Filip Georgescu

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

îCine a n„scocit m„r˛i∫orul ∫i de ce?“ — se Óntreba la vremea sa Tudor Arghezi, marele poet ∫i om de spirit, care a tr„it cea mai mare parte a vie˛ii sale Ón lini∫tea patriarhal„ de pe strada M„r˛i∫or. ™i tot el, a∫tept‚nd s„-∫i vad„ cire∫ii mai repede Ónflori˛i, r„spundea: îŒn nicio ˛ar„ pe unde am trecut n-am v„zut Ónt‚iul de martie s„rb„torit nici Ón c„lindar, nici cu firimituri scumpe sp‚nzurate de g‚tul fetelor ∫i la m‚na lor“. F„r„ s„ i se cunoasc„ prea bine v‚rsta ∫i semnifica˛ia, se pare c„ m„r˛i∫orul este un obicei pur rom‚nesc, de∫i, a∫a cum atest„ unele descoperiri arheologice de dat„ mai recent„, ∫i pe vremea dacilor simbolurile prim„verii erau confec˛ionate Ón timpul iernii ∫i se purtau dup„ 1 martie. Str„bunii no∫tri spuneau c„ M„r˛i∫orul simbolizeaz„ funia zilelor, a s„pt„m‚nilor ∫i a lunilor anului, adunate Óntr-un ∫nur bicolor, dar ∫i puntea de o zi Óntre iarn„ ∫i prim„var„, acea zi a Dochiei, b„tr‚na divinitate agrar„, identificat„ cu zei˛a Diana Ón panteonul roman ∫i cu Hera ∫i Artemis Ón panteonul grec.

Mai presus de legende, m„r˛i∫orul semnific„ Ónceputul unui nou an agrar. Œn tradi˛ia popular„, cele dou„ culori ale m„r˛i∫orului Óntruchipeaz„ lumina sau puritatea (albul) ∫i s‚ngele sau via˛a (ro∫ul). Se crede c„ firul de m„r˛i∫or ar fi fost tors de Dochia Ón timp ce urca la munte cu oile. Obiceiul m„r˛i∫orului s-a constituit ca o parte din ritualul de Ónnoire a timpului, odat„ cu venirea prim„verii, cu moartea ∫i na∫terea simbolic„ a babei Dochia. Acest scenariu de reÓnnoire a anului cuprinde o serie de acte magice, cum ar fi: aprinderea focurilor, afumarea cur˛ilor ∫i a anexelor gospod„re∫ti, v„ruirea pomilor, b„tutul p„m‚ntului cu ciomege pentru scoaterea la suprafa˛„ a c„ldurii ∫i alungarea frigului, prepararea mucenicilor ∫i a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 altor alimente rituale, previziunile meteorologice dup„ semnele cerului ∫i ale naturii Ónconjur„toare, desc‚ntecele, practicile de pomenire a mor˛ilor, Ónceperea simbolic„ a unor activit„˛i lucrative (scoaterea plugurilor pe brazd„, a stupilor de la iernat), multe dintre aceste obiceiuri arhaice practic‚ndu-se ∫i azi prin unele zone ale ˛„rii.

Legat inseparabil de tradi˛ia Dochiei carpatice, se poate afirma cu certitudine c„ m„r˛i∫orul este un vechi obicei al nostru, atestat Ón toate zonele locuite de rom‚ni ∫i arom‚ni, care Ón decursul timpului a fost preluat de unele popoare din lume. La sf‚r∫itul secolului al XIX-lea, m„r˛i∫orul era d„ruit copiilor, fete ∫i b„ie˛i, Ónainte de r„s„ritul soarelui. De el se lega o moned„ de argint ∫i era purtat p‚n„ la Mucenici, la Florii sau la Pa∫te, ori p‚n„ la Ónflorirea unor arbu∫ti ∫i pomi fructiferi (m„ce∫, trandafir, vi∫in, cire∫), dup„ care era ag„˛at de ramurile Ónflorite. B„tr‚nii credeau c„ purt„torii m„r˛i∫orului nu vor fi p‚rli˛i de soare pe timpul verii, c„ vor fi s„n„to∫i ∫i frumo∫i ca florile, pl„cu˛i ∫i dr„g„la∫i, boga˛i ∫i noroco∫i, feri˛i de boli ∫i de deochi.