Stenogramă plen

## V„ mul˛umesc.

Am rug„mintea s„ ne Óncadr„m Ón cele 3 minute, pentru c„ la ora 9,30 Óntrerupem ∫edin˛a de declara˛ii. Dau cuv‚ntul domnului Mircea Ciopraga.

Va urma domnul deputat Cornel Bardan.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sub obl„duirea fostului P.D.S.R. ∫i a actualului P.S.D., dup„ 1990 Ón Rom‚nia, Ón locul unui stat de drept, au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 fost puse bazele unui stat de tip mafiot, care a Óncurajat ∫i sus˛inut fenomenul infrac˛ional, crima organizat„, infrac˛iunile economice ∫i de sp„lare de bani ating‚nd cote alarmante.

De∫i S.R.I., condus Ón perioada ’90—’97 de domnul Virgil M„gureanu, avea informa˛ii despre cristalizarea structurilor mafiei arabe din Rom‚nia ∫i, respectiv, a cupolei ei politice, nu ∫i-a respectat obliga˛iile legale care Ól priveau, ∫i anume: supravegherea activit„˛ilor diferitelor grup„ri informative str„ine pe teritoriul Rom‚niei; informarea organelor statului ∫i, Ón primul r‚nd, a Parlamentului despre activit„˛ile acestora; luarea de m„suri, inclusiv cu caracter penal, de combatere a activit„˛ii acestora Ón cazul Ón care aduceau atingere siguran˛ei statului ∫i s„n„t„˛ii economiei rom‚ne∫ti ∫i politicii na˛ionale.

Œn condi˛iile Ón care afacerile dubioase ale unor arabi nu au fost niciodat„ str„ine S.R.I., atunci de ce nici unul dintre rapoartele prezentate Parlamentului, Ón perioada ’90—’96, nu face referire la pericolul pe care Ól reprezentau activit„˛ile mafiei politico-economice rom‚noarabe. Este lesne de Ón˛eles c„ contribu˛iile arabilor la bun„starea financiar„ a fostului P.D.S.R., actualul P.S.D., reprezint„ motivul pentru care nu a fost sesizat acest pericol.

Mafia ramburs„rilor de TVA din Ministerul Finan˛elor, din perioada 2001—2002, a pus Ón grav pericol siguran˛a na˛ional„. Astfel, Ón perioada 2001—trimestrul I 2002 au fost transferate Ón afara Rom‚niei peste 100 milioane de dolari, proveni˛i din restituirile ilegale de TVA c„tre firme fantom„, apar˛in‚nd unor cet„˛eni arabi, cu complicitatea func˛ionarilor publici, bani care au ajuns evident Ón buzunarele unor persoane certate cu legea.

Oamenii de afaceri arabi au sponsorizat fostul partid de guvern„m‚nt Ón semn de apreciere pentru modul Ón care P.S.D.-ul a tolerat anumite activit„˛i, pe care le identific„m acum ca fiind de risc la adresa siguran˛ei na˛ionale.

Domeniul forte al afacerilor derulate de cet„˛enii proveni˛i din lumea arab„ Ól reprezint„ contrabanda cu b„uturi alcoolice ∫i cu ˛ig„ri f„r„ timbru. Astfel, fra˛ii Amal ∫i Mohamed Murad, care Ón primii ani dup„ revolu˛ie au reu∫it s„ se c„p„tuiasc„ cu ajutorul unor tiruri de cafea ∫i ˛ig„ri de contraband„, au devenit acum respectabili oameni de afaceri, dup„ ce au intrat, cu ajutorul P.S.D. ∫i al fostului ministru Dan Matei Agathon, Ón proprietatea lan˛ului de restaurante Spring Time ∫i a hotelurilor Perla, Majestic din Mamaia, Olimp ∫i Jupiter.

De asemenea, Ón perioada 1999—2001, printr-o sucursal„ a unei b„nci, s-au efectuat transferuri Ón valoare de circa 160 milioane de dolari Óntr-o ˛ar„ din Orientul Mijlociu, Ón contul unor firme sau oameni de afaceri apar˛in‚nd unor grup„ri islamice extremiste.

Acestea sunt doar c‚teva dintre afacerile dubioase ale unor cet„˛eni arabi, care ∫i le-au dezvoltat cu concursul func˛ionarilor apar˛in‚nd fostei puteri pesediste ∫i care au fost implica˛i Ón scandaluri ∫i au fost cerceta˛i Ón numeroase dosare penale.

Am convingerea c„, de acum Óncolo, institu˛iile abilitate ale statului vor face lumin„ Ón toate aceste dosare ∫i vor veghea la siguran˛a rom‚nilor.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu pentru concizie. Dau cuv‚ntul domnului deputat Cornel Bardan. Va urma domnul ™tefan Baban.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi deputa˛i,

Au trecut c‚teva s„pt„m‚ni de c‚nd Ón vestul ˛„rii noastre locuitorii acestei zone tr„iesc un adev„rat co∫mar, care pare c„ nu mai are sf‚r∫it. Vedem at‚tea suferin˛e, oameni care ∫i-au pierdut casele ∫i Óntreaga agoniseal„ de-o via˛„; vedem oameni dispera˛i, oameni care se simt abandona˛i Ón fa˛a dezastrului.

Poporul rom‚n a dat dovad„ Óntotdeauna de solidaritate, unitate ∫i umanism Ón fa˛a nenorocirilor ∫i a s„rit Ón ajutorul celor n„p„stui˛i.

Stima˛i colegi, Ón aceste momente grele pentru semenii no∫tri putem ∫i trebuie s„ d„m dovad„ de solidaritate ∫i compasiune ∫i s„ venim Ón sprijinul acestor oameni. ™tiu c„ fiecare dintre dumneavoastr„ ∫i-a adus contribu˛ia prin donarea unei sume de bani. De aceea, vin cu urm„toarea propunere ∫i solicitare, adresat„ at‚t Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor, c‚t ∫i Camerei Deputa˛ilor ca institu˛ie legislativ„: construirea unei case pentru o familie din zona calamitat„, acest lucru Ónsemn‚nd un ajutor concret acordat unei familii sinistrate.

Ideea mai sus men˛ionat„ a fost deja ini˛iat„ de jude˛ul pe care Ól reprezint eu Ón Parlamentul Rom‚niei, respectiv jude˛ul Alba, unde at‚t Prim„ria Municipiului Alba Iulia, c‚t ∫i Consiliul Jude˛ean Alba au demarat activit„˛ile necesare pentru construirea a c‚te unei locuin˛e Ón zona calamitat„ din vestul ˛„rii.

Demersul meu este un apel adresat conducerii Camerei Deputa˛ilor de a veni Ón sprijinul locuitorilor din zonele calamitate, prin preluarea construc˛iei unei case, ajut‚nd astfel cel pu˛in o familie. ™i casele pot fi adoptate.

Totodat„, fac apel de la tribuna Camerei Deputa˛ilor, la toate prim„riile municipiilor ∫i ora∫elor mari din ˛ar„, precum ∫i la consiliile jude˛ene s„ adopte ∫i s„ construiasc„ c‚te o cas„ pentru familiile din zona vestic„ a ˛„rii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului ™tefan Baban.

Va urma domnul deputat Bonis István.

Parlamentarii Ioan Munteanu, Aurel Vl„doiu, Monica Iacob-Ritzi, Horia V„sioiu au depus la secretariat declara˛iile.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îRom‚nia interna˛ional„“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 De 15 ani Óncoace, s„r„cia ∫i nevoile i-au m‚nat pe concet„˛enii no∫tri dincolo de grani˛ele ˛„rii, Ónt‚i spre Turcia, apoi spre Occident, adic„ Ón acele locuri unde exista posibilitatea de a c‚∫tiga suficien˛i bani pentru o via˛„ normal„ ∫i decent„. Fiecare persoan„ care a luat decizia de a pleca la munc„ Ón str„in„tate a c‚nt„rit foarte bine avantajele materiale ∫i financiare pe care le poate ob˛ine, dar, Ón acela∫i timp, ∫i sacrificiile ∫i riscurile pe care trebuie s„ le fac„ pentru a reu∫i ∫i a merge mai departe.

™i a∫tept„rile le-au fost r„spl„tite: mul˛i dintre cei pleca˛i, dup„ ce au muncit Ón condi˛ii numai de ei ∫tiute, au reu∫it s„ str‚ng„ destui bani, care s„ le asigure lor ∫i familiilor lor un trai decent. Au existat Óns„ destui care Óns„ nu au avut acest noroc: au cheltuit bani frumo∫i pentru a pleca dincolo, dar dup„ ceva timp s-au Óntors cu buzunarele goale ∫i mai dezam„gi˛i de via˛a asta, chiar dac„ au Óncercat s„ braveze, dar am„r„ciunea cuvintelor îm„car am Óncercat...“ str„bate dincolo de orice comentariu.

Chiar dac„ recent s-a semnat Tratatul de aderare la Uniunea European„, iar libera circula˛ie Óntre ˛„ri este cea mai a∫teptat„ promisiune, oamenii de r‚nd r„m‚n tot pesimi∫ti ∫i au motive Óntemeiate. Aici lucrurile se mi∫c„ greu sau chiar deloc, exemplul celor 5 luni de hibernare guvernamental„ este edificator c„ schimb„rile promise nu vor avea loc prea cur‚nd, c„ nimic nu le va schimba starea de spirit ∫i mai ales starea material„.

Œn aceste condi˛ii, voiajul spre alte meleaguri este mai mult o necesitate, ca ultim„ variant„, dec‚t o op˛iune datorat„ integr„rii europene.

Statisticile oficiale arat„ c„ peste dou„ milioane de rom‚ni lucreaz„ Ón afar„, centrul de greutate mut‚ndu-se de la Turcia ∫i Israel c„tre Italia ∫i Spania, Germania, Fran˛a ∫i chiar Canada ∫i America. Fluxurile financiare care vin spre Rom‚nia nu sunt deloc de neglijat. Ace∫ti bani reflect„ faptul c„ rom‚nul s-a descurcat, chiar Ón fa˛a b„∫tina∫ilor, indiferent dac„ s-a aflat acolo legal sau ilegal. ™i poate c„ nu e de mirare c„, fur‚nd din ∫ansele cet„˛enilor acestor ˛„ri, au ap„rut nemul˛umiri ∫i revolte, care s-au concretizat Óntr-un mod ru∫inos, neb„rb„tesc, sub forma unor versuri xenofobe.

Indiferent de locul unde s-au stabilit, indiferent de seriozitatea ∫i puterea de munc„ a oamenilor, am avut ∫i ne∫ansa s„ fim cunoscu˛i ∫i ca ho˛i, proxene˛i, cer∫etori, mincino∫i etc. P„dure f„r„ usc„turi nu exist„, a∫a c„ am avut ghinionul ca, pe l‚ng„ persoane care ∫i-au v„zut de munca lor, s„ existe ∫i indivizi care prin comportamentul lor au adus grave prejudicii imaginii ˛„rii. Mai r„u a fost faptul c„ toate acestea au fost percepute ca fiind specifice poporului rom‚n, generaliz‚ndu-le ∫i aduc‚nd un prejudiciu imens at‚t Rom‚niei, c‚t ∫i celor de bun„-credin˛„, care nu doreau dec‚t s„ c‚∫tige din punct de vedere financiar.

Prin urmare, autorit„˛ile rom‚ne ar trebui s„ vegheze mai cu responsabilitate, respect‚nd at‚t Constitu˛ia ˛„rii, dar ∫i legile Uniunii Europene, la ceea ce fac cet„˛enii no∫tri Ón spa˛iul comunitar, astfel Ónc‚t cei care Ó∫i Óntre˛in familiile din munc„ cinstit„ s„ nu fie b„ga˛i Ón aceea∫i oal„ cu infractorii. Teoretic, aderarea efectiv„ la Uniunea European„ are menirea de a ne readuce printre ˛„rile

civilizate ale lumii, lucrul acesta fiind important ∫i esen˛ial pentru rom‚nii care lucreaz„ Ón Occident.

Dac„ lunga ∫i ineficienta tranzi˛ie prin care am trecut ∫i trecem i-a obligat pe mul˛i concet„˛eni s„ g„seasc„ drept solu˛ie de supravie˛uire exodul spre alte meleaguri, aderarea presupune revenirea la situa˛ia ini˛ial„, ∫i anume, aceea de cet„˛eni ai Europei.

Œn aceste condi˛ii, depinde de fiecare dintre noi ∫i mai ales de cei care ne conduc Ón aceast„ perioad„ dac„ vom mai fi sau nu stingheri˛i c‚nd prezent„m pa∫apoartele prin spa˛iul Shengen, dac„ vom mai fi sau nu Óntor∫i de la grani˛ele diferitelor ˛„ri europene, dac„ vom mai fi sau nu eticheta˛i ca cet„˛eni de lumea a treia care doresc c‚∫tiguri f„r„ munc„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul Bonis István. Va urma domnul deputat Ovidiu Gan˛.

Domnii parlamentari Nicolae Titu Gheorghiof ∫i Mihai Apostolache au depus la secretariat declara˛iile.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Cu declara˛ia mea a∫ dori s„ atrag aten˛ia Guvernului T„riceanu ∫i, mai ales, Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului asupra problemelor cu care se confrunt„ locuitorii din zonele miniere ale jude˛ului Maramure∫.

Compania Na˛ional„ îRemin“ — S.A. s-a Ónfiin˛at prin Hot„r‚rea Guvernilui nr. 832/1997, prin reorganizarea Regiei Autonome a Plumbului ∫i a Zincului Baia Mare, ∫i are ca scop Óndeplinirea strategiei na˛ionale stabilite pentru extrac˛ia minereurilor din perimetrele miniere Óncredin˛ate. Compania are Ón structura organizatoric„ ∫i activitatea din jude˛ul Maramure∫, exploat„rile miniere îAurum“, îBaia Sprie“, îB„iu˛“, îBor∫a“, îCavnic“, îR„zoare“, îSeini“, Uzina de Preparare Flota˛ia Central„ T„u˛ii de Sus.

Compania Na˛ional„ îRemin“ — S.A. de la Ónfiin˛are ∫i p‚n„ Ón prezent se afl„ Ón proces de restructurare. Œn perioada 1998—2004, prin hot„r‚ri ale Guvernului, s-a aprobat trecerea la conservarea, Ónchiderea definitiv„ ∫i monitorizarea factorilor de mediu, postÓnchidere, a patrimoniului Companiei Na˛ionale îRemin“ — S.A., a 30 de mine ∫i cariere, perimetre miniere, din jude˛ul Maramure∫, Ón mod etapizat.

Œn perioada urm„toare s-a elaborat un Program de restructurare a Companiei Na˛ionale îRemin“ — S.A. pe perioada 2005—2006. Acest program de restructurare include disponibilizarea angaja˛ilor din sectorul minier, Ón urma c„reia disponibiliza˛ii primesc pl„˛i compensatorii, Óns„ aceste sume se termin„ foarte repede ∫i oamenii r„m‚n f„r„ nici o surs„ de venit.

Fondurile de la Guvern ∫i Banca Mondial„ dirijate unor agen˛ii pentru crearea a noi locuri de munc„ nu Óntotdeauna ∫i-au atins scopul. De exemplu, Ón localitatea Bor∫a, din 1997 Óncoace, nu s-a creat nici un nou loc de munc„ pentru disponibiliza˛i, de∫i s-au acordat fonduri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 Conform datelor statistice, popula˛ia din Bor∫a a sc„zut de la 40.000 de locuitori la 27.000 de locuitori. Sc„derea num„rului locuitorilor din zona respectiv„ se datoreaz„ ∫i lipsei cre„rii de noi locuri de munc„. Aceast„ situa˛ie se repet„ ∫i Ón localit„˛ile de pe Valea Ruscovei, ∫i anume: Ón Ruscova, Repedea, Poienile de Sub Munte, comune care au fost uitate de fiecare guvernare din 1990 Óncoace.

Comuna Poienile de Sub Munte, din informa˛iile Direc˛iei de Statistic„ a jude˛ului Maramure∫ din 30 iulie 2004, are un num„r de 10.230 de locuitori, din care doar 734 au loc de munc„. Aceast„ cifr„ vorbe∫te de la sine. Nu este de mirare c„ din aceste localit„˛i a Ónceput exodul popula˛iei spre ˛„rile din vestul Europei. Situa˛ia este aceia∫i ∫i Ón localit„˛ile Baia Sprie, Nistru, B„iu˛, Ilba, Baia Mare, Cavnic.

Consecin˛a acestui fenomen este destr„marea familiilor, celula de baz„ a societ„˛ii noastre, cu efect negativ Ón cre∫terea ∫i educarea viitoarelor genera˛ii. Pentru a opri Ónr„ut„˛irea continu„ a situa˛iei din aceste zone este nevoie de o mai mare preocupare din partea Guvernului. Trebuie acordat„ o aten˛ie sporit„ Ón verificarea modului de cheltuire a fondurilor alocate de Guvern ∫i Banca Mondial„ unor agen˛ii Ón scopul cre„rii noilor locuri de munc„. Din experien˛a anilor preceden˛i rezult„ c„ fondurile destinate Ón aceste scopuri s-au cheltuit f„r„ nici o eficien˛„.

Nu dorim repetarea unei astfel de situa˛ii. Este necesar„ atragerea investitorilor Ón aceste localit„˛i, dezvoltarea turismului ∫i a infrastructurii. Proiectul tunelului pe sub mun˛ii Gut‚i ar avea cea mai mare actualitate, oferind locuri de munc„ ∫i p‚ine minerilor disponibiliza˛i din bazinul Maramure∫.

Mul˛umesc foarte frumos.

Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul Ovidiu Gan˛.

Va urma doamna Minodora Cliveti.

Domnul Florin Iordache ∫i domnul Romeo Raicu au depus la secretariat declara˛iile.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Din nefericire, o mare nenorocire cu efecte de lung„ durat„ a lovit din nou o parte a Rom‚niei. De data aceasta a fost Banatul. Practic, vor trebui reconstruite sate Óntregi, drumuri, diguri, c„i ferate etc. Mii de oameni au pierdut tot ce aveau.

Œn astfel de momente este nevoie de solidaritate uman„, de angajament, hot„r‚re ∫i bun„ organizare. Spre bucuria mea, am constatat o deosebit„ solidaritate intern„ ∫i interna˛ional„. To˛i aceia care au f„cut ceva pentru alinarea suferin˛ei celor afecta˛i de inunda˛ii, respectiv care se str„duiesc s„ readuc„ situa˛ia la normal, se bucur„ de stima ∫i recuno∫tin˛a noastr„.

Œn acest context doresc s„ m„ refer, Ón antitez„, la dou„ atitudini, respectiv raport„ri la aceast„ trist„ situa˛ie. Este, din p„cate, din nou vorba despre diferen˛a dintre o atitudine european„ ∫i una absolut primitiv„ care se Ónt‚lne∫te pe la noi.

Banatul este un exemplu pozitiv de colaborare transfrontalier„, de participare la o euroregiune, Dun„re— Cri∫—Mure∫—Tisa. Reac˛ia de solidaritate ∫i colaborare a prietenilor no∫tri maghiari ∫i s‚rbi a fost exemplar„.

F„r„ s„ stea pe g‚nduri, Ungaria ne-a pus la dispozi˛ie pompe de mare capacitate ∫i personal calificat care s„ participe la evacuarea apei, un pericol major datorat cadavrelor de animale, respectiv ˛‚n˛arilor ap„ru˛i datorit„ apei care sta˛ioneaz„. Reac˛ia penibil„ a unora pe principiul înu ne trebuie“, fiind din Ungaria, îavem ∫i noi pompe“ etc., arat„ c‚t de departe sunt ace∫tia de Uniunea European„.

Dincolo de faptul c„ dac„ situa˛ia era astfel, nu aveau dec‚t s„ le pun„ gratuit la dispozi˛ie, ∫i nu pentru sume apreciabile Ón Óncercarea jalnic„ de a face bani pe marginea acestei catastrofe. Aceast„ posibilitate nu excludea sprijinul din Ungaria, put‚nd fi, eventual, complementar. Faptul c„ Ón Uniunea European„ lucrurile se v„d ∫i se Ón˛eleg altfel rezult„ ∫i din modul Ón care parlamentarii germani au r„spuns solicit„rii mele de a intermedia ajutor din partea guvernelor lor. At‚t doamna Susanne Kastner, vicepre∫edinte al Bundestag-ului, c‚t ∫i doamna Barbara Stamm, vicepre∫edinte al Landtag-ului din Bavaria, au r„spuns afirmativ solicit„rii mele Ón mai pu˛in de 24 de ore.

Urmare demersurilor celor doi parlamentari germani, Guvernul federal ∫i cel bavarez, dar ∫i societatea civil„ din Germania au reac˛ionat prompt. Bavaria a donat medicamente Ón valoare de 600.000 de euro, Ministerul Federal al Ap„r„rii, materiale sanitare, Guvernul Federal, suma de 60.000 de euro pentru îCaritas“ Timi∫oara, respectiv 100.000 de euro pentru activarea protec˛iei civile germane, THW, pentru trimiterea de pompe, cur„˛area f‚nt‚nilor din zon„ dup„ retragerea apelor, respectiv studierea posibilit„˛ii realiz„rii de proiecte pentru refacerea infrastructurii locale.

Dincolo de recuno∫tin˛a ∫i prietenia pe care doresc s„ o exprim ast„zi de la tribuna Parlamentului Rom‚niei, sunt de p„rere c„ e important ca tocmai Ón astfel de Ómprejur„ri s„ ai prieteni pe care s„ te po˛i baza. Astfel de prietenii se cultiv„ prin sinceritate, Óncredere, corectitudine ∫i sprijin reciproc. Aceste reguli sunt valabile Ón plan personal, dar cu at‚t mai mult atunci c‚nd este vorba de rela˛ii politice interna˛ionale Óntre oameni politici, Óntre state sau Ón cadrul unor organiza˛ii interna˛ionale la care suntem parte.

Uniunea European„ va fi deci cadrul cel mai potrivit Ón care vom putea cultiva asemenea rela˛ii de prietenie ∫i sprijin reciproc.

- V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Va mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul doamnei deputat Minodora Cliveti. Va urma domnul deputat Strung„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Al treilea Summit al ∫efilor de stat ∫i de guvern al Consiliului Europei, care se desf„∫oar„ de ieri la Var∫ovia, reprezint„ un eveniment politic de maxim„ importan˛„.

Œn vreme ce primul summit al acestei organiza˛ii, care a avut loc Ón 1993 la Viena, a avut drept scop esen˛ial primirea pe picior de egalitate ∫i Ón structurile permanente a tuturor ˛„rilor europene care Óndeplineau exigen˛ele democra˛iei, respectau statul de drept ∫i drepturile omului, iar cel de-al doilea summit, care s-a desf„∫urat Ón 1997 la Strasbourg, a definit mandatul Consiliului Europei, Ón sensul Ónt„ririi stabilit„˛ii democratice ∫i constituirii mecanismelor de urm„rire a progreselor f„cute de statele membre Ón respectarea obliga˛iilor asumate cu prilejul ader„rii, sarcinile actualei reuniuni vor fi mult mai complexe.

Astfel, cel de-al treilea summit, care se desf„∫oar„ Óntr-o Europ„ Ón plin„ transformare, Ó∫i propune s„ abordeze tran∫ant noile realit„˛i politice ∫i sociale ∫i s„ reafirme importan˛a Consiliului Europei pentru continent. Va trebui definit locul acestei organiza˛ii Ón peisajul institu˛ional european actual, precizat mandatul politic pentru viitor, precum ∫i mobilizarea resurselor necesare punerii Ón oper„ a acestuia.

Summitul actual se desf„∫oar„ Ón zilele care marcheaz„ aniversarea a 60 de ani de la terminarea celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, precum ∫i 15 ani de la Ónceputul evolu˛iei democratice Ón Europa Central„ ∫i de Est, ceea ce reprezint„ un prilej excep˛ional de reafirmare a unit„˛ii unei Europe f„r„ diferen˛ieri, fondat„ pe valori comune, ∫i anume respectarea drepturilor omului, democra˛ia ∫i suprema˛ia legii.

A promova ∫i asigura respectarea acestor valori Ón Europa constituie misiunea central„ a Consiliului Europei, al„turi de asigurarea coeziunii sociale ∫i culturale, precum ∫i g„sirea de solu˛ii Ón domeniile migra˛iei, schimb„rilor demografice, protec˛iei mediului, fondat„ pe respectul principiului dezvolt„rii durabile.

L„rgirea geografic„ a Consiliului Europei, care are Ón prezent 46 de membri, Ói confer„ acestuia statutul de unic„ organiza˛ie paneuropean„, Ón sensul strict al cuv‚ntului, ∫i furnizeaz„ o ocazie ideal„ pentru realizarea dialogului politic Óntre statele membre ∫i statele nemembre ale Uniunii Europene.

La r‚ndul s„u, Uniunea European„ ar trebui s„ considere Consiliul Europei drept un cadru privilegiat pentru dezvoltarea rela˛iilor de bun„ vecin„tate cu partenerii s„i ∫i ar trebui s„ fie invitat„ s„ adere la conven˛iile Consiliului Europei, pentru a face din Europa un cadru juridic unitar ∫i omogen.

Anul 2005 a fost declarat de c„tre Consiliul Europei drept an al cet„˛eniei prin educa˛ie, ceea ce demonstreaz„ importan˛a acordat„ form„rii personalit„˛ii umane Ón spiritul respectului pentru via˛„, pentru ∫tiin˛„ ∫i solidaritate Óntre oameni.

Consiliul Europei abordeaz„ cele mai actuale teme politice ∫i sociale ale momentului: combaterea

terorismului, asigurarea libert„˛ii de expresie, mai ales prin mass-media, lupta Ómpotriva violen˛ei de toate tipurile, violen˛a domestic„ ∫i traficul de fiin˛e umane fiind subiecte de maxim interes.

Comisia egalit„˛ii de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, pe care o conduc, a cerut lansarea Ón 2006 a unei campanii paneuropene de lupt„ Ómpotriva violen˛ei domestice, Ón colaborare cu Comisia European„, Parlamentul European ∫i organiza˛ii nonguvernamentale, precum ∫i elaborarea unei Carte a egalit„˛ii electorale, pentru asigurarea drepturilor femeilor de a se exprima mai pregnant Ón forurile elective.

Rom‚nia este membru al Consiliului Europei din 1993, fiind reprezentat„ de o delega˛ie parlamentar„ format„ din 10 membri titulari ∫i 10 suplean˛i, reprezent‚nd toate partidele parlamentare.

Din anul 2005, pre∫edin˛ia a dou„ din cele zece comisii permanente ale Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei este rom‚neasc„, ceea ce asigur„, de asemenea, reprezentarea direct„ a Rom‚niei Ón Biroul Adun„rii Parlamentare, iar 4 din cei 20 de membri sunt femei.

Cel de-al treilea summit Ó∫i propune, a∫adar, s„ fac„ Ón a∫a fel Ónc‚t voin˛a comun„ a celor 800 de milioane de cet„˛eni ai statelor membre s„ devin„ mai puternic„ ∫i s„ contribuie la manifestarea decisiv„ a marii voci a Europei unite, Ón noul mediu mondial.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul Emil Strung„.

Va urma domnul Valeriu Tab„r„.

Domnul Cornel Popa a depus la secretariat declara˛ia.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Am ales ca titlu pentru declara˛ia politic„ de ast„zi: îValurile ader„rii“ ∫i aceasta nu pentru c„ aderarea ˛„rilor din estul Europei s-a f„cut Ón valuri succesive, ci pentru c„ este Ón Parlamentul Rom‚niei un partid care face valuri pe aceast„ tem„.

Sunt Ón via˛a popoarelor momente astrale, de natur„ s„ le marcheze definitiv destinul. Partidele ∫i oamenii politici se pot defini sau afirma ∫i dup„ modul Ón care se raporteaz„ sau se comport„ Ón astfel de momente.

Aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ redefine∫te apartenen˛a noastr„ nu numai economic„ ∫i comercial„, ci ∫i alipirea la un spa˛iu de civiliza˛ie la configurarea c„ruia am contribuit ∫i noi, cu istoria ∫i cultura noastr„. Integrarea Ón structurile europene se va dinamiza progresiv, ceea ce va determina restructurarea economic„ ∫i institu˛ional„ radical„ a Rom‚niei, Ón vederea adopt„rii unui model care s-a dovedit a fi unul de succes.

Aceast„ aderare presupune eforturi ∫i costuri de mare amploare; at‚t electoratul, c‚t ∫i clasa politic„ trebuie s„ dovedeasc„ unitate ∫i solidaritate Ón suportarea acestor costuri ∫i Ón finalizarea cu succes a acestor eforturi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 Œnc„ de la ini˛ierea demersurilor ∫i a dezbaterilor privind aderarea, societatea rom‚neasca a dovedit c„ Ón˛elege ∫ansa istoric„ de excep˛ie care i se ofer„, iar clasa politic„ nu poate ignora acest aspect.

Ratificarea Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ reprezint„ o misiune de Óncredere ∫i onoare pentru Parlament, a c„rui componen˛„ reflect„ voin˛a politic„ a societ„˛ii, misiune pe care Parlamentul trebuie s„ ∫i-o asume f„r„ ∫ov„ire.

Este bizar ca aceast„ misiune s„ fie negat„ chiar din interiorul Parlamentului de c„tre opozi˛ie, care se face c„ nu percepe voin˛a unanim„ Ón materie de aderare. Liderii autoriza˛i ai P.S.D., care Ón trecutul apropiat au condus politica extern„ sau de integrare european„ ∫i afi∫au un eurooptimism debordant, au Ónceput s„ vehiculeze cinic ∫i pervers c„ este necesar„ ratificarea ader„rii prin referendum. Din nefericire, nu grija fa˛a de opinia exprimat„ de cet„˛eni Ói m‚n„ Ón lupt„ pe cei care au devenit at‚t de repede eurosceptici, ci inten˛ia v„dit„ de a dilua r„spunderea unei asemenea decizii istorice, de a exploata Ón scop politic dificult„˛ile pe care aderarea le presupune, de a transforma referendumul Óntr-o campanie electoral„ mascat„.

Invit opozi˛ia P.S.D.-ist„, c„reia dac„ Ói iei tupeul ∫i g„l„gia, nu mai r„m‚ne nimic din ea, s„ renun˛e la acest joc periculos, Ón jurul unei teme de interes na˛ional. Acum avem nevoie de calm ∫i ra˛iune, pentru a dep„∫i cu bine aceast„ etap„, ∫i cine dore∫te s„ treac„ prin ap„ f„r„ s„ se ude, dar s„ fac„ valuri, s„ r„m‚n„ mai bine cuminte la mal.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Valeriu Tab„r„. Va urma domnul Adrian Moisoiu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se face sub denumirea îRom‚nia ∫i spa˛iul geopolitic al M„rii Negre“.

