Monitorul Oficial·Partea II·18 mai 2007
Informare · informare
Filip Georgescu
Discurs
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
P„durea nu reprezint„ numai umbr„ gratuit„, mediu r„coros ∫i reconfortant, ap„ limpede ∫i rece, ea nu-i doar un furnizor de lemn pentru construc˛ii, mobil„ ∫i pentru foc. Dincolo de toate aceste avantaje, p„durea este cel mai puternic instrument pentru restabilirea echilibrului ecologic, factorul esen˛ial de care depinde Óns„∫i existen˛a planetei noastre. P„durea aduce imense servicii omenirii, contribuind substan˛ial la cre∫terea calit„˛ii vie˛ii, prin func˛iile multiple de protec˛ie ∫i produc˛ie pe care le Óndepline∫te ∫i care, practic, sunt de neÓnlocuit. La ad„postul ei se pot dezvolta aproape toate activit„˛ile umane, p„durea fiind simbolul echit„˛ii ∫i drept„˛ii Ón natur„.
Œn ˛ara noastr„, rom‚nul nu mai este demult frate cu codrul. Proprietarii de p„duri, ca ∫i cei ce ob˛in dreptul de a exploata incinte forestiere, pe baz„ de licita˛ii, nu respect„ nici cele mai elementare norme impuse de silvicultori. Se taie haotic, se fur„ f„r„ team„, se practic„ un jaf s„lbatic. Din cauza mentalit„˛ii agresive ∫i nechibzuite, vechi de c‚nd lumea, la noi Ón ultimii o sut„ de ani au fost desp„durite aproape 3 milioane de hectare. A fost nevoie de un efort uria∫ pentru refacerea sistemului nostru forestier, desf„∫urat pe parcursul a 40 de ani (1945—1984), perioad„ Ón care, datorit„ posibilit„˛ii aplic„rii unui plan unic, au fost Ómp„durite peste 2,2 milioane de hectare ∫i s-au creat planta˛ii de arbori de-a lungul drumurilor Ón lungime total„ de 45 kilometri.
Pe baza Óndelungatei lor experien˛e, silvicultorii au ajuns la o concluzie Ón˛eleapt„ potrivit c„reia gospod„rirea p„durilor trebuie s„ se Óntemeieze pe principiul permanen˛ei, adic„ s„ se calculeze, cu grij„, cre∫terea anual„ a p„durii ∫i s„ se taie numai at‚ta c‚t aceasta produce Ón decursul unui an.
Schimbarea regimului de proprietate a f„cut, Óns„, ca Ón ultimii zece ani volumul lucr„rilor de regenerare ∫i protec˛ie a p„durilor s„ se diminueze permanent, duc‚nd la o degradare alarmant„ a fondului nostru forestier. Prioritatea esen˛ial„ a marii majorit„˛i a proprietarilor particulari o constituie t„ierile pentru valorificarea c‚t mai rapid„ a lemnului ∫i pentru a-∫i salva avutul de furia ho˛ilor.
Preocuparea pentru reÓmp„durirea suprafe˛elor exploatate este inexistent„. De˛in„torii particulari de terenuri forestiere invoc„ lipsa banilor pentru realizarea unor asemenea lucr„ri, a∫tept‚nd ca statul s„ refac„ p„durile pe cheltuiala sa, ori ca regenerarea acestora s„ se produc„ pe cale natural„, cu ajutorul semin˛elor c„zute din arborii maturi, proces biologic anevoios, Óntruc‚t nu toate suprafe˛ele forestiere au capacitatea s„ se refac„ pe aceast„ cale. Ca atare, interven˛ia omului r„m‚ne factorul esen˛ial pentru viitorul p„durilor. Din p„cate, silvicultorii sunt iar„∫i restan˛ieri la examenul Ómp„duririlor de prim„var„, ritmul acestor lucr„ri fiind unul lent, a∫a cum a fost Ón ultimul deceniu ∫i jum„tate.