Stenogramă plen

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar al P.N.L., dac„ este prezent cineva...

V„ rog.

## V„ mul˛umesc.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are ca titlu o Óntrebare, ∫i anume: îArbitru imprevizibil?“

Un cet„˛ean, un politician, mai ales, care respect„ Constitu˛ia, legile, care respect„ institu˛iile statului democratic, care se raporteaz„ la valori ∫i respect„ principii, este un om previzibil. Traian B„sescu este imprevizibil, at‚t de imprevizibil Ónc‚t s-a surprins chiar ∫i pe el Ónsu∫i cu amenin˛area demisiei Ón îcinci minute“.

Dup„ ce a reflectat ∫i ∫i-a dat seama c„, a∫a cum iarna nu-i ca vara, nici demisia nu-i ca suspendarea, s-a r„zg‚ndit. Apoi, Ómpreun„ cu sus˛in„torii tradi˛ionali ∫i cei de conjunctur„, a Ónceput s„ abat„ aten˛ia cet„˛enilor de la adev„ratele cauze ale suspend„rii, acredit‚nd ideea c„, prin activitatea sa Ón interesul cet„˛enilor, pre∫edintele a deranjat corup˛ii, comuni∫tii ∫i infractorii din Parlament. Este greu, totu∫i, de crezut c„ exist„ Ón Parlament 322 de corup˛i, comuni∫ti ∫i infractori.

A fi imprevizibil poate fi o calitate Ón art„, sport sau la jocul de c„r˛i. Nu cred Óns„ c„ un pre∫edinte care trebuie s„ fie arbitru poate fi imprevizibil. Arbitrul trebuie s„ fie Óntotdeauna previzibil, pentru c„ ac˛ioneaz„ conform unui regulament, vegheaz„ la respectarea regulilor de c„tre juc„tori.

Oare asta s-a Ónt‚mplat Ón ultimii doi ani? 322 de parlamentari consider„ c„ nu.

Este adev„rat c„ ace∫ti 322 de parlamentari n-au fost ajuta˛i de verdictul Cur˛ii Constitu˛ionale, care a fost unul ambiguu, sem„n‚nd cu r„spunsul blatistului Ón tren, c‚nd, Óntrebat fiind dac„ are bilet, r„spunde: îNu prea am!“. Cam tot a∫a ∫i Curtea Constitu˛ional„ spune c„ Traian B„sescu a Ónc„lcat Constitu˛ia, dar nu prea!

Pentru ca suspendarea s„ se transforme sau nu Ón demitere urmeaz„ ca cet„˛enii cu drept de vot s„-∫i spun„ cuv‚ntul Ón 19 mai. Sper ca referendumul s„ se bucure de o bun„ prezen˛„ ∫i s„ fie validat, Ón caz contrar, partida av‚nd un rezultat nul.

Nu cred c„ Rom‚nia mai are timp pentru eventuale prelungiri sau chiar lovituri de departajare de la 11 metri. Este de datoria noastr„, a celor implica˛i Ón politic„, s„ mobiliz„m cet„˛enii la vot. Votul este un drept cet„˛enesc, dar ∫i o datorie Ón situa˛ii de criz„ politic„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat? Nu este prezent nimeni.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul deputat Baban ™tefan.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îPrimele ∫i ultimele patru luni...“

S-au Ómplinit patru luni de c‚nd ˛ara noastr„ a devenit membru al Uniunii Europene. Este cazul s„ facem o analiz„ pertinent„ a evenimentelor care s-au scurs Óntr-o perioad„ at‚t de scurt„? E timp deja pentru concluzii sau suntem c‚rcota∫i ∫i despic„m firul Ón patru?

Ca s„ Óncepem analiza trebuie s„ facem apel la evenimentele petrecute Ón aceast„ perioad„, dar ∫i la pronosticurile pline de optimism sau pesimism f„cute la Ónceputul anului 2007.

Œncep‚nd de la avantajele imediate conferite de aderare, cum ar fi intr„rile masive de capital ∫i c„l„toriile Ón spa˛iul comunitar doar cu buletinul, ∫i termin‚nd cu problemele cauzate de eliminarea taxelor vamale ∫i exodul for˛ei de munc„, toate acestea f„ceau ca aderarea Rom‚niei s„ fie privit„ cu suspiciune de marea majoritate a cet„˛enilor acestei ˛„ri.

Ce s-a adeverit din toate aceste premoni˛ii? Aproape nimic, pentru c„ nu a avut loc niciun ∫oc, nici economic, nici Ón alte domenii! Intrarea Ón vigoare a reglement„rilor comunitare, participarea demnitarilor acestei ˛„ri la summit-uri ∫i Ónt‚lniri oficiale cu ceilal˛i membri comunitari, contactele economice ∫i sociale care au avut ∫i au loc sunt semne de normalitate pentru integrarea Ón familia european„, necre‚nd niciun fel de panic„ sau euforie, Rom‚nia urm‚nd s„ str„bat„, Óncetul cu Óncetul, fiecare etap„ a acestui proces.

E bine c„ nu se for˛eaz„ lucrurile ∫i nu se Óncearc„ s„ se sar„ peste etape, deoarece schimb„rile totale, radicale, care se produc Óntr-o perioad„ de timp foarte scurt„, au ca rezultat doar dezechilibre, st„ri de spirit tensionate, nemul˛umiri ale propriilor cet„˛eni, care pot degenera de cele mai multe ori Ón puternice mi∫c„ri sociale. Ceea ce nu este bine este faptul c„, dup„ perioada de preaderare, c‚nd to˛i au muncit la capacitate maxim„, acum au Óncetinit, evident, îtura˛ia motoarelor“ ∫i, ca urmare, este sesizabil„ del„sarea Rom‚niei pe toate planurile.

Ar trebui s„ fim foarte aten˛i la ceea ce facem, mai ales c„ au Ónceput s„ fie evidente problemele pe care le are ˛ara noastr„. ™i aici m„ refer Ón special la faptul c„, de∫i dup„ 1 ianuarie 2007 ne pl„tim con∫tiincios obliga˛iile ce ne revin Ón urma ader„rii ∫i c„ beneficiem de importante fonduri nerambursabile, nu avem p‚n„ Ón acest moment definitivat„ o strategie na˛ional„ postaderare.

Degeaba vis„m ∫i dorim s„ atingem standardele ˛„rilor membre europene, degeaba avem bani pe care trebuie s„-i cheltuim f„r„ s„-i Ónapoiem, nimic nu poate fi f„cut f„r„ implicarea activ„ a autorit„˛ilor, care sunt obligate, Ón cel mai scurt timp, s„ definitiveze aceast„ strategie ∫i apoi s„ o aplice, deoarece ne putem trezi la un moment dat c„ nu mai beneficiem de ace∫ti bani, dar ∫i c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 suntem coda∫ii Europei, iar vina nu ne apar˛ine dec‚t nou„.

Putem spune, nu cu mult„ m‚ndrie, c„ cele patru luni care au trecut de la aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ au fost marcate de Óncetiniri, de leneviri, mai pe rom‚ne∫te, de del„sare ∫i debandad„ ∫i chiar de o stare de automul˛umire, mult prea devreme instalat„ Ón r‚ndul guvernan˛ilor. Œn loc ca acest timp care a trecut de la integrare s„ fie marcat de o intensificare f„r„ precedent a ac˛iunilor rezultate din angajamentele asumate la negocieri, s-au pierdut patru luni Ón discu˛ii interminabile ∫i r„zbun„ri politice, ca s„ nu mai spunem de mahalaua pe care o reprezint„ scena politic„ a Rom‚niei Ón anul 2007.

Cineva va trebui s„ r„spund„ pentru aceste Ónt‚rzieri cauzatoare de pierderi importante Ón toate domeniile din Rom‚nia, astfel c„ este vremea s„ l„s„m la o parte luptele fratricide ∫i s„ punem mai presus timpul ∫i resursele, Ón numele interesului na˛ional, interes care situeaz„ pe prim-plan trecerea la fructificarea avantajelor statutului de membru al Uniunii Europene. Nu ne mai putem permite relax„ri ∫i p„suiri ca cele din ultimele patru luni.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

V„ rog s„ pofti˛i la microfon.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Func˛ionarii publici din cadrul ministerelor, de multe ori, sunt generatorii actelor de corup˛ie. Prin leg„turile pe care le au, de multe ori pot acoperi ∫i ei, f„r„ ∫tirea mini∫trilor, faptele de corup˛ie.

Astfel, Direc˛ia de control din cadrul Direc˛iei generale de control silvic ∫i cinegetic din cadrul Ministerului Agriculturii ∫i al Dezvolt„rii Rurale ∫i Inspectoratul General de Poli˛ie din cadrul Ministerului Internelor ∫i Reformei Administrative acoper„ infrac˛iunile cele mai grave ale mafiei lemnului.

M-a∫ referi Ón primul r‚nd la cazul domnului Zerkula Ladislau, care a prejudiciat timp de un deceniu at‚t fondul forestier de stat, c‚t ∫i cel privat.

Comandantul de poli˛ie al inspectoratului din jude˛ul Harghita mi-a cerut date privind infrac˛iunile ∫efului de paz„ de la Direc˛ia Silvic„ Harghita.

Œn interven˛ia mea din 19 septembrie 2006 am f„cut referire la mu∫amalizarea lipsurilor din Cantonul Fagul Œnalt ∫i totodat„ am specificat ∫i valoarea infrac˛iunii. Am amintit ∫i despre prejudiciul adus statului Ón Cantonul nr. 3 de la Dealul Nou, din cadrul fostului Ocol de Stat Gheorgheni, cu complicitatea ∫efului de district Incze Jozsef, ∫i despre lipsa nejustificat„ a peste 800 m[3] de material lemnos la Ocolul Silvic de Stat Tulghe∫, Ón Culmea T„tarului Lükkeno˝.

Œn declara˛ia mea politic„ din data de 13 februarie 2007 am prezentat ilegalit„˛ile Domniei Sale Ón zona Rostoroz, p„dure apar˛in‚nd comunei Vo∫l„beni. Iar la data de 20 februarie 2007, Ón interven˛ia mea am descris modul cum au fost transformate din infrac˛iuni Ón

contraven˛ii acte prin care s-a distrus fondul forestier na˛ional.

De ce am f„cut referire la aceste cazuri mu∫amalizate? Pentru c„, Ón ultima vreme, la Óntreb„rile mele adresate domnului ministru Traian Decebal Reme∫ am solicitat reverificarea autorilor infrac˛iunilor din zona Alsoerdo˝, dirija˛i de personalul silvic de stat ∫i mu∫amaliza˛i de c„tre directorii Regiei Na˛ionale a P„durilor îRomsilva“.

Cu toate acestea, raportul nr. 4181 C.S. din 17.11.2003 al G„rzii Na˛ionale de Mediu a constatat sustragerea ilegal„ ∫i Óntocmirea actelor de punere Ón valoare fictive, precum ∫i completarea Ón fals a documentelor de Ónso˛ire pentru 16.662 de m[3] de mas„ lemnoas„, prin care bugetul de stat a fost delapidat cu 17 miliarde de lei, care reprezint„ valoarea taxei pe valoarea ad„ugat„ ∫i impozitul pe profit.

Cazul a fost mu∫amalizat de c„tre autorii infrac˛iunii, prin ascunderea contractului de administrare ∫i paz„, dup„ care cei care au semnat aceste contracte erau absolvi˛i de orice r„spundere.

Œn cursul anului 2006, cu mari eforturi, am intrat Ón posesia contractului amintit ∫i, la data de 17.04.2007, am solicitat de la domnul ministru Decebal Traian Reme∫ reverificarea cazului ∫i tragerea la r„spundere a persoanelor implicate.

Din p„cate, Óntre timp am aflat despre ordinul domnului Mircea Vasile, responsabil la Direc˛ia de control din cadrul Direc˛iei generale de control silvic ∫i cinegetic, prin care Domnia Sa a dispus mu∫amalizarea cazului. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din nou fac apel la Ón˛elegerea corect„ a textelor regulamentului, care face distinc˛ie Óntre interpel„ri ∫i declara˛ii politice.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Ionica Popescu.

## Bun„ diminea˛a!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am s„ vorbesc azi despre un subiect des dezb„tut de o mare personalitate a Rom‚niei, un om pe care Dumnezeu l-a ales asear„ s„ vegheze ∫i s„ ne critice dintr-o alt„ dimensiune. A∫a cum spunea domnul Octavian Paler, a muri Ónseamn„, de fapt, îa te muta Óntr-o stea“. Œmi cer scuze, domnule Paler, c„ nu m„ voi ridica la Ón„l˛imea scriiturii dumneavoastr„.

Dumnezeu s„ v„ odihneasc„ Ón pace!

Interven˛ia mea se nume∫te: îImportan˛a lui Kondyakov Ón suspendare ∫i cele 5 minute ale lui Traian B„sescu“.

îAgenturilii“ str„ine ale lui Ceau∫escu se abat asupra ˛„ri∫oarei noastre, deghizate Ón Kondyakov. Informa˛ia a fost devoalat„ Ón urm„ cu c‚teva zile de nimeni altul dec‚t pre∫edintele suspendat al na˛iunii, îlupt„torul luminii“, Ón varianta B„sescu.

Fra˛i rom‚ni, Rusia ∫i-a trimis masonul care s„-l distrug„ pe super-B„se cel grabnic v„rs„toriu de s‚nge de oligarhi! Iar instrumentele pierzaniei lupt„torului sunt ve∫nicii inamici ai Domniei Sale — la propriu ∫i la figurat —, parlamentarii, acum 322 la num„r, al˛ii dec‚t slujitorii s„i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 fideli pe care se bazeaz„ pentru reinstaurarea îdemocra˛iei dictaturii“ Ón Rom‚nia. Ca s„ vezi!

Suspendarea pre∫edintelui Rom‚niei, eveniment unic pe scena politic„ rom‚neasc„ ∫i suficient de rar Ónt‚lnit Ón politica mondial„, a st‚rnit cele mai aprinse patimi. La Óndemnul ∫i sub masca ipocrit„ a unui pre∫edinte suspendat, rom‚nii au ajuns s„ se urasc„ unii pe al˛ii.

Œn anul de gra˛ie 2007 ∫i Óntr-o Rom‚nie pe care se laud„ c„ a Óndreptat-o cu fa˛a spre Vest, domnul B„sescu Óndeamn„ cet„˛enii s„ arunce peste balconul Parlamentului 322 de cet„˛eni rom‚ni, de parlamentari. Œn aceea∫i Rom‚nie, pre∫edintele amenin˛„ 322 de oameni, parlamentari, c„ dup„ 19 mai le va ar„ta el cine este st„p‚nul ∫i Ói acuz„ nefondat c„ practic„ o a∫a-zis„ dictatur„ parlamentar„, de care n-am auzit!

™ti˛i ceva? Eu chiar Ól cred pe domnul B„sescu atunci c‚nd se laud„ c„ Domnia Sa a Óndreptat Rom‚nia cu fa˛a spre Vest. Œl cred, pentru c„ este clar c„ a vrut ca Rom‚nia ∫i rom‚nii s„ nu-l vad„ c‚nd Ói/o siluie∫te cu metode ca-n Est, cu metode staliniste! Pentru un om care ∫i-a f„cut un titlu de glorie din condamnarea comunismului, practicarea metodelor staliniste, totalitare, dictatoriale, este o oroare mai mare dec‚t dispari˛ia flotei Rom‚niei sub mandatul ministrului transporturilor Traian B„sescu.

Domnul B„sescu Ónvr„jbe∫te rom‚nii Óntre ei. Domnul B„sescu Óntoarce Rom‚nia la Ónceputurile anilor ’90, c‚nd divor˛au oamenii dup„ 20 de ani de c„snicie pentru c„ unii ˛ineau cu Iliescu ∫i al˛ii cu Ion Ra˛iu, c‚nd prieteni de o via˛„ Ó∫i spuneau vorbe grele ∫i Ó∫i Óntorceau spatele pentru totdeauna fiindc„ nu Ómp„rt„∫eau acelea∫i simpatii politice. Parlamentarii, Óntre ei chiar, au ajuns s„-∫i spun„ vorbe grele, iar cei din afara sferei 322 fac declara˛ii politice din care transpare superioritatea ∫i v„dita sc‚rb„ fa˛„ de cei ˛intui˛i cu ar„t„torul de salvatorul neamului rom‚nesc, Traian B„sescu.

Pre∫edintele suspendat folose∫te toate tipurile de manipulare cuprinse Ón c„r˛ile tematice. Se folose∫te de angoasele rom‚nilor s„raci, de teribilismul unora dintre tineri, spune ce vrea s„ aud„ orice om, ∫i nu ceea ce trebuie s„ spun„ ∫i s„ fac„, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, folose∫te metoda: îSpune despre m„-sa c„ e...“ — Ómi cer scuze! — îcurv„, c„ p‚n„ se str„duie∫te el s„ demonstreze c„ nu este a∫a timpul a trecut, tu ai c‚∫tigat ∫i oamenii oricum nu mai au timp s„-l asculte pe cel„lalt spun‚nd ceva despre mama lui“.

Cea mai recent„ g„selni˛„ a pre∫edintelui suspendat este aversiunea unora dintre rom‚ni fa˛„ de ru∫i. Uit‚nd de Pu∫kin ∫i Esenin, unii rom‚ni Ó∫i mai amintesc doar de armata ro∫ie ocupant„. Traian B„sescu a g„sit ˛apul isp„∫itor al suspend„rii sale, idolul c„ruia i-au f„cut chip cioplit ∫i la care s-au Ónchinat cei 322 de... iresponsabili Ón preziua sacrific„rii mielului Traian!

Pe jum„tate m‚ncat de lup, mielul Traian a f„cut o ultim„ sfor˛are ∫i a ar„tat spre Kondyakov. Care Kondyakov? Cum care? Cel cu care s-au Ónt‚lnit masonii ∫i cu diavolul de T„riceanu ca s„ pun„ la cale suspendarea executat„ de cei 322, care, nu uita˛i, trebuie arunca˛i peste balcon!

Ieri pre∫edintele suspendat ne-a spus c„, de fapt, îKondyakov e prea mic“ pentru ca s„-i fi putut crea d‚nsului probleme. Cine l-o mai fi auzit Ón vacarmul st‚rnit printre rom‚nii prea pu˛in iubitori de ru∫i? Mai

nimeni. Cine-∫i mai aminte∫te c„ azi pre∫edintele spune un lucru pe care ulterior Ól retracteaz„? Aproape nimeni.

De fapt, importan˛a lui Kondyakov Ón suspendarea lui Traian B„sescu are aceea∫i valoare ca cele 5 minute pe care ∫i le-a acordat pre∫edintele ca s„-∫i str‚ng„ operele de pe biroul de la Cotroceni ∫i s„ se duc„ Ón vila din Mih„ileanu pentru o lun„ de pauz„. Are aceea∫i valoare pe care a avut-o cuv‚ntul s„u privind cele 5 minute, adic„ niciuna!

O cacealma dup„ alta, o minciun„ dup„ alta! Asta este tot ce ne-a servit pre∫edintele suspendat, pe vremea c‚nd Kondyakov Ónc„ nu se ivise la hotarele ˛„rii, pe vremea c‚nd pre∫edintele juc„tor exersa cacealmaua Ón cabinetele Palatului Cotroceni. C‚nd asta n-a mai ˛inut, pac cu Kondyakov la îR„zboiu’“!

Am o veste pentru domnul B„sescu: îCine seam„n„ v‚nt culege furtun„!“

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamn„ deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale? V„ rog.

Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi!

îLa realizarea performan˛elor sportului const„n˛ean au contribuit ∫i etnici t„tari“

Indiscutabil, sportul a devenit un fenomen social. Indiscutabil, sportul implic„, Ón spiritul corect al competi˛iei, investi˛iile materiale necesare. Pentru a se ajunge, Óns„, la marea performan˛„, este nevoie ∫i de profesioni∫ti, oameni capabili s„ ob˛in„ succese.

Se cunoa∫te faptul c„, Ón ultimii ani, echipele const„n˛ene ∫i-au propus s„ ajung„ Ón elita sportului rom‚nesc. Cel pu˛in la disciplinele handbal ∫i volei exemplele sunt edificatoare, echipele masculine cucerind, anul acesta, titlurile na˛ionale. Este meritul sportivilor, este meritul sponsorilor pentru faptul c„ au asigurat bugete corespunz„toare, este meritul celor care au organizat, Óntr-un mod corect, aspectele administrative, este meritul antrenorilor.

Pe banca tehnic„ a echipei H.C.M. Constan˛a, pentru a treia oar„ Ón acest an campioan„ a Rom‚niei, se afl„ ∫i antrenorul secund Eden Hairi, fost component al acestei echipe. Fostul antrenor principal, Aihan Omer, un nume deja cunoscut Ón lumea sportului rom‚nesc, ob˛ine, Ón prezent, rezultate notabile cu forma˛ia U.C.M. Re∫i˛a. La conducerea clubului din Constan˛a se afl„ ∫i directorul Ali Nurhan.

O alt„ echip„ de handbal important„, fost„ participant„ Ón cupele europene, H.C.M. Medgidia, Ól are Ón componen˛„ ∫i pe Enis Murtaza.

Echipa de volei masculin a ora∫ului Constan˛a a ob˛inut, anul acesta, cele mai importante trofee: Campionatul Rom‚niei, respectiv Cupa Rom‚niei. Un om care s-a implicat, Óntr-o manier„ remarcabil„, afl‚ndu-se la conducerea clubului, este ∫i Cad‚r Serhan.

A∫adar, noi, t„tarii, ne putem m‚ndri, ∫i Ón domeniul sportului, cu personalit„˛i remarcabile.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea grupului de deputa˛i f„r„ apartenen˛„, domnul deputat Mircia Giurgiu sau doamna deputat Leonida Lari.

Domnule pre∫edinte,

Am ∫i minutele domnului Giurgiu, ca s„ lua˛i Ón vedere. Mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Trist„ ∫i tulbure perioad„ avem acum, p‚n„ la referendum. Ai sentimentul c„ s-au dezl„n˛uit demonii ∫i se bat la gura unor parlamentari, a∫a-zi∫i cre∫tini, care nu se sfiesc s„ arunce cuvinte murdare, minciuni gogonate la adresa oponen˛ilor.

Anume Ón astfel de momente tulburi se pot face tot felul de diversiuni, se pot infiltra ∫i Ón structurile de v‚rf ale ˛„rii figuri ciudate, ca s„ nu zic agen˛i str„ini.

Hai s„ lu„m chiar ∫i cazul Aleksandr Kondyakov, care nu e chiar at‚t de simplu precum se pare. Secretar al Marii Loje Masonice a Rusiei, prin firma sa de consultan˛„ politic„ îNovokom“ av‚ndu-i drept clien˛i pe Vladimir Putin ∫i pe Vladimir Voronin.

Cu ce non∫alan˛„ nevinovat„ spune Aleksandr Kondyakov c„ e gata s„ comunice cu toate persoanele care vor rela˛ii rom‚no-ruse bune. P„i ∫i eu fac parte dintre acele persoane care vor rela˛ii bune cu to˛i vecinii, mai cu seam„ c„ am tradus cu drag din marea poezie rus„.

Dar se pune Óntrebarea: cu ce pre˛ aceste rela˛ii at‚t de bune? Ce ne facem c‚nd Federa˛ia Rus„ nici p‚n„ acum nu ∫i-a respectat angajamentele de la Istanbul ∫i Armata a 14-a st„ Ón coasta Republicii Moldova, c‚nd Federa˛ia Rus„ nu ne-a Óntors tezaurul?

