrom“, cum se chema Ónainte, ∫i ulterior a S.N.P.-ului, care doresc s„ se privatizeze, o condi˛ie obligatorie era s„-∫i asigure singure sursele de petrol. Tot ceea ce s-a Ónt‚mplat dup„ momentul 2001 a fost... ∫i unele persoane sus˛in c„ fostul director general al îPetrom“ a fost schimbat din func˛ie tocmai pentru c„ a respectat acest ordin aflat Ón vigoare, respectiv s„ acorde resurse de ˛i˛ei numai societ„˛ilor îPetrobrazi“ ∫i îArpechim“ Pite∫ti. A fost schimbat ∫i, implicit, s-a revenit, aloc‚ndu-se surse importante de petrol unor firme — îRafo“, celor de la D„rm„ne∫ti, chiar îPetromidiei“, ∫i de cele mai multe ori aceste firme au uitat s„ pl„teasc„ petrolul luat de la S.N.P. îPetrom“.
Dac„ la toate aceste fapte le ad„ug„m ∫i modul Ón care au fost poate subevaluate anumite societ„˛i supuse privatiz„rii, nu putem spune dec‚t c„ ceea ce s-a Ónt‚mplat, cu p„rere de r„u trebuie s„ o spunem ∫i probabil c„ este o component„ negativ„ a modului Ón care Uniunea European„ ne prive∫te, putem spune c„ ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón ceea ce prive∫te petrolul — ∫i aici cred c„ avem o vin„ toate partidele aflate Ón Parlament — c„ tot ceea ce s-a Ónt‚mplat poate fi judecat Óntr-o sintagm„ extrem de simpl„, ca cel mai mare jaf economic ∫i politic care s-a Ónt‚mplat vreodat„ Ón Rom‚nia.
A∫ vrea s„ Ónchei pun‚nd c‚teva Óntreb„ri, nu Ónainte de a spune c„ Partidul Democrat va vota aceast„ mo˛iune Ónaintat„ de colegii de la P.R.M., dar, repet, nu vreau s„ Ónchei Ónainte de a pune c‚teva Óntreb„ri celor doi domni mini∫tri prezen˛i aici, la dezbaterile din Parlament...
O piedic„ major„ Ón dezvoltarea mediului de afaceri rom‚nesc, Ón dezvoltarea capitalului autohton ∫i soliditatea rela˛iilor lui externe este, din p„cate, ∫i nivelul de Ón˛elegere precar„, care mai domin„ Ónc„ mediul politic rom‚nesc sau o bun„ parte a lui, fa˛„ de evolu˛ia rapid„ ∫i profesionalizarea mediului de afaceri.
Am f„cut aceste considera˛ii generale, pentru c„, pornind de la subiectul abordat ast„zi de mo˛iune — de la subiect ∫i nu de la modul cum el este abordat —, cred c„ acesta e momentul pentru a spune aceste c‚teva lucruri. Judec„˛ile Ón alb ∫i negru, demagogia cu care sunt men˛inute tensiuni false, teoria conspira˛iei capitali∫tilor, Ómp„r˛irea generalizatoare Ón categorii ∫i grupuri antagonice, toate acestea sunt caracteristicile unei vie˛i politice Ónc„ imature.
Din p„cate, mo˛iunea prezentat„ ast„zi de c„tre Partidul Rom‚nia Mare este expresia perfect„ sau aproape perfect„ a acestui tip de imagine pueril„ asupra realit„˛ii economice. Œn cuprinsul ei se Ómpletesc cifre reale cu cifre, din p„cate, inventate, fapte cu adev„rat reale cu fabula˛ii, descrierea unor fenomene economice cu adev„rat p„gubitoare cu deform„ri ale realit„˛ii provenite din rea-voin˛„ sau, poate, din incompeten˛„.
S„ fim bine Ón˛ele∫i, ∫i noi combatem corup˛ia, rela˛iile vinovate Óntre politicieni ∫i oameni de afaceri, dar orice judecat„ ∫i orice combatere, a oric„rui fenomen de corup˛ie, nu se poate baza dec‚t pe adev„r. ™i, din aceast„ perspectiv„, condamn„m, Ón aceea∫i m„sur„, demagogia n„scut„ din dorin˛a de a acumula voturi cu orice pre˛, la fel ca ∫i dorin˛a, la fel de lacom„, ∫i acumularea f„r„ limit„ a pseudocapitali∫tilor de cumetrie.
