Monitorul Oficial·Partea II·7 iulie 2004
other · respins
Iosif Arma∫
Discurs
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Œn intervalul de timp care-mi este alocat pentru interven˛ia mea politic„ de ast„zi, doresc s„ aduc un omagiu celui care a fost Nicolae B„lcescu, om politic, conduc„tor al Revolu˛iei Rom‚ne de la 1848 din Muntenia, istoric ∫i prozator.
S„rb„torim ast„zi 185 de ani de la na∫terea marelui om politic care a marcat istoria unei genera˛ii de lupt„tori pentru independen˛„ ∫i suveranitate na˛ional„.
N„scut la Bucure∫ti la data de 29 iunie 1819, a urmat studiile liceale la Colegiul îSf‚ntul Sava“. Œn iulie 1838 s-a Ónrolat Ón mili˛ia na˛ional„ cu gradul de iunc„r. A aderat la mi∫carea na˛ional„ condus„ de Ioan C‚mpineanu ∫i a fost membru al societ„˛ii secrete conduse Ón 1840 de Dimitrie Filipescu. Œn aprilie 1842 a fondat, al„turi de Cristian Tell, Ion Ghica ∫i C.A. Rosetti, societatea secret„ îFr„˛ia“.
Istoric recunoscut, Nicolae B„lcescu a publicat, Ón 1844, la Ia∫i, studiul îPuterea armat„ ∫i arta militar„ de la Óntemeierea Principatului Valahiei p‚n„ acum“, Ón care sus˛inea ideea refacerii armatei na˛ionale pe baze populare. Œn 1845, Ómpreun„ cu August Treboniu Laurian, a editat revista îMagazin istoric pentru Dacia“. Œn 1846 pleac„ Ón Fran˛a, la studii, ∫i creeaz„ ∫i Óndrum„ filiala parizian„ a îFr„˛iei“, îAsocia˛ia Studen˛ilor Rom‚ni“.
Revenit Ón ˛ar„ Ón 1848, particip„ la consf„tuirile îFr„˛iei“, care aveau menirea de a preg„ti politic ∫i strategic declan∫area Revolu˛iei rom‚ne Ón Muntenia. De asemenea, s-a implicat direct in redactarea programului revolu˛ionar îProclama˛ia de la Izlaz“ ∫i a f„cut parte din Guvernul revolu˛ionar provizoriu.
Dup„ Ónfr‚ngerea revolu˛iei din Muntenia a depus eforturi sus˛inute pentru Ómp„carea dintre revolu˛ionarii rom‚ni condu∫i de Avram Iancu ∫i cei maghiari ai lui Lajos Kossuth, semn‚nd Ón iulie 1849 îProiectul de
pacifica˛ie“. Obligat s„ se exileze Ón str„in„tate, a ini˛iat in ianuarie 1850 Comitetul revolu˛ionar de la Londra, condus de Giusseppe Mazzini.
Œn noiembrie 1850 a publicat Ón revista îRom‚nia viitoare“ studiul îMersul revolu˛iei la rom‚ni“, Ón care sus˛inea ideea unit„˛ii na˛ionale a rom‚nilor. Ultima sa carte este îRom‚nii supt Mihai Voievod Viteazul“, lucrare istoric„ de referin˛„ pentru istoria noastr„ na˛ional„.
S-a stins din via˛„ la Palermo, Ón Italia, la 29 noiembrie 1852. Va r„m‚ne ve∫nic Ón amintirea noastr„ ca un deschiz„tor de drumuri, istoric ∫i mare patriot, pentru care unitatea national„ a poporului rom‚n a Ónsemnat mai mult dec‚t via˛a sa.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.