Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·22 noiembrie 2003
Senatul · MO 147/2003 · 2003-11-22
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
_In memoriam,_ Iosif Silviu Fogora∫i
Probleme organizatorice: programul de lucru al plenului Senatului pentru s„pt„m‚na 17—22 noiembrie a.c.
Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul Legii privind conferirea decora˛iilor de r„zboi
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 62/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/1994 privind m„suri pentru reducerea riscului seismic al con- struc˛iilor existente
· procedural · respins
· other
· procedural
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
337 de discursuri
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Stima˛i colegi, v„ invit Ón sal„.
Declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi, 13 noiembrie, ∫edin˛a fiind condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii secretari, senatorii Mihai Ungheanu ∫i Paul P„curaru.
Din totalul de 140 de senatori ∫i-au Ónregistrat prezen˛a, prin vot electronic, un num„r de 98 de parlamentari, cvorumul de ∫edin˛„ fiind de 71 de senatori.
## **Domnul Tri˛„ F„ni˛„**
**:**
Mai vin Ónc„ doi!
Dar mai vin, domnule senator Tri˛„ F„ni˛„.
Absenteaz„ motivat de la lucr„rile Senatului un num„r de 11 senatori, trei colegi sunt membri ai Guvernului, patru colegi sunt pleca˛i Ón delega˛ii, domnii senatori Doru-Laurian B„dulescu, Mihail Lupoi, Ghiorghi Pris„caru ∫i Petre Roman, trei colegi sunt Ónvoi˛i ∫i un coleg este bolnav, domnul senator Ioan Belu.
Programul de lucru, ∫edin˛„ Ón plen p‚n„ la orele 13,00.
Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuit„.
Dac„ ave˛i observa˛ii legate de programul e lucru? Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ invit s„ vota˛i.
Programul de lucru al Senatului pentru ziua de ast„zi, aprobat de plen cu 71 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.
Dac„ Ón leg„tur„ cu ordinea de zi ave˛i observa˛ii? Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin
vot.
V„ rog s„ vota˛i.
Ordinea de zi, aprobat„ de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
Prima chestiune pe care o avem Ónscris„ Ón ordinea de zi, problemele organizatorice.
Solicita˛i cuv‚ntul?
Domnul pre∫edinte Mircea Ionescu-Quintus.
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Ca veteran de r„zboi, simt nevoia ca ∫i Senatul Rom‚niei s„ se al„ture Óntregului popor rom‚n Ón aceste momente de triste˛e, dar ∫i de m‚ndrie, c‚nd subofi˛erul, ofi˛er post mortem Iosif Silviu Fogora∫i devine primul erou al armatei noastre dup„ cel de Al Doilea R„zboi Mondial.
Armata ∫i-a f„cut Óntotdeauna datoria ∫i o face ∫i acum, ∫i, cum spuneam, este de datoria noastr„ s„ pre˛uim aceste jertfe pe care le fac osta∫ii no∫tri oriunde sunt trimi∫i s„-∫i fac„ datoria.
V„ rog s„ p„str„m un moment de reculegere Ón fa˛a acestui erou al armatei noastre.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Prima chestiune la probleme organizatorice, programul de lucru pentru s„pt„m‚na 17—22 noiembrie.
Luni, 17 noiembrie, lucr„ri Ón grupurile parlamentare de la orele 13,00—14,30. La orele 15,00, ∫edin˛a comun„ a Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor pentru dezbaterea altor documente, deci nu a proiectului de buget. Rectificarea bugetului ∫i alte chestiuni care sunt Ónscrise Ón ordinea de zi.
Mar˛i, lucr„ri Ón plenul Senatului, cu dezbaterea proiectului de Hot„r‚re privind modificarea Regulamentului Senatului, deci nu a fost inclus Ón ∫edin˛a de ast„zi tocmai pentru a avea posibilitatea p‚n„ mar˛i s„ verific„m dac„ amendamentele propuse sunt conforme cu noua Constitu˛ie, s„ vedem dac„ au fost avute Ón vedere amendamentele propuse de colegii senatori sau de grupurile parlamentare.
19, 20, 21 noiembrie, lucr„ri Ón plenul celor dou„ Camere. Œncep dezbaterile la buget.
Miercuri diminea˛„ de la 10,00 la 13,00 avem lucr„ri Ón comisiile permanente. La 13,00, ∫edin˛a Biroului permanent al Senatului, iar de la orele 14,00, ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Camere.
Dac„ Ón leg„tur„ cu programul de lucru al s„pt„m‚nii viitoare ave˛i observa˛ii?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Programul de lucru al plenului Senatului aprobat, la propunerea Biroului permanent, cu 85 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.
La punctul 2 din ordinea de zi avem Ónscris un raport al comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind conferirea decora˛iilor de r„zboi.
Avem un prim text comun propus de comisia de mediere la art. 8, partea introductiv„.
- V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii. Nu sunt.
- Al doilea text, la pozi˛ia 15 din anexa la raport. Nu sunt interven˛ii.
Al treilea text, pozi˛ia 20 din raport, anex„, art. 9 alin. 2, textul Camerei Deputa˛ilor.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i pe solu˛ia propus„. Nu sunt interven˛ii.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Œn finalul anexei la raport, comisia de mediere ne propune o inova˛ie regulamentar„, b„nuiesc c„ ea Ó∫i va g„si confirmarea Ón noul regulament, este Ónscris„ Óntr-o not„: înecesitatea corel„rii dispozi˛iilor Legii nr. 29/2000 privind sistemul na˛ional de decora˛ii al Rom‚niei cu modific„rile ∫i cu prevederile ulterioare“. Reglementare general„, Ón materie.
Comisia de mediere propune la art. 8 lit. a) Ónlocuirea sintagmei îOrdinul _Pentru Merit_ Ón grad de _Mare Cruce_ “ cu sintagma îOrdinul _Pentru Merit_ Ón grad de _Mare Cruce_ “ ∫i îOrdinul _Steaua Rom‚niei_ Ón grad de _Mare Ofi˛er_ “.
Deci erau necorelate textele ∫i acest text nu era Ón divergen˛„ nici la Camer„, nici la Senat. Dac„ nu vom accepta aceast„ modificare, practic, legea va con˛ine texte diferite.
V„ rog, dac„ dori˛i s„ interveni˛i?
Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra tuturor solu˛iilor propuse de comisia de mediere.
## V„ rog s„ vota˛i.
Toate textele existente Ón raport ∫i aceast„ solu˛ie din not„, aprobate de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.
Cu precizarea caracterului legii de lege ordinar„,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
La punctul 3 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 62/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/1994 privind m„suri pentru reducerea riscului seismic al construc˛iilor existente.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului.
V„ invit s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului. V„ rog.
**Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota** _— secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Aplicarea legisla˛iei Ón perioada 2001—2003 a scos Ón eviden˛„ unele disfunc˛ionalit„˛i a c„ror eliminare impune promovarea unor amendamente, viz‚nd Ón principal: definirea situa˛iilor Ón care o cl„dire de locuit multietajat„ prezint„ pericol public, completarea sursei de finan˛are din transferul de la bugetul de stat cu surs„ din credite, asigurarea finan˛„rii, consolid„rii din surse proprii ale proprietarilor, finan˛area proiect„rii ∫i execu˛iei lucr„rilor de consolidare, completarea atribu˛iilor Ón competen˛a primarilor, precum ∫i obliga˛iile furnizorilor de utilit„˛i.
Pentru considerentele de mai sus, a fost elaborat proiectul de ordonan˛„ Ón forma prezentat„. V„ rug„m s„-l adopta˛i.
## V„ rog.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Seres Dénes s„ prezinte punctul de vedere al comisiei.
## Domnule pre∫edinte,
Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului a analizat acest proiect de lege. S-a primit ∫i aviz favorabil de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Suntem de acord cu argumentele ministerului, vizavi de modificarea ordonan˛ei de urgen˛„.
Subliniem c„ legea are un caracter ordinar ∫i v„ rug„m a o adopta Ón forma trimis„ de Camera Deputa˛ilor.
Mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Declar deschise dezbaterile generale ∫i v„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i.
Nefiind interven˛ii, v„ rog s„ observa˛i c„ nu sunt formulate amendamente Ón fa˛a comisiei sesizate Ón fond, motiv pentru care, Ón conformitate cu prevederile regulamentului, supun printr-un singur vot at‚t raportul comisiei, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege ordinar„.
## V„ rog s„ vota˛i.
Raportul comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i proiectul de lege Ón ansamblu, aprobate de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003
Domnule pre∫edinte,
Dac„-mi permite-˛i, v„ rog, la punctul 11 din ordinea de zi mai avem un proiect de lege de sus˛inut.
S„ nu fie lege organic„. Nu este organic„, deci putem s„ o lu„m.
V„ consult dac„ sunte˛i de acord s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de lege Ónscris la pozi˛ia 11 din ordinea de zi.
Din sal„
#13205De acord!
De acord.
V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 33/2003 privind Ónfiin˛area Centrului Rom‚n pentru Preg„tirea ∫i Perfec˛ionarea Personalului din Transporturi Navale — CERONAV.
Ave˛i cuv‚ntul.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare Ónfiin˛area Centrului Rom‚n pentru Preg„tirea ∫i Perfec˛ionarea Personalului din Transporturi Navale — CERONAV.
Œnfiin˛area centrului este o consecin˛„ a ader„rii Rom‚niei la Conven˛ia interna˛ional„ privind standardele de preg„tire a navigatorilor, brevetarea, atestarea ∫i efectuarea serviciului de cart, precum ∫i a alinierii la legisla˛ia european„ Ón domeniul transportului.
Fa˛„ de cele prezentate, supunem plenului Senatului aprobarea.
Œi invit pe colegii din Comisia economic„ s„ prezinte raportul. Rog un coleg din Comisia economic„ s„ prezinte raportul.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Œn urma discu˛iilor purtate Ón ∫edin˛a de comisie Ón data de 4 noiembrie cu ini˛iatorii proiectului, precum ∫i Ón urma analizei textului ordonan˛ei, a expunerii de motive, avizului Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, a rezultat c„ aspectele prezentate Ón expunerea de motive sunt viabile.
Fa˛„ de cele prezentate, Comisia economic„ a Óntocmit raport favorabil, f„r„ amendamente ∫i propune plenului Senatului adoptarea Ón forma transmis„ de Camera Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Dac„ nu sunt interven˛ii, cu precizarea caracterului legii de lege ordinar„ ∫i cu precizarea c„ nu au fost formulate amendamente fa˛„ de forma ini˛ial„, adoptat„ de Camera Deputa˛ilor, supun printr-un singur vot at‚t raportul comisiei, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu plenului Senatului.
V„ rog s„ vota˛i.
Raportul Comisiei economice, prezentat de domnul secretar Traian Novolan, ∫i proiectul de lege Ón ansamblu sunt aprobate de plenul Senatului cu 86 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
La punctul 4 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 81/2001 privind Ónfiin˛area ∫i organizarea Institutului Na˛ional de Administra˛ie.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului.
V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului.
## **Domnul Pavel N„stase** _— secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Sunt N„stase Pavel, secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, directorul Institutului Na˛ional de Administra˛ie.
Patru sunt motivele pentru care noi am solicitat modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 81/2001.
Primul motiv Ól constituie faptul c„ institutul a Ónceput s„ func˛ioneze efectiv prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 710/2002, cu un an Ón urm„, ∫i Ón acest interval de timp s-au constatat unele neconcordan˛e Óntre misiunea ∫i obiectivele pe care le are Institutul Na˛ional de Administra˛ie ∫i modul de organizare ∫i func˛ionare a acestuia.
Al doilea motiv Ól constituie modificarea Statutului func˛ionarilor publici. Datorit„ acestor modific„ri institutul este obligat s„-∫i adapteze programele de perfec˛ionare ∫i de specializare la noile structuri.
Al treilea motiv, av‚nd Ón vedere tendin˛ele care exist„ Ón momentul de fa˛„ la nivel european ∫i interna˛ional, ca aceste ∫coli, aceste institute care preg„tesc func˛ionarii publici s„ transforme programele lor tradi˛ionale Ón programe de tip Master, iat„ c„ ∫i Institutul Na˛ional de Administra˛ie a f„cut demersurile necesare ∫i a ob˛inut acest statut de ∫coal„ de studii academice postuniversitare pentru a fi Ón m„sur„ s„ elibereze ∫i s„ dezvolte asemenea programe.
™i, Ón sf‚r∫it, ultimul motiv Ól constituie faptul c„ trebuie s„ modific„m o parte din curricula programelor noastre Ón concordan˛„ cu cerin˛ele impuse de Comisia European„.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003
™i eu v„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Seres Dénes s„ prezinte punctul de vedere al comisiei.
Domnule pre∫edinte,
F„r„ a reitera considerente pentru care a fost adoptat„ ordonan˛a de urgen˛„, Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului a f„cut o analiz„ ampl„ a acestui proiect, s-au primit ∫i avize favorabile de la Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i propunem adoptarea proiectului cu cele dou„ amendamente acceptate de comisie.
V„ mul˛umesc.
Declar„m deschise dezbaterile generale.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón numele grupurilor parlamentare.
administra˛ie de la centrele de formare continu„ teritoriale, de la cele 6 centre ini˛iale, la care s-au ad„ugat Ónc„ dou„, ca urmare a deciziei ini˛iale, a variantei ini˛iale a legii, Ón a∫a fel Ónc‚t prin aceast„ rebotezare s„ Óncerc„m ocolirea legii privind incompatibilit„˛ile. Formula pe care comisia noastr„ v-a propus-o Óncearc„ s„ rezolve acest lucru. Nu sunt convins„ c„-l rezolv„ definitiv.
V-a∫ ruga, domnule pre∫edinte, s„-mi da˛i voie s„ Ónchei acum, dar s„ revin pentru c„ am ∫i ni∫te amendamente care, din p„cate, au fost respinse de Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i s„-mi permite˛i s„ le sus˛in Ón plen.
V„ mul˛umesc foarte mult.
## Mul˛umesc.
Alte interven˛ii? Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, Ónchidem dezbaterile generale.
V„ propun, Ón primul r‚nd, s„ ascult„m punctul de vedere al reprezentantului Guvernului privind amendamentele admise la nivelul comisiei. Sunte˛i de acord cu ele?
Doamna senator Maria Petre, ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Ceea ce avem de discutat ast„zi dovede∫te Ónc„ o dat„ c„ at‚t concep˛ia, c‚t ∫i croiala legislativ„ ini˛ial„, Ón ce prive∫te organizarea ∫i func˛ionarea Institutului Na˛ional de Administra˛ie, nu au fost cele mai inspirate la momentul Ónceputului. Iat„ c„ trebuie s„ revenim, la scurt„ vreme dup„ construc˛ia ini˛ial„, asupra acestei legi, asupra acestui sistem, p‚n„ la urm„, de sprijin pentru ceea ce trebuie s„ fie Ón Rom‚nia reforma func˛ionarului public ∫i a func˛iei publice, I.N.A. fiind din acest punct de vedere doar unul din pilonii, din factorii implica˛i Ón acest proces.
Noi am criticat ∫i, din p„cate, suntem nevoi˛i s„ o facem ∫i cu ocazia acestei modific„ri asupra variantei ini˛iale de reglementare a organiz„rii ∫i func˛ion„rii I.N.A. Am criticat faptul c„, pe de-o parte, Ón materia preg„tirii func˛ionarilor publici, inten˛ia Guvernului, ∫i din p„cate ∫i prin votul nostru s-a transformat Ón... Ón fapt, a fost aceea de a crea un soi de monopol. Noi am discutat, a∫a cum domnul pre∫edinte al Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului spunea, foarte mult acest proiect de act normativ Ón Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, am Óncercat s„ Óndrept„m ceea ce se mai putea Óndrepta din varianta pe care Guvernul ne-a spus-o aten˛iei. Ce vreau s„ subliniez, Óns„, este un lucru foarte simplu ∫i pe care Óncercarea noastr„ din comisie a rezolvat-o doar par˛ial. Eu cred, ∫i am exprimat ∫i reiterez acest lucru, c„, de fapt, modificarea aceasta s-a f„cut Ón fond pentru un singur lucru, un lucru destul de grav din punctul nostru de vedere ∫i din punctul meu de vedere, ∫i anume acela de a reboteza dou„ structuri de conducere, una fiind cea a I.N.A., rebotezarea Ónsemn‚nd transformarea unui consiliu de administra˛ie Óntr-un consiliu ∫tiin˛ific din care fac parte reprezentan˛i ai administra˛iei ∫i mai pu˛in ai lumii ∫tiin˛ifice, ∫i, de asemenea, de a reboteza consiliile de
Domnule pre∫edinte, suntem de acord cu amendamentele. Dac„-mi permite˛i...
Art. 12 ∫i 26.
Da. Dac„-mi permite˛i, a∫ vrea s„ spun c‚teva cuvinte.
Numai pu˛in! Sta˛i s„ rezolv„m chestiunea asta. Deci cu amendamentele din anexa nr. 1 sunte˛i de acord?
Suntem de acord.
Bun. Dori˛i s„ exprima˛i punctul de vedere fa˛„ de interven˛ia doamnei senator, da?
Da, dac„ este posibil.
V„ rog. Este, cum s„ nu!
## V„ mul˛umesc.
Deci a∫ vrea s„ r„spund foarte punctual. De fapt, doamna senator a pus dou„ Óntreb„ri. Prima, referitoare la monopolul pe care Institutul Na˛ional de Administra˛ie vrea s„-l creeze vizavi de formarea continu„ a func˛ionarilor publici. Eu vreau s„ v„ spun c„ tocmai prin aceast„ modificare noi introducem acolo aceast„ ∫coal„ de studii academice postuniversitare, iar programele noastre se desf„∫oar„ Ón parteneriat cu Ónv„˛„m‚ntul universitar,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 practic cu departamentele de formare continu„ din universit„˛i. Pentru c„ I.N.A. este o ∫coal„ f„r„ catedre, f„r„ profesori. Deci noi suntem obliga˛i s„ facem acest lucru Ón parteneriat. Nicidecum nu este vorba de un monopol. V„ mul˛umesc.
## Da, v„ mul˛umesc.
Ofer cuv‚ntul doamnei senator Maria Petre pentru a prezenta amendamentul respins Ónscris la pozi˛ia 1 Ón raport, la anexa nr. 2, amendament la art. 3 alin. (2).
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Amendamentul se refer„ Ón fond la o desemnare mai strict„ a celor care fac parte, care urmeaz„ s„ fac„ parte din consiliul ∫tiin˛ific al Institutului Na˛ional de Administra˛ie Public„, pentru c„ ∫i formula ini˛ial„ din ordonan˛„, ∫i formula adoptat„ de colegii din Camera Deputa˛ilor sunt, din punctul meu de vedere, nepotrivite. Deci, Ón timp ce, de exemplu, varianta Camerei Deputa˛ilor extinde categoriile de reprezentare ale diverselor ministere, care sunt desemnate s„ fac„ parte din consiliul ∫tiin˛ific, p‚n„ la nivelul directorului general sau unei func˛ii echivalente, amendamentul meu propune urm„toarea formul„: îMinisterele prev„zute la alin. (1) ∫i Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici sunt reprezentate de persoane desemnate de conduc„torul institu˛iei publice ∫i care au func˛ia de secretar de stat.“, atunci c‚nd vorbim de ministere. îFedera˛ia Autorit„˛ilor Locale din Rom‚nia ∫i Asocia˛ia Secretarilor Generali de Jude˛e din Rom‚nia sunt reprezentate de pre∫edinte sau un adjunct al acestuia. Reprezentan˛ii Institutului Na˛ional de Administra˛ie sunt directorul general ∫i directorul general adjunct.“
Deci am Óncercat s„ a∫ez reprezentativitatea Óntr-o formul„ foarte clar„ ∫i exprimat„ ca atare prin acest amendament.
V„ mul˛umesc.
## Da, v„ mul˛umesc.
Œl rog pe reprezentantul Executivului s„-∫i exprime punctul de vedere cu privire la acest amendament.
Noi consider„m, a∫a cum spuneam, din experien˛a de un an de zile, c„, Ón general, secretarii de stat sunt foarte ocupa˛i ∫i Ón anumite situa˛ii nu pot veni la aceste ∫edin˛e ale consiliului institutului. De aceea am specificat, Ón forma propus„ de noi, ca reprezentan˛i s„ poat„ fi secretarul general, directorul general. Deci, oricum, un grad de reprezentativitate foarte ridicat ∫i oameni Ón m„sur„ s„ participe la luarea unor decizii importante privind Institutul Na˛ional de Administra˛ie.
Mul˛umesc. Punctul de vedere al comisiei?
Da, domnule pre∫edinte. Noi ne men˛inem punctul de vedere, Ón sensul c„ d„m posibilitatea conduc„torului institu˛iei de a avea o sfer„ mai larg„ de op˛iune vizavi de reprezentativitatea Ón consiliul ∫tiin˛ific. Nu ne putem limita numai la secretari de stat. Eu zic c„ nivelul de director general este suficient de reprezentativ la nivel de minister ca s„ poat„ face parte din consiliul ∫tiin˛ific. Deci sfera este mult mai larg„, op˛iunea conduc„torului unit„˛ii este, de altfel, din acest punct de vedere, ∫i mai larg„. Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da, v„ mul˛umesc.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
B„nuiesc c„ a˛i fost foarte aten˛i la dezbateri.
Al doilea amendament existent Ón raport, Ón anexa
## nr. 2.
Adresez rug„mintea colegilor senatori s„ fac„ lini∫te Ón sal„.
A∫ vrea, mai Ónt‚i, domnule pre∫edinte, s„ mul˛umesc colegilor pentru sus˛inerea amendamentului care a fost votat deja ∫i s„ v„ asigur pe to˛i c„ vom avea o formul„ mult mai corect„ de reprezentare Ón consiliul ∫tiin˛ific al I.N.A.
A∫ vrea s„-mi da˛i voie s„ prezint amendamentul urm„tor. El se refer„ la modificarea con˛inutului art. 4[1] alin. (1) Ón sensul urm„tor. Ceea ce ne propune Executivul e ca la I.N.A. s„ avem Ón acela∫i timp ∫i func˛ionari publici, ∫i personal contractual. Opinia mea este c„ un asemenea organism, un asemenea institut nu are nici o leg„tur„ cu defini˛ia func˛ionarului public, cu menirea func˛ionarului public, aceea, primordial„, de a asigura servicii publice Ón diverse moduri ∫i de diverse categorii cet„˛enilor Rom‚niei. El are cu totul alt„ menire, ∫i tocmai despre menirea lui I.N.A. vorbeam Ón interven˛ia mea la dezbateri generale.
Ca atare, modificarea simpl„ pe care v-o propun, domnule pre∫edinte ∫i doamnelor ∫i domnilor colegi, este aceea ca I.N.A. s„ aib„ doar personal contractual. Nu avem de ce s„ includem categoria func˛ionarilor publici Óntr-un institut care se ocup„ de formarea... Nu trebuie s„ fim func˛ionari publici ca s„-i form„m pe colegii no∫tri. Defini˛ia, rolul func˛ionarului public, prev„zute ca atare Ón Statutul func˛ionarului public, pe care tocmai l-am modificat prin pachetul de legi anticorup˛ie, nu are nici o leg„tur„ cu aceast„ propunere. Repet, deci, personalul lui I.N.A. este normal s„ fie doar personal contractual.
V-a∫ ruga s„ sus˛ine˛i ∫i acest amendament, a∫a cum a˛i f„cut-o la cel anterior.
V„ mul˛umesc foarte mult ∫i v„ asigur c„ legea va fi mult mai bun„ dup„ aceea.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003
Da, v„ mul˛umesc.
Dac„ Ón leg„tur„ cu acest amendament dori˛i s„ v„ pronun˛a˛i?
Dac„ nu sunt interven˛ii, solicit punctul de vedere al Guvernului.
Eu a∫ vrea s„ spun c„, totu∫i, Institutul Na˛ional de Administra˛ie Óntr-adev„r presteaz„ serviciile acestea de formare continu„, dar nu putem s„ consider„m o ∫coal„, un institut care face parte dintr-o re˛ea european„, totu∫i, ca un prestator, ca o societate care presteaz„ servicii.