Trec‚nd la analiza...
™i s„ spunem c„ oferta firmei îRompetrol“ Ón cazul privatiz„rii îPetromidia“ a fost mai bun„, ∫i nu mai proast„ dec‚t cea anterioar„, a firmei îAkmaya“ — de altfel, aceasta nu numai c„ nu pl„tise pre˛ul, dar cerea statului facilit„˛i ∫i cedarea unor drepturi care nu ap„reau Ón contractul Óncheiat —, oferta îRompetrol“ era mult mai bun„, Ón condi˛iile Ón care rafin„ria se afla Ón condi˛ii financiare mult mai proaste dec‚t la momentul primei privatiz„ri. Trebuie s„ atrag aten˛ia autorilor mo˛iunii c„ pre˛ul ei nu a fost de 36 de milioane de dolari, cum scrie Ón mo˛iune, ci de 50,5 de milioane de dolari, pl„ti˛i integral, ∫i acesta a fost cel mai mare pre˛ pl„tit pentru o rafin„rie Ón Europa de Est, raportat la tona de capacitate anual„: 74 de dolari/ton„ capacitate. Iar investi˛iile contractate nu au fost de 14 de milioane dolari, cum se arat„ Ón mo˛iune, ci de 225 de milioane, condi˛ie Óndeplinit„ la zi.
Totodat„, nu se ˛ine seama de faptul c„ rafin„ria a fost preluat„ cu datorii totale de 285 de milioane de dolari, care, prin ad„ugare de dob‚nzi ∫i penalit„˛i, au ajuns, Óntr-adev„r, la peste 600 de milioane, la sf‚r∫itul anului 2003. Dar se uit„ c„, Ón acest timp, îPetromidia“ a pl„tit c„tre buget ca datorii curente o sum„ mai mare dec‚t Óntreaga datorie istoric„ — peste 630 de milioane de dolari. Faptul c„ aceasta func˛ioneaz„ — îPetromidia“ — a adus, totu∫i, statului, Ón 2003, pl„˛i c„tre buget de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 peste 24 de ori mai mari dec‚t Ón anul 2000, contribu˛ia grupului îRompetrol“ reprezent‚nd 4,2% din totalul veniturilor bugetului de stat al Rom‚niei.
Se mai face o afirma˛ie Ón mo˛iune, referitoare la fraudele...
Toat„ lumea, Ón sensul cel mai larg al cuv‚ntului, se uit„ c„tre îPetrom“ ast„zi ∫i a∫teapt„ s„ vad„ cum va reu∫i Guvernul Ón aceast„ privin˛„. Iar dac„ privatizarea îPetrom“ este unul dintre punctele negociate pentru definitivarea scrisorii de inten˛ie Ón vederea realiz„rii unui nou acord cu Fondul Monetar Interna˛ional, privatizarea va avea loc cu condi˛ia ca pre˛ul oferit de cump„r„tor s„ convin„ autorit„˛ilor rom‚ne. Dar, probabil, indiferent Ón ce mod va fi finalizat acest proces, vor exista destule voci care vor blama ∫i vor critica rezultatele ob˛inute, ceea ce se Ónt‚mpl„, de fapt, ∫i Ón mo˛iunea pe care o dezbatem ast„zi.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 F„r„ Óndoial„ c„ sunt ∫i aspecte care nu convin, poate, nici actualului Guvern ∫i care se refer„ la societ„˛ile privatizate sau nu din acest sector, dar faptul c„ Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului ∫i-a asumat responsabilitatea finaliz„rii privatiz„rilor pentru societ„˛i ca îPetrom“, dar ∫i pentru cele din domeniul distribu˛iei de gaze ∫i energie electric„, demonstreaz„ c„ exist„ voin˛a politic„ ∫i curajul de a termina ceea ce au ezitat s„ Óntreprind„. Infuzia de capital, realizarea de investi˛ii, l„rgirea pie˛ei, ridicarea barierelor la intrarea pe pia˛„ a noilor competitori sunt doar c‚teva din beneficiile pe care le-am ob˛inut ∫i le vom ob˛ine prin continuarea procesului de privatizare ∫i care vor conduce la ob˛inerea statutului de ˛ar„ cu o economie de pia˛„ func˛ional„ la sf‚r∫itul anului 2004.