Ce ne facem c‚nd unii conduc„tori ai no∫tri comunic„ Óntr-un mod enigmatic, misterios, cu acest Kondyakov, f„c‚nd situa˛ia din ˛ar„ ∫i mai tulbure?!

Eu cunosc prea bine metodele K.G.B.-ului de a se infiltra undeva ∫i cu ceva, pentru a destabiliza situa˛ii Óntr-o ˛ar„ sau alta din cele vecine. Mai deun„zi, Ón Estonia, ∫tim ce s-a Ónt‚mplat. Acum, Ón Rom‚nia, vedem ce se Ónt‚mpl„.

Da... E clar„ cooperarea Óntre reprezentan˛ii mastodontului din Est ∫i v‚ndu˛ii autohtoni!

Declara mai ieri Cozmin Gu∫„ c„ Rusia, pentru el, este a doua sa patrie. S„ fi tr„it Cozmin Gu∫„ m„car c‚˛iva ani sau m„car c‚teva s„pt„m‚ni Ón Basarabia, s„ fi v„zut cum erau tortura˛i rom‚nii basarabeni, ba chiar uci∫i pentru ideile lor, pentru lupta inegal„ cu acest mastodont din Est, Ón ap„rarea unor drepturi elementare: limb„ rom‚n„, grafie latin„, istorie a rom‚nilor, Ónsemne na˛ionale! S„ fi v„zut Cozmin Gu∫„ ∫i al˛ii ca d‚nsul masacrul din Transnistria, unde tinerii no∫tri au luptat pe via˛„ ∫i pe moarte, ap„r‚nd nu numai hotarele Republicii Moldova, ci ∫i ale fi„rii-mam„, Rom‚nia!

S„ ne reamintim...

Prin decembrie 1989 cine dintre politicienii marcan˛i ai Rom‚niei au pomenit m„car o vorbuli˛„ Ón ce prive∫te Pactul Molotov-Ribbentrop ∫i actul adi˛ional la acest pact? Nu prea am auzit, chiar m-am interesat, nu prea se cunosc asemenea chestiuni.

Œn Parlamentul U.R.S.S., chiar Ón s‚nul Imperiului Sovietic, noi, rom‚nii basarabeni, am vorbit despre acest pact. Eu personal am vorbit despre rapturile teritoriale s„v‚r∫ite de Imperiul Sovietic Ómpotriva Rom‚niei, Ónc„lc‚nd Constitu˛ia lor cea mai reac˛ionar„, stalinist„, din 1936!

Dar s„ ne Óntoarcem la îmisteriosul“ tovar„∫ Kondyakov. Nu vi se pare c„, iar, ∫i pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„, v‚ndu˛ii autohtoni bat palma cu îmatu∫ka Rusia“ peste capetele noastre de oameni chinui˛i, de oameni care cunosc ce-i suferin˛a?!

Dup„ Gu∫„ nu a fost destul, c„ mai vine altul, domnul Ludovic Orban, care se pl‚nge c„, vede˛i dumneavoastr„, pre∫edintele Traian B„sescu ne-a stricat rela˛iile bune cu Rusia. ™i îde∫tep˛ii no∫tri“ ce vor acum? S„ le Ómbun„t„˛easc„, aceste rela˛ii, la Palatul Victoria, Ómpreun„ cu omul serviciilor secrete ruse∫ti, Aleksandr Kondyakov, oferind suspendarea pre∫edintelui B„sescu, care nu miroase a petrol! Eu a∫ zice c„ miroase, de pe acum, a praf de pu∫c„ ∫i a s‚nge!

Dar s„ avem Ón vedere faptul c„ Traian B„sescu este primul pre∫edinte al Rom‚niei de dup„ 1989 care a spus clar ∫i r„spicat: orientarea politicii externe a Rom‚niei c„tre structurile euroatlantice, independen˛a energetic„ fa˛„ de Federa˛ia Rus„, aducerea la cuno∫tin˛„ la Casa Alb„, Comisiei Europene, Parlamentului European a intereselor rom‚nilor de peste Prut.

Or, coali˛ia ro∫ie actual„, care b‚ntuie Ón Rom‚nia de azi, care ne face zilele negre, de∫i este ro∫ie, o astfel de coali˛ie ne-o amintim c„ a existat ∫i pe vremea tovar„∫ului Mihail Gorbaciov, c‚nd a fost suspendat, izolat la o vil„ din Crimeea. Dar domnul Boris El˛Ón — ∫i nu-i zic tovar„∫ — a fost un om demn, curajos, Dumnezeu s„-l ierte! A ap„rat drepturile pre∫edintelui s„u ∫i l-a reÓntors Ón scaun, l-a reÓntors la locul care i se cuvenea, pentru c„ a fost ales de popor.

Acum, din p„cate, aliatul domnului B„sescu din Alian˛a D.A., premierul C„lin Popescu-T„riceanu, nu are nici demnitatea ∫i nici curajul necesar. Dimpotriv„, a dat m‚na cu factorii destabilizatori ai ˛„rii: Ion Iliescu, artizanul din umbr„ al puciului, ∫i cu pupila sa, la care gura vorbe∫te f„r„ d‚nsul, C.V. Tudor, dimpreun„ cu toate m„tr„gunele din jurul lor.

Spunea o buruian„ din astea c„ eu, cic„, am fost dat„ afar„ din P.R.M. Eu am plecat de la P.R.M. Eu niciodat„, de nimeni, nu pot fi dat„ afar„! Am plecat din cauza liniei politice pe care o luase P.R.M.-ul Ón 2005. ™i, dac„ v„ mai intereseaz„ ni∫te fapte, C.V. Tudor l-a rugat pe Ilie Ila∫cu s„ m„ recheme Ónapoi, de patru ori. ™i eu am zis nu. ™i iat„ de ce am zis nu: Ón 2005, la Sankt Petersburg, Ón mai, s-au Ónt‚lnit reprezentan˛ii tuturor ˛„rilor care au participat la Al Doilea R„zboi Mondial. Din partea Rom‚niei a fost trimis C.V. Tudor. Iat„, dragii mei, ce s-a Ónt‚mplat atunci: reprezentan˛ii fi„rilor Baltice, ai Gruziei, ai Armeniei ∫i ale altor foste colonii sovietice, au venit cu texte serioase Ón ce prive∫te Pactul Molotov-Ribbentrop ∫i consecin˛ele sale dezastruoase Ón unele din fostele colonii sovietice. ™i am Ón vedere Republica Moldova, Armenia, Gruzia, Azerbaidjian.

Ce a spus domnul Corneliu Vadim Tudor la Sankt Petersburg? Am aflat astea abia la Congresul P.R.M. din 19 noiembrie al aceluia∫i an, 2005. Dar hai s„ vorbesc pe tonul lui, cu aplomb: î™i am fost la Sankt Petersburg

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 ∫i c‚nd i-am v„zut pe generalii ru∫i cu piepturile Ómpl„to∫ate de medalii pentru marile lor fapte eroice din Al Doilea R„zboi Mondial mi s-a umplut sufletul de Ónc‚ntare!“ Iat„ cum a reprezentat Rom‚nia C.V. Tudor, c„z‚nd Óntr-o euforie prosovietic„, proruseasc„, nepomenind m„car un cuv‚nt despre Pactul MolotovRibbentrop, care are consecin˛e grave Ón Republica Moldova, Ón nordul Bucovinei ∫i f nutul Her˛a.

Da, mare Ónc‚ntare trebuie s„ fi avut C.V. Tudor, l„ud‚nd generalii ru∫i care ne-au h„cuit ˛ara, r„pindu-i Basarabia ∫i Bucovina. Iat„, atunci am plecat ∫i din congres, ∫i din partid, ∫i dus„ am fost!

Mi-am dat seama cu cine am de-a face abia atunci, dup„ zeci de ani de lupt„ ∫i suferin˛„.

Sintagma îRom‚nia Mare“ e o acoperire doar, odat„ ce, tot acela∫i C.V. Tudor, Ón scrisoarea c„tre evrei, Ón av‚ntul s„u febril de a fi pre∫edintele Rom‚niei, a renun˛at ∫i la Basarabia, ∫i la Bucovina. Da, s„ ∫tie to˛i, eu am plecat de bun„voie ∫i nesilit„ de nimeni de la P.R.M. ∫i n-am voit s„ m„ mai Óntorc, s„ stau Ómpreun„ cu toate m„tr„gunele!

Tocmai de aceea C.V. Tudor, Ómpreun„ cu buruiana sa, au aruncat mormane de noroi peste mine, f„r„ m„car s„ cugete un pic cum a∫ putea s„ fiu eu, deputat, Ón K.G.B., c‚nd kaghebi∫tii mi-au ucis fratele, mi-au Ómpu∫cat Ón geamuri dou„ nop˛i la r‚nd, mi-au terorizat copiii! Acelea∫i tone de noroi le vars„ aceste persoane, ca s„ nu zic mai r„u (mie nu-mi place s„ jignesc pe cineva, pentru c„, Óntr-adev„r, sunt cre∫tin„), ∫i asupra adev„ra˛ilor patrio˛i ai acestei ˛„ri, printre care ∫i pre∫edintele Traian B„sescu.

Nu-l cunosc personal pe acest om, repet, nu am vorbit niciodat„ cu d‚nsul, dar v„d buna-credin˛„ a sa fa˛„ de poporul rom‚n ∫i nu m„ las„ con∫tiin˛a s„ urmez o cale u∫oar„, lini∫tit„ ∫i s„ votez Ón hait„!

Nu pot c‚nd v„d, ca bun„ ziua, cine este h„ituit: pre∫edintele Rom‚niei, Traian B„sescu.

Œn Óncheiere, vreau s„ mul˛umesc tinerilor de la P.N.fi.C.D. care-l sprijin„ pe domnul pre∫edinte Traian B„sescu ∫i se impun tot mai mult, Ómpotrivindu-se liniei politice enigmatice a domnului deputat Aurelian Pavelescu.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Doamna deputat, a˛i dep„∫it cu trei minute minutele alocate Ón totalitate deputa˛ilor independen˛i.

## **Doamna Leonida Lari-Iorga**

**:**

E bine c„ nu m-a˛i oprit!

Nu, am constatat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. cine dore∫te? V„ rog. Foarte mul˛i colegi au depus Ón scris ∫i e inutil s„ citesc lista.

V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îSuspendatul se dore∫te st„p‚n!“.

Traian B„sescu s-a schimbat. E obsedat de putere. Rom‚nia merit„ mai mult.

Interviurile, mai mult dec‚t amabile, luate de presa mogulilor, care sunt de partea Binelui, a Partidului Democrat, Ón devenire partid preziden˛ial, discursurile la mitinguri, Ón spatele c„rora se ghicesc banii grupurilor de interese protejate de Cotroceni, contureaz„ deja ce a∫teapt„ Traian B„sescu de la referendumul din 19 mai 2007.

Citez din discursurile cet„˛eanului B„sescu, pre∫edinte suspendat: îAu crezut c„ ei sunt st„p‚nii, iar acum au f„cut gre∫eala enorm„ s„ le creeze rom‚nilor ∫ansa de a le ar„ta cine este adev„ratul st„p‚n al Rom‚niei“.

De asemenea, Ón Spania afirma: îŒn ˛ar„ nu este o confruntare Óntre persoane, ci una teribil„, pe care o vor tran∫a rom‚nii pe 19 mai, c‚nd vor alege Óntre o Rom‚nie condus„ de a∫a-numita oligarhie a tranzi˛iei ∫i o Rom‚nie condus„ de oameni ca: Anca Boagiu, Monica Macovei, Vasile Blaga ∫i, ultimul pe list„, eu, Traian B„sescu“. Completez: oligarhia P.D.-P.L.D.!

B„sescu afirma odinioar„: îSunt perfect, doamn„!“

Aceste declara˛ii confirm„ cele spuse la Ónceput ∫i reflect„ paranoia puterii personale a lui Traian B„sescu. Stima˛i colegi,

Œntr-o societate capitalist-european„, ca aceea pentru care zice domnul B„sescu c„ militeaz„, la Óntrebarea îCine este acest adev„rat st„p‚n al ˛„rii?“, Traian B„sescu ar r„spunde, cabotin, pe un ton patetic: îPoporul!“

Nicidecum, dragi colegi! Œn regimul comunist, poporul era îst„p‚nul Rom‚niei“, pentru c„ atunci se vorbea de bun al Óntregului popor, de avutul ob∫tesc, de conducere democratic„, de armata poporului, de Marea Adunare Na˛ional„!

Dar, Ón actualele condi˛ii socioeconomice ∫i politice din Rom‚nia, integrat„ Ón Europa, s„ afirmi c„ referendumul din 19 mai probeaz„ calitatea de st„p‚n a poporului rom‚n este o neru∫inare, este o minciun„ comunistoid„, cu at‚t mai mult cu c‚t Óntregul sistem de g‚ndire al domnului B„sescu e bazat pe conceptul st„p‚n—sclav.

Vis‚ndu-se un lider regional, el, pre∫edintele suspendat, e st„p‚nul Rom‚niei.

Discursurile paranoide, cu tendin˛e autocrate ∫i sloganuri imbecalizate de tip mussolinian ale lui Traian B„sescu, prin care atac„ democra˛ia din Rom‚nia, clasa politic„, Parlamentul, partidele politice, din nefericire, sunt Óncurajate de anumite O.N.G.-uri, de anumi˛i intelectuali ∫i de o parte a electoratului, chiar dac„ ele sunt Ómpotriva interesului na˛ional.

Œn cuv‚nt„rile lui Traian B„sescu n-am g„sit nimic care s„ ne dea speran˛a c„ revenirea sa la Cotroceni va aduce Rom‚niei normalitate democratic„, stabilitatea de care are nevoie Rom‚nia pentru a se integra efectiv Ón Uniunea European„, speran˛a de a deveni un adev„rat politician.

Stima˛i colegi,

Traian B„sescu vede Ón referendum un moment prin care poporul — nu electoratul! — Ói va da un mandat pentru a realiza ceea ce n-a reu∫it s„ fac„ Ón cei doi ani de pre∫edin˛ie: s„ devin„ un pre∫edinte-juc„tor ∫i mai feroce, a∫a cum ∫i-a dorit, un Benito Mussolini al Rom‚niei; s„ purcead„ la lichidarea Óntregii clase politice — excep˛ie: P.D. ∫i P.L.D., a∫a cum a f„cut Carol al II-lea Ón 1938 —, instaur‚nd dictatura; s„ pun„ cap„t oligarhilor — fire∫te, cei care Ói sunt du∫mani, cei care Ói sunt amici, proteja˛i la D.N.A., sub domnia Monic„i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 Macovei, ∫i care-i finan˛eaz„ campania electoral„ se vor Ómbog„˛i ∫i mai tare; s„ distrug„ mogulii media — evident, pe cei care au spus c„ e un om ca to˛i oamenii, ∫i nu salvatorul neamului; s„ convoace Ón fiecare lun„ un referendum, de la cel pentru vot uninominal p‚n„ la reducerea Parlamentului la o singur„ Camer„, un fel de Marea Adunare Na˛ional„.

O eventual„ victorie a lui Traian B„sescu Ón referendumul organizat pentru demitere nu rezolv„ criza, at‚ta timp c‚t ∫eful statului este Óntr-un conflict ireconciliabil cu Parlamentul, care este cea mai important„ institu˛ie democratic„ din Rom‚nia.

Realitatea existent„ deja Ón Rom‚nia — o anume majoritate Ón Parlament, un Guvern care administreaz„ ˛ara, o clas„ politic„ deja Ón exerci˛iu, o Constitu˛ie care garanteaz„ drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale — nu Ói va permite lui Traian B„sescu transpunerea Ón practic„ a angajamentelor din discursurile sale dec‚t numai printr-o eventual„ lovitur„ de stat, unind pe Lenin cu Hitler.

Stima˛i colegi,

Singura solu˛ie ra˛ional„ este demiterea pre∫edintelui

- ∫i organizarea de anticipate pentru ∫efia statului. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Suspend dou„ minute.

Relu„m ∫edin˛a.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnul deputat Emilian Fr‚ncu. V„ rog.

- Da, domnule Cr„ciunescu, ierta˛i-m„!

Domnul Cr„ciunescu este pe pozi˛ia a doua, domnul Fr‚ncu, ulterior.

V„ rog s„ m„ ierta˛i, dar prezen˛a este aleatorie ∫i Ón˛elegerea colegial„ exist„ totdeauna.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi am intitulat-o îAm gre∫it? N-am gre∫it!“

Pre∫edintele Traian B„sescu afirma îDac„ voi fi suspendat, Ómi dau demisia Ón urm„toarele 5 minute.“

Cei care mai credeau c„ un ∫ef de stat trebuie s„ ˛in„ la onoarea lui, m„car pentru c„ reprezint„ o ˛ar„, au suferit o dureroas„ deziluzie.

Ce se Ónt‚mpl„, oare, cu participan˛ii la mitingurile pro-B„sescu? Cum de nu realizeaz„ c„ au fost min˛i˛i? Uit„ ei c„ Traian B„sescu a promis c„ va fi altfel dec‚t restul clasei politice, pe care a criticat-o vehement, inclusiv pentru nesinceritate, duplicitate ∫i minciun„?

Lozincile sale populiste Ónseamn„ tot at‚tea minciuni. Se vede c„ la mitinguri particip„, Ón majoritate, membri P.D. ∫i P.L.D., aduna˛i de prin ˛ar„, aproape cu disperare. S„ fie oare apartenen˛a la anumite partide suficient„ pentru a accepta ∫i a sus˛ine minciunile lui Traian B„sescu?

Tocmai c‚nd credeam c„ Ón materie de ridicol domnul pre∫edinte suspendat a atins o limit„ maxim„, noua vedet„ na˛ional„ dovede∫te c„ Ón materie de agita˛ie ∫i propagand„ nu are egal. Traian B„sescu plimb„ microfonul pe scen„ ca un star pop care n-a mai avut

demult un concert Ón aer liber. Mai lipsea, la un moment dat, s„ c‚nte r„cnit, acompaniat de l„utari electronici, r„gu∫it: îAm gre∫it?! N-am gre∫it! Am gre∫it?! N-am gre∫it! Of, ∫i nu pot negocia, of, via˛a mea...“ Din mul˛ime, Elena îGur„ de Aur“ veste∫te a doua venire a lui B„sescu...

Vorbe∫te de ura pe care unii o nutresc fa˛„ de el, dar nu face altceva dec‚t s„ instige la ur„ Ómpotriva parlamentarilor îmandata˛i“ de oligarhi s„-l suspende. Se a∫az„ Ón genunchi Ón fa˛a îpoporului“, declar‚nd c„ e servitorul celui ce-∫i spune cu m‚ndrie c„ e rom‚n. Œi dau dou„ exemple: Corneliu Vadim Tudor ∫i Gigi Becali, care se bat cu pumnul Ón piept, de zece ori pe zi, c„ ei sunt cei mai rom‚ni dintre rom‚ni. E gata domnul Traian B„sescu s„ le serveasc„ micul dejun?

îV„ iubesc, rom‚ni! V„ iubesc pe to˛i!“ Numai un ins obsedat de sine Ónsu∫i poate s„ declare zbier‚nd asemenea poten˛„ afectiv„. De altfel, Óntreaga rela˛ie Ónjghebat„ de B„sescu cu mul˛imea are o nuan˛„ erotic„... Dup„ ce invoc„ iubirea pentru to˛i, domnul pre∫edinte suspendat se transform„ Ón... amantul na˛iunii: îVoi sim˛i din timp c‚nd n-o s„ m„ mai vrei!... Dar acum ∫tiu c„ m„ vrei!...“

Cine se aga˛„ cu disperare de scaun? 322 de parlamentari care au votat intrarea Ón normalitate sau Óngerul democrat, care nu ∫tie ce s„ mai inventeze pentru a primi o ∫tampil„ Ón plus la referendum?

Nu po˛i s„ argumentezi logic c„ tu ai r„mas fidel promisiunilor din campanie, din moment ce tu ˛i-ai aruncat peste bord coechipierii. A hot„rÓ Ón grup ∫i apoi a-˛i asuma singur greul Óndeplinirii nu ˛ine de un cavalerism real, ci de un donquijotism desuet.

Œn loc s„-∫i asume Ónv„˛„mintele suspend„rii, Traian B„sescu acuz„ faptul c„ suspendarea este doar un punct din programul de eliminare a îmarelui politician“, unicul cunosc„tor al intereselor na˛iunii ∫i c„, odat„ revenit la Cotroceni, va rezolva cu ace∫ti parlamentari tic„lo∫i˛i care au votat Ómpotriva sa.

De ce ar fi îmai legitim„“ o minoritate de 108 parlamentari, 109 cu domnul c„pitan la c‚rm„, dec‚t majoritatea de 322?

Asist„m la ridicarea demagogiei la rang de art„, perfec˛ionat„ de o m‚n„ de oameni care Ónfiereaz„ ni∫te legendare grupuri de interese, constituind ei Ón∫i∫i nimic altceva dec‚t... tot un grup de interese. Parc„ le-a disp„rut complet uzul ra˛iunii, de dragul unui singur om care nu face altceva dec‚t s„ vad„ paiul din ochii altora, ignor‚nd b‚rna real„ din propriii ochi!

Pentru interese personale ∫i de grup, aceste persoane calc„ Ón picioare democra˛ia, Ón timp ce au redus Óntreaga limb„ rom‚neasc„ la acest cuv‚nt. Faptul c„ Óndreapt„ ˛ara, pe care sus˛in c„ o iubesc ∫i o ap„r„, spre dezastru ∫i anarhie, prin demagogie ∫i amatorism politic, nu Ói impresioneaz„ c‚tu∫i de pu˛in, Óns„ ceea ce impresioneaz„ la culme este soarta martirului sacrificat pe altarul interesului de oligarhii tranzi˛iei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat? Nu este prezent nimeni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare?

Domnul deputat, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œnainte de a-mi Óncepe interven˛ia, nu pot s„-mi reprim c‚teva cuvinte referitoare la aser˛iunile unei colege deputat. ™i constat c„ problema unora dintre rom‚ni nu este lipsa inteligen˛ei, a talentului, ci lipsa caracterului. Œnsu∫i dasc„lul na˛ional Nicolae Iorga constata, cu am„r„ciune, c„ boala cea mai grav„ care macin„ societatea rom‚neasc„ este lipsa caracterelor. Lucru, dup„ cum se vede, perfect valabil ∫i Ón zilele noastre.

Revela˛iile nocturne ale unei doamne deputat dovedesc, cu asupra de m„sur„, aceast„ trist„ realitate, c‚nd ne spune c„ i-au trebuit zeci de ani s„ se conving„ c„ domnul Corneliu Vadim Tudor nu este patriot, Ón timp ce, pentru a pricepe c„ noul st„p‚n, Traian B„sescu, este un mare patriot i-au trebuit doar c‚teva secunde. Œncurcate mai sunt c„ile rom‚nismului la Ónceput de secol al XXI-lea ∫i de mileniu al III-lea cre∫tin!

S„ revin, Óns„, la subiectul fierbinte al zilei ∫i las la Óndem‚na auditoriului, a celor interesa˛i, s„ aleag„ unul dintre titlurile pentru ceea ce urmeaz„ s„ spun: îMafio˛ii au confiscat lupta anticorup˛ie Ón Rom‚nia“, îParlamentarul B„sescu — coco∫atul vertical!“ sau, dac„ le place, îTraian B„sescu — noul r„zboinic al minciunii!“. Nu-i Ón˛elegem pe partenerii no∫tri europeni ∫i americani care cunosc mai bine situa˛ia din Rom‚nia dec‚t rom‚nii Ón∫i∫i ∫i care sprijin„ astfel de formule aberante la conducerea societ„˛ii rom‚ne∫ti. S„ Ón˛elegem c„ le este indiferent de cine este condus„ Rom‚nia sau c„ le convine starea de lucruri de la noi ∫i, prin urmare, o Óncurajeaz„ din interes?