Œn al doilea r‚nd, cred c„, dac„ noi acolo form„m func˛ionari publici, Ói specializ„m, Ói perfec˛ion„m, este bine ca Ón structura institutului, pentru a da mai mult„ for˛„, mai mult„ responsabilitate, s„ fie, de asemenea, ∫i func˛ionari publici. De altfel, este prev„zut„ cu func˛ionari publici ∫i contractuali. Deci pentru anumite componente vom avea func˛ionari contractuali, pentru partea de responsabilitate, de curricule de programe, vrem s„ fie func˛ionari publici.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Punctul de vedere al comisiei?
## Domnule pre∫edinte,
Ne men˛inem punctul de vedere, Ón sensul de a respinge amendamentul formulat. Av‚nd Ón vedere c„ aceast„ institu˛ie este cu caracter permanent, e nevoie de personal cu contract de munc„ pe perioad„ nedeterminat„, care s„ aib„ ∫i calitatea de func˛ionari publici, din punct de vedere organizatoric. Deci aceast„ munc„ a acestui institut, a consiliului ∫tiin˛ific ∫i a celor de coordonare, deci, nu se poate face periodic, ci trebuie f„cut„ Ón mod permanent, deci este nevoie de func˛ionari care s„ aib„ r„spunderea necesar„ pentru aceast„ activitate. Sigur, pe l‚ng„ asta, ∫i personal contractual care s„ Óndeplineasc„ calitatea de rector ∫i a∫a mai departe.
Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Al treilea amendament formulat de doamna senator Maria Petre, la art. 12 alin. (2), unde se propune eliminarea.
Ave˛i cuv‚ntul.
## **Doamna Maria Petre:**
Da, Óntr-adev„r, acest amendament propune eliminarea articolului, alineatului ca atare, domnule pre∫edinte, pentru c„...
V„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„ pentru c„ altfel nu ascult„m argumentele.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
...pentru c„ nu mi se pare firesc ca o componen˛„ nominal„ a consiliului de coordonare a centrelor teritoriale de formare continu„ a func˛ionarilor publici s„ fie desemnat„ printr-un ordin al ministrului administra˛iei ∫i internelor. Legea trimite la fiecare nivel, cum v„ spuneam, ∫i la I.N.A., ∫i la nivelul centrelor teritoriale, anumi˛i reprezentan˛i la centrele teritoriale ai consiliilor jude˛ene, ai prim„riilor re∫edin˛elor de jude˛ pentru centrul respectiv, ∫i, ca atare, un act de natura ordinului ministrului, dup„ p„rerea mea, nu are ce s„ caute Óntr-o asemenea desemnare. Ca s„ nu v„ mai spun c„, a∫a cum sun„ textul, acest ordin s-ar emite dup„ alegerea pre∫edin˛ilor consiliilor jude˛ene.
Deci formula e destul de nepotrivit„ pentru ceea ce legea, Ón articolele pe care deja le-am votat, domnule pre∫edinte, prin admiterea amendamentelor comisiei ∫i prin tot ce am votat p‚n„ acum, deci legea clarific„ f„r„ s„ avem nevoie de un asemenea act administrativ.
V„ mul˛umesc.
## Da.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón leg„tur„ cu acest amendament.
Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog, punctul de vedere al Guvernului.
Desigur, componen˛a consiliului de coordonare la un centru regional este prestabilit„ Óntr-un fel, pentru c„ acolo sunt pre∫edin˛ii consiliilor jude˛ene, primarul municipiului unde se g„se∫te centrul respectiv. Œn plus, sunt doi sau trei profesori universitari sau cadre universitare din jude˛ele respective, care sunt arondate la centru. Prin urmare, necesitatea acestei numiri deriv„ tocmai din aceast„ condi˛ie. Pentru c„, dac„ celelalte componente, pre∫edin˛ii consiliilor jude˛ene, primarul municipiului, sunt deja cunoscute, pur ∫i simplu acest ordin vine s„ completeze cu ceilal˛i doi, trei membri, care, de fapt, nu sunt cunoscu˛i dinainte, deci trebuie s„ fac„ o alegere. ™i sigur c„ eu cred c„ nu produce nici un efect Ón acest sistem de descentralizare a administra˛iei publice ∫i alte efecte colaterale.
Da, mul˛umesc.
V„ rog, punctul de vedere a∫ comisiei?
## Domnule pre∫edinte,
Ne men˛inem punctul de vedere, Ón sensul de a respinge propunerea de eliminare, ceea ce deriv„ ∫i din
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 argumenta˛ia domnului pre∫edinte. De fapt, ordinul ministrului este actul constitutiv al consiliului de coordonare, stabile∫te componen˛a nominal„, iar pre∫edin˛ii consiliilor jude˛ene... Av‚nd ∫i consiliul de coordonare un mandat de patru ani, sigur, se poate stabili numai dup„ alegerea pre∫edin˛ilor consiliilor jude˛ene care sunt membri Ón acest consiliu. Deci propunem respingerea amendamentului. Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Da, v„ mul˛umesc.
Nu pute˛i s„ lua˛i cuv‚ntul, conform cu regulamentul, pentru dou„ considerente. Primul, pentru c„ un amendament care este respins este sus˛inut Ón plen ∫i pot s„ ia cuv‚ntul colegi senatori Ómpotriva amendamentului, ceea ce b„nuiesc c„ dumneavoastr„ nu dori˛i s„ face˛i, ci s„-l sus˛ine˛i, ∫i, Ón al doilea r‚nd, nu mai pute˛i lua cuv‚ntul dup„ ce s-a exprimat punctul de vedere al comisiei ∫i al Guvernului, dec‚t dac„, Óntr-adev„r, ar fi o chestiune deosebit„.
Stima˛i colegi,
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
## **Doamna Maria Petre**
**:**
Nu este...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ rog, dac„ dori˛i dumneavoastr„ s„ mai interveni˛i pe o chestiune, sigur c„ dumneavoastr„ ave˛i posibilitatea!
## **Doamna Maria Petre**
**:**
A∫ fi vrut, dar nu o mai fac! Oricum nu...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Cum?
Cu 65 de voturi pentru, 36 de voturi Ómpotriv„ ∫i 10 ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului.
V„ mul˛umesc.
V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere punctul 5 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale.
Au fost dou„ comisii sesizate Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport.
V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Executivului.
## **Doamna Marta fi„rnea** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea modului de organizare, func˛ionare ∫i finan˛are a serviciilor sociale, tipurile de servicii, precum ∫i beneficiarii acestora, Ón acord cu obliga˛iile asumate de Rom‚nia Ón procesul de aderare la structurile europene.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ Ól ascult„m pe reprezentantul Executivului!
De asemenea, prezenta ordonan˛„ prevede sursele de finan˛are a serviciilor sociale.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ rog s„ face˛i pauz„, s„-i l„s„m pe domnii colegi s„-∫i termine discu˛iile Óntre ei.
V„ rog s„ continua˛i.
## **Doamna Maria Petre**
**:**
Sunt convins„ c„ nu trece!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Stima˛i colegi,
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra amendamentului sus˛inut de doamna senator Maria Petre la art. 12 alin. (2), amendament care propune eliminarea textului respectiv.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Cu 50 de voturi pentru, 64 de voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, amendamentul a fost respins.
Stima˛i colegi,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Aceastea se finan˛eaz„, Ón principal, din fonduri alocate de la bugetele consiliilor jude˛ene, de la bugetul de stat, respectiv de la Consiliul General al Municipiului Bucure∫ti ∫i bugetele consiliilor locale.
La finan˛area serviciilor sociale contribuie ∫i sumele provenite din dona˛ii, sponsoriz„ri sau alte contribu˛ii din partea unei persoane fizice sau juridice din ˛ar„ ∫i din str„in„tate, din contribu˛ia persoanelor beneficiare de servicii sociale, precum ∫i din alte surse, cu respectarea legisla˛iei Ón domeniu.
Mai trebuie s„ men˛ionez c„ proiectul de act normativ a fost elaborat Ón concordan˛„ cu angajamentele asumate de Rom‚nia Ón procesul de integrare european„, fiind o component„ important„, componenta activ„ a domeniului asisten˛ei sociale, ∫i este Ón concordan˛„ cu urm„toarele documente programatice: Planul na˛ional de aderare a Rom‚niei, Documentul de pozi˛ie, capitolul 13, Politica social„ ∫i ocuparea for˛ei de munc„, Documentul de pozi˛ie complementar, Planul na˛ional de dezvoltare, Planul de m„suri prioritare Ón anul 2003 pentru integrarea european„, prioritatea 8 ∫i 11, Planul economic de preaderare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003
## V„ mul˛umesc.
Invit colegii pre∫edin˛i de comisii s„ prezinte punctul de vedere comun.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doresc s„ men˛ionez c„ proiectul de lege are aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic ∫i Social ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Œntrunite Ón ∫edin˛„ la data de 15 octombrie ∫i 6 noiembrie, cele dou„ comisii, Ón unanimitate, au decis elaborarea unui raport favorabil, f„r„ amendamente.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte Ila∫cu. Œl consult pe domnul pre∫edinte Constantin B„l„l„u dac„ dore∫te s„ adauge ceva.
Acest proiect de lege a fost discutat Ón cele dou„ comisii. La Ónceput separat, Ón fiecare comisie, dup„ care ne-am Óntrunit ∫i am ajuns la acela∫i rezultat, s„ d„m aviz favorabil, f„r„ amendamente.
Da, v„ mul˛umesc. Declar deschise dezbaterile generale. Ofer cuv‚ntul domnului senator Paul P„curaru.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
F„r„ discu˛ie, suntem Ón fa˛a unei legi necesare, pentru c„ Rom‚nia, ∫i Ónainte, ∫i dup„ 1989, a fost deficitar„ Ón materie de organizare a serviciilor sociale. A fost deficitar„ ∫i din lips„ de organizare institu˛ional„, a fost deficitar„ ∫i din lips„ de personal specializat, a fost deficitar„ ∫i din lips„ de abordare sistematic„ a acestor probleme.
Lectura textului arat„ c„ noi suntem Óntr-o deriva˛ie a Legii nr. 705/2001. Prin Legea nr. 705/2001 Ón Rom‚nia s-a organizat, s-a structurat sistemul na˛ional de asisten˛„ social„. Din acest punct de vedere, Legea nr. 705/2001 este lege-cadru ∫i a fost urmat„ de Hot„r‚rea Guvernului nr. 90/2003, prin care serviciile sociale au c„p„tat o structur„, o defini˛ie, inclusiv la nivelul autorit„˛ilor locale. De aceea, ne-am fi a∫teptat, totu∫i, ca textul Ordonan˛ei Guvernului nr. 68/2003 s„ vin„ Óntr-o foarte bun„ continuare a Legii nr. 705/2001, dar putem observa c„ Óntre atribu˛iile stabilite la diverse niveluri, de exemplu, atribu˛iile fixate Ón Legea nr. 705/2001 pentru Ministerul Muncii ∫i atribu˛iile fixate Ón Ordonan˛a Guvernului nr. 68/2003 pentru Ministerul Muncii, sunt diferen˛e nu numai de formulare, ci ∫i de con˛inut, ceea ce risc„ s„ creeze o anumit„ confuzie.
Exist„ diferite atribute Ón ceea ce prive∫te competen˛ele la nivel teritorial, diferen˛e nu doar de formulare ∫i de expresie, de stil, ci chiar de con˛inut, ∫i se pare c„ din punct de vedere al unit„˛ii ∫i integr„rii cele dou„ legi, Legea nr. 705/2001, care este Ón vigoare, ∫i Ordonan˛a Guvernului nr. 68/2003, pe care acum o vot„m, ar fi trebuit mai bine organizate, asigurate Óntr-o
continuitate, pentru c„, dac„ asisten˛a social„ este conceptul-cadru, serviciile sociale sunt palierul imediat urm„tor de abordare.
M„ a∫teptam s„ g„sesc Ón lege mai degrab„ o abordare practic„, fiind vorba de servicii, ∫i mai pu˛in o abordare teoretic„. Avem Ón Ordonan˛a Guvernului nr. 68/2003 un text destul de complex Ón care reg„sim defini˛iile serviciilor sociale, categorii, mod de organizare, de func˛ionare, de finan˛are ∫i a∫a mai departe. M„ a∫teptam, de exemplu, s„ g„sim un model de organigram„, un model de atribu˛ii concrete la nivelul autorit„˛ilor locale care acum se organizeaz„ Ón servicii sociale, s„ aib„ o latur„ concret„, practic„, foarte bine pus„ la punct.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
Alte puncte de vedere?
V„ rog s„ v„ decide˛i! Doresc s„ intervin„ doi colegi...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 ## **Doamna Maria Petre**
**:**
Vreau s„ intervin pe ansamblu!
Doamna senator Maria Petre.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntr-adev„r, voi face o interven˛ie pe ansamblul legii. Cu siguran˛„ c„ noi, senatorii Partidului Democrat, vom vota aceast„ lege, nu putem s„ spunem aici altceva, ∫i nu putem s„ avem alt tip de finalitate pe o asemenea lege. Ce vreau Óns„ s„ spun sunt lucruri care ˛in de modul Ón care reglement„m ∫i de felul Ón care facem legi Ón Rom‚nia.
Eu, ca senator, sper s„ am ∫ansa ca p‚n„ la sf‚r∫itul mandatului meu s„ facem, Ón sf‚r∫it, o lege simpl„, clar„ ∫i u∫or de aplicat pentru oricare din institu˛iile care sunt cuprinse Ón ansamblul de reglement„ri al acestei legi.
Uit‚ndu-m„ pe ea ∫i acum, ∫i Ón momentul Ón care am primit-o spre analiz„, Ón momentul Ón care ea a plecat spre comisiile de specialitate care au fost sesizate Ón fond, v„ spun sincer c„ senza˛ia pe care am avut-o ∫i pe care o am ∫i Ón aceast„ clip„ este aceea c„ mai degrab„ este un curs despre serviciile sociale, o dizerta˛ie despre serviciile sociale, ∫i nu un r„spuns la o nevoie at‚t de acut„ a foarte multor categori de cet„˛eni rom‚ni, Ón acest moment.
Sunt foarte bucuroas„, Ón schimb, ∫i voi spune ∫i ce lucruri bune sunt Ón aceast„ lege, c„, Ón sf‚r∫it, avem Ón concep˛ia legii, ∫i sper s„ avem ∫i Ón practica curent„, ∫i m„ refer la autorit„˛ile administra˛iei publice locale responsabile pentru a face a∫a ceva, acele servicii sociomedicale de care mii, poate sute de mii de familii, de oameni Ón v‚rst„ sau de oameni singuri, afla˛i Ón acest moment f„r„ nici un ajutor Ón casele lor, au nevoie de foarte mult„ vreme, ∫i v„ spun asta, domnule pre∫edinte, pentru c„ cunosc asemenea cazuri ∫i am Óncercat s„ rezolv c‚t de c‚t ni∫te situa˛ii care sunt mai mult dec‚t Óngrozitoare ∫i de care spun de fiecare dat„ c‚nd le Ónt‚lnesc, s„ ne fereasc„ Dumnezeu pe vreunul din noi s„ ajungem la b„tr‚ne˛e a∫a cum sunt, cum v„ spuneam, din p„cate, sute de mii de familii de rom‚ni Ón acest moment.
Ce nu este Óns„ Ón regul„? Sunt lucrurile care ˛in de amestecul acesta continuu pe care Ól facem Óntre responsabilit„˛ile administa˛iei centrale ∫i cele ale administra˛iei locale, pentru nici un lucru pe care l-am reglementat p‚n„ acum Ón materia serviciilor, fie c„ am vorbit se serviciile publice comunitare, cele care ˛in de aliment„rile cu ap„, de furnizarea energiei termice, de m„turatul str„zilor, de str‚nsul gunoiului, fie c„ vorbim de aceste servicii cu un con˛inut foarte sensibil ∫i at‚t de necesare, serviciile sociale, constat„m c„ de fiecare dat„ cea care ∫tie cel mai bine cum trebuie f„cute ele este administra˛ia central„. Ea le acrediteaz„, ea le monitorizeaz„, ea ne spune mur„ Ón gur„ ce avem de f„cut la nivel local ∫i cred c„ vom avea ∫i Ón aceast„ materie, ca ∫i, din p„cate, Ón ceea ce ˛ine, cum v„ spuneam, de serviciile publice, Ón general, un sistem mult prea complicat.
## Mul˛umesc.
Punctul de vedere al altor grupuri parlamentare? Dac„ nu doresc s„ mai intervin„ al˛i colegi, ofer cuv‚ntul domnului senator Iuliu P„curariu.
## Domnule pre∫edinte,
## Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Œn art. 9 din Carta european„ a democra˛iei locale ∫i regionale se prevede Ón mod expres c„ orice transfer de sarcin„ c„tre administra˛ia local„ trebuie s„ fie Ónso˛it de resurse. Nimeni nu pune sub semnul Óntreb„rii necesitatea unei asemenea legi. Problema pe care o pun eu ∫i Óntrebarea pe care o pun reprezentantului Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei este dac„ Ministerul Muncii are c‚t de c‚t o idee care este cuantumul de efort al administra˛iei locale, care, prin legile care sunt promovate ast„zi Ón Rom‚nia, presupune eforturi financiare. Pentru c„, din informa˛iile pe care le am, foarte multe din legisla˛ia privitoare la asisten˛a social„, Ón care sarcinile de finan˛are revin unit„˛ilor administrative, nu pot fi aplicate din cauz„ c„ acestea nu dispun de resurse. Iar a face Ónc„ o lege, a c„rei punere Ón practic„ va fi ∫chioap„ pentru c„ nu avem resurse, este o chestiune pe care n-o dorim.
Deci asta este Óntrebarea. Se ∫tie ast„zi la nivelul Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei care sunt resursele de care are nevoie administra˛ia local„ pentru a aplica legile privitoare la asisten˛a social„? ™i, c‚t de c‚t, care este cuantumul acestei obliga˛ii?
## V„ mul˛umesc.
Rog reprezentantul Executivului, dar ∫i pe cei doi colegi pre∫edin˛i de comisii s„ se pronun˛e Ón leg„tur„ cu cele dou„ chestiuni, prima ridicat„ de domnul senator Paul P„curaru, respectiv acele amendamente primite la comisie dup„ Óntocmirea raportului, ∫i cea de a doua problem„ ridicat„ de domnul senator Iuliu P„curariu. V„ rog.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003
A∫ vrea s„ r„spund pe r‚nd problemelor ridicate.
Ordonan˛a este Ón concordan˛„ cu toate principiile documentelor programatice de aderare. Mai mult dec‚t at‚t, este prima lege care stabile∫te prin articole distincte responsabilit„˛ile administra˛iei centrale ∫i ale administra˛iei locale. Exist„ o perfect„ concordan˛„ a solu˛iilor juridice din Legea nr. 705/2001 privind asisten˛a social„ cu cele din aceast„ ordonan˛„. Este un act normativ care stabile∫te cu maxim„ precizie solidaritatea social„, la nivel jude˛ean, ∫i cea de proximitate, la nivel local. Se stabilesc cu maxim„ acurate˛e fluxurile financiare.
Œn ceea ce prive∫te solicitarea de a interveni sau de a am‚na votarea acestui act normativ, a∫ vrea doar s„ amintesc c„ nu Ónt‚mpl„tor reglementarea Ón domeniul serviciilor sociale a fost solicitat„ prin ordonan˛„, tocmai pentru c„ avem o r„m‚nere Ón urm„ Ón acest domeniu.
Am primit ∫i noi observa˛iile organiza˛iilor nonguvernamentale, absolut judicioase, suntem absolut de acord cu ele. Nici una, Óns„, din cele pe care le-am primit noi, noi nu ∫tim ce s-a primit la comisie, nu schimb„ solu˛iile juridice din ordonan˛„. Cu alte cuvinte, pot fi luate Ón seam„, punct cu punct, solu˛ie cu solu˛ie, Ón normele de aplicare ale acestui act normativ.
Prin urmare, v-a∫ ruga foarte mult s„ fi˛i de acord s„ vota˛i ast„zi aceast„ lege de aprobare a ordonan˛ei, pentru c„, oricum, suntem Ón urm„ cu legisla˛ia secundar„ derivat„ din Legea nr. 705/2001 a asisten˛ei sociale. Noi vrem s„ punem la punct o Óntreag„ reform„ Ón domeniul asisten˛ei, acea Cenu∫„reas„ a politicilor sociale din Rom‚nia.
™i v-am solicita sprijinul ca asisten˛a social„ din Rom‚nia, Ón sf‚r∫it, s„ primeasc„ m„car baza de reglementare pe care administra˛ia local„ ∫i organiza˛iile nonguvernamentale, Ón fine, s„ poat„ dezvolta serviciile sociale at‚t de necesare popula˛iei din Rom‚nia.
Œn ceea ce prive∫te fluxurile financiare, a∫ vrea s„ specific c„, Ón acest moment, la pozi˛ia 40.06 din bugetul pe anul 2004 exist„ un fond de 4,1 miliarde lei pentru serviciile sociale, care se refer„ numai la partea de contribu˛ie local„ pentru programele pe care le deruleaz„ Ón acest moment ministerul nostru cu Banca Mondial„. La pozi˛ia 40.41 exist„ 40 de miliarde lei, subven˛ii pentru asocia˛ii ∫i funda˛ii care dezvolt„ servicii sociale. La pozi˛ia 40.80, 66,8 miliarde lei, finan˛area institu˛iilor de asisten˛„ social„.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, punctul de vedere al comisiilor.
Dup„ terminarea raportului, Óntr-adev„r, la Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, dar numai la Comisia pentru munc„, au fost primite ni∫te amendamente din partea unor ONG-uri. Nu am putut s„ le sus˛inem Ón cadrul comisiei deoarece au ajuns la comisie dup„ terminarea raportului, deci nu Óntr-un timp util. Le-am studiat separat ∫i am constatat c„ unele din ele sunt prinse Ón lege. BineÓn˛eles c„ majoritatea ar putea face obiectul unor amendamente viitoare ale legii.
Œn ceea ce prive∫te finan˛area, a fost la cele dou„ comisii invitat„ doamna ministru ∫i ne-a asigurat c„ pentru anul viitor sunt prinse Ón buget 60 de miliarde lei pentru finan˛area acestor servicii.
V„ rog, domnul pre∫edinte Ilie Ila∫cu.
## **Domnul Ilie Ila∫cu:**
Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport nu a primit nici un amendament. Œn principiu, c‚nd s-a discuat Ón ambele comisii, s-a votat acest proiect pe care Ól ave˛i Ón fa˛„ Ón unanimitate. Este un proiect foarte bun, necesar pentru popula˛ie ∫i nimeni nu spune c„ nu se poate perfecta Ón viitor, dar trebuie totu∫i s„-i d„m drumul de la 1 ianuarie 2004, ca s„ lucreze. Pe urm„ se vor face modific„rile de rigoare, dac„ vor ap„rea.
Deci v„ rog s„ vota˛i acest proiect de lege. Sunt mandatat de c„tre comisie pentru a v„ ruga acest lucru.
## **Domnul Iuliu P„curariu**
**:**
Procedur„, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Problemele de procedur„, dup„ cum dumneavoastr„ cunoa∫te˛i foarte bine, nu se ridic„ Ón timpul dezbaterilor. Dup„ ce o s„ epuiz„m aceast„ chestiune...
## **Domnul Iuliu P„curariu**
**:**
Poate s„ mai apar„ o asemenea situa˛ie...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu poate s„ apar„.
## **Domnul Iuliu P„curariu**
**:**
Doamna ministru mi-a recomandat s„ citesc legea ∫i eu am pus o Óntrebare...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu v-a recomandat acest lucru, ci, dimpotriv„, a prezentat explica˛ii. Mie mi se par de bun-sim˛. Deci s„ nu facem controverse pe ceea ce nu trebuie. Noi avem o alt„ chestiune de dezb„tut ast„zi, sus˛inut„ de colegul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 P„curaru ∫i de colega dumneavoastr„. Doamna, reprezentanta ministerului, a expus punctul de vedere al Executivului, cu amendamente, mai bune sau mai pu˛in bune, apreciate de c„tre dumneavoastr„. Asta este o alt„ chestiune
A∫adar, din punctul dumneavoastr„ de vedere, argumentele sunt de o anumit„ finalitate.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Conform Regulamentului Senatului, noi avem de rezolvat o singur„ chestiune, invocat„ de domnul senator Paul P„curaru, Ón sensul ca proiectul de lege s„ fie retransmis de plen pentru a fi analizate acele propuneri, b„nuiesc, Ónsu∫ite de unul dintre colegi, pentru c„ altfel nu am putea s„ discut„m despre existen˛a unor amendamente dac„ nu ar fi Ónsu∫ite.
