Filip Georgescu

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Fiecare na˛ie Ó∫i are valorile sale definitorii, pe care le Ónconjoar„ cu recuno∫tin˛„ etern„, consider‚ndu-le nu numai st‚lpii s„i de rezisten˛„, dar ∫i acele rampe spirituale pentru lansarea spre universalitate a noi ∫i noi genera˛ii. ™i noi, rom‚nii, avem simbolurile noastre sfinte. Numele unora dintre ilu∫trii Ónainta∫i, ca Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Nicolae Grigorescu, Constantin Br‚ncu∫i, Mihail Kog„lniceanu sau Traian Vuia, ca s„ nu amintim dec‚t c‚teva dintre min˛ile luminate care au Ónnobilat cu faptele lor existen˛a bimilenar„ a neamului nostru, au intrat demult Ón con∫tiin˛a rom‚nilor, dar ∫i a altor popoare.

Œn interven˛ia mea de ast„zi, Óncerc s„-i aduc un omagiu lui Constantin Br‚ncu∫i, impun„toare personalitate a artei moderne, de la a c„rei dispari˛ie se Ómpline∫te, la mijlocul lunii martie, o jum„tate de veac, omagiu la care sunt Óncredin˛at c„ Domniile Voastre ve˛i fi Óntru totul p„rta∫i.

N„scut la 19 februarie 1876 Ón comuna gorjean„ Hobi˛a, ca al ∫aselea copil al unei familii nevoia∫e, Constantin Br‚ncu∫i a pornit de la 13 ani s„-∫i asigure existen˛a ca b„iat de pr„v„lie. Sim˛ul artistic Ónn„scut, care se manifesta Ón multe dintre preocup„rile sale, l-a Ómpins c„tre cursurile ™colii de Arte ∫i Meserii din Craiova, pe care le-a continuat, dup„ absolvire, la ™coala de Arte Frumoase din Bucure∫ti, unde a realizat primele sale lucr„ri de valoare, Óntre care ∫i bustul doctorului Carol Davila. Œn 1904 porne∫te spre Paris, unde ob˛ine o burs„ la ™coala de Arte Frumoase, ∫i unde avea s„ se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 stabileasc„ pentru tot restul vie˛ii. Prin lucr„rile sale: îCap de b„iat“ ∫i îOrgoliu“, expuse la Salonul de toamn„ din Capitala Fran˛ei, Br‚ncu∫i atrage aten˛ia acelui titan al artei sculpturale, Auguste Rodin, care-l invit„ s„ fac„ practic„ Ón atelierul s„u. Br‚ncu∫i, Óns„, nu se putea adapta situa˛iei de a sta Ón umbra marelui stejar. Con∫tient pe deplin de puterea sa creatoare, el p„r„se∫te atelierul marelui maestru francez, realiz‚nd apoi, de-a lungul anilor, Ón propriul atelier, o serie de opere celebre ca: îS„rutul“, îMuza adormit„“, îPas„rea m„iastr„“, îPrometeu“, îDomni∫oara Pogany“ ori îPrimul pas“.

Œn Óntreaga crea˛ie, Br‚ncu∫i a evoluat spre o stilizare abstractizant„, deschiz‚nd prin concep˛ia sa o epoc„ nou„ Ón istoria sculpturii. Remarc‚nd acest merit incontestabil, sculptorul englez Henry Moore spunea: îDe la gotic Óncoace, sculptura european„ a fost n„p„dit„ de tot felul de excrescen˛e ale suprafe˛ei, care au ascuns cu totul forma. A fost misiunea special„ a lui Br‚ncu∫i de a ne sc„pa de aceast„ n„p„dire ∫i de a ne face din nou con∫tien˛i de form„“.

Œn realizarea viziunii sale artistice, Br‚ncu∫i a sustras uimitor din arta popular„, care l-a Ónso˛it Óntreaga via˛„, precum vederea ∫i sim˛irea, ideea formelor fundamentale ale originii vie˛ii, pe care a stilizat-o cu un rafinament Ómpins p‚n„ la perfec˛iune. îBr‚ncu∫i“, scria Cella Delavrancea, îa ad‚ncit Ón sculptur„ esen˛a artei ˛„r„ne∫ti, care, Ón toate expresiile ei, de la olar la dulgher, de la t„ieturile Ón lemn la broderiile iilor, poart„ ritmul vie˛ii unui neam vechi, creator de simboluri nepieritoare. El a exprimat sinteza acestei crea˛ii, simplific‚ndu-i vocabularul liniar p‚n„ la un ermetism greu de deslu∫it ∫i primejdios de imitat“.