Problema care face obiectul declara˛iei politice de ast„zi face parte dintre acele subiecte care la prima vedere se situeaz„ Óntr-un plan politic secundar sau p„rea s„ fac„ parte dintr-un astfel de plan p‚n„ la apari˛ia Ón prim-planul politicii rom‚ne∫ti a domnului Traian B„sescu.

O dat„ cu intrarea Ón cursa preziden˛ial„ a domnului B„sescu au ap„rut pentru prima dat„ oferte politice noi pentru Rom‚nia, precum dezvoltarea unei axe politice prioritare de colaborare Washington—Londra—Bucure∫ti, apoi s-a afirmat curajos c„ Rom‚nia trebuie s„ ac˛ioneze politic ∫i militar preventiv, pentru a evita ac˛iuni teroriste sau de sabotare a securit„˛ii sale na˛ionale, ∫i s-a afirmat puternic pentru respectarea angajamentelor sale militare Ón zone de conflict militar major, cum sunt: Afganistanul, Irakul, Bosnia, Kosovo ∫i altele.

Cea mai important„ abordare politic„, cu excep˛ia integr„rii Ón NATO ∫i Uniunea European„, este cea din spa˛iul geopolitic al M„rii Negre. Œn aceast„ zon„ Ón care

se cere implicarea Ón proiecte de dezvoltare economic„ ∫i politic„ a unor mari puteri membre ale NATO, Rom‚nia are cele mai mari interese economice, politice ∫i de securitate na˛ional„.

Din punct de vedere economic, spa˛iul geopolitic al M„rii Negre este extrem de important pentru Rom‚nia, at‚t sub aspectul resurselor de materii prime, c‚t ∫i al pie˛elor ∫i al poten˛ialului de deschidere c„tre alte zone de interes major, cum sunt Orientul Mijlociu, Asia Central„, cu rezervele de petrol ∫i gaze naturale ∫i altele.

Din punct de vedere economic, zona M„rii Negre se poate constitui ca o zon„ de colaborare economic„ de tip CEFTA, Ón care Rom‚nia poate juca un rol de prim„ m„rime.

Œn plan politic, zona M„rii Negre reprezint„ pentru Rom‚nia un spa˛iu real de afirmare a interesului na˛ional. Œn aceast„ zon„ se g„sesc Moldova, Transnistria, cu problemele ei, Ucraina, cu puternice comunit„˛i rom‚ne∫ti, dar ∫i cu probleme de rela˛ii bilaterale nerezolvate prin Tratatul de prietenie ∫i bun„ vecin„tate semnat Ónainte de 1990, Óntr-un moment deloc favorabil pentru noi. Œn aceast„ zon„ se g„se∫te Rusia, principalul furnizor de energie, gaz ∫i petrol, nu numai pentru noi, dar ∫i pentru multe dintre ˛„rile Uniunii Europene ∫i NATO, se g„se∫te Turcia, care for˛eaz„ aderarea la Uniunea European„ ∫i care, chiar dac„ va r„m‚ne Ón afara Uniunii, va constitui ∫i Ón viitor un partener economic ∫i politic semnificativ pentru Rom‚nia.

Tot Ón spa˛iul M„rii Negre, Ón partea r„s„ritean„ a acesteia, se g„sesc ˛„rile caucaziene, care schimb„ Ón for˛„ obiectivele politice de emancipare, emancip‚ndu-se de sub tutela Rusiei, orient‚ndu-se rapid spre sistemele democratice de tip oriental.

Ele, aceste ˛„ri estice, constituie o poart„ deschis„ colabor„rii economice ∫i politice a Rom‚niei cu zonele de dincolo de ele, care sunt zona Asiei Centrale ∫i cea a Asiei Estice.

Dintre toate ac˛iunile politice Óntreprinse de pre∫edintele B„sescu, cea mai semnificativ„ este cea legat„ de Republica Moldova ∫i spa˛iul transnistrean.

Dac„ Ón anii ’90 construiam poduri de flori ∫i participam la simpozioane ∫i ac˛iuni de suflet, care au r„mas Ón acest stadiu, sau ne limitam la c‚te un Ómprumut financiar sau ajutor energetic pentru Republica Moldova, ast„zi Rom‚nia, prin pre∫edintele s„u, Ó∫i propune s„ fie un partener egal cu ceilal˛i actori politici ai zonei, pentru rezolvarea unor probleme de mare interes pentru ˛ara noastr„, pentru Óntreaga zon„ ∫i pentru Europa.

Nu trebuie uitat faptul c„ fa˛„ de Republica Moldova ∫i de Transnistria deciden˛ii politici de la Cotroceni ∫i nu numai au vorbit Ón trecut, mereu, cu re˛inere ∫i cu o oarecare team„. Oare de ce aceast„ team„? ™i tratatele cu Ucraina ∫i Rusia au fost negociate ∫i semnate sub presiunea momentului ∫i cu o anumit„ team„. Ca atare, ele nu au rezolvat — ∫i trebuie spus acest lucru — probleme de interes major pentru Rom‚nia.

Victoria Ón alegerile din Ucraina a lui Victor Iu∫cenko ∫i a For˛elor Democratice au deschis calea unui dialog real ∫i responsabil Óntre Rom‚nia ∫i aceast„ ˛ar„. De acest moment trebuie profitat!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 Œn acest context, demersurile f„cute de pre∫edintele Traian B„sescu pentru implicarea Rom‚niei Ón procesul de rezolvare a situa˛iei din Transnistria trebuie sus˛inut de toate for˛ele politice rom‚ne∫ti responsabile.

Œn aceast„ zon„, Rom‚nia, dac„ crede Ón destinul ei, trebuie s„ ac˛ioneze astfel Ónc‚t s„ se p„streze unitatea Moldovei, din care trebuie s„ fie retrase for˛ele militare str„ine. Œn acela∫i timp, Republica Moldova trebuie s„ fie atras„ spre NATO ∫i Uniunea European„.

Destinul Moldovei nu poate fi altul dec‚t al Rom‚niei. Obiectivul politic al Rom‚niei, ca ˛ar„ NATO ∫i membr„ a Uniunii Europene, trebuie s„ fie translatarea frontierei Uniunii Europene ∫i a NATO pe grani˛a dintre Ucraina ∫i Rusia. Numai a∫a va putea crea o baz„ de securitate sigur„ pentru ˛ar„.

Chiar ca ˛ar„ membr„ a NATO ∫i Ón perspectiva apropiatei integr„ri Ón Uniunea European„, Rom‚nia va trebui s„ r„m‚n„ un element esen˛ial al structurilor politice ale zonei M„rii Negre ∫i a zonei aferente acesteia. Dezvoltarea proiectului politic propus de c„tre pre∫edintele Traian B„sescu pentru aceast„ zon„, inclusiv pentru o nou„ Ialt„, realizabil„, de mare importan˛„ pentru interesele na˛ionale ale Rom‚niei, trebuie sus˛inut din toate punctele de vedere, chiar dac„ realizarea lui cere timp, r„bdare, ini˛iativ„ ∫i curaj.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Adrian Moisoiu.

Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnii deputa˛i Victor Sanda, Costache Mircea, Ioan Aurel Rus, Dumitru Avram ∫i fiundrea Ioan au depus la secretariat declara˛iile.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îP‚n„ aici, cumnate! Chiar a∫a de pro∫ti ne crezi?“

Mar˛i, 3 mai a.c., senatorul U.D.M.R. Sógor Csaba, Ón Senatul Rom‚niei, a f„cut o declara˛ie politic„ prin care a Óncercat s„ reabiliteze o îpersonalitate marcant„ a pedagogiei ∫i literaturii maghiare din Rom‚nia“, ∫i anume Daday Loránd, dar, Ón fapt, un personaj sinistru, ∫ovin ∫i un antirom‚n notoriu! Deoarece senatorii rom‚ni au fost prin∫i pe picior gre∫it, m„ simt obligat s„-i dau un r„spuns îcumnatului“ — Ón traducere, sógor Ónseamn„ cumnat — Csaba de la microfonul Camerei Deputa˛ilor.

Drag„ îcumnate“, cu numele de Daday Loránd, conform îLexiconului literaturii maghiare din Rom‚nia“ nu a existat vreun scriitor care s„ semneze o lucrare literar„! A existat doar un mic mo∫ier l‚ng„ Dej, absolvent al Institutului Teologic Reformat din Cluj, care, Ón anii Dictatului, de trist„ amintire, de la Viena, a func˛ionat ca inspector ∫colar al jude˛ului Szolnok-Doboka, calitate Ón care i-a dat afar„, l„s‚ndu-i f„r„ p‚ine ∫i pe elevi f„r„ dasc„li, pe to˛i Ónv„˛„torii rom‚ni din a∫ez„rile unui comitat, jude˛, locuit Ón propor˛ie de circa 87% de rom‚ni. Iar dup„ aceast„ brav„ ac˛iune antirom‚neasc„, desf„∫urat„ Ón perioada 1940—1942 ∫i materializat„ prin publicarea unui conven˛ional raport-bro∫ur„ de 20 de pagini, intitulat îProbleme ardelene de educa˛ie Ón linii

mari“ — îErdèlyi nevelèsi feladatok nagyvonalakban“ —, Ón perioada 1942—1944 a declan∫at ∫i o s‚ngeroas„ campanie antievreiasc„. La r‚ndul s„u, distinsul profesor Raoul ™orban Ó∫i aminte∫te c„ Óntr-o conferin˛„ ˛inut„ la Cluj Ón iarna lui 1943, Daday Loránd ∫i-a expus ∫i dezvoltat concep˛ia asupra îrezolv„rii eficiente a problemei valahe, av‚nd Ón vedere c„ dup„ p„rerea lui valahii se Ónmul˛esc asemenea iepurilor, solu˛ia ar fi ca îs„ fie smulse din m„runtaiele femeilor valahe fe˛ii lor sc‚rbo∫i...“.

Œn ce prive∫te contribu˛ia lui Daday Loránd la literatura maghiar„, Ón jurul anului 1935, a ap„rut la Budapesta, sub pseudonimul Székely Mózes, una dintre cele mai injurioase scrieri la adresa rom‚nilor, intitulat„ îŒmpotmolire“, îZátony“. Œn urma unor cercet„ri minu˛ioase, oficialit„˛ile din Rom‚nia de atunci au identificat ca autor al acestei c„r˛i pe Daday Loránd ∫i, g„sindu-l vinovat, instan˛a l-a condamnat la 6 luni Ónchisoare pentru incitare la ur„ na˛ional„.

Tot sub pseudonimul Székely Mózes a ap„rut Ón Clujul aflat vremelnic sub st„p‚nirea ungar„, Ón 1944, o pies„ de teatru intitulat„ îKié az ország?“ — îCui apar˛ine ˛ara?“ — despre care cotidianul îEllenzék“ relata, la 6 iunie 1944, urm„toarele: îCunoscutul scriitor ardelean Székely Mózes, cel care Ón timpul ocupa˛iei rom‚ne∫ti a fost Óntemni˛at pentru romanele sale Ón care dezb„tea probleme ardelene, a publicat mai nou piesa de teatru îCui apar˛ine ˛ara?“ — îKié az ország?“ —, Ón cuprinsul c„reia sunt discutate, la modul cel mai direct, aspecte arz„toare ale problemelor ardelene∫ti. Piesa de teatru, ap„rut„ deja Ón volum, va vedea cur‚nd lumina tiparului ∫i Óntr-o edi˛ie ieftin„ de popularizare, tip„rit„ pe cheltuiala unui organ de educa˛ie public„ a tineretului maghiar, pentru a fi distribuit„ printre elevi, leven˛i ∫i studen˛i, ca, astfel, ideile ∫i realit„˛ile din cuprinsul ei, idei ∫i realit„˛i ce ne intereseaz„ ∫i ne privesc pe noi, s„ poat„ ajunge la tineretul maghiar, Óntruc‚t Ón actualele Ómprejur„ri reprezentarea public„ pe scen„ nu e posibil„.

Prin con˛inutul ∫i stilul s„u, mesajul acestei piese seam„n„ fantastic cu binecunoscuta deja produc˛ie rasist„ ∫i ∫ovin„ îNincs Kegyelem!“ — îF„r„ Óndurare“ — semnat„ tot cu un pseudonim, Décsi Csaba, ∫i Ón care se repet„ obsesiv Óndemnul, îVoi da foc satelor valahe, voi scoate cu baioneta din bur˛ile femeilor valahe pruncii nen„scu˛i... Mare asem„nare Óntre solu˛iile preconizate... M„ Óntreb: Cum Ó∫i permite îcumnatul“ Csaba, s„ pretind„ c„ Daday Loránd nu este aceia∫i persoan„ cu Székely Mózes ∫i cu infamul personaj Décsi Csaba?

Este foarte trist, ba poate chiar ridicol, s„ amintesc c„, Ón timpul regimului comunist, ∫i al˛ii au Óncercat reabilitarea lui Daday Loránd, transform‚ndu-l ca prin minune, peste noapte, Ón lupt„tor antifascist ∫i numit Ón consecin˛„ primul primar democrat al Dejului, dup„ eliberare. Se afl„ Óntr-o companie select„ astfel Lógor Csaba, av‚ndu-l coleg de banc„ pe Domokos Géza ∫i Balogh Edgár...!

Œn zilele noastre, cu ajutorul senatorului Sógor Csaba, se vrea ca Daday Loránd, horthist notoriu ∫i Ónfocat antirom‚n, s„ ajung„ antifascist, comunist ∫i personalitate marcant„ a pedagogiei ∫i literaturii maghiare (!?) Œn fond, cum regentul Horthy Miklós a fost un amiral f„r„ flot„, de ce nu ar fi ∫i Daday Loránd un scriitor f„r„ oper„?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 A-l integra, retroactiv Óns„, pe acest practicant al urii ∫i al vulgarit„˛ii Óntr-o pretins„ mi∫care comunist„ ori antifascist„, ilegal„, este un act de Ónvr„jbire deliberat„. Falsific‚ndu-i adev„rul despre trecut, maghiarimea din Rom‚nia nu va deveni victima unei dramatice confuzii? Rom‚nii nu vor putea accepta niciodat„ mentalitatea ilustrat„ prin cunoscutul slogan horthist: îHa rabló, ha tolvaj, nem számét ha magyar!“, adic„ Ón traducere: îFie c„ e t‚lhar, fie c„ e ho˛, nu conteaz„ dac„ e maghiar!“

Deci p‚n„ aici îcumnate“! ™i prostia noastr„ are o limit„! Dar cu onestitatea matale, de senator al Rom‚niei, cum r„m‚ne?

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu.

Va urma domnul Ion Mocioalc„.

Domnul Valeriu Zgonea a depus la secretariat declara˛ia.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ultimul deceniu a avut loc un r„zboi nemilos Ómpotriva p„durilor. Semnalul a fost dat de dobor‚tura de v‚nt din noiembrie 1995, Óns„ jaful s-a intensificat Óncep‚nd cu anul 2000, fapt ce a facilitat alunec„rile de terenuri ∫i alte catastrofe ale popula˛iei, cauzate de ace∫ti factori, Ón special Ón perioada de prim„var„, c‚nd p‚raiele au schimbat albiile ini˛iale.

Aceste catastrofe au costat bugetul de stat mii de miliarde de lei, Óns„ nimeni nu a avut curajul p‚n„ Ón prezent s„ ia o atitudine ferm„ Ómpotriva celor care au favorizat ∫i favorizeaz„ aceste catastrofe.

Mai mult chiar, aceste persoane au fost ∫i sunt ∫i Ón prezent protejate de c„tre organele de control de specialitate. Cazul cel mai concret Ól reprezint„ situa˛ia angaja˛ilor de la Ocolul Silvic de Stat Gheorgheni ∫i al celor de la Direc˛ia Silvic„ Miercurea-Ciuc.

La Ónceputul lunii mai s-a deplasat o echip„ de control a Regiei Na˛ionale a P„durilor îRomsilva“, din Bucure∫ti, cu scopul de a verifica infrac˛iunile semnalate de unii cet„˛eni din zon„, printre altele ∫i dispari˛ia unei cantit„˛i de 249 metri cubi material lemnos de pe terenul composesoratului Ditr„u, dovedit„ prin actele de constatare Ónaintate.

Œn ciuda faptului c„ documentele dovedeau clar implicarea complicit„˛ii serviciului de paz„ al Direc˛iei Silvice Miercurea-Ciuc, organul de control din Bucure∫ti a dat dispozi˛ie persoanelor implicate Ón aceste infrac˛iuni s„ cerceteze cazul.

Nu Ón˛eleg cum s-a putut lua o asemenea decizie, c‚nd din acte a reie∫it clar complicitatea celor de la serviciul de paz„ al direc˛iei la acest furt de mas„ lemnoas„.

Nu Ón˛eleg atitudinea conducerii, at‚t a Ocolului Silvic Gheorgheni, c‚t ∫i a Direc˛iei Silvice Miercurea-Ciuc, care a Óncercat s„ mu∫amalizeze acest furt de mas„ lemnoas„, dovedit prin acte de constatare.

Controlorii din Bucure∫ti, dup„ ce au observat c„ serviciul de paz„ al Direc˛iei Silvice Miercurea-Ciuc nu a vrut s„ ia o atitudine Ómpotriva celor care au prejudiciat fondul forestier, cum au putut s„ distribuie sarcina controlului pentru aceste persoane? Mai concret, cum punem st„p‚n lupul la oi?!

Men˛inerea acestor ingineri ∫i subingineri Ón func˛ii de r„spundere, contrar Statutului personalului silvic, de c„tre Direc˛ia Silvic„ Miercurea-Ciuc ∫i Regia Na˛ional„ a P„durilor, dovede∫te clar lipsa de responsabilitate a acestor institu˛ii.

R„spunsul pe care l-am primit ieri din partea domnului secretar de stat Flaviu Lazin, la Óntrebarea mea adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur, dovede∫te clar c„ Ón Rom‚nia corup˛ia a atins arterele institu˛iilor care r„spund de silvicultur„, at‚t la nivelul Regiei Na˛ionale a P„durilor, c‚t ∫i a Departamentului de p„duri din cadrul Ministerului Agriculturii.

Deci func˛ionarii acestei institu˛ii Ói cunosc bine pe cei care au contribuit la distrugerea fondului forestier na˛ional, lan˛ul sl„biciunilor, interven˛iile Ói Ómpiedic„ Ón solu˛ionarea legal„ a prejudiciilor amintite.

Ace∫ti func˛ionari, Óns„, sunt r„spunz„tori Ón fa˛a popula˛iei pentru catastrofele ecologice ∫i pentru faptul c„ Ói protejeaz„ Ón continuare pe ace∫ti inculpa˛i, permi˛‚nd distrugerea Ón continuare a p„durilor.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ion Mocioalc„. Va urma domnul Tiberiu B„rbule˛iu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îSistemul de s„n„tate s-a blocat“.

Asist„m Ón aceast„ perioad„ la o criz„ f„r„ precedent, una dintre multele crize, de altfel, dar probabil cu cele mai mari implica˛ii Ón via˛a social„ a ˛„rii. Este vorba de criza sistemului sanitar, sistem care a ajuns Óntr-o fund„tur„ nepereche Ón istoria postdecembrist„ a Rom‚niei. Datorit„ politicilor sanitare str‚mbe ale actualului Guvern, problemele de s„n„tate au ajuns at‚t de acute Ónc‚t exist„ pericolul real s„ nu mai avem, practic, asisten˛„ de specialitate. Farmaciile au epuizat deja fondurile, unele chiar pe tot anul 2005, iar explica˛ia rezid„ din faptul c„ s„n„tatea este insuficient finan˛at„.

Mai mult, ministerul condus de doctor Mircea Cintez„ ∫i Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate schimb„ aproape Ón fiecare zi listele cu medicamente compensate ∫i gratuite, exasper‚nd bolnavii, casele de asigur„ri de s„n„tate din jude˛ ∫i pe farmaci∫ti, care trebuie s„ le elibereze.

Spitalele nu ∫i-au mai pl„tit datoriile de ani de zile, ceea ce face pe undeva firesc demersul furnizorilor de materiale sanitare de a Óntrerupe aprovizionarea.

Numai spitalele din Cara∫-Severin au la ora actual„ circa 16 miliarde de lei datorie la ace∫ti furnizori. Imagina˛i-v„, Ón aceste condi˛ii, care este suma total„, la nivel na˛ional, pe care o au de primit furnizorii?! Toate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 acestea vorbesc despre un sistem Ón˛epenit, aflat aproape de colaps. Nu po˛i arunca Ón permanen˛„ vina pe faptul c„ nu se colecteaz„ bani suficien˛i de la asigura˛i, pentru c„ fiecare asigurat simte pe propriul s„u buzunar lipsa banilor care i se re˛in drept asigurare de s„n„tate. Unde se duc ace∫ti bani? De ce marii datornici Ói iau de la oameni ∫i Ói folosesc la alte activit„˛i, este treaba Guvernului s„ afle, la fel cum este tot treaba lui s„ deblocheze sistemul ∫i s„ g‚ndeasc„ unul mai viabil, dac„ tot vrea s„ guverneze. Din p„cate, nu ∫tie!

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Tiberiu B„rbule˛iu. Va urma domnul Mircia Giurgiu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

îJusti˛ia clientelar„ se simte amenin˛at„“

Declara˛ia politic„ de ast„zi se refer„ la pozi˛ia magistra˛ilor de pe raza Cur˛ii de Apel Alba-Iulia, exprimat„ Ón leg„tur„ cu pachetul de legi propus de ministrul justi˛iei, doamna Monica Macovei.

Œntr-un comunicat de pres„ prezentat opiniei publice, magistra˛ii Ó∫i arat„ Óngrijorarea fa˛„ de modific„rile propuse de actualul ministru, deoarece acestea ar afecta principiul independen˛ei judec„torului ∫i a puterii judiciare.

Acest punct de vedere surprinde, dac„ ne g‚ndim la faptul c„ proiectele de lege ini˛iate de doamna Monica Macovei au fost agreate de organismele europene ∫i c„ aceste proiecte r„spund unor probleme importante ale agendei publice, cum ar fi reforma justi˛iei ∫i lupta Ómpotriva corup˛iei.

Pachetul de legi face parte din Strategia na˛ional„ de lupt„ Ómpotriva corup˛iei declan∫at„ pe toate fronturile de Guvernul T„riceanu ∫i, din aceast„ perspectiv„, ne-am fi a∫teptat ca magistra˛ii s„ sus˛in„ noile prevederi, Ón condi˛iile Ón care autoritatea ∫i independen˛a lor au fost grav ∫tirbite ∫i afectate Ón perioada 2001—2004. S„ nu uit„m c„ sub guvernarea P.S.D.-ist„ corup˛ia ∫i justi˛ia au fost bilele negre men˛ionate de rapoartele Comisiei Europene, care a monitorizat procesul de integrare a Rom‚niei.

Oare nu se Ón˛elege faptul c„, spre exemplu, clauza de salvgardare impus„ de oficialii europeni este urmarea tocmai a politiz„rii excesive a justi˛iei de c„tre P.S.D. ∫i c„ aceast„ clauz„ ar putea fi activat„ dac„ Rom‚nia nu ia m„suri concrete privind reforma justi˛iei ∫i eradicarea corup˛iei?

Din p„cate, acest caz din jude˛ul Alba ne arat„ c„ o parte a justi˛iei, cea clientelar„, creat„ de fosta putere, r„m‚ne o cast„ puternic„, care reac˛ioneaz„ imediat pentru a-∫i proteja sistemul.

Œn loc s„ fie urgentate procese importante, precum celebrul caz îJidvei“, ∫i s„ fie finalizate dosarele deja Óncepute de poli˛i∫tii de la Centrul Zonal de Combatere a Crimei Organizate Alba, Ón urma c„rora au fost re˛inute 11 persoane ∫i a fost descoperit un Óntreg arsenal de arme albe, asist„m la Óncerc„ri disperate ale unor magistra˛i de supravie˛uire sub limita legii, afect‚nd astfel

prestigiul ∫i profesionalismul celor care Ómpart dreptatea Ón mod egal.

Pachetul de legi promovat de doamna ministru Monica Macovei are menirea de a reda independen˛a, autoritatea ∫i prestigiul celor care aplic„ legea Ón spiritul ∫i litera ei, fiind o amenin˛are, Óntr-adev„r, pentru cei care dispre˛uiesc legea ∫i sunt complici cu f„r„delegile.

Pentru aceste motive, precum ∫i pentru faptul c„ reforma justi˛iei ∫i combaterea corup˛iei au un puternic sus˛in„tor, noi, liberalii, vom vota acest pachet legislativ, ca o garan˛ie a drept„˛ii ∫i moralit„˛ii Óntr-o Rom‚nie care se Óndreapt„ cu pa∫i repezi spre Uniunea European„. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnul deputat Mircia Giurgiu. Va urma domnul Dumitru Bentu.

Domnii deputa˛i Eugen Nicol„escu ∫i cine mai dore∫te vor depune declara˛iile la secretariat. Peste maximum 10 minute Óntrerupem ∫edin˛a de declara˛ii. Am dep„∫it termenul.

## **Domnul Mircia Giurgiu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este î9 Mai — Ziua Independen˛ei ∫i Ziua Europei“. Am preg„tit un material pe larg. O s„ amintesc acum doar c„ Ziua Europei a fost s„rb„torit„ Ón acest an printr-o serie de manifest„ri ∫i seminarii organizate ∫i la Cluj-Napoca, at‚t de prim„rie, c‚t ∫i de prefectura jude˛ului Cluj.

V„ mul˛umesc.

La 9 mai, Rom‚nia are trei motive de s„rb„toare: independen˛a de stat, Ziua victoriei Ómpotriva nazismului ∫i Ziua Europei.

F„urirea statului na˛ional rom‚n Ón 1859 prin unirea Munteniei cu Moldova sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza ∫i reformele ce i-au urmat pe direc˛ia moderniz„rii au construit temelia cuceririi independen˛ei. Aceasta a r„mas, la jum„tatea secolului trecut, ˛elul major al rom‚nilor din toate provinciile. Œn 1875 se redeschide problema oriental„. Puternice r„scoale antiotomane, care s-au transformat apoi Ón mi∫c„ri na˛ionale de eliberare de sub domina˛ia str„in„, au izbucnit Ón Bosnia-Her˛egovina, Bulgaria, Serbia ∫i Muntenegru. Rusia se preg„tea de r„zboi, la r‚ndul s„u, pentru a veni Ón ajutorul popoarelor balcanice. La 31 martie 1877, Guvernul Rom‚niei dispune mobilizarea general„, iar la 10 aprilie 1877 Rom‚nia a Óntrerupt rela˛iile diplomatice cu Poarta ∫i la 29 aprilie, ca urmare a provoc„rilor f„cute de Turcia prin Ónceperea bombardamentelor asupra ora∫elor rom‚ne∫ti de pe malul Dun„rii, Adunarea Deputa˛ilor a adoptat o mo˛iune prin care se declara stare de r„zboi cu Imperiul Otoman.

Œn acest context, la 9 mai 1877, Adunarea Deputa˛ilor a proclamat, la Bucure∫ti, independen˛a deplin„ de stat a Rom‚niei, care a fost apogeul unei politici bine preg„tite Ón toate detaliile sale. Era o nou„ expresie a politicii rom‚ne∫ti de a pune Europa Ón fa˛a faptului Ómplinit. Œn

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 capitalele europene, proclamarea independen˛ei de stat a Rom‚niei a fost interpretat„ Ón chip diferit, Ón func˛ie de interesele particulare ale statelor respective. Independen˛a Rom‚niei ∫i a popoarelor subjugate a putut fi impus„ Imperiului Otoman numai pe calea armelor. Independen˛a Rom‚niei a fost recunoscut„, dar Ón mod condi˛ionat. Ea era legat„ de modificarea unor prevederi ale Constitu˛iei din 1866, privind acordarea cet„˛eniei locuitorilor str„ini din Rom‚nia. Cucerirea independen˛ei de stat a Rom‚niei a marcat, astfel, un moment important pe calea realiz„rii deplinei unit„˛i na˛ionale, fiind, de fapt, temelia Marii Uniri din 1918.

Semnifica˛ia zilei de 9 mai trebuie c„utat„ cu mai bine de o jum„tate de secol Ón urm„. La 9 mai 1950, ministrul de externe francez, Robert Schuman, a prezentat proiectul care presupunea crearea unei Europe organizate, bazate pe rela˛ii de cooperare. Aceast„ propunere, cunoscut„ sub denumirea de Declara˛ia Schuman, este considerat„ Ónceputul a ceea ce ast„zi este cunoscut ca fiind Uniunea European„. Œn declara˛ia pe care a citit-o Ón fa˛a presei interna˛ionale, Schuman a chemat Fran˛a, Germania ∫i alte ˛„ri europene s„ Ó∫i uneasc„ produc˛ia de c„rbune ∫i o˛el, ca o prim„ concret„ funda˛ie pentru o federa˛ie european„. Ceea ce a propus ministrul de externe francez era crearea unei institu˛ii europene suprana˛ionale care s„ se ocupe cu managementul industriei de c„rbune ∫i o˛el, sector care, la vremea respectiv„, st„tea la baza industriei militare. Schuman a lansat apelul tocmai c„tre ˛„rile care Ón timpul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial se aflau Ón conflict ∫i aproape c„ s-au distrus reciproc. Apropierea acestor ˛„ri Ón forma propus„ de diplomatul francez avea menirea s„ pun„ cap„t pentru totdeauna r„zboiului ce a l„sat Ón urma sa imense distrugeri materiale ∫i morale. Decizia ca 9 mai s„ fie s„rb„torit„ drept Ziua Europei a fost luat„ Ón timpul summit-ului liderilor Uniunii Europene de la Milano din 1985. Ast„zi, 9 Mai este un simbol european ∫i Ómpreun„ cu moneda unic„ euro, steagul albastru cu cele 12 stelu˛e galbene ∫i imnul — celebra îOda bucuriei“ din Simfonia a IX-a de Beethoven — formeaz„ simbolurile identit„˛ii politice a Uniunii Europene.

Œn prezent, rom‚nii mai au un motiv s„ s„rb„toreasc„. La 25 aprilie 2005, Rom‚nia a semnat Tratatul de aderare la Uniunea European„, iar de la 1 ianuarie 2007 ˛ara noastr„ va deveni membru cu drepturi depline Ón marea familie european„. Ziua Europei este considerat„ punctul de pornire al construc˛iei europene.

