Leonida Lari Iorga

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Iat„ c„ vine Cr„ciunul cu luminile ∫i cu bucuriile sale. Rom‚nii din ˛ar„ chiar dac„ o duc greu, m„car au dreptul la limba ∫i la istoria lor. Rom‚nilor f„r„ ˛ar„ ∫i acest drept li s-a luat.

Precum v-am vorbit de at‚tea ori Ónc„ din 1992 ∫i p‚n„ acum, dac„ Rom‚nia nu va sprijini popula˛ia rom‚neasc„ din Basarabia, va ajunge iar„∫i la limba rus„ limb„ de stat. Œn semn de revan∫„ c„ n-a mers proiectul rus de federalizare ∫i c„ mai ieri a venit ˛arul Putin pe meleagurile moldave,din cauza rezisten˛ei rom‚nilor, dar neÓndoielnic ∫i a implic„rii organismelor interna˛ionale, Parlamentul chi∫inoian de orientare prorus„, a decretat limba rus„ o a doua limb„ Ón stat.

Se Ónt‚mpl„ exact ce s-a Ónt‚mplat dup„ cotropirea acestui teritoriu rom‚nesc Ón 1940. Limba rom‚n„ sau a∫a-zis„ moldoveneasc„, cum o numesc mancur˛ii autohtoni ∫i colonizatorii, va fi Ómpins„ iar„∫i la buc„t„rie, iar limba rus„ se va aplica cic„ îÓn toate sferele vie˛ii statului ∫i societ„˛ii“. ™i c‚nd te g‚nde∫ti c„ Ón anii 19891990-1991, Parlamentul de la Chi∫in„u era al parlamentarilor de orientare na˛ional„, al parlamentarilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 unioni∫ti, limba rom‚n„ era limb„ de stat pe numele ei adev„rat. C‚nd te g‚nde∫ti c„ eram at‚t de aproape de clipa de gra˛ie a reunific„rii! Dac„ ∫i conducerea Rom‚niei ar fi fost pe faz„, s-ar fi sincronizat cu mi∫carea de eliberare ∫i de reÓntregire na˛ional„ din Basarabia.

Rom‚nia, din p„cate, era m„cinat„ de lupte, de un soi de r„zboi civil pentru acapararea puterii de c„tre un grup de interese sau altul, iar nu animat„ de ideea major„ a reunific„rii teritoriilor rom‚ne∫ti. ™i atunci e fireasc„ pe deplin recunoa∫terea unui stat Ón stat, abandonarea rom‚nilor basarabeni, abdicarea de la idealurile na˛ionale.

Dar cum s„ se realizeze planul na˛ional-strategic, Óndeplinit cu o consecven˛„ patriotic„ lun„ de lun„, an de an, de c„tre diploma˛ia rom‚neasc„, dac„ Ón vizorul potenta˛ilor vremii e goana dup„ putere ∫i Ónavu˛irea grabnic„. Patrio˛ii de pe o parte ∫i de pe alta a Prutului au fost Óntre timp l„sa˛i Óntr-un con de umbr„, chiar anacronici, pentru c„ vorbesc Ón pustiu despre idealurile na˛ionale.

Dar mai pu˛in anacronici par atunci, ba chiar tragici, c‚nd sunt elimina˛i pe r‚nd de pe Terra, din via˛a socialpolitic„ c‚t ∫i din via˛a ca atare.

C„ ∫i sufletele celor disp„ru˛i mai strig„ pe undeva, dincolo de lume, pentru dreptate ∫i unitatea rom‚nilor, nu-i prive∫te pe tic„lo∫ii Ómbuiba˛i pe sudoarea, lacrimile ∫i s‚ngele acestui popor.

Dar vorbeam de un plan strategic Ón privin˛a reunific„rii teritoriilor rom‚ne∫ti, pe care conducerea Rom‚niei, de∫i beneficiaz„ de savan˛i de notorietate mondial„, de buni diploma˛i, nu l-a vrut ∫i nu l-a f„cut Ónc„. Colonizatorii Óns„ nu au dormit, nu s-au l„sat du∫i de valul timpului. Planul lor de a extinde mi∫carea de influen˛„ a Rusiei p‚n„ Ón Balcani, Óncep‚nd cu imperiul ˛arist, trec‚nd prin imperiul sovietic ∫i ajung‚nd la imperiul rus, a r„mas acela∫i Ón esen˛a sa, modific‚ndu-∫i doar unele elemente ∫i culori, Ón dependen˛„ de epoc„ ∫i situa˛ii.