Dac„ exist„ cona˛ionali care s-ar putea sim˛i jigni˛i de afirma˛ia mea tran∫ant„, conform c„reia str„inii, Ón special marile cancelarii, cunosc mai bine realit„˛ile rom‚ne∫ti dec‚t cei ce suport„ jugul mafiot instaurat la noi dup„ 1989, trebuie s„ le reamintim c„ rom‚nii percep realit„˛ile din ˛ar„, din p„cate, preponderent prin intermediul mass-media, ∫i cum institu˛iile mass-media rom‚ne∫ti sunt finan˛ate din banii negri ai unor oligarhi care ∫i-au construit afacerile, propriet„˛ile ∫i trusturile de pres„ servind interesele unor grupuri restr‚nse aflate la putere, mereu la putere, putere care finan˛eaz„ la r‚ndul ei aceea∫i pres„ din bani publici, prin a∫a-zisa publicitate guvernamental„, care se ridic„ la multe miliarde de euro, Óntre 1990 ∫i 2007, este lesne de Ón˛eles de ce milioane de telespectatori, radioascult„tori ∫i cititori de ziare sunt at‚t de divizate, de u∫or de dezbinat ∫i de asmu˛it unii Ómpotriva altora, dincolo de realit„˛i sociale, de ideologii ∫i de doctrine.

Institu˛iile fundamentale ale statului sunt percepute ∫i evaluate mai mult prin filtrul intereselor celor din spatele trusturilor media, dec‚t prin experien˛a proprie a fiec„rui cet„˛ean-cobai al bombardamentului mediatic mafiot.

A∫a s-a ajuns la compromiterea Pre∫edin˛iei, a Guvernului, a Parlamentului, a Cur˛ii Constitu˛ionale, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Poli˛iei, a administra˛iei locale, a justi˛iei, la gr„mad„.

NeÓncrederea cet„˛eanului Ón institu˛ii poate duce la falimentul Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti. Figuri sinistre, autointitulate Societate Civil„, a∫a-zi∫ii intelectuali de

direc˛ie, m‚nji˛i cu privatiz„ri, sponsoriz„ri ∫i dreg„torii, cultiv„ cu obstina˛ie disolu˛ia statului, subminarea autorit„˛ii institu˛iilor, ajung‚nd cu absurdul p‚n„ la deturnarea nemul˛umirii populare de la ho˛ii tranzi˛iei, care au devastat Rom‚nia, la Parlament, Ón Óntregul s„u, de∫i Ón r‚ndul parlamentarilor se afl„ mul˛i oameni corec˛i, exponen˛i ai tuturor p„turilor sociale, legal ale∫i de cet„˛eni ∫i care chiar le ap„r„ interesele Ón forul legislativ.

Oameni profund bolnavi de ur„ ∫i intoleran˛„, precum Gabriel Liiceanu sau Horia Patapievici, sau Alina Mungiu, adulatori interesa˛i ai pre∫edintelui suspendat, se prefac a nu ∫ti c„ unul dintre campionii sistemului tic„lo∫it, Ónt‚iul politician ipocrit, fost deputat, deci parlamentar, fost secretar de stat, fost ministru de mai multe ori, fost primar general al Bucure∫tilor, de dou„ ori, fost pre∫edinte al Rom‚niei, din 2004 p‚n„ Ón 2007, un om putred de bogat, de corupt ∫i de vicios, este Ónsu∫i idolul lor, coco∫atul vertical, partener de ho˛ii, de combina˛ii mafiote, de aventuri sentimentale, de be˛ii ∫i de tot felul de n„zdr„v„nii. Este unul dintre tartorii oligarhilor care au devalizat economia na˛ional„ — pre∫edintele suspendat Traian B„sescu!

De ce spunem noi c„ str„inii, marile cancelarii cunosc mai bine situa˛ia din ˛ar„ dec‚t rom‚nii Ón∫i∫i? Simplu: pentru c„ serviciile speciale ale acestora prezint„, cu profesionalismul specific, mult mai fidel adev„rul despre societatea rom‚neasc„ dec‚t instrumentele de intoxicare ∫i manipulare care sunt televiziunile ∫i ziarele rom‚ne∫ti.

™i atunci cum s„ Ón˛elegem sprijinul de care se bucur„ din exterior diferitele ramuri mafiote care nenorocesc de at‚˛ia ani Rom‚nia? Chiar a∫a, poporul rom‚n, s„r„cit, t‚lh„rit ∫i umilit, nu mai are prieteni loiali nic„ieri Ón lume? Europenilor le convine s„ finan˛eze asemenea faun„ vorace ∫i s„ ocroteasc„ o asemenea cangren„ antidemocratic„ la Ónceput de mileniu al III-lea cre∫tin?! Le place mascarada antidemocratic„ a luptei unui descreierat ∫i a acoli˛ilor lui cu Parlamentul, organismul suprem al democra˛iei?!

Atunci c‚nd majoritatea Ói era favorabil„ piratului bahic Parlamentul a fost bun, ca s„-∫i depun„ el jur„m‚ntul de Ónvestitur„, iar c‚nd majoritatea Ói este ostil„, din cauza abuzurilor ∫i besmeticelilor lui, principiul democratic al majorit„˛ii nu mai e bun! Cei 322 de senatori ∫i deputa˛i reprezint„ o majoritate cov‚r∫itoare.

P„i bine, domnule pre∫edinte suspendat, ca secretar de stat, ca deputat, ca ministru, ca primar general al Bucure∫tilor, ca pre∫edinte al Rom‚niei, Ón cei 17 ani de jaf ∫i anarhie, v-a˛i aflat tot timpul Ón fruntea bucatelor, la c‚rma dezastrului, devenind putred de bogat ∫i de corupt, ∫i tot dumneata m„ faci pe mine oligarh?!

C‚nd d„dea˛i afar„ zeci de mii de muncitori de la C.F.R., c‚nd punea˛i trenuri la dispozi˛ia minerilor s„ fie adu∫i Ón Bucure∫ti, c‚nd vindea˛i sute de vapoare pe nimic, le spunea˛i celor din opozi˛ia de atunci, h„h„ind Ón stil caracteristic: îCe s„ v„ fac dac„ nu ave˛i majoritate? Asta e democra˛ia, ave˛i dreptate, dar n-ave˛i majoritate!“

Acum, c‚nd Ón sf‚r∫it am ∫i eu, odat„, majoritate s„ suspend oligarhul-∫ef de la Cotroceni ∫i apoi pe ceilal˛i oligarhi, c„ doar s-o mai fi s„turat ˛ara de ho˛i, de zurbagii, acum majoritatea nu mai e bun„?! Nu v„ mai place democra˛ia? C‚nd a˛i vandalizat ˛ara era bun principiul majorit„˛ii democratice, iar acum e odios? Cum vine asta?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 Am auzit c„ ni∫te naivi aburi˛i de minciunile ∫i de h„h„iturile dumitale psihodelirante ar fi plantat 322 de ˛epe Óntr-un parc. S-ar deduce c„ una dintre ˛epe Ómi apar˛ine mie, eu fiind unul dintre cei 322 care au votat pentru suspendarea, nu à la Saddam, ci doar dintr-o func˛ie pe care o dezonoreaz„, Ón mod condamnabil, piratul erotico-etilic.

Dac„-i a∫a, le spun celor ne∫tiutori c„ eu nu sunt un oligarh, nici un bog„ta∫, nici un lene∫, nici un ho˛, nici un apatrid ∫i nici un petrec„re˛ chefliu, ca idolul lor. ™i le mai spun c„ ˛eapa mea o cedez lui Traian B„sescu, s„ le-o bage undeva oligarhilor s„i: lui Berceanu, Videanu, Preda, Stolojan, Flutur, Valeriu Stoica, fiindc„ eu nu am mers nici la furat ∫i nici la b„ut, ∫i nici la alte alea cu ei!

Dimpotriv„, m„ consider un ales al buzoienilor, un intelectual harnic, cinstit ∫i patriot, sc‚rbit de teatrul penibil la care se preteaz„ parlamentarul B„sescu, cel care nu respect„ nicio lege ∫i nici legile bunului-sim˛.

Dec‚t s„ ne tot fac„ pe noi oligarhi, mai bine ne-ar spune, de la microfonul din pia˛„, de unde au fiicele Domniei Sale vilele de milioane de euro, de unde au ele sute de mii de euro pentru brevet, pentru opera˛ia tat„lui lor cel _full_ (din Austria, c„ Ón Rom‚nia f„cea m„trea˛„!), de unde au mafio˛ii P.D.-ului miliarde de euro, c‚t valoreaz„ ma∫inile aflate Ón parcarea din Modrogan, de pe la Sinaia, Predeal, Snagov, Buz„u sau de pe oriunde au ei ∫edin˛e de birou permanent, urmate musai de baiaramuri cu dans, pun‚nd Poli˛ia s„ blocheze accesul auto pentru cet„˛eni pe unele str„zi, s„ nu care cumva s„ i se Ónt‚mple ceva blondei Nu˛i, îspaima Constitu˛ii“!

P‚n„ c‚nd crede suspendatul c„ poate el p„stra Rom‚nia numai pentru oligarhii lui, pentru Flutur, cel cu dosar la D.N.A., spaima p„durilor Sucevei, cel care a furat zeci de milioane de euro, stropindu-ne ma∫inile cu ap„ chioar„ contra gripei aviare, pentru un Stolojan, ac˛ionarul de la ALRO, ∫mecherul de la îSchlihofer“, de la îTofan“ ∫i de la îMegapower“, pentru escrocul Valeriu Stoica, ministrul justi˛iei, care a dezincriminat bancruta frauduloas„, care este ∫eful bandei lichidatorilor de b„nci, unul dintre cei mai odio∫i mafio˛i ai tranzi˛iei?

Cu borfa∫ii „∫tia vrea matrozul dezaxat s„ conving„ ˛ara c„ Ón doi ani ∫i jum„tate de mandat n-a putut lupta cu mafio˛ii ∫i cu corup˛ii, din cauza mea, fiindc„ nu l-am l„sat noi sau P.R.M.-ul? Hai sictir!

Cine-l crede ori este zevzec ori e b„tut de Dumnezeu!

Domnule deputat, v„ aten˛ionez pentru rostirea unui cuv‚nt neparlamentar.

Domnul deputat Emilian Fr‚ncu, v„ rog.

V„ rog, domnilor, s„ v„ Ón˛elege˛i Óntre dumneavoastr„. V„ rog, domnul Mihei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn primul r‚nd, a∫ dori s„-mi exprim regretul pentru dispari˛ia dintre noi a domnului Octavian Paler. Dumnezeu s„-l ierte!

™i-mi pare r„u c„ nu a apucat s„ vad„ Ón Rom‚nia acel stat despre care a spus: îA∫tept un stat rom‚n ai c„rui demnitari Ón loc s„ se laude c„ anual vin Ón ˛ar„ 3 miliarde ∫i jum„tate de euro de la rom‚nii pleca˛i Ón str„in„tate, s„ se Óntrebe, tulbura˛i, de ce exist„ din ce Ón

ce mai mul˛i rom‚ni care prefer„ s„ caute prin gunoaie, pe aiurea, numai s„ nu r„m‚n„ acas„.“

De aceea, titlul declara˛iei politice pe care o sus˛in ast„zi, îUni˛i Ón diversitate ∫i Ón Rom‚nia“, este cu at‚t mai Ónsemnat pentru c„ noi to˛i, indiferent de ceea ce facem, de ceea ce suntem, de ce convingeri politice avem, trebuie s„ nu uit„m s„ oferim tinerilor din Rom‚nia ceea ce fiecare p„rinte Ó∫i dore∫te pentru copilul s„u: o Rom‚nie frumoas„, bun„, primitoare ∫i care s„-i r„spl„teasc„ pe m„sur„ pentru iste˛imea ∫i capacitatea deosebit„ de care dau dovad„, un loc de unde s„ nu doreasc„ s„ plece pentru a-∫i face un viitor mai bun.

Pe data de 9 mai, europenii celebreaz„ Ziua Europei. Este prima oar„ c‚nd ∫i noi, rom‚nii, s„rb„torim Ziua Europei ca membri ai Uniunii Europene, p„rta∫i Ón drept ai familiei europene.

Ziua Europei marcheaz„ momentul istoric c‚nd Robert Schuman, la 9 mai 1950, a sus˛inut o declara˛ie prin care propunea crearea unei Ónalte autorit„˛i, promovarea reconcilierii Óntre Fran˛a ∫i Germania, propunea ca o˛elul ∫i c„rbunele s„ fie folosite doar Ón comun ∫i Ón scopuri pa∫nice ∫i avea marele avantaj, ascuns la acea vreme, de a face un nou r„zboi franco-german imposibil. Aceast„ declara˛ie a condus la fondarea Comunit„˛ii Europene a C„rbunelui ∫i O˛elului (C.E.C.O.), moment istoric care a lansat procesul integr„rii europene. C.E.C.O., prima comunitate european„, a fost condus„ de Jean Monnet, considerat unul dintre p„rin˛ii fondatori ai Uniunii Europene.

Schuman spunea, Ón declara˛ia sa, acum 57 de ani, c„ îEuropa nu se va construi dintr-o dat„ sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realiz„ri concrete care vor genera, Ón primul r‚nd, o solidaritate real„.“

Aceast„ fraz„, stima˛i colegi, a∫ dori s„ o privim cu to˛ii mai Óndeaproape ∫i s„ o extrapol„m, aplic‚nd-o ˛„rii noastre. 17 ani ne-au dovedit cu prisosin˛„ c„ Rom‚nia nu s-a reconstruit nici dintr-o dat„ ∫i, din p„cate, nu au existat nici planuri continue ∫i coerente pentru a se Óncerca acest lucru. Este evident c„ realiz„rile concrete sunt cele necesare pentru a ridica Rom‚nia. Realiz„rile concrete au f„cut posibil„ integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ la Ónceputul acestui an ∫i tot ele pot determina cre∫terea nivelului de trai al popula˛iei ∫i Ónf„ptuirea obiectivelor na˛iunii. Realiz„rile concrete, ca ˛int„, ca scop al tuturor politicienilor, ar trebui, Óntr-adev„r, s„ genereze solidaritate Ón vederea atingerii acestora, Óns„, din p„cate, Ón acest moment ori aceste posibile realiz„ri sunt slab definite, ori clasa politic„ a tot privit Óntr-o direc˛ie gre∫it„.

A∫ dori, cu aceast„ ocazie, s„ lansez un apel tuturor partidelor politice din Rom‚nia, proasp„t integrat„ Ón Uniunea European„, s„ Ónl„ture toate cauzele discordiei ∫i s„ se uneasc„ Óntru folosirea eficient„ a resurselor acestei ˛„ri, pentru a crea progres ∫i bun„stare. A∫ dori ca niciodat„ Ón Rom‚nia interesele politice s„ nu stea Ón calea dezvolt„rii economice ∫i a bunului mers al societ„˛ii ∫i a∫ dori ca to˛i cei care au putere decizional„ s„ Ó∫i fixeze aceste realiz„ri concrete care s„ constituie pa∫ii pentru o real„ cre∫tere a Rom‚niei ∫i pentru ob˛inerea unei coeziuni a clasei politice Óntru binele politic.

Trebuie s„ aplic„m mottoul îUni˛i Ón diversitate“ ∫i convingerilor politice din Rom‚nia, pentru a ob˛ine stabilitate politic„ ∫i economic„, siguran˛„ ∫i solidaritate, aceste obiective necesit‚nd, Ón fapt, dorin˛„ ∫i implicare a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 tuturor factorilor din scena politic„ ∫i economic„, precum ∫i o mobilizare a Óntregii societ„˛i.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Rog Grupul parlamentar al P.S.D. s„ se Ón˛eleag„ cu privire la ultimul vorbitor.

V„ rog, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o: îCine este vinovat?“

Mai este doar o s„pt„m‚n„ p‚n„ la atingerea termenului-limit„ pentru depunerea cererilor privind subven˛ia de 50 de euro la hectar. Din p„cate, la Ia∫i, num„rul solicit„rilor venite din partea fermierilor se plaseaz„ sub media pe ˛ar„, de 70%. Astfel, dintr-un total de 220 de mii hectare eligibile pentru sistemul de pl„˛i directe, p‚n„ ast„zi au fost depuse cereri pentru o suprafa˛„ ceva mai mic„ de 150 de mii de hectare.

Culmea este c„ abia acum, Ón ceasul al doisprezecelea, autorit„˛ile jude˛ene ie∫ene au primit o adres„ din partea ministerului de resort prin care li se solicit„ s„ informeze to˛i fermierii care de˛in mai mult de un hectar de teren pentru ca ace∫tia s„ depun„ o cerere de plat„ Ón vederea ob˛inerii fondurilor europene alocate agriculturii. Ce a p„zit p‚n„ acum Ministerul Agriculturii? O astfel de campanie de informare trebuia derulat„ nonstop, Ón toate comunele Rom‚niei!

C‚nd este vorba despre utilizarea unor fonduri europene consistente pentru binele agriculturii rom‚ne∫ti, ar trebui s„ conteze prea pu˛in faptul c„ acest minister Ó∫i tot schimb„ mini∫trii de resort de la un an la altul.

Œnc„ o dat„ vedem c„ acest domeniu at‚t de important al economiei na˛ionale este lipsit Ón totalitate de o strategie de dezvoltare. Este ∫i motivul pentru care, Ón ultimii doi ani, m„surile luate de vremelnicii mini∫tri ai agriculturii s-au dovedit mai mereu confuze ∫i contradictorii. Un plan coerent pentru agricultura rom‚neasc„, Óntocmit de speciali∫tii adev„ra˛i din acest domeniu ∫i girat de to˛i actorii politici, ar fi dat posibilitatea oric„rui ministru de resort s„ fac„ m„car c‚˛iva pa∫i Ón direc˛ia cea bun„. Din 2004 Óns„ agricultura rom‚neasc„ a mers mai tot timpul Ónapoi. Œn scurt timp, ne vom integra Ón Uniunea African„, probabil!

Œn acest ritm de rac, agricultura rom‚neasc„ va avea marea ne∫ans„ s„ piard„, s„ sper„m c„ doar Ón acest an, sume extrem de importante din cele alocate de Uniunea European„. ™i este vorba de miliarde de euro! Cine este vinovat pentru aceste pierderi?

Este trist, acum, c‚nd sunt bani pentru agricultur„ ∫i nu ∫tim s„-i cheltuim!

Œntreb Ónc„ o dat„: cine este vinovat?

Cu circa zece ani Ón urm„, actualul ministru al agriculturii, Decebal Traian Reme∫, conducea Ministerul de Finan˛e. îAtunci v-am buzun„rit f„r„ mil„“ a recunoscut acesta recent, Óntr-o Ónt‚lnire cu ˛„ranii g„l„˛eni.

Este timpul s„ le da˛i ˛„ranilor banii Ónapoi, domnule ministru!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Programul este p‚n„ la ora 10,00.

V„ rog, domnule deputat, a˛i a∫teptat cu mult„ r„bdare, a∫a c„ trebuie r„spl„tit„ ∫i tenacitatea.

Mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stima˛i colegi,

Mi-am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi: îCa la noi la nimeni: suspendat numai pe h‚rtie!“

Oriunde Ón lume ∫i Ón orice domeniu de activitate suspendarea cuiva este ca un fel de pedeaps„, o perioad„ c‚nd acel cineva nu mai beneficiaz„ de avantajele func˛iei, c‚nd devine un om obi∫nuit, care se deplaseaz„ cu metroul, ∫i nu cu ma∫ina de serviciu, care locuie∫te la el acas„, ∫i nu Óntr-o locuin˛„ de protocol, care se g‚nde∫te la propriile gre∫eli, ∫i nu la cum s„ fac„ s„ mai gre∫easc„ din nou.

Suspendarea ar trebui s„ fie ca un concediu f„r„ plat„, nu ca un concediu de odihn„, cu leafa pl„tit„ integral, cu beneficii ∫i bonusuri de vacan˛„.

Acolo unde exist„ o tradi˛ie ∫i o practic„ institu˛ional„ bine consolidate, cel suspendat nu are, Ón niciun fel, posibilitatea s„ influen˛eze luarea unei decizii Ón ceea ce Ól prive∫te. Nu st„ de vorb„ cu factorii deciden˛i, nu se lanseaz„ Ón tirade _pro domo_ , nu pune la cale stratageme, nu Ómproa∫c„ cu noroi ∫i nu inventeaz„ scenarii elucubrante, menite s„ explice vinov„˛ia tuturor ∫i a oricui altcuiva Ón afar„ de sine Ónsu∫i.

Ce constat„m noi, la aproape trei s„pt„m‚ni de c‚nd pre∫edintele Rom‚niei a fost suspendat de Parlament printr-un vot cu o larg„ majoritate: c„ Traian B„sescu a schimbat doar locul unde i se deschide u∫a diminea˛a, dup„ ce pleac„ din aceea∫i vil„ de protocol, unde continu„ s„ locuiasc„ f„r„ chirie, c„ folose∫te cu non∫alan˛„ aproape toat„ logistica pus„ la dispozi˛ie unui pre∫edinte Ón exerci˛iu, cu toate c„ nu mai desf„∫oar„ activitatea din fi∫a postului, c„ zboar„ Ón Spania cu un avion al flotilei preziden˛iale, Ónso˛it de un Óntreg alai, Ón loc s„ Ó∫i cumpere un bilet obi∫nuit, de la o agen˛ie obi∫nuit„, c„ Ó∫i face campanie electoral„ prin orice mijloace, inclusiv prin utilizarea resurselor administra˛iei publice locale, c„ pozeaz„ Ón victim„ ∫i c„ cere mandat de la cei care Ól vor sus˛ine la referendum, s„ Óncerce s„ distrug„ p‚n„ la cap„t sistemul democratic din Rom‚nia, c„ insult„ ∫i jigne∫te mai mult chiar dec‚t Ónainte de suspendare.

Este limpede c„, asemenea altor instrumente democratice a c„ror utilizare este l„sat„ la voia Ónt‚mpl„rii, suspendarea a devenit, la noi, un fel de premiu acordat celui care, astfel, Ó∫i croie∫te din ea un fel de ramp„ de relansare. Poate ar trebui s„ ne g‚ndim, o dat„ Ón plus, dac„ avem, cu adev„rat, nevoie de asemenea experien˛e halucinante ∫i dac„ nu se impune, de fapt, reg‚ndirea institu˛iei preziden˛iale, Ón a∫a fel Ónc‚t nici alegerea pre∫edintelui ∫i nici demiterea lui s„ nu mai fie posibile prin spectacole grote∫ti, de factur„ Óndoielnic„.

Una dintre modific„rile esen˛iale Ón Constitu˛ia Rom‚niei trebuie s„ prevad„ alegerea pre∫edintelui nu prin vot universal, ci prin votul Parlamentului, iar demiterea acestuia s„ se fac„, pe cale de consecin˛„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 Óntr-o singur„ etap„, f„r„ suspendare, tot prin votul Parlamentului.

