Stenogramă plen · · 7 iulie 2004

Bun„ diminea˛a!

Œncepem prima parte a ∫edin˛ei de ast„zi cu interven˛iile deputa˛ilor.

Domnul Bentu ∫i, apoi, domnul Baban, c„ am Ón˛eles c„ Ón ordinea aceasta a˛i sosit Ón sal„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se nume∫te îPremiera“. Zilele acestea se desf„∫oar„ Ón capitala economic„ a Turciei, Istanbul, Ón s„lile Centrului de Expozi˛ii îLufti Kirdar“, cea de-a 17-a reuniune la nivel Ónalt a Alian˛ei Nord-Atlantice, prima Ón formatul postPraga, c‚nd num„rul membrilor a ajuns la 26.

Importan˛a particip„rii Rom‚niei la acest summit este de maxim„ eviden˛„, lu‚nd Ón calcul doar semnifica˛ia momentului — este prima participare a Rom‚niei ca stat membru cu drepturi depline al NATO. Œn acest context, se a∫teapt„ o contribu˛ie substan˛ial„ a ˛„rii noastre la buna desf„∫urare a reuniunii, dominate de un ridicat ∫i important con˛inut politic ce se refer„ la: stadiul actual al rela˛iilor din interiorul Alian˛ei, problematica NATO, combaterea terorismului, parteneriatul cu Rusia ∫i Ucraina etc.

Particip‚nd la preg„tirea lucr„rilor, Rom‚nia demonstreaz„ c„ cei 26 de membri actuali pot asigura un Ónalt nivel de func˛ionalitate acestui organism capabil s„ se implice at‚t Ón interiorul propriului areal, c‚t ∫i Ón exteriorul acestuia.

Sunt vizate Ón mod deosebit Afganistanul ∫i zona at‚t de complex„ a Orientului Mijlociu.

Se va reafirma ∫i prin vocea Rom‚niei politica u∫ilor deschise, cu referire direct„ la Croa˛ia, Macedonia ∫i Albania, iar Serbia, Muntenegru ∫i Bosnia-Her˛egovina vor fi beneficiarele unor mesaje Óncurajatoare ∫i distincte, pentru a Ón˛elege necesitatea ader„rii la Parteneriatul pentru Pace.

Condus„ de pre∫edintele Ion Iliescu ∫i premierul Adrian N„stase, delega˛ia Rom‚niei va reconfirma

apartenen˛a ˛„rii noastre la spa˛iul de valori euroatlantice, prin implicare, demnitate, loialitate ∫i responsabilitate. V„ mul˛umesc.

Corneliu Ciontu

#27070

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului ™tefan Baban. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

™tefan Baban

#27196

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Interven˛ia mea se intituleaz„: îRelaxarea fiscal„, Óntre dorin˛„ ∫i realitate“.

A∫teptat„ cu ner„bdare, mult promisa reducere a taxelor ∫i impozitelor, prev„zut„ pentru anul 2005, a provocat o reac˛ie re˛inut„ a beneficiarilor, adic„ ∫i a angajatorilor, ∫i a angaja˛ilor. O atitudine explicabil„, mai ales c„ Ón acest an electoral, Guvernul, Ón spe˛„ Ministerul Finan˛elor, nu a decis o sc„dere important„ a taxelor, care s„ fie sesizabil„ at‚t de buzunarul firmelor, c‚t ∫i de cel al salaria˛ilor. De∫i s-a axat pe diminuarea impozitului pe profit, care va avantaja Ón special investitorii str„ini, actuala putere nu a reu∫it nici prin noul Cod fiscal, nici prin aceste artificii s„-∫i onoreze promisiunea de a u∫ura povara fiscalit„˛ii pe munc„.

Lipsa de entuziasm manifestat„ la aflarea ve∫tilor privind aceast„ reducere minor„ a taxelor ∫i impozitelor este datorat„ Ón special faptului c„, nici Ón ceasul al doisprezecelea al negocierii cu U.E., Rom‚nia nu este Ón stare s„ construiasc„ o reform„ economic„ care s„ duc„ la o cre∫tere economic„ favorabil„ ∫i la o favorizare a politicilor investi˛ionale. Principala explica˛ie poate consta Ón faptul c„ speciali∫tii finan˛i∫ti nu sunt racorda˛i la realitatea economiei rom‚ne∫ti ∫i c„ nu au programe adaptate la tura˛iile cre∫terii economice prognozate.

Principalul motiv de Óngrijorare, dar Ón acela∫i timp ∫i principalul argument care vrea s„ sus˛in„ cele mai sus men˛ionate este reprezentat de aplicarea noului Cod fiscal, care, de∫i este destul de bine Óntocmit, nu va reu∫i s„ scoat„ la suprafa˛„, Óntr-un timp scurt, economia rom‚neasc„ subteran„. Aceast„ reducere a cotelor de impozit pe profit ∫i pe venituri este consistent„, dar Ón acela∫i timp este anulat„ de men˛inerea unei fiscalit„˛i enorme pe for˛a de munc„, fapt care a fost reclamat at‚t de investitorii str„ini ∫i autohtoni, dar ∫i de forurile bancare interna˛ionale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/7.VII.2004 Spre exemplificare, trebuie s„ con∫tientiz„m c„ ∫i o rat„ de fiscalitate redus„, de 17,5%, asupra for˛ei de munc„ Ón Rom‚nia tot ne situeaz„ pe primele locuri Ón Europa din acest punct de vedere. ™i atunci este absolut normal ca angajatorii s„ promoveze munca la negru, ca unic„ solu˛ie de supravie˛uire Óntr-un mediu concuren˛ial acerb, mai ales pentru acele firme care Ónt‚mpin„ greut„˛i Ón ob˛inerea unui credit bancar sau care nu au posibilitatea unor finan˛„ri din exterior.

Corneliu Ciontu

#32185

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului Becsek-Grada Dezideriu. Va urma domnul Iulian Mincu.

Becsek-Garda Dezideriu Coloman

#32311

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ne-am obi∫nuit ca Ón b„t„lia Ómpotriva mafiei, adev„ra˛ii corup˛i s„ fie sus˛inu˛i de unele grupuri de

interese, directori, directori generali sau eventuali secretari de stat din cadrul unor ministere.

Cred c„ o asemenea sus˛inere politic„ ∫i profesional„ exist„ ∫i Ón cadrul silvicultorilor de la Regia Na˛ional„ a P„durilor sau a celor care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón cadrul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i a Dezvolt„rii Rurale.

Nu cred, ci ∫tiu c„ acest func˛ionar pune pe masa domnului ministru Ilie S‚rbu, pentru semnat, documente neconforme cu realitatea, prin care este sus˛inut„ mafia ∫i ho˛ia Ón p„durile din Rom‚nia. Numai a∫a se explic„ faptul ca un om cinstit, cum este domnul ministru Ilie S‚rbu, s„ trimit„ un asemenea r„spuns la Camera Deputa˛ilor, cu nr. 201.998 din 9 iunie 2004, prin care s„ ia ap„rarea mafio˛ilor din domeniul silvic.

Domnule ministru Ilie S‚rbu, av‚nd Ón vedere r„spunsul trimis la Camera Deputa˛ilor, prin care preciza˛i c„ prin propunerea de suspendare din func˛ie a persoanelor de la Direc˛ia Silvic„ Miercurea-Ciuc ∫i Ocolul Silvic Gheorgheni care sunt cercetate sau urm„rite penal privind Óndeplinirea atribu˛iilor de serviciu nu se pot aplica sanc˛iuni, este contrar art. 264 alin. 2 din Legea nr. 53 din 2003, Ón care se specific„ c„ pentru statutele profesionale aprobate prin lege special„ se stabile∫te un alt regim sanc˛ionator ∫i va fi aplicat acesta.

Conform art. 51 alin. 3 din Ordonan˛a de urgen˛„ privind statutul personalului silvic, nr. 59 din 2000: îMembrii comisiilor de disciplin„ se numesc prin ordin al conduc„torului autorit„˛ii publice centrale care r„spunde de silvicultur„, pe o durat„ de trei ani. Nominalizarea membrilor acestor comisii se va face pe baza propunerilor conducerii direc˛iilor de specialitate cu atribu˛ii Ón domeniul gospod„ririi p„durilor din cadrul Autorit„˛ii Publice Centrale care r„spunde de silvicultur„, respectiv ale conducerii Regiei Na˛ionale a P„durilor“.

Ce m„suri a luat Comisia de disciplin„ a Direc˛iei Silvice Miercurea-Ciuc Ómpotriva personalului silvic de la Ocolul Silvic Gheorghieni care a Ónc„lcat art. 40 alin. 1 din Legea nr. 427 din 2001 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 59 din 2000 privind statutul personalului silvic, care prevede urm„toarele: îPersonalului silvic aflat Ón exerci˛iul atribu˛iilor de serviciu Ói este interzis s„ execute lucr„ri sau s„ desf„∫oare activit„˛i care contravin regimului silvic“.

Corneliu Ciontu

#36412

## V„ mul˛umesc.

Domnul Iulian Mincu va lua cuv‚ntul. Domnii deputa˛i Ion Mocioalc„ ∫i Petre Posea au depus la secretariat. Pofti˛i.

Va urma domnul Virgil Popescu.

Iulian Mincu

#36611

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la s„r„cie ∫i la rela˛ia ei cu natalitatea din Rom‚nia, precum ∫i sc„derea continu„ ∫i catastrofal„ a demografiei din Rom‚nia.

Natalitatea Ón Rom‚nia este Ón continu„ sc„dere, ajung‚nd Ón 2002 ∫i 2003 la cea mai mic„ rat„ dup„ 1989, la 9,7 la mia de locuitori, Ón timp ce mortalitatea este Ón continu„ cre∫tere la copii, ajung‚nd la 16,8 la 1.000 de copii vii, iar mortalitatea general„ pe Óntreaga popula˛ie este cea mai mare din Europa, ajung‚nd la 12,9 la 1.000 de locuitori Ón 2003.

Comisia pentru macroeconomie ∫i s„n„tate din cadrul Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii a publicat Ón 2003 c„ datorit„ interven˛iilor medicale s-a ajuns Ón Occident la salvarea a peste 8 milioane de vie˛i ∫i la cre∫terea cu 330 de milioane de ani de via˛„ a popula˛iei. Œn timp ce Ón Rom‚nia, popula˛ia a sc„zut Ón ultimii 10 ani cu peste 1 milion.

