Nicolae Paul Anton P„curaru

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

F„r„ discu˛ie, suntem Ón fa˛a unei legi necesare, pentru c„ Rom‚nia, ∫i Ónainte, ∫i dup„ 1989, a fost deficitar„ Ón materie de organizare a serviciilor sociale. A fost deficitar„ ∫i din lips„ de organizare institu˛ional„, a fost deficitar„ ∫i din lips„ de personal specializat, a fost deficitar„ ∫i din lips„ de abordare sistematic„ a acestor probleme.

Lectura textului arat„ c„ noi suntem Óntr-o deriva˛ie a Legii nr. 705/2001. Prin Legea nr. 705/2001 Ón Rom‚nia s-a organizat, s-a structurat sistemul na˛ional de asisten˛„ social„. Din acest punct de vedere, Legea nr. 705/2001 este lege-cadru ∫i a fost urmat„ de Hot„r‚rea Guvernului nr. 90/2003, prin care serviciile sociale au c„p„tat o structur„, o defini˛ie, inclusiv la nivelul autorit„˛ilor locale. De aceea, ne-am fi a∫teptat, totu∫i, ca textul Ordonan˛ei Guvernului nr. 68/2003 s„ vin„ Óntr-o foarte bun„ continuare a Legii nr. 705/2001, dar putem observa c„ Óntre atribu˛iile stabilite la diverse niveluri, de exemplu, atribu˛iile fixate Ón Legea nr. 705/2001 pentru Ministerul Muncii ∫i atribu˛iile fixate Ón Ordonan˛a Guvernului nr. 68/2003 pentru Ministerul Muncii, sunt diferen˛e nu numai de formulare, ci ∫i de con˛inut, ceea ce risc„ s„ creeze o anumit„ confuzie.

Exist„ diferite atribute Ón ceea ce prive∫te competen˛ele la nivel teritorial, diferen˛e nu doar de formulare ∫i de expresie, de stil, ci chiar de con˛inut, ∫i se pare c„ din punct de vedere al unit„˛ii ∫i integr„rii cele dou„ legi, Legea nr. 705/2001, care este Ón vigoare, ∫i Ordonan˛a Guvernului nr. 68/2003, pe care acum o vot„m, ar fi trebuit mai bine organizate, asigurate Óntr-o

continuitate, pentru c„, dac„ asisten˛a social„ este conceptul-cadru, serviciile sociale sunt palierul imediat urm„tor de abordare.

M„ a∫teptam s„ g„sesc Ón lege mai degrab„ o abordare practic„, fiind vorba de servicii, ∫i mai pu˛in o abordare teoretic„. Avem Ón Ordonan˛a Guvernului nr. 68/2003 un text destul de complex Ón care reg„sim defini˛iile serviciilor sociale, categorii, mod de organizare, de func˛ionare, de finan˛are ∫i a∫a mai departe. M„ a∫teptam, de exemplu, s„ g„sim un model de organigram„, un model de atribu˛ii concrete la nivelul autorit„˛ilor locale care acum se organizeaz„ Ón servicii sociale, s„ aib„ o latur„ concret„, practic„, foarte bine pus„ la punct.

Œn fine, ultima observa˛ie pe care o fac ∫i vreau s„-i consult ∫i pe colegii din cadrul comisiei ∫i ini˛iatorul. Dup„ redactarea raportului de c„tre cele dou„ comisii am primit, Ón calitate de membrii ai Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, nu ∫tiu dac„ ∫i colegii de la Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport au primit, o serie de amendamente care au fost propuse de ONG-uri, de funda˛ii, care ne rugau cu insisten˛„ s„ Óncerc„m s„ rediscut„m aceast„ ordonan˛„, pentru c„ parteneriatul public-privat Ón textul ordonan˛ei are de suferit, Ón condi˛iile Ón care este clar c„ aceasta este o direc˛ie important„ de dezvoltare a serviciilor sociale. Pentru oricare dintre noi care este Ón contact cu aceast„ realitate institu˛ional„ se poate observa lesne c„ foarte multe dintre serviciile sociale sunt prost prestate de institu˛iile statului ∫i mult mai bine realizate de funda˛ii, de ONGuri, de parteneriate pe care autorit„˛ile locale le pot stabili cu prestatori, cu furnizori de servicii. Din acest punct de vedere, lectura amendamentelor mie mi s-a p„rut corect„ ∫i cred c„ ele ar Ómbun„t„˛i textul legii.