Nu putem avea un pre∫edinte cu prerogative constitu˛ionale de Ónalt func˛ionar ∫i nimic mai mult, dar care s„ aib„ la fel de mult„ legitimitate popular„ c‚t institu˛ia Parlamentului ∫i tot at‚ta putere c‚t Guvernul votat de Parlament.

Trebuie s„ hot„r‚m care este locul fiec„rei institu˛ii Ón ecua˛ia puterii, la v‚rf. Altfel, nu va fi niciodat„ pace sub m„slini, iar ˛ara va fi blocat„ periodic de spectacolul unor permanente confrunt„ri nu pentru putere, ci pentru delimitarea unor teritorii insuficient delimitate Ón Constitu˛ia de acum.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Pentru a p„stra un echilibru ∫i mai ales o egalitate de ∫anse, Ói dau cuv‚ntul ∫i doamnei deputat Monalisa G„leteanu.

Œi mul˛umesc foarte mult domnului pre∫edinte pentru ∫ansa acordat„.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Stima˛i invita˛i care participa˛i ast„zi la ∫edin˛a noastr„, Am intitulat declara˛ia politic„ din aceast„ diminea˛„: îDa, pentru democra˛ie!“

Starea de degradare progresiv„ ce caracterizeaz„ Rom‚nia ultimilor doi ani ∫i efectele distructive ale unei guvern„ri e∫uate pot fi remediate dac„, printr-un act deliberativ, Ón data de 19 mai, poporul rom‚n va lua decizia Ón˛eleapt„ de a vota schimbarea. Apropiatul referendum popular reprezint„ un exerci˛iu de democra˛ie prin care poporul suveran este liber s„-∫i aleag„ conduc„torul ∫i s„ decid„ viitorul ˛„rii.

Rom‚nia nu are nevoie de un pre∫edinte al c„rui principiu, îdezbin„ ∫i st„p‚ne∫te“, s„ produc„ haos ∫i al c„rui apetit pentru situa˛iile conflictuale s„ transforme scena politic„ rom‚neasc„ Óntr-o aren„ perpetu„.

Avem nevoie de stabilitate ∫i echilibru, de acea stare de normalitate care s„ ne redea Óncrederea Ón noi, Ón conduc„torii ˛„rii, Ón Parlamentul Rom‚niei, ca organ reprezentativ suprem al poporului, ∫i, implicit, Ón valorile fundamentale ale democra˛iei.

Œn aceste zile premerg„toare referendumului trebuie s„ devenim cu to˛ii con∫tien˛i de importan˛a prezen˛ei la urne, de necesitatea exercit„rii dreptului nostru constitu˛ional de a vota, pentru a nu-i l„sa pe al˛ii s„ hot„rasc„ Ón locul nostru.

Abraham Lincoln, unul dintre Óntemeietorii democra˛iei americane, Ón Óncercarea de a-∫i convinge poporul de faptul c„ alegerile libere sunt de preferat oric„rei forme de agresiune, spunea c„: îUn buletin de vot este mai puternic chiar dec‚t un glon˛.“

Dup„ aproape 18 ani de la Revolu˛ie, dup„ aproape 18 ani de la victoria prin v„rsare de s‚nge a democra˛iei asupra tiraniei, poporul rom‚n este chemat din nou s„-∫i exercite dreptul de a alege calea corect„ pentru viitorul ˛„rii.

Partidul Social Democrat are Óncredere Ón poporul rom‚n ∫i Ón Ón˛elepciunea sa, Ón maturitatea ∫i Ón curajul s„u de a vota îDa“ pentru demiterea lui Traian B„sescu, Ón˛eleg‚nd prin acest vot un îDa“ hot„r‚t pentru viitorul

democratic al Rom‚niei, un îDa“ care s„-i asigure un trai lini∫tit, prosper ∫i echilibrat, Óntr-o ˛ar„ european„, condus„ de un pre∫edinte onest ∫i integru, care s„ nu dezbine, ci s„ uneasc„ poporul Ón jurul s„u.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Rom‚nii se afl„ Ón 19 mai 2007 Ón fa˛a unei alegeri extrem de serioase: ei au de ales Óntre democra˛ie ∫i extremism, Óntre modera˛ie ∫i radicalism. Œnc„ de la manifest„rile publice premerg„toare campaniei electorale pentru referendum, cet„˛enii responsabili au fost Óngrijora˛i de ie∫irile publice ale lui Traian B„sescu ∫i ale sus˛in„torilor acestuia. Adopt‚nd o retoric„ radical„ de tipul îcine nu este cu noi este Ómpotriva noastr„“, ace∫tia risc„ s„ Ónvr„jbeasc„ Rom‚nia, Ómp„r˛ind cet„˛enii Ón buni ∫i r„i, Ón func˛ie de op˛iunile politice ale acestora.

Constitu˛ia Rom‚niei spune c„ pre∫edintele trebuie s„ fie un factor de echilibru Ón spa˛iul public, s„ fie un mediator Óntre puterile statului atunci c‚nd ele nu se armonizeaz„ corespunz„tor. Ei bine, Traian B„sescu nu numai c„ nu s-a achitat de aceast„ sarcin„ Ón mod corespunz„tor, nu numai c„ a creat artificial conflicte Óntre institu˛iile statului, nu numai c„ a blocat bunul mers al unor institu˛ii, din considerente partizane, nu numai c„ a Óncercat s„ spun„ procurorilor ce dosare s„ instrumenteze, acum el Óncearc„ s„ transfere acest conflict ∫i la nivelul popula˛iei. Prin atitudinea ∫i discursul lipsit de responsabilitate ∫i de modera˛ie, Traian B„sescu ∫i partizanii acestuia risc„ s„ Ónvr„jbeasc„ rom‚nii, a∫a cum au reu∫it, pentru mai bine de doi ani, s„ Ónvr„jbeasc„ institu˛iile statului.

Traian B„sescu urm„re∫te s„ se autovictimizeze ∫i apeleaz„ la coarda sensibil„ a popula˛iei. Ignor‚nd argumentele ra˛ionale, logice, el Óncearc„ s„ cultive ura unor rom‚ni fa˛„ de al˛i rom‚ni, fa˛„ de adversarii s„i politici.

Lui Traian B„sescu se pare c„ nu-i pas„ de r„ul pe care Ól face pentru a p„stra puterea politic„, oricare ar fi pre˛ul. Nu-i pas„ c„ genereaz„ conflicte la nivelul popula˛iei, incit‚ndu-∫i sus˛in„torii s„ Ónal˛e ˛epe negre Ón pie˛ele publice. Nu-i pas„ c„ este pe cale s„ compromit„ autoritatea unor institu˛ii publice fundamentale pentru o democra˛ie, cum sunt Parlamentul ∫i Guvernul, a∫a cum nu i-a p„sat c„ a Ónc„lcat Constitu˛ia, legea fundamental„ a statului.

Dac„ nu este oprit la timp, Traian B„sescu este pe cale s„ reinstaureze cultul personalit„˛ii la conducerea Rom‚niei. Un pre∫edinte care a uimit opinia public„ interna˛ional„ spun‚nd c„ el are Óntotdeauna dreptate nu poate fi un garant al bunei func˛ion„ri a institu˛iilor publice, nu poate fi un factor de echilibru pentru na˛iunea rom‚n„, nu poate fi pre∫edintele Rom‚niei Ón Uniunea European„. Sper c„ rom‚nii nu se vor l„sa am„gi˛i de cel care le-a promis c„ vor tr„i bine, dar i-a f„cut s„ tr„iasc„ Ón tensiune ∫i scandaluri publice. Sunt convins„ c„ cet„˛enii responsabili au Ón˛eles c„ Traian B„sescu, Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 Óncercarea sa de a ob˛ine puterea absolut„, nu poate s„ ac˛ioneze Ón limitele pe care i le traseaz„ Constitu˛ia, Ón limitele legii, ∫i vor vota îDa“ la referendumul din 19 mai.

îSf‚r∫itul carierei unui impostor“

Parlamentul Rom‚niei, institu˛ia fundamental„ a democra˛iei Ón aceast„ ˛ar„, a hot„r‚t Ón data de 19.04.2007, cu o majoritate cov‚r∫itoare, suspendarea lui Traian B„sescu din func˛ia de pre∫edinte. Mai mult dec‚t at‚t, aceast„ zi va intra Ón istoria recent„ a Rom‚niei drept momentul Ón care un singur om a dus ipocrizia pe culmile neb„nuite ale dec„derii ∫i Ón˛elegerii umane.

Traian B„sescu, Ómp„ratul neÓncoronat al c‚rciumilor, tavernelor ∫i al altor loca˛ii de acest fel, a transformat Rom‚nia Óntr-un butoi cu pulbere.

Structura actual„ a Parlamentului este rezultatul voin˛ei exprimate a tuturor celor ce s-au prezentat la vot Ón 2004, deci reprezint„ voin˛a a 100% din cei care au votat. 322 de parlamentari care au votat pentru suspendarea lui B„sescu reprezint„ deci voin˛a a 70% dintre votan˛i, Óns„ Traian B„sescu vrea s„ ne conving„ c„ 51% (procentul lui) Ónseamn„ mai mult dec‚t 70%.

Matelot de profesie ∫i telenovelist de meserie, cel supranumit îsalvatorul na˛iei“, perfidul Traian B„sescu, dore∫te Ón aceste zile s„ aprind„ fitilul declan∫ator al exploziei democra˛iei Ón Rom‚nia.

Din Ón„l˛imea demagogic„ a politicianului d‚mbovi˛ean, ce nu se poate ridica din mocirla balcanic„ a scandalului de mahala, a t‚r‚t Rom‚nia Ón spelunca mizerabil„ a conflictelor ∫i intereselor personale.

Traian B„sescu vrea s„ ne conving„ c„ economia Rom‚niei trebuie s„ se sprijine pe s‚nii Elenei Udrea ∫i pe interesele personale ale acoli˛ilor s„i. Oare nu Ón curtea P.D.-ului se afl„ îregina parc„rilor“, îregina asfaltului“ ori îregina bordurilor“?!...

Amenin˛area îS„ aib„ grij„ cum voteaz„!“, viz‚nd reprezentan˛ii poporului rom‚n din Parlamentul Rom‚niei, indic„ spaima nefericitului politician impostor c„ ar putea pierde puterea ∫i privilegiile.

Contest‚nd o procedur„ absolut democratic„ ∫i constitu˛ional„, fostul pre∫edinte ∫i-a ar„tat dragostea doar pentru func˛ie, ∫i nu pentru poporul rom‚n.

Adev„rul acestui politician reprezint„ un ∫ir nesf‚r∫it de minciuni, atacuri, propagand„ securist„ ∫i lacrimi de telenovele.

Œn timp ce premierul C„lin Popescu-T„riceanu a f„cut apel la calm, pre∫edintele-juc„tor a incitat mul˛imea la scandal; Ón timp ce premierul a condus eficient Guvernul pentru ca Rom‚nia s„ devin„ membr„ a U.E., impostorul de la Cotroceni dinamita prin calomnii munca acestuia ∫i speran˛ele de mai bine ale rom‚nilor.

Traian B„sescu nu s-a schimbat, ci el a ajuns, conform principiului lui Peter, pe propriul nivel de incompeten˛„, a devenit un politician obsedat de putere, un impostor, un fals pre∫edinte.

V„ comunic, domnule B„sescu, c„ a˛i pierdut. Poporul rom‚n nu poate fi min˛it, manevrat ∫i intimidat la nesf‚r∫it.

Asist„m la Ónceputul sf‚r∫itului unui politician pierdut Ón capcana proprie a jocului dublu, politicianist, un promotor Ón politica rom‚neasc„ a amenin˛„rilor demne de clanurile mafiote.

Sunt convins c„ votul din 19 mai, dac„ nu v„ cre∫te nasul, asemenea lui Pinocchio, cel pu˛in v„ va trimite acolo unde v„ este locul. ™i a∫ putea spune, ca medic, c„ locul dumneavoastr„ este la balamuc, ca jurist v-a∫ trimite la pu∫c„rie, iar ca politician, la pensie!

Declara˛ie politic„:

Informare asupra particip„rii Delega˛iei Rom‚niei a A.P.C.E.M.N. la Conferin˛a Interna˛ional„ privind Cooperarea Regional„ Ón Europa de Nord ∫i Ón Regiunea M„rii Negre îSynergies between Black Sea and Northern European Cooperation: Exchange — Enhance — Elaborate“ ∫i la cea de-a 29-a Reuniune a Comisiei Juridice ∫i Politice a A.P.C.E.M.N., g„zduit„ de Rom‚nia, la Bucure∫ti

Dragi colegi,

Œn calitate de pre∫edinte al Delega˛iei Rom‚nei la Adunarea Parlamentar„ pentru Cooperare Economic„ la Marea Neagr„ doresc s„ v„ informez Ón leg„tur„ cu dou„ evenimente de o importan˛„ deosebit„ pentru A.P.C.E.M.N. care au avut loc Ón s„pt„m‚na 22—27 aprilie 2007, la care delega˛ia Rom‚niei a luat parte.

1. Conferin˛a Interna˛ional„ privind Cooperarea Regional„ Ón Europa de Nord ∫i Ón Regiunea M„rii Negre îSynergies between Black Sea and Northern European Cooperation: Exchange — Enhance — Elaborate“

Œn ceea ce prive∫te primul eveniment, Ón data de 27 aprilie am participat la Conferin˛a Interna˛ional„ privind Cooperarea Regional„ Ón Europa de Nord ∫i Ón Regiunea M„rii Negre cu titlul îSynergies between Black Sea and Northern European Cooperation: Exchange — Enhance — Elaborate“.

Acest eveniment, organizat de Ministerul Afacerilor Externe sub egida Forumului M„rii Negre pentru Dialog ∫i Parteneriat, lansat la Bucure∫ti la 5 iunie 2006, a avut inten˛ia de a reuni cele mai importante ini˛iative ∫i organiza˛ii din regiunea M„rii Negre ∫i a Europei de Nord. Practic, Ómpreun„ cu ˛„rile din cele dou„ regiuni, evenimentul deschide oportunitatea de interac˛iune ∫i Óncurajeaz„ schimbul de experien˛„ Óntre regiuni, acumulat Óntr-o arie de cooperare regional„.

La baza ini˛iativei Ministerului Afacerilor Externe st„ lansarea Óntr-o nou„ perspectiv„ strategic„ a Regiunii Extinse a M„rii Negre, ca urmare a celei de-a cincea extinderi a Uniunii Europene.

Summit-ul de anul trecut, care a lansat Forumul M„rii Negre pentru Dialog ∫i Parteneriat, a reiterat faptul c„ experien˛a dob‚ndit„ prin cooperare regional„ Ón Marea Baltic„ ∫i Ón nordul Europei a generat Óncrederea reciproc„ a statelor ∫i a chemat la îfacilitarea unei sinergii sporite Óntre organiza˛iile regionale ∫i cele interna˛ionale Ón vederea cre„rii precondi˛iilor politice pentru realizarea unor proiecte de succes privind cooperarea regional„ ∫i definirea unei viziuni comune ∫i fixarea unei agende comune“.

Œn contextul promov„rii cooper„rii regionale, a democra˛iei, stabilit„˛ii ∫i prosperit„˛ii Ón regiunea M„rii Negre, Uniunea European„ a Ónceput s„ dezvolte propria sa abordare fa˛„ de regiune. Rom‚nia reprezint„ unul dintre partenerii cei mai entuzia∫ti Ón promovarea intereselor ∫i valorilor europene Ón zon„. Evenimentul ∫i-a propus ∫i a reu∫it s„ conving„ c„ importan˛a ∫i poten˛ialul M„rii Negre pot fi mai bine exploatate nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 Óntr-o competi˛ie cu alte regiuni, ci Óntr-o manier„ complementar„ ∫i transparent„, printr-un dialog ∫i un parteneriat valabil.

De asemenea, motivarea ∫i nevoia unei astfel de ini˛iative are la baz„, Ón principal, tr„s„turile comune ale celor dou„ regiuni: eterogenitatea Ón compozi˛ia ˛„rilor, un num„r semnificativ de euroregiuni, poten˛ial ridicat referitor la resursele energetice ∫i rela˛ia cu U.E.

Av‚nd Ón vedere succesul Ónregistrat de cooperarea regional„ Ón zona M„rii Nodului ∫i a M„rii Baltice, consacrat prin îDimensiunea Nordic„ a U.E.“, dezbaterile s-au purtat Ón principal pe schimbul de experien˛„ Óntre regiuni, priorit„˛ile comune, lec˛iile Ónv„˛ate, proiectele de succes ∫i modalit„˛ile de implicare a U.E. Ón perspectiva consolid„rii cooper„rii cu regiunea M„rii Negre.

Conferin˛a a avut loc la scurt timp dup„ publicarea Comunic„rii Comisiei Europene privind îSinergia M„rii Negre — o nou„ ini˛iativ„ de cooperare regional„“. Documentul deschide calea unei implic„ri sporite a Uniunii Europene Ón regiune ∫i face referire la Forumul M„rii Negre pentru Dialog ∫i Parteneriat, ca unul dintre mecanismele relevante pentru dezvoltarea cooper„rii regionale Ón rela˛ia cu U.E. Demersul comisiei corespunde obiectivelor politicii Rom‚niei Ón spa˛iul pontic, urm„rite constant de diploma˛ia rom‚neasc„ prin ac˛iuni coordonate Ón ultimii ani la toate nivelurile, demonstr‚nd astfel poten˛ialul Rom‚niei de contribuitor direct la modelarea politicilor U.E.

Conferin˛a a reunit reprezentan˛i la nivel Ónalt ∫i la nivel de exper˛i ai organiza˛iilor ∫i ini˛iativelor din regiunea nordic„, din regiunea M„rii Negre, printre care Leonidas Chrysantopoulos, secretar general al Organiza˛iei Cooper„rii Economice la Marea Neagr„, Berit Brórby vicepre∫edinte al Consiliului Nordic, al„turi de reprezentan˛i ai Comisiei Europene, ai B„ncii Europene de Investi˛ii, ai BERD, ai OCDE.

Œn calitate de pre∫edinte al delega˛iei Rom‚niei la Adunarea Parlamentar„ pentru Cooperare Economic„ la Marea Neagr„, am sus˛inut un discurs pe tema activit„˛ilor A.P.C.E.M.N. Ón domeniul energiei, un domeniu foarte important at‚t pentru regiunea M„rii Negre, c‚t ∫i pentru cea a Europei de Nord, subliniind activit„˛ile sus˛inute de c„tre organiza˛ie Ón acest domeniu ∫i rezultatele ob˛inute, c‚t ∫i nevoia de cooperare la toate nivelurile, pentru progresul comun al celor dou„ regiuni.

2. Cea de-a 29-a reuniune a Comisiei Juridice ∫i Politice a A.P.C.E.M.N.

Œn ceea ce prive∫te al doilea eveniment major, doresc s„ v„ informez Ón leg„tur„ cu desf„∫urarea celei de-a 29-a reuniuni a Comisiei Juridice ∫i Politice a A.P.C.E.M.N., g„zduit„ Ón acest an de Rom‚nia, la Bucure∫ti.

Reuniunea a avut ca principal subiect Ón dezbatere acordurile de parteneriat ∫i cooperare dintre Uniunea European„ ∫i Statele Membre ale Organiza˛iei pentru Cooperare Economic„ la Marea Neagr„ ∫i s-a bucurat de prezen˛a Ónal˛ilor reprezentan˛i ai gazdelor, Senatul Rom‚niei, a membrilor Camerei Deputa˛ilor, oficiali ai Guvernului Rom‚niei ∫i alte institu˛ii na˛ionale importante, precum ∫i reprezentan˛i ai misiunilor diplomatice din Rom‚nia ale statelor membre BSEC.

Acordurile de parteneriat ∫i cooperare dintre Uniunea European„ ∫i statele membre BSEC constituie cadrul optim pentru integrarea gradual„ a acestor ˛„ri Óntr-o zon„ l„rgit„ a cooper„rii europene, ca mijloc de a

asigura ∫i proteja democra˛ia, statul de drept ∫i respectarea drepturilor omului.

Ca stat nou-membru al Uniunii Europene, delega˛ia Rom‚niei a f„cut cunoscut faptul c„ programele de asisten˛„ ale Uniunii au redus discrepan˛ele economice ∫i au sus˛inut adaptarea actelor normative de baz„ la legisla˛ia european„, iar obiectivul ader„rii la U.E. constituie un stimul extrem de puternic pentru consolidarea stabilit„˛ii politice ∫i economice ∫i, implicit, a unei cre∫teri economice sus˛inute. Au fost amintite, de asemenea, reformele ambi˛ioase, realizate sub Óndrumarea Uniunii, pentru alinierea legisla˛iei na˛ionale la acquis-ul comunitar.

Œn final a existat un consens general materializat Ón Raportul final ∫i Recomandarea adoptate Ón ceea ce prive∫te faptul c„ reprezentan˛ii parlamentelor na˛ionale ale ˛„rilor membre A.P.C.E.M.N. trebuie s„ depun„ un efort superior pentru a Óndeplini obliga˛iile prin care s„ se asigure c„ normele, standardele, principiile, politicile ∫i practicile Uniunii Europene sunt promovate ∫i Ómp„rt„∫ite, cre‚nd astfel calea c„tre integrarea Ón zona comun„ a U.E., consolid‚nd astfel stabilitatea Ón Europa ∫i Ón afara grani˛elor acesteia.

î9 mai 1950 — 9 mai 2007, 57 de ani de existen˛„ a Uniunii Europene“

Ziua de 9 mai pentru noi, rom‚nii, are o importan˛„ deosebit„, asta pentru faptul c„, din punct de vedere istoric, s„rb„torim Ziua Independen˛ei de stat a Rom‚niei ∫i Ziua Victoriei asupra Fascismului, iar din punct de vedere european anivers„m Ziua Uniunii Europene.

Aceste s„rb„tori au un numitor comun: libertatea!

Ziua Uniunii Europene este numit„ ∫i îZiua Schuman“, dup„ numele celui care a propus la 9 mai 1950 planul pentru crearea Comunit„˛ii Europene a C„rbunelui ∫i O˛elului, care a fost baza cre„rii actualei Uniuni Europene. Ast„zi putem spune c„ Europa a trecut de la integrarea economic„ la integrarea teritorial„ ∫i politic„.

Uniunea European„ ∫i-a propus s„-∫i creeze o lume a oamenilor, s„ fie aproape de cet„˛enii s„i, s„ Ónlocuiasc„ îcooperarea pa∫nic„ dintre statele europene“ cu o construc˛ie care s„ respecte libertatea ∫i identitatea tuturor popoarelor n„scute ∫i crescute pe acest continent.

Dac„ la Ónceput obiectivul esen˛ial imediat era acela al cooper„rii pa∫nice dintre statele europene, ast„zi ambi˛ia este diferit„: construc˛ia unei Europe care respect„ libertatea ∫i identitatea tuturor popoarelor ce o compun, numai prin unirea popoarelor sale. Este necesar s„ con∫tientiz„m c„ U.E. este Ón slujba cet„˛enilor s„i. P„str‚ndu-∫i propriile valori, tradi˛ii ∫i propria limb„, cet„˛enii europeni ar trebui s„ se simt„ Ón largul lor Ón ceea ce putem numi îcasa european„“.