Rom‚nia are, Óns„, alocat pentru s„n„tate 70 de dolari S.U.A. anual, pe cap de locuitor, Ón timp ce media aloca˛iei Ón Uniunea European„ este de 2.000 dolari anual pe cap de locuitor. Pentru c„ Occidentul consider„ c„ s„n„tatea este, de fapt, productiv„, ∫i men˛inerea unui popor s„n„tos Ónseamn„, de fapt, men˛inerea unei economii s„n„toase.

Legat de problema natalit„˛ii Ón sc„dere, contribu˛ia la sc„derea ei are drept cauz„ ∫i starea economic„ a na˛iunii. Ast„zi aloca˛ia de stat pentru copiii p‚n„ la 14 ani, ∫i nu p‚n„ la 16 ani, este de 250.000 lei lunar, echivalentul a 6 euro, la valoarea actual„ a leului, Ón timp ce Ón Occident aloca˛ia pentru copii Ón 2003 este Ón medie de 210 euro lunar, ceea ce reprezint„ de 35 de ori mai mult dec‚t Ón Rom‚nia.

Œn perioada socialist„, a∫a cum arat„ un studiu al Institutului de Cercetare a Calit„˛ii Vie˛ii Ón anul 2003, aloca˛ia avea atunci rolul de a compensa salariile, plas‚ndu-se Óntre 8 ∫i 10% din salariul mediu pe economie.

Cuantumul aloca˛iilor ajungea la 3,1% din P.I.B. Ónainte de 1989, Ón timp ce acum se g„se∫te sub 1%. Condi˛iile de acordare erau centrate pe copii Ón v‚rst„ de 0 — 16 ani inclusiv ∫i cu un p„rinte obligatoriu salariat.

Existen˛a a 8,2 milioane salaria˛i ∫i numai a 4,2 milioane pensionari Ónainte de 1989 permitea aceast„ posibilitate.

Corneliu Ciontu

#40063

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Virgil Popescu. Va urma domnul Ioan Miclea. Deputa˛ii Florin Iordache ∫i Ioan Timi∫ au depus la secretariat declara˛iile.

Virgil Popescu

#40255

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi, subiectul declara˛iei politice de ast„zi este îAlian˛a «Dreptate ∫i Adev„r», Óntre teorie ∫i practic„“.

Mult popularizata alian˛„ dintre P.N.L. ∫i P.D., cunoscut„, Ón func˛ie de interesele de moment, uneori, ∫i îDreptate ∫i Adev„r“, oscileaz„ Óntre a-∫i face cunoscut„ identitatea ∫i a s„pa individual drept partide Ónregistrate ca P.N.L. ∫i P.D.

Onestitatea politic„, sinceritatea platformelor electorale Ón recenta campanie au fost, involuntar, foarte clar exprimate printr-o duplicitate revolt„toare, dac„ ne-am afla Ón prezen˛a unor partide care ar pretinde o verticalitate politic„. Dat fiind c„ nu suntem Ón prezen˛a unor partide cu astfel de vise politice, r„m‚ne s„ constat„m o realitate deplorabil„: cele dou„ partide ∫i-au construit o propagand„ electoral„ bazat„ pe afirma˛ii, acuza˛ii, invective absolut nejustificate, dar ∫i nesus˛inute sau explicate, Óncerc‚nd s„ influen˛eze ∫i s„ induc„ Ón eroare un electorat care nu a conceput c„ sub masca Óncr‚ncenat„ a celor doi lideri este un vid de adev„r ∫i o mare de p„c„leli.

Electoratul, de bun-sim˛ ∫i ca Óntotdeauna de bun„credin˛„, a considerat tr‚mbi˛ata Alian˛„ îDreptate ∫i Adev„r“ ca fiind o entitate politic„ cu un program individualizat. Nu a trecut foarte mult p‚n„ s-a constatat c„ Alian˛a D.A. a Ónsemnat apari˛ia comun„ la televiziuni a reprezentan˛ilor care aveau de sus˛inut verbal acuze gratuite ∫i Ón necuno∫tin˛„ de cauz„ privind activitatea administra˛iei P.S.D.

Œn acela∫i timp, electoratul a trebuit s„ constate c„ Ón plan teritorial, dorin˛a de ascensiune la ciolane individuale a determinat depunerea de candidaturi separate pentru P.N.L. ∫i P.D., conform proverbului îLa pl„cinte, Ónainte!“, deci concur‚ndu-se Ón interiorul aceleia∫i forma˛iuni care pretindea c„ merge str‚ns unit„.

Œn realitate, o trist„ ∫i dezam„gitoare ciupeal„ politic„. Oare cu astfel de manevre penibile inten˛ioneaz„ cele dou„ partide, P.N.L. ∫i P.D., temporar ∫i Ómpotriva naturii declarate unite, s„ accead„ ∫i Ón Uniunea European„?

10 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/7.VII.2004

P‚n„ atunci, poate, dac„ se mai respect„ ∫i din datorie fa˛„ de electorat, ar trebui s„ explice cum se Ómpac„ doctrina liberal„ cu cea pretins„ social-democrat„ ∫i care este aceast„ platform„ comun„.

Corneliu Ciontu

#44773

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ioan Miclea. Va urma domnul Cristian Dumitrescu.

Ioan Miclea

#44903

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îO tr„dare previzibil„“.

Am prezentat de la aceast„ tribun„ mai multe declara˛ii politice Ón care mi-am exprimat puncte de vedere referitoare la ∫antajul pe care U.D.M.R. Ól face asupra P.S.D. pentru ob˛inerea de avantaje sociale, dar mai ales politice pentru etnia maghiar„.

Œn principal m„ refer la faptul c„ pentru un sprijin efemer P.S.D. a cedat p‚n„ ∫i Ón probleme ce vizau integritatea, independen˛a ∫i suveranitatea ˛„rii.

Exemplific aici: neluarea de m„suri ferme Ómpotriva celor care au desf„∫urat activit„˛i pentru ob˛inerea

autonomiei teritoriale a fi„rii Secuilor ∫i a Transilvaniei, a celor care au desf„∫urat activit„˛i pentru promovarea operei literare a unui criminal de r„zboi, a celor care au Óndemnat f„˛i∫a lupt„ armat„ Ómpotriva rom‚nilor pentru ob˛inerea independen˛ei Transilvaniei, Ómpotriva celor care au impus, respectiv au acceptat reinstalarea statuii celor 13 generali-c„l„i ai poporului rom‚n, la Arad.

Nu s-au luat m„suri Ómpotriva acestora, de∫i faptele lor se Óncadrau Ón prevederile Codului penal, deoarece P.S.D. a guvernat ∫i guverneaz„ cu ajutorul U.D.M.R., ai c„rui membri sunt cei care au comis faptele pomenite.

P.S.D. a ∫tiut ∫i ∫tie c„ ar fi putut primi sprijin parlamentar de la partidele rom‚ne∫ti, dar l-a refuzat, deoarece ac˛iunile lor parlamentare au fost ∫i sunt Ón bun„ m„sur„ Ómpotriva intereselor generale ale ˛„rii, lucru pe care partidele rom‚ne∫ti nu-l acceptau. U.D.M.R. a venit Ón actuala legislatur„ al„turi de P.S.D., prin tr„darea partenerilor s„i din C.D.R., printre care P.D. ∫i P.N.L. au fost printre cei mai importan˛i. Ast„zi, dup„ ce P.S.D. a pierdut controlul politic asupra capitalei, Ó∫i pl‚nge insuccesul ∫i la Cluj-Napoca, unde prietenii ∫i partenerii lor de n„dejde — m„ refer la U.D.M.R. — au tr„dat ∫i s-au Óntors la mai vechii lor aman˛i politici, P.D. ∫i P.N.L.

Œnc„ o dat„ s-a adeverit un vechi proverb: îCine a tr„dat va mai tr„da!“, lucru pe care, Óns„, se pare c„ P.S.D. nu l-a ∫tiut.

Nu sunt pentru moartea caprei vecinului, dar dac„ vecinul vrea cu tot dinadinsul s„-i moar„ capra, eu nu pot dec‚t s„ privesc cu dezn„dejde ∫i cu uimire tragedia lui.

Corneliu Ciontu

#49157

V„ mul˛umesc.

Œi dau cuv‚ntul domnului Cristian Dumitrescu. Va urma domnul Adrian Moisoiu.

Cristian Dumitrescu

#49282

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Este foarte important ca Parlamentul ∫i parlamentarii s„ se exprime atunci c‚nd lucruri cu adev„rat semnificative se Ónt‚mpl„ Ón via˛a politic„ rom‚neasc„ ∫i interna˛ional„. ™i acest lucru eu spun c„ se Ónt‚mpl„, ∫i acest lucru se face, ∫i acest lucru este un lucru bun.

Œn tumultul, Óns„, al acestor evenimente ∫i al vie˛ii politice at‚t de fr„m‚ntate din ˛ar„ ∫i din str„in„tate se poate Ónt‚mpla s„ se treac„ cu vederea ∫i lucrurile cu adev„rat importante. Un astfel de lucru, iat„, s-a Ónt‚mplat Ón urm„ cu c‚teva zile: Tratatul cu privire la Conven˛ia asupra unei Constitu˛ii privind viitorul Europei, deci, Constitu˛ia European„, a ajuns Óntr-o faz„ final„ de acceptare de c„tre reprezentan˛ii Uniunii Europene.

Se Ónchide astfel un ciclu extrem de important, un ciclu care a Ónceput, mai Ónt‚i, printr-o mare dezbatere Ón cadrul Conven˛iei Europene, din care au f„cut parte parlamentari, mini∫tri, personalit„˛i ale vie˛ii politice din ˛„rile Uniunii Europene ∫i ˛„rile care urmau s„ intre Ón Uniunea European„, printre care ∫i Rom‚nia. Aceast„ Conven˛ie a produs un proiect de tratat, dup„ o dezbatere care a durat aproape 2 ani de zile, sub pre∫edin˛ia lui Valéry Giscard d’Estaing, personalitate marcant„ a Europei postbelice. Dup„ fr„m‚nt„ri deosebite, acest tratat cu privire la viitorul Europei, cu privire la Constitu˛ia European„, a fost finalizat Ón urm„ cu un an, prezentat Consiliului — deci, ∫efilor de stat ∫i de guvern — la Thesaloniki, dup„ care, a urmat o perioad„ fr„m‚ntat„, dificil„, care arat„ c„ inclusiv Ón ceea ce prive∫te construc˛ia european„ exist„ pozi˛ii ∫i interese.