Indiferent de grupul parlamentar din care facem parte, solu˛ia regulament nu ˛ine cont de culoarea politic„. Decizia este decizie.
## **Domnul Radu Alexandru Feldman**
**:**
Ar fi corect s„ se noteze Ón stenogram„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu este corect?!
## **Domnul Radu Alexandru Feldman**
**:**
Ba da, dar s„ se treac„ Ón stenogram„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
B„nuiesc c„ totul se scrie Ón stenogram„.
Deci, stimate colege ∫i stima˛i colegi, domnul senator Paul P„curaru, Ón interven˛ia Domniei sale, a solicitat ca proiectul de lege pe care l-am luat Ón dezbatere s„ fie returnat la comisie, pentru a fi analizate o serie de propuneri venite din partea unor ONG-uri, pe care Domnia sa ∫i le-a Ónsu∫it.
Reprezentantul Executivului, cu argumentele pe care le-a prezentat, a solicitat respingerea acestui punct de vedere ∫i dezbaterea pe fond a legii.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu solicitarea formulat„ de domnul senator Paul P„curaru, de returnare la comisie, solicitare sus˛inut„ ∫i de doamna senator Maria Petre.
V„ rog s„ vota˛i.
Solicitare respins„, Óntruc‚t a Óntrunit 50 de voturi pentru, 59 de voturi contra ∫i o ab˛inere.
## **Doamna Simona Marinescu**
**:**
Œmi da˛i voie s„ spun ∫i eu ceva, domnule pre∫edinte?
Da, v„ rog.
Evident c„ nu mai are nici o relevan˛„ pentru colegi ceea ce voi spune, Óns„ trebuia precizat faptul c„ cei mai activi actori Ón servicii sociale sunt organiza˛iile neguvernamentale. Prin urmare, era important s„ avem Ón vedere acest lucru.
Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Am Óntrebat de trei ori dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ Ón numele celorlalte grupuri parlamentare, care nu au luat duv‚ntul.
Deci, stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ rog, la nivelul celor dou„ comisii sesizate Ón fond nu au fost Ónregistrate amendamente Ón termen util, a∫adar ele nu se reg„sesc Ón raport.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ rog s„ vota˛i. De certat, dup„ aceea.
Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinar„, Senatul aprob„ at‚t raportul celor dou„ comisii, c‚t ∫i proiectul de lege cu 80 de voturi pentru, 30 de voturi contra ∫i 4 ab˛ineri.
Œn interven˛ii, nu v„ sup„ra˛i, to˛i colegii au sus˛inut proiectul de lege, dar au precizat c„ trebuie aduse o serie de amendamente.
Deci v„ propun s„ lu„m Ón dezbatere Ón primul r‚nd legile care au caracter ordinar, pentru c„ suntem Óntr-o zi de joi. S„rim, a∫adar, la proiectul de lege Ónscris la punctul 10, a∫a cum, de altfel, am discutat, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformit„˛ii produselor, adoptat de Camera Deputa˛ilor.
Invit reprezentantul Executivului.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia economic„.
Rog reprezentantul Executivului s„ prezinte punctul de vedere.
## **Domnul Teodor Bobi∫** _— secretar de stat la Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn perioada 7—8 noiembrie 2002 s-a desf„∫urat la Bucure∫ti misiunea de evaluare a Comisiei Europene pentru deschiderea negocierilor pentru semnarea Protocolului la Acordul european privind evaluarea conformit„˛ii ∫i acceptarea produselor industriale PECA. Prin semnarea acestui document, Comisia European„ recunoa∫te c„ legisla˛ia comunitar„ este preluat„ ∫i aplicat„ Ón Rom‚nia, conform exigen˛elor comunitare, iar pe de alt„ parte c„ Rom‚nia beneficiaz„, pentru fiecare din sectoarele incluse Ón anexele sectoriale, de avantajele extinderii pie˛ei pe teritoriul s„u, conform angajamentelor de aderare la Uniunea European„.
V„ rog s„ fi˛i de acord cu raportul comisiei de mediere, favorabil, f„r„ amendamente la forma aprobat„ de Camera Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Œl invit pe domnul senator Traian Novolan, secretarul comisiei, s„ prezinte raportul acesteia.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003
Œn urma discu˛iilor purtate cu ini˛iatorul Ón ∫edin˛a de comisie, precum ∫i Ón urma analizei textului ordonan˛ei, a expunerii de motive, a avizului Consiliului Legislativ ∫i a avizului Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, a rezultat c„ modific„rile ∫i complet„rile propuse Ón proiectul supus dezbaterii preiau, dezvolt„ ∫i adapteaz„ dispozi˛ii de baz„ din Protocolul european pentru evaluarea conformit„˛ii produselor, protocol ce va fi semnat ∫i de ˛ara noastr„ Ón contextul actualului capitol de negociere ∫i prin care se vizeaz„ stabilirea anumitor condi˛ii ∫i proceduri pentru buna func˛ionare a pie˛ei, din perspectiva ader„rii.
Ca urmare, stima˛i colegi, Comisia economic„ propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege Ón forma primit„ de la Camera Deputa˛ilor.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
Declar deschise dezbaterile generale.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón dezbaterea proiectului de lege. Nu sunt interven˛ii din partea grupurilor parlamentare.
Am Ón˛eles c„ nu au fost formulate amendamente.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Punctul 11 a fost dezb„tut ∫i adoptat de plen.
Punctul 12, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 112/2003 pentru reglementarea unor m„suri financiare.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Invit reprezentanta Executivului la pupitru. Invit pe domnul pre∫edinte ™tefan Viorel, din partea comisiei. V„ rog s„ pofti˛i la prezidiu, Óntruc‚t lu„m Ón dezbatere Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 112/2003.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna secretar de stat.
Publice propune ∫i sus˛ine adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Ofer cuv‚ntul domnului pre∫edinte ™tefan Viorel pentru a prezenta raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte,
Comisia noastr„ a Óntocmit raport favorabil, f„r„ amendamente ∫i, cu precizarea c„ am primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, din partea Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ ∫i a Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, supunem plenului spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de lege Ón forma prezentat„.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Domnul pre∫edinte Mircea Ionescu-Quintus. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Obiectul acestei legi a fost tangen˛ial discutat Óntr-o alt„ ∫edin˛„ a noastr„ de colegul nostru, domnul senator Adrian P„unescu, c‚nd am Ón˛eles de ce s-a desfiin˛at Fondul aflat la dispozi˛ia Guvernului pentru rela˛iile cu Republica Moldova. Pentru c„ aceast„ republic„, la r‚ndul ei, a anulat aceast„ Ón˛elegere, e regretabil c„ s-a Ónt‚mplat a∫a ceva, dar e firesc Ón aceste condi˛ii, ∫i dorin˛a noastr„, a tuturor, cred c„ este ca Secretariatul General al Guvernului, c„ruia i se vars„ aceste sume disponibile, s„ aib„ o grij„ deosebit„ ca, totu∫i, Ón cadrul aloc„rii acestor sume, distribuirii acestor sume, s„ nu fie neglijat„ Republica Moldova.
V„ mul˛umesc.
## **Doamna Maria Manolescu** _— secretar de stat_
_Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
## V„ mul˛umesc.
Actul normativ are ca obiect desfiin˛area Fondului la dispozi˛ia Guvernului pentru rela˛iile cu Republica Moldova ∫i abrogarea Ón mod corespunz„tor a Legii nr. 36/1993 privind finan˛area unor ac˛iuni de integrare economic„ ∫i cultural„ Óntre Rom‚nia ∫i Republica Moldova, cu modific„rile ulterioare. Ministerul Finan˛elor Publice este autorizat s„ introduc„ modific„rile corespunz„toare Ón bugetul Secretariatului General al Guvernului ∫i Ón structura bugetului de stat pe anul 2003, pe baza protocoalelor Óncheiate Ón acest sens.
Comisia de specialitate a Senatului a Óntocmit raport de adoptare Ón forma prezentat„, iar Ministerul Finan˛elor
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii.
Dac„ nu sunt alte interven˛ii, precizez caracterul legii, de lege ordinar„. Precizez, de asemenea, c„ nu au fost formulate amendamente ∫i
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
La punctul 13 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 95/2003 privind preluarea de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare a unor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 crean˛e bugetare Ón vederea Óncas„rii ∫i vir„rii lor la Fondul na˛ional unic de asigur„ri sociale pentru s„n„tate.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Ave˛i cuv‚ntul.
V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Executivului.
Deci este vorba de...?
Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 95/2003, preluarea de c„tre A.V.A.B. a unor crean˛e bugetare Ón vederea Óncas„rii ∫i livr„rii la Fondul na˛ional unic de asigur„ri pentru s„n„tate.
## **Domnul George Pavelescu** — _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Œn vederea cre∫terii eficien˛ei activit„˛ii de supraveghere ∫i control asupra tuturor domeniilor care pot genera, prin modul de func˛ionare, prejudicii Ónsemnate vie˛ii sociale ∫i economice, av‚nd Ón vedere utilitatea ∫i eficien˛a activit„˛ii Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Bancare, Ministerul S„n„t„˛ii a ini˛iat proiectul de ordonan˛„ prin care aceast„ autoritate s„ fie abilitat„ pentru a executa debitorii care au obliga˛ii fa˛„ de Fondul na˛ional de asigur„ri de s„n„tate. Œn momentul de fa˛„ au fost identifica˛i 235.000 de agen˛i economici, care au datorii la acest fond de aproximativ 27.000 de miliarde, din care 2.300 de mari contribuabili au datorii mai mari de un miliard de lei. Œn aceast„ situa˛ie exist„ un dezechilibru financiar cu blocaje financiare ∫i cu greut„˛i Ón derularea contractelor Óncheiate, Ón special de spitale, cu furnizorii de servicii medicale, pentru a-∫i achita contractele la utilit„˛i, medicamente ∫i materiale sanitare.
Solicit„m Senatului adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea acestei ordonan˛e, prin care A.V.A.B.-ul s„ fie Óndrituit s„ execute silit agen˛ii economici datornici.
V„ rog s„ preciza˛i dac„ sunte˛i de acord cu amendamentele Ónscrise Ón anexa nr. 1 la raport.
Suntem de acord cu amendamentele Ónscrise Ón raportul comisiei.
Da, mul˛umesc.
Ofer cuv‚ntul domnului pre∫edinte.
V„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
## Domnule pre∫edinte,
Comisia noastr„ a Óntocmit raport favorabil, propun‚ndu-v„, totodat„, amendarea proiectului conform amendamentelor Ónscrise Ón anexa nr. 1 la raport. Facem precizarea c„ din partea Comisiei pentru s„n„tate, ecologie,
tineret ∫i sport, Ón con˛inutul avizului pe care l-am primit, s-au propus o serie de amendamente care, fiind analizate Ón cadrul comisiei noastre, am decis respingerea lor ∫i se reg„sesc Ón anexa nr. 2 la raport, inclusiv motiva˛ia respingerii.
Ca urmare, supunem plenului spre dezbatere ∫i adoptare raportul nostru, cu amendamentele con˛inute Ón anexa nr. 1.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Declar deschise dezbaterile generale. Dac„ dori˛i s„ interveni˛i?
Da, domnul senator Corin Penciuc, ave˛i cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Consider bine venit„ ini˛iativa Ministerului S„n„t„˛ii, Ón sensul ca A.V.A.B.-ul s„ preia crean˛ele debitorilor. Exist„ o serie de elemente care au fost puse Ón discu˛ie ∫i la nivelul Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport. M„ refer la faptul c„ rambursarea sumelor de c„tre A.V.A.B. apare Ón norm„, obliga˛ia A.V.A.B.-ului de a transfera Ón contul C.N.A.S.-ului sumele recuperate la interval de o lun„.
A∫ vrea s„-l Óntreb pe domnul ministru care a fost ra˛iunea, pentru c„ a fost o cerere ca aceste sume intrate Ón contul A.V.A.B.-ului s„ fie rambursate la 7 zile sau la 14 zile, ˛in‚nd cont de valoarea mare a sumelor care pot fi recuperate de c„tre A.V.A.B.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Dac„ mai sunt alte interven˛ii? Domnul senator Paul P„curaru.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Sigur c„ temeiul ordonan˛ei este Óncercarea de a aduce sume suplimentare Ón bugetul Casei Na˛ionale de Asigur„ri pentru S„n„tate, av‚nd Ón vedere criza din s„n„tate, deficitul major ∫i num„rul foarte mare de agen˛i economici, de operatori economici, evoca domnul ministru, 235.000. Cifra este uria∫„. Dac„ nu m„ Ón∫el, Rom‚nia are vreo patru sute ∫i ceva de mii ∫i probabil c„ jum„tate din agen˛ii economici sunt datori la bugetul C.N.A.S. Este impresionant ∫i sigur c„ A.V.A.B.-ul am Ón˛eles c„ a fost ales pentru c„ este o institu˛ie specializat„ Ón recuperarea crean˛elor bugetare. Are deja experien˛„.
A∫ vrea s„ v„ Óntreb, totu∫i, de ce nu a˛i avut Ón vedere Ón primul r‚nd aplicarea legisla˛iei care v„ permite executarea indiferent de agen˛ii economici. Deci dumneavoastr„ avea˛i la Óndem‚n„ mijloacele, instrumentele necesare pentru a nu apela la A.V.A.B., ci ca minister, ca autoritate care aplica˛i Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2002 avea˛i la Óndem‚n„ instrumentele
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 s„ trece˛i la execu˛ie silit„, a∫a cum orice institu˛ie care are datornici poate proceda la executarea silit„ a datoriei.
A doua Óntrebare ar fi... Sigur c„ suma spus„ de dumneavoastr„, 24-25.000 de miliarde, este impresionant„, ar rezolva extrem de multe lucruri din bugetul C.N.A.S. ∫i chiar din consolidarea bugetului, dar ce face˛i dumneavoastr„ c„ marii datorinici, Ói ∫tim cu to˛ii, sunt marii mastodon˛i ai economiei socialiste care au fost Ón incapacitate de plat„ ani la r‚nd? Sunt datorii care sunt Ón egal„ m„sur„ datorii propriu-zise, ca ∫i penalit„˛i, major„ri ∫i a∫a mai departe. Deci aici este un ghem foarte tulbure de probleme pe care cred c„ nici A.V.A.B.-ul n-are Ón momentul de fa˛„ cum s„-l deslu∫easc„.
A∫ vrea s„ Óntreb A.V.A.B.-ul, dac„ ar fi Ón sal„, cum va lua el banii de la îSiderurgica“ Hunedoara, cum va lua banii de la îSidex“, cum va lua el banii de la al˛i agen˛i economici, c„rora statul le-a f„cut mari facilit„˛i la privatizare tocmai ca s„ Ónchid„ aceste subiecte ∫i, din ∫tiin˛a mea, cel pu˛in Ón direc˛ia privatiz„rii, toate aceste lucruri s-au transferat spre datoria public„, finalmente, atunci c‚nd operatorul sau societatea comercial„ a fost privatizat„.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Radu F. Alexandru. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule secretar de stat,
Ceea ce simt c„ trebuie spus vine, Óntr-un fel, Ón continuarea interven˛iei colegului meu, domnul senator Paul P„curaru.
A∫a cum bine ∫ti˛i, zilele astea, s„pt„m‚nile care au trecut, comisiile parlamentare au discutat propunerea de buget pe ministere, pe domenii. Unul dintre cele mai Óncercate domenii, institu˛iile care se confrunt„ cu cele mai mari probleme sunt cele din domeniul culturii. La fiecare amendament care se depune, a∫a cum bine ∫ti˛i, trebuie indicat„ ∫i o surs„ de finan˛are, pentru c„, normal, amendamentele cereau, propuneau sume tot mai mari dec‚t cele alocate de buget. Dou„ au fost Ón
general, ca un laitmotiv, sursele invocate. Sursele propuse: rezerva la dispozi˛ia Guvernului ∫i A.V.A.B.-ul, prin sumele pe care le recupereaz„. Fire∫te, nici rezerva la dispozi˛ia Guvernului, nici A.V.A.B.-ul, prin ce recupereaz„, nu poate acoperi, s„ spunem, necesit„˛ile culturii. Cu siguran˛„ c„ ∫i la alte comisii s-a Ónt‚mplat acela∫i lucru.
Œntrebarea concret„ pe care vreau s„ v-o pun ∫i care, repet, vine Ón continuarea celor spuse de domnul senator P„curaru: c‚t crede˛i c„ se poate men˛ine o situa˛ie Ón afara legii? Pentru c„ toate aceste Óntreprinderi care nu-∫i achit„ d„rile c„tre stat nu sunt dec‚t Óntreprinderi care iau banii de la angaja˛i, de la cet„˛eni, care au o destina˛ie foarte precis„. Aceast„ destina˛ie este C.N.A.S. F„r„ s„ dori˛i, Ón fapt v„ face˛i complici cu o ilegalitate, cu o Ónc„lcare a legii, a normelor impuse obligatoriu pentru orice Óntreprindere. Ace∫ti bani de la A.V.A.B. este foarte greu s„ spunem s„ nu-i ducem Ón re˛eaua de s„n„tate, c‚nd ∫tim foarte bine care este situa˛ia.
La fel ca dumneavoastr„ citim ziarele ∫i afl„m Óngrozi˛i de oameni Ón v‚rst„ care cad mor˛i st‚nd la coad„ Óntr-o farmacie sau alta, a∫tept‚nd s„ vin„ medicamentele compensate la care au dreptul. Deci a vota Ómpotriva unei asemenea m„suri este un lucru pe care nu-l putem face. Ne asum„m, realmente, un mare p„cat. Dar dincolo de aceast„ abordare este abordarea legii.
™i atunci v„ Óntreb, ca reprezentant al ministerului ∫i, Óntr-un fel, al Executivului, c‚t timp poate dura aceast„ complicitate la Ónc„lcarea legii.
V„ mul˛umesc.
Dac„ nu mai sunt interven˛ii, v„ rog s„ oferi˛i r„spuns colegilor senatori.
V„ rog, domnule pre∫edinte ™tefan Viorel.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Cred c„ se impune, Ónainte de toate, o precizare. Preluarea de c„tre A.V.A.B. a crean˛elor Casei Na˛ionale de Asigur„ri pentru S„n„tate nu devine regula jocului. Este o m„sur„ excep˛ional„ care se ia Ón leg„tur„ cu soldul crean˛elor nerecuperate, a crean˛elor restante Ónregistrate la data de 28 iunie 2003 sau 30 iunie. Oricum, la sf‚r∫itul lunii iunie s-a luat soldul crean˛elor restante ∫i aceast„ sum„, care se ridic„ la circa 28.000 de miliarde, se transfer„ c„tre A.V.A.B., cu misiunea A.V.A.B.-ului de a o recupera Ón temeiul prevederilor legale specifice A.V.A.B.-ului, ceea ce permite o mai mare operativitate, flexibilitate ∫i toat„ lumea conteaz„ pe o mai bun„ eficacitate a acestei opera˛iuni.
Sigur, datoriile marilor datornici r„m‚n o problem„, dar aceast„ reglementare nu ∫i-a propus doar s„ rezolve aceast„ problem„. Aceast„ reglementare ∫i-a propus doar ca din cele 28.000 de miliarde s„ se recupereze maximul posibil ∫i suma s„ plece c„tre Fondul na˛ional unic al Casei Na˛ionale de Asigur„ri pentru S„n„tate Ón timpul cel mai scurt.
S-a ridicat problema de ce lunar, ∫i nu Ón 5 zile. Este lunar pentru c„ exist„ o metodologie pus„ de acord Óntre
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 Ministerul Finan˛elor Publice ∫i A.V.A.B., conform c„reia la fiecare 25 ale lunii sau p‚n„ la 25 ale lunii banii recupera˛i se transfer„ la Ministerul Finan˛elor Publice. Asta nu Ónseamn„ c„ pe 25. Se poate Ónt‚mpla ∫i mai repede, Ón func˛ie de data Óncas„rii ∫i parcurgerea etapelor metodologice. A pune Ón lege un termen fix de 5 zile, risc„m s„ cre„m un blocaj Ón derularea acestui transfer. De ce nu a executat p‚n„ acum Casa na˛ional„ aceste crean˛e sigur c„ este o Óntrebare la care se pot da foarte multe r„spunsuri.
™tim cu to˛ii c„ aceasta este situa˛ia ∫i noi v„ rug„m s„ fi˛i de acord c„, raport‚ndu-ne la situa˛ia dat„, aceasta este solu˛ia cea mai bun„ pentru a o rezolva. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
## V„ mul˛umesc.
Rog pe cei doi reprezentan˛i ai Executivului s„ ofere r„spunsuri.
## **Domnul Mircea Ursache** _— vicepre∫edinte la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare_ **:**
## Stima˛i domni senatori,
Suntem Óntr-o situa˛ie, poate, aparte. Ieri am Óncheiat la A.V.A.B. preluarea dosarelor de la casele jude˛ene de s„n„tate. Œn aceast„ diminea˛„ am trimis deja titlurile executorii c„tre debitorii cu valori de peste 1 miliard de lei din 3 jude˛e, astfel Ónc‚t graficul pe care ni l-am propus s„ devin„ certitudine, iar Ón luna decembrie s„ avem primele execut„ri silite.
De ce execut„ A.V.A.B.-ul? Las la o parte rezultatele de p‚n„ acum, dar are o lege special„ foarte dur„, foarte exigent„, aplicat„ Óntocmai de personalul specializat al A.V.A.B., care permite ca Ón a ∫asea zi, deci dup„ 5 zile de la soma˛ie, s„ treac„ la poprirea conturilor, la sechestrul asupra tuturor bunurilor urm„ribile ale debitorilor ∫i executarea acestora.
Vi s-a prezentat Ón expunerea de motive ∫i ave˛i situa˛ia real„ grav„ la care s-a ajuns, ca aproape 28.000 de miliarde s„ nu fie Ónapoi la C.N.A.S. pentru a fi folosi˛i. Dintre ace∫tia, dup„ cum vede˛i, noi ne-am ocupat Ón aceast„ prim„ etap„ doar de cei care aduc un deficit sistemului de s„n„tate de 24.000 de miliarde, ace∫tia fiind doar 2.345 de debitori din vreo dou„ sute ∫i ceva de mii. Deci aceasta este prioritatea noastr„ absolut„, ca pe ace∫ti debitori mari, cu valori de peste un miliard, s„-i determin„m s„-∫i achite c‚t mai repede banii la s„n„tate.
Repet, avem mecanismele, mijloacele ∫i deja — cum s„ v„ spun? — a fost creat„ obi∫nuin˛a de a executa Ón mod rapid to˛i debitorii, indiferent c„ provin din Ordonan˛a nr. 29/2003 de la creditele externe garantate de stat, din crean˛ele bancare de la Banca Agricol„, BANCOREX sau, acum, de la Fondul de s„n„tate.
V„ rog s„ face˛i precizarea, ∫i din partea A.V.A.B.-ului, dac„ sunte˛i acord cu amendamentele existente Ón anexa nr. 1, amendamente acceptate de comisie.
Categoric, suntem Ón favoarea tuturor acestor amendamente propuse. Sunt Ón concordan˛„ cu Legea nr. 409/2001, iar cele legate de notific„ri ∫i soma˛ii sunt Ón favoarea urgent„rii procedurii de recuperare.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
Œi consult pe colegii din Comisia pentru s„n„tate, cei care au formulat cele 3 amendamente respinse, dac„ le mai sus˛in Ón plen. Nu le mai sus˛in.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
La punctul 14 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 111/2003 privind utilizarea veniturilor din privatizare ∫i din valorificarea activelor bancare neperformante.
Comisia sesizat„ Ón fond, de asemenea, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna secretar de stat, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prin acest act normativ se propune ca, Ón func˛ie de politica Guvernului pe termen mediu ∫i lung, Guvernul, prin hot„r‚re de Guvern, s„ poat„ stabili destina˛ia sumelor provenite din Óncas„rile ministerelor de resort ∫i de c„tre Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului din v‚nzarea ac˛iunilor de˛inute la unele societ„˛i comerciale ∫i din dividende. Totodat„, se propune p„strarea destina˛iei sumelor provenite din valorificarea activelor bancare neperformante pentru reducerea datoriei publice interne, aceast„ destina˛ie fiind Óntemeiat„ pe faptul c„ veniturile provin tocmai din valorificarea activelor neperformante preluate la datoria public„ Ón procesul de restructurare a unor b„nci.