Fiecare ˛ar„ care alege s„ se al„ture Uniunii Europene trebuie s„ subscrie valorilor ei fundamentale de pace ∫i solidaritate. Aceste valori Ó∫i g„sesc expresia prin dezvoltarea economic„ ∫i social„, cu dimensiuni regionale ∫i de mediu, care reprezint„ garan˛iile unui standard decent de trai pentru to˛i cet„˛enii.

Ziua Europei a fost s„rb„torit„, Ón acest an, printr-o serie de manifest„ri ∫i seminarii organizate de Prim„ria Municipiului Cluj-Napoca ∫i Prefectura Jude˛ului Cluj.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Dumitru Bentu. Va urma domnul Vasile Pruteanu.

Este, da?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îMaratonul“. Dup„ o perioad„ Ón care euforia ∫i reveria au fost elemente fundamentale ale activit„˛ii premierului, brusc, acesta constat„ c„ echipa Domniei sale nu func˛ioneaz„ la parametrii sconta˛i ∫i alege lini∫tea Snagovului pentru relansarea tumultului decizional. Comunicatul oficial ne lumineaz„ c„ scopul Ónt‚lnirii a fost acela de a evalua activitatea de p‚n„ acum, iar dac„ domnul T„riceanu va constata Ónt‚rzieri Ón Óndeplinirea calendarului European, nu va ezita s„ fac„ destituiri din func˛ii.

Pentru unii, amenin˛area a Ómbr„cat deja ˛inuta unei demiteri. Primul beneficiar al cursei cu obstacole, ∫i nu al maratonului de tip Snagov, a fost secretarul de stat Vasile Bercan, care a avut Óndr„zneala s„-l contrazic„ pe primul-ministru, Ón sensul c„ înu are cuno∫tin˛„ de faptul c„ ar fi fost anulat contractul cu «Bechtel»“, a∫a cum sus˛inuse C„lin Popescu-T„riceanu. O manifestare de autoritate asupra unui membru P.D. al Guvernului, care, Ón mod cert, nu va trece neobservat„ de arbitrul de parcurs aflat Ón Dealul Cotrocenilor.

Pentru consecven˛„ ∫i simetrie, aceea∫i soart„ nemiloas„ ar trebui s„-l a∫tepte ∫i pe ministrul titular al transporturilor, domnul Gheorghe Dobre, care, de asemenea, Ól contrazisese pe domnul T„riceanu Ón privin˛a anul„rii contractelor cu firmele îVinci“, îAshtrom“ ∫i îStrabag“.

Premierul poate continua la Ministerul Mediului, acolo unde translocarea doamnei ministru Sulfina Barbu de la Prim„ria Capitalei la postul at‚t de Ónalt pe care Ól ocup„ Ón prezent se dovede∫te capabil„ s„ utilizeze toat„ cantitatea de ciclosporin„ aflat„ Ón rezerva de stat. Presta˛ia neinspirat„ de p‚n„ acum, paralelismul cu situa˛iile de urgen˛„ de tipul gravelor inunda˛ii din Banat, modul impropriu Ón care dispune gestionarea unor probleme legate de Delta Dun„rii au determinat un grup de activi∫ti de mediu din Cluj s„ recurg„ la o ac˛iune gen _flashmob_ , oferindu-i un cadou elocvent: o barb„ alb„ ∫i lung„, dintr-un material textil. Dac„ pentru inunda˛ii doamna ministru Ól indic„ drept vinovat pe Dumnezeu, pentru numire este vinovat un p„m‚ntean, care acum tace.

La Ministerul Muncii, doamna Ioana Marinescu, ∫efa Agen˛iei pentru Protec˛ia Familiei, a emis trei ordine ministeriale pentru Ónfiin˛area unor institu˛ii existente deja Ón structura func˛ional„ a acesteia. Competen˛„ ∫i transparen˛„? Demisie sau demitere?

La justi˛ie, doamna Monica Macovei, beneficiara sprijinului preziden˛ial necondi˛ionat, continu„ opera˛iunea de subordonare politic„ a justi˛iei, cele trei legi privind sistemul judiciar fiind modificate superficial.

Cursa continu„ la s„n„tate, unde, pe fondul blocajului total din sistem, ministrul Cintez„, Óntr-un acces de sinceritate, declar„, la T‚rgu Mure∫: îSuntem Ón criz„, pentru c„ suntem pro∫ti!“ Dup„ recep˛ionarea declara˛iei∫oc, sutele de cadre medicale din ˛ar„ ∫i din str„in„tate care au participat la inaugurarea primului centru cardiovascular pediatric din Rom‚nia au Ón˛eles c„, de fapt, fusese utilizat pluralul de maiestate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 ™i proaspe˛ii conservatori se plaseaz„ Ón zona unor afaceri considerate imorale, secretarul de stat Ón M.E.C. Dan Victor Alexandru fiind acuzat c„ a primit un contract de la îRomgaz“ cu 3 zile Ónainte s„ fie numit Ón func˛ie de colegul s„u Codru˛ ™ere∫.

Œn ceea ce-l prive∫te pe domnul Ene Dinga, ministrul integr„rii europene, acesta a∫teapt„ cu demisia pe mas„ momentul transform„rii ei Ón certitudine.

## Stima˛i colegi,

Nu Ón˛eleg de ce reuniunea respectiv„ a fost catalogat„ ca una maraton, probabil pentru c„ s-a desf„∫urat la o distan˛„ aproximativ egal„ cu cea alergat„ de eroul din Grecia antic„ sau, poate, pentru c„, dur‚nd ceva mai mult dec‚t o ∫edin˛„ clasic„ de Guvern, a Ómprumutat servitu˛ile unui efort similar cu cel depus pentru a parcurge cei 42 de kilometri ∫i 195 de metri, c‚t m„soar„ distan˛a dintre Atena ∫i Maraton. Atunci, a fost anun˛at„ o victorie. Acum, s-a l„sat cu amenin˛„ri, pentru c„ cei din Palatul Victoria au probleme cu Óndeplinirea calendarului. Este clar c„ pentru actualul Guvern singura leg„tur„ cu succesul suprem — Victoria — este denumirea palatului Ón care, vorba revolu˛ionarului, se face c„ lucreaz„.

Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Vasile Pruteanu. Va urma doamna Monalisa G„leteanu.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Ministerele Administra˛iei ∫i Internelor, Finan˛elor ∫i Muncii Ó∫i vor coordona activitatea de control ∫i vor crea echipe mixte s„ ac˛ioneze pentru combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei ∫i a muncii la negru. Aceste ac˛iuni concertate pentru combaterea criminalit„˛ii economice sunt bine venite, av‚nd Ón vedere datele din ultima perioad„ ce s-au Ónregistrat Ón Rom‚nia.

Salut„m aceast„ decizie luat„ cu scopul eficientiz„rii activit„˛ii de control, c„ci autorit„˛ile statului trebuie s„ ac˛ioneze Óntr-un mod coordonat, ele confrunt‚ndu-se cu o serie de fapte, unele dintre ele aduc‚nd prejudicii considerabile bugetului general consolidat.

Œn momentul de fa˛„ exist„ trei niveluri unde se produc distorsiuni majore Ón economie, prin nerespectarea legii: la nivelul societ„˛ilor comerciale, care trebuie s„ Ó∫i pl„teasc„ obliga˛iile c„tre stat ∫i s„ respecte legisla˛ia Ón vigoare; Ón zona vamal„, unde trebuie diminuate contrabanda, evaziunea fiscal„ sau subevaluarea m„rfurilor ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, munca la negru, Ón domeniile Ón care acest fenomen atinge nivelurile cele mai mari, cum ar fi industria textil„, construc˛iile ∫i serviciile.

Astfel, combaterea evaziunii fiscale trebuie s„ urm„reasc„ s„ schimbe actuala filozofie existent„ Ón domeniul financiar, care Ól favorizeaz„ pe r„u-platnic, Ón defavoarea celui care are bani de primit. Evaziunea fiscal„ trebuie pedepsit„ mult mai drastic, prin Ón„sprirea pedepselor actuale, pentru eliminarea acestei categorii ce

aduce grave prejudicii, astfel ac˛iunile Óndreptate spre combaterea evaziunii fiscale fiind v‚rful de lance Óndreptat Ómpotriva corup˛iei.

Cred cu t„rie c„ trebuie s„ Óncerc„m s„ atac„m corup˛ia din punct de vedere al evaziunii fiscale, c„ci corup˛ia este un fenomen ce s-a r„sp‚ndit Óngrijor„tor Ón mediul de afaceri, afect‚ndu-i pe cei care lucreaz„ corect si cinstit.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

O invit la microfon pe doamna Monalisa G„leteanu, Va urma domnul Dan Mihai Marian.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ are titlul î™i t„cerea este un r„spuns, un r„spuns al indiferen˛ei actualei puteri“.

Ne-am obi∫nuit Ón ultima perioad„ cu ve∫tile rele, Ón fiecare zi urm„rim cu team„ buletinele de ∫tiri, la radio ∫i la televiziune, pentru a afla fie c„ apa a mai luat un sat, fie c„ avem pompe sau c„ nu avem pompe, c„ ziari∫tii rom‚ni sunt Ón continuare sechestra˛i Ón Irak ∫i, culmea, nimeni din partea actualului Guvern nu-∫i asum„ r„spunderea pentru evenimentele tragice, f„r„ precedent, care s-au n„pustit Ón ultima perioad„ asupra Rom‚niei ∫i care par s„ se agraveze de la o zi la alta.

Buletinele meteorologice ne amenin˛„ c„ vremea se Ónr„ut„˛e∫te din nou ∫i c„ pe mai multe r‚uri din ˛ar„ cotele de ap„rare ar putea fi din nou dep„∫ite. Institutul Na˛ional de Hidrologie ∫i Gospod„rire a Apelor a emis s‚mb„t„ o aten˛ionare hidrologic„ privind scurgeri importante de ap„ pe versan˛i, toren˛i ∫i cre∫teri de debite ∫i niveluri pe r‚urile mici, cu posibile dep„∫iri ale cotelor de ap„rare, ca urmare a ploilor Ónsemnate cantitativ, care au fost prognozate pentru aceste zile.

™i, cu toate acestea, Guvernul tace, Administra˛ia Preziden˛ial„ tace, toat„ lumea tace...

Doamna ministru de la ape plute∫te Óntr-o candoare ∫i Óntr-o inocen˛„ disimulat„, de care uit„ doar atunci c‚nd Óncepe s„ se r„steasc„ la jurnali∫ti, dac„ ace∫tia, Ón numele opiniei publice ∫i al miilor de sinistra˛i, Óndr„znesc s„ o aduc„ cu picioarele pe p„m‚nt.

Domnul prim-ministru T„riceanu a avut bun„voin˛a s„-∫i lase pentru c‚teva ore costuma˛ia tip dandi ∫i s„ dea ochii cu am„r‚˛ii din Banat, dar nu l-au ˛inut nervii p‚n„ la cap„t ∫i s-a r„stit ∫i el la sinistra˛i, motiv‚nd ulterior c„ ace∫tia erau pesedi∫ti, care nu aveau alt„ vin„ dec‚t aceea c„ au avut ∫i ei casele Ón calea apelor ∫i c„ îMarea Banatului“ nu a ˛inut cont de culoarea politic„ a proprietarilor ∫i a m„turat f„r„ discriminare tot ce a Ónt‚lnit Ón cale.

C‚t despre reac˛ia pre∫edintelui Traian B„sescu Ón privin˛a inunda˛iilor, aceasta lipse∫te cu des„v‚r∫ire! Ne obi∫nuisem cu un pre∫edinte guraliv, ne obi∫nuisem cu desele, prea desele p„reri ale lui Traian B„sescu Ón te miri ce problem„, oric‚t de obscur„, s„ fie acum pre∫edintele a∫a de ocupat cu celula de criz„ privind ostaticii din Irak? Nici vorb„! Pentru c„ de dou„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 s„pt„m‚ni aceast„ enigmatic„ ∫i t„cut„ celul„ nu a mai produs nici un comunicat, nici de bine, nici de r„u. ™i celula tace...

Este evident, dragi colegi, c„ asist„m la un moment de criz„ a actualei guvern„ri, la numai cinci luni de la preluarea puterii, iar incompeten˛a ∫i diletantismul actualilor c‚rmuitori produc efecte dezastruoase asupra ˛„rii, zi de zi, Ón timp ce aleg„torii se Óntreab„ Óndurera˛i ∫i dezorienta˛i: îCe-am ales ∫i cu ce ne-am ales?“

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Dan Mihai Marian.

Va urma domnul Vasile Filip Soporan.

Domnul Dorinel Urs„rescu a depus la secretariat. De asemenea, domnii Bogdan Cantaragiu ∫i Zamfirescu au depus la secretariat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

îLibertatea individual„ este garantat„ de posesia propriet„˛ii private“

Mul˛i g‚nditori politici au sesizat Ónsemn„tatea pe care o are proprietatea privat„ pentru omul modern. Œn secolul al XVI-lea, p„rintele ∫tiin˛ei politice moderne, Niccolo Machiavelli, le d„dea principilor un sfat, care avea s„ fac„ carier„ peste veacuri: îPrincipele“, citez, îe bine s„ se fereasc„ s„ ia averea oamenilor. C„ci omul uit„ mai cur‚nd moartea propriului tat„ dec‚t pierderea averii.“ G‚nditorul florentin nu dore∫te s„ minimizeze nenorocirea provocat„ de pierderea unui membru drag al familiei, ci folose∫te aceast„ expresie cu scopul de a ne alarma Ón privin˛a importan˛ei p„str„rii propriet„˛ii private.

Din nefericire pentru milioane de oameni nevinova˛i, comunismul nu a ˛inut seama de Ón˛elepciunea acumulat„ veacuri de-a r‚ndul, ci a z„p„cit min˛ile oamenilor cu construc˛ii politice artificiale, care s-au dovedit un e∫ec complet ∫i o nenorocire, cu ale c„rei consecin˛e ne lupt„m ∫i noi ast„zi. Œn timp ce P.N.L.-ul se lupta s„ conving„ Óntreaga clas„ politic„ de necesitatea introducerii Ón Constitu˛ie a principiului care garanteaz„ proprietatea, patriarhul P.S.D. Ion Iliescu le spunea oamenilor c„ proprietatea privat„ este un moft. Dup„ 15 ani de la evenimentele din decembrie 1989, majoritatea rom‚nilor s-au convins de importan˛a propriet„˛ii private ∫i de rolul acesteia pentru dezvoltarea unei ˛„ri. Au Ón˛eles acest lucru chiar ∫i mul˛i dintre cei care conduc P.S.D.-ul anului 2005, dar numai dup„ ce s-au c„p„tuit prin jefuirea averii statului ∫i a celor nenoroci˛i de regimul comunist.

## Domnilor parlamentari,

Importan˛a propriet„˛ii private deriv„ Ón primul r‚nd din leg„tura ei str‚ns„ cu libertatea, leg„tur„ care Ón unele cazuri merge p‚n„ la identitate. Filozoful politic englez John Locke spunea c„ libertatea individului este garantat„ de posesia propriet„˛ii. Incapacitatea de a de˛ine ∫i utiliza diverse bunuri, de a mobiliza resurse diverse Ól pune pe individ Ón situa˛ia de a nu-∫i putea exercita drepturile sau de a nu fi liber s„ fac„ ceea ce dore∫te. Dimpotriv„, proprietatea privat„ Ói furnizeaz„ resursele necesare ∫i cu

c‚t resursele sunt mai mari, cu at‚t posibilit„˛ile de a se bucura de libertate sunt mai ample ∫i mai diverse.

Dependen˛a fa˛„ de proprietatea public„, fa˛„ de resursele statului conduce la dependen˛„ fa˛„ de deciziile institu˛iilor care administreaz„ aceste resurse, deci o reducere a libert„˛ii individuale. Individul aservit propriet„˛ii colective devine dependent de deciziile pe care le iau institu˛iile statului. Crearea unei mase c‚t mai mari de indivizi aservi˛i statului, controlabili politic ∫i manipulabili electoral, s„raci ∫i cinsti˛i, acesta a fost scopul politicii pesediste Ón to˛i ace∫ti ani de tranzi˛ie. Numai Ón acest mod acest partid de corup˛i se putea perpetua la putere.

Prin asumarea pachetului de legi care vizeaz„ reglementarea definitiv„ a situa˛iei propriet„˛ii private Ón Rom‚nia, Partidul Na˛ional Liberal Óncearc„ s„ repare consecin˛ele produse de nenorocirea comunist„ ∫i s„ aduc„ un omagiu celor care au luptat pentru ap„rarea propriet„˛ii private ∫i, implicit, a libert„˛ii.

Cei care vor vota Ómpotriva acestui pachet de legi ale propriet„˛i vor vota Ómpotriva cet„˛enilor acestei ˛„ri, Ón privin˛a libert„˛ii individuale ∫i a bunului-sim˛. Votul pentru acest pachet legislativ reprezint„ un test definitoriu ∫i pentru adeziunea actualei conduceri a P.S.D. la valorile democra˛iei liberale ∫i ale economiei de pia˛„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Vasile Filip Soporan. Va urma domnul Viorel Oancea. Dup„ care mai dau cuv‚ntul doar domnului Claudius Zaharia ∫i Óncheiem ∫edin˛a.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Doresc s„ fac o declara˛ie politic„, av‚nd drept tem„: îSubordonarea politic„ a justi˛iei, obiectiv major al Alian˛ei D.A.“

C‚nd Partidul Democrat ∫i Partidul Na˛ional Liberal erau Ón opozi˛ie nu pierdeau nici un moment ocazia de a critica puterea c„ Óncearc„ s„ subordoneze ∫i s„ influen˛eze puterea judec„toreasc„. Ast„zi, actuala putere intervine, c‚nd mai subtil, c‚nd mai dur, Ón ceea ce nu-i apar˛ine: puterea judec„toreasc„.

De∫i s-a f„cut reform„ Ón justi˛ie, care a fost acceptat„ de Uniunea European„, doamna ministru Monica Macovei, fost„ apolitic„, nonprofit ∫i a∫a-zis cultural„, este nemul˛umit„ de aceasta ∫i intr„ Ón for˛„ Ón cea de a treia putere a statului de drept. De ce? De pl„cere? Nu ∫tiu. Dar Ón mod sigur nemul˛umirea doamnei Macovei const„ Ón faptul c„ nu poate hot„rÓ arbitrar, Ón func˛ie de interesele actualei puteri ∫i a pre∫edintelui, cine trebuie s„ fie judec„tor ∫i procuror, la ce instan˛e, cine pot fi notari ∫i executori judec„tore∫ti.

De altfel, Dieter Schlafel, consilier european pentru justi˛ie, a sugerat Consiliului Superior al Magistraturii s„ nu mai discute cu doamna ministru asupra modului Ón care aceasta vrea s„-∫i subordoneze judec„torii ∫i procurorii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 Aceea∫i doamn„ ministru este nemul˛umit„ de criteriile de selectare a acestor cadre, care ar vrea s„ fie cadre de n„dejde. La propunerea ∫efilor s„i, Óncearc„ s„ conving„ C.S.M.-ul c„ legile adoptate de vechea putere trebuie modificate. Aceast„ pozi˛ie vine Ón contradic˛ie cu pozi˛ia Partidului Democrat din opozi˛ie, care a solicitat, pe drept cuv‚nt, ca justi˛ia s„ fie independent„. P‚n„ Ón prezent, puterea, prin cureaua de transmisie, Ministerul de Justi˛ie, ∫i roata activ„ primar„, Monica Macovei, nu a ob˛inut altceva dec‚t o bulversare a sistemului.

Av‚nd Ón vedere situa˛ia creat„, cu o energie demn„ de ceva mai bun, Monica Macovei propune un pachet de legi pentru reforma justi˛iei. Propunerea nu o face oricum, ci prin intermediul unor amenin˛„ri subtile, demne de obrazul sub˛ire, apolitic, cu Ónf„˛i∫are european„, sau a unor amenin˛„ri brutale ∫i grosolane ce readuc din memorie imaginea de comisar a Anei Pauker. Esen˛a acestor amenin˛„ri arat„ faptul c„ acest pachet de legi va fi promovat cu avizul sau f„r„ avizul C.S.M.

Ministrul Monica Macovei a Ónceput s„ fac„ deplas„ri Ón teritoriu, pentru a convinge corpul magistra˛ilor c„ ceea ce face este Ón interesul lor. Dar magistra˛ii au ar„tat c„ se simt independen˛i ∫i nu doresc sprijinul fr„˛esc al ministrului justi˛iei.

Sunt surprins ∫i Óngrijorat pentru faptul c„ doamna Monica Macovei a reu∫it s„ farmece ∫i s„ transforme o personalitate puternic„, cum este cea a pre∫edintelui interimar P.D. Emil Boc. Œn iunie 2002, Emil Boc se Óntreba: îCare este independen˛a fa˛„ de Executiv a procurorului, c‚nd el este numit de ministrul justi˛iei, om politic ∫i membru al Guvernului?“ Œn anul 2005, acela∫i Emil Boc, transformat, sus˛ine o numire a procurorilor de c„tre ministrul justi˛iei ∫i ∫eful statului. M„ rog ca Emil Boc c„ revin„ la Ón˛elegerea spiritului democratic, care l-a consacrat Ón perioada 2000—2004. Ar c‚∫tiga ∫i Domnia sa, dar ∫i justi˛ia, ∫i Rom‚nia, Ón ansamblul m„surilor preconizate pentru integrarea Ón Uniunea European„.

Nu m„ adresez unui ministru grotesc ∫i antieuropean, ci actualei puteri Ón ansamblul ei, cu dorin˛a de a avea obiectivitatea ca legile fundamentale care se refer„ la a treia putere s„ fie realizate nu cu pasiunea celui care se crede nemuritor la putere, ci cu pasiunea celui care dore∫te s„ consolideze un sistem juridic de care are nevoie Rom‚nia, Ón care posibilitatea de interven˛ie politic„ nu-i poate conferi o a∫ezare durabil„ Ón Uniunea European„. V„ rog s„ ac˛iona˛i, stima˛i guvernan˛i, pentru interesul Rom‚niei, ∫i nu pentru interesul de moment al unuia sau altuia, aflat Ónt‚mpl„tor sau neÓnt‚mpl„tor la putere.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei politice de ast„zi este: îDup„ r„zboi, mul˛i viteji se arat„!“

Cu m‚hnire sunt nevoit s„ constat c„ greaua lovitur„ primit„ de locuitorii Banatului a Ónceput s„ fie speculat„ de tot felul de persoane ∫i c„ totul tinde s„ se transforme Óntr-o afacere. Astfel c„, Ón ultimele zile, s-a reu∫it declan∫area unei adev„rate isterii pe tema pompelor maghiaro-rom‚ne de mare capacitate, a unei campanii ieftine de denigrare a unor oameni care, f„r„ ezitare, au venit s„ dea o m‚n„ pre˛ioas„ de ajutor.

Oameni care nu s-au implicat Ón ajutorarea sinistra˛ilor au g„sit de cuviin˛„ s„-∫i fac„ publicitate, Ómpro∫c‚nd cu noroi pe to˛i cei implica˛i Ón ac˛iunea de desecare a ceea ce numim deja îMarea Banatului“. V„z‚ndu-se sub lumina reflectoarelor, unii au Ónceput s„ lanseze acuza˛ii f„r„ acoperire Ón leg„tur„ cu provenien˛a pompelor de ap„, d‚nd o tent„ na˛ionalist„ problemei.

Reaua-credin˛„, pentru c„ a∫a o consider„m, continu„ Óntr-at‚t Ónc‚t cei de la îAversa“ Ó∫i permit s„ critice autorit„˛ile locale pentru c„ nu au apelat la performanta lor societate, care, de altfel, se ∫i afl„ Ón curs de lichidare. Tot din rea-credin˛„ ace∫tia uit„ s„ spun„ c„ pentru marea lor m„rinimie au cerut bani, miliarde de lei, Ón timp ce echipele maghiare au venit din proprie ini˛iativ„ ∫i, ceea ce este ∫i mai important, gratuit.

Varianta maghiar„ reprezint„ o economie de timp ∫i bani, utilajele fiind complet echipate. Aceast„ ac˛iune ∫i reac˛ie neÓnt‚rziat„ a vecinilor maghiari vin s„ demonstreze utilitatea Euroregiunii DKMT ∫i s„ Ónt„reasc„ rela˛iile de bun„ cooperare transfrontalier„ ale jude˛ului Timi∫.

Probabil c„ unii sunt deranja˛i de faptul c„ statul a apelat la variantele gratuite, mai eficiente ∫i mai performante, economisind astfel banii contribuabilului, autorit„˛ile trebuind s„ ia m„suri potrivite Ón timp foarte scurt, ne˛in‚nd cont de provenien˛a utilajelor ∫i de eficien˛a lor.

f n s„ anun˛ pe aceast„ cale c„ mai sunt destule localit„˛i Ón jude˛ul Timi∫ unde se simte nevoia de pompe, iar ap„ este destul„, chiar dac„ s‚mb„t„ au mai trimis ∫i nem˛ii 24 de pompe, cu tot echipamentul aferent, ∫i, culmea, tot gratuit!

Vreau s„ mul˛umesc pe aceast„ cale at‚t p„r˛ii maghiare, c‚t ∫i celei germane, care ∫i-au oferit sprijinul necondi˛ionat. Totodat„, ˛inem s„-i invit„m ∫i pe ceilal˛i, care, p‚n„ acum, s-au al„turat doar la nivel declarativ, s„ contribuie la ac˛iunile autorit„˛ilor locale.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Viorel Oancea.

™i ultimul vorbitor este domnul Claudius Zaharia.

Domnul Cristian Bu∫oi a depus la secretariat declara˛ia.

Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul deputat Claudius Zaharia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Datorit„ programului ∫edin˛ei Ón plen a Camerei Deputa˛ilor de s„pt„m‚na trecut„, care a alocat un interval de timp mai scurt declara˛iilor politice, ∫i a semnifica˛iei majore pe care ziua de 10 mai o are pentru ˛ara noastr„, am preferat s„-mi am‚n prezentarea pozi˛iei politice referitoare la Ziua Casei Regale pentru s„pt„m‚na aceasta.

De asemenea, mi-am propus ca aceast„ declara˛ie s„ vin„ ca o contrapondere la afirma˛iile diferitelor personalit„˛i politice din ultima perioad„, care au atacat pe diverse niveluri activitatea regelui Mihai I, activitate care a constat Óntr-o munc„ serioas„ ∫i f„r„ Óntrerupere Ón beneficiul Rom‚niei ∫i al poporului ei.

Personal, nu pot s„ uit c„ monarhia modern„, reprezentat„ de Casa de Hohenzollern-Sigmaringen, adus„ Ón urma abdic„rii lui Alexandru Ioan Cuza, avea s„ joace un rol esen˛ial Ón istoria Rom‚niei, at‚t Ón ce prive∫te structurile interne, c‚t ∫i Ón politica extern„. De la 1866 p‚n„ Ón 1947, cei patru suverani s-au dovedit, Ón m„suri ∫i cu personalit„˛i diferite, factori de crea˛ie ∫i echilibru vitali pentru rosturile noastre Ón lume: Carol I, Ferdinand, Carol II, Mihai, ultimul cu dou„ domnii (1927—1930, 1940—1947), prima exercitat„ prin regen˛„, c„ci era minor Ónc„, cealalt„ Óntr-o epoc„ neÓnchipuit de grav„, c„reia t‚n„rul rege s-a str„duit totu∫i s„-i impun„ un caracter democratic ∫i o bun„ raportare la valorile lumii apusene.

Œn timpul r„zboiului ˛ara a fost guvernat„ de un conduc„tor a c„rui Ónl„turare, la 23 august 1944, i-a permis t‚n„rului suveran s„ restituie Constitu˛ia din 1923 ∫i s„ restabileasc„ leg„turile cu alia˛ii apuseni, s„ contribuie la scurtarea r„zboiului, fiind astfel decorat cu îLegiunea de Merit“ a Statele Unite ale Americii, cu grad de ™ef Comandor, ∫i s„ se opun„, la un moment dat ∫i prin greva regal„, actelor antidemocratice ale Guvernului Petru Groza.

A fost o domnie scurt„, dramatic„, Ón care Mihai I a c„utat s„ salveze ce se putea din valorile democra˛iei la care aderase total, dar care erau condamnate _de plano_ Ón Europa Central„ ∫i de Est, cu regimuri impuse de Moscova. Œn cazul Rom‚niei, care intrase Ón r„zboi pentru a-∫i redob‚ndi teritoriile pierdute prin dictat, timpul Ón care ˛ara a mai putut beneficia de institu˛ii democratice, puternic subminate Óns„ de comuni∫ti ∫i Ónlocuite progresiv cu altele de import, dup„ modelul sovietic, a fost prea scurt ∫i prea agitat pentru ca valorile democra˛iei s„ poat„ fi rea∫ezate cum se cuvenea.

Ele au fost abolite pas cu pas, iar la 30 decembrie 1947 a fost silit s„ abdice regele Ónsu∫i, ultimul obstacol, fie ∫i mai mult simbolic, Ón calea dictaturii proletare. S-a Óncheiat astfel o domnie Ónceput„ cu mari speran˛e pentru ˛ar„, care vedea Ón t‚n„rul suveran un simbol al unit„˛ii ∫i continuit„˛ii sale. Silit s„ ia calea exilului, regele Mihai a denun˛at actul abdic„rii for˛ate ∫i a continuat lupta Ómpotriva comunismului, contribuind la Ónfiin˛area Consiliului Na˛ional Rom‚n, practic, Guvernul din exil al Rom‚niei.

Chiar ∫i dup„ 1989, regele Mihai I a Ónt‚mpinat greut„˛i din partea regimului Iliescu Ón ob˛inerea drepturilor de care a fost deposedat. Cu toate acestea, activitatea regelui Mihai I a continuat, cu convingerea c„ promovarea intereselor Rom‚niei Ónseamn„ admiterea Ón NATO ∫i, pe c‚t de repede posibil, Ón Uniunea European„. Pentru a realiza aceste obiective, familia regal„ a ini˛iat un turneu interna˛ional de promovare a Rom‚niei pentru integrarea Ón NATO, Ón capitalele statelor occidentale. Familia regal„ a str„b„tut, Ón anul 2002, Óntregul continent european, din Scandinavia p‚n„ Ón Peninsula Iberic„, oprindu-se Ón Danemarca, Norvegia, Olanda, Belgia, Spania, Marea Britanie ∫i Suedia, dup„ cum a declarat pre∫edintele executiv al Casei NATO din 2002.