Dar iat„ c„, p‚n„ la sf‚r∫it, p‚n„ Ón cele din urm„, ra˛iunea a Ónvins ∫i acest tratat cu privire la Conven˛ia asupra viitorului Europei, cu privire la Constitu˛ia European„ a primit girul ∫efilor de stat ∫i de guvern, Óntr-o formul„ care, Ón m„sura Ón care politicul este arta compromisului, a satisf„cut sau satisface aproape toate interesele na˛ionale ale ˛„rilor membre ∫i ale Uniunii, pe ansamblul ei. Este un enorm pas Ónainte! Este o uria∫„ realizare a unei Europe unite! Este momentul de la care, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón urm„ cu peste 50 de ani, c‚nd s-a constituit Uniunea European„, Óncepe s„ se construiasc„ din nou! De data aceasta, bazele construc˛iei, prev„zute Ón actualul tratat, care devine Constitu˛ia Europei, sunt cu mult mai solide.

Corneliu Ciontu

#53701

V„ mul˛umesc.

Œi dau cuv‚ntul domnului Adrian Moisoiu. Va urma domnul deputat Vasile Miron.

Adrian Moisoiu

#53827

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îMai bine slug„ dec‚t st„p‚n?“

V-a˛i Óntrebat vreodat„ care este motivul pentru care U.D.M.R. Óncheie alian˛e cu oricare partid parlamentar, numai cu Partidul Rom‚nia Mare nu face acest lucru? R„spunsul este simplu: Partidul Rom‚nia Mare are coloan„ vertebral„, este singurul partid demn, care pre˛uie∫te cu adev„rat m‚ndria de a fi rom‚n, faptul c„ avem o fiar„ deosebit de frumoas„ ∫i Ónc„ bogat„, c„ am fost d„rui˛i de c„tre bunul Dumnezeu!

Acest lucru am s„-l demonstrez.

Dup„ ce au ob˛inut conducerea Consiliului Jude˛ean Satu Mare, pre∫edin˛ia Consiliului Jude˛ean Bihor, 2 vicepre∫edin˛i la Consiliul Jude˛ean Cluj, de Harghita ∫i Covasna nici nu mai amintesc, U.D.M.R. a mai Ónregistrat o victorie, prin Ónzestrarea, de c„tre P.S.D. Mure∫, cu dreptul de a conduce jude˛ul Mure∫ pentru urm„torii 4 ani. Astfel, Óntregul teritoriu care Ón anii 1940—1944 a fost sub st„p‚nire maghiar„ ca urmare a durerosului ∫i ru∫inosului Diktat de la Viena, de data aceasta, a fost îcedat Ón mod democratic“ aceleia∫i etnii. Practic, Ón urma alegerilor locale care au avut loc la 6 iunie 2004, Ardealul de Nord este sub st„p‚nire ungar„!

Oare acesta s„ fi fost mandatul pe care rom‚nii din jude˛ul Mure∫ l-au Óncredin˛at P.S.D.-ului atunci c‚nd i-au votat?

Consider c„ am obliga˛ia ca de la acest microfon s„ aduc la cuno∫tin˛a Óntregii ˛„ri modul Ón care s-a f„cut acest ît‚rg“ nenorocit. Nu de altceva, dar alegerile generale ∫i preziden˛iale sunt numai la 5 luni distan˛„ ∫i dac„ vom continua s„ facem asemenea îschimb„ri“, s„ nu ne mir„m c„ Ón loc s„ se integreze Ón Uniunea European„, Rom‚nia se va dizolva Ón Europa, va disp„rea de pe harta Europei!

12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/7.VII.2004

Cunosc‚nd prevederile protocolului P.S.D.-U.D.M.R., prin care udemeri∫tii, specul‚nd cu dib„cie lupta pentru putere dintre partidele rom‚ne∫ti, au ob˛inut, printr-o politic„ deosebit de pragmatic„ dus„ Ón ultimii 3 ani ∫i jum„tate, tot ce au dorit de la actualii guvernan˛i, c‚t ∫i faptul cum U.D.M.R. ∫i-a adjudecat ambele posturi de viceprimari ai municipiului T‚rgu Mure∫ — profit‚nd de faptul c„ Ón consiliul local sunt majoritari (fiindc„ a∫a au Ón˛eles rom‚nii s„ se prezinte la vot), am Óncercat s„ negociez cu cei care conduc partidele din jude˛ul Mure∫ o conducere rom‚neasc„ a acestuia. Cei 20 de consilieri jude˛eni P.S.D., P.N.L., P.R.M., P.U.N.R. ∫i P.D., fa˛„ de cei 15 udemeri∫ti, permiteau aceasta!

Corneliu Ciontu

#58532

Mul˛umesc.

Œi dau cuv‚ntul domnului deputat Vasile Miron. Va urma domnul Emil Rus.

Vasile Miron

#58649

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mi-am intitulat speech-ul de ast„zi î™tefan cel Mare ∫i Sf‚nt“.

I-a fost dat Moldovei s„-i aib„ pe corifeii literaturii, muzicii, istoriei noastre ∫i nu numai, pe Eminescu, Enescu, Iorga...

™i tot Moldovei i-a fost dat s„-l aib„ pe cel mai brav dintre voievozii neamului nostru, pe ™tefan cel Mare ∫i Sf‚nt, cu nimic mai prejos dec‚t marii c„pitani ai lumii: Alexandru, Cezar, Napoleon. Asem„n„tor lor ca geniu militar ∫i deosebit de ei prin caracterul r„zboaielor purtate, r„zboaie de ap„rare a gliei str„bune, ∫i nu de cucerire a altor popoare, ca marea majoritate a r„zboaielor purtate de ceilal˛i.

Din dulcea Bucovin„, dintr-o mirific„ poian„ cu miros de cetin„ de brad, din cripta de la Putna, r„zbat c„tre noi, acum ∫i de-a pururi, cuvintele lui ™tefan, îcare ne-a fost baci p‚n„ la ad‚nci b„tr‚ne˛e“, îc„ Moldova n-a fost a str„mo∫ilor mei, n-a fost a mea ∫i nu este a voastr„, ci a urma∫ilor vo∫tri ∫-a urma∫ilor urma∫ilor vo∫tri, Ón veacul vecilor!“

M„ria Ta, comemor‚nd pe 2 iulie o jum„tate de mileniu de la trecerea Ta Ón nefiin˛„, parlamentarii Rom‚niei anului 2004, mul˛i dintre noi urma∫i ai urma∫ilor bravilor t„i o∫teni, transmitem tuturor rom‚nilor din ˛ar„ ∫i de pretutindeni, precum ∫i urma∫ilor ∫i urma∫ilor lor, urm„torul mesaj: îGlorie etern„ numelui t„u, faptelor tale de arme ∫i credin˛ei tale nestr„mutate Ón M‚ntuitorul nostru Iisus Hristos!“

Deputat Vasile Miron, n„scut Ón Leorda-Com„ne∫ti, jude˛ul Bac„u, sat r„z„∫esc cu Ónscris ∫i pecete de la ™tefan cel Mare.

V„ mul˛umesc.

Corneliu Ciontu

#60223

V„ mul˛umesc ∫i eu, inclusiv pentru tem„.

Domnul deputat Emil Rus. Va urma doamna Leonida Lari.

Emil Rus

#60353

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi vreau s„ exprim un punct de vedere cu privire la colaborarea partidelor Ón realizarea consiliilor locale, mai ales a consiliilor jude˛ene, ∫i la alian˛ele politice Ón general.

Partidul Rom‚nia Mare a participat Ón recentele alegeri ∫i, Ón ciuda unui boicot mediatic aproape total ∫i a unei fraud„ri de p‚n„ la 20% Ón procesul de num„r„toare a voturilor, a reu∫it s„ ob˛in„ un procent superior celui din 2000, totu∫i, sub nivelul a∫tept„rilor noastre.

Œnainte, Ónc„, ∫i pe timpul campaniei am considerat c„ este necesar s„ colabor„m cu partidele de opozi˛ie, pentru a ne sprijini reciproc, Ón scopul st„vilirii actelor de fraudare, ceea ce nu s-a prea reu∫it. Acest fapt al colabor„rii nu Ónseamn„ alian˛„, nu Ónseamn„ renun˛area la convingerile doctrinare, nu Ónseamn„ renun˛area la principiile partidului, nu Ónseamn„ c„ noi, Partidul Rom‚nia Mare, am orientat ∫i orient„m critica ∫i dezv„luirile Óntr-o singur„ direc˛ie, fie spre P.S.D., fie spre alian˛„. Nu, noi Ói condamn„m cu mult„ vehemen˛„ pe cei care au adus ˛ara Ón prag de faliment, au Óndatorat-o aproape peste puterile ei, au adus s„r„cia la cotele insuportabilit„˛ii, au pr„dat f„r„ lege avu˛ia na˛ional„, au devalizat b„ncile ∫i au institu˛ionalizat corup˛ia, au ruinat industria, agricultura, Óntreaga economie a ˛„rii, iar Ónv„˛„m‚ntul ∫i s„n„tatea sunt Óntr-o criz„ strig„toare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/7.VII.2004 la cer, fapte care Ón loc s„ ne apropie ne dep„rteaz„ de Europa.

Dac„ noi, Ón constituirea democratic„ a structurilor administrative de conducere pe plan local, am promovat pe drept reprezentan˛ii Partidului Rom‚nia Mare al„turi de Alian˛a B„sescu—Stolojan sau P.S.D., am f„cut-o pentru a avea acces la conducere. E drept, s-au f„cut Ón˛elegeri de colaborare cu celelalte partide pentru st„vilirea fraud„rilor, dar nu s-au f„cut nicidecum alian˛e b„tute Ón cuie pentru a sprijini Alian˛a D.A., nim„nui nu i-a dat conducerea partidului nostru mandatul de a Óncheia o asemenea alian˛„.