Lumea de ast„zi, Óntr-o continu„ ∫i rapid„ evolu˛ie, are nevoie de Europa. U.E. este dovada vie a ceea ce pacea, stabilitatea ∫i prosperitatea pot aduce unui continent alt„dat„ m„cinat de r„zboaie. Modelul european arat„ lumii c„ o uniune mereu mai str‚ns„ a popoarelor este posibil„ Ón m„sura Ón care se bazeaz„ pe valori ∫i obiective comune. ™i, nu Ón ultimul r‚nd, trebuie, de asemenea, s„ ne amintim de ideea care a Ónso˛it permanent demersul lui Monnet: îNoi nu coaliz„m state, ci unim oameni!“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 Este primul an Ón care s„rb„torim ziua Uniunii Europene ca membri cu drepturi depline. Calitatea de stat membru implic„ nu numai drepturi, dar ∫i obliga˛ii. Toate aceste drepturi ∫i obliga˛ii deriv„ din tratatele ∫i legisla˛ia adoptate de Uniunea European„ de la Ónfiin˛area ei ∫i p‚n„ Ón prezent, tot acquis-ul comunitar pe care Rom‚nia trebuie s„ Ól respecte ca orice alt stat membru al Uniunii Europene.

îCe a gre∫it politicianul Traian B„sescu“

De multe ori chiar modificarea comportamentului unui individ este o adev„rat„ piatr„ de moar„, dar altminteri schimbarea unei organiza˛ii sau institu˛ii! C‚nd vine vorba de schimbarea structural„ a unui sistem politic sau de transformarea unei societ„˛i Ón ansamblul s„u, lucrurile se complic„ enorm. Un analist al postcomunismului anticipa c„ schimbarea sistemului comunist cu democra˛ia politic„ se poate face Ón ∫ase luni, transformarea economiei planificate centralizat cu economia de pia˛„ se poate realiza Ón ∫ase ani, iar Ónlocuirea mentalit„˛ilor specifice unui regim autoritar cu cultura democratic„ de tip participativ se va derula pe parcursul unui ciclu de ∫aizeci de ani.

Un sistem politic poate suferi o schimbare structural„ doar Ón cazul producerii unor evenimente politice, sociale, economice sau militare excep˛ionale. Criza economic„ din 1929—1933, cele dou„ r„zboaie mondiale, Revolu˛ia Comunist„ din Rusia de la 1917 sunt tot at‚tea exemple Ón acest sens. ™i revolu˛iile din 1989 pot fi trecute la capitolul îschimb„ri structurale de sistem“. Pornind de la considera˛iile de mai sus, voi arata, dup„ p„rerea mea, unde a gre∫it politicianul Traian B„sescu.

B„sescu a gre∫it ∫i continu„ s„ gre∫easc„ atunci c‚nd confund„ societatea rom‚neasc„ Ón ansamblul s„u cu o nav„ de mare tonaj. Dac„ direc˛ia unei nave se poate modifica brusc doar Ón urma unei comenzi militare date echipajului, societatea nu se poate schimba pur ∫i simplu peste noapte. îSistemul tic„lo∫it“ la care se refer„ adesea pre∫edintele suspendat poate fi corectat, modificat sau schimbat doar dup„ un proiect politic etapizat, care are nevoie Ón implementarea sa de resurse politice, administrative ∫i externe considerabile, alocate Ón mod generos. Œns„ politicianul B„sescu, metamorfozat Ón pre∫edinte-juc„tor, a ignorat acest aspect care, poate, pentru unii pare simpl„ teorie. Œn loc s„-∫i propun„ ca Ón primul s„u mandat preziden˛ial s„ modifice c‚teva componente sistemice nefunc˛ionale ∫i corupte, precum justi˛ia ∫i afacerile interne (JAI), pia˛a de energie, managementul fondurilor primite de la Uniunea European„, Traian B„sescu a declan∫at un r„zboi personal contra tuturor ∫i a transformat Óntreaga societate rom‚neasc„ Óntr-un c‚mp de b„taie.

Œn momentul de fa˛„, Traian B„sescu se r„zboie∫te nu numai cu adversarii tradi˛ionali de la P.S.D. ∫i P.R.M., ci ∫i cu fo∫ti parteneri politici de la P.N.L. care Ón campania din 2004 au muncit ∫i pentru accederea sa la putere. Miza luptei nu este cine ∫tie ce proiect postaderare la U.E., ci controlul sistemului de putere, adic„ al sistemului politic, adic„ al societ„˛ii rom‚ne∫ti. Partea cea mai proast„ a acestui joc de putere este c„ Óns„∫i calitatea democra˛iei rom‚ne∫ti are de suferit.

Pentru cei care nu sunt la curent cu evalu„rile institu˛iilor interna˛ionale, Ón raportul îNation in Tranzit

2006“,Organiza˛ia îFreedom House“ plasa Rom‚nia Ón categoria democra˛iilor semiconsolidate, iar Bulgaria Ón r‚ndul democra˛iilor consolidate, al„turi de Polonia, Ungaria, Cehia, Slovenia, Lituania, Letonia ∫i Estonia. Dac„ Ón raportul pe 2007 Rom‚nia se va reg„si tot Ón categoria îdemocra˛ii semiconsolidate“, putem s„ spunem c„ exper˛ii îFreedom House“ sunt indulgen˛i.

Apropo, urm„toarea categorie sub îdemocra˛ii semiconsolidate“ este cea a îregimurilor politice hibride“, un mixaj Óntre tranzi˛ie democratic„ ∫i practici nondemocratice (autoritarism, populism, na˛ionalism, etnicism etc.).

îP.N.L. spune «Da» la referendum“ Stima˛i colegi,

C‚nd am pornit pe un drum Ón anul 2003, anul de fondare a Alian˛ei D.A., mai mul˛i liberali s-au Ómpotrivit acestui proiect, pe bun„ dreptate. Erau evidente diferen˛ele dintre un P.N.L. al intelectualilor, al oamenilor cump„ta˛i ∫i un P.D. al unui rebel primar de Capital„, f„r„ alte personalit„˛i crescute Ón jurul s„u. Œn ciuda acestor neconcordan˛e de caracter, noi, liberalii, am avut Ón˛elepciunea politic„ de a face compromisuri at‚t la Ónceputurile proiectului Alian˛ei, c‚t ∫i de-a lungul celor doi ani de guvernare, pentru c„ avem proiecte bune, pentru c„ avem oameni preg„ti˛i ∫i pentru c„ trebuia, la acea dat„, s„ red„m oamenilor Óncrederea Ón clasa politic„. Rezultatul se vede: rom‚nii sunt cet„˛eni europeni, iar economia ˛„rii noastre este printre cele cu cea mai mare cre∫tere anual„ din Europa.

™tim c„ Ón anul 2004 noi, liberalii, l-am sus˛inut pe Traian B„sescu s„ devin„ pre∫edintele Rom‚niei. Am f„cut-o pentru c„ eram siguri c„, Ón compara˛ie cu protectorul baronilor Adrian N„sase, Traian B„sescu va reu∫i s„ fie un pre∫edinte al tuturor rom‚nilor. Traian B„sescu Ónsu∫i repeta aceast„ idee Ón campanie ∫i a spus-o imediat dup„ ce a devenit pre∫edinte: îVreau s„ fiu pre∫edintele rom‚nilor, indiferent c„ sunt P.S.D.-i∫ti, liberali sau democra˛i“.

Din p„cate, nimeni nu a ∫tiut c„ vorbele lui Traian B„sescu sunt spuse ca s„ sune bine. Œn cei doi ani ∫i jum„tate de mandat, Traian B„sescu a reu∫it s„ fie pre∫edinte de partid ∫i at‚t. A jucat rolul pre∫edintelui unui partid aflat la guvernare, dar care folose∫te un discurs de opozi˛ie.

Ce a mai reu∫it Traian B„sescu? A mai reu∫it s„ Ó∫i recompenseze unii amici cu contracte de la stat, a reu∫it s„ Ó∫i supun„ justi˛ia ∫i s„ semene rivalit„˛i Óntre membrii Guvernului. Mai presus de asta, a reu∫it s„ intre Ón conflict cu Óntreaga clas„ politic„, inclusiv cu unii membri ai P.D. Ce mai putea face Traian B„sescu Ón aceast„ pozi˛ie: s„ demonizeze to˛i politicienii rom‚ni, chiar dac„ el Ónsu∫i face parte din aceast„ clas„ politic„ îtic„loas„“.

Probabil c„, pentru majoritatea oamenilor, Traian B„sescu este un om simpatic, care spune glume pe gustul lor. Pentru cei mai mul˛i dintre oameni, acest argument este mai important ∫i mai plauzibil dec‚t faptul c„ ∫i Traian B„sescu, ca mul˛i al˛ii, este corupt ∫i ipocrit. Prin votul dat de Parlament, oamenii trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ îsimpaticul“ Traian B„sescu a adus Rom‚nia Óntr-o situa˛ie jenant„ pe scena interna˛ional„, c„, prin intrigile sale, a distrus un proiect politic de succes, iar ceea ce i-a mai r„mas de f„cut este s„ se victimizeze. Dac„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 rom‚nii nu vor Ón˛elege asta de aceast„ dat„, vor sim˛i consecin˛ele peste dou„ s„pt„m‚ni, c‚nd ne vom Óntoarce de unde am pornit.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

îDeclara˛iile pre∫edintelui, nocive pentru mediul de afaceri!“

Pre∫edintele suspendat Traian B„sescu are tot dreptul de a pleda _pro domo_ Ón cadrul campaniei electorale aflate Ón plin„ desf„∫urare. Nimeni nu-i poate contesta acest drept. Cu to˛ii ∫tim c„ o campanie electoral„ nu este o activitate specific„ domni∫oarelor de pension. Chiar dac„ nu frizeaz„ moralitatea, atacurile sub centur„ la adresa adversarului sunt acceptate ca fiind o practic„ electoral„. Dar c‚nd aceste atacuri aduc atingere imaginii ˛„rii sau pot genera efecte negative pentru ˛ar„, ele nu mai sunt de acceptat.

De mai multe luni, iar Ón actuala campanie electoral„, Ón permanen˛„, Traian B„sescu utilizeaz„ frecvent, Ón raport cu politicienii pe care nu-i agreeaz„, expresia îoligarhi“.

Dup„ modul Ón cate utilizeaz„ acest termen ∫i conexiunile pe care le face cu politicienii, Traian B„sescu practic repet„, adaptat la nivelul anului 2007, obsedantul îVin mo∫ierii!“ din anul 1990, celebr„ expresie de lupt„ ∫i manipulare a maselor utilizat„ de F.S.N. drept arm„ propagandistic„ de lupt„ Ómpotriva P.N.L. ∫i P.N.fi.C.D. Acum, a r„mas doar P.N.L. din categoria partidelor istorice, dar conjunctural, neoarma cu iz bol∫evic a lui Traian B„sescu este Óndreptat„ ∫i spre celelalte partide, care, uz‚nd de un drept constitu˛ional, au votat suspendarea sa.

Prin atitudinea sa, Óns„, Traian B„sescu nu love∫te adversarul politic, ci d„ o lovitur„ mediului de afaceri, asupra c„ruia sunt incitate segmente de popula˛ie. Este o practic„ p„gubitoare care ar putea avea consecin˛e extrem de periculoase.

Ostilitatea ∫efului de stat — chiar ∫i Ón calitatea de pre∫edinte suspendat — fa˛„ de mediul de afaceri poate influen˛a negativ ∫i investitorii str„ini. Un recul al venirii acestora Ón Rom‚nia ar genera efecte negative nu numai de ordin economic, dar ∫i din punct de vedere al imaginii Rom‚niei Ón str„in„tate.

De aceea, de la aceast„ tribun„, fac un apel lui Traian B„sescu s„ nu mai atace mediul de afaceri, iar Ón cazul Ón care are date concrete despre persoane care au ocolit legea, s„ le fac„ publice, nu s„ culpabilizeze, la modul general, o Óntreag„ categorie.

P.S.: Afirma˛ia lui Traian B„sescu de la mitingul de la Constan˛a, îreferendumul va oferi ocazia s„ se vad„ cine este st„p‚nul“, precum ∫i incitarea popula˛iei la ac˛iuni Ómpotriva Parlamentului reprezint„ ac˛iuni extrem de periculoase ∫i pot fi caracterizate ca fiind anticamera unei poten˛iale dictaturi. Avem precedentul din 1938 al lui Carol al II-lea, care a dizolvat Parlamentul, partidele politice ∫i a devenit singurul st„p‚n al Rom‚niei. Ce a urmat, se ∫tie!

Sper ca istoria s„ nu se repete.

îTraian B„sescu instig„ cet„˛enii Ómpotriva Parlamentului“ Am v„zut Ón transmisii oferite cu generozitate de anumite televiziuni ultimele discursuri ale pre∫edintelui

suspendat, Traian B„sescu. Conform Constitu˛iei, este dreptul Domniei Sale s„-∫i sus˛in„ cauza Ón campania electoral„ aferent„ referendumului din 19 mai a.c., dar ceea ce face Ón aceste zile Traian B„sescu reprezint„ o agresiune Ómpotriva Parlamentului.

îPe 19 mai o s„ le cerem celor 322 s„ ne dea ˛ara Ónapoi“; îLe voi cere, Ón numele dumneavoastr„...“ (a participan˛ilor la mitingul de la Constan˛a — n.a.) î...s„ demisioneze“; îCei 322 trebuie arunca˛i peste balustrada Parlamentului“ sunt doar o mic„ parte din tezele promovate de Traian B„sescu ∫i care reprezint„ o clar„ instigare a popula˛iei Ómpotriva Parlamentului. Prin aceste afirma˛ii, Traian B„sescu se face vinovat de nerespectarea art. 61 alin. (1) din Constitu˛ie, care prevede c„ îParlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului rom‚n ∫i unica autoritate legiuitoare a ˛„rii“. S„ admitem, de∫i nu este a∫a, c„ exist„ divergen˛e Óntre dou„ institu˛ii ale statului: Parlamentul ∫i Pre∫edin˛ia. Œn acest caz, ac˛iunile lui Traian B„sescu de instigare (aten˛ie, aici el se afl„ Ón sfera penalului!) Ómpotriva Parlamentului Óncalc„ prevederile art. 80 alin. (2) din Constitu˛ie, care prevede c„ îPre∫edintele Rom‚niei vegheaz„ la respectarea Constitu˛iei ∫i la buna func˛ionare a autorit„˛ilor publice. Œn acest scop, pre∫edintele exercit„ func˛ia de mediere Óntre puterile statului, precum ∫i Óntre stat ∫i societate“.

Or, ceea ce face Traian B„sescu — chiar ∫i Ón situa˛ia de suspendare Ón care se afl„ el trebuie s„ respecte Constitu˛ia — numai mediere nu Ónseamn„. De asemenea, prin anun˛area Ón public a faptului c„ va cere îdemisia celor 322“, Traian B„sescu d„ dovad„ c„ nu cunoa∫te prevederile Constitu˛iei Ón ceea ce prive∫te dizolvarea Parlamentului.

Pe aceea∫i linie — declara˛iile sunt similare — se situeaz„ ∫i liderii P.D., chiar dac„ unii dintre ei sunt ∫i parlamentari. Acest lucru demonstreaz„ o lips„ de respect fa˛„ de electoratul care le-a dat calitatea de senatori ∫i deputa˛i ∫i, nu Ón ultim„ instan˛„, o lips„ de respect fa˛„ de institu˛ia Ón care activeaz„.

Mai mult, pre∫edintele P.D., Emil Boc, a afirmat ieri Óntr-o conferin˛„ de pres„ c„ îDup„ referendum vom demara o campanie de str‚ngere de semn„turi pentru modificarea Constitu˛iei, astfel Ónc‚t, dac„ poporul a Ónfr‚nt voin˛a Parlamentului, acesta s„ fie autodizolvat“. Aceast„ declara˛ie demonstreaz„ limitele obiectivelor acestui partid. Totul se reduce la ap„rarea lui Traian B„sescu. Constitu˛ia trebuie s„ fie revizuit„, dar nu pentru a da satisfac˛ie capriciilor lui Traian B„sescu, ci pentru a o pune de acord cu ultimele evolu˛ii ∫i cerin˛e ale legisla˛iilor Uniunii Europene ∫i pentru a o pune de acord cu principiile viitoarei Constitu˛ii a Europei. Aceia∫i lideri ai P.D., de∫i cunosc foarte bine Constitu˛ia, elaboreaz„ o rezolu˛ie Ón forul lor de conducere prin care cer, printre altele, dizolvarea Parlamentului dup„ referendum.

Dac„ Pre∫edintele Rom‚niei ∫i liderii unui partid care a fost p‚n„ mai ieri la guvernare sus˛in ∫i Óntre˛in teme care Óncalc„ Constitu˛ia, nu trebuie s„ ne mai mire faptul c„ pe diferite posturi de televiziune apar cet„˛eni — nu neap„rat sus˛in„tori ai lui Traian B„sescu sau P.D. — care nu cunosc Ón am„nunt procedurile ∫i reglement„rile Ón vigoare ∫i care solicit„ agresiv dizolvarea Parlamentului ∫i ponegresc parlamentarii care nu au f„cut altceva dec‚t

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 s„ Óndeplineasc„ o procedur„ prev„zut„ de legea fundamental„.

f n‚nd cont de toate aceste aspecte, consider c„ este imperios necesar ca Parlamentul s„ ia pozi˛ie ∫i s„ solicite at‚t pre∫edintelui suspendat, c‚t ∫i senatorilor ∫i deputa˛ilor P.D., s„ se Óncadreze Ón limitele legalit„˛ii ∫i s„ Ónceteze agresiunea Ómpotriva acestei institu˛ii ∫i s„ Ónceteze instigarea cet„˛enilor Ómpotriva Parlamentului.

îO Rom‚nie atipic„ ∫i anormal„“ Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œntr-o Rom‚nie normal„, campania pentru referendumul din 19 mai ar trebui s„ se poarte Ón jurul motivelor invocate de P.S.D. pentru suspendare. Atunci, domnul Geoan„ ar trebui s„ explice electoratului cum a Ónc„lcat pre∫edintele Traian B„sescu legea fundamental„ ∫i ce a f„cut r„u Ón perioada mandatului s„u. Iar îÓnvinuitul“ ar avea dreptul s„ explice punctual ac˛iunile sale.

Œntr-o Rom‚nie normal„, Curtea Constitu˛ional„ nu schimb„ regulile jocului Ón timpul partidei numai pentru a face realizabil scopul. Actuala campanie se poart„ pe alte coordonate ∫i decizia Cur˛ii favorizeaz„ nu pe cel abil politic, ci pe cel care va aduna mai mul˛i aleg„tori la urne. Nu va conta interesul aleg„torilor, ci num„rul lor.

Œntr-o Rom‚nie normal„, Curtea Constitu˛ional„ Ó∫i asuma p‚n„ la cap„t responsabilitatea deciziilor ∫i preciza clar momentul din care se aplic„ procedura mai u∫oar„ de demitere. Curtea nu permitea ca unul dintre judec„torii s„i s„ comenteze public, pentru mass-media, cum vede el problema ∫i s„ creeze ∫i mai mult„ confuzie. P„rerile sale, dac„ coincid cu cele ale Cur˛ii, trebuiau f„cute publice sub form„ decizional„, nu ca p„reri personale.

Œntr-o Rom‚nie normal„, coali˛ia antipreziden˛ial„ nu Óncerca s„ fure, pe ultima sut„ de metri, electoratul Partidului Democrat cu mici ∫i bere, ci cu idei ∫i fapte. Trandafirii r„m‚neau trandafiri, pentru c„ este greu de crezut c„ P.S.D.-ul va reu∫i s„-∫i transforme acum electoratul, ajuns la v‚rsta pensiei, Ón furnicu˛e care danseaz„ rock. Este penibil s„ vezi oameni a∫tept‚nd la r‚nd la gr„tare ca domnul Geoan„ s„-∫i ˛in„ discursul ∫i s„ Ónceap„ pomana P.S.D.-ist„!

Œntr-o Rom‚nie normal„, c‚nd lumea scandeaz„ pe strad„ îJos Guvernul T„riceanu!“, primul-ministru ar trebui s„ se Óntoarc„ la comer˛ul cu automobile, iar al˛i 322 de parlamentari s„-∫i preg„teasc„ bagajul.

Œntr-o Rom‚nie normal„, c‚nd un deputat P.S.D. ca domnul Ponta afirm„ c„ vrea Partidul Democrat la pu∫c„rie, ar trebui imediat internat la un spital psihiatric. Œn˛eleg c„ deforma˛ia sa profesional„, cea de procuror, Ól Óndrept„˛e∫te s„ fie plin de suflu justi˛iar, dar s„ dore∫ti s„ trimi˛i la Ónchisoare c‚teva milioane de oameni, c‚˛i are P.D.-ul, doar pentru apartenen˛„ politic„, este deja o afirma˛ie ce denot„ st„ri paranoice duse la paroxism!

Œntr-o Rom‚nie normal„ nici nu trebuia s„ se ajung„ aici. Era suficient„ o sperietur„, o campanie care s„ arate c„ se poate ∫i a∫a. Dar orgoliile r„nite trebuiau r„zbunate cu orice pre˛, iar pre˛ul nu se ∫tie care va fi sau cine Ól va pl„ti.

Dar cum tr„im Óntr-o Rom‚nie anormal„, toate cele de mai sus nu sunt dec‚t vise frumoase. Ar fi fost lini∫te ∫i

poate c„ am fi avut timp s„ ne ocup„m ∫i de binele acestei ˛„ri.

îDA ∫i NU la rom‚ni!“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Provocarea c„reia va trebui pre∫edintele suspendat Traian B„sescu s„-i fac„ fa˛„ pe 19 mai nu este una tipic„. Nu neap„rat pentru c„ o asemenea stare de fapt este unic„ Ón istoria modern„ a Rom‚niei, ci pentru c„, Ón decurs de dou„ s„pt„m‚ni, trebuie s„ Ónve˛e poporul s„ spun„ îDa“ c‚nd vrea îNu“ ∫i Nu“ c‚nd vrea îDa“. A spune îDa“ Ón toate limbile p„m‚ntului Ónseamn„ o afirma˛ie ∫i implicit un acord, iar îNu“ reprezint„ nega˛ia. Iat„ Óns„ c„ ast„zi triumviratul P.S.D.-P.R.M.-P.N.L. a descoperit sau m„car Óncearc„ s„ conving„ electoratul de inversarea func˛iilor pozitive sau negative Ón limba rom‚n„. La U.D.M.R. nici nu fac referin˛„, membrii acestui partid etnic av‚nd ∫i a∫a destule probleme lingvistice ∫i de exprimare Ón limba oficial„ a ˛„rii unde tr„iesc ∫i unde mai ∫i voteaz„ pe deasupra. A∫a c„ r„m‚n numai pesedi∫tii, peremi∫tii ∫i peneli∫tii, care ca ni∫te vajnici rom‚ni din tat„ Ón fiu, vor vota îDa“ pentru îNu“ ∫i îNu“ pentru îDa“. Ce va fi Ón capul omului simplu nu mai conteaz„, din moment ce a∫a a g‚ndit partidul!

C‚nd rom‚nii au spus îda“ a Ónsemnat DA pentru Emil Constantinescu sau Traian B„sescu ∫i NU pentru Ion Iliescu, C.V. Tudor sau Adrian N„stase. Œn 2003, c‚nd majoritatea rom‚nilor au spus îDa“ acestei Constitu˛ii imperfecte ∫i pline de neajunsuri, numai 8,81% au spus îNu“ ∫i ace∫tia nu au vrut, cu adev„rat, o astfel de Constitu˛ie. Dar acestea sunt vremuri apuse c‚nd îDa“ era da ∫i îNu“ era nu.