Statele candidate la Uniunea European„ aloc„ resursele financiare ob˛inute urmare procesului de privatizare, Ón func˛ie de conjunctura economic„, Ón principal pe urm„toarele patru destina˛ii: finan˛area deficitului bugetar pe primul loc, al doilea loc, acoperirea nevoilor de finan˛are cu scopul derul„rii procesului de privatizare, respectiv fonduri alocate agen˛iilor responsabile cu privatizarea, cheltuieli necesare preg„tirii pentru privatizare a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 companiilor sau acoperirea costurilor ap„rute Ón procesul de privatizare. Cea de a treia destina˛ie important„ o constituie reducerea datoriilor interne ∫i externe ale statelor respective, ∫i pe locul 4, sus˛inerea sistemului de asisten˛„ social„, Ón special a fondurilor de pensii.
Comisiile de specialitate ale Senatului au Óntocmit raport de adoptare f„r„ amendamente, iar Ministerul Finan˛elor Publice propune adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte ™tefan Viorel s„ prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Domnule pre∫edinte,
Cu precizarea c„ am primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, v„ inform„m c„ noi am adoptat raport favorabil f„r„ amendamente ∫i, ca urmare, supunem spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de lege Ón forma transmis„ de Guvern.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Declar deschise dezbaterile generale. Ofer cuv‚ntul domnului senator Paul P„curaru. Se preg„te∫te domnul senator Iuliu P„curariu.
## Domnule pre∫edinte,
Actul normativ pe care Ól avem Ón momentul de fa˛„, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 111/2003, ridic„ c‚teva semne de Óntrebare ∫i ar fi profitabil pentru noi dac„ Ón prezen˛a doamnei ministru vom reu∫i s„ le clarific„m.
Ani Ón ∫ir, toate veniturile care proveneau din privatizare, F.P.S.-ul sau A.P.A.P.S.-ul, dup„ ce se sc„deau cheltuielile destinate propriei func˛ion„ri, care aveau un plafon Ón procente, dac„ nu m„ Ón∫el, erau v„rsate pentru pentru reducerea datoriei publice. Acest lucru era foarte important, fiindc„ datoria public„ ajunsese la un nivel foarte ridicat, aproape 10 sau peste 10% din PIB Ón anumite momente, pe urm„ a sc„zut la 9%, acum este undeva pe la 5%, deci este Ón continuare ridicat„ ∫i are Ón continuare dob‚nzi importante la datorie, care greveaz„, efectiv, bugetul ∫i oportunit„˛ile pe care le are bugetul pentru diversele sectoare.
Acum dumneavoastr„ spune˛i a∫a Ón ordonan˛„: tot ce are de Óncasat A.V.A.B.-ul se duce Ón continuare la datoria public„ ∫i Ó∫i p„streaz„ destina˛ia. Œn schimb, tot ceea ce rezult„ din restul privatiz„rilor se duce la dispozi˛ia Guvernului.
Pe destina˛ii!
Pe destina˛ii, da. P„i, tocmai aici este povestea. Dumneavoastr„ ave˛i obliga˛ia, ca Minister al Finan˛elor, s„ ne preciza˛i care sunt destina˛iile, pentru c„ eu ba am auzit ve∫ti bune, ba ve∫ti proaste. Am citit uneori c„ una din destina˛ii ar fi fondul de pensii ∫i fondurile private de pensii. Iat„ c„ era o veste cumva bun„, deoarece avansa reforma Ón sistemul public de pensii. Pe de alt„ parte, cÓnd am discutat cu ministerul, am Ón˛eles c„ aceast„ inten˛ie nu se va materializa, fiindc„ nu exist„ un proiect ∫i o finan˛are propriu-zis„.
Opinia mea este c„ dumneavoastr„, ca minister, ∫i noi, ca Senat, nu putem l„sa — mai ales noi, ca Senat — la discre˛ia ∫i la arbitrarul Guvernului cum folose∫te aceste sume. Ele trebuie s„ fie pozi˛ionate Ón buget ∫i dumneavoastr„, ca autoare a bugetului, va trebui s„ ne spune˛i: îDa, noi prevedem c„ din privatizarea «Petrom», B.C.R. sau ce mai avem pe agenda privatiz„rii avem de Óncasat urm„toarele sume...“ ∫i poate ne spune˛i ∫i sumele. ™i pe urm„ ne spune˛i ∫i destina˛iile, ca s„ Ón˛elegem foarte bine ∫i s„ d„m votul Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, pentru c„ altfel noi, Senatul, ca ∫i Camera Deputa˛ilor, vot„m, dar l„s„m la dispozi˛ia Guvernului s„ fac„ ce dore∫te, cum dore∫te, c‚nd dore∫te cu aceste sume. Poate ne g‚ndim s„ facem serbarea lui ™tefan cel Mare ∫i ne trebuie mai mult dec‚t 5.000 de miliarde, ne trebuie tot venitul din privatizare, adic„ nu putem l„sa la arbitrarul des„v‚r∫it al Guvernului un nivel at‚t de important de sume.
V„ mul˛umesc.
A∫tept r„spunsul dumneavoastr„.
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Iuliu P„curariu.
## **Domnul Iuliu P„curariu:**
Ce Ónseamn„ sume provenite din privatizare? Œnseamn„, practic, s„ ne vindem bog„˛ia ˛„rii. Œntrebarea care se pune este c‚t a mai r„mas din ea ∫i ce facem cu ace∫ti bani.
Œn cele spuse de doamna ministru ∫i scrise Ón expunerea de motive, reducerea datoriilor interne ∫i externe, practic, reducerea datoriilor interne Ónseamn„, dac„ vre˛i, posibilitatea ca actualul Guvern al Rom‚niei s„ foloseasc„ ace∫ti bani la orice articol bugetar sau capitol bugetar unde nu realizeaz„ venituri: o iarn„ mai friguroas„, nu avem bani pentru centralele termice, major„m suma, nerealizarea veniturilor la fondul de pensii, m„rim transferul ∫i a∫a mai departe.
Este greu s„ uit„m — doamna ministru nu este un om politic — c„ anul 2004 este an electoral ∫i, p‚n„ la urm„, luarea acestor m„suri sau programul de asisten˛„ social„ Ónseamn„, Ón primul r‚nd, voturi cump„rate.
Mai sunt c‚teva îperle ale coroanei“, a c„ror valoare nu poate fi neglijat„: B.C.R.-ul, S.N.P. îPetrom“, societ„˛i de distribu˛ie de energie electric„, a gazului metan. Aproape c„ valoarea acestor active, a acestor unit„˛i economice dep„∫e∫te tot ce am privatizat p‚n„ Ón clipa de fa˛„, din punct de vedere al sumei respective.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 Mi se pare absolut aberant ca Guvernul s„ aib„ curajul s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului ∫i s„ spun„ c„ ace∫ti bani vor fi cheltui˛i prin hot„r‚ri de Guvern. Nu facem dec‚t s„ ne g‚ndim, p‚n„ la urm„, la o celebr„ vorb„, c„ îLa por˛ie Orientului orice este posibil“, ∫i c„ sensul peiorativ al sintagmei î˛ar„ din Balcani“ se confirm„ deplin Rom‚niei, mai pu˛in Bulgariei, Ón situa˛ia Ón care este posibil un asemenea act legislativ, Ón momentul Ón care argumentul c„ unele ˛„ri care sunt prinse Ón programul de aderare ar fi luat asemenea m„suri nu are nici o acoperire.
Deci, Ón aceste situa˛ii, stima˛i colegi, v„ cer s„ respingem acest proiect de lege. Este...
Mi-l ia domnul pre∫edinte, domnule, dac„ dori˛i. Aici, sigur, a∫ recomanda, ca o parantez„, Senatului s„ introduc„ o instala˛ie de reglaj automat al amplific„rii, care s„ poat„ s„ asigure un volum constant pentru urechile sensibile ale senatorilor.
Deci, stima˛i colegi, cer ca acest proiect de lege s„ fie respins sau am‚nat ∫i Guvernul Rom‚niei s„ vin„ cu o propunere clar„ ∫i precis„, care s„ men˛ioneze destina˛ia de folosin˛„ a acestor bani. Mai ales c„ ieri — ceea ce este amuzant! —, din discu˛iile la Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Ón ultima dezbatere privind bugetul de stat, a∫a cum a prezentat domnul pre∫edinte al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci din Senat Ordonan˛a Guvernului nr. 111/2003, reie∫ea c„ sunt destina˛ii foarte clare ∫i precise Ón aceast„ ordonan˛„, ceea ce nu este adev„rat.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc. Alte interven˛ii? Domnul senator Radu Alexandru.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimat„ doamn„ secretar de stat,
Cu siguran˛„ v„ aminti˛i c„ aceast„ discu˛ie, exact aceea∫i discu˛ie a mai avut loc anul trecut, c‚nd s-a discutat bugetul. Ceea ce s-a spus acum este o pilul„, este o comprimare, s„ spunem, extrem de simplist„, a tuturor discu˛iilor care s-au purtat pe parcursul unei zile Óntregi, Ón plenul Parlamentului, legat de cererea mai multor parlamentari de a se cunoa∫te destina˛ia exact„ a acestor bani.
A∫ vrea s„ v„ reamintesc un lucru. La data discut„rii acestui amendament, Ón sal„ era domnul ministru al finan˛elor, domnul Mihai T„n„sescu. Premierul Adrian N„stase nu era Ón ˛ar„. A fost consultat ∫i se spunea c„ se pare c„ ar fi dispus s„ accepte acest amendament al opozi˛iei, la discu˛iile pe bugetul de anul trecut, tocmai pentru c„ aceast„ cerere, nu revendicare, aceast„ cerere de a se cunoa∫te precis destina˛ia fiec„rui ban este Óntru totul legitim„.
Este inadmisibil — ∫i faptul c„ intr„m Óntr-un an electoral nu este chiar un am„nunt peste care se poate trece —, este inadmisibil, Óntr-o ˛ar„ care se confrunt„ cu problemele cu care se confrunt„, cu dificult„˛ile cu care ne confrunt„m, s„ nu ∫tim felul Ón care sunt cheltui˛i banii publici. ™i bani mul˛i, doamn„.
Œn urm„ cu c‚teva minute vorbeam de situa˛ia din s„n„tate, situa˛ia din Ónv„˛„m‚nt... Situa˛ia din domenii Óntregi este adus„ la cot„ de avarie.
Deci mi se pare absolut necesar, eventual, s„ fie retrimis la comisie proiectul de lege, p‚n„ c‚nd vom primi explicitarea clar„ a tuturor cheltuielilor care se angajeaz„.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii. Domnul senator Dumitru Pop.
## **Domnul Dumitru Petru Pop:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Ion C‚rciumaru**
**:**
Œntreab„ unde sunt banii!
Vede˛i ce-mi spun colegii, s„ v„ Óntreb unde-s banii. Eu nu mi-am putut Ónchipui c„ Guvernul Rom‚niei poate s„-∫i permit„ s„ aduc„ Ón fa˛a forului legislativ propunerea ca aceast„ surs„ financiar„ din privatizare s„ fie pus„ la dispozi˛ia Executivului, s„ fac„ ce vrea cu aceast„ surs„ financiar„, ˛in‚nd cont de situa˛ia Ón care se afl„ la ora actual„ ˛ara.
Cum, tot ce a f„cut acest popor de 20, 30, 40, 50 de ani, vin acum, le v‚nd, ∫i, mai ales, ∫tim cum se v‚nd ∫i cum se valorific„, ∫i aceast„ surs„ financiar„ s„ fie tot la dispozi˛ia Domniilor lor ∫i s„ fac„ ceea ce vor cu aceast„ surs„ financiar„?!
Eu nu mi-am putut Ónchipui c„ se poate uza de o asemenea... s„ nu zic lips„ chiar de bun-sim˛! Asta nu poate s„ fie ∫i nu se poate realiza, ∫i solicit, ∫i rog colegii, ∫i colegii care sunt Ón aceea∫i idee, referitor la starea de fapt care s-a creat privind starea economicofinanciar„ a Rom‚niei, ∫i din partidul de guvern„m‚nt, c„ sunt colegi mul˛i care accept„ ∫i sunt de acord cu legalitatea privind sursa ∫i modul cum au fost utilizate, sunt utilizate nu numai aceste surse financiare ∫i ceea ce s-a f„cut, cum tot Óntreb„m noi unde sunt banii.
Mai mult, am f„cut dou„ sau trei interpel„ri la forurile administrative competente, s„ ni se trimit„, din 1992, de cÓnd a ap„rut Legea nr. 53 sau nr. 57 privind F.P.S. ∫i A.P.A.P.S., ce sume s-au Óncasat, Ón moned„ na˛ional„ ∫i Ón valut„, privind valorificarea acestor active prin privatizare, active sau, bineÓn˛eles, ac˛iuni, at‚t la propriet„˛ile din ˛ar„, c‚t ∫i propriet„˛ile din str„in„tate pe care le-a avut ∫i, eventual, le mai are Rom‚nia.
Noi vom vota Ómpotriva acestui proiect de lege, dar rug„mintea noastr„ ar fi s„ se restituie la comisie ∫i, Óntr-adev„r, s„-i aducem Ómbun„t„˛irile cuvenite. Vom vota Ómpotriv„ Ón acest moment. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc. Invit colegii senatori Ón sal„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 V„ consult dac„ mai dore∫te vreun coleg senator s„ intervin„ la dezbateri generale.
Doamna secretar de stat, v„ rog s„ oferi˛i r„spunsul colegilor senatori.
V„ mul˛umesc.
Dou„ tipuri de Óntreb„ri am sesizat eu. Œn primul r‚nd, cum au fost cheltui˛i p‚n„ acum banii care au fost Óncasa˛i din procesul de privatizare.
## Domnule senator,
La interpelarea f„cut„ de dumneavoastr„ s-a r„spuns punctual. Nu ∫tiu dac„ la aceast„ dat„ a ajuns r„spunsul la dumneavoastr„. Am men˛ionat toate Óncas„rile care s-au f„cut, de c‚nd s-a f„cut prima privatizare Ón Rom‚nia p‚n„ la zi, ∫i, punctual, pe ce au fost cheltuite sumele Ón toat„ aceast„ perioad„ de timp.
Dac„ nu a ajuns Ónc„ la dumneavoastr„, probabil c„ va ajunge.
Din punct de vedere al utiliz„rii banilor, noi avem la aceast„ dat„ un act normativ, Ordonan˛a Guvernului nr. 38/2000, care a fost aprobat„ prin Legea nr. 315/2001, care stipuleaz„ foarte clar destina˛ia sumelor respective, ∫i anume acoperirea datoriei publice interne.
Noul proiect de act normativ vine cu dou„ categorii de destina˛ii, tocmai datorit„ faptului c„ s-a redus foarte mult nivelul datoriei publice interne ∫i, Ón aceste condi˛ii, sumele pe care le Óncaseaz„ Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare din activele neperformante pe care le-a preluat Ón procesul de restructurare a b„ncilor sunt acoperitoare pentru aceast„ datorie public„ intern„, r„m‚n‚nd ca celelalte sume care vor r„m‚ne din procesul de privatizare s„ se aloce pentru destina˛ii de interes na˛ional, a∫a cum este vorba de sus˛inerea fondului de pensii, exact ceea ce se Ónt‚mpl„...
Din acest motiv am prezentat ∫i Ón nota de fundamentare a proiectului de lege, ∫i eu, ast„zi, am f„cut din nou referire la practica altor ˛„ri. Deci ceea ce propunem noi s„ facem, acest lucru s-a Ónt‚mplat ∫i Ón celelalte ˛„ri candidate, cu aceste sume care au fost Óncasate Ón procesul de privatizare.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnule senator Paul P„curaru.
## Doamna ministru,
Ne-a˛i pus Ón mare Óncurc„tur„. Dumneavoastr„ a˛i avut patru interven˛ii din sal„, toate av‚nd un numitor comun: care este destina˛ia banilor? Dumneavoastr„, la aceste patru interven˛ii care au venit din diverse grupuri parlamentare, de fapt, nu ne-a˛i r„spuns.
Dumneavoastr„ putea˛i s„ ne spune˛i: îDomnule, toat„ proiec˛ia se duce pe fondul de pensii, toat„ proiec˛ia se duce pe asisten˛„ sau se duce pe orice alt„ politic„.“ Dar s„ l„sa˛i la discre˛ia ∫i la arbitrarul Guvernului, Ón patru categorii generice... P„i, una din ele este chiar datoria public„, dac„ nu m„ Ón∫el. Prima Ón textul ordonan˛ei dumneavoastr„... Deci, pe de o parte, spune˛i c„ se
reduce datoria public„, c„ s-a redus ∫i c„ putem s„ gestion„m banii Ón alt„ direc˛ie, ∫i, dac„ citim Ón text, vedem c„ prima este tot reducerea datoriei publice.
Este sau nu este? Da. Dac„ citi˛i textul din fa˛a dumneavoastr„.
Deci de ce nu vre˛i s„ ne r„spunde˛i, ca s„ ∫tie ∫i Senatul? îUite, Guvernul are urm„toarea proiec˛ie clar„: va dezvolta fondul privat de pensii ∫i pentru asta are nevoie de 10.000 de miliarde“ ∫i a∫a mai departe. De ce nu vre˛i s„ ne spune˛i? îDa, Guvernul are urm„toarea...“
Pe c‚nd, dac„ ne l„sa˛i Ón patru direc˛ii generice, cu siguran˛„, e mai bine s„ nu vot„m, pentru c„ suntem Óntr-un arbitrar total.
Deci v„ rug„m frumos, au fost patru interven˛ii cu o misiune: spune˛i-ne ce face˛i cu banii.
Da, mul˛umesc.
Una din destina˛ii este sigur„ la aceast„ dat„. De ce? Pentru faptul c„ o men˛ioneaz„ proiectul actului normativ. ™i anume acoperirea datoriei publice interne din sumele Óncasate de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare.
Acoperirea celorlalte destina˛ii din sumele provenite din privatizare urmeaz„ s„ fie stabilit„ prin hot„r‚re de Guvern.
Una dintre priorit„˛i, v„ spuneam, la aceast„ dat„ o reprezint„ fondul de pensii, dar deocamdat„ nu avem un act normativ care s„ stabileasc„ aceast„ destina˛ie. Din acest motiv, mie mi-e foarte greu s„ v„ spun acum care vor fi destina˛iile privind sumele provenite din privatizare.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Nu putem s„ lu„m o decizie Ón acest moment, pentru c„, verific‚nd cvorumul de ∫edin˛„, Ón momentul de fa˛„, nu suntem Ón sal„ 71 de parlamentari, motiv pentru care Ól invit pe domnul secretar Mihai Ungheanu s„ fac„ apelul.
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
Domnule pre∫edinte, am o propunere.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ rog.
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
S„ mergem cu urna volant„ la bufet, jos.
Da. V„ rog s„ privi˛i Ón jurul dumneavoastr„ ∫i ve˛i vedea c„ ve˛i avea activitate, dac„ se va inventa urna volant„. Privi˛i ∫i Ón dreapta, dar ∫i Ón st‚nga.
Deci invit colegii senatori Ón sal„.
Pot Óncepe, domnule pre∫edinte, da?
20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003
**Domnul Doru Ioan T„r„cil„:** Iorga Nicolae Marian absent Iorgovan Antonie absent Da, sunt doar 62 de colegi Ón sal„. Iustian Mircea Teodor absent V„ rog. Kereskenyi Alexandru prezent **Domnul Mihai Ungheanu:** Leca Aureliu absent Lupoi Mihail absent Facem prezen˛a. Maghiar Teodor absent Acatrinei Gheorghe prezent Marcu Ion absent Alexa Constantin prezent Marinescu Simona absent Alexandru Ionel absent Markó Béla absent Apostolache Victor prezent Matei Vintil„ prezent Athanasiu Alexandru absent Matei Viorel prezent Badea Dumitru prezent M„rgineanu ™tefan Gheorghe prezent Balcan Viorel prezent Mihordea Mircea prezent B„dulescu Doru-Laurian absent Mocanu Vasile prezent B„lan Angela Mihaela absent Munteanu Tudor-Marius prezent B„l„l„u Constantin prezent Nedelcu Mircea prezent Bela∫cu Aron prezent Németh Csaba prezent Belu Ioan absent Nicolaescu Ioan absent Bichine˛ Corneliu prezent Nicolaescu Sergiu Florin absent Bindea Liviu-Doru absent Nicolai Norica absent BÓciu Constantin absent Nicolescu Constantin absent Br„di∫teanu ™erban absent Novolan Traian prezent Bucur Dionisie absent Onaca Dorel-Constantin absent Bunduc Gheorghe prezent Oprescu Sorin Mircea prezent Buzatu Gheorghe absent Opri∫ Octavian prezent C‚rciumaru Ion prezent Otiman P„un-Ion absent Ciocan Maria prezent Paleologu Alexandru absent Cioc‚rlie Alin Theodor prezent Pan„ Aurel absent Codreanu Dumitru prezent Pan„ Viorel Marian absent Constantinescu Dan absent Pa∫tiu Ioan absent Constantinescu Eugen Marius prezent P„curariu Iuliu prezent Cozm‚nc„ Octav absent P„curaru Nicolae Paul Anton prezent Cr„ciun Avram absent P„tru Nicolae prezent Cristolovean Ioan prezent P„unescu Adrian absent Dina Carol absent Penciuc Corin prezent Dinescu Valentin prezent Pete ™tefan prezent Dinu Marin absent Petre Maria prezent Dobrescu Maria Antoaneta absent Petrescu Ilie prezent Dumitrescu Viorel absent Pl„tic„-Vidovici Ilie prezent Du˛„ Vasile prezent Pop Dumitru Petru prezent Eckstein-Kovács Péter absent Pop de Popa Ioan prezent Fabini Hermann Armeniu absent Popa Nicolae-Vlad prezent F„ni˛„ Tri˛„ prezent Popescu Lauren˛iu-Mircea absent Feldman Radu Alexandru prezent Popescu Dan-Mircea absent Filipa∫ Avram absent Predescu Ion prezent Filipescu Cornel absent Prichici Emilian prezent Florescu Eugeniu Constantin prezent Pricop Mihai-Radu absent Flutur Gheorghe prezent Pris„caru Ghiorghi absent Frunda György prezent Pruteanu George Mihail absent G„ucan Constantin prezent Pujina Nelu absent Gogoi Ion prezent Puskás Valentin-Zoltán prezent Guga Ioan absent Radu Constantin prezent Hanganu Romeo Octavian absent Rah„u Dan Nicolae absent H‚r∫u Ion prezent Rebreanu Nora Cecilia absent Hoha Gheorghe prezent Rece Traian absent Honcescu Ion prezent Roibu Aristide prezent Horga Vasile absent Roman Petre absent Hri˛cu Florin prezent Rus Ioan Aurel prezent Ila∫cu Ilie prezent S‚rbulescu Ion absent Iliescu Ion absent Seche Ion absent Ionescu-Quintus Mircea prezent Seres Dénes absent
Invit colegii senatori Ón sal„! V„ rog s„ nu mai ie∫i˛i din sal„!
Domnul Pan„ Aurel, absent, domnul Pan„ Viorel Marian, absent, domnul Pa∫tiu Ioan, absent, domnul P„unescu Adrian, absent, domnul Popescu Lauren˛iuMircea, absent, domnul Pricop Mihai-Radu, absent, domnul Ghiorghi Pris„caru, absent, domnul George Mihail Pruteanu, absent, domnul Pujin„ Nelu, absent, domnul Rah„u Dan Nicolae, absent, doamna Rebreanu Nora Cecilia, absent, domnul Rece Traian, absent, domnul Petre Roman, absent, domnul S‚rbulescu Ion, absent, domnul Seche Ion, absent, domnul Seres Dénes, absent, domnul Sin Nicolae, absent, doamna Rodica Mihaela St„noiu, absent„, domnul Szabó Károly-Ferenc, absent, domnul R„zvan Theodorescu, absent, domnul Vasile Radu, absent, domnul V„c„roiu Nicolae, absent, domnul Verestóy Attila, absent, domnul Voinea Melu, absent, domnul Vornicu Sorin Adrian, absent, domnul Gheorghe Zl„vog, absent.
Da, v„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, cvorumul a fost ref„cut ∫i v„ adresez rug„mintea s„ nu mai p„r„si˛i sala.
V„ rog, dac„ dori˛i s„ mai interveni˛i Ón leg„tur„ cu acest proiect de lege.
Domnul senator Solcanu.