Contribu˛ia pe care trebuie s„ o aducem noi, deputa˛ii, Óntreg Parlamentul, se refer„ la adoptarea legilor specifice sectorului, aflate Ón derularea procesului legislativ. M„ refer aici la proiectul Legii petrolului, al Legii gazelor, cel de modificare al Legii minelor, la care, Ón treac„t fie spus, colegii care au ini˛iat mo˛iunea nu au amendamente, ceea ce ne face s„ credem c„ aceste proiecte sunt bune. De altfel, nici Ón ceea ce prive∫te legisla˛ia Ón domeniul concuren˛ei ∫i al ajutorului de stat nu s-au formulat critici, de∫i au fost de cur‚nd pe ordinea de zi a Camerei Deputa˛ilor.
Probabil ve˛i protesta, spun‚nd c„ aplicarea acestora este defectuoas„, iar dac„ este a∫a sau este adev„rat nu este problema Legislativului, ci a organelor abilitate, care trebuie s„-∫i Óndeplineasc„ atribu˛iile f„r„ imixtiunea noastr„ Ón activitatea lor. Grupul nostru parlamentar Ó∫i exprim„ din nou convingerea c„ procesul de privatizare al economiei, Ón general, ∫i Ón sectorul petrolier, Ón particular, va continua, cu toate criticile aferente, iar rezultatele care se vor ob˛ine sunt Ón beneficiul Óntregii societ„˛i, ceea ce reprezint„ un motiv Ón plus c„ Parlamentul trebuie s„-∫i aduc„ contribu˛ia, ast„zi, prin respingerea acestei mo˛iuni.
Œn concluzie, Grupul parlamentar U.D.M.R. nu sus˛ine prezenta mo˛iune ∫i v„ roag„ s„ vota˛i respingerea ei. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Pe fondul neÓn˛elegerii dintre autorit„˛ile rom‚ne ∫i investitorul turc pe tema acord„rii de facilit„˛i suplimentare cerute de acesta, Guvernul repune Ón v‚nzare pachetul majoritar de ac˛iuni ale îPetromidia“.
Œn perioada c‚t a fost la conducerea rafin„riei, circa 9 luni, compania îAkmaya“ a Óntrerupt procesul de produc˛ie ∫i nu a asigurat nici un transport de ˛i˛ei pentru men˛inerea rafin„riei Ón func˛ie. Datoriile rafin„riei pentru aceast„ perioad„ au crescut la toate capitolele, iar problemele sociale ale celor 3.500 de salaria˛i s-au acutizat.
Lipsa de interes a firmei îAkmaya“ s-a manifestat Ón continuare, cu toate c„ prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 139/2000, semnat„ de primul-ministru Is„rescu, privind aprobarea condi˛iilor de finalizare a procesului de privatizare a Societ„˛ii Comerciale îPetromidia“, Guvernul Rom‚niei a aprobat urm„toarele facilit„˛i: men˛inerea valabilit„˛ii Ónlesnirilor la plat„ ∫i e∫alonarea la plat„ pe o perioad„ de 5 ani, cu termen de gra˛ie 6 luni; scutirea la plata a major„rilor de Óntre˛inere, Ón sum„ total„ de 549 de miliarde de lei. Art. 1 din anexa la hot„r‚rea de Guvern men˛ionat„ mai sus precizeaz„ suma reprezent‚nd obliga˛iile fiscale ∫i perioada de e∫alonare.
Ministerul de Finan˛e, prin Conven˛ia nr. 280.997/16.02.2001, stabile∫te condi˛ion„ri legate de achitarea obliga˛iilor curente la bugetul de stat, achitarea Ón termen de 10 zile de la data Óncheierii conven˛iei a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 celorlalte obliga˛iuni neachitate de la buget, achitarea major„rilor calculate conform prevederilor art. 83 din Ordonan˛a nr. 11/1996. Aceste condi˛ii nu au putut fi respectate de societate, motiv pentru care Ónlesnirea acordat„ prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 139/2000 ∫i-a pierdut valabilitatea.