Cum fiecare partid are interesul s„ ob˛in„, dac„ nu conducerea, atunci cel pu˛in c‚t mai multe locuri Ón consiliile locale, pentru a-∫i putea dezvolta activitatea politic„ de pe un alt plan, cel al puterii administrative, ∫i a r„spunde Ón mai mare m„sur„ problemelor electoratului, conducerea partidului nostru a dat libertatea filialelor sale s„ negocieze de la caz la caz cu for˛ele politice pe plan local, pentru a se alege oameni valoro∫i, care s„ poat„ asigura ∫i promova interesul ob∫tesc. Aceast„ orientare este Ón scopul hot„r‚t de a Ónf„ptui obiectivele economico-sociale incluse Ón programul Partidului Rom‚nia Mare ∫i de a dezvolta cu mai mult„ putere campania pentru alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale, care urmeaz„.

Corneliu Ciontu

#63629

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œi dau cuv‚ntul doamnei deputat Leonida Lari. Va urma domnul Mircea Ifrim.

Domnii deputa˛i Mircea Costache, ™tefan L„p„dat ∫i Eugen Nicol„escu depun la secretariat declara˛iile.

Leonida Lari Iorga

#63862

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Orice popor care cotrope∫te alte popoare ∫i le perturb„ evolu˛ia fireasc„ sub soare este pedepsit de soart„, pentru c„ popoarele lumii sunt Ónscrise pe fa˛a cerului. Œn iunie 1940, Imperiul Sovietic (mai bine zis, Rusia Sovietic„) ne-a r„pit Basarabia, iar Ón 2004, tot Ón iunie, vine cu propunerea s„ ne-o Óntoarc„ Ónapoi, ca pe un dar din partea r„pitorului. Dar s„ analiz„m un pic faptele reale, Ón raporturile noastre cu Rusia.

De zeci de ani de zile, O.S.C.E. nu a reu∫it s„ determine Rusia s„ retrag„ Armata a 14-a ∫i arsenalul militar din Transnistria. Œntre timp, exper˛ii de la Moscova, ba au propus Planul Kozak, de federalizare a Republicii Moldova, plan respins sub presiunea S.U.A. ∫i U.E., ba acum, Ón iunie, vin cu un alt proiect, de realipire a Republicii Moldova la ˛ara-mam„ ∫i de recunoa∫tere a Transnistriei ca stat independent.

Ini˛iatorul acestui proiect este politologul Stanislav Belkovski, reprezentantul Consiliului de Strategie Na˛ional„ a Rusiei, care consider„ c„ trebuie s„ se ˛in„ cont de factorul rom‚nesc din Republica Moldova ∫i c„

va fi, bineÓn˛eles, antrenat„ Ón procesul de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„. De asemenea, mai subliniaz„ c„ autodeterminarea Transnistriei e necesar„, dat fiind faptul c„ Ucraina de˛ine 3 jude˛e rom‚ne∫ti ale Basarabiei, precum ∫i Nordul Bucovinei, f nutul Her˛a, Insula ™erpilor ∫i, desigur, ˛inte∫te s„ vad„ enclava transnistrean„ Ón componen˛a sa. Stanislav Belkovski mai propune a se renun˛a la logica stalinist„ a grani˛elor administrative ale fostelor republici sovietice.

Totul ar p„rea un vis frumos, reunificarea Rom‚niei ar putea p„rea realizabil„, Óns„ avem o Óntrebare esen˛ial„: c‚nd, m„ rog, i-a p„lit grija pe ru∫i pentru rom‚nii fura˛i? C‚nd ∫i-au dat seama exper˛ii ru∫i c„ aceste teritorii sunt propriet„˛ile Rom‚niei, iar nu ale Rusiei? Abia la apropierea NATO ∫i a Uniunii Europene de hotarele din estul Rom‚niei? Or, cum vine asta, partea rus„ abia acum un an a Ónceput s„ cunoasc„ istoria p„m‚nturilor rom‚ne∫ti pe care le-a sf‚rtecat dup„ 1940 dup„ cum i-a venit cheful, Ómp„r˛indu-le cu partea ucrainean„, Ón detrimentul Rom‚niei pe zeci de ani?

Corneliu Ciontu

#68090

## Mul˛umesc.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Mircea Ifrim. Domnii deputa˛i Cristian Nichifor, Adrian Ionel ∫i Traian Dobre au depus la secretariat declara˛iile.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/7.VII.2004

Mircea Ifrim

#68360

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea se adreseaz„ ca un apel adresat Guvernului pentru respectarea legii.

Situa˛ia grav„ Ón care se g„se∫te s„n„tatea din ˛ara noastr„ este datorit„ nerespect„rii legii. Œn urm„ cu o s„pt„m‚n„ a avut loc o analiz„, Ón prezen˛a Cur˛ii de Conturi, a Ministerului de Finan˛e, a membrilor Comisiei pentru s„n„tate ∫i familie, a unor directori de spital din Capital„. Au rezultat c‚teva elemente clare.

Legea finan˛elor nr. 500/2002 nu este respectat„. Astfel, la sf‚r∫itul anului 2003 exista un disponibil de 15.267,6 miliarde de lei, care nu au fost Ónscrise Ón bugetul pe anul 2004, continu‚nd s„ existe datorii, unele dat‚nd din 2002. Lucrurile puteau fi foarte simplu rezolvate dac„ se respecta Legea finan˛elor ∫i aceste fonduri se utilizau pentru plata datoriilor, exist‚nd chiar un exces.

Un al doilea element care a rezultat este c„ pentru sistemul informatic Ón s„n„tate s-a Óncheiat la 3.07.2002 un contract de 119.540.000 de euro, care nu a fost onorat, ∫i Ón aceste condi˛ii nu a fost Ónscris„ la fila de buget aprobat„ sursa de finan˛are a acestui sistem informatic — 1,5% din veniturile colectate.

Al treilea element. Agen˛ia Na˛ional„ pentru Administrare Fiscal„, prin care s-a reu∫it pierderea identit„˛ii Fondului de contribu˛ie de s„n„tate, nu raporteaz„ ∫i pune Ón necuno∫tin˛„ de cauz„ Casa de Asigur„ri de S„n„tate privind aceste fonduri.

Al patrulea element Ól reprezint„ faptul c„ exist„ aparatur„ Ón valoare de peste 4 milioane de dolari care nu poate fi folosit„, nefiind scoas„ din vam„, din lips„ de fonduri, de∫i aceste fonduri puteau s„ existe.

Œn aceste condi˛ii, Fondul de asigur„ri de s„n„tate, care prin Constitu˛ie este stipulat s„ fie folosit Ón exclusivitate pentru s„n„tate, fiind fond special, este la bunul plac al Ministerului Finan˛elor, care Óncalc„ Óns„∫i Legea finan˛elor, iar din timp Ón timp asigur„ o cantitate de oxigen, precum unui pacient Óntr-o stare foarte grav„, Ónc„lc‚nd de asemenea legea, precum Ordonan˛a nr. 32/2004, prin care a disponibilizat un fond de 10% din trezorerie, care este, absolut, o m„sur„ total ilegal„.

Œnchei declara˛ia mea adres‚ndu-m„ Guvernului ∫i primului-ministru cu rug„mintea de a respecta legalitatea, de a face ca Ministerul Finan˛elor s„ respecte Óns„∫i Legea finan˛elor de stat, aceasta fiind unica m„sur„ de a ie∫i din criza de s„n„tate: banii s„n„t„˛ii trebuind s„ fie folosi˛i exclusiv pentru s„n„tate, ∫i nu Ón alte scopuri, a∫a cum se Ónt‚mpl„.

Corneliu Ciontu

#70889

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Doamna Minodora Cliveti a depus declara˛ia la secretariat.

Domnul Tamás, pe ultima sut„, solicit„ totu∫i s„ ia cuv‚ntul.

Tamás Sándor

#71065

## **Domnul Tamás Sándor:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Obiectul interven˛iei mele sunt taxele judiciare de timbru pe care justi˛iabilii rom‚ni sunt datori a le achita pentru cov‚r∫itoarea majoritate a serviciilor prestate de instan˛ele de judecat„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La rug„mintea unui justi˛iabil, aleg„tor din Circumscrip˛ia electoral„ Covasna, pe care o reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei, am avut nefericirea s„ trec printr-o experien˛„ traumatizant„, care m-a marcat Óntr-o asemenea m„sur„ Ónc‚t m-am decis s„ v„ interpelez. Subiectul interven˛iei mele ∫i al experien˛ei mele sunt taxele judiciare de timbru pe care justi˛iabilii rom‚ni sunt datori a le achita pentru cov‚r∫itoarea majoritate a serviciilor prestate de instan˛ele de judecat„.

Am fost, a∫adar, rugat s„ ob˛in un certificat de solu˛ie de la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie. Costul unui asemenea serviciu este de 7.000 de lei tax„ de timbru ∫i 1.500 de lei timbru judiciar. Aceste taxe se pot achita, mai nou, la oficiile po∫tale din sectorul 2 al municipiului Bucure∫ti, Ón contul ∫i pentru prim„ria acestui sector, oficii po∫tale dotate cu calculatoare programate pentru Óncasarea acestor taxe, fapt c‚t se poate de pozitiv la prima vedere.

Din p„cate, la primul oficiu po∫tal Ón care am intrat ∫i dup„ ce mi-a venit r‚ndul, am aflat c„ sistemul modern de calculatoare nu func˛iona. La cel de al doilea oficiu po∫tal se Ónc„rca greu programul, iar func˛ionara era irascibil„ din cauza c„ldurii. A∫a Ónc‚t, abia dup„ ce am c„utat un al treilea oficiu po∫tal, am reu∫it s„ achit suma de 7.000 de lei ∫i s„ primesc Ón schimb chitan˛a indispensabil„ ob˛inerii certificatului necesar.

Pentru cump„rarea timbrului judiciar de 1.500 de lei, de asemenea, indispensabil ob˛inerii certificatului, a trebuit s„ stau la un alt ghi∫eu, de la un alt oficiu po∫tal. Nu pot s„ Ón˛eleg de ce nu se pot procura timbre judiciare de la acela∫i ghi∫eu unde se pl„te∫te ∫i taxa de timbru. Dup„ ce am a∫teptat cu r„bdare s„-mi vin„ r‚ndul, am aflat c„ nu pot s„-mi procur timbru judiciar de 1.500 de lei pentru simplul fapt c„ nu se mai g„sea. Deci trebuia s„ scot din buzunar 10.000 de lei pentru c„ se g„seau numai timbre judiciare de aceast„ valoare.