Ion Solcanu
#104789Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Am re˛inut c„, ∫i din partea opozi˛iei, Partidul Democrat ∫i Partidul Rom‚nia Mare au cerut o serie Óntreag„ de clarific„ri Ón leg„tur„ cu ordonan˛a pe care o avem Ón discu˛ie.
™i grupul nostru apreciaz„ c„ cel mai bun lucru ar fi s„ retrimitem la comisie ordonan˛a de urgen˛„ ∫i Ón cadrul comisiei s„ fie luate Ón discu˛ie inclusiv aspectele abordate de c„tre colegii din opozi˛ie.
Da, v„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Domnul senator Paul P„curaru, parc„, a f„cut prima dat„ solicitarea.
Dori˛i s„ interveni˛i Ón continuare?
V„ rog, domnul senator Iuliu P„curariu.
Œn completare la cele spuse de domnul pre∫edinte Solcanu, s„ angaj„m ∫i o discu˛ie politic„ Óntre grupurile parlamentare pe acest subiect.
Din sal„
#105626Nu e cazul!
Este cazul s„ angaj„m o discu˛ie!
Domnul Alexandru Paleologu, absent...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Este prezent domnul Paleologu!
Deci, dac„ dori˛i, liderii grupurilor parlamentare sigur c„ pute˛i s„ v„ Óntruni˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 Œn primul r‚nd, eu sunt dator, Óntruc‚t din dezbateri, conform regulamentului, a rezultat solicitarea retrimiterii unui proiect la comisia sesizat„ Ón fond pentru o nou„ analiz„, deci, sunt obligat, conform regulamentului, s„
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
V„ adresez rug„mintea ca Ón aceast„ perioad„, atunci c‚nd vom avea comisii permanente, pentru c„ nu pot s„ stabilesc ast„zi ∫i s„ propun plenului data la care se reiau discu˛iile, ne∫tiind peste dou„ s„pt„m‚ni dac„ avem ∫edin˛„ Ón plen, v„ adresez rug„mintea s„ lua˛i Ón dezbatere Ón Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci aceast„ ordonan˛„, urm‚nd s„ o repunem pe ordinea de zi Ón momentul Ón care vom avea o ∫edin˛„ a plenului.
V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de lege Ónscris la pozi˛ia 15, respectiv proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2003 pentru desfiin˛area Ónchisorii contraven˛ioale.
Rog reprezentantul comisiei juridice s„ sus˛in„ raportul. V„ rog, doamna ministru, s„ prezenta˛i punctul de vedere al Executivului.
## **Doamna Cristina Tarcea** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn conformitate cu dispozi˛iile art. 23 din Constitu˛ia Rom‚niei, a∫a cum a fost revizuit„ prin Legea de revizuire, sanc˛iunea privativ„ de libertate nu mai poate opera dec‚t Ón materie penal„. Prin urmare, orice alt„ sanc˛iune privativ„ de libertate, care excede sfera ilicitului penal, din momentul Ón care Legea de revizuire a Constitu˛iei a intrat Ón vigoare, a devenit neconstitu˛ional„.
Prin urmare, s-a impus modificarea dispozi˛iilor Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven˛iilor, precum ∫i a Ordonan˛ei Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sanc˛iunii prest„rii unei activit„˛i Ón folosul comunit„˛ii ∫i Ónchisorii contraven˛ionale. Œn esen˛„, modific„rile vizeaz„ Ónlocuirea tuturor dispozi˛iilor referitoare la Ónchisoarea contraven˛ional„ cu dispozi˛ii referitoare la munca Ón folosul comunit„˛ii.
Sigur, urgen˛a acestei ordonan˛e era justificat„ de intrarea Ón vigoare a dispozi˛iilor constitu˛ionale.
V„ rug„m s„ ave˛i amabilitatea s„ adopta˛i proiectul de lege Ón forma propus„ de Guvern, form„, de altfel, agreat„ ∫i de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
## V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.
Œn invit pe domnul secretar Predescu s„ prezinte punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
## Domnule pre∫edinte,
La considerentele expuse de Ministerul Justi˛iei, prin doamna ministru secretar de stat, dorim s„ ad„ug„m din partea comisiei c„ actele normative Ón vigoare privind
Ónchisoarea contraven˛ional„, regimul execut„rii acesteia ∫i cauzele Óncet„rii sau transform„rii acesteia au trebuit s„ fie abrogate, completate sau modificate datorit„ revizuirii Constitu˛iei, ∫i anume prevederile art. 23, potrivit c„ruia privarea de libertate nu poate s„ fie dec‚t de natur„ penal„, deci exclude Ónchisoarea contraven˛ional„.
Drept efect ∫i ca urmare a acestei norme, cauzelor Ón curs de judecat„ nu li se mai poate aplica Ónchisoare contraven˛ional„, iar cei sanc˛iona˛i cu Ónchisoarea contraven˛ional„ au fost pu∫i Ón libertate.
Reglementarea este de natur„ tehnic„-juridic„ ∫i se refer„ la toate cazurile de Ónlocuire a acesteia prin prestarea unei activit„˛i Ón folosul comunit„˛ii, inclusiv la cazurile transform„rii amenzii, Ón cazul neachit„rii ei, Ón Ónchisoare contraven˛ional„ sau alt„ modalitate.
Apreciind ca fiind complet„ reglementarea instituit„ prin aceast„ Ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2003, Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a adoptat raport favorabil ∫i f„r„ amendamente, cu care v„ rug„m s„ fi˛i de acord.
Doresc s„ mai fac o men˛iune. Am primit un amendament potrivit„ c„ruia ni s-a cerut respingerea ordonan˛ei de urgen˛„. Este amendamentul domnului senator Ionel Alexandru. Comisia l-a respins cu simpla motivare c„ este Ómpotriva reglement„rii exprese din Constitu˛ia Rom‚niei, intrat„ Ón vigoare la 29 octombrie Ón acest an.
Acestea sunt concluziile pe care v„ rog s„ le ave˛i Ón vedere.
## V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, Grupul parlamentar P.N.L.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
M„ bucur s„ constat c„, iat„, sunt ∫i ordonan˛e care presupun urgen˛„. Revizuirea recent„ a Constitu˛iei f„cea obligatorie o asemenea interven˛ie imediat„, pentru c„ Ón momentul de fa˛„, Ómpotriva prevederilor Constitu˛iei, se afl„ Ón deten˛ie un num„r de contravenien˛i care urmeaz„ s„ fie pu∫i Ón libertate imediat.
Ordonan˛a este potrivit prevederilor Constitu˛iei ∫i, desigur, vom vota pentru adoptarea legii.
## V„ mul˛umesc.
Grupul parlamentar P.R.M., v„ rog, domnul senator Ionel Alexandru.
## Domnule pre∫edinte,
Œntr-adev„r, am depus la comisie, dar nu un amendament, ci c‚teva aprecieri personale privind aceast„ ordonan˛„. Aprecierile acestea nu au Ónsemnat c„ nu a∫ fi de acord cu modificarea respectiv„, ci am f„cut doar unele aprecieri Ón care am criticat o serie de aspecte pe care nu le-a avut Ón vedere ordonan˛a.
Deci, Ón principiu, sunt pentru.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003
Grupul parlamentar este de acord?
Din sal„
#111763Da!
V„ rog, Grupul parlamentar P.D. Domnul senator Iuliu P„curariu.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Partidul Democrat a votat Constitu˛ia, suntem consecven˛i prin natura noastr„ politic„, Ón consecin˛„ nu putem dec‚t sus˛ine acest act normativ absolut necesar.
Sigur, pentru c„ doamna ministru mi-a r„spuns la interpelare, vreau s„ spun c„, dac„ ar fi func˛ionat aceast„ ordonan˛„, cazul de la Banca îTransilvania“ nu ar fi avut loc.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc. Domnul senator Frunda György.
## Domnule pre∫edinte,
Salut ini˛iativa Ministerului Justi˛iei ∫i felicit Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri pentru raportul foarte Óntemeiat ∫i complet pe care l-a f„cut, cu observa˛ia c„ morile Domnului lucreaz„ mai Óncet Ón p„r˛ile noastre dec‚t Ón Europa, unde, de mult, Ónchisoarea contraven˛ional„ a fost interzis„ prin lege, iar Curtea European„ a Drepturilor Omului a adus mai multe solu˛ii care mergeau Ón aceast„ direc˛ie.
Œntrebarea logic„ este: de ce?
Pentru c„ p‚n„ Ón 1990 Ónchisoarea contraven˛ional„ era foarte des folosit„ ca o m„sur„ de arestare, de punere Ón Ónchisoare a unor oameni care nu erau vinova˛i, poli˛ia nu putea dovedi nimic Ómpotriva lor, Ói b„ga la Ónchisoare ∫i, Ón timpul Ón care erau la Ónchisoare, Ói prelucrau ∫i g„seau probele de care aveau nevoie...
Ca eficien˛„, Ónchisoarea contraven˛ional„ s-a dovedit a fi o institu˛ie complet falit„ ∫i cred c„ munca Ón interesul colectivit„˛ii locale este, din toate punctele de vedere, mult mai benefic„, po˛i ajuta comunitatea local„ din punct de vedere social, acea numit„ îreeducare“ este mult mai clar„, mult mai bun„ ∫i din toate aceste puncte de vedere. Eu cred c„ modificarea Constitu˛iei ∫i sincronizarea acestei legi cu prevederile Constitu˛iei este un lucru de l„udat, poate cu singura observa˛ie c„ pe viitor este bine s„ fim mai harnici ∫i s„ nu a∫tept„m Óntotdeauna s„ avem semnale din afar„, ci noi Ón∫ine s„ hot„r‚m acest lucru.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc. Declar Óncheiate dezbaterile generale.
Toate grupurile parlamentare ∫i-au exprimat punctul de vedere de sus˛inere a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2003.
Œn˛eleg c„ domnul Ionel Alexandru nu Ón˛elege s„ formuleze acel amendament. A˛i avut amendament de respingere a ordonan˛ei.
## **Domnul Ionel Alexandru**
**:**
Nu am avut amendament! Am avut o prezentare general„.
Bun, de acord, s„ trecem peste acest incident.
Œl lu„m a∫a cum zice d‚nsul, dar nu-l mai sus˛ine.
Œn aceast„ situa˛ie, nu sunt amendamente formulate la ordonan˛„, motiv pentru care supun printr-un singur vot at‚t raportul Comisiei juridice, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu plenului Senatului.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i.
Cu precizarea caracterului legii de lege ordinar„, Senatul adopt„ at‚t raportul comisiei, c‚t ∫i proiectul de lege cu 96 de voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri.
La punctul 16 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea activit„˛ii ∫i func˛ionarea institu˛iilor de medicin„ legal„.
V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului.
Comisiile sesizate Ón fond, Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte,
Coordonarea activit„˛ii institu˛iilor de medicin„ legal„ se poate realiza potrivit dispozi˛iilor Ón vigoare sub dou„ aspecte, ∫i anume sub aspect ∫tiin˛ific, metodologic ∫i administrativ.
Œn concep˛ia Ordonan˛ei Guvernului nr. 1/2000, aprobat„ cu modific„ri prin Legea nr. 459/2001, coordonarea din punct de vedere ∫tiin˛ific ∫i metodologic este realizat„ de c„tre Consiliul Superior de Medicin„ Legal„, Ómpreun„ cu Ministerul S„n„t„˛ii, ∫i s-a sim˛it nevoia ca aceast„ activitate de coordonare s„ fie dublat„ de c„tre Ministerul Justi˛iei, prin care s„ se Ónt„reasc„ ∫i controlul legalit„˛ii Ón activitatea de medicin„ legal„.
Modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 1/2000 se realizeaz„ printr-un set de m„suri care au ca scop asigurarea controlului activ asupra activit„˛ii institu˛iilor de medicin„ legal„ ∫i Ómbun„t„˛irea sistemului de numiri pentru func˛iile de conducere din institu˛iile ∫i structurile care desf„∫oar„ activit„˛i medico-legale, precum ∫i Ónt„rirea legalit„˛ii Ón activitatea de medicin„ legal„.
Astfel, a fost introdus un nou capitol Ón cuprinsul Ordonan˛ei Guvernului nr. 1/2000, Ón care s„ fie
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 reglementate efectiv controlul ∫i evaluarea activit„˛ii de medicin„ legal„, constituindu-se structuri coordonatoare de control ca: Consiliul de Analiz„ ∫i Evaluare a Activit„˛ii de Medicin„ Legal„, Consiliul Superior de Medicin„ Legal„ ∫i comisiile mixte care c„ analizeze corectitudinea actelor emise de aceste comisii. Pentru toate au fost definite modul de constituire, atribu˛iile ∫i competen˛ele pe care le au.
De asemenea, s-a prev„zut ca numirea Ón func˛ii de conducere ale Institutului Na˛ional de Medicin„ Legal„ ∫i ale celorlalte institu˛ii s„ se fac„ prin concurs ∫i s-a instituit posibilitatea ca p„r˛ile interesate Óntr-o activitate de expertiz„ medico-legal„ s„ poat„ apela la exper˛i acredita˛i, care s„ participe Ómpreun„ cu oficialii desemna˛i a efectua analiza medico-legal„. Ace∫ti exper˛i se propun de c„tre Consiliul Superior de Medicin„ Legal„ ∫i se aprob„ prin ordin comun al Ministrului S„n„t„˛ii ∫i Ministrului Justi˛iei.
## Mul˛umesc.
O consult pe doamna secretar de stat Cristina Tarcea dac„ dore∫te s„ adauge ceva Ón numele Ministerului Justi˛iei.
Óntocmirea unui documentar privind modul de organizare ∫i func˛ionare a institu˛iilor de medicin„ legal„ din principalele ˛„ri din Europa ∫i Canada, pentru ca cele dou„ comisii s„ poat„ efectua o analiz„ comparativ„ a modului de organizare ∫i func˛ionare a institu˛iilor de medicin„ legal„ din ˛ara noastr„.
Cele dou„ comisii au solicitat suspendarea dezbaterilor asupra acestui proiect de lege, atunci, pentru o perioad„ de un an, pentru a fi informate, apoi, asupra aplic„rii ∫i afectelor acesteia.
Œn ∫edin˛a comun„ din 9 aprilie 2003 comisiile au hot„r‚t constituirea unui colectiv, o subcomisie format„ din doi senatori de la Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, domnii senatori Aristide Roibu ∫i Viorel Dumitrescu, doi domni senatori de la Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport, domnii senatori Sorin Oprescu ∫i Ion C‚rciumaru, reprezentan˛i ai Ministerului Justi˛iei, Ministerului S„n„t„˛ii ∫i Familiei, Ministerului Public, Ministerului de Interne, Ministerul Finan˛elor Publice ∫i a Institutului de Medicin„ Legal„. Colectivul a fost coordonat de domnul senator Aristide Roibu, pre∫edintele Comisiei juridice, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Subcomisia ∫i-a desf„∫urat activitatea Ón ∫edin˛e multiple. Œn ∫edin˛a din 23 aprilie 2003 cele dou„ comisii, Ón plenul lor, au hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte raportul de admitere cu amendamentele prev„zute Ón anexa care fac parte integrant„ din prezentul raport.
Œn consecin˛„, supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului proiectul de lege Ómpreun„ cu raportul de admitere.
Nu mai avem nimic de ad„ugat, dec‚t c„ suntem de acord cu raportul comun alc„tuit de Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport.
V„ mul˛umesc.
Œl consult pe domnul senator Ion Predescu dac„ Ón numele Comisiei juridice, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri dore∫te s„ prezinte argumente suplimentare.
## Mul˛umesc.
Cu precizarea c„ sunte˛i de acord cu amendamentele existente Ón anexa nr. 1, rog colegii senatori, Ón numele celor dou„ comisii, s„ prezinte raportul.
## Domnule pre∫edinte,
Activitatea de coordonare ∫tiin˛ific„, metodologic„ ∫i administrativ„ a institu˛iilor de medicin„ legal„ trebuie s„ fie dublat„ de o activitate de control a acestor institu˛ii, care s„ fie asigurat„ de Ministerul S„n„t„˛ii, Ómpreun„ cu Ministerul Justi˛iei, ca ∫i de crearea unui sistem eficient pentru numirea Ón func˛ie a personalului de conducere din institu˛iile de medicin„ legal„ ∫i din structurile implicate Ón activitatea de medicin„ legal„.
Men˛ion„m c„ ini˛ial Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a fost sesizat„ numai pentru avizarea proiectului de lege ∫i apoi, la cererea sa, Biroul permanent a aprobat, la data de 19 septembrie 2001, ca cele dou„ comisii s„ Óntocmeasc„ raportul comun. De asemenea, Biroul permanent a aprobat
## Domnule pre∫edinte, mul˛umesc.
Eu a∫ dori s„ subliniez pentru colegii senatori c„ se observ„ aten˛ia deosebit„ care a fost acordat„ acestei reglement„ri, prin cele dou„ ordonan˛e, rezultatele aplic„rii ei pe perioada de un an, cercetate de subcomisia mixt„. P‚n„ la ultima ∫edin˛„ de adoptare, cu amendamente, am avut constant consult„ri cu Institutul Central de Medicin„ Legal„ ∫i institutele din teritoriu, pentru c„ aceast„ activitate este deosebit de important„ at‚t din punct de vedere al s„n„t„˛ii publice, c‚t, mai ales, din punct de vedere al activit„˛ii judiciare Ón Óntregul sistem judiciar al ˛„rii.
Suntem Óncredin˛a˛i c„ reglementarea amendat„ prin ceea ce cuprinde anexa de amendamente este bun„, are Ón mare parte verificarea practic„ ∫i, de aceea, v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu formula la care s-au oprit cele dou„ comisii.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
™i eu v„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.
De altfel, to˛i colegii din grupurile parlamentare, din cele dou„ comisii, au sus˛inut proiectul de lege, sigur, ∫i i s-au adus mai multe amendamente, ∫apte amendamente discutate Óndelung pe parcursul a mai multor ∫edin˛e Ón comisiile reunite.
Œn primul r‚nd, v-a∫ ruga s„ v„ pronun˛a˛i asupra amendamentelor existente Ón anexa nr. 1, amendamente Ónsu∫ite ∫i de reprezentan˛ii Executivului.
V„ rog s„ vota˛i. Sunt ∫apte amendamente.
Amendamente aprobate de plen Ón unanimitate, cu 94 de voturi pentru.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Practic, de foarte mult timp nu am reu∫it s„ mai adopt„m o lege cu un asemenea cvorum.
La punctul 17 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ o propunere legislativ„ privind desp„gubirea persoanelor care au depus p‚n„ la data de 1 noiembrie 1990 diferite sume de bani la Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni Ón vederea achizi˛ion„rii de autoturisme îDacia“.
Ini˛iator, domnul senator Frunda György.
Raport negativ din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Œl Óntreb pe domnul senator dac„ insist„ Ón propunerea legislativ„.
Da.
V„ rog s„ prezenta˛i punctul dumneavoastr„ de vedere.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Domnule pre∫edinte,
Dup„ c‚te ∫tim cu to˛ii, p‚n„ Ón 1990 singura modalitate de achizi˛ionare a autoturismelor îDacia“ era depunerea unei sume de bani la C.E.C., Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni, care era depozitarul sumei de bani pentru care acorda o dob‚nd„ mult mai mic„ dec‚t dob‚nda care se acorda pentru celelalte depuneri, iar, Ón momentul Ón care cel ce dorea s„ cumpere autoturismul, era programat pentru ridicarea acestuia, suma era transferat„ la I.D.M.S., iar cump„r„torul Ó∫i primea ma∫ina.
Œn urma schimb„rilor intervenite dup„ 1990, cam 800.000 de deponen˛i au fost care ∫i-au depus banii p‚n„ Ón martie 1990. Œn mod cu totul interesant — o s„ z‚mbi˛i! — au fost oameni care dup„ 1 ianuarie 1990 au
mai depus bani pentru cump„rarea ma∫inilor. Dar, datorit„ infla˛iei galopante, ace∫ti oameni au r„mas cu banii depu∫i, nu ∫i-au mai executat contractele respective ∫i ei au ajuns s„ nu poat„ s„-∫i recupereze banii. S-au Ónfiin˛at mai multe asocia˛ii ∫i ligi ale deponen˛ilor de bani pentru cump„rarea autoturismelor îDacia“. Aceste asocia˛ii nu au reu∫it s„-∫i ating„ scopurile pentru care au fost Ónfiin˛ate ∫i datorit„ acestui lucru unii deponen˛i s-au adresat instan˛elor de judecat„ pentru a-∫i recupera banii. Desigur, Ónainte de a se adresa instan˛elor de judecat„ au Óncercat o rezolvare amiabil„ cu Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni, dar sumele care au fost propuse de Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni au fost absolut inacceptabile. Pur exemplificativ v„ spun, a∫a se Ónt‚mpl„ Ón via˛„, Óntotdeauna c‚nd vrei s„ vinzi o ma∫in„ care func˛ioneaz„ prost, c‚nd o vinzi, Óncepe s„ func˛ioneze bine. A∫a a fost ∫i acum. Duminic„ dup„-mas„ m-a sunat un cet„˛ean dintr-o comun„ de l‚ng„ Reghin, din jude˛ul Mure∫, care-mi spunea c„ s„pt„m‚na trecut„ a Óncercat s„ scoat„ banii de la C.E.C., suma de 70.000 lei depus„, ∫i i s-a oferit o sum„, nu o s„ crede˛i, de 370.000 lei, deci aproximativ dou„ kilograme de carne de calitate medie.
Desigur nu to˛i oamenii au r„mas cu banii la C.E.C. Din cei aproape 1.000.000 de deponen˛i, la 31 decembrie au mai r„mas 31.000 de oameni care au suma depus„ la C.E.C., marea lor majoritate oameni b„tr‚ni, pensionari care au nevoie de ace∫ti bani.
Da, v„ mul˛umesc.
V„ rog, punctul de vedere al Executivului.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori, Domnule senator Frunda,
Ne pare r„u c„ Guvernul nu poate s„-∫i schimbe punctul de vedere deja exprimat la aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i motivele sunt de natur„ obiectiv„.
Œn primul r‚nd, v„ rog s„ ave˛i Ón vedere, ∫i dumneavoastr„, ca jurist recunoscut, cunoa∫te˛i c„, totu∫i, obiectul unei reglement„ri trebuie ca s„ nu excead„ anumite restric˛ii. Noi suntem, Ón momentul de fa˛„, Ón situa˛ia de a solicita Legislativului s„ aprobe un act normativ care ar veni Ón conflict direct cu dispozi˛iile legale Ón vigoare ale Codului civil ∫i cele care reglementeaz„ r„spunderea contractual„ pentru neÓndeplinirea unor obliga˛ii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 A∫a cum instan˛ele judec„tore∫ti care au fost sesizate cu aceste cereri s-au exprimat, ∫i s-au exprimat nu numai la nivelul instan˛elor inferioare, ci prin decizia definitiv„ ∫i irevocabil„ a Cur˛ii Supreme de Justi˛ie, c„ nu se poate admite o astfel de cerere, av‚nd Ón vedere c„ cei care au depus aceste sume puteau s„ ∫i le recupereze din momentul Ón care legisla˛ia ini˛ial„, care reglementa depunerea acestor sume, a fost modificat„. De altfel, marea majoritate a depun„torilor de sume la C.E.C. pentru dob‚ndirea unui autoturism, imediat dup„ Revolu˛ia din 1989, au retras aceste sume.
Mai mult dec‚t at‚t, Ómi pare r„u c„ domnul senator Frunda nu a amintit c„ o parte din cei care au considerat decizia Cur˛ii Supreme de Justi˛ie ca o decizie injust„ s-au adresat deja Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, care s-a exprimat c„ cererea lor, din p„cate, este inadmisibil„.
Œn aceste condi˛ii, v„ rog s„ ave˛i Ón vedere c„ ∫i avizul Consiliului Legislativ pe aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ este negativ.
Cu privire la ceea ce a sus˛inut aici domnul senator Frunda, referitor la obliga˛ia pe care Guvernul ∫i-ar fi asumat-o Ón 1998, anume c„ Ón aceast„ materie va fi de acord cu elaborarea unui act normativ, ne pare r„u, este vorba de un angajament al altora, eu nu am cuno∫tin˛„ de el, dar probabil c„ a existat o asemenea promisiune ∫i Ómi pare r„u c„ cel care a f„cut-o nu s-a ∫i ˛inut de ea.
Da, v„ mul˛umesc.
Consult reprezentan˛ii Ministerului Justi˛iei ∫i Ministerului Finan˛elor Publice dac„ doresc s„ intervin„ cu privire la aceast„ chestiune.