Una din diferen˛ele notabile Óntre modul Ón care s-a derulat aceast„ privatizare cu îAkmaya“ ∫i privatizarea ulterioar„ a rafin„riei de c„tre grupul îRompetrol“ rezid„ Ón abordarea conceptului de îfacilit„˛i“. Œn cazul îAkmaya“, facilit„˛ile acordate aveau un caracter administrativ, fiind instituite prin hot„r‚ri de guvern. Œn consecin˛„, Ón cazul care s-ar fi dorit modificarea condi˛iilor de pre˛ astfel aprobate, ar fi fost necesar„ o nou„ hot„r‚re de guvern, care s„ aprobe respectiva modificare.
O simpl„ modificare a contractului, cu acordul F.P.S., ar fi fost inutil„. Œn cazul contractului semnat cu grupul îRompetrol“, Óns„, este evident caracterul mai pronun˛at privat, expresie a evolu˛iei modului de a pune problema privatiz„rii.
Acordarea de facilit„˛i cump„r„torului unei rafin„rii, individualizat, Ón func˛ie de situa˛ia concret„ a fiec„rei rafin„rii, a fost ∫i este o practic„ binevenit„. Ea este, totodat„, comun„ nu numai Ón Rom‚nia, c‚t ∫i Ón ˛„rile est-europene.
Dup„ dou„ Óncerc„ri nereu∫ite de a privatiza îPetromidia“, Óntre anii ’97—’99, Fondul Propriet„˛ii de Stat semneaz„ contractul de privatizare, la 31 octombrie 2000, pentru 69,99% din ac˛iunile îPetromidia“, cu grupul îRompetrol“. Transferul efectiv asupra acestui pachet de ac˛iuni s-a realizat ulterior, la data de 26 ianuarie 2001. Se salveaz„ astfel t„ierea ∫i valorificarea rafin„riei la fier vechi. Dar situa˛ia economic„ este Ónr„ut„˛it„ sever — activele nete ale rafin„riei au ajuns pe minus, capitalul social evaluat Ón dolari se Ónjum„t„˛e∫te. Œntre ianuarie ’99 ∫i momentul prelu„rii, capitalurile proprii sc„zuser„ cu 867 de miliarde de lei, adic„ cu aproximativ 40 de milioane de dolari. Gradul de Óndatorare al rafin„riei crescuse de la 4,3, la 31 decembrie 1999, la 6,4, la 31 decembrie 2000. Valoarea nominal„ a unei ac˛iuni ajunsese Ón octombrie 2000 la aproximativ un dolar, fa˛„ de 2,8 dolari Ón ianuarie 1999, iar pierderile rafin„riei crescuser„ la 33,4 milioane de dolari.
Œn aceste condi˛ii, grupul îRompetrol“ a pl„tit un pre˛ de doi dolari pe ac˛iune, adic„ 50,5 milioane de dolari. Dac„ la acest pre˛ se adaug„ un cuantum al investi˛iei obligatorii, de 225 milioane de dolari, precum ∫i valoarea Ón dolari a datoriei rafin„riei, rezult„ un pre˛ de 560,9 milioane de dolari.
Acest tablou economic sumbru a fost o consecin˛„ a modului Ón care guvernarea C.D.R. a tergiversat privatizarea celei mai noi ∫i performante rafin„rii din industria petrolului.
La 26 ianuarie 2001, data prelu„rii rafin„riei îPetromidia“ de c„tre îRompetrol“, datoria rafin„riei era aproximativ de 285,4 milioane de dolari, sum„ la care, p‚n„ la momentul 30 septembrie 2003, se vor ad„uga
permanent dob‚nzi de Ónt‚rziere ∫i penalit„˛i constante ∫i recalculate Ón mai multe r‚nduri.
## Stima˛i colegi,
Cump„r„torul îRompetrol“ a respectat prevederile legale Ón domeniul protec˛iei sociale, precum ∫i prevederile contractului de privatizare cu privire la resursele umane. Num„rul de salaria˛i a crescut de la 3.500 la 5.257, Ón 2003, ∫i la 6.077, Ón 2004. S-au rafinat 3,5 milioane tone de ˛i˛ei Ón 2003, iar Ón acest an, p‚n„ la aceast„ dat„, 1,5 milioane tone. Salariul mediu brut a crescut de la 312 dolari la 538 dolari, iar condi˛iile de munc„ la îPetromidia“ sunt cele mai bune din industria de rafinare din ˛ara noastr„.