Ion Bozg„

#74397

îReabilitarea ∫i reforma sistemului de iriga˛ii“

Guvernul Rom‚niei, prin Ministerul Agriculturii, Alimenta˛iei ∫i P„durilor, a lansat mar˛i, 22 iunie 2004, proiectul îReabilitarea ∫i reforma sectorului de iriga˛ii“.

Acest proiect va fi implementat Óntre 2004—2011 de c„tre Ministerul Agriculturii, Alimenta˛iei ∫i P„durilor, prin Unitatea de Management, iar beneficiarii vor fi fermierii rom‚ni, agricultura rom‚neasc„ Ón general.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/7.VII.2004 Programul este finan˛at Ón baza Acordului de Ómprumut semnat de c„tre Guvernul Rom‚niei cu Banca Mondial„, costul total fiind de 102,947 milioane de dolari. Fondurile provin de la Banca Mondial„, 80 milioane de dolari, 20,6 milioane de dolari de la bugetul de stat ∫i 2,3 milioane de dolari de la asocia˛iile utilizatorilor de ap„. Scopul proiectului Ól constituie reducerea riscului de secet„, cre∫terea eficien˛ei economice a iriga˛iilor, Ómbun„t„˛irea managementului ∫i reabilitarea sistemului de iriga˛ii.

Prima component„ a proiectului se refer„ la reabilitarea infrastructurii principale de iriga˛ii pe o suprafa˛„ de 100.000 de hectare, din care, Óntr-o prim„ etap„, 40.000 de hectare Ón sistemul Sadova—Corabia ∫i 10.000 de hectare Ón sistemul Nicore∫ti—Tecuci, urm‚nd a fi alese ∫i alte sisteme pe o suprafa˛„ de Ónc„ 50.000 de hectare din jude˛ele Dolj ∫i Gala˛i. De asemenea, vor fi reabilitate ∫i 20 de sta˛ii principale de pompare care deservesc o suprafa˛„ de 400.000 de hectare Ón alte sisteme.

Pentru modul cum s-a implicat Guvernul Rom‚niei ∫i pentru modul cum a rezolvat acest tip de probleme, merit„ felicit„rile mele.

V„ mul˛umesc.

Minodora Cliveti

#76082

Declara˛ie politic„: îFemeile, ca marea...“ Raport c„tre aleg„tori

Œn perioada 20—26 iunie a.c. am participat la sesiunea de var„ a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei.

Programul a fost extrem de dens, mai ales c„ a avut loc ∫i alegerea noului secretar general al Consiliului Europei, Ón persoana lui Terry Davis, fostul lider al Grupului socialist al A.P.C.E.

Am participat la ∫edin˛ele Grupului socialist, ale grupului de femei socialiste, am condus ∫edin˛ele Comisiei egalit„˛ii de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i, a c„rei pre∫edint„ sunt. Aceast„ comisie a prezentat Ón plenul Adun„rii dou„ rapoarte despre sclavia domestic„ ∫i rolul femeilor Ón prevenirea ∫i combaterea conflictelor, subsemnata fiind raportor pentru acesta din urm„. Ambele rapoarte au fost aprobate de plen.

Œn cadrul subcomisiei pentru participare egal„ a femeilor ∫i b„rba˛ilor Ón procesele decizionale am avut o Óntrevedere cu reprezentan˛ii unora dintre comisiile A.P.C.E. care au cele mai pu˛ine femei raportori, aceasta fiind o m„sur„ decis„ Ón cadrul analizei pe care Comisia o face pentru verificarea aplic„rii Rezolu˛iei 1.348/2003. Am ob˛inut de la Biroul A.P.C.E. aprobarea pentru ca Ón sesiunea din toamn„ s„ ne Ónt‚lnim cu toate femeile membre ale Adun„rii pentru a discuta pe aceast„ tem„.

Urmare a modific„rii regulamentului Adun„rii, care a fost aprobat Ón prima zi a sesiunii, Biroul acesteia s-a l„rgit incluz‚nd ca membri cu drepturi depline pre∫edin˛ii de comisii, astfel Ónc‚t pe perioada mandatului de pre∫edinte al Comisiei egalit„˛ii voi reprezenta Rom‚nia Ón forul de conducere al A.P.C.E.

Este o premier„ pentru femeile din Parlamentul Rom‚niei, care, nefiind reprezentate Ón Biroul Camerei Deputa˛ilor sau al Senatului, sunt prezente Ón Biroul Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei.

Am participat, deci, la ∫edin˛a Biroului. Am propus Biroului spre aprobare un proiect de rezolu˛ie privind Ónfiin˛area unei agen˛ii observator europene pentru adop˛ii, biroul fiind de acord cu aceast„ ini˛iativ„ ∫i deciz‚nd sesizarea Comisiei pentru chestiuni sociale pentru raport.

Am ini˛iat, de asemenea, un proiect de rezolu˛ie pentru integrarea social„ a femeilor imigrante, care urmeaz„ s„ fie supus aprob„rii Biroului Ón sesiunea urm„toare.

Petre Posea

#79948

Declara˛ie politic„: îAlegerile locale consemneaz„ o victorie de prestigiu a Partidului Social Democrat Ón jude˛ul Buz„u.“

Cu toate c„ Ón jude˛ul Buz„u hazardul a f„cut ca Óntr-o comun„, respectiv Bozioru, s„ se mai organizeze ∫i al treilea tur de scrutin pentru desemnarea primarului, alegerile locale, primul din cele dou„ evenimente majore ale anului electoral 2004, s-au Óncheiat o dat„ cu exprimarea op˛iunilor Ón cel de-al doilea tur de scrutin din data de 20 iunie a.c.

Rezultatele acestor alegeri de importan˛„ crucial„ pentru reconfigurarea scenei politice rom‚ne∫ti reprezint„ un semnal important din partea electoratului, care va fi analizat cu aten˛ie de partidul nostru.

Jude˛ul nostru, prin cet„˛enii s„i, nu ∫i-a schimbat nici de aceast„ dat„ convingerile, iar votul responsabil acordat P.S.D. s-a materializat la alegerile locale Ón c‚∫tigarea a 52 de prim„rii, din care dou„ municipii, dou„ ora∫e ∫i 48 de comune, adic„ aproximativ 60%, un important num„r de consilieri locali ∫i 16 consilieri jude˛eni, respectiv 48,48%. Aici observ cu triste˛e ce a Ónsemnat s„ ne lipseasc„ c‚teva procente, care ne-ar fi oferit posibilitatea ob˛inerii ∫efiei consiliului jude˛ean ∫i a unei majorit„˛i Ón componen˛a acestuia. Din p„cate, la aceast„ nereu∫it„ a concurat ∫i pozi˛ia neserioas„ ∫i duplicitar„ a consilierilor jude˛eni ai P.R.M., care, de∫i semnaser„ un protocol de sus˛inere a P.S.D., au Ónc„lcat Ón˛elegerea, tr„d‚nd pe ultima turnant„. Dar asta este! De∫i democra˛ia este actul de conducere cel mai bun, din p„cate nu este ∫i cel ideal, pentru c„, la r‚ndul s„u, are defecte, presupune costuri ∫i uneori chiar nedrept„˛i.

Revenind la tem„, afirm Ón primul r‚nd, f„r„ teama de a gre∫i, fiind c‚t se poate de clar, c„ P.S.D. s-a men˛inut pe o pozi˛ie de for˛„ Ón jude˛ul Buz„u, dac„

16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/7.VII.2004

este s„ ˛inem cont de num„rul de prim„rii ob˛inute. Aceasta Ónseamn„ c„ popula˛ia ∫i-a pus Ónc„ o dat„ speran˛ele Ón capacitatea partidului nostru de a contribui la reabilitarea climatului economic ∫i de afaceri, precum ∫i a nivelului de trai al oamenilor.

C‚∫tigarea, totu∫i, a unor prim„rii de c„tre reprezenta˛i ai partidelor de dreapta ∫i centru-dreapta se datoreaz„ pe de o parte personalit„˛ii puternice a candida˛ilor respectivi, dar ∫i faptului c„ electoratul nostru Ónc„ se las„ ademenit de promisiuni de∫arte, c„z‚nd uneori Ón plasa ∫i Ón imperiul minciunilor.

Ion Mocioalc„

#84807

Abia s-au atenuat striden˛ele ∫i poluarea cauzat„ de h„rm„laia electoral„ Óntre˛inut„ cu mare s‚rg de acele cunoscute îanumite for˛e politice ale opozi˛iei democrate“.

Chiar dac„ Ón turul doi, acolo unde s-au desf„∫urat alegeri, au mai fost unele r„bufniri, ne exprim„m speran˛a c„ Ón scurt timp ne vom putea apleca serios asupra problemelor mari ale societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón acest an de adev„rat„ r„scruce.

Acum se poate recepta ∫i Ón˛elege mai clar ∫i mai plenar mesajul de bun-sim˛ al premierului Adrian N„stase, exprimat cu doar o s„pt„m‚n„ Ónaintea scrutinului de la 6 iunie: îTrebuie s„ ∫tim s„ lucr„m Ómpreun„ pentru interesele na˛ionale. Acesta este de fapt mesajul cel mai important, chiar dac„ pentru ac˛iuni de democra˛ie am fost separa˛i prin diferite proiecte concurente Ón campania electoral„. Va trebui foarte rapid s„ revenim la ceea ce este interesul comun ∫i s„ vedem cum s„ realiz„m proiecte de acest tip pentru fiecare localitate.“

Œntr-adev„r, ne afl„m Ón fa˛a unor op˛iuni decisive pentru destinul colectivit„˛ilor noastre. Politizarea a tot ∫i a toate, p‚n„ aproape de limitele absurdului ∫i ale istoriei, frenezia demolatoare, interesele Ónguste, ne-am convins, nu folosesc dec‚t Óncetinirea proceselor reformatoare, tocmai Óntr-o etap„ Ón care ritmul ∫i viteza de reac˛ie sunt precump„nitoare.