Doamna secretar de stat Cristina Tarcea.
Œmi pare foarte bine c„ am avut inspira˛ia s„ mai r„m‚n Ón sal„, Ón afar„ de pl„cerea deosebit„ de a fi, de data aceasta, de partea cealalt„ a barei cu domnul senator, pe care-l respect Ón mod deosebit, dar Ónt‚mplarea face ca la data la care s-au Ónt‚mplat evenimentele Ón fa˛a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului s„ fi Óndeplinit func˛ia de director al Direc˛iei agentului guvernamental pentru Curtea European„ a Drepturilor Omului ∫i, ulterior, de agent guvernamental pentru Curtea European„ a Drepturilor Omului. Deci singura institu˛ie, singura structur„ abilitat„ legal s„ participe la procedura Ón fa˛a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului era aceast„ structur„, acest compartiment al nostru, ∫i v„ asigur c„ Ón nici o situa˛ie ∫i Ón nici una dintre etapele procedurii Guvernul nu a promis Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului c„ va reglementa aceast„ situa˛ie printr-un act normativ, ceea ce ar fi Ónsemnat, desigur, o reglementare pe cale amiabil„, care nu s-a produs niciodat„. Dimpotriv„, analiz‚nd jurispruden˛a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului Ón ˛„ri care au avut situa˛ii de tranzi˛ie similare cu ale noastre, am realizat faptul c„ aceast„ spe˛„ se poate c‚∫tiga, Ón conformitate, a∫a cum am
ar„tat, cu jurispruden˛a Cur˛ii Europene ∫i am angajat expertiza de specialitate a eminentului, dar, din p„cate, regretatului profesor de drept civil Francisc Deac, care, Ón parantez„ fie spus, era unul dintre depun„torii de bani pentru procurarea de autoturisme. Fiind un eminent civilist ∫i un deosebit de fin despic„tor al tainelor dreptului civil, domnul profesor a realizat care este natura juridic„ a acestui contract de depozit ∫i, sigur, Ón termen rezonabil, ∫i-a retras banii.
Prin urmare, aceste asocia˛ii, Óntr-adev„r, pentru protec˛ia cump„r„torilor de autoturisme, dar ∫i un num„r semnificativ de persoane fizice individuale s-au adresat Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, invoc‚nd Ónc„lcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adi˛ional la Conven˛ia european„, deci invoc‚nd Ónc„lcarea dreptului de proprietate ∫i, sigur, apoi, alte aspecte care ˛ineau de art. 6, procesul echitabil.
Curtea European„ a Drepturilor Omului s-a pronun˛at deja. Este adev„rat c„ s-a pronun˛at declar‚nd spe˛a ca inadmisibil„, dar nu s-a pronun˛at la modul clasic, Ón sensul c„ nu sunt Óndeplinite condi˛iile de form„ ale unei cereri adresate Cur˛ii Europene, ci a respins cererea ca inadmisibil„ pe art. 1, care ne intereseaz„ aici, apreciind c„ reclaman˛ii nu pot invoca un îbun“ Ón sensul Conven˛iei europene a drepturilor omului. îBun“, Ón sensul Conven˛iei europene a drepturilor omului, Ónseamn„ proprietate existent„, dar mai Ónseamn„ ∫i speran˛„ de bun. Or, analiz‚nd ∫i Ón lumina ap„r„rilor f„cute de eminentul profesor Francisc Deac natura juridic„ a opera˛iunii desf„∫urate Óntre fostul I.D.M.S. ∫i deponen˛i, s-a constatat c„ este un depozit, era un depozit, sigur, atipic, dar p„r˛ile puteau beneficia de dob‚nzi, puteau s„-∫i retrag„ oric‚nd depozitul, Curtea European„ a Drepturilor Omului a respins cererea reclaman˛ilor ca inadmisibil„, pentru c„ nu s-a f„cut dovada c„ exista un bun, Ón sensul Conven˛iei europene, care s„ poat„ beneficia de garan˛iile art. 1 din Protocolul nr. 1.
Da, v„ mul˛umesc.
Œmi permite˛i s„ pun o Óntrebare doamnei ministru?
V„ rog!
Da˛i-mi voie, profit de faptul c„ sunte˛i aici, am de f„cut o remarc„ ∫i o Óntrebare, dac„-mi permite˛i.
Remarca ar fi c„ fiecare Guvern este succesor de drept al Guvernului anterior. Deci nu poate fi sus˛inut„... Œmi pare r„u c„ Ól deranjez pe domnul secretar de stat, dar sus˛inerea Domniei sale nu poate fi acceptat„. Fiecare Guvern este succesor de drept al Guvernului anterior.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 Pe doamna ministru vreau s„ o Óntreb dac„ are cuno∫tin˛„ de Adresa Guvernului Rom‚niei nr. 1636-37 din 19 mai 2000, care a fost depus„ la Curtea European„ a Drepturilor Omului, prin care s-a obligat s„ reglementeze printr-un proiect de lege aceast„ problem„.
Dar nu face parte din categoria actelor pe care agentul guvernamental le-a folosit Ón ap„rare. Œntr-adev„r, Ón urma audien˛elor pe care aceste asocia˛ii le-au efectuat la acea dat„ Ón cadrul Ministerului Finan˛elor, Ómi aduc aminte perfect, pentru c„ s-a cerut punctul nostru de vedere, ∫i noi am fost constan˛i ∫i am spus înu este cazul, pentru c„ procesul acesta este de c‚∫tigat“, ∫i ∫tiu c„, f„r„ s„ cunosc am„nunte, nu f„ceam parte din Guvern la acea dat„ ∫i nici nu eram secretar de stat, ∫tiu c„ Ón ∫edin˛„ de Guvern s-a discutat aceast„ problem„, dar c„ s-ar fi hot„r‚t s„ se a∫tepte procedura din fa˛a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, dar luat sub beneficiu de inventar. Este ceea ce ∫tiu eu, din discu˛ii.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da, v„ mul˛umesc.
Dac„ Ón numele Ministerului Finan˛elor Publice dori˛i s„ interveni˛i?
## **Doamna Maria Manolescu**
**:**
Nu!
Nu.
Œn numele grupurilor parlamentare?
Ne da˛i ∫i nou„ cuv‚ntul?
Numai pu˛in, v„ rog. S„ ascult„m Ónt‚i raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Œmi cer scuze.
V„ rog.
Amploarea dezbaterilor v-a f„cut s„ ne pierde˛i din vedere, domnule pre∫edinte!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Credeam c„ v„ ab˛ine˛i!
Nu a∫ avea preten˛ii s„ iau cuv‚ntul din vreun interes sau pasiune. Sunt obligat s„ sus˛in raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Prin urmare, iau cuv‚ntul din obliga˛ie regulamentar„.
Domnilor senatori,
Problema este delicat„, neÓndoielnic, pentru c„ are implica˛ii de ordin social. Problema este delicat„ ∫i pentru c„ a impresionat, mai mult, Ón perioadele anterioare, iar convingerea mea este c„ datorit„ acelei impresii ∫i pentru solu˛ionarea ei de moment Guvernul ar fi dat acea
adres„ la care a f„cut referire ini˛iatorul, dar de care nu s-a ˛inut. Evident c„ nu s-a ˛inut ∫i nu a adus-o la Óndeplinire... Œn ce ne prive∫te, nici nu putea s„ o aduc„ la Óndeplinire.
Noi am examinat cu toat„ aten˛ia aceast„ ini˛iativ„, mai ales c„ ini˛itorul, colegul nostru, domnul senator Frunda, a st„ruit Ón aceast„ privin˛„, dup„ cum ∫i dumneavoastr„ a˛i constatat. Este foarte bine informat Ón materie, ∫i noi ne-am informat la acela∫i nivel, ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a dat, Ón unanimitate, raport de respingere.
Foarte sumar, pe l‚ng„ considerentele prezentate aici de cei care au vorbit Ónainte, considerentele comisiei, sumar, repet, sunt urm„toarele.
Œn primul r‚nd, ne afl„m Ón fa˛a unor raporturi contractuale de depozit. Persoanele fizice care au depus sumele la C.E.C. s-au aflat Óntr-un contract de depozit cu Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni — C.E.C., chiar dac„ ∫i indiferent de faptul c„ acel depozit a fost afectat de unele clauze speciale, ∫i anume suma depus„ prime∫te o dob‚nd„ mai mic„ ∫i are o afecta˛iune special„, una dintre ele repercut‚ndu-se ∫i asupra unei Óntreprinderi care avea ca obiect de activitate valorificarea autoturismelor de produc˛ie intern„. Nu schimb„ cu nimic natura contractului ∫i a rela˛iilor, a raporturilor juridice decurg‚nd din contract clauzele speciale ale acelui contract de depozit. Lucrul acesta doresc s„ fie bine re˛inut ∫i bine Ón˛eles chiar de c„tre colegul ini˛iator al acestei propuneri legislative. R„m‚nem Ón cadrul juridic al contractului de depozit, indiferent de clauzele speciale ale acestuia.
A doua observa˛ie pe care v„ rog s„ o re˛ine˛i. Statul nu este parte contractant„, Ón primul r‚nd. Œn al doilea r‚nd, statul nu a depus nici o garan˛ie pentru sumele Ón depozit ale persoanelor fizice, deponen˛ii, la Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni, la C.E.C. Prin urmare statul este str„in complet ∫i sub orice aspect, Ón raporturile juridice Óncheiate Óntre deponen˛i ∫i C.E.C. Prin urmare nici o cerere nu se poate formula cu temei legal Ómpotriva statului.
A∫ dori s„ r„spund.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
Nu, v„ rog s„ ascult„m punctele de vedere, dac„ se doresc a fi exprimate Ón numele grupurilor parlamentare, Ón primul r‚nd.
## **Doamna Elena Sporea**
**:**
Domnule pre∫edinte, doresc s„ pun o Óntrebare.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ rog, Ón numele grupului parlamentar, da? Œn numele Grupului parlamentar al P.S.D., doamna senator Elena Sporea, v„ rog.
## **Doamna Elena Sporea**
**:**
O Óntrebare a∫ vrea.
Aa, o Óntrebare? V„ rog.
Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
A∫ vrea s„ cunoa∫tem despre ce sum„ este vorba, pentru c„, Ón expunerea de motive a colegului nostru, domnul senator Frunda, nu se specific„ ∫i se spune c„ nu este o sum„ foarte mare.
Pentru c„ tot este aici doamna secretar de stat Maria Manolescu, poate ne pune la dispozi˛ie ∫i despre ce sum„ de bani este vorba.
## **Domnul Frunda György:**
V-am spus suma, doamna senator, scuza˛i-m„! Dar o repet, este vorba de 31.281 de deponen˛i, care mai sunt sau erau la 1 noiembrie 1990. La ora actual„, necesarul pentru plata desp„gubirilor ar fi de 4.019 miliarde de lei. Este fi∫a financiar„ a Ministerului Finan˛elor Publice. Este nota Ministerului Finan˛elor Publice.
## **Domnul Tri˛„ F„ni˛„**
**:**
S„-i d„m la agricultur„!
## **Domnul Frunda György:**
Domnul Tri˛„ F„ni˛„, e u∫or s„ faci agricultur„ pe banii altora. F„-o pe banii dumitale!
E u∫or s„ cheltui banii altora. E u∫or s„ tr„iasc„ C.E.C.-ul.
Dar, dac„ mi-a˛i permite, domnule pre∫edinte...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Haide˛i s„ revenim la aceast„ chestiune. Deci sigur c„ a˛i prezentat o sum„. V„ rog s„ observa˛i c„ din nota fi∫ei financiare rezult„ c„ cele 4.019 miliarde lei vor r„m‚ne la finele celor 5 ani de plat„. Deci, dup„ ce se pl„tesc 5 ani, mai r„m‚n 4.019 miliarde lei, a∫a scrie Ón fi∫„. Eu nu ∫tiu c‚˛i sunt.
Dac„ dumneavoastr„ a˛i f„cut calcule, sigur c„ o s„ face˛i referire direct„.
Domnul senator Predescu, colegii din Grupul parlamentar al P.R.M. au f„cut afirma˛ia c„ a˛i vorbit mai mult cu referire la raport.
Domnul pre∫edinte, scuza˛i-m„! Da˛i-mi voie s„ citesc...
Nu, nu v-am oferit cuv‚ntul, nu v„ sup„ra˛i!
Suma calculat„, pe baza num„rului deponen˛ilor, este de 4.404 miliarde lei.
Nu v„ sup„ra˛i! Deocamdat„, nu v-am oferit cuv‚ntul.
Din sal„
#150891Dar cine sunte˛i dumneavoastr„, ca s„ nu ne da˛i cuv‚ntul?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003
Nu, sunt conduc„tor de ∫edin˛„, dac„ nu ∫tia˛i cine sunt. M‚ine, c‚nd ve˛i conduce dumneavoastr„, sigur c„ ve˛i conduce. Deci, deocamdat„ am oferit cuv‚ntul, la dezbateri generale, grupurilor parlamentare.
V„ rog, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Aron Bela∫cu.
## **Domnul Aron Bela∫cu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Nu ∫tiu Ón ce m„sur„ colegul nostru de la U.D.M.R., domnul senator György Frunda, a convins sau nu a convins, dar p‚n„ la urm„ este o chestiune de principiu.
Se pune urm„toarea Óntrebare: de ce, atunci c‚nd s-a pus problema s„ se acorde desp„gubiri, pentru al˛ii s-a putut ∫i acum nu se mai poate? Problema este c„, din economie de timp, nu exemplific„m acele categorii sociale care au fost desp„gubite, mai mult sau mai pu˛in Óndrept„˛ite; ele sunt destul de multe ∫i acum nu se mai poate.
Merg‚nd mai departe, s„ ne amintim c„ destul de recent s-au acordat desp„gubiri b„ne∫ti suedezilor ∫i a fost o sum„ destul de impresionant„, ∫i exemplele pot continua, dar m„car s„ se aplice cutuma, nu? C.E.C.-ul... C.E.C.-ul a fost stat sau nu este stat, dar C.E.C.-ul a Óncasat ace∫ti bani ∫i se pune Óntrebarea: ce a f„cut cu ace∫ti bani? Unde sunt ace∫ti bani?
™i s„ nu uit„m un lucru: at‚t Ón perioada premerg„toare campaniei electorale 1996—2000, dar ∫i 2000—2004, P.D.S.R.-ul, actualul P.S.D., a promis c„ va rezolva aceast„ problem„. Cel pu˛in eu am re˛inut acest lucru. De ce nu se ˛in de cuv‚nt? A∫a a fost Ón campania electoral„. Surprinz„tor sau nu, dar nu-i deloc faptul c„ propunerea legislativ„ vine de la colegul nostru de la U.D.M.R.
Noi, cei de la Rom‚nia Mare, sus˛inem propunerea legislativ„, vom vota înu“ raportului de respingere, ca s„ mai demonstr„m Ónc„ o dat„ c„ noi nu vot„m potrivit culorii politice, ci vot„m potrivit juste˛ei problemei ∫i drepturilor omului.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Domnul senator Iuliu P„curariu.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Facem comentarii dup„ ce intr„m Ón pauz„. Haide˛i p‚n„ atunci s„-l ascult„m pe domnul senator.
## Domnule pre∫edinte,
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Dac„ ne reamintim, nu puteai s„ cumperi o ma∫in„ Ónainte de 1990 dec‚t dac„ aveai banii depu∫i la C.E.C., de acolo, prin I.D.M.S., primeai ma∫ina. Deci toate deciziile pe care le-a luat instan˛a Ómpotriva celor care au depus, a Asocia˛iei depun„torilor de ma∫ini, au fost legate de faptul c„ n-a existat un contract Óntre cet„˛eanul care a depus banii ∫i C.E.C. sau produc„torul Uzina îDacia“ Pite∫ti.
M„ refer la expunerea domnului coleg Predescu: ar trebui s„ ˛inem cont c„ era foarte u∫or pentru îDacia“
Pite∫ti s„ func˛ioneze, av‚nd o produc˛ie v‚ndut„ pe 5, 6 ani de zile Ónainte, Ón avans. Ace∫ti bani au finan˛at produc˛ia îDaciei“ Pite∫ti, din ace∫ti bani statul rom‚n a folosit din dob‚nzi pentru a finan˛a programul de construc˛ii de locuin˛e sau alte programe, Ónainte de 1990.
E greu s„ spui ast„zi c„ po˛i s„ elimini r„spunderea statului Ón acest conflict sau Ón aceast„ problem„ care trebuie rezolvat„, c„ oamenii puteau s„-∫i retrag„ banii Ón 1990, Ón 1992 Ónc„ ∫i Ón 1993. I.D.M.S. a func˛ionat ∫i au fost cet„˛eni ai Rom‚niei care au cump„rat ma∫in„ pe banii depu∫i la C.E.C. Ón anii 1985—1986. Care sunt persoanele care nu ∫i-au retras banii? Sunt persoanele care au fost con∫tiente c„ asta era singura speran˛„ a lor de a deveni proprietarii unei ma∫ini Ón Rom‚nia, deci, practic, oamenii care o via˛„ Óntreag„ au economisit, Ón ideea de a-∫i atinge visul, palierul de bun„stare, care era Ón acea perioad„ acela de a fi proprietarul unei ma∫ini. Au sperat c„ Ón final vor avea succes ∫i vor putea s„ intre Ón proprietatea unei ma∫ini, s„ devin„ proprietari de ma∫in„, orice alt„ solu˛ie ulterioar„ fiind exclus„, deoarece, ca urmare a evolu˛iei pre˛urilor, nu aveau nici o ∫ans„.
Problema este c„ ast„zi, prin Legea de func˛ionare a C.E.C.-ului, C.E.C.-ul garanteaz„ integral depunerile persoanelor fizice la C.E.C.
Œntrebarea care se pune, conform ini˛iativei domnului senator Frunda, Domnia sa cere ca C.E.C.-ul s„ desp„gubeasc„ ace∫ti oameni. Nimeni nu s-a referit, nici domnul senator Predescu, nici doamna ministru, Ón ce m„sur„ C.E.C.-ul poate fi scutit de plata acestor bani, acestor desp„gubiri persoanelor care au depus bani Ónainte de anii 1990.
## Mul˛umesc.
Din Grupul parlamentar al U.D.M.R., da? Dori˛i? Domnul senator Puskás.
## **Domnul Puskás Valentin-Zoltán:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat...
Domnule senator P„curariu, acum cred c„ m„ asculta˛i ∫i pe mine.
Deci ini˛iatorul a expus a∫a de concludent de ce este nevoie s„ vot„m aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ Ónc‚t cred c„ va fi una limitat„, pentru c„ toate argumentele au fost pertinente ∫i la obiect. Aici, Óns„, s-au ridicat anumite aspecte, pe care vreau s„ le argumentez eu Ón acest caz.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 A∫adar, s-a spus c„ au fost Óncheiate contracte. Ce contracte? Erau obligatorii, a∫a cum a fost obligatoriu s„ se intre Ón C.A.P., a∫a cum na˛ionalizarea a fost obligatorie, a∫a cum au luat imobilele Ón mod obligatoriu. Aceste contracte erau tot a∫a, nu puteai s„ te duci altundeva, s„ cumperi altfel o ma∫in„. Era un contract pe care ai semnat cu un scop special, s„ prime∫ti un autoturism îDacia“.
Da, Óntr-adev„r, dup„ 1990 a venit infla˛ia, dar aceast„ infla˛ie a condus la cre∫terea pre˛ului la autoturismul îDacia“, dar banii au fost folosi˛i tocmai pentru producerea acestor autoturisme, a∫a Ónc‚t, cum cre∫tea infla˛ia, a∫a cre∫tea ∫i valoarea banilor care au fost depu∫i Ónainte. Deci nu se poate nega aceast„ problem„.
La fel, s-a ridicat aici problema c„ ini˛iativa legislativ„ ar contraveni unor legi Ón vigoare. Dar o ini˛iativ„ legislativ„ se depune tocmai pentru a schimba legile Ón vigoare. P„i, altfel, n-am avea noi aici obiectul muncii, dac„ n-ar contraveni ceea ce facem, prin ini˛iativ„ legislativ„, altor legi care exist„ Ón prezent. Exist„ legi generale, exist„ legi speciale ∫i aceast„ contradic˛ie dintre legile generale ∫i legile speciale, bineÓn˛eles, se poate rezolva prin ini˛iative legislative, care reglementeaz„ alte domenii, aduc modific„ri la legile respective.
La fel, Guvernul s-a angajat ca pe cale amiabil„ s„ rezolve aceast„ problem„. Atunci c‚nd a comunicat pozi˛ia Guvernului, de ce nu a scris ∫i aceast„ problem„ ∫i cum dore∫te s„ rezolve?
Noi tocmai aceast„ cale amiabil„ o propunem, ca C.E.C.-ul, consider‚nd infla˛ia ∫i dob‚nzile, s„ Ónapoieze Óntr-o anumit„ perioad„ ace∫ti bani celor care au depus la C.E.C. pentru îDacia“.
BineÓn˛eles c„ aceste argumente conduc la faptul c„ Senatul va vota aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Noi bineÓn˛eles c„ vom vota, dar sper c„ ∫i colegii din alte grupuri parlamentare.
**:**
Solicit cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Œn numele grupului dori˛i?
## **Domnul Vintil„ Matei**
**:**
Nu, Ón nume personal.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Am solicitat punctul de vedere al grupurilor parlamentare.
Grupul P.N.L. dori˛i s„-l exprima˛i? Sau Grupul P.S.D.?
## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru**
**:**
De acord s„ iau eu cuv‚ntul.
V„ rog, domnul senator Paul P„curaru.
Grupul P.N.L. sigur c„ nu are cum s„ nu sus˛in„ acest proiect de lege, pentru c„ este un drept material cuvenit deponen˛ilor ∫i dac„, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, pune˛i la vot v„ garantez c„ trece.
V„ mul˛umesc.
Aceast„ lege nu trece dec‚t dac„ n-o punem la vot.
V„ rog, domnul senator Predescu, Ón numele Grupului parlamentar al P.S.D.
Eu a∫ dori s„ fac o precizare.
Sunte˛i foarte democra˛i. V„ rog.
Nu g„l„gia rezolv„.
Din sal„
#159807Dar ce rezolv„?
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul ∫i v„ rog s„ nu dialoga˛i cu sala.
Eu ar„tam, Ón numele comisiei, implica˛iile sociale ∫i m-am oprit aici, pentru c„ a∫a se cuvine. Am constatat c„ de la implica˛iile sociale s-a trecut la conota˛ii politice. Nu era cazul s„ se cuvin„. Niciodat„ n-a˛i auzit nici un cuv‚nt c„ C.E.C.-ul n-ar fi dator. Eu am sus˛inut, Ón numele comisiei, ∫i comisia aceasta a avut Ón vedere, c„ nu statul este dator, ci C.E.C.-ul, c„ Óntre C.E.C. ∫i deponen˛i s-au stabilit raporturile juridice. ™i cine contest„ lucrul acesta vorbe∫te ca s„ se afle Ón treab„. Scuza˛i-mi expresia!
Dar nu e cadrul legal, cadrul juridic Ón care s„ se poat„ rezolva o cerere. Orice cerere, dup„ cum au ˛inut acela∫i limbaj ∫i Ón fa˛a instan˛elor judec„tore∫ti ∫i au pierdut Ón fa˛a tuturor instan˛elor. De ce? Pentru c„ nu au sus˛inut cadrul legal. Au pierdut ∫i la instan˛a suprem„? Da. ™i acum ce se cere de c„tre domnul coleg? S„ se adopte o lege care s„ Ónfr‚ng„ decizia Cur˛ii Supreme, peste ∫i Ómpotriva rezolv„rii considerentului acestuia de rezolvare a problemei.
Aceasta a∫ fi vrut eu s„ aud a se concilia, c„ este u∫or ∫i la Óndem‚na oricui, exploat‚nd st„ri sociale ∫i nemul˛umiri decurg‚nd din acestea, s„ dai coloratura politic„ ∫i s„-˛i faci, chipurile, capital politic Ón aceast„ problem„. Nu e a∫a, v„ Ón∫ela˛i.
Din sal„
#161225## **Din sal„:**
V„ Ón∫ela˛i dumneavoastr„!
## **Domnul Ion Predescu:**
Nu-i a∫a, v„ Ón∫ela˛i!