Œn concluzie, mo˛iunea prezentat„ incrimineaz„ guvernarea P.S.D. privind privatizarea îPetromidia“, cu toate c„ situa˛ia dezastruoas„ a acestei societ„˛i este un rezultat al ac˛iunilor guvern„rii C.D.R.-iste.
Guvernul Adrian N„stase, prin toate m„surile luate, a revigorat activitatea rafin„riei îPetromidia“ ∫i a Óncurajat agentul economic pentru cre∫terea capacit„˛ilor de produc˛iei, pentru cre∫terea productivit„˛ii muncii prin investi˛ii permanente.
f n‚nd cont de aceste argumente, stima˛i colegi, rog s„ vot„m Ómpotriva mo˛iunii.
V„ mul˛umesc.
Œn mediile de afaceri str„ine s-a acreditat ideea c„ Ón Rom‚nia exist„ un mare risc pentru investitori din cauza corup˛iei, atitudinii autorit„˛ilor fa˛„ de investitori, e∫ecului programului de investi˛ii Ón infrastructur„, lipsei m„surilor de Óncurajare a sectoarelor performante, finan˛„rii constante a sectoarelor care produc pierderi, haosului legislativ, dispre˛ului fa˛„ de lege, birocra˛iei exclusive, lipsei de obiectivitate a actului de justi˛ie.
Œn peisajul politic, economic ∫i social al Rom‚niei postdecembriste, un loc special Ól ocup„ domeniul energetic, Ón general, ∫i cel petrolier, Ón special.
Domeniul energetic ∫i cel al resurselor naturale au fost p„strate aproape neatinse de privatizare, pentru a putea fi agresate ∫i parazitate concentrat ∫i concertat de c„tre firmele-c„pu∫„ ale elitei politice, care au adunat averi colosale prin devalizarea propriet„˛ii publice.
V„ place sau nu v„ place, v„ voi da un exemplu: efectele agresiunii asupra firmelor cu capital de stat sunt catastrofale. De exemplu, S.N.P. îPetrom“, una dintre cele mai mari firme produc„toare de gaze ∫i ˛i˛ei din Europa Central„ ∫i de Est, cu o produc˛ie anual„ de circa ∫ase milioane de tone de ˛i˛ei, respectiv ∫ase miliarde de metri cubi de gaze, are 57 de mii de angaja˛i ∫i a Óncasat Ón anul 2003 Ón jur de dou„ miliarde de dolari, av‚nd o capitalizare bursier„ de 2,3 miliarde de dolari. Prin compara˛ie, OMV, o firm„ mult mai mic„, cu ∫ase mii de angaja˛i, fa˛„ de 57 de mii de angaja˛i, a avut Ón 2003 v‚nz„ri de 7,6 miliarde de dolari, Ón loc de dou„ miliarde de dolari, ∫i are o capitalizare bursier„ de circa 3,5 miliarde de euro. P‚n„ la urm„, aceasta este distan˛a dintre o firm„ care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Óntr-un mediu economic s„n„tos, ∫i o firm„ rom‚neasc„ cu capital de stat, supus„ tuturor presiunilor ∫i subordonat„ intereselor politice.
Œn domeniul petrolier s-a constituit o adev„rat„ mafie, care se afl„ la originea exploziei pre˛urilor la alimente, la transport ∫i la alte servicii ∫i utilit„˛i publice, o caracati˛„ care ∫i-a Óntins tentaculele asupra prelu„rii, prelucr„rii ∫i distribuirii produselor petroliere.
Toate privatiz„rile din domeniul prelucr„rii petrolului au reprezentat e∫ecuri, p‚n„ la urm„, beneficiarii lor nefiind preocupa˛i de executarea cu bun„-credin˛„ a contractelor, ci de evitarea execut„rii obliga˛iilor asumate, de o Ómbog„˛ire rapid„, pe orice cale, profit‚nd de complicitatea vinovat„ a guvernan˛ilor.