Pentru c‚te au fost f„cute ∫i c‚te face Ón continuare, vreau s„-i mul˛umesc regelui Mihai. ™i, pe aceast„ cale, vreau s„ remarc conducerile Universit„˛ilor îAurel Vlaicu“, Arad, ∫i îBabe∫-Bolyai“, Cluj, care l-au onorat pe Majestatea sa a∫a cum se cuvine, oferindu-i titlurile de _profesor honoris causa extraordinar_ ∫i senator _ad honorem_ .

Œn Óncheiere, apreciez vizitele din perioada 3—8 mai anul curent ale Majest„˛ii sale regele Mihai I Ón Slovacia, la Banska Bystrica ∫i Bratislava, iar Ón Cehia, la Brno, pentru cinstirea solda˛ilor rom‚ni care au c„zut pe frontul de vest Ón lupta contra nazismului.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Mul˛umesc ∫i eu. Mul˛umesc tuturor.

O zi pe voia dumneavoastr„!

Declara˛ie politic„ intitulat„ îSalva˛i muntele“ Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Zilele trecute am primit de la Vatra Dornei, din partea distinsului profesor dr. Radu Rey, pre∫edintele Forumului Montan din Rom‚nia, o scrisoare pe care, cu Óng„duin˛a dumneavoastr„, o citesc: îA sosit momentul s„ v„ reamintesc faptul c„ sunte˛i membru fondator al Forumului Montan din Rom‚nia. O op˛iune a dumneavoastr„ nu doar deosebit de onorant„, ci ∫i extrem de necesar„ pentru a se asigura protejarea popula˛iei ∫i mediului montan din Carpa˛ii Rom‚niei, Ón special a agricultorilor din cele 3.320 de sate montane, a tinerelor genera˛ii aflate Óntr-o situa˛ie din ce Ón ce mai dramatic„. Ei nu sunt doar produc„tori de hran„, ci ∫i tezaurizatorii cei mai fideli ai unui bun de cel mai mare pre˛: tradi˛iile economice, culturale ∫i spirituale, iar acestea sunt acum Ón mare pericol. Cu at‚t mai mare cu c‚t sunt ∫i ireversibile. Œn cauz„ se afl„ nu doar nevoia de durabilitate economic„ ∫i social„ Ón Carpa˛ii Rom‚ne∫ti, ci ceva cu mult mai important: existen˛a noastr„ ca na˛ie, ca o na˛iune demn„ Óntre na˛iunile Europei. Este evident„ ∫i necesitatea opunerii fa˛„ de tendin˛ele permanente de marginalizare a muntelui, de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 neglijen˛ele birocra˛iei tehnice ale factorilor guvernamentali ∫i politici responsabili din ultimii 15 ani, care tind s„ continue ∫i s„ genereze o stare de înou„ iob„gie“, cu consecin˛a depopul„rii mun˛ilor Rom‚niei, a pierderii ireparabile a celui mai important subiect montan: ˛„ranul, produc„torul de hran„ ecologic„, factor de neÓnlocuit.

Interese de tot felul ∫i foarte slab„ competen˛„ la factorii decizionali centrali ∫i locali, inclusiv la cei politici, Ón chestiunea specificit„˛ii agriculturii ∫i vie˛ii economicosociale din ruralul montan conduc inevitabil la o stare general„ de cvasiincon∫tien˛„ privind gravitatea consecin˛elor pe termen mediu ∫i Óndelungat.

Cea mai mare suferin˛„ se reg„se∫te Ón agricultura montan„, care este foarte specific„, foarte diferit„ tehnologic de cea din c‚mpie/deal ∫i care produce Óns„ hran„ de calitate, circa 20% din total, fiind recunoscut„ ∫i Ón U.E. ca motor al vie˛ii economice ∫i sociale din ruralul montan. Dar este cople∫it„ de puterea marii agriculturi, mereu prioritar„, l„s‚nd muntele, produc„torii agricoli Ón stare de victimizare, cu largul concurs al noilor industria∫i, practican˛i ai formei de capitalism s„lbatic, distrug„tor prin pre˛urile joase ce le practic„ pentru produsele micilor fermieri montani, astfel pauperiza˛i.

F„r„ o protec˛ie clar„ din partea statului, distrugerea acestora prin s„r„cire ∫i lips„ de perspectiv„ devine inevitabil„.

Derentabilizarea cre∫terii animalelor ∫i reducerea major„ a efectivelor, sc„derea aportului de Óngr„∫„minte organice ∫i degradarea paji∫tilor naturale sunt consecin˛e dramatice, cu efecte negative pe termen Óndelungat sau chiar ireversibile.

La raportul de circa 30% munte ∫i 70% c‚mpie/deal, propriu Rom‚niei, aceast„ tendin˛„ de dezechilibru se va men˛ine ca o stare permanent„ ∫i va fi nevoie cu at‚t mai mult de o atitudine protectoare permanent„, pentru a men˛ine o stare de echilibru, pentru a se evita marginalizarea muntelui, printr-o politic„ monetar„ adecvat„, viz‚nd mai ales agricultura specific„ muntelui.

Toat„ Europa montan„, ˛„rile din U.E. lupt„, prin mecanismele democratice, Ón favoarea muntelui, pentru evitarea degrad„rii acestei economii ∫i mai ales pentru evitarea depopul„rii, a «de∫ertific„rii umane» a zonelor de munte, pentru punerea Ón valoare durabil„ a resurselor montane, cu sloganul calit„˛ii produselor montane.

Iar noi, Ón Rom‚nia, mergem spre Uniunea European„ cu unul dintre cei mai mari masivi ai continentului, cu mun˛i popula˛i, cu tradi˛ii, nu cu mun˛i pustii.“

Œn fa˛a acestei chem„ri-apel nu po˛i s„ r„spunzi dec‚t prezent.

Acum, Ón fa˛a dumneavoastr„, domnilor deputa˛i, am socotit s„ relatez aceast„ chemare la salvare a ceea ce Ónc„ nu este distrus. Sistemul ecologic sufer„ grav. Devastarea mun˛ilor a dus la schimbarea anotimpurilor, av‚nd ca ∫i consecin˛„ grav„ apari˛ia efectului de ser„, ceea ce ne va aduce mult„ suferin˛„.

Prin urmare, fac apel c„tre to˛i factorii responsabili de a sus˛ine ac˛iunea Forumului Montan din Rom‚nia.

Domnule Flutur, apleca˛i-v„ ∫i asupra acestei chem„ri a celor de la Vatra Dornei, care nu cer altceva dec‚t salvarea vie˛ii ∫i implicit a naturii.

îSpre o remaniere guvernamental„“

Reprezentan˛ii actualei puteri, care se dovedesc neputincio∫i Ón fa˛a unor imense greut„˛i de natur„ politic„, economic„ ∫i social„ ce cuprind imensa majoritate a poporului rom‚n, sfideaz„, ca ∫i predecesorii lor, opozi˛ia, continu‚ndu-∫i politica de marginalizare a politicienilor capabili din cadrul partidelor adverse, de∫i, la capitolul competen˛ei, Alian˛a este vizibil deficitar„. Pu˛inii s„i oameni care au dovedit incontestabile calit„˛i politice ∫i organizatorice sunt plimba˛i ca sfintele moa∫te de la prim„rie la Pre∫edin˛ie, de la Parlament la Guvern sau Ónapoi la partide.

Lipsa unor personalit„˛i politice Ón stare s„ asigure o guvernare Ón interesul societ„˛ii a creat situa˛ii grave, ca acelea Ón care ministrul mediului ∫i apelor ac˛ioneaz„ prin simple avertiz„ri adresate organelor locale, Óntr-o situa˛ie dramatic„, a∫a cum este cea creat„ Ón urma inunda˛ilor. Un t‚n„r ministru crede c„ politica bugetar„ a ˛„rii este un joc bursier, Ón care azi prevezi ∫i m‚ine c‚∫tigi, iar un coleg al s„u, la fel de necopt Ón practica ariei sale de competen˛„, se arat„ preocupat Ón mod prioritar de problemele colaterale ale politicii noastre externe, l„s‚nd balt„, ca ∫i predecesorii s„i, solu˛ionarea unor dificult„˛i ap„s„toare pe care Rom‚nia le are cu unii dintre vecinii s„i.

Din p„cate, ineficien˛a actualului Executiv, a c„rei remaniere se impune Ón mod necesar, Óncepe de la v‚rf. Premierul T„riceanu n-a catadicsit s„ viziteze zonele inundate dec‚t dup„ o s„pt„m‚n„, ∫i atunci din fuga calului, a elicopterului, ca s„ nu mai amintim de tonul mai mult dec‚t arogant la adresa celor n„p„stui˛i. C‚nd a mers la M„r„cineni nici n-a mai avut timp s„-∫i scoat„ cravata.

Autorit„˛ile de ast„zi nu g„sesc solu˛ia salvatoare nici pentru cei trei ziari∫ti r„pi˛i Ón Irak. Se tem de m„suri radicale pentru a nu-∫i sup„ra sponsorii externi, dar nu vibreaz„ cu aceea∫i intensitate Ón fa˛a destinului dramatic al celor trei cona˛ionali, a c„ror via˛„ at‚rn„ de un fir de a˛„. Œn aceast„ privin˛„, Partidul Popular Rom‚nia Mare a cerut, prin vocile pre∫edintelui s„u de onoare Corneliu Vadim Tudor ∫i a pre∫edintelui Corneliu Ciontu, retragerea unit„˛ilor noastre armate din Irak, singura ipotez„ normal„ ∫i umanitar„ pentru solu˛ionarea imediat„ a unei probleme de o asemenea gravitate.

Œn Rom‚nia at‚tor panamale, at‚tor mi∫ma∫uri m„runte sau escrocherii de dimensiuni bugetare, clasa politic„ este Ónc„ anemic„, iar protagoni∫tii ei reali p„∫esc timid Ón aren„. Œn Rom‚nia, unde de 15 ani ho˛ia, frauda, corup˛ia ∫i samavolnicia sunt tolerate cu o r„bdare mai mult dec‚t suspect„, glasul senatorilor, deputa˛ilor ∫i al liderilor de partid corec˛i, anima˛i de dorin˛a de a contribui sincer la instaurarea domniei legii ∫i Ón ˛ara noastr„, f„r„ de care societatea nu se poate salva din mocirla Ón care se zbate, nu poate s„ str„pung„ carapacea politicianismului abject a clanurilor de tarab„ care-∫i fac din Parlament ∫i Guvern rampe de lansare c„tre afaceri necurate.

Ofertele de colaborare ale politicienilor one∫ti din r‚ndul opozi˛iei pentru salvarea ˛„rii au fost sistematic dezavuate, respinse de guvernan˛ii de p‚n„ acum, fiind

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 considerate amenin˛„ri la adresa propriilor interese ∫i privilegii. Œn mentalitatea sa totalitarist„, fosta guvernare s-a ferit sistematic de o asemenea colaborare, defil‚nd cu o anumit„ carte de vizit„, de∫i corup˛ia care a pus st„p‚nire peste acest partid l-a compromis extrem de grav nu numai Ón fa˛a rom‚nilor, dar ∫i a Óntregii str„in„t„˛i. Din acelea∫i interese politicianiste, actuala guvernare continu„ s„ se sprijine pe forma˛iuni neÓnchegate, gata oric‚nd s„ lichideze, pentru realizarea propriilor scopuri, fragila majoritate parlamentar„ de care dispune Alian˛a D.A.

Noua putere liberalo-democrat„, care se afl„ la c‚rma ˛„rii Óntr-un al doilea mandat, nu Ón˛elege, nici de aceast„ dat„, c„ singura cale c„tre normalizarea societ„˛ii rom‚ne∫ti o constituie atragerea la guvernare a for˛elor politice s„n„toase din r‚ndul opozi˛iei.

Crede oare cu adev„rat pre∫edintele ˛„rii c„ m‚ntuirea noastr„ st„ Ón desc‚ntecul alegerilor anticipate? Œn cel mai fericit caz, un scrutin precipitat ar putea s„ reconfirme, Ón parte, actuala configura˛ie existent„ pe scena vie˛ii politice, nicidecum iluziile furnizate de cooperativele de sondaje, cu care s-au fript de altfel ∫i social-democra˛ii. Este Óns„ greu de crezut c„ aleg„torii, care de c‚teva luni tr„iesc din ce Ón ce mai r„u, perspectivele fiind ∫i mai sumbre, ar putea s„ vad„ portocaliu Ónaintea ochilor. Basmul bun„st„rii a intrat Ón ridicol. Singura solu˛ie viabil„ pentru actuala putere r„m‚ne aceea a unei alian˛e cu for˛ele s„n„toase ale societ„˛ii, atragerea la guvernare a politicienilor cinsti˛i ∫i capabili, oricare alte variante nefiind dec‚t c‚rpeli de moment. O nou„ orientare Ón politica de guvernare este nu numai necesar„, dar ∫i posibil„. Œn aceste vremuri de restri∫te, ˛ara trebuie s„ se sprijine pe oamenii mari ∫i capabili, pe b„rba˛ii adev„ra˛i ai acestui neam.

Informarea corect„ ∫i nep„rtinitoare a popula˛iei ar trebui s„ fie obiectivul fundamental al oric„ror televiziuni ∫i radiouri publice, finan˛ate din bugetul de stat, adic„ din banii contribuabililor. Din p„cate pentru democra˛ia rom‚neasc„ ∫i pentru dreptul la informare corect„ a rom‚nilor, a∫a cum au ar„tat Ón ultimii ani reprezentan˛ii societ„˛ii civile sau ai organiza˛iilor interna˛ionale, Ón Rom‚nia acest lucru nu s-a Ónt‚mplat. Radioul public ∫i televiziunea public„ au devenit Ón timpul guvern„rii P.S.D. tribune ale partidului de guvern„m‚nt ∫i ale Guvernului condus la acea vreme de Adrian N„stase, Óncerc‚nd prin orice metode s„ induc„ o imagine pozitiv„ P.S.D. ∫i una dezavantajoas„ partidelor din opozi˛ie.

M„ a∫teptam ca imediat ce protectorii s„i au pierdut alegerile, pre∫edintele director general al Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune Valentin Nicolau s„ Ó∫i dea demisia. Ultimele sale declara˛ii arat„ Óns„ nu numai faptul c„ nu are nici cea mai mic„ inten˛ie s„ fac„ acest lucru, dar chiar are neobr„zarea de a-l acuza pe primul-ministru C„lin Popescu-T„riceanu de presiuni pentru subordonarea fa˛„ de putere a televiziunii publice ∫i de presiuni f„cute asupra unor membri ai comisiei de anchet„, f„r„ a aduce Óns„ nici o dovad„ concret„ Ón acest sens.

Modul Ón care se comport„ domnul Nicolau este incalificabil. Disperat c„ prin activitatea comisiei de

anchet„ ∫i prin audierea martorilor s-au demonstrat at‚t influen˛a fostului Guvern ∫i al fostului partid de guvern„m‚nt asupra Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune ∫i Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune, c‚t ∫i disfunc˛ionalit„˛ile majore Ón privin˛a managementului celor dou„ institu˛ii, nereguli privind contractele ∫i gestionarea banilor publici, domnul Nicolau recurge la acest truc pentru a distrage aten˛ia opiniei publice de la adev„ratele subiecte de discu˛ie pe marginea activit„˛ii Televiziunii ∫i Radioului, Óncerc‚nd s„ induc„ false teme, Ón speran˛a c„ va reu∫i s„ r„m‚n„ Ón fruntea Televiziunii Na˛ionale. Cred c„ Ón urma acestei declara˛ii domnul Nicolau s-a descalificat ca pre∫edinte al unei institu˛ii publice ∫i am convingerea c„ Ónlocuirea domnului Nicolau din func˛ia de pre∫edinte director general al Televiziunii trebuie realizat„ c‚t mai repede.

Stima˛i colegi,

Sunt convins c„ televiziunea public„ ∫i radioul public, prin num„rul important de oameni corec˛i ∫i profesioni∫ti care lucreaz„ Ón aceste institu˛ii, o dat„ ce persoanele din conducere care au exercitat presiuni Ón vederea subordon„rii acestora intereselor fostului partid de guvern„m‚nt vor pleca, pot deveni cu adev„rat institu˛ii Ón slujba inform„rii corecte a cet„˛eanului, Ón spirit european.

O dat„ cu apropierea de momentul integr„rii, Rom‚nia trebuie s„ Ón˛eleag„ foarte bine c„ acest proces nu este o simpl„ conven˛ie, ci o transformare a angajamentelor luate Ón ac˛iuni concrete. Œn ceea ce prive∫te sfera economic„, mai precis concuren˛a, aceste angajamente au ca prim scop crearea unui mediu care s„ favorizeze adaptarea companiilor rom‚ne∫ti Ónc„ Ónainte de aderare, Ón vederea preÓnt‚mpin„rii presiunilor concuren˛iale ale Uniunii Europene. Avertismentul comisarului european pentru concuren˛„, Neelie Kroes, lansat joi, 12 mai, constituie un semnal de alarm„ pentru noi to˛i ∫i Ón special pentru institu˛iile direct vizate. Conform celor declarate, posibilitatea Óntocmirii unui raport negativ cu privire la aplicarea politicilor de concuren˛„ este o realitate la momentul actual, iar efectul direct al unei astfel de ac˛iuni ar conduce la activarea clauzei de salvgardare, care ne-ar a∫eza Ón a∫teptare pentru Ónc„ un an. Nimeni nu-∫i dore∫te un astfel de scenariu, dar trebuie s„ con∫tientiz„m c„ Ón cea mai mare m„sur„ depinde numai de noi ca acest scenariu s„ nu se concretizeze.

O importan˛„ deosebit„ Ón reglement„rile politicilor de concuren˛„ cap„t„, Ón urma discu˛iilor dintre comisarul european ∫i pre∫edin˛ii institu˛iilor vizate, nevoia de intensificare a ajutoarelor de stat pentru vechile privatiz„ri, dar nu trebuie neglijate nici acele privatiz„ri a∫a-zise noi, ∫i m„ refer aici la situa˛ia Societ„˛ii îElectroputere“ Craiova. V„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ Societatea îElectroputere“ Craiova se afl„ de 5 ani Ón proces de privatizare, proces ce s-a dovedit a fi foarte dificil pentru A.V.A.S., actualul de˛in„tor al pachetului majoritar de ac˛iuni. Si este de Ón˛eles, deoarece societatea doljan„ este un colos care necesit„ investi˛ii foarte mari. S„ nu uit„m totu∫i c„ este ∫i cea mai mare societate din portofoliul A.V.A.S. care, Ón loc de pierderile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 Ónregistrate, de 71,1 miliarde de lei, Ón primele trei luni ale anului curent, ar fi putut s„ aib„ profit dac„ s-ar fi Óncercat o clarificare mai rapid„ ∫i eficient„ a situa˛iei sale economice. Componen˛a fabricii fiind una divers„, cu diferite departamente de fabrica˛ie de mare anvergur„, amintesc aici sectorul de fabrica˛ie de locomotive, fabrica˛ie motoare de mare putere, transformatoare electrice, privatizarea ei s-ar fi putut face pe fiecare sector Ón parte, dar se pare c„ interesele, altele dec‚t cele na˛ionale, au fost mai importante.

Procesul de privatizare a Societ„˛ii îElectroputere“ Craiova, a c„rui finalizare se Óntrevede cu greu din prisma Autorit„˛ii pentru Privatizare, ridic„ o serie de Óntreb„ri la care Guvernul, precum ∫i institu˛iile direct vizate trebuie s„ dea un r„spuns edificator.

Cronometrul e pornit, timpul p‚n„ la aderare este foarte scurt, de aceea trebuie s„ lu„m Ón serios avertismentele lansate ∫i s„ dovedim c„ suntem capabili ∫i preg„ti˛i s„ ne adapt„m standardelor europene printr-un angajament total.

Pu˛ini dintre noi ∫i din Guvernul Rom‚niei cunosc fenomenul Sl„nic din comuna Aninoasa, jude˛ul Arge∫. Iat„ despre ce este vorba.

Œn perioada 1994—1995, Ón punctul Microcariera Sl„nic s-au executat exploat„ri de c„rbune, urm‚nd ca la Ónchiderea carierei, conform prevederilor Legii protec˛iei mediului nr. 137/1995, art. 53 lit. b), persoanele fizice sau juridice care au exploatat resursele subsolului sunt obligate s„ refac„ terenurile afectate, aduc‚ndu-le la parametrii productivi ∫i ecologici naturali sau la un nou ecosistem func˛ional.

Men˛ion„m c„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 369 din 09.07.2001, la pozi˛ia nr. 15 din list„, este nominalizat„ Cariera Sl„nic-Nord cu data Óncet„rii activit„˛ii anul 1995 ∫i cu cheltuieli totale pentru Ónchidere de 13.392 milioane lei, din care 320 milioane lei pentru elaborarea documenta˛iei ∫i 13.072 milioane lei pentru Ónchidere, inclusiv ecologizare. Se precizeaz„, de asemenea, termenele ∫i responsabilit„˛ile acestor lucr„ri.

Solu˛iile alese s-au dovedit a fi ineficiente ∫i ca urmare, Óntr-o perioad„ de doi ani, masa de p„m‚nt steril din Valea f g„ncii, c„tun Dobre∫ti, sat Sl„nic, comuna Aninoasa, a Ónaintat pe o distan˛„ de aproape un kilometru, dezvolt‚ndu-se de la o l„˛ime de 20 metri ∫i Ón„l˛ime de 1,5 metri la o l„˛ime de aproape 200 de metri ∫i o Ón„l˛ime de aproximativ 8—10 metri.

Periodic au fost constituite numeroase comisii, de la diferite e∫aloane, pentru evaluarea situa˛iei ∫i stabilirea de m„suri concrete de remediere. Comisia alc„tuit„ la data de 21 mai 2004, format„ din speciali∫ti de la Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, S.N.C. — S.A. Ploie∫ti, Exploatarea Minier„ C‚mpulung, îProminfo“ — S.A. Ploie∫ti, proiectantul general al Exploat„rii Miniere C‚mpulung, Comandamentul Protec˛iei Civile Bucure∫ti, Inspectoratul de Protec˛ie Civil„ Arge∫, Secretariatul tehnic al Comisiei Centrale pentru Seisme ∫i Alunec„ri de Teren, Garda Na˛ional„ de Mediu, Consiliul Jude˛ean Arge∫, Direc˛ia Apelor Arge∫—Vedea—Pite∫ti, a constatat urm„toarele:

— alunecarea de teren este activ„, de tip curgere;

— evolu˛ia, Ón timp, pune Ón pericol imobilele, propriet„˛ile;

— se impune declararea de zon„ calamitat„;

— necesitatea consolid„rii zonei ∫i construirii unui baraj de stopare.

Timp de un an de zile nu s-a luat nici o m„sur„ concret„ ∫i ca urmare, Ón data de 11.05.2005, la solicitarea cet„˛enilor ∫i administra˛iei locale, pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Arge∫, conducerea Inspectoratului pentru Situa˛ii de Urgen˛„ ∫i reprezentan˛ii Prim„riei Comunei Aninoasa s-au deplasat la fa˛a locului ∫i au constatat c„ situa˛ia este mult mai grav„. Astfel, 3 gospod„rii au fost acoperite complet de m‚l, p‚n„ la urm„toarea locuin˛„ mai este o distan˛„ mai mic„ de 100 metri, iar viteza de Ónaintare a sterilului este aproximativ de 2, 3 metri pe s„pt„m‚n„, amplificat„ ∫i de precipita˛iile crescute din aceast„ perioad„.

De remarcat este faptul c„ o dat„ cu Óncetarea precipita˛iilor masa mare de steril nu-∫i stopeaz„ Ónaintarea, datorit„ existen˛ei izvoarelor subterane care creeaz„ permanent condi˛ii propice de alunecare.

Œn aceste condi˛ii, Ón cazul Ón care nu se Óntreprind m„suri urgente de c„tre factorii responsabili, consecin˛ele vor fi de mare amploare, pun‚nd Ón pericol, Ón perioada imediat urm„toare, alte opt gospod„rii, iar Ón perspectiv„, prin blocarea p‚r‚ului Sl„nic, care se afl„ la o distan˛„ mai mic„ de 400 metri, chiar vatra satului Sl„nic, 400 gospod„rii, perspectiv„ care este inevitabil„ Ón c‚teva luni de zile.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ sunt puse Ón pericol vie˛ile multor oameni, a unui num„r Ónsemnat de animale ∫i valori imense, solicit Guvernului Rom‚niei constituirea unor comisii de speciali∫ti care, Ón cel mai scurt timp posibil, s„ evalueze volumul lucr„rilor, costurile consolid„rii ∫i sursele de finan˛are, Ón vederea rezolv„rii Ón regim de urgen˛„ a situa˛iei create Ón aceast„ zon„.

Necesitatea adopt„rii unui plan de m„suri Ón vederea prevenirii inunda˛iilor din jude˛ul Buz„u

De∫i au devenit aproape fenomene sezoniere, rev„rs„rile apelor provoac„ an de an pagube la fel de mari, iar sute de familii sunt afectate. V‚ntul puternic, ploile toren˛iale ∫i alunec„rile de teren au provocat pagube imense Ón 12 jude˛e, at‚t din zona Banatului, dar ∫i Ón sudul, estul ∫i centrul Rom‚niei.

Unul dintre cele mai afectate jude˛e este jude˛ul Buz„u, unde se Ónregistreaz„ alunec„ri de teren ∫i numeroase poduri au fost distruse. Œn zona Nehoiu—Siriu din jude˛ul Buz„u autorit„˛ile au fost nevoite s„ declare stare de alert„ Ón condi˛iile Ón care inunda˛iile ∫i fenomenele de eroziune a solului au pus Ón pericol via˛a a numero∫i locuitori. S„ tr„ie∫ti Ón zona Nehoiu—Siriu devine un risc pentru cei care Ó∫i v„d Ón mod permanent amenin˛ate via˛a ∫i avutul.

Totodat„, circula˛ia de pe drumul european E85 a fost Óntrerupt„ din cauza avarierii serioase a podului de la M„r„cineni, la intrarea Ón municipiul Buz„u, circula˛ia fiind deviat„ pe o rut„ ocolitoare. Œn prezent se lucreaz„ intens pentru construirea unor poduri provizorii de c„tre armat„, pentru a fluidiza circula˛ia care se desf„∫oar„ cu greutate Óntre Muntenia ∫i Moldova. De asemenea,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 drumul na˛ional dintre Buz„u ∫i Bra∫ov, Ón zona barajului Siriu, este Ónchis, ca urmare a c„derilor de piatr„ din versan˛i ∫i a eroziunii solului.

Aceasta este realitatea sumbr„ cu care se confrunt„ locuitorii jude˛ului Buz„u Ón momentul de fa˛„. Dincolo de m„surile pe care autorit„˛ile centrale ∫i locale le iau pentru ameliorarea efectelor imediate ale dezastrelor naturale din jude˛ul Buz„u, este imperios necesar„ adoptarea unei strategii pe termen mediu ∫i lung pentru eliminarea cauzelor care fac ca an de an Buz„ul s„ se afle pe lista jude˛elor afectate de calamit„˛i.

Pe aceast„ cale adresez un apel c„tre Ministerul Mediului ∫i celelalte institu˛ii abilitate s„ adopte un plan de m„suri pentru prevenirea pe viitor a inunda˛iilor ∫i fenomenelor de eroziune a solurilor Ón zona Nehoiu— Siriu. Chiar dac„ un asemenea plan impune investi˛ii majore, consider c„ oamenilor de pe Valea Buz„ului trebuie s„ li se asigure siguran˛a. Œn ultimii patru ani s-au alocat fonduri pentru lucr„ri care Ón cele mai multe cazuri au fost ulterior afectate de viituri, constat‚ndu-se astfel c„ banii au fost arunca˛i efectiv pe apa S‚mbetei.

Cred c„ sosit momentul ca actualul Guvern s„ adopte ∫i Ón cazul jude˛ului Buz„u o nou„ atitudine, s„ previn„ Ón primul r‚nd cauzele inunda˛iilor care provoac„ Ón fiecare an at‚tea distrugeri ∫i at‚ta durere pentru buzoieni.

îCauza dezastrelor, ignorarea cauzelor“, motto: — _îSubstantia causa sui, vere scire est per causas scire“_ Vrei s„ cuno∫ti, cuno∫ti numai prin cauze.

Prezint scuze auditoriului pentru desele aluzii culturale, dar, Ón general, guvernan˛ii afi∫eaz„ un aer doct ∫i trec Ón fa˛a mul˛imii drept mari speciali∫ti Ón domeniile pe care le p„storesc. C‚t de mari speciali∫ti sunt unii dintre ei s-a v„zut cu ocazia catastrofelor naturale care ne tot lovesc de la o vreme: tornade, grindini, alunec„ri de teren, inunda˛ii care distrug case, gospod„rii, biserici, p„duri, munca de-o via˛„ a unor oameni, compromit culturi ∫i terenuri, str„mut„ familii, dezr„d„cin‚ndu-le, pornindu-le Ón bejenie pe drumul disper„rii.

Autorit„˛ile, ca ∫i c‚nd s-au a∫teptat ca pe timpul guvern„rii numai s„ petreac„ la banchete de cristal, s„ voiajeze la saloane auto, s„ Ónve˛e pilotajul, de parc„ nu erau destul de aerieni, ac˛ioneaz„ haotic, pompieristic, se r„˛oiesc la p„gubi˛i. Nimeni nu mai pare dispus s„ rezolve problemele decisiv ∫i pe termen lung. Mai to˛i v‚neaz„ popularitatea ieftin„, chiar ∫i din dezastre, iar subalternii urm„resc cu aten˛ie drenarea fondurilor alocate pentru reconstruc˛ia, prin c‚rpeli ∫i ciupeli.

Paradoxal, uneori banii se duc tot la cei care au provocat daunele — vezi exploatarea balastierei din apropierea podului de la M„r„cineni, d„r‚mat, se pare, nu numai din cauza apelor, ci ∫i de l„comia maladiv„ a unora. Nimeni nu mai pare dispus s„ ia Ón serios cauzele nenorocirilor pentru a ac˛iona preventiv. Dimpotriv„, ocolim eviden˛ierea cauzelor, pentru c„ s-ar observa vinov„˛iile, s-ar observa c„ dezastrele sunt aduse ∫i de dezechilibrele ecologice, care au afectat ecosistemul: exploatarea ira˛ional„ a fondului forestier, de exemplu. Toate v„ile sunt pline cu rumegu∫, cu crengi, coaj„, resturi de lemn, Ómpiedic‚nd captarea ∫i defluirea apelor.