Œnc„ o dat„ ne manifest„m public disponibilitatea de a colabora Ón plan local ∫i jude˛ean cu toate forma˛iunile politice, pe platforma comun„ a intereselor fiec„rei comunit„˛i ∫i Ón interesul general al ˛„rii.

Reafirm„m, de asemenea, disponibilitatea de a analiza cu discern„m‚nt ∫i cu bun„ inten˛ie propunerile, solu˛iile, modalit„˛ile, direc˛iile de ac˛iune din ofertele electorale ale contracandida˛ilor no∫tri, care pot completa benefic propriile noastre programe propuse electoratului Ón campanie. Primarii ∫i consilierii no∫tri vor dinamiza acest proces conform a∫tept„rilor celor care ∫i-au exprimat op˛iunea prin vot ∫i c„rora le mul˛umim. Trebuie s„ asigur„m operativ func˛ionalitate ∫i eficien˛„ noilor organe alese ale administra˛iei locale.

Avem convingerea c„ orice alt„ abordare — aceea declarat„ de opozi˛ie, de a refuza sistematic ∫i f„r„ noim„ orice colaborare cu P.S.D., la centru sau Ón teritoriu, va Ónsemna ratarea ∫ansei de bun„-credin˛„ ∫i de credibilitate pe care le afi∫eaz„.

Gheorghe-Eugen Nicol„escu

#87343

Rezultatele alegerilor locale au provocat o stare de mul˛umire Ón r‚ndul Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D., dar o mare nemul˛umire Ón s‚nul partidului de guvern„m‚nt, cu tulbur„ri interne, cu convulsii care las„ loc la multe interpret„ri. Pentru P.S.D., care se autocredita Ón sondajele de opinie ca un partid ve∫nic, lipsa de performan˛„ electoral„ a fost o trezire brusc„ la realitate, la o lume diferit„ de cea Ónchipuit„ de ma∫ina de propagand„ a partidului.

Evident c„ brutalitatea Óndep„rt„rii din structurile locale, din localit„˛i considerate adormite de parfumul trandafirilor, a Ónsemnat pentru P.S.D. Ón˛elegerea pierderii avantajelor date de bugetul de stat ∫i bugetele locale. Scurgerile de fonduri publice Ón buzunarele clientelei politice s-au oprit ∫i poate c„ acesta a fost ∫ocul cel mai mare ∫i lucrul cel mai important care a contribuit la cutremurul politic din P.S.D.

Se cunoa∫te c„ h„˛i∫urile politicii pesediste, devenit„ oligarhie financiar-politic„, s-au construit pe baroni locali, pe cumetrii, pe baroni centrali, pe clientel„ politic„ ∫i c„ orice perturba˛ie Ón sistem presupune rea∫ez„ri ale pilonilor, ale proprietarilor de privilegii politico-economice, dar ∫i c„pu∫elor crescute pe spinarea acestora.

De asemenea, contradic˛ia fireasc„ dintre garda veche, provenit„ din nomenclatura vechiului P.S.D., ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/7.VII.2004 p„tura ciocoilor noi n„scut„ din Ómbog„˛irea prin fraud„, trafic de influen˛„, totdeauna pe banii publici, este din ce Ón ce mai dur„, precum Ómp„r˛irea sferelor de influen˛„ Ón cadrul procesului de globalizare.

Œn aceste condi˛ii trebuie privit„ grava criz„ din interiorul P.S.D., provocat„ de Ónceperea pierderii controlului asupra fondurilor publice ∫i oblig„rii achit„rii uria∫elor datorii pe care pesedi∫tii ∫i sus˛in„torii acestora le au fa˛„ de bugetul statului ∫i restul bugetelor publice.

Dac„ punem la socoteal„ modul Ón care s-au utilizat banii bugetelor, logistica institu˛iilor publice Ón campania electoral„, ne putem imagina ce resurse importante au fost la Óndem‚na reprezentan˛ilor puterii pesediste. Totodat„, ne putem Ónchipui ce fonduri ar mai fi putut exista pentru P.S.D. dac„ nu pierdea at‚t de multe prim„rii de mari ora∫e, conduceri de consilii jude˛ene, acolo unde se vehiculeaz„ sume de bani deosebit de mari. De aceea Ón P.S.D. are lor acum o mare tulburare Óntre grupuri ∫i grupule˛e, Óntre grei sau mai u∫ori lideri na˛ionali ori locali, chiar Óntre principalii conduc„tori ai partidului.

Codrin ™tef„nescu

#90634

C‚inele Vasile — prim-ministru, Lavinia ™andru — ministru la Ministerul Comediei ∫i Circului, special creat pentru ea, ∫i al˛ii, dac„ mai au loc, Óntr-un guvern Ón viziune b„sescian„, format din g‚sculi˛e, ra˛e ∫i purcelu∫i... ™i dac„ spa˛iul o va mai permite, liderul P.D. ar putea s„-i ofere prietenului Stolojan, copre∫edinte al Alian˛ei, un vajnic post de ∫ef la o Direc˛ie Óns„rcinat„ cu salubritatea propriului partid. R„m‚ne de v„zut Ón aceste condi˛ii dac„ Gu∫„, Boagiu ∫i ceilal˛i vor mai putea accede la func˛iile la care viseaz„.

Œn euforia care i-a cuprins pe liderii Alian˛ei imediat dup„ alegerile locale, dar care persist„, iat„, ∫i acum printre ace∫tia, ei ofer„ pe zi ce trece o imagine tot mai sumbr„ a ceea ce ei denumesc îconstituirea Guvernului“. Ceea ce este mai grav, Óns„, este insulta adus„ rom‚nilor care le-au acordat Óncredere ∫i pe care acum Ói r„spl„tesc cu b„∫c„lie politic„, der‚dere ∫i dezinteres. Œn interiorul unei coali˛ii care s-a v„zut peste noapte cu sacii urca˛i Ón c„ru˛e, B„sescu ∫i Stolojan confund„ Óncrederea oferit„ cu abuzuri ∫i dezm„˛ politic.

™i cum ar putea fi descris„ mai bine starea acesteia, dec‚t o babilonie perpetu„, Ón care, de∫i se negociaz„ deja liste parlamentare, func˛ii ∫i posturi la toate nivelurile, P.D. este Ón v‚rful unei piramide ∫ubrezite de voci distonante ∫i guri fl„m‚nde dup„ func˛ii?!

Costache Mircea

#92032

îCe fel de om v„ mai trebuie, fra˛ilor?“ Nemul˛umire general„ referitoare la conduc„torii de la toate nivelurile. Lehamite, dispre˛, ur„ ∫i du∫m„nie c‚nd

e vorba de diriguitorii treburilor publice din ˛ar„. Œntreaga pres„, toate institu˛iile media promoveaz„ la unison discreditarea conduc„torilor. La gr„mad„. F„r„ prea multe diferen˛ieri ∫i f„r„ nuan˛e. To˛i sunt ni∫te ho˛i, to˛i sunt ni∫te apatrizi, to˛i sunt ni∫te lacomi, f„r„ inim„ ∫i f„r„ Dumnezeu. Cum ajung sus, to˛i jefuiesc, to˛i se Ómbog„˛esc peste noapte.

A∫a s„ fie oare? Chiar a∫a, to˛i, o ap„ ∫i un p„m‚nt? Nasc numai copii malforma˛i Ón familiile rom‚nilor, Ón familia Rom‚niei?

Uite, eu am f„cut cu via˛a mea un experiment. Nu mi-am Ónsu∫it un bob de mei Ón mod necinstit, am miluit pe to˛i nevoia∫ii c‚t am putut, m-am l„sat pe mine ∫i pe copiii mei s„rind Ón ajutorul altora, am f„cut tot ce mi-a stat Ón putin˛„ s„ slujesc binele public, adev„rul ∫i dreptatea. Am stat la cozi s„-mi pl„tesc d„rile c„tre stat, am mers Ón pia˛„ dup„ alimente, am muncit zi ∫i noapte, mul˛umindu-m„ cu pu˛in. Am muncit f„r„ plat„ ani de zile. M-am pus Ón slujba ob∫tii necondi˛ionat. Nu am acumulat averi ∫i nici mul˛i bani. Am tr„it modest de pe o zi pe alta. M-am autoperfec˛ionat pentru munci c‚t mai diverse: Ónv„˛„m‚nt, cultur„, art„, administra˛ie local„ ∫i central„. M-am ferit s„ d„unez cuiva, chiar ∫i celor care mi-au f„cut r„u. Mi-am f„cut un crez din comportamentul civic exemplar chiar ∫i atunci c‚nd nu m„ vedea nimeni.

Con∫tiin˛a uman„, profesional„ ∫i cet„˛eneasc„ mi-au jalonat existen˛a. M-am zidit mai mult Ón al˛ii dec‚t Ón propria carier„. N-am putut concepe via˛a f„r„ prieteni, f„r„ suferin˛„ pentru o idee mare ∫i f„r„ sacrificii. N-am prea avut concedii ∫i clipe de r„gaz. ™i cu toate acestea, numai la g‚ndul c„ sunt parlamentar suport un val de ur„ indescriptibil. Toate dejec˛iile unei prese fetide, toat„ promiscuitatea neputin˛ei altora se deverseaz„ Ón jurul meu, sufoc‚ndu-m„.

S-au scris Ón pres„ abera˛ii revolt„tor de nedrepte ∫i de neadev„rate la adresa mea pe care le voi enumera alt„dat„. Nu am pe cine convinge de contrariu, chiar dac„ eviden˛ele nu mai trebuie demonstrate. M„ v„d to˛i c„ tr„iesc simplu ∫i modest Óntr-un apartament de bloc. ™i cu toate astea, un vecin al c„rui chip nu l-am v„zut, i-am auzit doar vocea cavernoas„ prin fereastra deschis„ spre parcarea din fa˛a blocului: îJos ∫paga!“ Venisem cu ma∫ina de la ˛ar„ de la p„rin˛i ∫i duceam Ón cas„ saco∫e cu m„lai, ceap„, leu∫tean verde, ou„, t„r‚˛e de bor∫, ca∫ de oaie, dovlecei. Trecu˛i de 80 de ani, p„rin˛ii m„ consider„ tot copil ∫i-mi dau de toate. Se m‚ndresc cu faptul c„ b„iatul lor e demnitar, dar unul cinstit care nu fur„, nu pr„duie∫te ˛ara ca „ilal˛i ∫i care are de toate de la mama ∫i de la tata. C‚t ne tr„iesc p„rin˛ii, suntem Óntr-adev„r copii. ™i avem de toate: porc de Cr„ciun, miel de Pa∫te, vin, f„in„, lapte, br‚nz„ ∫i toate cele ca de la ˛ar„.