Vina Guvernului rezid„ tocmai Ón faptul c„ nu a urm„rit aceste contracte de privatizare ∫i nu a solicitat din partea beneficiarilor executarea clauzelor stipulate.
Indiferent de explica˛iile pe care le dau reprezentan˛ii Guvernului, ace∫tia nu pot s„ fie exonera˛i de r„spundere. Din contr„, prin inactivitatea Guvernului s-au Óncurajat frauda ∫i f„r„delegea. Atunci c‚nd a intervenit, nu a Óncercat s„ Óntroneze respectul fa˛„ de lege, ci, din contr„, a acoperit ilegalit„˛ile, prelu‚nd la datoria public„ imensele datorii la bugetul de stat pe care baronii petrolului nu le-au pl„tit ∫i pe care, de altfel, nici nu aveau de g‚nd s„ le pl„teasc„.
S„ fie o leg„tur„ direct„ Óntre inactivitatea Guvernului ∫i numele sonore care intr„ de exemplu Ón Consiliul de administra˛ie al S.C. îRompetrol“, precum Dinu Costache Patriciu, Theodor Mele∫canu sau Marian Anghelache?
Am o considera˛ie deosebit„ pentru colegul meu Crin Antonescu, dar am impresia c„ ast„zi el a avut un mandat Ón fa˛a dumneavoastr„ prin care s„ justifice unele afaceri necurate ale colegilor de partid ai Domniei sale. Œl Ón˛elegem.
Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2003, prin care crean˛ele bugetare datorate ∫i neachitate de c„tre îRompetrol“ se transform„ Ón obliga˛iuni, iar plata acestora de c„tre stat, prin Ministerul Finan˛elor Publice, care se face prin anularea obliga˛iilor bugetare ale societ„˛ii, este neconstitu˛ional„ ∫i constituie un abuz grav, o discriminare la adresa celorlal˛i agen˛i economici pl„titori, de bun„-credin˛„, a obliga˛iilor bugetare. Se face o discriminare cras„, din acest punct de vedere. Exist„ Ón aceast„ ˛ar„ o sum„ de oameni de afaceri care Ó∫i pl„tesc cinstit obliga˛iile fa˛„ de bugetul statului ∫i fa˛„ de bugetul asigur„rilor sociale. De ce se face aceast„ discriminare, avantaj‚ndu-i pe unii?
Ordonan˛a de urgen˛„ nu are nici baz„ constitu˛ional„ ∫i nici baz„ legal„, Guvernul nefiind abilitat printr-un text expres de lege s„ renun˛e la o crean˛„ Ón valoare de 600 de milioane de dolari Ón favoarea unei firme private, Ón timp ce jum„tate din popula˛ie se zbate Ón s„r„cie ∫i nevoi, f„r„ nici o asisten˛„ social„ serioas„.
Guvernan˛ii nu ∫i-au respectat propria lor ordonan˛„, a∫a neconstitu˛ional„ ∫i nelegal„ cum era!
V„ rog s„ observa˛i c„ Ministerul Finan˛elor Publice a Óncheiat conven˛ia de emisiune de obliga˛iuni cu societatea Ón cauz„ la data de 5 decembrie 2003, pe baza mandatului acordat de Guvern printr-o hot„r‚re din 11.12.2003. Deci la o s„pt„m‚n„ dup„ semnarea conven˛iei, sose∫te ∫i mandatul de abilitare. Sigur c„ se poate face orice Ón Rom‚nia, dar s„ Óntorci timpul ∫i s„ Ól faci s„ curg„ din viitor spre trecut este totu∫i un nonsens.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/11.V.2004 Spre cinstea ei, mass-media intern„ a sesizat imediat aceast„ afacere, numit„ credit mascat pentru societatea îRompetrol“, ∫i a tras un semnal de alarm„ cu privire la credibilitatea acestui guvern.
## Domnilor colegi,
Nu ne Óndoim c„ Ón grupul parlamentar al partidului de guvern„m‚nt exist„ oameni one∫ti, pe care Ói deranjeaz„ abuzurile comise de c„tre propriul lor guvern, condus, din nefericire, de ∫eful lor de partid. ™tim c„ se afl„ Óntr-o situa˛ie delicat„ — este un sf‚r∫it de mandat ∫i un Ónceput de mandat; deasupra capului lor at‚rn„ sabia lui Damocles, a numirii sau a nenumirii pe o list„ parlamentar„. Cu toate acestea, Ói invit„m pe to˛i colegii deputa˛i s„ ni se al„ture Ón demersul Óntreprins de c„tre noi pentru stoparea fraudelor din domeniul petrolier, care afecteaz„ nivelul de trai al popula˛iei.
