Petru T„rniceru

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

îPopoarele cele mai fericite sunt acelea care au putut s„-i re˛in„ mult timp pe b„tr‚nii lor“ se spune Óntr-o cugetare a lui Nicolae Iorga, eviden˛iindu-se importan˛a popula˛iei v‚rstnice Ón alc„tuirea ∫i tr„inicia unei na˛iuni. Oriunde s-ar afla ei, b„tr‚nii trebuie s„ se bucure de

grija ∫i de respectul urma∫ilor, deoarece prin Ónf„ptuirile lor asigur„ gradul de bun„stare ∫i de confort al unei comunit„˛i.

De-a lungul timpului, ∫tiin˛a ∫i filozofia ∫i-au dat osteneala s„ fac„ tratate despre b„tr‚ne˛e, ajung‚ndu-se la concluzia c„ aceasta, ca stare fireasc„ a vie˛ii, r„m‚ne cea mai mare cucerire a omului pe p„m‚nt. Œn orice dizerta˛ie pe tema b„tr‚ne˛ii se aduc acuza˛ii acestei v‚rste, cum ar fi: sl„birea for˛ei fizice, Ómb„tr‚nirea sim˛urilor, Ómpiedicarea individului de la o via˛„ activ„, lipsa unor pl„ceri, dar se fac Ón acela∫i timp elogii pe plan moral.

Mul˛i oameni Ómb„tr‚nesc frumos, p„str‚ndu-∫i luciditatea ∫i demnitatea p‚n„ la sf‚r∫it, c„ut‚nd mereu solu˛ia Ón ei Ón∫i∫i, ca un triumf al vie˛ii. Nimeni nu se crede at‚t de b„tr‚n Ónc‚t s„ nu-∫i permit„ a spera c„ mai are de tr„it Ónc„ destul timp.

B„tr‚nii din Rom‚nia, c„rora li se spune acum pensionari, au Ónv„˛at Ón anii postrevolu˛ionari s„ tr„iasc„ Ón s„r„cie. Din 6 milioane de pensionari, numai o treime au venituri care s„ le permit„ un trai apropiat de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 calificativul decent ∫i numai c‚teva sute de mii Ó∫i pot duce zilele Ón prosperitate.

Faptul c„ majoritatea pensionarilor din Rom‚nia n-ar putea tr„i f„r„ ajutorul substan˛ial al rudelor este cunoscut de toat„ lumea, datorit„ numeroaselor dezbateri din mass-media.

Cum se descurc„ milioanele de b„tr‚ni ai rom‚nilor e greu de spus, dar c‚teva exemple merit„ aten˛ia cuvenit„. Pensionarii mai tineri ∫i mai s„n„to∫i Ó∫i caut„ de lucru pentru a-∫i completa veniturile, dar foarte pu˛ini g„sesc s„ munceasc„ Ón domeniul profesiunii lor sau Ón domenii apropiate.

Cei avantaja˛i din acest punct de vedere sunt Ónv„˛„torii ∫i profesorii, mai ales cei de limbi str„ine, care se Óncadreaz„ temporar Ón ∫coli, precum ∫i jurnali∫tii care devin colaboratori la Radio ∫i Televiziune, dar numai cei cu rela˛ii. Medicii, juri∫tii, contabilii pensionari ajung s„ lucreze Ón cabinete sau firme private, dar numai Ón marile ora∫e sau Ón capital„ ∫i Ón cercuri restr‚nse, unde cei lipsi˛i de pile nu pot s„ p„trund„.

Al˛i pensionari mai rezisten˛i la temperaturi foarte sc„zute sau foarte ridicate v‚nd ziare sau alte produse la tot felul de tarabe prin pie˛e, Óntr-un fel de asocia˛ii familiale, unde se c‚∫tig„ destul de bine. Pensiona˛ii din mediul industrial ai fostelor uzine comuniste au plecat la ˛ar„, Ón locurile de unde veniser„ cu treizeci de ani Ón urm„, l„s‚nd apartamentele din blocuri copiilor ∫i f„c‚ndu-se agricultori ca s„ poat„ asigura o mare parte din hrana familiei.