Florin Iordache

#96111

îPrimul summit NATO cu 26 de membri“

Œncep‚nd de luni, 28 iunie 2004, la Istanbul se desf„∫oar„ primul summit NATO Ón formula l„rgit„ cu 26 de membri.

Rom‚nia particip„ pentru prima dat„ la un summit al NATO ca membru cu drepturi depline al Alian˛ei. Vor participa domnul Ion Iliescu, pre∫edintele Rom‚niei, domnul Adrian N„stase, prim-ministru al Guvernului, Mircea Geoan„, ministrul de externe, ∫i Ioan Mircea Pa∫cu, ministrul ap„r„rii.

Prin aceast„ participare Rom‚nia Ó∫i va exprima rolul s„u important ca factor de men˛inere a p„cii Ón Balcani, dar ∫i Ón lume. Oriunde Ón lume au participat, militarii rom‚ni ∫i-au f„cut datoria, fie c„ au fost Ón Kosovo, Afganistan, Angola sau Irak.

Rom‚nia, prin prezen˛a sa, al„turi de ceilal˛i membri ai Alian˛ei, va milita pentru pace, pentru ap„rarea drepturilor tuturor popoarelor.

Ioan Timi∫

#96976

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn interven˛ia mea politic„ de ast„zi vreau s„-mi exprim Ón fa˛a dumneavoastr„ bucuria c„, dup„ multe decenii de fr„m‚nt„ri ∫i nesiguran˛„, Rom‚nia poate privi cu Óncredere spre viitorul s„u european. Zilele acestea se desf„∫oar„ la Istanbul prima reuniune a Alian˛ei l„rgite a Tratatului Atlanticului de Nord, cu cei 26 de membri cu drepturi depline, din care face parte ∫i Rom‚nia. Extinderea Alian˛ei Nord-Atlantice reprezint„ o etap„ de reÓnnoire ∫i de consolidare a capacit„˛ii de a genera securitate, cooperare ∫i sprijin pentru reformele sistemelor de ap„rare ∫i de stabilitate ale ˛„rilor membre NATO.

fiara noastr„ particip„ pentru prima data la o reuniune a NATO Ón calitate de membru cu drepturi depline. La aceast„ reuniune particip„m cu o delega˛ie oficial„ condus„ de domnul pre∫edinte Ion Iliescu ∫i primulministru al Rom‚niei, domnul Adrian N„stase.

Aceasta recunoa∫tere interna˛ional„ a Rom‚niei este o victorie absolut„ ∫i de net„g„duit a diploma˛iei rom‚ne∫ti. Seriozitatea de care a dat dovad„ Guvernul Rom‚niei Ón procesul de negociere pentru aderarea la NATO a f„cut ca Rom‚nia s„ fie privit„ ca un partener credibil ∫i hot„r‚t Ón lupta comun„ Ómpotriva terorismului interna˛ional.

fiara noastr„ a c‚∫tigat prin integrarea Ón NATO un prestigiu deosebit care se va reflecta imediat Ón cre∫terea investi˛iilor str„ine ∫i, implicit, Ón cre∫terea nivelului de trai pentru popula˛ia Rom‚niei. Nu trebuie omis nici faptul c„ o parte a preocup„rilor de securitate ∫i strategice ale Rom‚niei au fost luate Ón considerare, fapt care va duce la cre∫terea gradului de stabilitate Ón aceast„ parte a Europei.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Adrian Ionel

#98696

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Campania electoral„ care tocmai s-a Óncheiat a demonstrat Ónc„ o dat„ c„ partidul de guvern„m‚nt are

Ón continuare credibilitatea pe care ∫i-a c‚∫tigat-o Ón timp, baz‚ndu-se pe coeren˛a legislativ„ ∫i executiv„.

Procentele ob˛inute de Partidul Social Democrat la alegerile de la nivel local sunt mai mari dec‚t Ón urm„ cu 4 ani. Asta Ónseamn„ o cre∫tere a cotei de credibilitate. Experien˛a ultimilor 15 ani a ar„tat c„ partidele de guvern„m‚nt au pierdut, de la mandat la mandat, diferite procente, electoratul orient‚ndu-se c„tre opozi˛ie, din nevoia de schimbare politic„ ∫i pentru c„ speran˛ele se Óndreptau c„tre cei care promiteau, cel pu˛in la nivel declarativ, o schimbare de substan˛„. Este pentru prima dat„ c‚nd partidul care a guvernat 4 ani de zile o ˛ar„ cu multiple probleme ∫i Ón continu„ transformare c‚∫tig„ mai multe procente la alegerile locale dec‚t a avut la alegerile precedente.

Este un semn de maturitate politic„, este un semn de apreciere din partea cet„˛enilor acestei ˛„ri, care au ∫tiut Óntotdeauna s„ aleag„ Óntre bine ∫i r„u. Œn urm„toarea perioad„ de timp se va demonstra clar c„ op˛iunea rom‚nilor este Óndreptat„ c„tre P.S.D., singurul partid care prin factorii lui decizionali a ar„tat c„ ceea ce promite este ∫i Óndeplinibil.

Eforturile sus˛inute pentru relansarea economic„, pentru coeren˛a legislativ„, pentru un climat social echilibrat nu sunt niciodat„ prea mari pentru Guvernul condus de premierul Adrian N„stase. Cred c„ bucuria liderilor alian˛ei dintre Partidul Democrat ∫i Partidul Na˛ional Liberal este prematur„. Cei care se bucur„ acum pentru acumularea unui anumit procentaj la alegerile pentru administra˛iile locale ar trebui s„ se g‚ndeasc„ la faptul c„ popula˛ia Ói va sanc˛iona dur Ón contextul rupturilor care se produc Ón fiecare zi Óntre membrii alian˛ei.

De ce se produc aceste scind„ri politice, de ce sufer„ alian˛a de fric˛iuni? Tocmai pentru c„ scopul principal al hienelor din partidele amintite mai Ónainte era cel îal osului“. Adic„ vizau posturile de conducere din cadrul consiliilor locale sau jude˛ene pentru a se Ónfrupta din averea public„. Or, p‚n„ la toamn„, p‚n„ la alegerile parlamentare, este clar c„ se va eviden˛ia pentru ce ∫i-au dorit ∫i pentru ce au investit financiar Ón campania electoral„ de la locale. Este clar pentru mine, de pe acum, c„ au f„cut tot ce e posibil ca s„ poat„ profita de banii publici. Investi˛iile Ón campanie se doresc a fi Ónzecite sau Ónsutite prin diverse mijloace necurate.

Elena Liana Naum

#101632

Alian˛a D.A. P.N.L.-P.D. Ó∫i arat„ abia acum adev„rata fa˛„. Astfel, Alian˛a îDemagogie ∫i Amatorism“ nu are probleme doar Ón Bihor ∫i Suceava, ci ∫i Ón Constan˛a, unde liderii jude˛eni ai celor dou„ partide, Stelian Du˛u (P.D.) ∫i Puiu Ha∫otti (P.N.L.), cu greu s-au suportat reciproc.

A∫a cum am mai precizat Ón repetate r‚nduri, Alian˛a ∫i liderii ei sunt lipsi˛i de profesionalism, demonstr‚nd acest lucru chiar Ón timpul campaniei electorale, ace∫tia contrazic‚ndu-se Ón declara˛ii ∫i atac‚nd pe oricine,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/7.VII.2004 indiferent de conjunctur„ ∫i de interesul urm„rit. Chiar ∫i atunci c‚nd era vorba de interese na˛ionale, precum votarea Constitu˛iei, P.N.L.-P.D. a protestat.

Ce s„ mai spunem Ón cazul de fa˛„, c‚nd ace∫tia s-au clasat net inferior fa˛„ de P.S.D. Ón alegerile locale? Mai nou, P.D. Constan˛a acuz„ P.N.L. de Ónc„lcarea prevederilor protocolului, astfel democra˛ii sus˛in‚nd c„ Alian˛a, la nivel jude˛ean, se afl„ Ón impas. Pre∫edintele organiza˛iei jude˛ene a P.D., Stelian Du˛u, s-a pl‚ns c„ Ón localit„˛ile Ón care P.D. a c‚∫tigat prim„riile P.N.L. a fost sprijinit de democra˛i pentru ob˛inerea posturilor de viceprimari, Ón timp ce membrii P.N.L. nu i-au ajutat pe cei din P.D. pentru ob˛inerea unor asemenea func˛ii.

Liderii democra˛ilor din Constan˛a afirm„ de aproape o s„pt„m‚n„ c„ poart„ discu˛ii cu membrii din conducerea P.N.L., inclusiv Ón consiliul jude˛ean al Alian˛ei, dar totul se rezum„ doar la promisiuni care nu sunt respectate, suspect‚ndu-i pe liderii locali ai P.N.L. c„ au un comportament duplicitar, acesta dovedind incapacitatea ∫i neprofesionalismul acelora care vor s„ administreze un jude˛ ori chiar ∫i o comun„. Afirma˛ia liderului P.D. Constan˛a, care b„nuie∫te conducerea jude˛ean„ a P.N.L. c„ a sus˛inut doar interesele proprii, el avertiz‚nd c„, dac„ nu se vor c‚nt„ri lucrurile pentru consolidarea Alian˛ei ∫i nu se va vedea o atitudine politic„ comun„, iar P.N.L. se va raporta la diverse interese locale, cu siguran˛„ Alian˛a la Constan˛a va avea de suferit, demonstreaz„ incompeten˛a ∫i iresponsabilitatea Ón care se angajeaz„ Alian˛a îDemagogie ∫i Amatorism“.

Iosif Arma∫

#103847

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn intervalul de timp care-mi este alocat pentru interven˛ia mea politic„ de ast„zi, doresc s„ aduc un omagiu celui care a fost Nicolae B„lcescu, om politic, conduc„tor al Revolu˛iei Rom‚ne de la 1848 din Muntenia, istoric ∫i prozator.