Gaterele ciocoiului nou produc asemenea obstacole care duc la ie∫irea apelor din albie, la inundarea locuin˛elor cur˛ilor, grajdurilor.

™tie tot omul c„ arboretul previne alunec„rile de teren. Dar a mai ˛inut cineva cont de asta c‚nd s-a pus cu toporul pe p„dure, pe livad„, p‚n„ ∫i pe cire∫ii Ón floare... ™i ne mai mir„m c„ ne ajunge din urm„ blestemul str„mut„rii...

Œn afar„ de c‚rpeli, de ajutoare mai mult formale ∫i propagandistice, de teledonuri, de SOV-Tatulici, de SOV-Turce∫ti, care fac digul, care freac„ ˛ipirigul..., n-am auzit s„ se preocupe cineva serios de identificarea cauzelor, de refacerea sistemului de siguran˛„, de ameliora˛ii, de Ómp„duriri, de stoparea jafului din fondul forestier, de folosirea eficient„ a banului public.

Debloc„m ni∫te fonduri, aducem pompe din Ungaria, c„ îAversa“ a fost r„pus„ de îPerversa“, Ón loc s„ fie viceversa, ∫i a∫tept„m anii seceto∫i, c„ ne scap„ totodat„ ∫i de grija banilor pentru achizi˛ionarea produc˛iei agricole.

Halal perspective europene, halal ˛ar„ intrat„ Ón mileniul III. ™i c‚nd Ói vezi pe unii c„ fac spume la gur„, ce mul˛i ∫i ce mari speciali∫ti au ei!

De fapt, speciali∫ti avem Ón toate domeniile, dar, dac„ n-au carnet de partid, lucr„m cu aceia care s-au spetit prin campaniile electorale.

Iat„ c„ dup„ mai bine de o dou„ luni, comisia parlamentar„ special Ónfiin˛at„ pentru a verifica numeroasele nereguli din Societatea Rom‚n„ de Televiziune ∫i din Societatea Rom‚n„ de Radiodifuiune semnalate de angaja˛i ai posturilor publice de televiziune ∫i radio, de c„tre reprezentan˛i ai societ„˛ii civile ∫i ai clasei politice, dar ∫i de c„tre organisme interna˛ionale a dat verdictul. A∫a cum deja ne a∫teptam, conducerile institu˛iilor se fac vinovate de Ónc„lcarea libert„˛ii de exprimare ∫i de un management defectuos.

Ce s„ Ón˛elegem oare din Óncercarea permanent„ a reprezentan˛ilor P.S.D. de a bloca adoptarea raportului final?

Este clar c„ Societatea Rom‚n„ de Televiziune ∫i Societatea Rom‚n„ de Radiodifuiune nu ∫i-au Óndeplinit mandatul de serviciu public, Ónc„lc‚nd frecvent obliga˛ia de a asigura pluralismul politic ∫i social, libera exprimare a ideilor ∫i opiniilor, libera comunicare a informa˛iilor ∫i corecta informare a opiniei, tocmai de aceea au ∫i Óncercat s„ am‚ne finalizarea acestui raport.

Cred c„ pentru toat„ lumea era evident„ manipularea jurnalelor de ∫tiri ∫i a talk-show-urilor pentru a evita criticile aduse fostului Guvern, lipsa informa˛iilor defavorabile P.S.D. ∫i prezentarea liderilor afla˛i la putere, aproape Ón exclusivitate pe parcursul anului 2004, Ón context pozitiv sau neutru.

Este inadmisibil ca astfel de lucruri s„ se Ónt‚mple Óntr-o ˛ar„ democrat„, a∫a cum este Rom‚nia.

Cred cu t„rie c„ cea mai import„ decizie care trebuie luat„ Ón urma acestei analize este schimbarea celor doi pre∫edin˛i directori generali, Valentin Nicolau ∫i Drago∫ ™euleanu, ∫i, bineÓn˛eles, a componen˛ei celor dou„ consilii de administra˛ie pentru cele doua institu˛ii, precum ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 elaborarea, conform normelor ∫i standardelor europene, a unor principii, reguli ∫i criterii de performan˛„ profesional„.

Trebuie ca P.S.D. s„ Ón˛eleag„ o dat„ pentru totdeauna care este rolul presei Óntr-o ˛ar„, ∫i anume acela de a fi paznic al democra˛iei!

Ne place sau nu, ne afl„m Ón situa˛ia Ón care Rom‚nia nu are prea multe repere de imagine pozitiv„ Ón lume. De ani buni de zile, printre pu˛inii ambasadori pentru ˛ara noastr„ s-au aflat unele v‚rfuri ale mi∫c„rii sportive. Nu trebuie s„ mai amintesc dec‚t de Nadia Com„neci, Ilie N„stase, Gheorghe Hagi sau de na˛ionala feminin„ de gimnastic„. Din p„cate, Ón ultimul timp ne afl„m Ón situa˛ia de a pierde capitalul de imagine pe care ni-l ofer„ mi∫carea sportiv„.

Duminic„, capul de afi∫ pentru mass-media l-a constituit ∫tirea privind agresiunea fizic„ a pre∫edintelui executiv al Fotbal Club Steaua asupra unui suporter. Toate posturile de televiziune, duminic„, ∫i toate ziarele de luni au avut Ón prim-plan vitejia respectivului pre∫edinte de club. Mai mult, scandalul din Ghencea a trecut deja grani˛a Rom‚niei, informa˛ia a fost preluat„ ∫i de c‚teva prestigioase agen˛ii de ∫tiri din str„in„tate, ∫i reprezint„ o nou„ pat„ privind imaginea ˛„rii noastre Ón lume. Vrem, nu vrem, trebuie s„ ˛inem cont ∫i de fenomenul invers ∫i s„ recunoa∫tem c„ ∫i ce se Ónt‚mpl„ negativ la un anumit nivel al sportului rom‚nesc are repercusiuni privind imaginea Rom‚niei Ón lume. ™i c‚nd ceva ur‚t se Ónt‚mpl„ Ón curtea celui mai titrat club rom‚nesc, s„ fi˛i siguri c„ acest lucru nu va fi pictat Ón roz pe nici un meridian.

Atrag aten˛ia c„ nu problema punctual„ a huliganismului de pe Ghencea de s‚mb„t„ seara vreau s„ o ridic aici, ci alta. Cum putem p„stra ceea ce s-a c‚∫tigat deja, anume capitalul pozitiv de imagine realizat de sportivi? Putem s„ o facem chiar noi, cei afla˛i Ón Parlament.

Exist„ o hot„r‚re de guvern, dat„ anul trecut, prin care se sanc˛ioneaz„ comportamentul indecent ∫i violent al spectatorilor la o manifestare sportiv„, dar ea trebuie aplicat„, Ón primul r‚nd, ∫i celor care stau la tribuna oficial„. Din p„cate, acest act normativ este o liter„. Violen˛a pe arenele sportive — nu m„ refer numai la fotbal, dar aici se Ónregistreaz„ cele mai multe evenimente —, scand„rile indecente etc. sunt la ordinea zilei, ∫i asta pentru c„ respectiva hot„r‚re de Guvern nu este pus„ Ón aplicare de organele competente, indiferent care sunt acestea. Nu va trece mult timp ∫i vom Ónregistra acte mult mai grave, care s-ar putea solda chiar cu mor˛i sau r„ni˛i. Puseuri de rasism am avut tot de cur‚nd, iar acestea au fost sanc˛ionate cu mare bl‚nde˛e.

Eu vin ∫i propun prin aceast„ declara˛ie politic„ s„ salv„m ce se mai poate salva ∫i solicit colegilor mei s„ Ónceap„ o ofensiv„ Ómpotriva violen˛ei din sport. Aceast„ ofensiv„ se poate materializa prin audierea la Parlament, Ón comisiile de resort, a responsabililor sportivi unde se Ónt‚mpl„ acte de violen˛„, precum ∫i a celor care trebuiau s„ aplice legea ∫i nu au f„cut-o.

Declara˛ie politic„ privind restituirea Ón natur„

Dreptul la proprietate este fundamental ∫i unanim acceptat Óntr-o democra˛ie autentic„.

Finalizarea reformei propriet„˛ii funciare prin Óncheierea procesului de retrocedare a terenurilor aflate Ón proprietatea A.D.S., finalizarea cadrului legal ∫i demararea procesului de desp„gubire just„ Ón cazurile obiective Ón care retrocedarea nu se poate efectua Ón natur„, adic„ o desp„gubire echitabil„ ∫i nu Ón batjocur„, sunt c‚teva dintre obiectivele Programului de guvernare pe care Alian˛a P.N.L.-P.D. le va sus˛ine Ón cadrul pachetului de legi privind proprietatea.

Finalizarea reformei propriet„˛ii funciare, restituirea imobilelor, terenurilor ∫i p„durilor trebuie realizate, pentru ca problema propriet„˛ii s„ fie rezolvat„ Ón sf‚r∫it dup„ 15 ani.

Legile propriet„˛ii, Ón noua lor form„, vizeaz„ reconstruc˛ia dreptului de proprietate, ∫i nu constituirea unui nou drept de proprietate.

Partidul Democrat se situeaz„ pe pozi˛ia restituirii propriet„˛ilor de c„tre cei care au de˛inut terenuri agricole ∫i forestiere Ón temeiul unor acte de proprietate incontestabile.

Adoptarea legilor propriet„˛ii prin asumarea r„spunderii este o variant„ corect„ care va rezolva problemele grave pe care le are Rom‚nia Ón domeniul propriet„˛ii.

Trebuie s„ se Ón˛eleag„ faptul c„ Guvernul dore∫te s„ dea un mesaj clar Ón ceea ce prive∫te angajamentele privind rezolvarea retroced„rilor. Prin acest demers Executivul va rezolva problemele care au ap„rut de-a lungul timpului Ón aplicarea legilor existente ∫i va elimina posibilitatea interpret„rii contradictorii a prevederilor legale.

Acest pachet de legi vine Ón sprijinul stabilit„˛ii Ón domeniul propriet„˛ii. Reglement„rile legislative din ultimii 15 ani au creat discrimin„ri ∫i probleme care de cele mai multe ori nu au avut o rezolvare echitabil„. Avem o ultim„ ∫ans„ s„ rezolv„m aceast„ problem„.

Asumarea r„spunderii pe legile propriet„˛ii Ónseamn„ ∫i respectarea unei promisiuni fa˛„ de propriul electorat. La 15 ani de la revolu˛ie, Ón Rom‚nia, regimul propriet„˛ii nu este pe deplin clarificat.

Orice t„r„g„nare a acestei probleme va Ónt‚rzia ∫i compromite integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.

S„pt„m‚na trecut„, purt„torul de cuv‚nt al Ministerului Mediului a avut Óntr-o conferin˛„ de pres„ o declara˛ie taxat„ drept nepotrivit„ de mass-media. Œn 24 de ore respectivul purt„tor de cuv‚nt ∫i-a dat demisia. Apreciez acest gest de onoare venit din partea unui func˛ionar din sferele puterii.

Tot s„pt„m‚na trecut„ Óns„ am mai asistat, nu la o declara˛ie nepotrivit„, ci la un adev„rat tsunami plin de amenin˛„ri ∫i invective la adresa unor parlamentari ∫i a Guvernului. ™i Ón acest caz nu era vorba de un purt„tor de cuv‚nt al vreunui minister, nu vreau deloc s„ minimalizez importan˛a acestei func˛ii, ci de Ónsu∫i pre∫edintele director general al Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune, Valentin Nicolau.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 Ceea ce am citit Ón unele ziare ∫i am v„zut la televizor — aten˛ie, din nou postul public de televiziune a fost transformat Óntr-o arm„ a ∫efului ei pentru a se r„fui cu cei pe care nu-i agreeaz„ — m-a Óngrozit.

Am s„ reiau, f„r„ pl„cere, c‚teva citate din Valentin Nicolau: îo Óns„ilare de p„reri ∫i procese de inten˛ie“, a∫a este catalogat raportul unei Comisii parlamentare de anchet„ a activit„˛ii TVR. îO bun„ parte din puterea politic„ aflat„ la guvernare e disperat„ s„ pun„ m‚na pe TVR pentru a-∫i ascunde incompeten˛ele“. îTVR va fi mereu o tenta˛ie pentru politicienii care nu pot guverna f„r„ un mijloc de manipulare. Impoten˛a Ói predispune pe unii la viol“. Nu mai pun la socoteal„ faptul c„ Valentin Nicolau a mai amenin˛at c„ va reclama la organismele interna˛ionale îp„rerile ∫i neadev„rurile exprimate de cuplul ideologic Turcan-Cioroianu“. Dac„ aceste afirma˛ii ar veni din partea unui adversar politic, nu ar fi ceva nea∫teptat. Dar aceste afirma˛ii, ce ˛in de mahalaua exprim„rii, vin din partea conduc„torului unei institu˛ii aflate sub controlul Parlamentului ∫i care, din banii publici, are menirea de a informa corect popula˛ia, nu de a cere socoteal„ sau de a controla Parlamentul. Duminic„, Valentin Nicolau a dat publicit„˛ii o scrisoare deschis„ prin care Ól acuz„ pe primul-ministru c„ a for˛at m‚na U.D.M.R., promi˛‚nd s„ adopte Legea minorit„˛ilor Ón varianta dorit„ de uniune, ca reprezentantul acesteia s„ voteze favorabil raportul de anchet„. Suntem Ón fa˛a unei acuza˛ii f„r„ acoperire ∫i a unui demers f„r„ precedent. Valentin Nicolau, de la Ón„l˛imea func˛iei pe care o de˛ine, ar trebui s„ ∫tie c„, Ón general, problemele legate de minorit„˛i nu fac obiectul unor trocuri, a∫a cum reiese dintr-o alt„ afirma˛ie a sa, ci sunt rezolvate Ón concordan˛„ cu recomand„rile venite din partea organismelor europene. Toate aceste ac˛iuni ale lui Valentin Nicolau mi se par Ónzecit mai grave dec‚t acea declara˛ie nepotrivit„ a purt„torului de cuv‚nt al Ministerului Mediului. Acesta Óns„, aceasta, de fapt, pentru c„ este vorba de o doamn„, a ales Óns„ calea onoarei.

Duminic„, la telejurnalul de la ora 14,00, TVR a dat pe post informa˛ii despre o ciocnire a dou„ autoturisme, soldat„ cu doi mor˛i ∫i doi r„ni˛i. Tragic, dar p‚n„ la urm„ un accident ca multe altele care din p„cate se Ónt‚mpl„ curent. Reportajul a durat Ón jur de trei, patru minute, s-au prezentat declara˛ii ale martorilor, ale unui agent de circula˛ie. Pu˛in mai t‚rziu, Ón doar 20, 25 de secunde a fost expediat„ f„r„ prea multe am„nunte o ∫tire despre importanta reuniune a Guvernului de la Snagov. Tot duminic„, la principalul telejurnal al zilei, ∫edin˛a de Guvern de la Snagov a fost prezentat„ la 25 de minute dup„ Ónceperea emisiunii, dup„ mai multe ∫tiri de fapt divers. Nici de aceast„ dat„, Ón cele 30 de secunde c‚t a durat reportajul, reporterii postului public de televiziune nu au dat vreo informa˛ie concret„ despre reuniunea guvernamental„. Iat„, stima˛i colegi cum lucreaz„ pe bani publici institu˛ia condus„ de Valentin Nicolau. Eu nu cred c„ rom‚ni pl„tesc din buzunarul lor abonamentul TV pentru a afla c„ un accident de circula˛ie este mai important dec‚t o reuniune guvernamental„ Óntr-o perioad„ nu tocmai fericit„ pentru ˛ar„.

Oare, Ón perioada 2002—2004, Valentin Nicolau ar fi avut curajul s„ agreseze verbal fosta putere a∫a cum face cu actuala? Cred c„ nu este nevoie de vreun r„spuns.

Da˛i-mi voie s„-mi Óncep declara˛ia printr-un citat din Kant:

îLuminarea este ie∫irea omului din minoratul a c„rui vin„ o poart„ el Ónsu∫i. Minoratul este neputin˛a omului de a se servi de inteligen˛a sa f„r„ a fi condus de altul. Vinovat se face omul de aceast„ stare, dac„ pricina minoratului nu este lipsa hot„r‚rii ∫i a curajului de a se servi de ea f„r„ conducerea altuia _. Sapere aude!_ Œndr„zne∫te s„ te serve∫ti de inteligen˛a ta proprie! Aceasta este deci lozinca lumin„rii.“

Acest citat ar putea constitui motto-ul la ceea ce s-a Ónt‚mplat mar˛i, 10 mai 2005, la lucr„rile Ón plen, unde s-a Óncercat, f„r„ succes, obstruc˛ionarea ∫edin˛ei de c„tre diver∫i lideri ai P.S.D. Tergivers„rile f„r„ sf‚r∫it, lipsa obiectivit„˛ii opozi˛iei Ón fa˛a unui proiect de lege menit s„ induc„ o transparen˛„ total„ Ón ceea ce numim exerci˛iul democratic au dus la transformarea ∫edin˛ei Óntr-un loc Ón care retoricile demagogice au luat rapid locul dezbaterilor.

Mai mult, am constatat crearea unui precedent prin refuzul sistematic al domnului Ponta, secretar al Biroului permanent, votat Ón aceast„ func˛ie de plenul Camerei Deputa˛ilor, de a-∫i Óndeplini atribu˛iile conferite de regulament Ón baza votului pe care Camera Deputa˛ilor l-a oferit. Este o abatere grav„, pentru care am solicitat Camerei Deputa˛ilor ca acest caz s„ fie transmis Comisiei de disciplin„ ∫i imunit„˛i Ón vederea revoc„rii d‚nsului din func˛ia de secretar.

™i pentru c„ unul dintre cei care trebuia s„ exprime verticalitate Ón desf„∫urarea dezbaterilor Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, chiar ∫i Ón opozi˛ie cu colegii s„i de partid, fiind ∫i secretar al acestei Camere, ∫i anume domnul Victor Ponta, gratulat ∫i cu apelativul de îmicul Titulescu“, da˛i-mi voie, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, s„ m„ refer Ón c‚teva cuvinte la marele Titulescu ∫i Ón concret s„ amintesc despre str„lucitul s„u discurs intitulat îOrdinea Ón g‚ndire“ ˛inut la Bratislava, la 19 iunie 1937.

Œi recomand domnului Ponta s„ studieze acest discurs, pentru c„, doamnelor ∫i domnilor, asem„narea de substan˛„ nu se face dup„ superficiala tr„s„tur„ de fizionomie, ci dup„ mintea, logica ∫i inteligen˛a oamenilor. Or, din acest punct de vedere, este evident c„ nu exist„ nici o asem„nare. Œncep‚nd de ast„zi pentru mine nu mai exist„ nici un îmic Titulescu“.

M„ Óntreb, dac„ nu cumva retoric, ce ra˛iuni au determinat opozi˛ia s„ nu voteze o lege apreciat„ ca necesar„ Ón contextul politic actual al Rom‚niei de c„tre foarte mul˛i oameni politici ∫i prieteni ai Rom‚niei, care doresc integrarea ˛„rii noastre Ón Uniunea European„? ™i aici nu pot s„ nu fac referire la apelul oficial al ambasadei S.U.A., prin reprezentantul s„u, Ónsu∫i Óns„rcinatul cu afaceri, care a pledat pentru verticalitatea acestei legi, printr-o scrisoare adresat„ pre∫edintelui acestei Camere.

Dup„ at‚˛ia ani de vot democratic, P.S.D. nu s-a obi∫nuit Ónc„ cu adoptarea unei conduite politice

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 constante at‚t Ón afara Parlamentului, c‚t ∫i Ón Parlament, cu ideea pluralismului politic, indiferent Ón ce parte a e∫icherului politic s-a aflat.

Dup„ at‚˛ia ani, unii lideri ai P.S.D. nu pot accepta ideea unor proiecte de lege viabile, care s„ nu poarte sigla fostului partid de guvern„m‚nt, partid-stat de tip totalitar.

Se Óncearc„ ∫i acum, prin obstruc˛ionarea vot„rii Ón lipsa cvorumului a unor legi deosebit de importante pentru viitorul Rom‚niei, politica de intimidare, din p„cate pentru P.S.D. doar numeric„, prin modalit„˛i de ∫antaj politic ce au la baz„ practici Ónvechite, de tip bol∫evic, neconforme cu normele democratice parlamentare.

Este ra˛iunea pentru care reiterez ideea prin care cer opozi˛iei s„ Ón˛eleag„, fie c„ le convine sau nu, c„ actuala guvernare reprezint„ aleg„torii ∫i interesele comunit„˛ilor locale, ale Óntregii na˛iunii ∫i c„ girul dat de c„tre ace∫tia reprezint„ liter„ de lege, ∫i nu interesele unui partid de guvern„m‚nt, a∫a cum s-a practicat p‚n„ la alegerile din 2004.

Ca o concluzie, nu pot s„ nu Ónchei tot cu un citat din Kant: îŒntrebuin˛area public„ a ra˛iunii proprii trebuie s„ fie Óntotdeauna liber„ ∫i numai ea poate Ónf„ptui Óntre oameni luminarea.“

## Declara˛ie politic„

Œn urm„ cu mai bine de 15 ani, rom‚nii au hot„r‚t c„ este timpul s„ renun˛e la comunism ∫i s„ se alinieze la noile valori ale umanit„˛ii: democra˛ia, libertatea ∫i respectarea demnit„˛ii umane. Dup„ un parcurs foarte greu, anevoios, ast„zi ne afl„m, Ón sf‚r∫it, Ón fa˛a momentului mult a∫teptat: transformarea visului european al rom‚nilor Ón realitate.

Semnarea Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ este un moment istoric de importan˛„ vital„. Este momentul Ón care eforturile depuse de-a lungul acestor grei 15 ani de tranzi˛ie parc„ au disp„rut, Ón fa˛a noastr„ deschiz‚ndu-se acum por˛ile unei lumi noi, moderne, democratice, demne. Este momentul Ón care rom‚nilor li se recunoa∫te, dincolo de apartenen˛a geografic„, apartenen˛a de drept la marea familie european„. Este o construc˛ie solid„ pentru genera˛iile viitoare, o recunoa∫tere a eforturilor noastre de a ne manifesta european de milenii.

Rezultat al eforturilor ∫i sacrificiilor Ónsemnate f„cute de to˛i actorii scenei politice rom‚ne∫ti, dar ∫i, Ón egal„ m„sur„, de oamenii din popor, societatea civil„, mass-media, acest moment trebuie s„ reprezinte nu numai sf‚r∫itul unui drum anevoios, ci mai ales un nou Ónceput, Ónceputul unei epoci Ón care, de∫i vom mai avea multe de f„cut pentru a deveni o ˛ar„ cu adev„rat european„, vom avea ∫ansa unic„ de a tr„i a∫a cum merit„m: Ón respectul valorilor fundamentale ale democra˛iei, libert„˛ii, demnit„˛ii.

## îCriza sistemului sanitar“

Criza inunda˛iilor, criza ziari∫tilor r„pi˛i Ón Irak, criza sistemului sanitar ∫i, mai ales, crizele de autoritate politic„ ale lui Traian B„sescu ne determin„ s„ credem

c„ Alian˛a aflat„ la guvernare conduce ˛ara cu o evident„ ∫i ireversibil„ fr‚n„ de motor. Mini∫trii Cabinetului oranj, condus de infatuatul prim-ministru liberal C„lin PopescuT„riceanu, ne dovede∫te, prin faptele de zi cu zi, c„ eficien˛a, competen˛a, profesionalismul ∫i reu∫ita sunt cuvinte pe care le-au scos din vocabularul practic curent. Aceste realit„˛i, dureroase Ón fond pentru noi, rom‚nii, m„ determin„ s„ subliniez ∫i eu afirma˛ia dintr-un editorial al cunoscutului comentator politic Robert Turcescu care, referindu-se la performan˛ele actualei formule guvernamentale, observa neputin˛a ∫i prostia guvernan˛ilor actuali.

Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi doresc s„ abordez criza care afecteaz„ Ón mod direct toate categoriile sociale din Rom‚nia, criza din sistemul sanitar.

La ora actual„, dac„ ai ne∫ansa s„ te Ómboln„ve∫ti, consta˛i pe pielea ta c„ Ón spitalele rom‚ne∫ti intri cu bolile tale ∫i ie∫i cu bolile lor. Sistemul sanitar este aproape paralizat ∫i pare c„ s-a Ómboln„vit de o boal„ aproape incurabil„. Afirm cu sincer„ p„rere de r„u: s„ te internezi azi Óntr-un spital din Rom‚nia Ónseamn„ s„ dai dovad„ de mare curaj.

Œn spitale nu exist„ medicamente, doctorii dau din umeri neputincio∫i ∫i te trimit s„ cumperi la pre˛uri exorbitante de la farmacii dubioase, construite chiar la por˛ile unit„˛ilor spitalice∫ti. Acest lucru se Ónt‚mpl„ dac„ Ón mod fericit bolnavii se mai pot ridica din pat. Œn caz contrar, rudele sunt cele ce vin cu saco∫ele doldora de medicamente, Ón cazul Ón care de˛in suficiente resurse financiare. Dac„ nu ai bani, nu-˛i r„m‚ne dec‚t s„ stai lini∫tit pe patul de spital ∫i s„ a∫tep˛i Óns„n„to∫irea printr-o minune divin„ sau... altceva. Dac„ ai norocul s„ ajungi pe m‚na unor doctori care au uitat de mult ce con˛ine Jur„m‚ntul lui Hipocrat, bagi m‚na ∫i mai ad‚nc Ón buzunar pentru a-˛i cump„ra dramul de s„n„tate. Din p„cate, Ón multe dintre spitalele din Rom‚nia nu conteaz„ c„ o via˛„ Óntreag„ ai pl„tit la stat bani grei pentru asigur„rile de s„n„tate.

Cu toate acestea, dac„ ai vizita doar casele de asigur„ri de s„n„tate, ai putea trage concluzia, din modul Ón care arat„ acestea, c„ s„n„tatea este una dintre afacerile care merg Ónc„ foarte bine.

At‚t timp c‚t s-a aflat la conducerea Colegiului Medicilor, actualul ministru al s„n„t„˛ii, Mircea Cintez„, cerea s„ fie consultat„ ∫i breasla doctorilor Ón deciziile majore, Ón alc„tuirea liselor de medicamente compensate ∫i mai ales solicita ca s„n„t„˛ii s„ i se acorde 6% din P.I.B. ™i acum ce se Ónt‚mpl„? Aceea∫i persoan„, actual ministru, se complace cu un 3,4% din P.I.B. ca buget al s„n„t„˛ii ∫i face o list„ de compensate dup„ cum Ól taie capul.

Œn loc s„ reformeze sistemul sanitar spre descentralizarea ∫i libera alegere, pentru a crea case de asigur„ri independente ∫i fonduri clare, ministrul s„n„t„˛ii propune m„suri administrative de Óngr„dire a accesului la medicamente ∫i servicii medicale, avanseaz„ o nou„ Lege a medicamentelor compensate ∫i gratuite care limiteaz„ prescrip˛ia acestora c„tre asigura˛i.

Hot„r‚rea de Guvern care stabile∫te noua list„ de medicamente compensate ∫i gratuite reprezint„ un abuz at‚t asupra medicilor, pe care-i transform„ Ón contabili, c‚t ∫i asupra asigura˛ilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 Medicii afirm„ c„ Legea exercit„rii profesiei de medic le impune s„-∫i fac„ datoria, indiferent de constr‚ngerile administrative la care sunt supu∫i, adic„ trebuie s„ prescrie re˛ete compensate ∫i gratuite at‚t c‚t au nevoie pacien˛ii, chiar dac„ ar putea fi penaliza˛i pentru asta.

A∫adar, Ón noile condi˛ii create de guvernarea T„riceanu—B„sescu, rom‚nii sunt din ce Ón ce mai nemul˛umi˛i de modul Ón care func˛ioneaz„ sistemul sanitar.

Pacien˛ii interna˛i Ón spitale se pl‚ng de lipsa confortului minim, de calitatea proast„ a m‚nc„rii ∫i de comportamentul personalului medical.

™p„gile continu„ s„ Ómboln„veasc„ s„n„tatea: preten˛iile pornesc de la 300.000 lei, dar uneori dep„∫esc ∫i suma de 3 milioane lei, dac„ bolnavilor nu li se solicit„ s„ pl„teasc„ Ón valut„.

Œn acest timp, diriguitorii destinelor Ministerului S„n„t„˛ii Ó∫i urmeaz„ propriile interese ∫i ale grupurilor din care fac parte, nu pe cele ale asigura˛ilor sau medicilor, fiind imperios necesare schimb„ri fundamentale

∫i complete Ón Óntreg sistemul sanitar din ˛ara noastr„.

Ceea ce se Ónt‚mpl„ azi Ón Rom‚nia a ajuns s„ nu mai surprind„ pe nimeni. Anormalul a luat locul normalului Ón societatea rom‚neasc„, dar to˛i guvernan˛ii, f„r„ excep˛ie, s-au str„duit ∫i se str„duiesc Ón continuare s„ creeze impresia de stabilitate solid„. Nimeni nu ∫tie ce se va Ónt‚mpla Ón perioada urm„toare, c‚nd cu siguran˛„ sacul se va goli definitiv, ∫i atunci se va vedea cu certitudine urmarea politicilor iresponsabile duse dup„ 1989 Ón toate domeniile. Nu contenim s„ ne minun„m de unde mai are Rom‚nia resurse ca s„-∫i permit„ o continu„ aruncare peste grani˛„ Ón dezavantajul ˛„rii, al acestui popor care le-a creat numai ∫i numai prin munca lui.

Exemplele se Ónt‚lnesc la tot pasul: privatiz„ri frauduloase, contracte externe dezavantajoase, faliment„ri ∫i Ónchideri Óndoielnice de capacit„˛i, limit„ri suspecte de produc˛ie pentru anumite produse competitive, neplata d„rilor c„tre stat de c„tre grup„ri clientelare, sc„derea dramatic„ sau chiar anularea profitului realizat anterior privatiz„rii cu anumite companii ∫i realizarea de profituri Ón exterior, pentru a nu se pl„ti impozitele cuvenite statului rom‚n etc.