P‚n„ la urm„, contribuabilul rom‚n trebuie s„ fie informat corect cu privire la fraudele ∫i arieratele fiscale din domeniul petrolier ∫i cu privire la sarcinile fiscale suplimentare pe care trebuie s„ le suporte pentru acoperirea imenselor g„uri negre din bugetul de stat, produse prin fraude.
Œn definitiv, avem nu numai o obliga˛ie moral„ fa˛„ de societate, ci ∫i una legal„, indus„ de mandatul de parlamentar al fiec„ruia dintre noi.
Œn definitiv, pe cine deranjeaz„ dispozitivul acestei mo˛iuni?
Noi nu am cerut altceva dec‚t prezentarea unui raport din care s„ rezulte cu certitudine fraudele ∫i arieratele fiscale Ónregistrate Ón domeniul petrolier. Este o ilegalitate ce am cerut? Contribuabilul rom‚n nu are dreptul s„ cunoasc„ asta?!
Este o ilegalitate dac„ am cerut ministrului justi˛iei s„ prezinte un raport detaliat cu privire la stadiul faliment„rii rafin„riilor D„rm„ne∫ti ∫i îRafo“ One∫ti?
Este o ilegalitate s„ cerem ministrului finan˛elor s„ execute clauzele contractuale stipulate Ón contractul de privatizare?
Este o ilegalitate s„ cerem sesizarea organelor de cercetare penal„, dac„ s-au comis fraude?
Aceasta este, p‚n„ la urm„, ra˛iunea acestei mo˛iuni. O sus˛inem, a∫a cum a fost formulat„, ∫i a∫tept„m s„ fie votat„.
V„ mul˛umesc.
Œn sf‚r∫it, la îRafo“ lucrurile nu stau mult diferit. A∫ insista Óns„ asupra unui singur lucru: la data privatiz„rii, îRafo“ avea valoare de lichidare negativ„. Deci dac„ statul ar fi luat atunci decizia de lichidare, nu numai c„ nu am fi c‚∫tigat nimic, ci am fi pierdut o sum„ pe care eu o evaluez la aproximativ 100 de milioane de dolari, care ar fi Ónsemnat cheltuielile de mediu pe care statul ar fi trebuit s„ le fi f„cut pentru Ónchiderea rafin„riei de la One∫ti.
V„ repet doar dou„ cifre: faptul c„ pre˛ul total la îRafo“ a fost de 12,5 milioane de dolari, ∫i totalul datoriilor preluate de 136 de milioane de dolari.
Domnilor colegi,
Ce ar fi trebuit s„ fac„ Guvernul? S„ lichideze ace∫ti doi agen˛i economici?
Ei produc 3% din P.I.B., ˛in 10.000 de locuri de munc„, pe orizontal Ónc„ ∫i mai multe, ∫i pl„tesc anual peste 600 de milioane taxe ∫i impozite la stat. Este adev„rat, nu au pl„tit c‚t au trebuit, dar lichidarea lor ar aduce statului mai mult? Cu siguran˛„, nu. Œn plus, am l„sa pia˛a liber„ intr„rii unor al˛i agen˛i, probabil importuri, ∫i balan˛a de pl„˛i a Rom‚niei ar avea ∫i mai mult de suferit.
Lichidarea acestor doi agen˛i sau orice alt„ m„sur„ de executare ar fi creat o criz„ social„ de propor˛ii, resim˛it„ at‚t Ón zona Constan˛ei, dar mai ales Ón zona Moldovei.
Sigur, toate aceste lucruri, dac„ ar fi s„ analiz„m, s-au datorat faptului c„ Ón perioada ’95—’96, p‚n„ Ón 2000, privatizarea acestor societ„˛i a fost Ónt‚rziat„. Ea s-a realizat Óntr-un moment extrem de dificil, c‚nd una sau alta din societ„˛ile economice nu erau atractive.