S„rb„torim ast„zi 185 de ani de la na∫terea marelui om politic care a marcat istoria unei genera˛ii de lupt„tori pentru independen˛„ ∫i suveranitate na˛ional„.

N„scut la Bucure∫ti la data de 29 iunie 1819, a urmat studiile liceale la Colegiul îSf‚ntul Sava“. Œn iulie 1838 s-a Ónrolat Ón mili˛ia na˛ional„ cu gradul de iunc„r. A aderat la mi∫carea na˛ional„ condus„ de Ioan C‚mpineanu ∫i a fost membru al societ„˛ii secrete conduse Ón 1840 de Dimitrie Filipescu. Œn aprilie 1842 a fondat, al„turi de Cristian Tell, Ion Ghica ∫i C.A. Rosetti, societatea secret„ îFr„˛ia“.

Istoric recunoscut, Nicolae B„lcescu a publicat, Ón 1844, la Ia∫i, studiul îPuterea armat„ ∫i arta militar„ de la Óntemeierea Principatului Valahiei p‚n„ acum“, Ón care sus˛inea ideea refacerii armatei na˛ionale pe baze populare. Œn 1845, Ómpreun„ cu August Treboniu Laurian, a editat revista îMagazin istoric pentru Dacia“. Œn 1846 pleac„ Ón Fran˛a, la studii, ∫i creeaz„ ∫i Óndrum„ filiala parizian„ a îFr„˛iei“, îAsocia˛ia Studen˛ilor Rom‚ni“.

Revenit Ón ˛ar„ Ón 1848, particip„ la consf„tuirile îFr„˛iei“, care aveau menirea de a preg„ti politic ∫i strategic declan∫area Revolu˛iei rom‚ne Ón Muntenia. De asemenea, s-a implicat direct in redactarea programului revolu˛ionar îProclama˛ia de la Izlaz“ ∫i a f„cut parte din Guvernul revolu˛ionar provizoriu.

Dup„ Ónfr‚ngerea revolu˛iei din Muntenia a depus eforturi sus˛inute pentru Ómp„carea dintre revolu˛ionarii rom‚ni condu∫i de Avram Iancu ∫i cei maghiari ai lui Lajos Kossuth, semn‚nd Ón iulie 1849 îProiectul de

pacifica˛ie“. Obligat s„ se exileze Ón str„in„tate, a ini˛iat in ianuarie 1850 Comitetul revolu˛ionar de la Londra, condus de Giusseppe Mazzini.

Œn noiembrie 1850 a publicat Ón revista îRom‚nia viitoare“ studiul îMersul revolu˛iei la rom‚ni“, Ón care sus˛inea ideea unit„˛ii na˛ionale a rom‚nilor. Ultima sa carte este îRom‚nii supt Mihai Voievod Viteazul“, lucrare istoric„ de referin˛„ pentru istoria noastr„ na˛ional„.

Cristian Nechifor

#106396

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn ciuda zvonurilor ∫i, eventual, speran˛elor opozi˛iei politice de la acest moment, Partidul Social Democrat a ∫tiut ∫i ∫tie s„ se men˛in„ pe pozi˛ia de lider ∫i Ón acest context s„ realizeze ce a promis f„r„ a afecta bunul mers al lucrurilor doar din dorin˛a de a c„p„ta capital electoral. Liderii partidelor care sunt acum Ón opozi˛ie nu au reu∫it ∫i nici nu vor reu∫i s„ aduc„ m„car acuza˛ii Ón ceea ce prive∫te coeren˛a m„surilor ce ˛in de politica extern„ sau intern„.

Contextul mondial ∫i european actual nu permite m„suri populiste menite s„ atrag„ aleg„torii de partea partidului de guvern„m‚nt. S-a observat destul de clar, cred, c„ Guvernul condus de premierul Adrian N„stase a f„cut toate eforturile pentru a Óndeplini condi˛iile extrem de dure ∫i termenele fixe pentru aderarea la Uniunea European„ ∫i structurile militare mondiale.

Nu s-a luat ∫i nici nu se va lua nici o m„sur„ populist„ care s„ determine pierderi de credibilitate interna˛ional„. Nu se vor face astfel de mi∫c„ri politice pentru c„ nimeni din cadrul Partidului Social Democrat, niciodat„, nu a pus problema demersurilor politice false.

Executivul a ∫tiut ∫i ∫tie s„ men˛in„ ∫i s„ Ómbun„t„˛easc„ rela˛iile cu ˛„rile membre ale Uniunii Europene ∫i cu NATO. Dar toate acestea au fost realizate Ón contextul Ón care condi˛iile impuse au fost respectate cu stricte˛e. De aceea nici acum, Ón pragul campaniei electorale pentru alegerea Parlamentului ∫i pre∫edintelui ˛„rii, nu se vor face diferen˛e de politic„ intern„ Ón context interna˛ional. M„surile populiste cu care partidele ce au guvernat Ón anii preceden˛i au atras capital politic au fost menite s„ atrag„ credibilitatea celor care mergeau la vot. Sunt convins c„ Guvernul condus de premierul Adrian N„stase nu va face asemenea gre∫eli. Partidele politice care a∫teapt„ la cotitur„ s„ poat„ comenta diferite decizii ale Executivului vor r„m‚ne mult ∫i bine Ón expectativ„.

Pentru Partidul Social Democrat singurul lucru care conteaz„ este binele na˛iunii ∫i de aceea se vor lua doar m„suri care s„ nu afecteze Ón nici un fel buna desf„∫urare a evenimentelor interne ∫i externe determinante pentru evolu˛ia na˛iunii.

Traian Dobre

#108667

## Stima˛i colegi,

Œn fiecare discurs, Óncep‚nd cu Ónal˛ii demnitari ∫i continu‚nd cu oricare alt cet„˛ean implicat Ón via˛a unei societ„˛i, fac referire cel mai adesea la lupta (politica) bazat„ pe fairplay.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/7.VII.2004 Iat„ c„ de pu˛in timp s-au Óncheiat at‚t campania electoral„ pentru alegerile locale, c‚t ∫i cel de-al doilea tur de scrutin pentru desemnarea primarilor care Ó∫i vor desf„∫ura activitatea Ón urm„torii 4 ani. Œns„ ∫i acum mai persist„ gustul amar al lipsei de fairplay din aceast„ perioad„. Spun aceasta deoarece cea mai mare parte a opozi˛iei (Alian˛a), d‚nd curs unui cumul de frustr„ri ∫i ranchiune, s-a dezl„n˛uit Óntr-o serie de atacuri f„r„ precedent Ón istoria Rom‚niei din ’90 Óncoace.

Dus„, ini˛ial, Ón numele unor principii sacre, dreptatea, adev„rul, libertatea, aceast„ campanie a opozi˛iei pentru alegerile locale ∫i-a precizat, treptat, obiectivul mai p„m‚ntean: dob‚ndirea puterii. De altfel, opozi˛ia a f„cut din acest mobil, dob‚ndirea puterii Ón teritoriu, o chestiune de via˛„ ∫i de moarte.

Scrutinele din iunie au dat rezultatele pe care le cunoa∫tem, Óns„ era de a∫teptat ca, o dat„ cu acestea, interminabila campanie s„ se apropie, totu∫i, de sf‚r∫it. Constat Óns„ c„ ea continu„ cu aceea∫i intensitate. E adev„rat, Ón forme oarecum modificate, dar nu mai pu˛in otr„vite ∫i nu mai pu˛in lipsite de onestitate.

Spre regretul meu, Ón acest joc lipsit de fairplay s-au angajat Ón∫i∫i pre∫edin˛ii marilor partide de opozi˛ie, de aceast„ dat„ Ón postura de negativi∫ti. P‚n„ ∫i presa care nu a Óncetat o clip„ s„ ˛in„ isonul acestor negativi∫ti se ded„ la acte cel pu˛in nes„buite. Cu litere de-o ∫chioap„ se inventeaz„ tot felul de dezert„ri ∫i se n„scocesc disiden˛e. Printre r‚nduri, se strecoar„ ∫erpe∫te ideea c„ acum ar fi momentul unei revan∫e Ón stil mare.

Tot ce se poate spune Ón aceast„ faz„ a disputei este c„ manevra a fost decodificat„ ∫i va fi contracarat„ prin mijloace adecvate de bun-sim˛ ∫i de fairplay.

™tefan L„p„dat

#110721

Achizi˛ia de fier vechi de la persoanele neautorizate este o cale de fraudare a bugetului de stat, dar Ón acela∫i timp de Ómbog„˛ire a celor care lucreaz„ Ón firmele de colectare a de∫eurilor industriale reciclabile, pentru c„ pre˛ul este mult mai mic dec‚t s-ar cump„ra de la persoanele fizice sau juridice autorizate.

Pentru a da impresia c„ opera˛iunile de cump„rare sunt legale, firmele de achizi˛ii cump„r„ facturi false, care apar˛in unor societ„˛i fantom„, pe care le completeaz„ dup„ bunul plac, Ón∫el‚nd astfel bugetul de stat prin neplata T.V.A.-ului ∫i a impozitului pe profit, bani care ajung Ón contul celor care administreaz„ Ón timp scurt.

Societ„˛ile care export„ fier vechi solicit„ Ón urma acestor opera˛iuni ramburs„ri de T.V.A., interpun pe bonuri de achizi˛ie societ„˛i fictive sau utilizeaz„ facturi false sau de provenien˛„ ilicit„.

Comercializarea fierului vechi a r„mas o afacere profitabil„ pentru cei care ∫i-au propus s„ ajung„ boga˛i f„r„ munc„, deopotriv„ persoane fizice ∫i juridice.

Solicit Ministerului Finan˛elor Publice ∫i Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor s„ ia m„surile corespunz„toare legale pentru a pune cap„t acestui sistem de fraudare a bugetului de stat care s-a extins Ón toat„ ˛ara, gener‚nd îmafia fierului vechi“.

Corneliu Ciontu

#112026

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

V„ mul˛umesc.

Ur‚ndu-v„ o zi dup„ voia dumneavoastr„, Ónchei prima parte a lucr„rilor de ast„zi.

Cuprins

Stenograma