™i ca tac‚mul s„ fie complet, ne trezim cu un proiect de Lege pentru reglementarea situa˛iei juridice a bunurilor care au apar˛inut fostului rege al Rom‚niei, Mihai I, Ón care se stipuleaz„ ca acesta s„ primeasc„ desp„gubiri b„ne∫ti Ón sum„ de 30 de milioane de euro pentru imobilele confiscate — Castelul Pele∫, Castelul Peli∫or etc. Este de mirare o asemenea alega˛ie, pentru c„ bunurile men˛ionate nu au apar˛inut de fapt familiei regale, ci institu˛iei pe care o reprezenta regalitatea, ele fiind realizate exclusiv prin contribu˛ia poporului rom‚n. Este desuet s„ reamintim c„ fostul rege Carol I a venit Ón Rom‚nia deghizat ∫i f„r„ o le˛caie. ™i atunci se pune Óntrebarea justificat„: de unde asemenea preten˛ii?

Deci s-a terminat cu reformele economice, s-a terminat cu investi˛iile, s-au rezolvat problemele sinistra˛ilor, asigurarea asisten˛ei sociale ∫i medicale, nu se mai st„ la coad„ la medicamente compensate,

pensiile au fost recalculate ∫i majorate, a∫a c„ Parlamentul Ó∫i poate permite s„ aloce un fleac de 30 de milioane euro pentru a∫a-zisa desp„gubire a fostului rege care nu a f„cut nimic real pentru poporul rom‚n, de fapt un cadou politic, al„turi de anumite propriet„˛i pe care s„ le foloseasc„ pe timpul vie˛ii, tot pe banii contribuabilului rom‚n.

Este inadmisibil! Este timpul s„ lu„m taurul de coarne ∫i s„ punem lucrurile la punct p‚n„ nu este prea t‚rziu, pentru c„, atunci c‚nd sacul va ajunge la fund, Rom‚nia se va g„si Ón situa˛ia de a se vinde cu totul sau de a se dezintegra ca ˛ar„, ca na˛iune.

Vin ast„zi Ón fa˛a plenului Camerei Deputa˛ilor pentru a ar„ta Ónc„ o dat„ demagogia ∫i falsul care caracterizeaz„ activitatea ∫i comportamentul fostului partid de guvern„m‚nt.

P.S.D.-ul ne vorbe∫te, de o bun„ perioad„ de timp, despre o serie de valori europene, despre conduita pe care o impune integrarea Ón structurile europene ∫i mai ales despre combaterea corup˛iei. Mai mult dec‚t at‚t, reprezentan˛ii acestui partid se laud„ cu faptul c„ ei au introdus Ón legisla˛ia rom‚neasc„ prima reglementare referitoare la declararea ∫i controlul averilor.

Din p„cate pentru Óntreaga societate rom‚neasc„, toate acestea sunt numai vorbe care nu Ó∫i g„sesc acoperirea Ón fapte reale. Œn realitate, membrii P.S.D. nu au avut niciodat„ interesul de a exista un act normativ clar Ón sensul declar„rii averilor demnitarilor.

Dovada cea mai clar„ a demagogiei pesedi∫tilor este tocmai atitudinea avut„ Ón urm„ cu o s„pt„m‚n„, cu ocazia votului final asupra ordonan˛ei Guvernului prin care se statua un nou formular pentru declararea ∫i controlul averilor demnitarilor. Œn contextul Ón care acest text normativ este at‚t de important pentru ˛ar„, deputa˛ii P.S.D. au g„sit de cuviin˛„ s„ utilizeze tot felul de tertipuri pentru a putea am‚na adoptarea textului ordonan˛ei.

Astfel, au fost solicitate mai multe pauze Ón timpul ∫edin˛elor, apoi, Ón momentul votului final, deputa˛ii P.S.D. au p„r„sit sala motiv‚nd c„ timpul afectat ∫edin˛ei de plen a expirat, Ón condi˛iile Ón care deputa˛ii tuturor celorlalte partide au r„mas Ón sal„, continu‚nd ∫edin˛a.

Aceast„ atitudine nu face altceva dec‚t s„ dovedeasc„ faptul c„ membrii fostului partid de guvern„m‚nt sunt singurii care ar avea de pierdut de pe urma existen˛ei unui control exact ∫i eficient al averilor demnitarilor. ™tim cu to˛ii faptul c„ mul˛i dintre oamenii fostului partid de guvern„m‚nt sunt persoane extrem de bogate, dob‚ndirea acestor averi imense f„c‚nd de multe ori obiectul unor anchete ale Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie.

Pe aceast„ cale, condamn cu fermitate astfel de Óncerc„ri ale membrilor P.S.D. de a ignora interesul na˛ional Ón favoarea propriilor lor interese ∫i a lua decizii care pot afecta iremediabil imaginea ˛„rii. Mai mult, consider c„ opinia public„, cet„˛enii care ne-au acordat votul lor, trebuie s„ fie informa˛i asupra procedeelor pe care le practic„ P.S.D. pentru a stopa discutarea ∫i adoptarea unor legi importante.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005

Declara˛ie politic„ cu privire la reconstruc˛ia, valorificarea ∫i Ónscrierea Ón circuitul turistic a unor monumente-cet„˛i din Rom‚nia.

™tim cu to˛ii c„ Rom‚nia dispune de un poten˛ial turistic deosebit, din p„cate neexploatat suficient. M„ adresez dumneavoastr„ cu propunerea de a promova o hot„r‚re de Guvern care s„ pun„ Ón valoare una dintre componentele de baz„ ale economiei, ∫i anume cea a turismului, pe o problem„ care atinge mai multe aspecte.

Despre ce este vorba: avem foarte multe vestigii istorice, vestigii care amintesc de istoria noastr„, care pun Ón valoare trecutul nostru, prezen˛a noastr„ aici, Ón acest spa˛iu, de mai bine de 2000 de ani. Sunt ˛„ri Ón Europa, ∫i nu numai, care valorific„ din plin acest trecut istoric, cet„˛ile lor, vestigiile lor chiar antice, atr„g‚nd, an de an, un num„r mare de turi∫ti, fenomen ce creeaz„ profituri ∫i bun„stare.

Dispunem de astfel de monumente, chiar antice, cum ar fi cele de la Sarmizegetusa-Regia, l„sate Ón paragin„, din p„cate, ∫i multe, multe alte ruine. Avem ∫i exemple pozitive: Castelul Bran, prin Ónscrierea lui Ón circuitul turistic a dus la dezvoltarea zonei, oamenii din localit„˛ile limitrofe acestui obiectiv turistic practic‚nd turismul ∫i agroturismul ∫i dezvolt‚nd aceast„ minunat„ zon„. Este un exemplu bun.

Iat„ de ce v„ propun elaborarea unei hot„r‚ri de Guvern pentru restaurarea imediat„ a cet„˛ilor ∫i castelelor aflate pe ∫oselele europene, na˛ionale sau jude˛ene, pentru a se constitui Ón obiective turistice de real interes pentru vizitatori. Consider c„ aceast„ hot„r‚re de Guvern privind reconstruc˛ia, valorificarea ∫i Ónscrierea Ón circuitul turistic a unor astfel de obiective ar produce o dezvoltare imediat„ a turismului ∫i agroturismului Ón zonele respective, nemaipun‚nd Ón calcul men˛inerea con∫tiin˛ei noastre na˛ionale prin ocrotirea acestor monumente de patrimoniu na˛ional.

Œn ceea ce prive∫te resursele financiare necesare reconstruirii, renov„rii ∫i amenaj„rii acestor obiective, solicit„m ca, prin hot„r‚rea de Guvern, toate societ„˛ile cu activitate turistic„ din ˛ar„ s„ contribuie cu unu la sut„ din cifra de afaceri pentru constituirea acestui fond de reconstruc˛ii ∫i renov„ri. Nu e o sum„ mare acest procent de 1%, dar mi se pare firesc s„ contribuie la dezvoltarea turismului acele societ„˛i care realizeaz„ profituri din turism.

Œn acest scop doresc s„ dispune˛i ministrului culturii s„ pun„ la dispozi˛ia dumneavoastr„ o list„ cu astfel de obiective istorice, pentru a stabili o agend„ de lucru pe priorit„˛i, iar fondul constituit pentru aceste obiective s„ fie sub controlul ministrului finan˛elor.

îC‚nd creierul iese afar„ din cap sau de ce pleac„ tinerii eminen˛i din Rom‚nia“

Lucian Pintilie, ilustrul regizor rom‚n, sim˛ind cum nu se poate mai bine gravitatea fenomenului hemoragiei inteligen˛elor rom‚ne∫ti, a Ónceput lucrul la urm„torul s„u film care va purta titlul îC‚nd creierul iese afar„ din cap“. Versul, apar˛in‚nd lui Gellu Naum, face trimitere la o

realitate Óngrijor„toare: amploarea pe care o ia fenomenul emigr„rii tinerilor intelectuali rom‚ni.

Iulia, o t‚n„r„ din Rom‚nia spune: îCu to˛ii se Óntreab„ de ce tinerii pleac„ din ˛ar„, unii ne acuz„, unii ne Óncurajeaz„ s„ o facem... Este o decizie grea, dar se pare c„ este unica ∫ans„ a unui t‚n„r lipsit de pile de a se realiza profesional ∫i material. Eu sunt unul dintre nenum„ra˛ii tineri care au plecat din ˛ar„ la sf‚r∫itul facult„˛ii. Dac„ v„ Óntreba˛i de ce am f„cut-o, r„spunsul este simplu: deoarece toate u∫ile mi-au fost Ónchise, deoarece nici un post nu a putut fi ob˛inut pe calea cea dreapt„. Nic„ieri Ón lume oamenii care pot face ceva bine pentru ˛ara lor nu sunt l„sa˛i s„ plece cu o a∫a de mare u∫urin˛„. C‚nd spun acest lucru m„ g‚ndesc Ón primul r‚nd la c‚˛i bani investe∫te statul rom‚n pentru a forma un intelectual, iar apoi, Dumnezeu cu mila... Adic„ dup„ ce te-a format face abstrac˛ie de tine. Œn Rom‚nia nu mai conteaz„ dec‚t banii, dac„ ai bani reu∫e∫ti s„ te angajezi, dac„ nu, po˛i s„ fii oric‚t de bun... Œn urma discu˛iilor cu colegii mei de facultate pot s„ v„ spun doar at‚t: noi dorim s„ ne Óntoarcem pentru c„ nu este deloc u∫or s„ la∫i Ón urm„ ˛ara Ón care te-ai n„scut, familia, prietenii ∫i o groaz„ de locuri care trezesc Ón tine amintiri, dar cel pu˛in Ón prezent acest lucru este imposibil.“

™i tot ei, tinerii, formeaz„ grosul emigra˛iei. Mai grav, Ón general pleac„ tinerii cei mai bine preg„ti˛i, cei mai Óntreprinz„tori, mai dispu∫i s„-∫i ia soarta Ón m‚inile lor. Œn mod semnificativ, Ón sediul central al îMicrosoft“ din Seattle, rom‚na este a patra limb„ vorbit„ dup„ englez„, rus„ ∫i hindus„. De asemenea, Ón industria calculatoarelor din Germania, rom‚na este a doua limb„ vorbit„...

Œ∫i poate permite Rom‚nia, o ˛ar„ s„r„cit„ ∫i r„mas„ Ón urm„ tocmai pe t„r‚mul informaticii, s„ piard„ tinerii cultiva˛i Ón ˛ar„, cu multe cheltuieli, pentru ca al˛ii s„ le foloseasc„ aptitudinile ∫i talentul? Evident c„ nu. Dar oare fenomenul poate fi privit doar Ón chipul „sta, mercantil ∫i meschin? Hot„r‚t c„ nu! Ce familie e bucuroas„ s„-∫i ∫tie copiii risipi˛i prin lume? Nimeni nu poate calcula c‚t„ dram„ se ascunde Ón fiecare desp„r˛ire de felul „sta, c‚t„ disperare, c‚t„ energie sufleteasc„ risipit„...

V„ propun ca Ón urm„toarea perioad„, fiecare dintre noi s„ abordeze cel pu˛in un t‚n„r rom‚n dintr-o prestigioas„ universitate din lume ∫i Ómpreun„ s„ g„sim solu˛ii de readucere a acestor valori autentice Ónapoi Ón ˛ar„.

Aceast„ propunere poate p„rea pueril„, dar Ón ace∫ti ani am observat c„ multiplele conferin˛e organizate sub Ónalte patronaje nu au propus niciodat„ nici o solu˛ie concret„ de rezolvare a acestei drame na˛ionale. A∫adar, v„ propun s„ ne conserv„m valorile umane existente Ón ˛ar„, iar cele alungate s„ le readucem Ónapoi cu orice pre˛!

Nu putem asista f„r„ reac˛ie la Ónt‚mpl„rile din via˛a politic„, fie ele ∫i din curtea vecinilor, a partidelor din opozi˛ie.

Ion Iliescu inten˛ioneaz„ s„-∫i pedepseasc„ propriul copil ajuns la adolescen˛„ ∫i care influen˛at de anturaj,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 de o nou„ viziune politic„, se revolt„ Ómpotriva mentalit„˛ilor Ómb„tr‚nite ale tutorilor.

Deranjat de op˛iunea electoratului P.S.D. sau, mai bine zis, de lipsa de reac˛ie a acestuia din toamna trecut„, acest lucru culmin‚nd ∫i cu e∫ecul din lupta pentru ∫efia partidului, Ion Iliescu dore∫te r„zbunare. Principalul beneficiar al Revolu˛iei din 1989 nu Ón˛elege c„ vremea sa a apus. Cople∫it de povara v‚rstei, ezit„rile ∫i sc„p„rile Ói caracterizeaz„ tot mai mult discursul nostalgic, un discurs punctat de gesturi ∫i mimici ceau∫iste.

El nu se retrage din partid ∫i r„m‚ne ca un junghi Ón coasta conducerii. De fapt, motivul pentru care, Ónainte de Consiliul Na˛ional al partidului, Adrian N„stase ∫i Mircea Geoan„ l-au gratulat peste m„sur„ pe Ion Iliescu este teama ca noul electorat spre care se tinde, alc„tuit din tineri din mediul civic, ar putea s„ nu fie la fel de numeros precum cel reprezentat de rom‚nul s„rac, rom‚nul pensionar, rom‚nul de la ˛ar„, electorat fidel domnului Iliescu.

Precum un leu r„nit, marele adversar al moderniz„rii Rom‚niei pe c„i liberale nu accept„ solu˛iile de compromis oferite de noua conducere a partidului, fiind hot„r‚t s„ nu depun„ armele ∫i s„ ac˛ioneze cu un ultim zv‚nc Ómpotriva propriei crea˛ii.

Oricum, Ón ciuda tuturor disputelor politice, sper„m c„ ie∫irea din politic„ a fostului pre∫edinte s„ nu fie cauzat„ de problemele evidente de s„n„tate cu care se confrunt„ Ion Iliescu, ci, mai degrab„, pe considerente etice ∫i morale.

Drama copiilor seropozitivi din Rom‚nia a atins v‚rful magnitudinii sale Ón Valea Jiului. Aceast„ fatalitate a timpurilor moderne s-a extins alarmant aici, complet‚nd spectrul sumbru al ∫omajului ∫i al s„r„ciei.

Peste 90 % din copiii jude˛ului Hunedoara infesta˛i cu virusul HIV sunt domicilia˛i Ón Valea Jiului. Aproape to˛i s-au n„scut la Ónceputul anilor 90 din p„rin˛i s„n„to∫i, contaminarea lor av‚nd drept cauz„ deficien˛e grave din sectorul sanitar.

O vreme s-a scris ∫i s-a vorbit mult despre nefericirea acestor copii, dar nimeni nu a fost anchetat, nimeni nu a fost tras la r„spundere. Apoi, peste tragedia lor s-a a∫ternut t„cerea. O t„cere grea ∫i complice.

Ast„zi, ei se apropie vertiginos de v‚rsta maturit„˛ii. Œn ciuda acestui uria∫ handicap, privi˛i cu o rezerv„ aproape ostil„, ace∫ti tineri cet„˛eni rom‚ni trebuie s„-∫i ia via˛a pe cont propriu, s„ tr„iasc„ pe propriile lor picioare.

Maturitatea acestor n„p„stui˛i ai destinului atrage dup„ sine probleme noi. Pentru ei, g„sirea unui loc de munc„ este aproape imposibil„. Extrem de complicat„, nerezolvat„ din punct de vedere juridic ∫i medical, este via˛a lor intim„. Nesupravegheat„, aceasta poate contribui la r„sp‚ndirea cumplitei maladii.

Educa˛ia sexual„ ar trebui intensificat„ Ón r‚ndul tinerilor, Ón general, iar printre cei bolnavi de SIDA sau cei din anturajul lor, Ón mod special.

S„ facem, pe c‚t posibil, mai frumoas„ via˛a acestor tineri at‚t de lovi˛i de soart„. S„ facem mai mult pentru ei, fie c„ sunt din Valea Jiului sau din orice parte a ˛„rii. S„ nu l„s„m s„ creasc„ Ón jurul lor zidul rece al

nep„s„rii. A∫a bolnavi ∫i tri∫ti ei apar˛in acestui popor. Sunt ai no∫tri, ai tuturor.

™tim cu to˛ii modul Ón care, chiar de Sfintele S„rb„tori ale Pa∫telui, inunda˛iile au afectat mii de familii de rom‚ni, Ón special Ón jude˛ul Timi∫. Sunt convins c„, Ón cel mai scurt timp posibil, Guvernul, pe care Ól asigur de tot sprijinul nostru, va trece la ajutorarea substan˛ial„ a sinistra˛ilor, pun‚nd um„rul la refacerea gospod„riilor pe vechile amplasamente, acolo unde se poate, sau pe alte amplasamente, dac„ ∫i pe viitor factorul de risc la asemenea catastrofe r„m‚ne ridicat.

Pe l‚ng„ compasiunea fireasc„ fa˛„ de necazurile familiilor sinistrate, sunt nevoit s„ constat c„, Ónc„ o dat„, am ajuns Ón situa˛ia de a pl„ti oalele sparte ale fostei guvern„ri. A devenit deja o axiom„ Ón a constata c„, acolo unde apare o catastrof„, de orice fel, natural„, economic„ etc., Ón spatele ei se afl„ un interes de clan al P.S.D. ∫i este din ce Ón ce mai evident c„ un asemenea fenomen s-a Ónt‚mplat ∫i acum.

M„ refer aici la modul Ón care Societatea îAquaproiect“, fostul Institut de Cercetare ∫i Proiectare Ón Gospod„rirea Apelor, a ajuns proprietatea Leontinei Ilie, so˛ia lui Aurel Constantin Ilie, fost director al îAquaproiect“, fost ministru al mediului Ón perioada 1992—1996 ∫i fost membru al Consiliului de administra˛ie al îApelor Rom‚ne“. Este momentul s„ afl„m cum aceast„ institu˛ie de importan˛„ strategic„ pentru Rom‚nia, unicul de˛in„tor al bazei de date privind sistemul hidrografic na˛ional, a ajuns afacerea familiei Ilie ∫i cum au fost cheltuite cele 127 miliarde de lei primite prin Óncredin˛are direct„ de la fostul Guvern Ón perioada 2000—2004.

Un lucru este cert. Actualul Guvern ∫i îApele Rom‚ne“ trebuie s„ controleze la s‚nge situa˛ia actualelor amenaj„ri hidro ∫i, la nevoie, s„ reg‚ndeasc„ din temelii sistemul hidrografic na˛ional. Œn baza unor studii competente, trebuie identificate zonele cu risc major. Acolo trebuie ac˛ionat cu prioritate, cu fonduri substan˛iale, a c„ror destina˛ie trebuie urm„rit„ cu aten˛ie, pentru a nu ajunge Ón alte buzunare particulare.

S-au cheltuit de-a lungul anilor mii de miliarde de lei at‚t cu unele lucr„ri care, iar„, s-au dovedit ineficiente, c‚t ∫i cu ajutoarele acordate sinistra˛ilor. A venit vremea ca lucrurile s„ fie analizate punctual, pe zone. S„ nu ne mai dispers„m eforturile ∫i fondurile Ón toate direc˛iile, ca p‚n„ acum, ci s„ ac˛ion„m pe r‚nd, de la riscul cel mai mare p‚n„ la cel mai mic. Numai a∫a vom putea rezolva aceast„ problem„ pentru totdeauna.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Preocupa˛i s„ privim spre trecut spre a ne descoperi unii altora vinov„˛ii reale ori doar imaginare, cu impact la public, ap„sa˛i de calamit„˛ile naturale ale prezentului, care, iat„, nici Ón continuare nu ne iart„, ba chiar privind ∫i spre viitor, Óns„ dincolo de grani˛ele noastre ∫i dincolo de 2006, aproape c„ nu mai avem r„gaz ∫i prevedere s„ tr„im bine — ca s„-l citez pe pre∫edintele B„sescu — Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 prezentul ∫i viitorul imediat, aici, Ón Rom‚nia.

Dumneavoastr„ v„ mai aminti˛i campania electoral„ Ón urma c„reia ne-am dob‚ndit statutul de deputat? Eu Ómi amintesc perfect c„ aproape nu a existat program politic, ofert„ electoral„, emisiune, spot, banner, afi∫ sau flutura∫ electoral Ón care s„ nu se reg„seasc„ promisiunea rezolv„rii problemei locuin˛elor pentru tineri.

Motivul era simplu: exista criza real„ a locuin˛elor, care nu a putut fi integral rezolvat„ Ón 2000—2004, pre˛ul acestora cre∫tea de la o zi la alta, iar votul tinerilor era dorit de toate partidele.

Imediat dup„ alegeri, Óns„, Guvernul s-a gr„bit s„ trimit„ Ón derizoriu aceast„ problem„, inclusiv prin desfiin˛area oportunit„˛ilor oferite de A.N.L., l„s‚nd loc liber unei a∫a-zise concuren˛e a pie˛ei libere, Ón condi˛iile Ón care, a∫a cum ∫ti˛i, pre˛urile terenurilor ∫i cele ale caselor au explodat.

Nu ∫tiu care sunt dorin˛ele cet„˛enilor care vin la dumneavoastr„ Ón audien˛„, dar ∫tiu c„ mie Ómi este ru∫ine s„ nu pot m„car s„ le ofer o speran˛„ celor peste 50% care Ómi bat la u∫„, rug‚ndu-m„ s„ Ói ajut s„ ob˛in„ o cas„. Guvernul s-a v„zut validat, noi ne-am v„zut deputa˛i, dar criza locuin˛elor se acutizeaz„ pe zi ce trece.

M„ Óntreb ∫i, mai ales, v„ Óntreb, stima˛i colegi din alian˛„: peste patru ani sau poate mai devreme chiar, cum v„ ve˛i putea uita Ón ochii aleg„torilor dumneavoastr„?

## Stima˛i colegi,

Doresc s„ v„ prezint c‚teva aspecte legate de problemele serioase de infrastructur„ rutier„ cu care se confrunt„ locuitorii jude˛ului Neam˛ ∫i nu numai.

Viaductul de la Poiana Teiului, construit Óntre anii 1951—1960, element de referin˛„ Ón peisajul turistic nem˛ean, se g„se∫te Ón momentul de fa˛„ Óntr-o stare jalnic„. Trec„torii, fie ei automobili∫ti sau pietoni, sunt precum ni∫te juc„tori de rulet„ ruseasc„, viaductul risc‚nd s„ se pr„bu∫easc„ Ón orice moment. Starea avansat„ de degradare fizic„ a creat bre∫e largi Óntre tronsoanele podului, iar parape˛ii au fost distru∫i Ón propor˛ie de peste 40 %.

Œn anul 2001, pentru remedierea temporar„ a situa˛iei, lucr„torii din cadrul Sec˛iei de Drumuri Na˛ionale Neam˛ au acoperit bre∫ele cu pl„ci metalice, care s„ preia o parte din for˛a de ap„sare generat„ de traficul rutier, ∫i au consolidat cu material lemnos sp„rturile din parape˛i.

A fost doar o solu˛ie de compromis pentru mascarea deterior„rilor, Óns„ pericolul iminent al unei tragedii nu a fost Ónl„turat. Chiar s„pt„m‚na trecut„, un versant din apropierea viaductului s-a pr„bu∫it, sporind Ón mare m„sur„ ∫ansele unei Ónt‚mpl„ri nefericite.

Œn aceste condi˛ii, trebuie salutat ∫i sprijinit demersul domnului Toader Mocanu, prefectul jude˛ului Neam˛, care dovede∫te ca nu-i sunt indiferente problemele din jude˛. Acesta, Ón disperare de cauz„, a Ónaintat autorit„˛ilor centrale o not„ referitoare la situa˛ia de fapt. El inten˛ioneaz„ ob˛inerea unor fonduri pentru reabilitarea viaductului care nu a mai suportat nici o repara˛ie capital„ ∫i nici m„car curent„ de la construirea sa.

Nu putem r„m‚ne indiferen˛i la situa˛ia dramatic„ a acestui monument de art„ inginereasc„. Astfel, sper„m c„ ac˛iunile prefectului Toader Mocanu se vor concretiza, iar riscurile majore privind siguran˛a circula˛iei rutiere vor fi eliminate.

Pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale de Reglementare Ón domeniul Gazelor Naturale, prin Ordinul nr. 199 din 10 martie 2005, a aprobat modernizarea re˛elei de gaze pe banii consumatorilor.

Astfel, Óncep‚nd cu 1 aprilie 2005, Societatea Comercial„ de Distribu˛ie a Gazelor Naturale îDistrigaz Sud“ — S.A. Óncaseaz„ zilnic 4.500 de lei. Tarifele pe care le aplic„ îDistigaz Sud“ sunt mai mari dec‚t cele aplicate de îDistrigaz Nord“, f„c‚nd o discriminare Óntre consumatorii de gaze din Slatina ∫i cei din T‚rgu Mure∫.

Prin Ordinul nr. 199, semnat de ™tefan Cosmeanu, cet„˛enii sunt obliga˛i s„ dea suplimentar lunar Óntre 135.000 ∫i 3.600.000 de lei, f„r„ TVA, pentru dezvoltarea sistemului de distribuire a gazelor naturale.

Pentru categoriile de cet„˛eni cu venituri mici, pensionari ∫i ∫omeri, acest tip de abordare a problemei oamenilor reprezint„ un atentat la siguran˛a ∫i traiul decent al acestora.

Guvernan˛ii, Ónainte de a semna ordine ∫i decrete, trebuie s„ constate cum tr„iesc semenii dumnealor, iar acest sistem de taxe suplimentare nu face dec‚t s„ fac„ via˛a mai grea ∫i mai dificil„.

Dup„ 15 ani de tranzi˛ie, rom‚nii sunt Ónc„ sceptici ∫i pesimi∫ti. Chiar ∫i ve∫tile bune sunt prilej de angoas„ ∫i neÓncredere. Chiar ∫i atunci c‚nd moneda na˛ional„ se Ónt„re∫te fa˛„ de principalele valute rom‚nii trebuie s„ g„seasc„ un cusur.

Introducerea leului greu sau mai corect spus denominarea monedei na˛ionale de la 1 iulie st‚rne∫te mari controverse, ∫i aceasta din pricina lipsei sau a insuficientei promov„ri a programului de preschimbare a monedei na˛ionale.

Nelini∫tea apare atunci c‚nd se vorbe∫te despre perioada dinainte de decembrie 1989, f„c‚ndu-se, Ón mod eronat, compara˛ie Óntre leul de atunci ∫i leul greu al anului 2005. Aceast„ compara˛ie nu poate exista din toate punctele de vedere, dar mai ales din cel economic, neexist‚nd nici o asem„nare Óntre pre˛urile dirijate din acele vremuri de trist„ amintire ∫i pre˛urile stabilite de pia˛„ Ón 2005. A∫a cum afirma ∫i domnul Mugur Is„rescu, Óntr-un mod foarte plastic, îÓn 1989, o ma∫in„ nu costa 70.000 de lei, ci 70.000 de lei ∫i cinci ani de a∫teptat la r‚nd cu banii la CEC, iar un kilogram de carne nu costa 37 de lei, ci 37 de lei plus o noapte sau mai mult de stat Ón frig la coad„.“ Œns„ nici m„car aceste compara˛ii nu ar trebui s„ se mai fac„.

Pentru evitarea oric„ror temeri sau confuzii, este necesar„ o campanie mediatic„ sus˛inut„, pe Ón˛elesul Óntregii popula˛ii. Trebuie prezentate at‚t necesitatea introducerii leului greu, c‚t ∫i faptul c„ nimic nu se pierde, nimic nu se c‚∫tig„, Óns„ totul se simplific„. Trebuie eliminat„ spaima oamenilor de eventualele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 rotunjiri de pre˛uri, situa˛ie rezolvat„ Ón mare parte de afi∫area cu patru luni Ónainte a pre˛urilor exprimate Ón leul nou. Trebuie explicat faptul c„ nu exist„ riscul unei cre∫teri a infla˛iei, ba chiar denominarea va marca finalul co∫marului infla˛ionist ∫i va fi puntea de leg„tur„ pentru adoptarea monedei europene unice.

M„car acum, c‚nd mai este foarte pu˛in timp p‚n„ la momentul introducerii leului greu, este necesar„ o propagand„, Ón sensul bun al cuv‚ntului, o campanie de popularizare a noii monede. Trebuie explicate at‚t implica˛iile economice, c‚t ∫i cele psihologice, pentru a fi dep„∫ite temerile popula˛iei, care Óns„ se Óntreab„ c‚t va trebui s„ pl„teasc„ pentru leul greu, ∫i a se evita situa˛iile Ón care oamenii Ó∫i vor uita banii dosi˛i la saltea.

Este Ónc„ timp pentru dinamizarea procesului de cunoa∫tere a introducerii leului greu, de g„sire a celor mai potrivite canale de comunicare pentru a le aduce rom‚nilor certitudinea c„ schimbarea este Ón folosul lor.

Subiectul: îCoali˛ia guvernamental„ trebuie s„ Ónceap„ s„ guverneze ˛ara, nu s„ acuze P.S.D. pentru toate e∫ecurile sale“.

Incapacitatea Cabinetului T„riceanu de a guverna ˛ara din cauza lipsei de strategie ∫i coeren˛„ politic„ este o realitate pe care cet„˛enii au sim˛it-o pe pielea lor Ón aceste c‚teva luni de la preluarea puterii. Scuzele invocate Óns„ de actualii guvernan˛i, pentru a contracara acuza˛iile venite din partea mass-media, a societ„˛ii civile ∫i a cet„˛enilor pentru e∫ecurile Ónregistrate, s-au referit aproape invariabil la mo∫tenirea guvern„rii P.S.D., guvernare P.S.D. care, sus˛in f„r„ scrupule reprezentan˛ii Alian˛ei, pentru a ob˛ine c‚∫tig electoral, ba a angajat bugetul ˛„rii Ón scopuri sociale, ba a dirijat principalele domenii economice pe calea integr„rii europene, Ónchiz‚nd capitolele de negociere Ón mod defectuos, f„r„ a se mai putea repara ceva. Nimic mai fals, dar vreau s„ subliniez c„ ne-am obi∫nuit cu acest stil de a guverna Ón trecut al liberalilor ∫i democra˛ilor, care ∫i Ón perioada 1996—2000 au procedat de aceea∫i manier„.