P.N.L. a Ónceput deja o campanie bazat„ pe aceast„ confuzie voit„ Óntre îda“ ∫i înu“, folosind, pentru o confuzie total„ Ón r‚ndul electoratului, chiar sigla Alian˛ei D.A. Efortul partidelor, inclusiv al Partidului Democrat, s-a dublat. Munca de convingere a electoratului s„ participe la referendum este acum dublat„ de efortul de a face cet„˛enii s„ voteze invers de cum le dicteaz„ bunul-sim˛.

Fenomenul se poate repeta ∫i cu alte mijloace de manipulare ∫i intoxicare a poporului, min˛ile diabolice din umbra P.S.D., P.N.L. ∫i P.R.M. av‚nd capacit„˛i neb„nuite Ón domeniu. Cum pentru aceast„ coali˛ie antipreziden˛ial„ miza referendumului o reprezint„ o slab„ prezen˛„ la urnele de votare, deja au Ónceput s„ fie activate vechile trucuri P.S.D.-iste. ™i cum ca s„ votezi trebuie s„ ai unde, peste noapte, proasp„tul ministru Adrian Cioroianu a descoperit c„ nu se ∫tie c‚˛i rom‚ni tr„iesc Ón afara grani˛elor Rom‚niei. Consecin˛a direct„: Ónjum„t„˛irea num„rului celor 181 de sec˛ii de votare preconizate pentru alegerile europarlamentare. S„ nu ne mir„m dac„, peste c‚teva luni, acela∫i ministru va descoperi Óntr-o diminea˛„, Ón aburii cafelei, c„ pentru europarlamentare sunt necesare 250 de sec˛ii de votare. C„, vorba aceea, este Ón interesul nostru acum!

îTraian B„sescu — prea m‚ndru s„ Ónfrunte realitatea“ Stima˛i colegi parlamentari,

Traian B„sescu este un politician autentic, Óntruc‚t este cinic ∫i flexibil, dar de cur‚nd a devenit ∫i penibil.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 îŒn maximum 5 minute de la vot voi demisiona din func˛ie“, spunea hot„r‚t Traian B„sescu, Ón ciuda faptului c„ nimeni nu Ól obligase s„ o fac„. A ales de bun„voie ∫i nesilit de nimeni s„ se autosuspende, cu acela∫i ton cu care Ón noiembrie 2004 invoca fraudarea electronic„ a alegerilor. Dar, a∫a cum era previzibil, Traian B„sescu nu ∫i-a dat demisia, pun‚ndu-∫i pe frunte un stigmat al ru∫inii pe care Ól va avea Ón fa˛a ochilor orice om de bun-sim˛.

Folosindu-se de toate mijlocele de demagog populist pe care le are la Óndem‚n„, Traian B„sescu ∫tie doar s„ joace, cu propriile mijloace, un rol fals de îsalvator al poporului rom‚n“. Stigmatul pe care l-a lansat este acela c„ Rom‚nia se va pr„bu∫i dac„ el nu o va mai conduce. Dar cine se crede acest domn B„sescu, Ónsu∫i Zeus?

Pluralul îrom‚nii m-au ales“, folosit de B„sescu, devine, pe zi ce trece, mai patetic! Œn decembrie 2004, B„sescu a fost ales doar de un sfert din num„rul total al cet„˛enilor cu drept de vot. L-au ales ca s„ se comporte ca un îpre∫edinte al tuturor rom‚nilor“, ceea ce B„sescu este incapabil, Óns„, s„ fie. Vrea s„ se transforme Óntr-un manipulator de mase, poz‚nd astfel Ón postura de îvictim„ a politicienilor“.

Nu am idee c‚˛i suntem cei care g‚ndim astfel. O va ar„ta, poate, referendumul. Dar atunci n-ar fi cazul ca Traian B„sescu s„ nu-∫i mai bat„ gura c„ el, doar el, îreprezint„ poporul“?!

Dore∫te oare Rom‚nia un pre∫edinte instigator numai la scandaluri ∫i certuri politice, care nu ne aduc o imagine prea bun„ Ón fa˛a Europei? Cred c„ r„spunsul ar fi previzibil, r„m‚ne Óns„ de constatat dac„ ra˛iunea Ó∫i va spune cuv‚ntul pe 19 mai... sau nu.

Cert este c„ Ón regimul B„sescu tr„im discreditarea autorit„˛ii institu˛iilor statului rom‚n.

Traian B„sescu este cel care Ón campanie miza totul pe o singur„ carte: Constitu˛ia. Este cel care s-a folosit de aceast„ carte pentru a conduce ∫edin˛e de guvern, pentru a refuza numirea unor mini∫tri ∫i chiar a acceptat pozi˛ia de suspendat Ón locul celei de demisionar. Acest B„sescu face paralele ie∫ite din sfera logicii, compar‚nd institu˛ii cu persoane. Œn loc s„ pun„ Ón balan˛„ autoritatea Parlamentului cu cea a Pre∫edintelui, el alege s„ pun„ al„turi num„rul de voturi primite de pre∫edinte ∫i sufragiile adunate de un parlamentar, ca ∫i cum forul legislativ ar fi parlamentarul Ón sine. La nivelul excit„rii maselor, compara˛ia lui B„sescu este uluitoare.

B„sescu este convins c„, Ón felul Ón care tri∫eaz„ pentru a ob˛ine o metafor„ puternic„, Ói poate Óndep„rta de la referendum tocmai pe intelectualii care Ól sus˛ineau p‚n„ acum, pe acei oameni capabili s„ fac„ diferen˛a Óntre nuan˛e.

Dac„ a∫ fi Traian B„sescu, nu m-a∫ m‚ndri deloc cu mitingul din Pia˛a Constitu˛iei, pentru c„ nu a∫ ∫ti c‚˛i oameni s-au str‚ns acolo din convingere ∫i c‚˛i pentru c„ au g„sit o variant„ de petrecere a timpului liber gratis, Ón condi˛iile Ón care organizatorii au Óncercat s„ atrag„ c‚t mai mul˛i spectatori cu un program artistic destul de bine pus la punct. De altfel, promptitudinea cu care au reu∫it s„ aduc„ pe aceea∫i scen„ c‚teva trupe menite s„ fac„ atmosfer„ Ón Pia˛a Constitu˛iei Ói face, probabil, s„ ro∫easc„ de invidie pe organizatorii profesioni∫ti de concerte. Œn fine, dac„ se mai pun la socoteal„ ∫i membrii P.D. din provincie adu∫i cu autobuzul Ón Capital„, B„sescu chiar nu are motive s„ se felicite

pentru c„ exceleaz„ la capitolul popularitate, determin‚ndu-l, Ón viitor, s„-∫i Ómbun„t„˛easc„ stilul actoricesc, Óntruc‚t cel actual Óncepe s„ nu mai conving„.

Acesta este teatrul denigrant ∫i iresponsabil pe care Ól joac„ Traian B„sescu c‚nd se simte str‚ns cu u∫a. Este un strig„t de disperare c„tre popor, ∫i asta pentru c„ simte cum Ói fuge p„m‚ntul de sub picioare.

Este inadmisibil s„-˛i prezin˛i demisia ca pe un gest moral c‚nd o condi˛ionezi a∫a: îDac„ m„ suspenda˛i, demisionez, dac„ nu, nu.“ Acesta este un troc, ∫i nimic altceva. Se pare c„ la aceasta se pricepe cel mai bine Traian B„sescu, ∫i nicidecum la a conduce o ˛ar„ cum este Rom‚nia.

™i — pentru cultura general„ a domnului B„sescu — Ón Parlament n-a avut loc nicio lovitur„ de stat, cum sus˛ine Domnia Sa, ci un vot perfect legal ∫i democratic. V„ mul˛umesc.

î322 — apel la democra˛ie!“

Este clar pentru toat„ lumea c„ Traian B„sescu nu ∫i-a respectat cuv‚ntul dat atunci c‚nd anun˛a sus ∫i tare c„ Ón cinci minute de la suspendarea sa de c„tre Parlament va demisiona. Omul hot„r‚t, marinarul curajos — s„rim peste partea cu misiunea la Anvers, c„ nu prea Ól avantajeaz„ pe domnul pre∫edinte Traian B„sescu —, uit„ ce anun˛a numai cu dou„ zile Ónainte de ziua suspend„rii, la o or„ de maxim„ audien˛„, Ón fa˛a na˛iunii rom‚ne. De ce a renun˛at la demisie? R„spunsul este unul simplu: de fric„, frica faptului c„ Ónscris Óntr-o nou„ campanie electoral„ ar putea s„ nu mai ob˛in„ la finalul ei scaunul at‚t de drag de la Cotroceni. Aceasta este realitatea, ∫i nu scenariile fanteziste prezentate de domnii Boc, Videanu, Stolojan ∫i al˛ii asemenea lor, care n-au Ón˛eles c„ prin abera˛iile pe care le sus˛in se descalific„ ca oameni politici. Ceea ce nu Ón˛eleg ace∫ti oameni este c„, din p„cate pentru ei, cariera lor politic„ se va termina odat„ cu cea a lui Traian B„sescu, pentru c„ Óntreaga lor existen˛„ politic„ se reduce la o singur„ persoan„.

Œn stilul caracteristic lui Traian B„sescu, a Ónceput campania pentru referendum Ón nota de populism cu care ne-a obi∫nuit de doi ani Óncoace, numai c„ nici b„ile de mul˛ime ∫i nici participarea la mitingurile de sus˛inere pentru Traian B„sescu nu mai impresioneaz„ pe nimeni. Cei 322 de parlamentari care au votat pentru suspendarea pre∫edintelui au fost Ómpro∫ca˛i cu noroi at‚t de Traian B„sescu, c‚t ∫i de cei care f„r„ nicio problem„ ar putea fi intitula˛i trompete preziden˛iale. Œns„ a atribui celor 322 apelative precum ho˛i, oligarhi, terori∫ti e deja mult prea mult. Practic, to˛i acei cet„˛eni care s-au prezentat la vot ∫i au votat o list„ parlamentar„, indiferent de culoarea politic„, se pot sim˛i viza˛i de cuvintele grele rostite la adresa celor 322 de parlamentari.

Dac„ un singur om din Rom‚nia sprijin„ demiterea pre∫edintelui la referendum, suspendarea pre∫edintelui este moral„. Aceasta este esen˛a democra˛iei pe care, din p„cate, Traian B„sescu nu o Ón˛elege. A condus Rom‚nia timp de doi ani Óntr-un mod care de cele mai multe ori mi-a l„sat un gust amar, av‚nd ca singure priorit„˛i plasarea sa Ón sondajele de opinie ∫i distrugerea adversarilor politici, subordon‚ndu-∫i Ón acest scop institu˛ii ale statului, iar acest mod de a conduce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 Rom‚nia, amintind de anii ’50, trebuie s„ Ónceteze, iar cei 322 de parlamentari au votat pentru acest lucru.

Cei 322 de parlamentari au avut legitimitatea de a vota suspendarea pre∫edintelui B„sescu numai ∫i pentru faptul c„ pu∫i la un loc au chiar mai multe voturi dec‚t cele pe care le-a avut B„sescu atunci c‚nd a ie∫it pre∫edinte. Au f„cut acest lucru pentru c„, timp de doi ani, Traian B„sescu a avut fa˛„ de Parlament ∫i fa˛„ de celelalte institu˛ii ale statului o atitudine total contrar„ normelor democratice, pentru c„ timp de doi ani Traian B„sescu nu a ar„tat c„ este un pre∫edinte care dore∫te s„ aduc„ Ón Rom‚nia o stare de lini∫te ∫i normalitate, iar r„fuielile politice cu adversarii s„i au fost transpuse Ón conflicte grave Óntre institu˛iile statului, pentru c„ Ón ace∫ti doi ani a patronat corup˛ia acuz‚ndu-i pe al˛ii de corup˛ie, pentru c„ Ón ace∫ti doi ani a falimentat politica extern„ a Rom‚niei prin gafele pe care le-a f„cut ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, pentru c„ a urm„rit permanent s„ creeze crize politice doar pentru c„ foloseau intereselor sale politice. De aceea a fost suspendat Traian B„sescu!

îRom‚nia, debitor net c„tre Uniunea European„!“

Din cauza crizei politice ∫i a scandalurilor care au avut loc Ón ultimii doi ani pe scena politic„ rom‚neasc„, a devenit certitudine pentru toat„ lumea c„ Rom‚nia va fi Ón acest an debitor net c„tre Uniunea European„, fiind obligat„ s„ scoat„ de la bugetul de stat peste 1,2 miliarde de euro. Incompeten˛a celor care conduc destinele ˛„rii din decembrie 2004, amplificat„ de interminabila criz„, a f„cut ca pentru Rom‚nia s„ fie imposibil s„ cheltuiasc„ fondurile europene, cel pu˛in Ón acest an.

Partidul Social Democrat a atras aten˛ia cu mult timp Ón urm„ asupra acestui pericol, Óns„, din p„cate pentru noi, acum suntem pu∫i Ón fa˛a faptului Ómplinit. Potrivit celor mai optimiste previziuni, Ón acest an Rom‚nia nu va putea s„ atrag„ de la Uniunea European„ mai mult de c‚teva sute de milioane de euro, de∫i avea la dispozi˛ie patru miliarde de euro. Observ„m c„ Ón acest moment toat„ aten˛ia este Óndreptat„ spre referendumul din 19 mai a.c. Nimeni nu mai are chef de altceva.

S„ sper„m c„ la 19 mai, rom‚nii vor spune un îDa“ pentru demiterea pre∫edintelui Traian B„sescu, a∫a cum au spus îDa“ ∫i Ón 2004, ∫i astfel se va pune cap„t interminabilei crize politice. Altfel, scandalurile vor fi reluate cu siguran˛„ Óntr-un mod mult mai zgomotos, iar integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ va fi definitiv compromis„.

Œn ritmul din acest an de atragere a fondurilor europene nu numai c„ pentru Rom‚nia va fi imposibil s„ reduc„ din decalajul economic fa˛„ de celelalte state europene, dar Ón situa˛ia Ón care contribu˛ia de la bugetul de stat va fi mai mare dec‚t fondurile atrase, acesta se va ad‚nci ∫i mai mult.

Acum, lipsa mini∫trilor P.D. se pare c„ este de bun augur pentru proiectele jude˛ului, fapt relevat ∫i de vizitele recente a doi mini∫tri liberali care, spre deosebire de tr‚mbi˛ele unora din opozi˛ie, au venit s„ fac„ treab„, ∫i o treab„ bun„, zic eu.

O mare problem„ o reprezint„ aceea a turismului de pe litoral unde, odat„ cu vizita domnului ministru Ovidiu Silaghi, sper c„ se vor demara Ón sf‚r∫it proiectele de care jude˛ul nostru are nevoie. ™i m„ refer la elaborarea unui plan-cadru de dezvoltare a turismului Ón sta˛iunea Mamaia, dar ∫i la problema accesului pe litoral al turi∫tilor.

De∫i personal sunt nemul˛umit de felul Ón care arat„ sta˛iunile litoralului rom‚nesc, am credin˛a c„ Ón viitorul apropiat turismul va deveni principalul punct de atrac˛ie al jude˛ului nostru.

De asemenea, relansarea proiectelor de infrastructur„ reprezint„ o prioritate major„ la nivelul autorit„˛ilor locale ∫i centrale, iar amendarea Legii zonei costiere trebuie realizat„ c‚t mai repede, pentru c„ f„r„ o viziune de ansamblu bine structurat„ vom fi din nou bloca˛i la stadiul de proiect.

Aici un rol esen˛ial Ól vor avea ∫i hotelierii, prin structurile aferente, pentru c„ nu se pot rezolva toate problemele de la centru.

Œn ceea ce prive∫te dezvoltarea industrial„, rolul esen˛ial Ól are Portul Constan˛a, iar vizita efectuat„ s„pt„m‚na trecut„ de ministrul transporturilor, Ludovic Orban, a ilustrat acest lucru mai bine ca oric‚nd. Portul trebuie s„ se dezvolte ∫i aici a∫ vrea s„ subliniez realizarea unui pod care s„ fac„ leg„tura Óntre terminalul de containere, restul portului ∫i Autostrada Soarelui.

Pe agenda ministrului transporturilor au fost trecute, Ón urma Ónt‚lnirilor din jude˛, proiecte ce ˛in de o dezvoltare trainic„ ∫i pe termen lung de care o regiune de importan˛„ colosal„ pentru Rom‚nia are neap„rat nevoie acum, la intrarea Ón Uniunea European„.

S-a realizat ∫i o leg„tur„ cu turismul. Unul dintre proiectele foarte importante la care eu personal ˛in este acela al realiz„rii unui drum expres Óntre Constan˛a ∫i Delta Dun„rii, ce va duce at‚t la scurtarea timpului, c‚t ∫i la dezvoltarea comunit„˛ilor aflate pe acest drum.

Totodat„, m„ g‚ndesc ∫i la ideea dezvolt„rii unei zone turistice Ón portul vechi Constan˛a, la conectarea unei ecluze a Lacului T„b„c„rie cu Lacul Siutghiol, care va asigura ie∫irea la mare pe ambarca˛iunile de agrement.

Œn urma discu˛iilor punctuale ∫i pe proiecte dintre ministrul Ludovic Orban ∫i autorit„˛ile locale a reie∫it c„ una dintre priorit„˛i este refacerea infrastructurii feroviare pe distan˛a Bucure∫ti—Constan˛a, care se afl„ Ón lucru Ón acest moment.

Sper c„ aceste proiecte frumoase vor schimba cu mult felul Ón care va ar„ta jude˛ul Constan˛a, momentul Ón care acestea vor deveni realitate urm‚nd a fi aproape.

îDezvoltarea Constan˛ei — ie∫irea din stadiul de proiect“

P‚n„ acum, dezvoltarea Constan˛ei, at‚t de necesar„ unui jude˛ de o importan˛„ crucial„ pentru economia Rom‚niei, a fost blocat„ din cauza unor neÓn˛elegeri politice Óntre administra˛ia local„ ∫i unii mini∫tri ai P.D.

îPolitica antirom‚neasc„ a lui B„sescu“

Pentru orice om de bun-sim˛, spectacolul oferit rom‚nilor afla˛i la Madrid ∫i Castellon de c„tre pre∫edintele suspendat a fost unul penibil.

Ne-am obi∫nuit cu afirma˛iile ∫ocante ale lui B„sescu ∫i cu al s„u comportament de marinar nonconformist, dar, pe zi ce trece, asist„m la scene care dep„∫esc

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 orice imagina˛ie.

Menirea unui pre∫edinte atunci c‚nd merge Ón str„in„tate este aceea de a pleda pentru ˛ara lui din care face parte ∫i pentru cona˛ionalii s„i. Dar, consecvent principiului îdezbin„ ∫i st„p‚ne∫te“, B„sescu Ói st‚rne∫te ∫i pe îc„p∫unari“ Ómpotriva oligarhilor tranzi˛iei, Ómpotriva parlamentarilor care au votat pentru suspendarea sa, Ómpotriva îsistemului tic„lo∫it“ din Rom‚nia. Cel care a Ónc„lcat Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii, care i-a jignit, pe r‚nd, pe politicieni, pe magistra˛i ∫i pe jurnali∫ti, care i-a Ónvr„jbit pe guvernan˛i ∫i pe oamenii cu responsabilit„˛i Ón stat, care a Ónc„lcat promisiunile f„cute ∫i a desfiin˛at partidele, acel om face acum apel la sentimente ∫i cere sprijin prin bine cunoscutele sale sloganuri populiste: îSufletul vostru face parte din sufletul poporului rom‚n care vrea s„ tr„iasc„ Ón demnitate, s„ tr„iasc„ bine“.

F„˛„rnicia, demagogia ∫i tupeul sunt tr„s„turi de caracter care ies la iveal„ cu fiecare zi care trece din r„stimpul r„mas p‚n„ la referendum.

La mitingul de la Constan˛a din 6 mai, B„sescu f„cea pe nevinovatul: îM„ Óntreb cu ce am gre∫it. Am gre∫it eu cu ceva? Atunci de ce am fost suspendat?... Vin alegerile ∫i Ón toamna lui 2008 e momentul s„ Ói arunc„m peste balustrada Parlamentului pe cei 322!“

™i aceste vorbe vin dup„ ce Ón Pia˛a Revolu˛iei se l„uda c„ a fost singurul care a militat pentru Ómbun„t„˛irea situa˛iei din Ónv„˛„m‚nt, din s„n„tate ∫i justi˛ie, dar a fost Ómpiedicat de c„tre oligarhia politicoeconomic„ a tranzi˛iei.

Fiecare apari˛ie Ón public a lui B„sescu este un prilej de Ónvr„jbire ∫i de z‚zanie, de etalare a obr„zniciei ∫i a lipsei de caracter. Oare ce va mai avea de spus ∫i de f„cut Ón timpul ce a mai r„mas p‚n„ Ón ziua votului? Cu siguran˛„, vor fi ie∫iri care mai de care mai penibile ∫i mai incredibile, Óncheiate cu îDumnezeu s„ v„ dea s„n„tate, voi servi mereu poporul rom‚n!“.

F„r„ comentarii!

îTurismul rural are nevoie de o legisla˛ie clar„“

Natura ∫i frumuse˛ile ei, precum ∫i tradi˛iile, unice Ón felul lor, pot ∫i trebuie s„ fac„ din turism o surs„ important„ pentru economia na˛ional„ ∫i pentru dezvoltarea local„. Din p„cate, lipse∫te infrastructura, f„r„ care turismul nu se poate dezvolta, dar lipse∫te ∫i o legisla˛ie clar„.

Acest lucru a fost concluzionat recent, la Baia Mare, unde s-au Ónt‚lnit reprezentan˛i ai A.N.T.R.E.C., ai Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Turism ∫i ai Patronatului de Turism din Maramure∫, societ„˛i de turism.

Concluziile care s-au desprins Ón urma discu˛iilor, grupate pe c‚teva categorii de probleme, m„ Óndrept„˛esc s„ fac aceast„ declara˛ie politic„.

Œn primul r‚nd a reie∫it clar nevoia armoniz„rii legisla˛iei pe diferitele paliere de activitate.

Avem nevoie de turism, dar el trebuie s„ beneficieze de legi clare, care s„-l ajute s„ se dezvolte. Este nevoie, Ón primul r‚nd, de reglementarea, prin planurile de urbanism, a regimului cl„dirilor cu destina˛ie turistic„ ce urmeaz„ a se construi, pentru p„strarea specificului local, dar ∫i a brand-ului fiec„rei zone Ón parte.

Autorit„˛ile de mediu, sanitar-veterinare, s„n„tate public„, protec˛ia consumatorilor au invocat necesitatea unei colabor„ri Óntre autorit„˛ile de turism ∫i celelalte

autorit„˛i ale statului, astfel Ónc‚t operatorii din turism s„ fie informa˛i cu obliga˛iile ce le revin din legile ∫i reglement„rile Ón vigoare.

Turismul rural se dezvolt„, dar nu trebuie s„ se dezvolte oricum, ci Ón conformitate cu legisla˛ia rom‚neasc„, cu dezvoltarea durabil„ a localit„˛ilor ∫i a zonelor turistice.

fi„ranul care face turism rural trebuie s„ ∫tie c„ pensiunea rural„ este o unitate, iar interiorul, stilul arhitectural sunt p„r˛i integrante ale mediului rural, scutit de surse de poluare, care, din p„cate, exist„.

Dezvoltarea turismului rural Ónseamn„ ∫i preg„tirea profesional„ a celor care lucreaz„ Ón domeniu. De aceea, normele de clasificare ∫i autorizarea trebuie s„ ˛in„ seama de aceste aspecte importante pentru standardele de calitate pe care trebuie s„ le ating„ serviciile din turismul rural.