V„ Ón∫ela˛i! Prin urmare, s„ fie limpede. Nu amesteca˛i lucrurile, c„ nu se rezolv„ amestecate. E vorba de r„spunderea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 statului ∫i nu poate opera, e vorba de r„spunderea C.E.C.-ului, care exist„, subzist„ la aceasta. C.E.C.-ul s-o rezolve, nu legea, C.E.C.-ul ∫i deponen˛ii.
Punctul nostru de vedere acesta este Ón cadrul legalit„˛ii, pentru c„ aceasta Ónseamn„ regim constitu˛ional, aceasta Ónseamn„ stat de drept, aceasta Ónseamn„ r„spunderi delictuale sau contractuale civile. Eu Ól rog pe ini˛iator s„ nu foloseasc„ inclusiv acea practic„ de amenin˛are sau cvasi∫antaj: îC„ ve˛i vedea dumneavoastr„, c‚∫tig eu la instan˛ele europene ∫i p‚n„ la urm„ Guvernul tot va pl„ti.“ L„sa˛i lucrurile acestea de impresie. ™tiu c„ ˛in de modul ∫i de motivarea avoca˛ial„, dar referi˛i-v„ riguros la ce avem noi de rezolvat.
Da, mul˛umesc. Doamna senator Simona Marinescu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o Óntrebare pentru ini˛iator, pentru c„ am convingerea c„ atunci c‚nd a elaborat legea a avut Ón fa˛„ contractul pe care deponentul Ól Óncheia cu furnizorul autoturismului. Exist„ vreo clauz„ Ón acest contract, care s„ specifice ce se Ónt‚mpl„ Ón situa˛ia Ón care deponentul nu intr„ Ón posesia autoturismului? Ce institu˛ie este obligat„ s„ restituie banii?
Fabrica... V‚nzarea. Unitatea de...
Dac„ exist„ o clauz„ anume Ón contract?
V„ mul˛umesc.
Domnul senator a solicitat, de asemenea, s„ pun„ o Óntrebare.
Domnul senator Matei Vintil„, v„ rog.
Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Punctul meu de vedere este al celor c‚teva zeci de deponen˛i care au venit Ón audien˛„ ∫i c„rora nu am putut s„ le dau r„spuns. La 14 ani de la Revolu˛ia din 1989 s-au rezolvat foarte multe lucruri. Lucruri str‚mbe, Ón favoarea poporului, Ón favoarea celor mul˛i. Eu zic c„ ast„zi ar trebui s„ g‚ndim bine ∫i, chiar dac„ proiectul de lege nu e bine formulat, s„-l restituim, pentru c„ nu sunt vinova˛i cei mul˛i, c„rora li s-au impus, c„ a∫a era Ónainte de 1989 statul comunist totalitar, ni∫te clauze, au depus banii la C.E.C., iar dup„ 1989, dup„ cinci, ∫ase sau ∫apte ani de stat, s-au pomenit, Óntr-o jum„tate de an sau un an de devalorizare, cu pu˛in. Iar Ón situa˛ia de fa˛„, la 20 sau 22 de ani, oameni care au depus Óntre 2.800 ∫i 4.200 de dolari se duc s„ ridice Óntre 8 ∫i 16 dolari. Depozitul „sta n-are importan˛„ cu ce clauze a fost f„cut, dar e clar c„ C.E.C.-ul a folosit banii, i-a rulat. Deci s„ g„sim o solu˛ie Ón a∫a fel Ónc‚t nici s„ nu ajungem la o sum„ a∫a de mare, cum a spus-o domnul
Frunda, dar s„ le d„m c‚t de c‚t o satisfac˛ie la oameni, mai ales c„ unii dintre cei 31.000 de deponen˛i sunt acum pensionari.
Deci eu propun s„ facem dreptate ∫i Ón acest caz, pentru c„ oamenii ne-au votat, ∫i nu statul trebuie s„ se implice, ci, Óntr-adev„r, C.E.C.-ul. C.E.C.-ul Óntr-o perioad„... Cum vom reu∫i noi s„ stabilim Ón discu˛iile pe care o s„ le avem cu cei de la C.E.C., totu∫i, s„ d„m satisfac˛ie oamenilor.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator ™tefan Viorel.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
O s„ Óncerc s„ fiu foarte scurt, pentru c„ dezbaterile au fost ample, sus˛inute de reputa˛i speciali∫ti Ón materie de drept, fapt pentru care eu a∫ vrea s„ m„ rezum la dou„ idei pe care s„ le exprim foarte pe scurt.
Prima. Sigur, Parlamentul poate s„ hot„rasc„ orice, cu c‚teva excep˛ii: nu poate s„ schimbe natura ∫i starea de fapt ∫i, legat de acest principiu, eu a∫ vrea s„ v„ spun c„ aceste sume au ajuns Ón depozit la C.E.C., aceste sume apar˛in‚nd Ón toat„ aceast„ perioad„ persoanelor fizice, au fost ˛inute Ón depozit la C.E.C., ca o consecin˛„ a derul„rii unui contract de v‚nzare-cump„rare Óntre persoana fizic„ ∫i Óntreprinderea specializat„ Ón distribu˛ia de autoturisme. Accept‚nd c„ Ón toat„ aceast„ perioad„ sumele au fost Ón proprietatea persoanelor, au avut drept de dispozi˛ie tot timpul asupra lor, nu pot eu personal s„ accept, profesional vorbind, tehnic c„ e cazul s„ vorbim despre desp„gubiri. Ce s„ desp„gubim? Desp„gubiri Ón leg„tur„ cu un bun de care n-am fost deposeda˛i? Am avut drept de dispozi˛ie Ón toat„ aceast„ perioad„ asupra lui?
Al doilea aspect. Nu contractul dintre mine ∫i C.E.C., care, cu scuzele de rigoare, nu ∫tiu dac„ a existat un contract Ón form„ material„ sau vorbim de un contract ca o consecin˛„ a Ónscrisului din carnetul de economii ∫i consemna˛iuni. Cred c„ despre „sta vorbim. Nu cred c„ cineva a semnat un astfel de contract. Acest carnet C.E.C. ap„rea ca un accesoriu, ca un instrument pe care-l foloseam Ón derularea contractului de v‚nzarecump„rare cu I.D.M.S.-ul. Sunt colegi de-ai mei care spun c„ este gre∫it. Eu mi-am luat o marj„ de rezerv„ ∫i mi-am cerut scuze cu anticipa˛ie. S-ar putea s„ gre∫esc, pentru c„ problema este foarte complex„ ∫i nu putem avea toate detaliile tehnice aici, la microfonul Senatului. Deci rolul C.E.C.-ului Ón aceast„ construc˛ie este acela de agent bancar. El a fost un prestator de servicii, care s-a angajat s„ p„streze Ón cele mai bune condi˛ii sumele de bani care i-au fost Óncredin˛ate Ón derularea contractului de v‚nzare-cump„rare ∫i s„ le bonifice cu o dob‚nd„, obliga˛ie pe care C.E.C.-ul ∫i-o recunoa∫te ∫i o duce p‚n„ la cap„t. C„ ast„zi aceast„ dob‚nd„, dac„ o compar„m cu rata infla˛iei, mi se pare aberant„, insuficient„, suntem de acord cu to˛ii, dar nu exist„ o alt„ solu˛ie legal„.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Mircea Nedelcu.
## **Domnul Mircea Nedelcu:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am s„ fiu c‚t se poate de scurt, pentru c„ eu consider c„ e cazul s„
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
V„ mul˛umesc.
Procedur„!
V„ rog.
S-a luat cuv‚ntul din partea grupurilor parlamentare. Œn calitate de lider de grup, v„ rog s„ Ónchide˛i dezbaterile.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Sigur c„ da, solicitarea este corect„. Ca s„ Óncheiem dezbaterile, la Ónceput am precizat, rug‚ndu-i pe colegi s„ expun„ punctul de vedere al grupurilor parlamentare, apoi, pentru c„ discu˛ia este extrem de interesant„ ∫i cu consecin˛e deosebite, am acordat colegilor, Ón nume propriu, din toate grupurile.
P„i, nu mai avem Ónc„ cinci proiecte de lege. Nu v„ face˛i probleme, c„ nu se gr„be∫te nimeni.
Domnul senator Bindea, ultimul coleg care s-a Ónscris la cuv‚nt.
Trebuia s„ supune˛i la vot!
Dac„ era Ónscris la cuv‚nt?! Dumneavoastr„ nu mi-a˛i cerut cuv‚ntul, v-a˛i repezit la microfon ∫i a˛i vorbit.
V„ rug„m s„ supune˛i la vot.
Sigur, dup„ ce o s„ vorbeasc„ domnul Bindea, am s„ supun.
## **Domnul Liviu-Doru Bindea:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi, Cred c„ suntem...
Dac„ era Ónscris, asta-i culmea, domnule senator! Dumneavoastr„ a˛i ridicat m‚na ∫i v-a˛i repezit ∫i a˛i spus punctul de vedere. I-am dat cuv‚ntul domnului senator Nedelcu, Ónintea domnului senator Bindea, pentru c„ vorbise de la Grupul P.S.D. domnul ™tefan Viorel. ™i am zis c„ este corect s„ nu-i dau cuv‚ntul domnului Bindea, s„ dau cuv‚ntul altui senator din alt grup. Asta-i culmea! V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Cred c„ suntem Ón fa˛a unei chestiuni care, dup„ p„rerea mea, vine s„ ne Óndrituiasc„ s„ concluzion„m c„ suntem Ón situa˛ia dep„∫irii atribu˛iilor Senatului. Eu nu sunt de acord cu ce s-a spus aici, c„ Senatul poate s„ hot„rasc„ orice. Trebuie s„ conchidem faptul c„ ceea se supune ast„zi discu˛iei, sub forma unui proiect de lege, este, de fapt, un litigiu Óntre dou„ p„r˛i. Eu nu ∫tiu dac„ cineva poate s„ aduc„ aici argumente prin care s„ concluzioneze c„ Senatul poate interveni prin lege Óntr-un litigiu. S-a ar„tat aici deja c„ acest litigiu a parcurs instan˛ele, gradele de jurisdic˛ie prev„zute de lege ∫i s-a ajuns la o anume hot„r‚re. Œn aceast„ situa˛ie ce va trebui s„ facem noi? S„ venim sau s„ complinim sistemul jurisdic˛ional rom‚n, sau s„ venim s„ intervenim printr-o anume reglementare Ón favoarea unei p„r˛i, care s-a judecat deja cu cealalt„ parte?
Ca s„ Ómpingem toat„ discu˛ia Ónspre desp„gubire eu cred c„ este incorect. Nu este aici vorba de desp„gubire. Este vorba de o anume situa˛ie contractual„ intervenit„ Óntre dou„ p„r˛i ∫i care a fost rezolvat„. Exist„ oare posibilitatea, Óntr-un stat democratic, ca Legislativul s„ vin„ ∫i s„ rezolve prin mijloace specifice, adic„ printr-o lege, o situa˛ie conflictual„ deja judecat„ definitiv ∫i irevocabil de c„tre Curtea Suprem„ de Justi˛ie? Eu cred c„ nu. Iar
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 dac„ aceast„ situa˛ie a fost deja rezolvat„, atunci toat„ aceast„ discu˛ie vine Ónspre C.E.C. P„i, noi trebuie s„ d„m o lege prin care s„ oblig„m o anume parte contractant„ s„ fac„ ceva, mai ales dup„ ce instan˛ele au spus s„ fac„ sau s„ nu fac„. Dac„ noi ajungem la concluzia c„ suntem Ón situa˛ia Ón care, unii colegi au ar„tat aici, de a ajuta o parte din popor, nu cred c„ este corect spus, este mult prea populist pus„ a∫a problema. Este un litigiu care s-a solu˛ionat.
De aceea, dup„ p„rerea mea, nu cred c„ se poate accepta proiectul de lege propus de domnul senator Frunda, de ini˛iator. De aceea, doamnelor ∫i domnilor senatori, eu v„ solicit ca s„ nu fi˛i de acord cu proiectul colegului nostru, domnul senator Frunda.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Stima˛i colegi, sigur, acum ar trebui s„ pun la vot solicitarea domnului senator Popa.
Nu pute˛i!
Pofti˛i? Ba da, cum s„ nu pot. Doar acesta este rostul conduc„torului de ∫edin˛„: s„ supun„ la vot propunerile formulate de senatori, Ón cadrul regulamentului, Óns„, pe care sunt convins c„ dumneavoastr„ Ól cunoa∫te˛i foarte bine, ∫i conform regulamentului l-am rugat pe colegul dumneavoastr„ de partid, domnul senator Paul P„curaru s„ verifice cvorumul ∫i sunt 34 de la putere ∫i 33 de la opozi˛ie, a∫a c„ nu trebuie s„ v„ bucura˛i foarte tare. Deci, Ón momentul de fa˛„, invit colegii senatori Ón sal„, Óntruc‚t la dezbateri particip„ 67 de senatori ∫i v„ da˛i seama c„ n-am cum s„ pun la vot, c„ eu ∫tiu c„ este cvorumul de ∫edin˛„ de 71 de parlamentari. Sigur c„ da, dezbaterile...
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Imediat. V„ dau cuv‚ntul imediat. Pentru c„ este corect ca ast„zi s„ continu„m discu˛iile. Nu pot s„
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
## **Domnul Frunda György:**
## V„ mul˛umesc.
Vreau s„ mul˛umesc, Ón primul r‚nd, tuturor colegelor ∫i colegilor care au luat cuv‚ntul ∫i au avut observa˛ii ∫i Óntreb„ri pertinente. Cuv‚ntul domnului senator Bindea Ómi aduce aminte o dilem„ a marelui Cehov, care era medic — a terminat Medicina — ∫i pe urm„ scria. A spus: îAm o nevast„, care e medicina, ∫i o amant„, care este literatura, ∫i nu ∫tiu pe care o aleg.“
Domnul Bindea ∫i cu mine am‚ndoi suntem juri∫ti, avem, ca neveste, dreptul, ∫i ca amante, politica. De data asta, domnul Bindea a ales amanta...
...∫i nu cred c„ este corect s„ fac„ treaba asta. Scuza˛i-mi mica anecdot„. Vorbim serios.
Cred c„ avem to˛i obliga˛ia de moralitate fa˛„ de institu˛ia Ón care suntem ∫i fa˛„ de aleg„torii no∫tri. Nu vreau s„ fiu populist, nu vreau s„ r„spund foarte ieftin c„ un partid social-democrat este obligat ideologiei sale s„ fie Óntr-adev„r social, dar vreau s„ l„murim c‚teva lucruri.
Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, ∫i nu m„ leg de un anumit nume, spune c„ înu se poate interveni printr-o modificare de lege“. Incorect. Este adev„rat c„ îorice poate fi reglementat dintr-o lege, mai pu˛in schimbarea sexului“, spune Parlamentul englez.
Dar, domnilor, dac„ este adev„rat c„ noi suntem Ón prezen˛a unui contract nenumit — ∫i sunt de acord cu acest lucru! —, a unui contract impropriu de depozit, dac„ a∫ aplica acest lucru, atunci ar trebui s„ aplic ∫i art. 998 ∫i 999 din Codul civil care interzice Ómbog„˛irea f„r„ just temei. Cum este posibil ca C.E.C.-ul s„ c‚∫tige 4.000 de miliarde lei, s„-i pun„ Ón buzunar pe spinarea ∫i din banii oamenilor de bun„-credin˛„?!
R„spunz‚nd la Óntrebarea domnului pre∫edinte al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, nu, nu din banii celor 6 milioane de depun„tori va pl„ti C.E.C.-ul, ci din profitul s„u. S„ nu cre„m o atmosfer„ nedreapt„. Deponen˛ii nu vor pierde nici un ban. O parte din profit C.E.C.-ul Ól va pl„ti pentru sumele depuse p‚n„ acum.
Doamnei senator Simona Marinescu, c„reia Ói mul˛umesc Ón mod deosebit: nu exista o asemenea prevedere din c‚te am v„zut eu Ón contractul de depozit. Nu era, pentru c„ se aplic„ normele generale. Oric‚nd aveai posibilitatea s„-˛i retragi banii, dar noi suntem Óntr-o situa˛ie special„, necontractual„, motiv pentru care este nevoie s„ intervin„ Parlamentul ∫i s„ reglementeze aceast„ problem„.
Alt„ observa˛ie, a domnului Bindea. Gre∫it, domnule Bindea. Eu nu m„ interpun Ón treburile justi˛iei. Nu este un proces Ón care iau partea lui X sau Y, parte contractuant„. Au fost oameni care s-au judecat. Eu discut problema la nivel de principiu, ca problem„ legislativ„.
Da, vreau s„ adopt o lege special„, care s„ modifice prevederile legilor generale, pentru c„ legile generale nu pot reglementa, trata, nedreptatea social„ care s-a f„cut Ón aceast„ perioad„.
## **Domnul Ion Predescu:**
Domnule Frunda, articolul urm„tor, privind impozitul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003
Œmi da˛i voie s„ continuu?
V„ dau.
V„ rog, domnule Predescu.
## **Domnul Frunda György:**
Statul nu pl„te∫te! Este adev„rat c„ la art. 5 eu spun c„ îimpozitul pe profit al C.E.C.-ului se reduce cu sumele alocate fondului de desp„gubiri“. Am spus îimpozitul“, nu este o obliga˛ie a statului.
Iat„ c„ Óncerc s„ r„spund la criticile care mi s-au adus...
Din sal„
#178479La vot! La voot!
...∫i sunt de acord cu votul.
Domnule pre∫edinte, scuza˛i-m„ c„ am vorbit pu˛in mai mult. Am folosit acela∫i truc ca dumneavoastr„, Ón timp ce vorbeam, num„ram colegii ∫i sunt 73 Ón sal„. Deci cer vot.
Sunte˛i Óntr-o eroare fundamental„.
îFrundamental„“!
îFrundamental„“ de dou„ ori. Nu fac preciz„ri legate de argumenta˛ia dumneavoastr„, ci numai de cvorum, pentru c„ b„nuiesc c„ l-a˛i num„rat, a∫a cum au f„cut-o ∫i colegii mei secretari, ∫i Ón acest moment sunt 32 de colegi care sunt Ón opozi˛ie ∫i 34 de la putere. Deci dac„ a∫ supune la vot a˛i avea probleme, dar nu am cum s„ pun la vot.
## **Domnul Frunda György:**
deponen˛i ∫i C.E.C. Nu implica˛i statul, acesta a fost punctul nostru de vedere.
S„ fie limpede! Nu a zis nimeni c„ C.E.C.-ul nu r„spunde de restituire, de dob‚nzi nepl„tite, de daune eventuale, de neexecutarea contractului, de neintervenire, c„ era parte implicat„ ∫i Ón executarea contractului de v‚nzare-cump„rare a autoturismului, dar nu extrapola˛i sau nu denatura˛i. V„ rog foarte mult. Nu denatura˛i sus˛inerile noastre.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Numai pu˛in, domnule senator Bindea. Dumneavoastr„ Ón˛eleg c„ solicita˛i drept la replic„. V„ rog s„ v„ ocupa˛i locul.
Am Ón˛eles c„ nu am oferit cuv‚ntul domnului senator Badea, Ómi spune domnul Ungheanu.
Dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul? Eu nu am observat.
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
Am o problem„ de procedur„.
Da. Eu nu v-am observat c‚nd a˛i ridicat m‚na.
Pentru c„ am dezb„tut foarte mult acest proiect de act normativ ∫i ca s„ nu uit„m p‚n„ data viitoare, s„ Óncepem alte dezbateri, v„ propun s„ prelungim lucr„rile Senatului cu un sfert de or„, ca s„ d„m votul final pe lege.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
Este foarte foarte judicioas„ propunerea. ™i eu doream s„ o fac.
## **Domnul Liviu-Doru Bindea**
**:**
Renun˛ la replic„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu numai pentru a continua dezbaterile pe acest proiect de lege, dar mai aveam Ónscrise 4 proiecte de lege ∫i voiam s„ v„ propun s„ continu„m dezbaterile.
Supune˛i la vot.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu. V„ rog, doar dac„ solicita˛i...
Domnule senator Bindea, numai pu˛in.
Domnule pre∫edinte, v„ rog, Ónainte de replica eventual„ a domnului Bindea, a∫ dori eu dou„ preciz„ri.
Doar Ón numele comisiei dac„ o face˛i.
Da. A nu ∫tiu c‚ta oar„ doresc s„ precizez. Nu ne opunem ∫i nu s-a opus nimeni la elucidare, la restituiri, la daune, la tot ce vor, Óntre p„r˛ile contractante:
Pe lista dat„ este ultima, domnule pre∫edinte.
Pofti˛i?
Pe lista care ni s-a comunicat pentru azi este pe locul 17, ultimul proiect de lege.
## Domnule senator Frunda,
Este adev„rat c„ nu a˛i participat Ón totalitate la ∫edin˛„, b„nuiesc, dac„ nu ∫ti˛i c„ mai exist„ Ónc„ 4 proiecte de lege care nu au fost luate Ón dezbatere. Nu este vina noastr„ c„ nu a˛i fost prezent Ón sal„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003
Ave˛i dreptate, este un drept al meu.
V„ rog, domnule senator. Haide˛i s„ o lu„m de la cap„t.
A∫a este.
Procedur„, domnule pre∫edinte!
Œnainte de a rezolva aceste dou„ chestiuni — dou„ avem! — Ón primul r‚nd, problema ridicat„ de domnul senator Popa, ∫i Ón al doilea r‚nd, de sistare a discu˛iilor ∫i s„ termin„m odat„ cu dezbaterile generale, pentru c„, Ón definitiv, dezbaterile generale au fost f„cute pe raportul de respingere venit din partea comisiei sesizate Ón fond. Deci v-a˛i exprimat punctul de vedere Ómpotriva raportului ∫i ve˛i vota, pe cale de consecin˛„, Ón momentul Ón care voi supune la vot.
Nu au fost dezbateri inutile. Nici vorb„ de asta. Au fost dezbateri generale determinate de raportul negativ al comisiei.
Procedur„!
A∫ vrea, domnule pre∫edinte, s„ cere˛i operatorului de la calculator s„ ne spun„ c‚te cartele sunt prezente Ón sal„, pentru c„ azi avem ocazia s„ termin„m cu votul electronic Ón Senat. Dac„ azi vre˛i s„ nu mai ˛inem cont de cartelele care sunt ∫i care indic„ prezen˛a senatorilor, atunci vom face Ón continuare acest lucru ∫i, Óncep‚nd de azi, termin„m cu votul electronic Ón Senatul Rom‚niei.
Sunte˛i foarte democrat, de altfel nici nu pute˛i fi dec‚t reprezentantul Partidului Democrat, dup„ cum a˛i spus-o de tran∫ant.
Stima˛i colegi,
Secretarii de ∫edin˛„, verific‚nd cvorumul, Ón momentul de fa˛„ sunt prezen˛i la dezbateri 67 de parlamentari, de o jum„tate de or„.
Œn urma apelurilor repetate pe care le-am f„cut, sunt 34 colegi de la putere ∫i 33 de colegi din opozi˛ie, motiv pentru care declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului.
## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 12,10._
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#183932Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 147/22.XI.2003 con˛ine 36 de pagini.**
Pre˛ul 44.496 lei
Pozi˛iile 24, 25, art. 16 anex„ ∫i art. 21, text comun propus de colegii din comisia de mediere.
Dac„ nu sunt interven˛ii,
Œn fine, ultima observa˛ie pe care o fac ∫i vreau s„-i consult ∫i pe colegii din cadrul comisiei ∫i ini˛iatorul. Dup„ redactarea raportului de c„tre cele dou„ comisii am primit, Ón calitate de membrii ai Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, nu ∫tiu dac„ ∫i colegii de la Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport au primit, o serie de amendamente care au fost propuse de ONG-uri, de funda˛ii, care ne rugau cu insisten˛„ s„ Óncerc„m s„ rediscut„m aceast„ ordonan˛„, pentru c„ parteneriatul public-privat Ón textul ordonan˛ei are de suferit, Ón condi˛iile Ón care este clar c„ aceasta este o direc˛ie important„ de dezvoltare a serviciilor sociale. Pentru oricare dintre noi care este Ón contact cu aceast„ realitate institu˛ional„ se poate observa lesne c„ foarte multe dintre serviciile sociale sunt prost prestate de institu˛iile statului ∫i mult mai bine realizate de funda˛ii, de ONGuri, de parteneriate pe care autorit„˛ile locale le pot stabili cu prestatori, cu furnizori de servicii. Din acest punct de vedere, lectura amendamentelor mie mi s-a p„rut corect„ ∫i cred c„ ele ar Ómbun„t„˛i textul legii.