Recent Óns„, inunda˛iile care s-au ab„tut asupra Rom‚niei au creat dezastre de propor˛ii Ón r‚ndul popula˛iei dar, Ón acela∫i timp, au dovedit incapacitatea acestui Guvern de a gestiona o ˛ar„ aflat„ Ón criz„. Aceast„ realitate ne-au demonstrat-o b‚lb‚ielile, incoeren˛a dintre ac˛iunile administra˛iei centrale ∫i locale, lipsa de comunicare Óntre membrii Cabinetului T„riceanu, arogan˛a afi∫at„ de ace∫tia Ón fa˛a popula˛iei sinistrate, ca urmare clar„ a neputin˛ei de a lua decizii eficiente pentru reducerea pagubelor ∫i a suferin˛elor oamenilor.

Tupeul Alian˛ei nu are limite, arunc‚nd pisica, ∫i de aceast„ dat„, Ón gr„dina P.S.D., vinovat probabil ∫i pentru atragerea precipita˛iilor deasupra Rom‚niei. Mai mult, din gura liderului democrat Emil Boc, care nu este Ón stare s„-∫i conduc„ propriul partid, afl„m c„, de fapt, ∫i dup„ 6 luni ˛ara este guvernat„ tot de P.S.D.

™i Domnia sa afirm„ acest lucru public, Óntr-un cotidian central de mare tiraj, Ón care se pl‚nge c„ reprezentan˛ii coali˛iei Óncaseaz„ castane fierbin˛i nu pentru c„ sunt incapabili, ci din cauza ∫efilor serviciilor deconcentrate de la nivelul jude˛elor, care au r„mas ai P.S.D. Ón propor˛ie de circa 66%.

Œn fa˛a acestor scuze lamentabile expuse de liderul Partidului Democrat, Ói aduc aminte acestuia c„ îpe∫tele de la cap se Ómpute“, a∫a c„ face˛i bine domnule Emil Boc ∫i face˛i schimb„ri acolo unde trebuie, adic„ la centru, ∫i Ónceta˛i cu invocarea mo∫tenirii P.S.D., c„ nu ve˛i reu∫i s„ prosti˛i o ˛ar„ Óntreag„. Nu crede˛i c„ a venit momentul s„ Óncepe˛i s„ guverna˛i cu responsabilitate ∫i profesionism Ón loc s„ v„ autocomp„timi˛i la nesf‚r∫it? Dac„ nu pute˛i, l„sa˛i pe al˛ii care sunt capabili!

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Œn urma primirii la comisie a mai multor sesiz„ri ∫i memorii privind situa˛ia respect„rii drepturilor persoanelor aflate Ón stare de deten˛ie, o parte dintre membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale au fost desemna˛i, Ón baza votului unanim al tuturor membrilor comisiei, s„ se deplaseze Ón mai multe unit„˛i penitenciare, Ón vederea document„rii la fa˛a locului, Ón cadrul exercit„rii controlului parlamentar asupra institu˛iilor publice. De asemenea, pentru verificarea veridicit„˛ii sesiz„rilor ∫i memoriilor primite, a fost audiat la comisie, Ón dou„ r‚nduri, directorul general al Administra˛iei Na˛ionale a Penitenciarelor, domnul magistrat Emilian St„ni∫or, care a prezentat o informare pe marginea activit„˛ii institu˛iei pe care o conduce, precum ∫i l„muriri punctuale asupra cazurilor de posibile abuzuri la adresa de˛inu˛ilor.

Rezultatele verific„rilor respect„rii drepturilor de˛inu˛ilor ∫i constat„rile deputa˛ilor au fost coroborate ∫i asamblate Óntr-un raport despre situa˛ia existent„ Ón penitenciarele din subordinea Ministerului Justi˛iei. Structura raportului ∫i con˛inutul acestuia au f„cut obiectul dezbaterilor ∫i observa˛iilor membrilor comisiei.

Raportul este Ónaintat, spre informare, Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor ∫i se afl„ depus, spre consultare, la secretariatul Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale.

Membrii comisiei au decis, cu unanimitate de voturi, prezentarea concluziilor raportului elaborat de comisie plenului Camerei Deputa˛ilor sub forma prezentei declara˛ii politice ∫i trimiterea raportului at‚t Administra˛iei Na˛ionale a Penitenciarelor ∫i Ministerului Justi˛iei, care s„ ia m„surile stipulate Ón raport, pentru ameliorarea situa˛iei persoanelor aflate Ón stare de deten˛ie, c‚t ∫i presei, spre informare.

Actualmente, sistemul penitenciar din Rom‚nia cuprinde 35 de penitenciare, 6 Ónchisori-spital ∫i 3 unit„˛i de reeducare pentru minori, av‚nd o capacitate total„ de 38.631 de locuri, Ón care se aflau, la data de 31 decembrie 2004, un num„r de 39.031 de persoane, indicele de ocupare fiind de 101,04%.

Ca urmare a supraaglomer„rii, ce r„m‚ne principala problem„ a sistemului, apar majoritatea problemelor legate de necesitatea asigur„rii unor condi˛ii decente de deten˛ie ∫i igien„, dar ∫i deturnarea scopului educativ al deten˛iei Ón direc˛ia cre∫terii poten˛ialului criminogen al mediului penitenciar ∫i Óngreunarea reinser˛iei sociale a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 de˛inu˛ilor dup„ Óncheierea execut„rii pedepsei privative de libertate. Poate fi citat, ca semnificativ Ón acest sens, Penitenciarul de la Bac„u, care are un grad de ocupare de 280%!

Consider„m c„ ritmul reformei sistemului penitenciar s-a Óncetinit p‚n„ la stagnare, aceasta fiind periclitat„ de c‚˛iva factori principali, cum sunt:

1. subfinan˛area, alocarea unei sume de la buget, pentru anul 2004, reprezent‚nd numai 72,6% din necesarul minim de fonduri, bugetul alocat pe 2005 acoperind doar necesarul de hran„ al de˛inu˛ilor pentru primul semestru al anului;

2. condi˛ii de deten˛ie, igien„ ∫i munc„, Ón mare parte, improprii;

3. insuficien˛a at‚t a personalului de paz„, av‚nd posturile ocupate Ón procent de 80,56%, ∫i a personalului medical, cu posturile acoperite Ón propor˛ie de 85,25%, precum ∫i gradul ridicat de instabilitate a personalului existent Ón cele dou„ categorii;

4. gradul ridicat de uzur„ fizic„ a unor spa˛ii de deten˛ie, cum ar fi Penitenciarul de la Jilava, care trebuie demolat Ón totalitate, insuficien˛a mijloacelor de paz„, interven˛ie, supraveghere, leg„tur„, alarmare, avertizare ∫i transport.

Œn urma constat„rilor membrilor comisiei, aceasta propune parlamentarilor ∫i autorit„˛ilor competente din cadrul Guvernului luarea urm„toarelor m„suri imediate:

1. modificarea legisla˛iei existente, Ón vederea mic∫or„rii duratei pedepselor, mai ales pentru de˛inu˛ii care nu au antecedente penale, pentru c„ s-a observat din graficele prezentate c„ cifra celor care nu au antecedente penale este foarte mare, lucru Óngrijor„tor ∫i Ón contradic˛ie cu observa˛iile care s-au f„cut Ón celelalte ˛„ri europene;

2. necesitatea m„ririi aloca˛iilor bugetare pentru reforma sistemului penitenciar, determinat„ de faptul c„ o serie de penitenciare trebuie de urgen˛„ modernizate, precum ∫i de faptul c„ Ón schema resurselor umane exist„ 15.000 de posturi, dintre care 3.000 r„m‚n vacante din cauza lipsei de fonduri;

3. modificarea regulamentului penitenciar astfel Ónc‚t de˛inu˛ii s„ nu mai fie supraveghea˛i de angaja˛ii penitenciarelor, ci de poli˛ie sau jandarmerie, a∫a cum se practic„ Ón ˛„rile europene;

4. construirea de penitenciare Ón parteneriat publicprivat, pentru a permite Ómbun„t„˛irea de urgen˛„ a logisticii penitenciarelor, Ón condi˛iile Ón care statul nu dispune de fonduri suficiente;

5. implementarea institu˛iei judec„torului delegat, la intrarea Ón vigoare a Legi nr. 294/2004.

Œn concluzie, stagnarea reformei sistemului penitenciar rom‚nesc, ce se poate transforma oric‚nd, dup„ data de 1 iulie, Óntr-o criz„ grav„, solicit„ m„suri urgente din partea autorit„˛ilor guvernamentale la toate nivelurile, mai ales Ón contextul Ón care problemele justi˛iei rom‚ne∫ti constituie deja unul dintre subiectele vizate de a∫a-numita scrisoare de avertizare timpurie ce va fi adresat„ de Comisia European„ autorit„˛ilor rom‚ne.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## **Domnul Ioan Munteanu:**

## Declara˛ie politic„: _îRestitutio in integrum“_ .

Guvernul T„riceanu Ó∫i va asuma r„spunderea pentru pachetul de legi privind proprietatea. Este posibil ca, Ón acela∫i timp, s„ fie promovate ∫i cele privind justi˛ia, c‚t ∫i Legea minorit„˛ilor.

Œn cazul Ón care nu se va recurge la o dezbatere Ón Parlament pe tema propriet„˛ii, P.S.D. va depune o mo˛iune de cenzur„. Precizez faptul c„ Parlamentul trebuie neap„rat consultat Ón leg„tur„ cu acest pachet de legi, pentru c„ ele sunt de mare importan˛„ pentru to˛i cet„˛enii Rom‚niei.

Actuala putere Óncearc„ s„-i duc„ Ón eroare pe rom‚ni, sus˛in‚nd Ónc„ din luna ianuarie c„ acest pachet de legi se afl„ Ón dezbatere. Este o minciun„ grosolan„, o Óncercare de a intra fraudulos pe u∫a din dos cu acest pachet de legi.

Cum este posibil ca, dup„ 14 ani de la apari˛ia primei legi a fondului funciar, Legea nr. 18/1991, s„ vii ast„zi s„ ∫tergi cu buretele munca a mii de oameni?! Ast„zi, c‚nd actuala putere propune acest pachet de legi, Ón Rom‚nia au fost eliberate aproape 95% din titlurile de proprietate persoanelor c„rora le-au fost validate cererile Ón baza legilor fondului funciar. Este posibil ca actuala putere s„ fie deranjat„ de faptul c„ sub guvernarea P.S.D. au fost eliberate 88% din titlurile de proprietate Ón legislaturile 1993—1996 ∫i 2001—2004.

Actuala putere sus˛ine c„ legile fondului funciar sunt proaste, imorale. Dar ceea ce uit„ s„ spun„ este faptul c„, prin promovarea acestui pachet de legi, se Óncearc„ rezolvarea intereselor de grup ∫i pentru un num„r restr‚ns de persoane, Ón defavoarea altor c‚teva milioane de oameni.

Prin acest pachet de legi se dore∫te restituirea tuturor bunurilor mobile ∫i imobile, respectiv gr„dini˛e, ∫coli, spitale, institu˛ii ale statului, sedii ale ambasadelor etc. Se promite, de asemenea, c„ prin fonduri de la Banca Mondial„, de la b„ncile europene se vor construi Ón urm„torii 5 ani alte imobile, astfel Ónc‚t activitatea din domeniile respective s„ nu aib„ de suferit. Aceste asigur„ri sunt pur„ demagogie, simple promisiuni, chiar minciuni, iar justificarea acestor retroced„ri nu este dec‚t un angajament politic de circumstan˛„. Dac„ ar fi un proiect cu ∫anse reale de materializare, de ce nu precizeaz„ actuala putere care vor fi costurile suportate de Rom‚nia?

Acest pachet de legi, Ón forma propus„, permite fo∫tilor proprietari revendicarea terenurilor care le-au apar˛inut chiar dac„ Óntre timp pe aceste suprafe˛e s-au f„cut investi˛ii. Legea, Ón varianta actual„, permite ca un fost proprietar s„ solicite o tax„ de folosin˛„ sau o sum„ de r„scump„rare pentru terenul aferent unui bloc, unui drum na˛ional, unei c„i ferate ∫i, de ce nu?, pentru Canalul Dun„re—Marea Neagr„! Totul este posibil!

Se recunoa∫te faptul c„ p‚n„ la 31 decembrie 2004 s-au eliberat aproape 95% din titlurile de proprietate, dar c„ aceast„ cifr„ corespunde terenurilor validate, nu celor solicitate. O mai mare abera˛ie nici nu s-ar fi putut spune! V„ asigur c„ au fost respectate legile fondului funciar existente, care prev„d ce suprafe˛e pot fi validate. Dac„ se va merge pe retroced„ri potrivit solicit„rilor, v„ declar cu toat„ convingerea, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, c„ actuala putere va fi nevoit„, din cauza insuficien˛ei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 terenurilor, s„ dep„∫easc„ grani˛ele Rom‚niei cu zeci de kilometri Ón Ungaria, Bulgaria, Ucraina sau Moldova. Cei afla˛i la guvernare dovedesc o grav„ necunoa∫tere a realit„˛ii, prin aceste legi consider‚nd c„ Dun„rea va str„bate numai Rom‚nia. Este posibil ca, tot din lips„ de terenuri, s„ ne afl„m Ón situa˛ia Ón care unii beneficiari s„ fie pu∫i Ón posesie pe o plaj„ ori pe faleza M„rii Negre! Nimic nu e de mirare.

O noutate o reprezint„ faptul c„ cei care nu au f„cut Ónc„ cerere pentru retrocedarea terenurilor o pot face acum. Cereri c‚t mai multe, sus˛inute doar de declara˛ii ale martorilor ori ale vecinilor, asta va Ónsemna c‚t mai multe terenuri de la vecinii Rom‚niei. Asta pentru c„, potrivit pachetului de legi propus, nu exist„ nici o limitare a suprafe˛elor, nici pentru teren agricol, nici pentru terenurile cu vegeta˛ie forestier„.

O consecin˛„ nedorit„ a acestor hot„r‚ri o reprezint„ sec„tuirea resurselor b„ne∫ti ale Rom‚niei pe o perioad„ de zeci de ani, ca urmare a constituirii Fondului îProprietatea“. Grav este faptul c„ prin aceste legi nu se spune cine va sus˛ine fondul, ce valoare vor avea ac˛iunile, cum vor fi ele tranzac˛ionate la burs„. R„spunsul la aceste Óntreb„ri nu este posibil Ón lipsa unei evalu„ri precise.

Dac„, prin absurd, acest pachet de legi va fi aprobat, Rom‚nia se va Óndatora pe zeci de ani, Rom‚nia nu va mai avea Ón proprietate nici terenuri agricole, nici p„duri, ∫i toate acestea doar pentru un num„r restr‚ns de beneficiari ∫i Ón defavoarea celor mul˛i, cu resurse financiare reduse ∫i f„r„ posibilit„˛i de ap„rare.

Suntem de acord ca fiecare persoan„ Óndrept„˛it„ s„-∫i primeasc„ drepturile, Ón conformitate cu legile fondului funciar aflate Ón vigoare, s„-∫i primeasc„ celelalte bunuri conform Legii nr. 10/2001, c‚t ∫i celorlalte legi. Dar de la legalitate p‚n„ la amanetarea ˛„rii este un drum lung ∫i de neÓn˛eles.

Consider„m c„ aceast„ ini˛iativ„ reprezint„ un abuz al actualei puteri, Ón primul r‚nd din cauza faptului c„ peste 90% din titlurile de proprietate eliberate sunt lovite de nulitate. Dac„ ast„zi sunt c‚teva mii de oameni nemul˛umi˛i c„ nu ∫i-au rezolvat problema propriet„˛ii, Ón urma adopt„rii acestui pachet de legi vor fi c‚teva milioane. ™i nu cred Ón istoria Rom‚niei s„ fi fost vreodat„ nemul˛umiri ca cele care vor fi generate de aplicarea acestui pachet de legi. De aceea, singura modalitate de a protesta Ómpotriva promov„rii acestor legi este mo˛iunea de cenzur„.

## PAUZ√

## DUP√ PAUZ√

## **Domnul Adrian N„stase:**

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor.

V„ anun˛ c„ din totalul celor 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri 279 de deputa˛i. Sunt absen˛i 52, din care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 10 colegi.

Am s„ v„ rog, dac„ se poate, pe viitor, ∫i-i rog pe liderii grupurilor, la momentul la care se Óncheie declara˛iile politice, s„ fie, totu∫i, prezen˛i Ón sal„ colegii, pentru a Óncepe dezbaterea actelor normative, a textelor normative, a∫a cum avem prev„zut Ón programul de lucru.

Intr„m Ón ordinea de zi.

La punctul 9 din ordinea de zi figureaz„ propunerea legislativ„ pentru Óncheierea unui Memorandum Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Moldova privind Ónfr„˛irea unit„˛ilor administrativ-teritoriale dintre cele dou„ state.

Termenul fiind dep„∫it, proiectul de lege se consider„ adoptat, Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie ∫i ale art. 106 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

Urm„torul punct de pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind Statutul func˛ionarului public parlamentar. Acest raport are caracter organic.

- V„ rog s„ examin„m textele propuse de colegii no∫tri

- din comisia de mediere.

- La punctul 1 din raport se propune un text comun ∫i

- Ón partea a doua, pentru art. 2, textul Senatului.

- Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.

-

- Œmpotriv„? V„ rog s„ num„ra˛i. 89 de voturi Ómpotriv„. Propunerea comisiei de la punctul 1 din raport nu a

- fost aprobat„.

- Punctul 2 din raport. Este propus textul Senatului. Œl

-

- Textul comisiei nu a fost aprobat.

- Punctul 5. Se propune textul Senatului.

- Cine este pentru? 71 de voturi pentru. V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? 102 voturi Ómpotriv„.

- Propunerea comisiei nu a fost aprobat„.

- Punctul 6.

- Textul nu a fost aprobat.

- Punctul 7 din raport, cuprinz‚nd un text al Senatului ∫i

- un text comun, ∫i Ónc„ un text al Senatului pentru paragraful 3.

- Cine este pentru? 75 de voturi pentru. Œmpotriv„? 102 voturi Ómpotriv„. Textul nu a fost aprobat.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005

Punctul 8.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 76 de voturi pentru.

Œmpotriv„? 103 voturi Ómpotriv„. Textul nu a fost aprobat.

Punctul 9, varianta Senatului.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? 76 de voturi pentru ∫i 103 voturi Ómpotriv„. Textul nu a fost aprobat.

Punctul 10 din raport.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„?

Acela∫i num„r de voturi: 76 de voturi pentru, 103 voturi Ómpotriv„.

Textul nu a fost acceptat.

Punctul 11, varianta Senatului.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. 77 voturi pentru. Œmpotriv„? 104 voturi Ómpotriv„.

Textul nu a fost aprobat. Punctul 12 din raport. Cine este pentru? 78 voturi pentru. Œmpotriv„? 104 voturi Ómpotriv„. Textul nu a fost aprobat. Art. 13, varianta Senatului. Cine este pentru? 77 de voturi pentru. Œmpotriv„? 109 voturi Ómpotriv„.

Textul nu a fost aprobat.

Punctul 14 din raport.

Cine este pentru? 77 de voturi pentru. Œmpotriv„? 110 voturi Ómpotriv„.

Textul nu a fost aprobat.

Punctul 15. Ierta˛i-m„, cu excep˛ia unui singur punct, la lit. g), unde este textul Camerei Deputa˛ilor, care nu se voteaz„, Ón rest, celelalte puncte din raport sunt fie texte ale Senatului, fie texte comune.

Deci, cine este pentru? 78 de voturi pentru. Œmpotriv„? 109 voturi Ómpotriv„.

Insuficiente pentru adoptare.

Punctul 16, textul Senatului ∫i un text comun la lit. a) art. 9 ∫i la lit. c) ∫i, de asemenea, la paragraful 5, un text comun. Deci punctul 16, Ón ansamblu.

Cine este pentru? 78 de voturi pentru. Œmpotriv„? 110 voturi Ómpotriv„. Textele nu au fost aprobate.

Punctul 17, textul Senatului.

Cine este pentru? 79 de voturi pentru. Œmpotriv„? 110 voturi Ómpotriv„.

Insuficiente pentru aprobare. Punctul 18.

Cine este pentru? 78 de voturi pentru. Œmpotriv„? 110 voturi Ómpotriv„.

Insuficiente pentru adoptare.

Punctul 19. Mai multe texte de la Senat ∫i un text comun; exist„ ∫i un text de la Camer„, pe care nu-l vot„m. Deci punctul 19, cu excep˛ia textului aprobat ini˛ial de Camer„.

Cine este pentru? 79 de voturi pentru. Œmpotriv„? 110 voturi Ómpotriv„. Insuficiente pentru adoptare. Punctul 20, text comun. Cine este pentru? 80 de voturi pentru. Œmpotriv„? 110 voturi Ómpotriv„.

Insuficiente pentru adoptare. Punctul 21, varianta Senatului. Cine este pentru? 80 de voturi pentru. Œmpotriv„? 110 voturi Ómpotriv„. Insuficiente pentru adoptare. Punctul 22, variantele Senatului. 81 de voturi pentru. Œmpotriv„? 112 voturi Ómpotriv„. Textul nu este aprobat. Punctul 23, varianta Senatului. Cine este pentru? 83 de voturi pentru. Œmpotriv„? 112 voturi Ómpotriv„. Textul nu a fost aprobat. Punctul 24 din raport. Cine este pentru? 87 de voturi pentru. Œmpotriv„? 114 de voturi Ómpotriv„. Propunerea nu a fost aprobat„. Punctul 25. Cine este pentru? 87 de voturi pentru. Œmpotriv„? 114 voturi Ómpotriv„. Propunerea nu a fost aprobat„. Punctul 26. Cine este pentru? Œmpotriv„? 116 voturi Ómpotriv„. Propunerile nu au fost aprobate.

Œn continuare, Ón raport, dup„ punctul 26 din raport sunt propuneri pentru art. 26—53. Exist„ un singur text unde este preluat textul Camerei Deputa˛ilor ∫i v„ rog s„ ˛ine˛i seama de acest lucru Ón ceea ce prive∫te rezultatul votului la punctul 26 ∫i toate propunerile subsumate acestui punct din raport.

Stima˛i colegi,

Œn felul acesta am parcurs raportul comisiei de mediere. Practic, au fost respinse toate propunerile comisiei care proveneau din textul Senatului sau formule comune propuse de comisia de mediere, astfel Ónc‚t va trebui s„ ne pronun˛„m Ón final Óntre dou„ texte, textul aprobat de c„tre Senat ∫i textul ini˛ial, al Camerei Deputa˛ilor, pentru c„, practic, s-a reconfirmat Ón acest fel, prin eliminarea tuturor elementelor ad„ugate de comisia de mediere pe variantele externe Senat sau comisie de mediere, ∫i a r„mas, practic, a fost reconfirmat votul integral asupra proiectului de lege a∫a cum a fost el exprimat de Camer„. ™i va trebui, sigur, s„ organiz„m rezolvarea acestui conflict de prevederi, Óntre textul nostru ini˛ial ∫i textul validat de c„tre Senat, inclusiv prin acceptarea unor texte comune propuse de c„tre comisia de mediere ∫i, sigur, procedura aceasta va fi mai complex„, dar va trebui s„ o organiz„m la nivelul celor dou„ Camere.

Stima˛i colegi,

Mai avem c‚teva minute p‚n„ la ora 11,00, a∫a c„ v„ propun s„ discut„m ∫i propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 441/2001 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 133/2000 privind Ónv„˛„m‚ntul universitar ∫i postuniversitar de stat cu tax„, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei.

Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog, domnule deputat Andea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ini˛iativa legislativ„ supus„ dezbaterii ast„zi Ón plenul Camerei Deputa˛ilor are din start un element de performan˛„, Ón sensul c„ este semnat„ ca ini˛iatori de c„tre to˛i membrii Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a Camerei Deputa˛ilor, precum ∫i de c„tre membrii comisiei similare din Senatul Rom‚niei. Iat„, a∫adar, un larg sprijin de care se bucur„ aceast„ ini˛iativ„, generat„ de faptul c„ este o reglementare solicitat„ insistent Ón ultima perioad„ de c„tre universit„˛ile rom‚ne∫ti.

Concret, obiectul de reglementare se refer„ la cele dou„ rute financiare dup„ care se deruleaz„ Ónv„˛„m‚ntul superior Ón Rom‚nia, ∫i anume Ónv„˛„m‚ntul superior cu tax„, respectiv Ónv„˛„m‚ntul superior f„r„ tax„ sau gratuit, cum este trecut Ón Constitu˛ie. Cele dou„ rute, p‚n„ la ordonan˛a men˛ionat„, nu se atingeau, deci transferul dintr-o rut„ Ón cealalt„ era nereglementat.

Legea sau ini˛iativa legislativ„ nu cade pe un teren gol, au mai fost astfel de ini˛iative, nu de mult trecute prin Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, respectiv prin Camer„. Ce anume aduce nou aceast„ lege? Un optim Óntre ceea ce Ónseamn„ un drept c‚∫tigat prin examenul de admitere ∫i o echitate Ón ceea ce Ónseamn„ performan˛a pe care un student o poate atinge sau o poate p„r„si, Ón a∫a fel Ónc‚t s„-∫i men˛in„ sau nu calitatea de student cu tax„ sau f„r„ tax„.

Noi consider„m c„ m„sura propus„ Ón textele supuse aten˛iei dumneavoastr„ realizeaz„ un optim. Nu este Óns„ vorba doar de aceast„ m„sur„ legislativ„. Trimiterea este mult mai profund„, ∫i anume se refer„ la textul din Constitu˛ie care precizeaz„ faptul c„ Ónv„˛„m‚ntul de stat este gratuit. Pentru prima dat„ se Óntrevede ideea c„ orice fel de Ónv„˛„m‚nt are costuri, Ónv„˛„m‚ntul de stat este gratuit pentru cei care beneficiaz„, dar statul cheltuie cu aceast„ form„ de ∫colarizare.

Œn consecin˛„, legea spune sau ini˛iativa legislativ„ las„ s„ transpar„ urm„toarea idee: Óntreg Ónv„˛„m‚ntul superior suport„ costuri care sunt pl„tite fie de c„tre stat, pentru studen˛ii f„r„ tax„, fie de c„tre Ón∫i∫i ace∫ti studen˛i, pentru Ónv„˛„m‚ntul superior cu tax„. Cred c„ este o axiom„ la care trebuie s„ reflect„m, ∫i anume c„ Ónv„˛„m‚ntul are costuri pe care statul le suport„.

Œn consecin˛„, ini˛iatorii v„ supun aten˛iei aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ cu speran˛a c„ o ve˛i aproba. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, are cuv‚ntul domnul deputat Anghel Stanciu, pre∫edintele comisiei.

## Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu,

## Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile art. 89 ∫i 108 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, cu Adresa nr. 153 din 4 mai 2005, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i

avizare pe fond Ón procedur„ de urgen˛„ cu propunerea legislativ„ referitoare la completarea art. 5 din Legea nr. 441/2001 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 133/2000.

Propunerea legislativ„ apar˛ine unui num„r de 28 de deputa˛i ∫i, respectiv, 9 senatori, membri ai comisiilor de profil din Camera Deputa˛ilor ∫i, respectiv, din Senat.

Legea Ón vigoare avea anumite caren˛e care ∫i-au pus amprenta asupra calit„˛ii procesului de Ónv„˛„m‚nt, Ón sensul c„ nu stimuleaz„ studen˛ii performan˛i ∫i Óncurajeaz„ mediocritatea. Ca urmare, noile modific„ri introduc o competi˛ie corect„ Óntre studen˛i ∫i diminueaz„ efectele unei proceduri de admitere deosebit de discutabile. Œn acela∫i timp, creeaz„ cadrul legislativ pentru ca universit„˛ile, Ón spiritul autonomiei pe care o de˛in, s„ stabileasc„ standardele ∫i criteriile de performan˛„. Œn plus, prin aceste reglement„ri se stabilesc ∫i condi˛iile Ón care un student se poate transfera, Ón baza creditelor transferabile, de la o institu˛ie la alta.

Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, legea are caracter organic.

La lucr„ri au participat 25 de deputa˛i, din num„rul total de 28 de membri ai comisiei. Raportul a fost adoptat Ón ∫edin˛a din 11 mai 2005 cu 24 de voturi pentru ∫i o ab˛inere.

Potrivit art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 86 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„, iar Senatul, Camer„ decizional„. Sper„m c„ vom vota ast„zi acest proiect de lege, cu amendamentele care sunt.

Pentru a nu mai interveni, domnule pre∫edinte, sunt c‚teva chestiuni de tehnic„ legislativ„, ca alin. 7 s„ se unifice cu alin. 8. Cred c„ nu are sens s„ le mai spunem Ón plen, ci s„ le accepta˛i s„ le facem cu cei de la corpul tehnic.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbaterile generale?

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ca deputat ∫i universitar, a∫ vrea s„ Ónt„resc ∫i eu ∫i s„ v„ asigur c„ prin acest proiect de lege care apar˛ine celor dou„ Comisii pentru Ónv„˛„m‚nt din Camera Deputa˛ilor ∫i din Senat se face un act care ar putea fi numit, dac„ va deveni lege, ∫i nu m„ Óndoiesc de acest lucru, o lege a concuren˛ei, o lege a competi˛iei, dar mai ales o lege a calit„˛ii, Ón sensul c„, dac„ p‚n„ acum art. 5 din Legea nr. 441/2001 p„stra statutul de student cu tax„ pe toat„ durata ∫colariz„rii, de data aceasta se va face redistribuirea locurilor bugetate Ón fiecare an, Ón func˛ie de performan˛ele academice. Sunt foarte bucuros c„... ™i nici nu se putea ca cele dou„ comisii s„ g‚ndeasc„ altfel dec‚t Ón interesul competi˛iei ∫i al calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului superior.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 V„ mul˛umesc ∫i sunt sigur de votul unanim al colegilor no∫tri.