Cred c„ Autoritatea Na˛ional„ pentru Turism poate cofinan˛a anumite cursuri de preg„tire profesional„ a personalului din unit„˛ile de turism, pe de o parte, ∫i, pe de alta, trebuie s„ colaboreze mai mult cu asocia˛iile profesionale ∫i cu patronatele din turism.

Tema: îS„rb„torind, b„sescian... muzeele!“

Devenit„ deja tradi˛ie, marcarea, la 9 Mai, a Zilei Europei, ar fi trebuit s„ aib„, Ón acest an, semnifica˛ii deosebite pentru Rom‚nia, o consfin˛ire Ón plus a noului s„u statut de stat membru al marii familii europene, care g‚nde∫te ∫i tr„ie∫te european.

Din p„cate pentru noi to˛i, pre∫edintele suspendat nu a dorit s„ fie a∫a, merg‚nd p‚n„ la a transforma ∫i manifesta˛iile publice dedicate muzeelor Ón pretexte pentru propria sa campanie antidemitere.

Astfel, îNop˛i Albe — Noaptea Muzeelor“, o manifestare care ar fi trebuit organizat„ Ón 30 de ora∫e, pe bani publici, Ón stil european, de c„tre Autoritatea Na˛ional„ pentru Tineret (A.N.T.), s-a transformat, la Ploie∫ti, Ón circ electoral.

Momi˛i cu focuri de artificii ∫i concerte, tinerilor ploie∫teni li s-a servit îla desert“ o ploaie de flutura∫i electorali cu fotografia pre∫edintelui suspendat, c„zut pe g‚nduri, cu verigheta la vedere, trist c„ este singur... ∫i chem‚nd, astfel, tinerii s„ i se al„ture.

Maestru de ceremonii... domni∫oara Bogdana f ˛ei, lidera tinerilor pedi∫ti, ∫ef„ a Direc˛iei Jude˛ene A.N.T. Prahova.

Cu pu˛in timp Ónainte, la alegerile par˛iale din comuna M„gurele, aceea∫i domni∫oar„ a f„cut campanie electoral„ din greu, Ón timpul programului, folosind ma∫ina de serviciu.

Despre acela∫i personaj, cu pu˛in timp Ón urm„, Cotidianul îRepublicanul“ scria: îBogdana f ˛ei, ∫efa Agen˛iei Jude˛ene de Tineret Prahova, este dezorientat„, dar spune c„ dac„ partidul Ói va cere s„ p„r„seasc„ func˛ia, atunci o va face, chiar dac„ pentru a o ocupa a participat la un concurs.“

Aceasta este g‚ndirea ∫i acestea sunt ac˛iunile celor care Ón˛eleg, b„sescian, rolul institu˛iilor publice Ón primul an de dup„ aderare al Rom‚niei.

Le solicit organismelor abilitate s„ ia act ∫i s„ intervin„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007

îMinciuni ∫i mincino∫i“ Stima˛i colegi,

De mai multe zile ne afl„m Ón plin„ campanie Ón vederea referendumului ce urmeaz„ a avea loc pentru demiterea pre∫edintelui ˛„rii ∫i, a∫a cum a afirmat chiar Traian B„sescu, Ón cadrul mijloacelor de informare Ón mas„, mai ales video, au ap„rut deja foarte mul˛i oameni care spun tot felul de minciuni.

A ap„rut, bun„oar„, Traian B„sescu, care a spus c„ Parlamentul l-a suspendat pentru c„ a vorbit despre lucruri care au deranjat, precum lupta Ómpotriva corup˛iei, fapt cum nu se poate mai fals, deoarece domnul B„sescu a fost suspendat tocmai pentru c„ a intervenit sau a Óncercat s„ pun„ presiune asupra justi˛iei, pentru c„ ∫i-a folosit influen˛a Ón favoarea anumitor companii, Ónc„lc‚nd, astfel, Constitu˛ia pe care a jurat c„ o va respecta.

A mai ap„rut ∫i domnul Boc care a spus c„ se schimb„ regulile jocului Ón timpul jocului, pentru c„ s-a modificat Legea referendumului Ón sensul Ónl„tur„rii necesit„˛ii ob˛inerii unei anumite majorit„˛i pentru validarea referendumului, cit‚ndu-ne domnul Boc, Ón acest sens, dintr-un raport privind referendumurile na˛ionale realizat de Comisia de la Vene˛ia pentru Democra˛ie prin Drept, raport Ón care se spune c„ regulile fundamentale privind un referendum nu ar trebui modificate cu un an Ónainte de organizarea unuia. Ce nu a spus Óns„ domnul Boc este c„, Ón primul r‚nd, Ón respectivul raport modificarea cvorumului necesar pentru validarea unui referendum nu face parte din acele reguli fundamentale despre care raportul spune c„ nu ar trebui modificate cu un an Ónainte ∫i, Ón al doilea r‚nd, acel raport chiar subliniaz„ faptul c„ nu este de dorit ca la referendumuri s„ existe praguri care s„ fixeze o prezen˛„ minim„ necesar„ la vot, lucru pus Ón acord ast„zi ∫i la noi prin aceast„ modificare a legii, modificare care, de altfel, a fost validat„ ca fiind Ón acord cu Constitu˛ia chiar de c„tre Curtea Constitu˛ional„.

De asemenea, au mai ap„rut la televizor ∫i domnii B„sescu, Boc, Stolojan ∫i al˛ii care ne-au spus nou„ cum aceast„ clas„ politic„ nu mai este reprezentativ„ pentru Rom‚nia, c„ este una Ónvechit„ ∫i retrograd„, care se opune schimb„rilor necesare Ón societate, ca ∫i cum Domniile Lor nu ar face parte din aceast„ clas„ politic„, ci ar fi aterizat chiar acum pe p„m‚nt, probabil direct din cer.

Mai nou, au mai ap„rut unii care au sus˛inut ideea existen˛ei unei teorii a conspira˛iei Ón ceea ce prive∫te suspendarea pre∫edintelui, conform c„reia ar fi fost implicat„ o mare putere str„in„. Trebuie s„ recunoa∫te˛i c„ este un scenariu foarte interesant, Óns„ demn de un film de la Hollywood, nu de ni∫te politicieni serio∫i care Ó∫i respect„ electoratul ∫i nu Óncearc„ s„-l manipuleze prin metode at‚t de penibile.

Deci a∫a cum am spus mai Ónainte, domnul B„sescu a avut dreptate c‚nd a afirmat, la un miting, c„ vor fi foarte mul˛i cei care vor ap„rea la televizor ∫i vor spune minciuni Ón Óncercarea de a manipula opinia public„, Óns„ ce nu a ∫tiut, pesemne, Domnia Sa a fost c„ cei mai mul˛i dintre ace∫ti mincino∫i vor fi chiar sus˛in„torii s„i. V„ mul˛umesc.

îRegula 322“

Ciudate lucruri se Ónt‚mpl„ de o bucat„ de vreme Ón Parlamentul Rom‚niei. f nem mor˛i∫ ori suntem blestema˛i ca îoriginala democra˛ie“ propov„duit„ de Ion Iliescu la Ónceputul anilor ’90 s„ ne b‚ntuie ∫i ast„zi, chiar ∫i Ón cel mai Ónalt for de dezbatere politic„, Parlamentul.

Spun asta pentru c„, Ón mod ciudat, ast„zi, Ón Parlamentul Rom‚niei, forma˛iuni politice reprezent‚nd 80% din op˛iunile electoratului se declar„ Ón opozi˛ie, f„r„ a se Ónt‚mpla nimic din ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón democra˛iile lumii Óntr-o astfel de situa˛ie: opozi˛ia — Óntreag„ sau parte din ea — Ó∫i asuma politic, public ∫i transparent, preluarea guvern„rii, adic„ visul ∫i ra˛iunea de a fi ale oric„ror partide serioase.

La noi aceast„ îopozi˛ie“ este format„ din parlamentarii P.S.D., P.N.L., P.C., P.R.M. ∫i U.D.M.R. care, spun d‚n∫ii, reprezint„ 69% din voin˛a electoratului din 2004, form‚nd singuri o majoritate ciudat„, dar confortabil„, la care se adaug„ parlamentarii P.D. ∫i P.L.D.

O denumesc îmajoritate ciudat„“ pentru c„, sub pojghi˛a unei aparente Ónt‚mpl„ri, Ón momentele deciziilor delicate se constat„ c„ ac˛ioneaz„ unitar, f„r„ s„ aib„ Ón comun un angajament public de sus˛inere a guvern„rii. Nici doctrinar nu sunt identificabile poten˛iale apropieri, ba, din contr„ a∫ zice, at‚ta timp c‚t ac˛ioneaz„ unitar partide ce au doctrine antagonice (P.S.D. — st‚nga ∫i P.N.L. — dreapta) ori sunt ireductibile (P.R.M. ∫i U.D.M.R.).

™i totu∫i, prin voin˛a lor unitar„, au fost luate Ón Parlament sau Ón Guvern o serie de decizii de o importan˛„ major„, cum ar fi:

— scoaterea P.D. de la guvernare;

— am‚narea pentru la toamn„ a alegerilor pentru Parlamentul European;

— sesizarea Parlamentului cu a∫a-zise Ónc„lc„ri ale Constitu˛iei de c„tre pre∫edintele Traian B„sescu;

— Ónfiin˛area unei comisii parlamentare conduse de Dan Voiculescu, care s„ fac„ un simulacru de anchet„ a pre∫edintelui;

— nesocotirea avizului negativ al Cur˛ii Constitu˛ionale;

— modificarea de trei ori a Legii referendumului;

— suspendarea Pre∫edintelui Rom‚niei pentru 30 de zile, timp Ón care s„ nu i se acorde ∫i lui timpi de anten„, ci doar partidelor;

— libertatea de a decide ulterior referendumului, adic„ _a posteriori_ , calea de urmat Ón caz de invalidare a acestuia.

Œn plus, de∫i nu sunt decizii publice, aceast„ îmajoritate ciudat„“, aplic‚nd îregula 322“, a hot„r‚t:

— am‚narea _sine die_ a introducerii pe ordinea de zi a Legii lustra˛iei ∫i a Legii votului uninominal;

— uneltirea si instigarea subteran„ pentru reincriminarea insultei ∫i calomniei prin pres„;

— am‚narea Ónlocuirii procurorului general al Rom‚niei ∫i a ∫efului D.N.A. p‚n„ dup„ ce Comisia European„ face public Raportul de ˛ar„;

— numirea Ón posturi/cheie de decizie economicofinanciar„ a clientelei aservite oligarhilor;

— ignorarea deciziei Parchetului de a Óncepe cercetarea penal„ Ón cazul ministrului Nagy Szolt;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 — aprobarea ini˛iativei legislative a P.S.D. (Victor Ponta ∫i al˛ii) prin care Oficiul Na˛ional al Registrului Comer˛ului, institu˛ie public„, va fi obligat s„ predea f„r„ plat„ Óntreaga baz„ de date Camerelor de Comer˛ ∫i Industrie — structuri 100% private, care o vor valorifica exclusiv Ón interesul lor, v„duvind astfel anual bugetul de stat cu zeci de milioane de euro(!);

— respingerea ini˛iativei legislative privind compensarea Ón bani a tichetelor de c„l„torie pe calea ferat„ neutilizate de c„tre pensionari, aprobat„ ini˛ial de Senat, pe vremea c‚nd nu opera Ónc„ îregula 322“;

— respingerea ini˛iativei legislative privind acordarea de compensa˛ii ˛„ranilor care la momentul colectiviz„rii ∫i/sau ulterior au fost deposeda˛i de inventarul agricol, silvic sau piscicol de c„tre statul comunist;

— adoptarea Legii Agen˛iei Na˛ionale de Integritate Óntr-o form„ mult mai inofensiv„ dec‚t varianta Ónaintat„ de M. Macovei ∫i agreat„ de U.E.

Pentru acestea ∫i multe altele au protestat public rom‚ni din toate zonele ˛„rii ∫i din diaspora, partide ∫i politicieni, toate organiza˛iile societ„˛ii civile, ambasadori ∫i liderii unor mari familii politice europene, prestigio∫i anali∫ti politici str„ini, unii reprezentan˛i ai Comisiei Europene ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, Sinodul Mitropoliei Clujului, Albei, Cri∫anei si Maramure∫ului!

Dar degeaba, cei 322 Ó∫i v„d Ón continuare de planul lor. Chiar dac„ interesele lor nu sunt ∫i ale cet„˛enilor Rom‚niei, cu siguran˛„ c„ la mijloc sunt interese foarte mari ∫i importante ce-i ˛in Ómpreun„ Ómpotriva acestui val de proteste, nemaiÓnt‚lnit de la mineriadele anilor ’90!

Ce-i une∫te pe to˛i ace∫ti politicieni care, dup„ votul de suspendare a pre∫edintelui au fost numi˛i îGrupul 322“? Circul„ foarte multe zvonuri ∫i de aceea nu doresc s„ speculez. Cet„˛enii Óns„ sunt convins c„ au Ón˛eles ce Ói îm‚n„ Ón lupt„“ pe ace∫ti 322 de politicieni ∫i Ói vor îr„spl„ti“ cum se cuvine, la momentul potrivit.

Nici pre∫edintele Traian B„sescu ∫i nici noi, cei din P.D., nu confund„m Parlamentul cu îGrupul 322“, chiar dac„ unii doresc dinadins acest lucru ∫i ne pun Ón gur„ lucruri pe care nici nu le-am g‚ndit, dar„mite s„ le fi ∫i spus!

Noi nu condamn„m îGrupul 322“ pentru c„ ar fi ac˛ionat neconstitu˛ional, noi atragem aten˛ia c„, dup„ p„rerea noastr„, îGrupul 322“, invoc‚nd faptul c„ a ac˛ionat Ón numele ∫i Ón interesul cet„˛enilor pe care pretinde c„ Ói reprezint„, de fapt a ac˛ionat cu bun„ ∫tiin˛„ Ómpotriva voin˛ei majorit„˛ii cov‚r∫itoare a rom‚nilor.

De aceea sus˛inem c„ dac„ la referendum pre∫edintele nu va fi demis, adic„ voin˛a îGrupului 322“ va fi Ónfr‚nt„ de votul popular, atunci, ca-n orice ˛ar„ civilizat„, cei 322 de parlamentari, dac„ au un minimum de decen˛„, un strop de bun-sim˛ ∫i o f„r‚m„ de onoare ar trebui s„-∫i prezinte, din proprie ini˛iativ„ ∫i de Óndat„, demisia din Parlament. Un astfel de vot ar trebui interpretat ca un blam care trebuie s„ aib„ urm„ri. Altfel, oric‚nd, o majoritate parlamentar„, invoc‚nd Constitu˛ia, se poate juca de-a suspendarea pre∫edintelui, ∫tiind de la bun Ónceput c„ nu va p„˛i nimic. Dar mai ∫tii? Uneori, astfel de gesturi de onoare ˛in de lucruri mult mai simple ∫i mai fire∫ti, cum ar fi grosimea obrazului sau cei 7 ani de acas„!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

îTrebuie s„ d„m un bun exemplu, asta conteaz„!“

Cu 155 milioane tone de dioxid de carbon degajate anual Ón atmosfer„, Rom‚nia ocup„ un nedorit loc Ón topul celor mai poluante 50 de ˛„ri de pe glob.

Unii anali∫ti interpreteaz„ cifrele furnizate de Agen˛ia Reuters drept o nou„ confirmare a gradului de industrializare a unei ˛„ri, spun‚nd c„ este de la sine Ón˛eles ca acolo unde exist„ o industrie dezvoltat„ s„ apar„ un grad ridicat de emisii poluante Ón atmosfer„.

îIat„ c„ Statele Unite ale Americii Ó∫i confirm„ rolul de lider al economiei mondiale ∫i sub acest aspect, cu 7.074 de miliarde de tone emisii de gaze cu efect de ser„, urmate de China, cu aproape 5.000 de miliarde de tone“, spun ace∫ti comentatori pricepu˛i, ad„ug‚nd la repezeal„ c„ îeste regretabil s„ avem asemenea statistici, nu-i a∫a, exist„ un pre˛ care trebuie pl„tit: nu po˛i face omlet„ f„r„ s„ spargi ou„le“.

Œntr-adev„r, spargi ou„le ca s„ faci omlet„. Œns„, tot metaforic vorbind, prea multe ou„ produc o dereglare a colesterolului, iar Ón aceste condi˛ii tigaia Óns„∫i este condamnat„ ori s„ r„m‚n„ f„r„ st„p‚n, ori s„ devin„ obiect de muzeu pe un raft din buc„t„rie. Asta nu Ón˛eleg, din p„cate, aceia care trateaz„ cu indiferen˛„ avertismentele referitoare la faptul c„ planeta noastr„ a ajuns la un moment critic, iar noi trebuie s„ avem mare grij„ de acum Ónainte de protejarea mediului Ón care tr„im.

Protocolul de la Kyoto prevede m„suri semnificative de limitare a emisiilor de gaze cu efect de ser„, Óntr-o prim„ perioad„ de patru ani, Óntre 2008 ∫i 2012, dup„ care se preconizeaz„ fie extinderea actualului protocol, fie negocierea unuia nou. M„surile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon trebuie puse Ón practic„ de ˛„rile dezvoltate ∫i de economiile aflate Ón tranzi˛ie, protocolul fiind negociat ini˛ial de peste 160 de ˛„ri, iar Rom‚nia face parte din r‚ndul acelor state care ar trebui s„ ia m„suri Ón baza ratific„rii.

Sigur c„ este o distan˛„ uria∫„ Óntre cantitatea de dioxid de carbon emanat„ Ón atmosfer„ la noi Ón ˛ar„ ∫i cantit„˛ile de dioxid de carbon cu care polueaz„ cei situa˛i pe primele locuri Ón topul poluatorilor atmosferici.

Dar nu trebuie s„ ne Ónc„lzeasc„ faptul c„ noi trimitem Ón atmosfer„ de 45.000 de ori mai pu˛in dioxid de carbon dec‚t americanii sau de 32.000 de ori mai pu˛in dec‚t chinezii. Trebuie s„ ne g‚ndim ce avem noi de f„cut pentru a reduce acest tip de poluare m„car cu 10%, at‚t c‚t ne cere Uniunea European„.

Nu avem dreptul s„ ne ascundem Ónd„r„tul îvinov„˛iei“ (cu sau f„r„ ghilimele) mai mari a altora. Trebuie s„ ne vedem de responsabilit„˛ile noastre, ca ∫i c‚nd doar de noi ar depinde soarta planetei, ca ∫i c‚nd prin ceea ce facem noi diminu„m semnificativ efectul de ser„.

O pic„tur„ Óntr-un ocean este la fel de important„ precum oceanul Ónsu∫i. Puterea exemplului altora, mai mari sau mai mici poluatori dec‚t noi, trebuie s„ ne determine s„ facem ceea ce este corect s„ facem, ceea ce am negociat s„ facem.

Oric‚t de mari ar fi costurile, numai astfel putem deveni noi Ón∫ine un bun exemplu pentru al˛ii asemenea nou„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

P„durea nu reprezint„ numai umbr„ gratuit„, mediu r„coros ∫i reconfortant, ap„ limpede ∫i rece, ea nu-i doar un furnizor de lemn pentru construc˛ii, mobil„ ∫i pentru foc. Dincolo de toate aceste avantaje, p„durea este cel mai puternic instrument pentru restabilirea echilibrului ecologic, factorul esen˛ial de care depinde Óns„∫i existen˛a planetei noastre. P„durea aduce imense servicii omenirii, contribuind substan˛ial la cre∫terea calit„˛ii vie˛ii, prin func˛iile multiple de protec˛ie ∫i produc˛ie pe care le Óndepline∫te ∫i care, practic, sunt de neÓnlocuit. La ad„postul ei se pot dezvolta aproape toate activit„˛ile umane, p„durea fiind simbolul echit„˛ii ∫i drept„˛ii Ón natur„.

Œn ˛ara noastr„, rom‚nul nu mai este demult frate cu codrul. Proprietarii de p„duri, ca ∫i cei ce ob˛in dreptul de a exploata incinte forestiere, pe baz„ de licita˛ii, nu respect„ nici cele mai elementare norme impuse de silvicultori. Se taie haotic, se fur„ f„r„ team„, se practic„ un jaf s„lbatic. Din cauza mentalit„˛ii agresive ∫i nechibzuite, vechi de c‚nd lumea, la noi Ón ultimii o sut„ de ani au fost desp„durite aproape 3 milioane de hectare. A fost nevoie de un efort uria∫ pentru refacerea sistemului nostru forestier, desf„∫urat pe parcursul a 40 de ani (1945—1984), perioad„ Ón care, datorit„ posibilit„˛ii aplic„rii unui plan unic, au fost Ómp„durite peste 2,2 milioane de hectare ∫i s-au creat planta˛ii de arbori de-a lungul drumurilor Ón lungime total„ de 45 kilometri.

Pe baza Óndelungatei lor experien˛e, silvicultorii au ajuns la o concluzie Ón˛eleapt„ potrivit c„reia gospod„rirea p„durilor trebuie s„ se Óntemeieze pe principiul permanen˛ei, adic„ s„ se calculeze, cu grij„, cre∫terea anual„ a p„durii ∫i s„ se taie numai at‚ta c‚t aceasta produce Ón decursul unui an.

Schimbarea regimului de proprietate a f„cut, Óns„, ca Ón ultimii zece ani volumul lucr„rilor de regenerare ∫i protec˛ie a p„durilor s„ se diminueze permanent, duc‚nd la o degradare alarmant„ a fondului nostru forestier. Prioritatea esen˛ial„ a marii majorit„˛i a proprietarilor particulari o constituie t„ierile pentru valorificarea c‚t mai rapid„ a lemnului ∫i pentru a-∫i salva avutul de furia ho˛ilor.

Preocuparea pentru reÓmp„durirea suprafe˛elor exploatate este inexistent„. De˛in„torii particulari de terenuri forestiere invoc„ lipsa banilor pentru realizarea unor asemenea lucr„ri, a∫tept‚nd ca statul s„ refac„ p„durile pe cheltuiala sa, ori ca regenerarea acestora s„ se produc„ pe cale natural„, cu ajutorul semin˛elor c„zute din arborii maturi, proces biologic anevoios, Óntruc‚t nu toate suprafe˛ele forestiere au capacitatea s„ se refac„ pe aceast„ cale. Ca atare, interven˛ia omului r„m‚ne factorul esen˛ial pentru viitorul p„durilor. Din p„cate, silvicultorii sunt iar„∫i restan˛ieri la examenul Ómp„duririlor de prim„var„, ritmul acestor lucr„ri fiind unul lent, a∫a cum a fost Ón ultimul deceniu ∫i jum„tate.

Dup„ datele Regiei Na˛ionale a P„durilor, Ón aceast„ prim„var„ s-au Ómp„durit c‚teva mii de hectare, ac˛iunea desf„∫ur‚ndu-se Ón acelea∫i ritmuri lente din ultima perioad„, de∫i refacerea fondului forestier a devenit o cerin˛„ stringent„, Ón condi˛iile schimb„rilor climatice

dezastruoase ∫i ale degrad„rii mediului Ónconjur„tor cu care ne confrunt„m de dou„-trei decenii.