Ca s„ nu fim din nou Ón situa˛ia Ón care modificarea legii s„ fie un nou demers, vreau s„ consult ini˛iatorul ∫i membrii comisiilor, pe pre∫edin˛ii celor dou„ comisii, dac„ nu consider„ oportun s„ rediscut„m Ón comisie aceste amendamente, pentru c„ nu avem de pierdut dec‚t o s„pt„m‚n„, dar nu vom fi pu∫i din nou Ón situa˛ia de a corecta legea printr-un nou demers legislativ integral, proiect de lege ∫i a∫a mai departe, pentru c„, repet, amendamentele introduse sunt f„cute de furnizori de servicii care au practic„ Ón parteneriatul public-privat, de funda˛ii care lucreaz„ Ón astfel de parteneriate ∫i aceste parteneriate sunt modelul pe care-l dezvolt„ chiar Uniunea European„, pe care o invoc„m permanent, atunci c‚nd dezvolt„m proiecte, Ordonan˛a Guvernului nr. 68/2003 fiind Ón coresponden˛„ cu capitoul 13 de negociere, cu alte prevederi exprese legate de integrarea Rom‚niei Ón ceea ce prive∫te legisla˛ia comunitar„ pe asisten˛„ social„ ∫i pe servicii sociale.
Dac„ ini˛iatorul ∫i comisiile convin, cred c„ ar fi oportun„, Ón sensul Ómbun„t„˛irii actului normativ, o rediscutare Ón cadrul comisiei a amendamentelor, care ar Ónsemna doar o Ónt‚rziere de c‚teva zile. V„ mul˛umesc.
Eu cred c„ dup„ 14 ani de evolu˛ie democratic„ a acestei ˛„ri este cazul s„ credem, Ón sf‚r∫it, ∫i s„ avem
Óncredere Ón nivelul care Ónseamn„ administra˛ia local„, Ón faptul c„ acei oameni au fost ale∫i de comunitate ∫i c„ ei sunt primii care sunt interesa˛i ca problemele concrete ale comunit„˛ii s„ fie abordate mai concret ∫i mai rapid dec‚t s-a f„cut acest lucru p‚n„ acum.
Deci critic faptul c„ legea este at‚t de stufoas„, at‚t de lung„, critic amestecul at‚t de mare al administra˛iei centrale Ón problemele comunit„˛ii locale. Eu cred c„ administra˛ia central„ ar fi cazul s„ Ón˛eleag„, Ón sf‚r∫it, c„ nu le ∫tie ea pe toate Ón ˛ara asta, are destule treburi ale ei de f„cut ∫i s„ nu se mai amestece la nesf‚r∫it Ón dr„muirea fiec„rui b„nu˛ care pleac„ de la bugetul central c„tre bugetul local, Ón acreditarea fiec„rui serviciu, Ón numirea fiec„rui responsabil ∫i a∫a mai departe.
Deci critic felul cum arat„ legea. O s-o vot„m, ca urmare a ra˛iunii pentru care ea a ajuns ast„zi Ón Senatul Rom‚niei ∫i ca urmare a faptului c„ ea acoper„ o nevoie real„ extrem de sensibil„ ∫i ale c„rei dimensiuni sunt, din p„cate, mult prea mari pentru acest moment.
V„ mul˛umesc.
Œn afar„ de aceasta, consiliile locale pot, pe baza Legii nr. 34/1998, subven˛iona asocia˛iile ∫i funda˛iile care dezvolt„ servicii sociale de interes local.
™i mai exist„, Ón anexa nr. 4 a bugetului de stat pe anul 2004, 8.976 de miliarde lei, care sunt sumele de echilibrare.
™i da˛i voie consiliilor locale s„ hot„rasc„, din aceste sume de transfer, ce anume ∫i pentru ce servicii vor utiliza.
Este exact ce n-am vrut s„ facem prin aceast„ lege: s„ spunem consiliilor locale care este prioritatea lor de solidaritate, de proximitate, s„ fix„m deja prin lege, trebuie s„ face˛i cutare a∫ez„minte.
Da˛i-le voie s„ hot„rasc„ singuri, Ómpreun„ cu organiza˛iile nonguvernamentale, ce anume are nevoie fiecare mic„ localitate din Rom‚nia.
™i, Ón fine, ultima Óntrebare care a∫ vrea s„ v-o adresez este care este rata de recuperare a A.V.A.B.-ului, dac„ dumneavoastr„ ne pute˛i da informa˛ii, pentru c„ s„ presupunem c„ A.V.A.B.-ul reu∫e∫te s„ valorifice, s„ execute anumite crean˛e, dar nimeni nu ∫tie Ón Rom‚nia, Ón afar„ de afirma˛iile domnului ministru Bl„nculescu, la ce randament, la ce rat„, c‚t, de fapt, din datorie execut„. Pentru c„ sun„ foarte frumos c„ vom vinde hotelurile, vom vinde casele de odihn„, vom vinde ma∫inile de lux ale societ„˛ilor, vom vinde toate astea, dar, de fapt, nu ∫tim p‚n„ la urm„ la ce rat„. Auzim sume impresionante la domnul ministru, dar, pe de alt„ parte, dac„ te duci la cifre, consta˛i c„, de fapt, rata de recuperare este foarte mic„, pe undeva la 20—30%, Ón cazurile fericite, ∫i atunci dumneavoastr„, ca reprezentant al C.N.A.S., nu sunte˛i Ón situa˛ia Ón care ceda˛i o crean˛„ de 100% pentru o recuperare de 20%?
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 Sin Nicolae absent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Sporea Elena prezent St„noiu Rodica Mihaela absent Stoica Fevronia prezent Szabó Károly-Ferenc absent ™elaru Rodica prezent ™tefan Viorel prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Theodorescu Emil R„zvan absent Toma Constantin prezent Tudor Corneliu Vadim absent Ungheanu Mihai prezent Vajda Borbala prezent Vasile Radu absent V„c„roiu Nicolae absent Vela Ion prezent Verestóy Attila absent Voinea Melu absent Vornicu Sorin Adrian absent Zanc Grigore prezent Zl„vog Gheorghe absent.
Domnul Ionel Alexandru, prezent, domnul Alexandru Athanasiu, absent, domnul B„dulescu Doru-Laurian, absent, doamna B„lan Angela Mihaela, prezent„, domnul Belu Ioan, absent, domnul Bindea Liviu-Doru, prezent, domnul BÓciu Constantin, absent, domnul Br„di∫teanu ™erban, absent, domnul Bucur Dionisie, absent, domnul Buzatu Gheorghe, prezent, domnul Constantinescu Dan, absent, domnul Cozm‚nc„ Octav, absent, domnul Cr„ciun Avram, absent, domnul Dina Carol, absent, domnul Dinu Marin, prezent, doamna Dobrescu Maria Antoaneta, absent„, domnul Dumitrescu Viorel, absent, domnul Eckstein-Kovács Péter, absent, domnul Fabini Hermann Armeniu, absent, domnul Filipa∫ Avram, absent, domnul Filipescu Cornel, absent, domnul Guga Ioan, absent, domnul Hanganu Romeo, prezent, domnul Horga Vasile, absent, domnul Iliescu Ion, absent, domnul Iorga Nicolae, absent, domnul Antonie Iorgovan, absent, domnul Iustian Mircea Teodor, absent, domnul Leca Aureliu, absent, domnul Lupoi Mihail, absent, domnul Maghiar Teodor, absent, domnul Marcu Ion, absent, doamna Marinescu Simona, prezent„, domnul Markó Béla, absent, domnul Ioan Nicolaescu, absent, domnul Sergiu Nicolaescu, absent, doamna Norica Nicolai, absent„, domnul Constantin Nicolescu, absent, domnul Dorel-Constantin Onaca, absent...
Fa˛„ de cele prezentate, av‚nd Ón vedere raportul comisiei ∫i faptul c„ cei doi ini˛iatori, Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Ministerul Justi˛iei, ∫i-au Ónsu∫it raportul, precum ∫i amendamentele cuprinse Ón acesta, solicit„m ∫i rug„m plenul Senatului s„ fie de acord cu aprobarea proiectului de act normativ.
V„ mul˛umim.
V„ spuneam adineauri c„ mul˛i dintre cei care au depus banii s-au adresat instan˛elor judec„tore∫ti. Eu personal cred c„ au gre∫it pentru c„ ei nu au mers individual, ci Óntotdeauna au fost reprezenta˛i de aceste asocia˛ii ∫i exist„ un semn de Óntrebare foarte Óntemeiat c‚t de serioase au fost asocia˛iile ∫i ligile respective ∫i dac„ urm„reau Óntr-adev„r recuperarea sumelor respective. Cert este c„ practica judiciar„ la ora aceasta este contradictorie. Au existat instan˛e care au dat c‚∫tig de cauz„ deponen˛ilor, mai pu˛ine, ∫i mai multe hot„r‚ri judec„tore∫ti care au respins cererea de restituire a banilor.
Œn aceast„ situa˛ie, Óntr-una din cauze, Asocia˛ia pentru ap„rarea drepturilor depun„torilor pentru cump„rarea autoturismelor îDacia“ s-a adresat Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, ∫i acesta este un moment esen˛ial. Acest lucru s-a Ónt‚mplat Ón 1997, iar Ón 1998 a fost pe rolul instan˛ei europene aceast„ cauz„, iar potrivit procedurilor de atunci, care au fost modificate Óntre timp, s-a cerut punctul de vedere al Guvernului Rom‚niei, iar Guvernul s-a obligat printr-o adres„, al c„rui num„r l-am ar„tat Ón expunerea mea de motive, o adres„ din 1998, s-a obligat a reglementa aceast„ problem„ pe cale legislativ„. Vorbesc de anul 1998. Cu toate c„ au trecut 5 ani, nici p‚n„ azi nu s-a redactat un proiect de lege, cu toate c„ Ministerul Finan˛elor Publice, din datele pe care le am ∫i informa˛iile foarte concrete, a elaborat un proiect de lege pe care l-a Ónaintat Guvernului, dar acesta nu a fost discutat Ón ∫edin˛„ de Guvern.
La ora actual„, propunerea mea a fost salutat„ cu simpatie de mul˛i colegi, dar, din p„cate, cu dou„ rapoarte negative. Unul, din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci care, pe motive financiare, a spus c„ nu se poate s„ fie de acord pentru c„, potrivit unei fi∫e financiare eliberate de minister, cei 31.000 de oameni ar
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 urma s„ primeasc„ o sum„ de 4.019 miliarde lei, ceea ce ar Ónsemna o sarcin„ foarte grea Ón bugetul statului. Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, pe alte motive, de fapt, a preluat motivele Guvernului atunci c‚nd nu a fost de acord cu raportul meu, face referire ∫i la Codul civil, spun‚nd c„ exist„ o materie care reglementeaz„ depozitul, ceea ce este adev„rat, numai c„ eu, prin legea special„, vreau tocmai s„ derog de la normele generale ale Codului civil ∫i vreau ca s„ dau satisfac˛ie acestor oameni care au banii Ónc„ la C.E.C.
Œn al doilea r‚nd, spune Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri c„ s-ar crea o discriminare fa˛„ de aceia care p‚n„ acum ∫i-au ridicat banii mai pu˛ini ∫i cei care ∫i i-ar primi integral. Sunt de acord cu argumentul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, numai c„, din punctul meu de vedere, aceasta ar fi singura m„sur„ dreapt„ ∫i moral„: restituirea banilor.
Un al treilea argument ar fi c„ nu sunt fonduri de unde s„ se pl„teasc„ desp„gubiri acestor oameni. Aici Óns„ nu mai sunt de acord, pentru c„ fonduri exist„. S„ nu uit„m, aceast„ problem„ poate fi discutat„ din foarte multe puncte de vedere, moral, politic, juridic, dar, Óncerc‚nd numitorul comun al celor trei puncte de vedere, la care m„ refeream adineauri, atunci c‚nd un cet„˛ean de bun„-credin˛„ d„ unei institu˛ii de stat, care este C.E.C.-ul, o sum„ de bani el are dreptul ca oric‚nd s„-∫i redob‚ndeasc„ suma respectiv„. Iar C.E.C.-ul, nu statul, ci C.E.C.-ul are obliga˛ia s„ restituie banii respectivi. Pentru c„, v„ rog s„ vede˛i proiectul meu de lege, eu nu cer fantasmagorii sau lucruri imposibile, ci cer ca C.E.C.-ul s„ restituie cet„˛eanului suma depus„ care s„ urmeze infla˛ia plus dob‚nda legal„. Nu cer nimic altceva. Din ce se poate acoperi suma respectiv„? Din c‚∫tigurile ∫i din profitul C.E.C.-ului. V„ Óntreb pe dumneavoastr„: dac„ eu Ómi depun banii la C.E.C., e posibil ca institu˛ia respectiv„ s„ nu-mi restituie banii respectivi?
Haide˛i s„ lu„m exemplele europene. Pentru c„ am trecut printr-o schimbare de sistem, cred c„ cel mai mult ne afl„m Ón situa˛ia b„ncilor din perioada celui de Al Doilea R„zboi Mondial. Evreii, dup„ ce au ap„rut primele legi antievreie∫ti Ón toat„ Europa nazist„, au Ónceput s„-∫i depun„ sumele de bani la b„ncile elve˛iene. ™i ast„zi, la aproape 60 de ani dup„ terminarea r„zboiului, b„ncile elve˛iene restituie banii respectivi la cursul actualizat, plus dob‚nda pe 50 de ani. S„ lu„m exemplul Fran˛ei, care este un exemplu mult mai apropiat Rom‚niei. Fran˛a, Guvernul francez, s-a obligat dup„ Al Doilea R„zboi Mondial s„ restituie sumele de bani la cererea deponen˛ilor respectivi ∫i spre deosebire de legea general„, care prevede o prescrip˛ie de îx“ ani pentru acest domeniu, tocmai pentru c„ a fost r„zboi, a prev„zut imprescriptibilitatea dreptului de a cere ∫i a solicita restituirea acestor sume de bani. Dac„ acesta este exemplul european, doar dou„ dintre ele, sunt mai multe, atunci v„ Óntreb eu: noi, ca parlamentari ai acestei ˛„ri, avem dreptul s„ frustr„m pe propriii no∫tri concet„˛eni care scad zi de zi ca num„r, pentru c„ sunt oameni Ón v‚rst„, ca s„-∫i recupereze sumele de bani pe care le-au depus cu bun„-credin˛„ Ónainte de 1990 la C.E.C. pentru cump„rarea unui autoturism, sume care au fost folosite toat„ aceast„ perioad„ cu bun„-credin˛„ de
C.E.C., C.E.C.-ul f„c‚nd bani din bani? Nu este moral, politic, etic ∫i juridic s„ oblig„m C.E.C.-ul ca s„ restituie sumele respective deponen˛ilor? Este o cu totul alt„ problem„ ∫i asta va trebui rezolvat„ Ón normele metodologice, Ón c‚˛i ani se vor restitui sumele respective, cum va putea C.E.C.-ul s„ restituie, dar v„ rog s„ vede˛i, pentru c„ nu sunt primul ini˛iator, au mai fost ni∫te colegi deputa˛i care au avut o asemenea propunere legislativ„, C.E.C.-ul a r„spuns la Óntreb„rile lor: îDa, domnule, noi putem restitui sumele respective din c‚∫tigurile noastre, cu condi˛ia s„ nu trebuiasc„ s„ le restituim toate deodat„.“ Este o norm„ de executare care se poate respecta.
Acestea sunt argumentele mele principale, f„r„ a fi complete ∫i f„r„ s„ vreau s„ v„ re˛in prea mult, este joi, ora 12 ∫i 10 minute, dar v„ rog, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ judec„m acest proiect de lege Ón primul r‚nd ra˛ional, cu sim˛ul moralit„˛ii ∫i al drept„˛ii fa˛„ de oamenii care au avut Óncredere Ón institu˛ia statului ∫i au spus c„ acolo sunt banii Ón siguran˛„. S„ ne g‚ndim ce se va Ónt‚mpla Ón viitor, pentru c„, Ón calitatea mea de avocat, v„ pot asigura c„ ace∫ti oameni, dac„ individual vor pierde procesele Ón Rom‚nia ∫i se vor adresa Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, vor c‚∫tiga. Pun pariu cu oricare dintre dumneavoastr„ de acest lucru. Ei vor c‚∫tiga la Strasbourg. Care va fi finalitatea? Statul rom‚n va fi obligat ∫i s„ restituie suma, ∫i s„ pl„teasc„ desp„gubiri despre care, _nota bene_ , eu nu vorbesc la ora actual„, ∫i va obliga un viitor Parlament al Rom‚niei sau un Guvern s„ dea o lege Ón acest sens.
Ce este atunci mai bine? S„ accept„m aceast„ lege care face dreptate ∫i pe plan interna˛ional ne aduce beneficii sau s„ o respingem ∫i argumentele vor fi c„ nu avem bani ∫i de ce nu ∫i-au scos banii Ón 1990 — nu sunt argumente acceptabile — ∫i s„ ajungem ca din nou Rom‚nia s„ aib„ procese la Curtea European„ ∫i s„ fie mai mult ca sigur condamnat„? Nu este o amenin˛are, este o prevedere logic„ a celui care se ocup„ cu aceste probleme, motive pentru care, doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ rog s„ accepta˛i proiectul meu de lege.
V„ mul˛umesc c„ m-a˛i ascultat.
Pentru aceste motive, v„ rog s„ ave˛i Ón vedere c„ Guvernul nu sus˛ine ini˛iativa.
V„ mul˛umesc.
Orice cerere care ar invoca acelea∫i drepturi, aceea∫i situa˛ie de fapt ∫i acelea∫i analize pe care Curtea European„ deja le-a f„cut, Ón conformitate cu principiul jurispruden˛ial clasic al Cur˛ii Europene, nu pot avea dec‚t aceea∫i soart„.
Al treilea considerent. Restituirea sumelor nu se poate face Ón alt cadru juridic dec‚t Ón cel pe care-l prevede Codul civil, condi˛iile Ón care se restituie bunurile Ón depozit. Depozit numai de conservare, depozit cu clauze de valorificare, depozit cu clauze speciale, cum este acesta, indiferent deci de clauzele ∫i natura depozitului. Dar s„ nu uit„m c„ nu putem ie∫i din cadrul legal contractual al depozitului, un contract special reglementat anume de Codul civil ∫i de aceea Ói ∫i spune îcontract dubit“ sau îcontract special“. Nu putem ie∫i din aceast„ materie, din acest cadru legal. Este motivul pentru care nici precedentul Guvern, acela care, printr-o scrisoare nu ∫tiu unde adresat„, a spus c„ va rezolva pe cale legal„ problema. Nu avea cum. Este un raport privat Óntre unul sau mai mul˛i deponen˛i, nu are importan˛„ num„rul deponen˛ilor, ∫i o unitate specializat„ Ón depozit special de bunuri, inclusiv sume de bani. Dob‚nda, restituirea, indexarea, sunt lucruri care privesc rela˛iile juridice dintre deponen˛i ∫i C.E.C., nu statul.
Ceea ce ni s-a solicitat nou„, prin propunere, s„ fie implicat statul Ón aceast„ opera˛iune, ∫i apoi, prin propunere, s„ fie implicat Parlamentul, este inadmisibil. Parlamentul nu intervine Óntre contractele pe care
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 cet„˛enii le Óncheie Óntre ei sau Óntre ei ∫i unit„˛i specializate contractuale. Parlamentul poate interveni numai Ón reglementarea regimului juridic al contractelor, dar nu Ón raporturile contractuale concrete, stabilite pe baz„ de contract de c„tre fiecare parte contractant„: cet„˛ean ∫i cealalt„ parte contractant„, C.E.C. Lucrul acesta este exclus. Pot interveni organele statului Ón cazul Ón care au intervenit fraude la Óncheierea contractului, a conven˛iei sau fraude la executarea conven˛iei. Aceasta este cu totul alt„ problem„, dar nu Parlamentul, prin lege. Ceea ce ni s-a cerut nou„, Parlamentului, Senatului, s„ adopt„m o lege, este inadmisibil Ón materia aceasta, Ón raport de obiectul cererii formulate de colegul ini˛iator.
Considerentul cel„lalt, c„ este discriminator, este pus din motive de echitate, dar v„ rog st„ruitor s„ re˛ine˛i c„ nu sunt temeiuri determinante Ón rezolvarea propunerii legislative. Cele patru enun˛ate de mine sunt cele determinante Ón rezolvarea propunerii legislative.
Acum este, cum ar„tam la Ónceput, o problem„ cu implica˛ii sociale. Da. Necontestabil, dar nu le putem rezolva Ón afara legii. Nu le putem rezolva Ón afara competen˛ei Parlamentului, nu le putem rezolva Ón afara cadrului legal, Ónc„lc‚nd alt cadru legal, cadrul contractual. Nu uita˛i, v„ rog, nu considerentele toate, limitate, pe care le-a˛i explicat, ci acelea de principiu, pe care le-a avut Ón vedere Curtea European„, pentru c„ a declarat inadmisibil„ cererea, nu neÓntemeiat„. Inadmisibil„, a∫a cum este ∫i pentru noi.
Ni se cere s„ intervenim Ón raporturi civile contractuale, s„ adopt„m o lege Ón favoarea uneia dintre p„r˛ile contractante. Nu e cu putin˛„ a∫a ceva. Nu este cu putin˛„.
De aceea, v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, care are la baz„ ∫i punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, ∫i punctul de vedere al Consiliului Legislativ. Acestea sunt considerentele. Ele sunt de ordin legal riguros, iar nu de ordin de impresie social„.
Deci, din acest punct de vedere, cred c„ nu avem r„spunsul, nici faptul c„ statul nu a beneficiat de ace∫ti bani. Œn momentul c‚nd o sum„ de 70.000 de lei era pre˛ul unei îDacii“, a stat Ón C.E.C. 7, 8 ani de zile, a produs bani economiei Ón ansamblu, a fost folosit„ de economia respectiv„ ∫i cum putem absolvi statul ast„zi c„ nu a beneficiat de ace∫ti bani? Moral, statul a beneficiat de ace∫ti bani, este dator s„ ia o m„sur„ prin care s„ fac„ dreptate acestor oameni, iar C.E.C.-ul e greu s„-l scute∫ti de r„spunderea acestor obliga˛ii care au avut loc cu cet„˛eanul care a depus banii Ón 1980, spre exemplu.
V„ mul˛umesc.
Partidul Democrat va vota Ón favoarea acestei legi.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Vintil„ Matei**
Punctul doi. Parlamentul poate s„ hot„rasc„ orice, dar ar fi bine s„ hot„rasc„ ce este bine pentru popula˛ia
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 acestei ˛„ri. C„, dac„ invoc„m o nedreptate care s-a f„cut Óntr-un context foarte complex, pe care nu-l putem l„muri Ón toate detaliile aici, invoc„m necesitatea repar„rii unei nedrept„˛i ∫i provoc„m o nedreptate infinit mai mare, nu cred c„ Parlamentul va lua cea mai bun„ decizie. Propunerea din proiectul de lege ne trimite spre ideea suport„rii acestor patru mii ∫i ceva de miliarde din rezultatele financiare ale C.E.C.-ului.
## Domnilor colegi,
La C.E.C. sunt 6 milioane de deponen˛i, cet„˛eni ai Rom‚niei. Œi deposed„m pe ace∫ti 6 milioane de deponen˛i de 4.000 de miliarde? Dac„ vre˛i s„-i deposed„m, atunci vot„m pentru acest proiect. Dac„ vre˛i s„ fim corec˛i ∫i s„ le protej„m depunerile celor 6 milioane de cet„˛eni rom‚ni, care au avut Óncredere Ón C.E.C. ∫i Ón faptul c„ depunerile lor sunt garantate de stat, atunci v„ rog din suflet s„ vot„m Ómpotriva acestui proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
Este adev„rat, domnul Predescu are dreptate, statul nu poate fi obligat. Dar v„ rog s„ citi˛i art. 2 al propunerii mele, care spune: îDesp„gubirile vor fi egale cu suma depus„ la C.E.C., majorat„ cu rata infla˛iei, calculat„ din ziua depunerii p‚n„ Ón ziua achit„rii, din care se deduce dob‚nda legal„ bonificat„ de C.E.C. pe perioada c‚t a fost pl„tit„.“
Art. 3 spune: îAceast„ desp„gubire se pl„te∫te de c„tre C.E.C.“ Unde este statul? Unde este statul?