A fost nevoie de asanare, de restructurare ∫i de ree∫alonarea datoriilor acestor societ„˛i, dar, dup„ cum este lesne de observat, ea nu s-a f„cut Ón totalitate.
Aceast„ povar„ a grevat asupra bilan˛urilor celor dou„ societ„˛i ∫i, ulterior, ele s-au dovedit incapabile ca, prin buna ∫i propria lor func˛ionare, s„ pl„teasc„ Ón integralitatea lor taxele ∫i impozitele cuvenite statului.
Altfel, ∫i cu aceasta Ónchei, domnilor colegi, cuvinte sau sintagme cum sunt cele de îjaf“, îho˛ie“, îincon∫tien˛„ criminal„“ nu ˛in loc de produc˛ie, nu ˛in loc de P.I.B., nu ˛in loc de taxe ∫i impozite, nu ˛in loc de locuri de munc„.
Cred c„, din acest punct de vedere, Guvernul nostru s-a dovedit un guvern responsabil. A Óncercat s„ g„seasc„ solu˛iile legale, ∫i acestea sunt de a asana, de a restructura ∫i de a salva ace∫ti agen˛i economici, Ón beneficiul economiei na˛ionale.
Dac„ sunt fapte ∫i acte de management Ón interiorul societ„˛ilor comerciale care ˛in de func˛ionarea lor ∫i din care s-ar dovedi c„ s-a Ónc„lcat Legea penal„, vinova˛ii vor trebui s„ pl„teasc„. Nu trebuie Óns„ s„ responsabiliz„m Guvernul ∫i membrii acestuia pentru unele m„suri care nu au f„cut dec‚t s„ salveze agen˛ii economici.
™i Ónc„ o singur„ precizare: evaluarea societ„˛ilor comerciale la privatizare nu o face nici A.P.A.P.S., nici cum este ast„zi cazul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, ci o fac consultan˛i, evaluatori autoriza˛i. Noi nu facem dec‚t s„ prelu„m Ón marja cuvenit„ pre˛ul pe ac˛iuni ∫i s„ Óncerc„m s„ Ól ob˛inem de la cump„r„tori.
## **Domnul V„s„lie Moi∫**
Merg mai departe cu un aspect care nu a fost men˛ionat de colegii mei, dar pe care mi se pare corect s„-l reamintesc. Œn anul 1998, Ministerul Finan˛elor, prin Ordinul nr. 165/1998, a precizat faptul c„ T.V.A.-ul aferent importului de ˛i˛ei trebuia pl„tit Ón vam„ Ón avans, urm‚nd s„ fie dedus ulterior, practic, dup„ un an — un an ∫i jum„tate, ceea ce a dus din nou la decapitalizarea tuturor societ„˛ilor care ac˛ionau Ón domeniu. A trebuit s„ remediem toate aceste activit„˛i, a trebuit s„ remediem toate aceste m„suri, pentru a putea avea Óntr-adev„r o dezvoltare economic„.
Nu intru Ón am„nunte, oric‚nd st„m la dispozi˛ia Parlamentului, cu toate detaliile necesare, dar pentru c„ o parte din colegi mi-au adresat anumite Óntreb„ri, din respect pentru dumneavoastr„, mi se pare corect s„ r„spund.
Domnul deputat Valentin Iliescu Óntreba de ce privatizarea îPetrom“-ului, dup„ 3 ani? Foarte simplu, domnule deputat: pentru c„ Ón 1999, c‚nd distinsul dumneavoastr„ coleg de partid Radu Berceanu, cel care v-a dat noti˛ele pentru a putea s„ spune˛i trei cuvinte de la aceast„ tribun„, a pornit procedura de licita˛ie...
Stima˛i colegi,
Cred c„ asemenea dezbateri, at‚ta timp c‚t nu au alt substrat politicianist, asemenea dezbateri, care vor s„ rezolve problemele majore cu care ne confrunt„m, sunt binevenite, dar, Ón acela∫i timp, cred c„ o asemenea mo˛iune sau un asemenea text de mo˛iune ca cel prezentat ast„zi nu poate avea dec‚t o soart„, s„ fie respins de votul dumneavoastr„.
V„ mul˛umesc foarte mult.