V„ mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? V„ rog. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ca ∫i ini˛iator, ca reprezentant al Grupului parlamentar conservator ∫i ca profesor universitar Ómbr„˛i∫ez aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. De fapt, ce vrem? O eficientizare ∫i o competi˛ie Ón Ónv„˛„m‚ntul superior, Ón sensul c„ acei studen˛i care au intrat f„r„ tax„ Ón Ónv„˛„m‚ntul universitar de stat pierd aceast„ calitate ulterior, dac„ nu realizeaz„ anumite criterii de performan˛„, iar locurile lor vor fi luate de cei care au intrat cu tax„, dar realizeaz„ aceste criterii de performan˛„.

Cred c„ este un gest, o ini˛iativ„ legislativ„ care poate determina un suflu nou Ón Ónv„˛„m‚nt ∫i poate cointeresa studen˛ii s„ Ónve˛e mai bine.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

Mai sunt ini˛iatori care nu au luat cuv‚ntul? Nu. V„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt profesori care nu au luat cuv‚ntul? Nu. V„ mul˛umesc.

Atunci trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc Ón banc„! Probabil c„ au loc consult„ri intense Ón leg„tur„ cu votul.

V„ rog, de asemenea, Ón zona st‚ng„ a s„lii, s„ lua˛i loc Ón b„nci. V„ rog s„ lua˛i loc Ón banc„!

Stima˛i colegi, avem o singur„ modificare propus„ de comisie la punctul 1 din raport, referitoare la titlul legii.

Stima˛i colegi,

Pentru a nu exista nici un fel de echivoc Ón leg„tur„ cu raportul comisiei de mediere anterior, fiind vorba de o lege cu caracter organic, noi am exprimat voturile la nivelul fiec„rui punct, al fiec„rei propuneri, la fiecare articol, dar pentru a fi foarte clari, pentru a fi foarte clar„ decizia noastr„, trebuie s„ valid„m la nivelul raportului comisiei, prin vot, respingerea acestor propuneri, ∫i s„ verific„m c„ exist„ num„rul de voturi necesare. Repet, noi nu am supus votului punctele, chiar cele acceptate de c„tre comisia de mediere, care preluau textele de la Camer„, astfel Ónc‚t noi nu

Œmpotriv„? 143 de voturi Ómpotriv„.

Deci raportul comisiei de mediere, cu preciz„rile pe care le-am f„cut anterior, nu a fost aprobat.

Repet, suntem Ón situa˛ia Ón care va trebui s„ decidem Óntre textul ini˛ial al Camerei ∫i textul adoptat de c„tre Senat, inclusiv cu eventuale texte comune sau reconfirmate din textul ini˛ial al Senatului.

V„ mul˛umesc.

Mergem mai departe la textele care sunt pentru votul final ast„zi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 14/2005 privind modificarea formularelor pentru declara˛ia de avere ∫i pentru declara˛ia de interese.

Lege cu caracter organic.

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫a cum am anun˛at de la dezbaterea acestui proiect de lege, Grupul parlamentar al P.N.L. solicit„ vot cu apel nominal. Ca atare, v„ rog s„ adopta˛i asemenea procedur„ de vot ∫i v„ mul˛umesc.

Da. Domnul deputat Bolca∫.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005

Principial, nu avem nimic Ómpotriv„ ca fiecare s„-∫i asume r„spunderea pentru votul pe care Ól d„ la o lege important„. Œns„ noi suntem Ón urm„toarea situa˛ie. Votul nominal prin apel nominal, conform art. 116, este o situa˛ie de excep˛ie, av‚nd Ón vedere c„ de la regula comun„ a votului — pentru, contra sau ab˛inere — votul nominal nu are dec‚t dou„ variante: pentru sau contra.

Grupul nostru parlamentar a considerat c„ l„rgirea obiectului declara˛iilor de avere este justificat„ pe fond, dar a contestat constitu˛ionalitatea unei ordonan˛e de urgen˛„ Ón materie, contestare pe care o vom finaliza prin ac˛iunea dedus„ Cur˛ii Constitu˛ionale. Œn aceste condi˛ii, nu ne putem pronun˛a nici pentru o lege pe care o consider„m neconstitu˛ional„ ∫i nu ne putem pronun˛a nici Ómpotriva unei legi care pe fondul ei este bun„, Ón ni∫te parametri discutabili. Solu˛ia noastr„ este de ab˛inere de la vot, solu˛ie pe care votul nominal o exclude.

De aceea, Ón numele grupului nostru parlamentar, ne opunem folosirii acestei modalit„˛i de vot excep˛ionale, prin caracterul ei special Ón ceea ce prive∫te posibilit„˛ile de exprimare a voin˛ei, urm‚nd ca, eventual, ∫i le propun colegilor Alian˛ei, s„ se apeleze la modalitatea votului prin ridicare Ón picioare, pentru a se individualiza r„spunderea celorlal˛i.

Œn condi˛iile Ón care nu ve˛i adopta punctul nostru de vedere ∫i ve˛i dispune vot nominal, noi ne vom manifesta ab˛inerea prin nepronun˛are la votul nominal.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## Stima˛i colegi,

Sunt dou„ propuneri de vot: votul prin apel nominal sau votul deschis, prin ridicare Ón picioare. Dumneavoastr„ ve˛i decide ce procedur„ de vot va fi folosit„.

Œn ceea ce prive∫te anun˛ul domnului deputat Bolca∫, eu Ól interpretez, Ón eventualitatea accept„rii votului nominal, practic, nepronun˛area va fi echivalat„ cu neparticiparea la vot. Bun.

Œmpotriv„? 27 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 5 ab˛ineri.

Cu majoritatea de voturi, votul prin apel nominal a fost acceptat. Nu are rost s„

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn leg„tur„ cu votul pe care Ól vom parcurge imediat, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputa˛ilor dore∫te s„ exprime urm„torul punct de vedere.

Constat‚nd c„ actualul act normativ este doar o modificare a anexei la Legea nr. 161/2003, promovat„ de Guvernul P.S.D. Ón cadrul m„surilor de lupt„ Ómpotriva corup˛iei. ∫i c„, de fapt, Legea nr. 161/2003 r„m‚ne Ón vigoare a∫a cum a fost definit„ Ón guvernarea P.S.D., lu‚nd act c„ Ón momentul votului, prin efectul procedurilor legislative, ordonan˛a a produs efecte din data de 7 mai, ora 24,00, iar Ón acest moment to˛i deputa˛ii P.S.D. ∫i-au Ónregistrat declara˛iile de avere ∫i interese Ón mod public, conform legii, f„r„ nici o excep˛ie, d‚ndu-∫i seama c„, Ón mod gre∫it, din interpretarea obiec˛iunilor ∫i a unor amendamente menite s„ Óndrepte unele prevederi v„dit eronate ale ordonan˛ei ∫i care las„ cale liber„ arbitrariului ∫i interpret„rilor s-ar putea crea impresia fals„ c„ deputa˛ii P.S.D. nu sprijin„ Óntru totul lupta Ómpotriva corup˛iei, lucru, de altfel, infirmat de Ónsu∫i faptul c„ Legea nr. 161/2003 la momentul aplic„rii ei a fost cu mult mai aspr„, unii dintre parlamentari de la acea epoc„, precum Dinu Patriciu, Adriean Videanu sau Valeriu Stoica, fiind chiar obliga˛i s„ renun˛e la demnitatea de parlamentar, ˛in‚nd cont de faptul c„ Ón Statutul deputa˛ilor ∫i senatorilor, care se afl„ Ón fa˛a dezbaterilor parlamentare, Grupul P.S.D. va sus˛ine varianta ca ∫i pentru parlamentarii rom‚ni s„ se introduc„ _tel quelle_ , adic„ identic, varianta britanic„ a registrului de interese, cea mai veche, coerent„ ∫i complet„ lege a declar„rii averilor din ˛„rile Uniunii Europene, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a luat decizia de a vota Ón favoarea actului normativ supus dezbaterii Camerei Deputa˛ilor, pentru modificarea anexei cu privire la declara˛iile de avere ∫i de interese din Legea nr. 161/2003 ∫i vreau s„ v„ amintesc c„ aceast„ lege, ca expresie de voin˛„, a fost adoptat„ de Guvernul N„stase prin asumarea r„spunderii Ón Parlament.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Da. Tot o explica˛ie Ónainte de vot, da? V„ rog.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Intervenind pe procedur„, mi-am permis s„ exprim aproape tot. Grupul nostru parlamentar are o pozi˛ie mai tran∫ant„. Niciodat„ nu va vota pentru o lege pe care o consider„ neconstitu˛ional„, numai de dragul unei imagini publice. Niciodat„ nu va vota pentru o lege pe care o consider„ perfectibil„ Ón viitor, numai de dragul unei imagini publice.

f n s„ v„ anun˛, pe aceast„ cale, c„ la aceast„ or„, Ón acest moment, este depus la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor proiectul nostru de Lege privind declara˛iile de avere ∫i, mai ales, controlul veridicit„˛ii acestora, element esen˛ial ce lipse∫te acestei ordonan˛e de urgen˛„ ce ne-a fost propus„ spre aprobare.

f nem la demnitatea statului parlamentarilor ∫i nu putem permite ca Executivul s„ dicteze membrilor Parlamentului ce s„ fac„ ∫i ce sanc˛iuni s„ suporte. Aceasta este ideea noastr„ de constitu˛ionalitate, care ˛ine de Óns„∫i ra˛iunea existen˛ei Parlamentului ca suprem for democratic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 Œn aceste condi˛ii, repet, suntem pentru l„rgirea obiectului declara˛iilor de avere, s-a f„cut un pas bun, dar, din p„cate, s-a pornit cu st‚ngul. Dictatura Guvernului asupra Parlamentului nu poate s„ fie acceptat„. De aceea, ne vom ab˛ine de la vot. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, trebuie s„ precizez Ónc„ o dat„, conform art. 116, votul prin apel nominal se desf„∫oar„ Ón felul urm„tor: unul dintre secretari d„ citire numelui ∫i prenumelui deputa˛ilor, fiecare deputat r„spunde îpentru“ sau îcontra“. Nu exist„ op˛iunea de ab˛inere. îDup„ terminarea apelului se repet„ numele ∫i prenumele deputa˛ilor care nu au r„spuns.“ Deci va trebui s„-i nota˛i ∫i vor fi striga˛i Ónc„ o dat„ cei care nu au r„spuns la apel pentru a se pronun˛a.

Obiectul vot„rii Ól reprezint„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 14/2005 privind modificarea formularelor pentru declara˛ia de avere ∫i pentru declara˛ia de interese.

Din acest moment, am rug„mintea ca to˛i colegii s„ ia loc Ón sal„, inclusiv cei care stau pe strapontine. V„ rog foarte mult s„ ia loc to˛i colegii Ón b„nci.

V„ rog foarte mult s„ face˛i lini∫te, pentru c„ va trebui s„ se aud„ foarte clar, distinct, felul Ón care se vor pronun˛a colegii no∫tri, repet, fie Ón formula îpentru“, fie îcontra“. Iar aceast„ declara˛ie, acest vot trebuie s„ fie foarte clar, s„ poat„ s„ fie re˛inut de c„tre secretarul de ∫edin˛„.

Fac un apel, inclusiv la chestorii no∫tri, care pentru prima dat„ ar putea s„ Ó∫i fac„ datoria Ón sal„, pentru a aplica ceea ce am decis Ómpreun„ pentru desf„∫urarea acestui vot.

Fac apel ∫i la doamna Buruian„ s„ ia loc Ón sal„, Ón banc„.

V„ rog foarte mult, cei care se aud striga˛i s„ se ridice Ón picioare ∫i s„ spun„, Ón momentul Ón care Ó∫i aud numele, îpentru“ sau îcontra“. Œn felul acesta vom evita ca, din sal„, altcineva, eventual, poate, pentru cei absen˛i, s„ spun„ îpentru“ sau îcontra“.

A∫ vrea ca aceast„ procedur„ s„ se desf„∫oare f„r„ nici un fel de probleme ∫i s„ dovedim c„ ∫tim s„ ducem p‚n„ la cap„t votul asupra acestui proiect de lege, indiferent de p„rerea noastr„ Ón leg„tur„ cu con˛inutul s„u.

Am, de asemenea, rug„mintea s„ accepta˛i ca la Ónceput s„ poat„ vota membrii Guvernului, astfel Ónc‚t, dup„ aceea, s„ poat„ merge Ónapoi la treab„ ∫i s„ ne mai trimit„ astfel de proiecte de lege interesante ∫i utile. S„ munceasc„...

...s„ nu-i ˛inem aici.

Œl rog pe domnul secretar Popeang„ s„ citeasc„ lista deputa˛ilor.

V„ rog insistent s„ lua˛i loc Ón sal„, s„ nu ie∫i˛i din sal„, Ón ideea c„ v„ Óntoarce˛i pentru a doua strigare. V„ rog foarte mult s„ r„m‚ne˛i Ón sal„ pentru a putea exercita votul la momentul Ón care v„ ve˛i auzi numele strigat de c„tre domnul secretar Popeang„.

Domnule pre∫edinte,

Exist„ propunerea s„ Óncep cu membrii Guvernului deputa˛i. Dac„ se accept„ aceast„ propunere Óncep, dac„ nu...

Eu am sugerat acest lucru, nu-l supun la vot, cred c„ este o chestiune de curtoazie.

|**Domnul Petre Popeang„:**|| |---|---| |V„ mul˛umesc.|| |C„lin Anton Popescu-T„riceanu|pentru| |Gheorghe Barbu|absent| |Monica Octavia Musc„|pentru| |Mihai Alexandru Voicu|pentru| |Bogdan Olteanu<br>Borbély László<br>Adomnic„i Mirela Elena<br>Adomni˛ei Cristian Mihai<br>Albu Gheorghe<br>Alm„janu Marin<br>Alm„∫an Liviu<br>Amarie Constantin<br>Amet Aledin|pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>nu voteaz„<br>pentru<br>absent| |Anastase Roberta Alma<br>pentru<br>Andea Petru<br>pentru<br>Andon Sergiu<br>pentru<br>Andronescu Ecaterina<br>pentru<br>Andreic„ Romic„<br>pentru<br>Antal Árpád András<br>pentru<br>Antal István<br>absent<br>Antonescu George Crin Lauren˛iu<br>absent<br>Apostolache Mihai Cristian<br>pentru<br>Ardelean Cornelia<br>pentru<br>Asztalos Ferenc<br>pentru<br>Avram Dumitru nu voteaz„. Ce scriu, la înu votez“?||

Consider„m c„ nu sunt prezen˛i. Nu particip„, deci Ón sensul acesta, prezen˛a, sigur, e o chestiune administrativ„. Din punctul de vedere al votului, dac„ nu se exprim„, Ónseamn„ c„ nu particip„ la vot. Aceasta este interpretarea.

™i pun absent?

Nu pune˛i deocamdat„ absent, aceasta, repet, este o chestiune administrativ„.

|**Domnul Petre Popeang„:**|| |---|---| |Baban ™tefan|nu voteaz„| |Bara Nicolae|pentru| |Bardan Cornel ™tefan|pentru| |B„d„l„u Nicolae|pentru| |B„e∫u George|pentru| |B„nicioiu Nicolae|pentru| |B„rbule˛iu Tiberiu|pentru| |Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán<br>Bec∫enescu Dumitru|pentru<br>pentru| |Bejinariu Eugen|pentru| MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005

|Bentu Dumitru|pentru|Erdei-Dolóczki István|pentru| |---|---|---|---| |Bivolaru Ioan|pentru|Eserghep Gelil|nu voteaz„| |BÓrsan Iulian Gabriel|pentru|Faina Constantin|pentru| |Boagiu Anca Daniela|absent„|F‚r∫irotu Vladimir Mircea|nu voteaz„| |Bobeanu R„zvan Petric„|pentru|Fenechiu Relu|pentru| |Boeriu Valeriu Victor|absent|Firczak Gheorghe|pentru| |Bolca∫ Lucian Augustin|nu voteaz„|Florea Damian|pentru| |Bonis István|pentru|Fotopolos Sotiris|pentru| |Boureanu Cristian Alexandru|pentru|Fr‚ncu Emilian Valentin|pentru| |Br‚nz„ William Gabriel|nu voteaz„|Furo Iuliu Ioan|nu voteaz„| |BrÓnzan Ovidiu|absent|Gabor Gheorghe|pentru| |Bruchental-Pop Ionela|pentru|Gan˛ Ovidiu Victor|pentru| |Buciu Angela|nu voteaz„|G„leteanu Monalisa|pentru| |Buda Daniel|pentru|Georgescu Filip|absent| |Buda Ioan|pentru|Gerea Andrei Dominic|pentru| |Buh„ianu Obuf C„t„lin Ovidiu|pentru|Gheorghe Valeriu|absent| |Buruian„ Aprodu Daniela|nu voteaz„|Gheorghiof Titu Nicolae|pentru| |Bu∫oi Cristian Silviu|pentru|Ghiorghioni Ionesie|pentru| |Buzatu Dan Hora˛iu|pentru|Ghi∫e Ioan|pentru| |Buzea Cristian Valeriu|nu voteaz„|Giurescu Ion|pentru| |Calimente Mih„i˛„|pentru|Giurgiu Mircia|pentru| |C‚mpanu Liviu|pentru|Gl„van ™tefan|pentru| |Canacheu Costic„|pentru|Godja Petru|absent| |Cantaragiu Bogdan|nu voteaz„|Gon˛ea Ion|absent| |Cazan Romeo Gheorghe Leonard|absent|Grigore Dan|nu voteaz„| |C„lian Petru|nu voteaz„|Grosaru Mircea|pentru| |C„lin Ion|pentru|Gubandru Aurel|absent| |Chiper Gheorghe|pentru|Gu∫„ Cozmin Horea|pentru| |Chi∫ Filona∫|pentru|Gvozdenovici Slavomir|pentru| |Cindrea Ioan|pentru|Hanganu Romeo Octavian|pentru| |Cioc‚lteu Alexandru|nu voteaz„|Hellvig Eduard Raul|pentru| |Ciontu Corneliu|nu voteaz„|Hoban Ioan|pentru| |Ciopraga Mircea|pentru|Hogea Vlad Gabriel|nu voteaz„| |Ciuc„ Liviu Bogdan|pentru|Hoinaru Marian|pentru| |Cliveti Minodora|pentru|Hrebenciuc Viorel|pentru| |Cocrea Olgu˛a|pentru|Iacob Ridzi Monica Maria|pentru| |CodÓrl„ Liviu|nu voteaz„|Iancu Iulian|absent| |Constantinescu Anca|absent|Ibram Iusein|pentru| |Constantinescu Viorel|pentru|Ifrim Mircea|nu voteaz„| |Corl„˛ean Titus|absent|Iga∫ Traian Constantin|pentru| |Co∫ea Dumitru Gheorghe Mircea|absent|Ignat Miron|pentru| |Cr„ciunescu Grigore|pentru|Iliescu Valentin Adrian|pentru| |Cre˛u Gabriela|pentru|Ionescu Daniel|nu voteaz„| |Cutean Vasile Emilian|pentru|Iordache Florin|pentru| |Dan Iosif|absent|Iordache Gra˛iela Denisa|pentru| |Diaconescu Marin|pentru|Iriza Marius|nu voteaz„| |Diaconescu Renic„|absent|Iustian Mircea Teodor|pentru| |Dida Corneliu Ioan|pentru|Jipa Florina Ruxandra|nu voteaz„| |Dobre Traian|absent|Kelemen Attila Béla Ladislau|absent| |Dorneanu Valer|pentru|Kelemen Hunor|pentru| |Dragomir Dumitru|nu voteaz„|Kerekes Károly|absent| |Dragomir Gheorghe|pentru|Király Andrei Gheorghe|pentru| |Dr„gu∫ Radu C„t„lin|pentru|Kónya-Hamar Sándor|pentru| |Dre˛canu Doina Mic∫unica|pentru|Kovacs Attila|pentru| |Dumitrescu Cristian Sorin|pentru|Lakatos Petru|pentru| |Dumitrescu Liana|pentru|Lambrino Radu|pentru| |Dumitrescu Zamfir|pentru|Lari-Iorga Leonida|nu voteaz„| |Dumitriu Drago∫ Petre|nu voteaz„|Lificiu Petru|absent| |Dumitriu Mihai|pentru|Liga D„nu˛|pentru| |Dumitru Ion|pentru|Longher Ghervazen|pentru| |Du∫a Mircea|pentru|Luchian Ion|pentru| |Du˛u Stelian|absent|Macale˛i Costic„|pentru|

## 38 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005

Magheru Paul nu voteaz„ Pal„r Ionel pentru Man Mircea absent Pambuccian Varujan absent Manda Iulian Claudiu pentru Pard„u Dumitru pentru Manolescu Oana pentru Pascu Bogdan pentru Manta Pantelimon pentru Pa∫cu Ioan Mircea absent Marian Dan Mihai pentru Pavelescu Aurelian absent Marinescu Marian Jean pentru Paveliu Marian Sorin pentru Martin Eduard Stelian pentru P„un Nicolae pentru Márton Árpád Francisc pentru Petrea Constantin pentru Máté András Levente pentru Plumb Rovana pentru Matei C„t„lin Lucian pentru Podgorean Radu pentru Maz„re Alexandru pentru Ponta Victor Viorel absent M„laimare Mihai Adrian pentru Pop Claudiu Adrian pentru M„n„stireanu Vladimir Alexandru pentru Popa Cornel pentru M„nescu Rare∫ ™erban pentru Popa Daniela pentru M„rcule˛ Petrescu Mira Anca Victoria absent Popa Nicolae pentru M„tu∫a Tudor nu voteaz„ Popeang„ Petre nu voteaz„ Meir Nati pentru Popescu Dan Ioan absent Merce Ilie nu voteaz„ Popescu Florin Aurelian pentru Merka Adrian Miroslav pentru Popescu Ionica Constan˛a pentru Micula C„t„lin pentru Popp Cosmin Gabriel pentru Mihalache Sorin Dan absent Preda Cezar Florin pentru Mih„ilescu Teodora Dorina absent Preda Ion pentru Mihei Andrian Sirojea pentru Pruteanu Vasile pentru Mircea Costache nu voteaz„ Puchianu Ioan Dumitru pentru Mircovici Niculae pentru Pupez„ Viorel pentru Mironescu Lauren˛iu pentru Purceld Octavian Mircea nu voteaz„ Miro∫eanu Liviu Alexandru pentru Pu∫ca∫ Vasile absent Mitrea Manuela pentru Pu∫c„ Mircea Valer pentru Mitrea Miron Tudor pentru Puzdrea Dumitru nu voteaz„ Miu˛escu Gheorghe Adrian pentru Racoceanu Viorel pentru MÓnzÓn„ Ion nu voteaz„ Radan Mihai absent Mocanu Alexandru pentru Radu Octavian Claudiu absent Mocanu Vasile pentru Raicu Romeo Marius pentru Moc„nescu Coloros Dan Constantin pentru R„dulescu Cristian pentru Mocioalc„ Ion pentru Rogin Marius pentru Mohora Tudor absent Romanescu Marcel Lauren˛iu pentru Moisoiu Adrian nu voteaz„ Rus Ioan Aurel nu voteaz„ Moldovan Emil Radu pentru Rusu Mihaela Adriana pentru Momanu Corneliu pentru Ru∫anu Dan Radu pentru Motreanu Dan ™tefan pentru Sanda Victor pentru Movil„ Petru pentru Sandu Gabriel pentru Munteanu Ioan pentru Sandu-Capr„ Mihai absent Mu∫etescu Tiberiu Ovidiu absent Sasu Ion pentru Nassar Rodica pentru S„niu˛„ Marian Florian absent N„stase Adrian pentru S„punaru Nini pentru Nechita Aurel pentru S‚rb Gheorghe absent Nedelcu Gabriela pentru S‚rbu Daciana Octavia pentru Nica Dan pentru S‚rbu Marian pentru Nicol„escu Gheorghe Eugen pentru S‚rbu Mugurel Liviu pentru Nicolicea Eugen pentru Scutaru Adrian George absent Nicula Vasile Cosmin absent Semcu Adrian Emanuil pentru Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae pentru Seres Dénes pentru Nistoran Dorin Liviu pentru Severin Adrian absent Ni˛„ Constantin pentru Silaghi Ovidiu Ioan pentru Ni˛ulescu Teodor absent Sire˛eanu Mihail pentru Nosa Iuliu pentru Sóki Béla pentru Oancea Viorel pentru Soporan Vasile Filip pentru Olarean Aurel pentru Stan Ioan absent Oltean Ioan pentru Stan Ion absent Oprea Gabriel pentru Stanciu Anghel nu voteaz„ Ovidenie Costel pentru St„nescu Cristian nu voteaz„ MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005

|St„nescu Mircea|pentru| |---|---| |St„ni∫oar„ Mihai|pentru| |Stoica Ion|pentru| |Str„chinaru Petre|pentru| |Strung„ Emil|pentru| |Szekely Levente Csaba|pentru| |™andru Marcela Lavinia|pentru| |™tirbe˛ Cornel|pentru| |™tireanu Octavian|pentru| |™tiuc„ Alecsandru|pentru| |Tab„r„ Valeriu|pentru| |Tamás Sándor|pentru| |T„mag„ Constantin|pentru| |T„n„sescu Mihai Nicolae|pentru| |T„rniceru Petru|absent| |Tcaciuc ™tefan|pentru| |Teodorescu George Alin|absent| |Timar Liviu|pentru| |Timi∫ Ioan|absent| |Todoran Pavel|pentru| |Toma Florentina Marilena|pentru| |Toma Horia-Victor|pentru| |Toró Tiberiu|pentru| |Tudor Constantin|pentru| |Tudor Marcu|nu voteaz„| |Tudose Mihai|pentru| |Turcan Raluca|pentru| |fundrea Ioan|pentru| |Uioreanu Horea Dorin|pentru| |Ujeniuc Drago∫|pentru| |Ungureanu Petre|pentru| |Ungureanu Valeriu Alexandru|pentru| |Urs„rescu Dorinel|pentru| |Vainer Aurel|pentru| |Varga Attila Béla|pentru| |Vasile Aurelia|pentru| |Vasilescu Lia Olgu˛a|nu voteaz„| |V„lean Adina Ioana|pentru| |V„sioiu Horia|pentru| |Vlase Petru Gabriel|pentru| |Vl„doiu Aurel|pentru| |Voicu C„t„lin|absent| |Voinea Florea|pentru| |Zaharia Claudius Mihail|pentru| |Zamfir Gabriel Sorin|pentru| |Zamfirescu Dan Dumitru|nu voteaz„| |Zegrean Augustin|pentru| |Zgonea Valeriu ™tefan|pentru|

O s„ repet strigarea absen˛ilor:

Alm„∫an Liviu nu voteaz„ Amet Aledin absent Antal István absent Antonescu Crin Lauren˛iu absent Boagiu Anca Daniela absent„ Boeriu Valeriu Victor absent BrÓnzan Ovidiu absent Cazan Romeo Leonard absent C„lian Petru absent Constantinescu Anca absent„ Corl„˛ean Titus absent

|Co∫ea Dumitru Gheorghe Mircea|absent| |---|---| |Diaconescu Renic„|pentru| |Dobre Traian|absent| |Du˛u Stelian|absent| |Eserghep Gelil|absent| |Georgescu Filip|pentru| |Gheorghe Valeriu|absent| |Godja Petru|absent| |Gon˛ea Ion|absent| |Gubandru Aurel|absent| |Hogea Vlad Gabriel|absent| |Iancu Iulian|absent| |Ifrim Mircea|absent| |Ionescu Daniel|absent| |Kelemen Attila Béla Ladislau|absent| |Kerekes Károly|absent| |Lificiu Petru|absent| |Man Mircea|absent| |M„rcule˛ Petrescu Mira Anca Victoria|absent„| |Mihalache Sorin Dan|absent| |Mih„ilescu Teodora Dorina|absent„| |Mohora Tudor|absent| |Mu∫etescu Tiberiu Ovidiu|absent| |Nicula Vasile Cosmin|pentru| |Ni˛ulescu Teodor|absent| |Pambuccian Varujan|absent| |Pa∫cu Ioan Mircea|pentru| |Pavelescu Aurelian|absent| |Ponta Victor Viorel|absent| |Popescu Ioan Dan|absent| |Pu∫ca∫ Vasile|absent| |Puzdrea Dumitru|absent| |Radan Mihai|absent| |Radu Octavian Claudiu|absent| |Sandu-Capr„ Mihai|absent| |S„niu˛„ Marian Florian|absent| |S‚rb Gheorghe|absent| |Scutaru Adrian George|pentru| |Severin Adrian|absent| |Stan Ioan|absent| |Stan Ion|absent| |Stanciu Anghel|absent| |T„rniceru Petru|absent| |Teodorescu George Alin|absent| |Timi∫ Ioan|absent| |Voicu C„t„lin|absent| |Lificiu Petru|pentru|

## **Domnul Adrian N„stase:**

Stima˛i colegi, rezultatul votului o s„-l anun˛„m dup„ ce sper c„ vom reu∫i s„ vot„m ∫i celelalte proiecte de lege.

Rog liderii de grupuri s„ invite Ónapoi Ón sal„ pe cei care au p„r„sit sala.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc Ón sal„. Nu s-a Óncheiat ∫edin˛a de ast„zi.

V„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci.

Pe ordinea de zi avem Ón continuare votul final asupra proiectului de Lege privind Tariful vamal integrat rom‚n. Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Acestea erau proiectele de lege ∫i a∫ vrea ca, Ónainte s„ ne desp„r˛im ast„zi, p‚n„ la ora 15,00, c‚nd vom avea ∫edin˛a comun„ cu Senatul, s„ aproba˛i, dac„ ve˛i fi de acord, componen˛a comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor adoptate Ón redact„ri diferite de c„tre cele dou„ Camere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002 privind circula˛ia pe drumurile publice: Aurelia Vasile, P.S.D.; Ioan Bivolaru, P.S.D.; Dan Mihai Marian, P.N.L.; Anca

Daniela Boagiu, P.D.; Petru C„lian, P.P.R.M.; ErdeiDolóczi István, U.D.M.R.; Romeo Octavian Hanganu, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Dac„ sunt obiec˛ii?

- Dac„ nu sunt obiec˛ii,

Deci, cu unanimitatea celor care au participat la vot, proiectul de lege a fost aprobat.

V„ mul˛umesc.

Ne revedem la ora 15,00 pentru ∫edin˛a comun„ cu Senatul.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007642]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 67/24.V.2005 con˛ine 40 de pagini.**

Pre˛ul: 77.000 lei vechi/7,7 lei noi