Este de neÓn˛eles ca Ón Rom‚nia s„ fie Ómp„durite anual doar 10.000 de hectare, c‚nd Ón Suedia se realizeaz„ 140.000 hectare, Ón Finlanda 130.000 hectare, Ón China 500.000 de hectare, iar Ón baza planului de 60 de ani (1948—2008), Fran˛a ∫i-a propus Ómp„durirea a 6,5 milioane de hectare.

P„durea viitorului, component„ major„ a biosferei, va trebui s„ reprezinte simbolul armoniei, al statorniciei ∫i al bel∫ugului. Ca atare, regenerarea ∫i ocrotirea p„durilor nu va mai fi o treab„ exclusiv a silvicultorilor, ci va antrena Óntreaga societate, ea Óns„∫i vital interesat„ Ón a-∫i asigura un scut puternic ∫i sigur Ómpotriva polu„rii atmosferei, ca filtru biologic, Ómpotriva inunda˛iilor, a eroziunii solului ∫i pentru temperarea viiturilor, dar ∫i ca izvor de s„n„tate, de lini∫te ∫i recreere.

Ocrotirea naturii ∫i Óndeosebi a p„durii va fi pentru noi ∫i pentru Óntreaga omenire obiectivul num„rul unu al secolului Ón care am p„∫it.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Declara˛ie politic„: îCartiere de care Ó∫i amintesc doar inunda˛iile!“

Ianuarie 2006. Anul Óncepe cu multe speran˛e din partea oamenilor simpli, oameni care nu a∫teapt„ altceva dec‚t s„ le fie un pic mai bine.

Aprilie 2006. Apele au lovit Transilvania, Banatul ∫i Moldova. Autorit„˛ile ridic„ din umeri. Nimeni nu este vinovat de pagubele produse de n„vala apelor, pentru c„ Bunul Dumnezeu a∫a a considerat c„ trebuie s„ le fie rom‚nilor. Agoniseala de o via˛„ s-a dus pe apa s‚mbetei, vie˛i omene∫ti au fost luate ∫i nimeni nu este vinovat c„ potopul nu a fost anun˛at, c„ autorit„˛ile au lipsit de la fa˛a locului, c„ podurile au fost luate de ape, c„ sate Óntregi au devenit adev„rate lacuri de acumulare, c„ oamenii nu mai au nici dup„ ce bea ap„ ∫i nici nu mai au ce pune pe ei. Ca ∫i Ón campania electoral„, autorit„˛ile au ap„rut cu Ónt‚rziere, cu noi promisiuni, care nu au fost Óndeplinite nici p‚n„ azi.

La C‚mpia Turzii, jude˛ul Cluj, 363 de familii din dou„ cartiere noi ale municipiului — ™ar‚t ∫i S‚ncrai — ∫i-au v„zut agoniseala luat„ de apele Ónvolburate Ón Vinerea Mare. Autorit„˛ile le-au r„spuns cu promisiuni, care, de altfel ∫i ca de obicei, nu au fost Óndeplinite nici p‚n„ Ón prezent. ™i asta Ón ciuda faptului c„ la fa˛a locului s-au deplasat prefectul jude˛ului ∫i primarul municipiului C‚mpia Turzii. Œn plus, consilierii municipali au promis acordarea unor facilit„˛i fiscale. Casele acestor oameni s-au aflat pentru mult„ vreme Óntr-o stare jalnic„, iar la subsol ∫i parter unde apa a stagnat au ap„rut adev„rate focare de infec˛ie. Nici p‚n„ Ón prezent, la mai bine de un an de la inunda˛ii, situa˛ia nu s-a schimbat, Ón sensul ajutorului pe care statul rom‚n ar fi trebuit s„ Ól dea acestor am„r‚˛i lovi˛i crunt de soart„. Dar s-au g„sit, Ón anul de gra˛ie 2007, bani pentru un referendum care nu se justific„.

Iunie 2006. Scenariul s-a repetat la C‚mpia Turzii, ∫i nu numai, ∫i de Rusalii. Popula˛ia nu ∫i-a revenit dup„ inunda˛iile din aprilie, c„, din nou, apa a luat ∫i pu˛inul din ceea ce a mai r„mas din casele lor. Din nou autorit„˛ile au fost dep„∫ite de situa˛ie. Dar s„ nu ne pierdem speran˛a...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 ™i, pentru ca pachetul s„ fie complet, ajutorul a venit tot din partea celor n„p„stui˛i de soart„, care ∫i-au Ómp„r˛it pu˛inul pe care Ól au cu cei care chiar nu mai au nimic. Oamenii se ajut„ Óntre ei, statul rom‚n ∫i autorit„˛ile fiind marii absen˛i din ecua˛ie.

2007. Rom‚nia a devenit membru al Uniunii Europene. Problemele au r„mas acelea∫i, promisiunile autorit„˛ilor, locale, jude˛ene sau centrale, nu au fost Óndeplinite, nici cele din campania electoral„ ∫i nici cele exprimate dup„ evaluarea pagubelor produse de calamit„˛ile naturale.

Dar ce conteaz„ toate astea?! Ne-am pricopsit cu un referendum, alegeri pentru Parlamentul European ∫i, cine ∫tie, poate chiar ∫i alegeri parlamentare anticipate. Pentru toate acestea se g„sesc bani, numai pentru sprijinirea celor lovi˛i de soart„, nu! Singurii vinova˛i sunt rom‚nii care suport„ toate consecin˛ele b‚lb‚ielilor ∫i neÓn˛elegerile clasei politice.

Repet: ace∫ti oameni, lovi˛i de soart„ ∫i f„r„ nicio speran˛„ de mai bine ori un ajutor c‚t de mic de la statul rom‚n, cu cine voteaz„?

Œn ultima s„pt„m‚n„ a lunii aprilie a avut loc la Buz„u cea de-a XI-a sesiune ∫tiin˛ific„ dedicat„ Ómplinirii a 40 de ani de la primele s„p„turi arheologice efectuate pe ∫antierul de la C‚rlom„ne∫ti.

Evenimentul, desf„∫urat pe parcursul a dou„ zile, a str‚ns reprezentan˛i ai institu˛iilor buzoiene al„turi de importan˛i arheologi din toat„ ˛ara. Cu aceast„ ocazie au avut loc o serie de colocvii ∫i comunic„ri dedicate zilei îDava — centru economic, cultural ∫i politic Ón lumea ge˛ilor ∫i dacilor“, lans„ri de carte, vizitarea sta˛iunii arheologice C‚rlom„ne∫ti ∫i vernisajul expozi˛iei cu cele mai recente descoperiri din jude˛.

Al„turi de speciali∫tii buzoieni, arheologi cu specializarea îgeto-daci“ au f„cut evalu„ri ale s„p„turilor ∫i au fost puse Ón concordan˛„ cu civiliza˛ia dacic„ din alte sectoare.

S-a amintit perioada anilor 1967, c‚nd ∫antierul a Ónceput modest, cu dou„ ∫an˛uri, iar lucrurile mergeau foarte greu, din cauza lipsei de angaja˛i, ∫i aceia f„r„ studii superioare; aveau 150 de piese originale, restul erau rulaje.

Muzeul, Ón perioada aceea, era raional, de aceea toate descoperirile arheologice ajungeau la Ploie∫ti.

Ast„zi, din colec˛ia muzeului jude˛ean fac parte peste 100.000 de obiecte ∫i opt ∫antiere arheologice deschise Ón tot jude˛ul.

Pe acest ∫antier au trecut, Ón timp, importan˛i arheologi ∫i mul˛i studen˛i c„rora aceast„ lec˛ie le-a prins foarte bine.

Œn perioada 1971—2001, c‚nd ∫antierul a fost Ónchis, au fost valorificate c‚teva lucr„ri, dar nu pe m„sura a∫tept„rilor.

Finan˛area lucr„rilor s-a f„cut din fondurile muzeului jude˛ean, cu bani primi˛i de la Consiliul jude˛ean ∫i doar ocazional s-au primit bani de la Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului.

îCriza politico-institu˛ional„ din Rom‚nia nu trebuie s„ implice serviciile de informa˛ii ∫i securitate Ón r„fuiala

politic„ a pre∫edintelui suspendat cu Parlamentul Rom‚niei“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

For˛e politice, f„r„ identitate ideologic„ democratic„ ∫i f„r„ leg„tur„ cu istoria ∫i tradi˛iile s„n„toase ale vie˛ii politice na˛ionale, ∫i aventurieri politici care au Ón∫elat speran˛ele na˛iunii au aruncat ˛ara Óntr-o criz„ politicoinstitu˛ional„ profund„, servind astfel interese ale inamicilor tradi˛ionali ai Rom‚niei, al c„ror scop este dintotdeauna eliminarea din contextul geopolitic al Eurasiei a acestei mari insule a latinit„˛ii aflate Ón permanent„ nevoie de leg„turi vitale cu centrele civiliza˛iei europene.

Opinia public„ intern„ ∫i interna˛ional„ este ∫i va fi Ón perioada care urmeaz„ supus„ unei permanente ∫i asidue agresiuni informa˛ionale, cu scop de intoxicare ∫i manipulare, pentru a se crea Rom‚niei o imagine de ˛ar„ instabil„ politic, cotropit„ de corup˛ie, prost guvernat„, cu institu˛ii de putere marionete ale oligarhiei criminale, cu o pres„ ∫i o societate civil„ aservite, ori de c‚te ori Ói critic„ pe cei care ∫i-au adjudecat, cu de la sine putere, monopolul tuturor adev„rurilor.

Criza politic„ institu˛ional„ din Rom‚nia, evaluat„ ∫i coroborat„ Ón contextul evolu˛iilor politice din Ucraina, Moldova—Transnistria, Regiunea M„rii Negre, precum ∫i din arealul Balcanilor de Vest este mai mult dec‚t ceea ce aparent a devenit vizibil Ón urma escalad„rii tensiunilor politice interne p‚n„ la momentul suspend„rii de c„tre Parlament a Pre∫edintelui Rom‚niei.

Rom‚nia se afl„, Ón acest moment, Óntr-o grav„ ∫i complex„ criz„ de securitate na˛ional„, rezultat al lipsei unei strategii adecvate de securitate ∫i politic„ extern„ ∫i al unor acte ∫i gesturi politice iresponsabile, ai c„ror autori, dac„ nu au premeditat, nu au avut capacitatea de a discerne Óntre ignoran˛„, prostie ∫i Ónalt„ tr„dare.

Pre∫edintele suspendat al Rom‚niei ∫i-a Ónceput mandatul cu o mare diversiune, prin care a Óncercat, ∫i Ón bun„ m„sur„ a reu∫it, s„-∫i apropie serviciile na˛ionale de informa˛ii pentru securitate ∫i structurile de for˛„ ale statului, pentru ca Óntr-un final s„ le decredibilizeze ∫i s„ le compromit„ prin acreditarea totalei obedien˛e a acestora fa˛„ de persoana sa. Dar p‚n„ la acest final, Traian B„sescu, ca protector al structurilor speciale, le-a implicat ad‚nc Ón resorturile ambi˛iilor sale politice, folosindu-se de informa˛iile la care era sau nu Óndrituit legal Ón scopul consolid„rii, indiferent de risc ∫i de pre˛, a propriei pozi˛ii de putere ∫i a partidului din care s-a revendicat ∫i, bineÓn˛eles, pentru reprimarea, inclusiv pe calea Ónscen„rilor judiciare, a adversarilor politici. El are nevoie de putere ∫i de cea mai Ónalt„ demnitate public„ pentru a se ap„ra de for˛a legii pentru grave crime de subminare economic„.

Marile promisiuni pe care Traian B„sescu le-a f„cut serviciilor de informa˛ii, dar mai cu seam„ angajamentele sale privind promovarea, consolidarea ∫i ap„rarea securit„˛ii na˛iunii rom‚ne Ón mediul strategic al vecin„t„˛ii imediate ∫i apropiate nu au fost, nici pe departe, Óndeplinite.

Pe plan intern, sub aspect doctrinar-conceptual ∫i legislativ, sistemul de securitate na˛ional„ este dereglementat, fiindc„ instrumentele juridice adoptate la Ónceputul anilor ’90 obligau, Ón mod practic, autorit„˛ile informative de securitate, ap„rare, siguran˛„ ∫i ordine public„ de a ac˛iona Ón afara comandamentelor ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 realit„˛ilor social-politice cuantificate juridic, postaderare la N.A.T.O. ∫i postintegrare Ón Uniunea European„.

Pe plan extern, Rom‚niei Ói lipse∫te o politic„ ∫i o strategie de securitate na˛ional„ viabil„, precum ∫i o diploma˛ie responsabil„ ∫i activ„. Consecin˛ele acestui mod de asumare a destinelor na˛ionale sunt acelea c„ rela˛iile postaderare cu Uniunea European„ ne-au surprins total nepreg„ti˛i, iar leg„turile bilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene sunt la limita subzisten˛ei.

Politica extern„ ∫i de securitate pe spa˛iul estic a Ónregistrat e∫ec dup„ e∫ec: raporturile cu Rusia fiind aproape Ónghe˛ate, ini˛iativa rom‚neasc„ a cooper„rii Ón Regiunea M„rii Negre a falimentat, rela˛iile cu Ucraina s-au degradat periculos, iar cele cu Republica Moldova, ca urmare a unor orient„ri oportunist-provocatoare, nu numai c„ ne-au adus o ostilitate crescut„, dar servesc, se pare, foarte bine scenariilor geopolitice d„un„toare celor opt milioane de congeneri din afara grani˛elor, a c„ror identitate etnic„ rom‚neasc„ este supus„ nesf‚r∫itelor agresiuni.

Profit‚ndu-se de fundalul interminabilelor tensiuni ∫i conflicte politice interne, Ón care au fost implicate ∫i institu˛ii fundamentale garante ale statalit„˛ii na˛ionale, inamicilor Constitu˛iei Rom‚niei li s-au oferit suficiente dovezi de sl„biciune a autorit„˛ilor pentru a putea progresa, pas cu pas, pe calea realiz„rii obiectivelor neorevizionismului ∫i panslavismului Ón noul context politic european.

Œn tot acest timp, autorit„˛ile legitime ale statului rom‚n, Ón loc s„ fie l„sate s„ vegheze la prezentul ∫i viitorul destinelor na˛ionale, au fost deturnate de la datoriile lor constitu˛ionale ∫i Óntoarse — premeditat ∫i diversionist — Ón trecut, Ón numele unei a∫a-zise cur„˛enii morale, Ón realitate o form„ pervers„ de resuscitare a resorturilor de putere ale trecutului, prin care o a∫a-zis nou„ clas„ politic„, Ón lipsa propriei identit„˛i, ∫i-a c„utat re˛etele de succes Ón arhivele Securit„˛ii.

B„t„lia pentru controlul dosarelor s-a transformat apoi Ón b„t„lia pentru controlul serviciilor, armatei, internelor, ministerului public ∫i ansamblului sistemului securit„˛ii na˛ionale, cu Óntreg cortegiul de consecin˛e cunoscute.

Democra˛ia Ó∫i are propriile paradoxuri ∫i contradic˛ii. Nu po˛i avea, Ón aceea∫i m„sur„, un Parlament ∫i un Guvern democratic, adic„ larg reprezentative, dar care s„ realizeze ∫i consensul necesar bunei func˛ion„ri. Nu po˛i, Ón acela∫i timp, s„ guvernezi bucur‚ndu-te de legitimitatea sus˛inerii populare, dar s„ fii ∫i eficient economic, f„r„ a deveni populist. Nu po˛i, concomitent, s„ promovezi o competi˛ie a politicienilor juc„tori f„r„ a nu risca stabilitatea politic„, pacea ∫i securitatea social„, iar Óntre destabilizarea acestora ∫i generarea pericolelor mortale pentru democra˛ie ∫i ordine constitu˛ional„ pe care dumneavoastr„, combatan˛ii din prima linie a ap„r„rii na˛iunii, trebuie s„ o garanta˛i, grani˛a este pe c‚t de fragil„, pe at‚t de imperceptibil„.

Recursul, Ón secolul al XXI-lea, la mijloacele politice stradale, sub sloganul demagogic al a∫a-zisei Óntoarceri la popor, nu poate dec‚t s„ ne aduc„ aminte de tragicele circumstan˛e Ón care popoarelor le-a fost uzurpat„ puterea de c„tre Mussolini, Hitler, Stalin ∫i al˛i mari dictatori.

Parlamentul Rom‚niei, Ón pofida neÓmplinirilor sale ∫i a spiritului politicianist de care, inevitabil, mai este marcat, nu este alc„tuit din aventurieri politici, nu este îo ∫andrama Ón moarte clinic„“, ci este forumul de Ónt‚lnire

a cet„˛enilor responsabili care au fost mandata˛i cu greutatea ∫i importan˛a r„spunderii de a constitui îorganul reprezentativ suprem al poporului rom‚n ∫i unica putere legiuitoare a ˛„rii“.

Cine ignor„ autoritatea suprem„ a puterii poporului ∫i pune adev„rul s„u personal deasupra adev„rului ∫i drept„˛ii legiuitorului na˛ional nu are nici legitimitatea juridic„ ∫i nici suportul moral de îa se Óntoarce la popor“.

Un referendum nu este o campanie electoral„. Pe cale de consecin˛„, nu ar fi normal, nici legal s„ ne a∫tepte 30 de zile de apostolat al cet„˛eanului Traian B„sescu pentru a-∫i continua atacurile la adresa institu˛iilor legitime ale puterii — Parlamentul ∫i Guvernul — cu care s-a aflat Óntr-o permanent„ incapacitate de comunicare ∫i coabitare politic„.

Firesc este s„ urmeze 30 de zile de reflec˛ie ∫i corect„ informare a na˛iunii Ón leg„tur„ cu faptele anticonstitu˛ionale pentru care a fost suspendat din func˛ia de pre∫edinte al Rom‚niei Traian B„sescu. Aleg„torii chema˛i la referendum trebuie l„sa˛i s„ delibereze f„r„ a fi agresa˛i informa˛ional prin tot felul de persuasiuni propagandistice emo˛ionale asupra a ceea ce ar urma dac„ Traian B„sescu ar fi repus Ón func˛ia de pre∫edinte al Rom‚niei.

Dragi compatrio˛i afla˛i Ón serviciul securit„˛ii na˛ionale a Rom‚niei,

Actuala criz„ politico-institu˛ional„ din Rom‚nia v„ legitimeaz„, o dat„ Ón plus, subordonarea voastr„ exclusiv voin˛ei poporului, pentru garantarea suveranit„˛ii, independen˛ei ∫i a unit„˛ii statului, a integrit„˛ii teritoriale a ˛„rii ∫i a democra˛iei constitu˛ionale — Constitu˛ia Rom‚niei, art. 118 alin. (1) ∫i (3).

Œn actuala conjunctur„, toate p„r˛ile implicate Ón criza politic„ din Rom‚nia mizeaz„, desigur, Ón m„suri diferite, at‚t pe concursul din partea acelor responsabili ai autorit„˛ilor informative numi˛i ca urmare a deciziilor politice, dar ∫i pe contribu˛iile unor membri ai personalului operativ care, din varii motive, dau interpret„ri personale Óndatoririlor legale de ab˛inere de a nu fi folosi˛i Ón scopuri politice (Legea nr. 51/1991 privind siguran˛a na˛ional„ a Rom‚niei, art. 26), ori de a î(...) nu Óntreprinde nicio ac˛iune care s„ promoveze sau s„ lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu excep˛ia acelor ac˛iuni ale acestora care contravin siguran˛ei na˛ionale.“ (Legea nr. 14/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Serviciului Rom‚n de Informa˛ii, art. 36).

Sunt mai mult dec‚t ilustrative interpret„rile pe care mediul politic ∫i presa — ca putere a societ„˛ii civile — le-au dat incapacit„˛ii de ab˛inere, neutralitate ∫i echidistan˛„ politic„ ale prim-adjunctului directorului Serviciului Rom‚n de Informa˛ii, demascat public ca fiind suspect de implicare Ón ecua˛ia cu mai multe necunoscute a presiunilor care ar fi fost exercitate de pre∫edintele suspendat asupra Cur˛ii Constitu˛ionale.

O asemenea ingerin˛„, ∫i respectiv aservire politic„ a unui Ónalt demnitar public din conducerea principalului serviciu na˛ional de informa˛ii nu trebuia s„ fie posibil„ dac„ se respectau cerin˛ele legii. Œn structurile militare — S.R.I. fiind Ónc„ o structur„ militar„ — este interzis„ executarea ordinelor ilegale, iar cel care refuz„ s„ se conformeze este absolvit de r„spundere. (Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.)

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 De asemenea, oricine ini˛iaz„, transmite ori execut„ m„suri de ob˛inere abuziv„ ori ilegal„ a informa˛iilor care lezeaz„ drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale, via˛a particular„, onoarea sau reputa˛ia persoanelor, ori produce astfel de consecin˛e prin aplicarea abuziv„ a m„surilor de prevenire a amenin˛„rilor este supus r„spunderilor ∫i sanc˛iunilor prev„zute de lege (Legea nr. 51/1991 privind siguran˛a na˛ional„ a Rom‚niei, art. 16).

Exist„, a∫adar, suficiente prevederi legale care v„ vor ap„ra de a∫a-zisa lege a ordinului, care s„ v„ sus˛in„ independen˛a profesional„ fa˛„ de orice fel de ingerin˛e, presiuni ori amenin˛„ri.

Ne adres„m conducerii ∫i ofi˛erilor Serviciului de Informa˛ii Externe pentru a reitera Óndatorirea lor suprem„ de a veghea asupra riscurilor ∫i amenin˛„rilor din afara ˛„rii, care pot viza, specula ∫i exploata vulnerabilit„˛ile politice interne ale Rom‚niei Ón actuala conjunctur„.

De asemenea, cerem s„ fie reconsiderate ∫i eliminate toate elementele de obedien˛„ pe care serviciul le-a avut ∫i le mai are fa˛„ de Traian B„sescu, a c„rui apartenen˛„ la sistemul de informa˛ii ∫i contrainforma˛ii externe Ónainte de 1990 este de larg„ notorietate interna˛ional„.

Nu sunt pu˛ine statele ai c„ror pre∫edin˛i au provenit, exclusiv, din sistemul securit„˛ii, dar trebuie observat ∫i precizat c„ faptul Ón sine nu a fost trecut sub t„cere ∫i nici nu a fost negat, a∫a cum a procedat Traian B„sescu, ceea ce dovede∫te adev„rata m„sur„ a respectului s„u fa˛„ de sistemul care l-a propulsat Ón cea mai Ónalt„ demnitate politic„, respectiv tr„darea.

Comisia special„ de control parlamentar asupra activit„˛ii Serviciului de Informa˛ii Externe va trebui s„-∫i reconsidere exercitarea competen˛elor, astfel Ónc‚t s„ se elibereze de stresul complexului preziden˛ial Traian B„sescu.

Ne adres„m personalului devotat ∫i loial, permanent la datorie, al Serviciului Rom‚n de Informa˛ii pentru a-i itera r„spunderile care-i revin pentru ap„rarea ordinii constitu˛ionale, prin ob˛inerea ∫i furnizarea prompt„ a informa˛iilor obiective ∫i impar˛iale prin care s„ se previn„ extremismul ∫i violen˛a politic„, r„sp‚ndirea de informa˛ii false, dezinformarea opiniei publice ∫i a corpului electoral Ón direc˛ii periculoase pentru existen˛a societ„˛ii democratice, a pluripartidismului ∫i a normalei func˛ion„ri a institu˛iilor legitime de putere ale statului.

Ne adres„m personalului Direc˛iei Generale de Informa˛ii ∫i Protec˛ie Intern„ ∫i celorlalte structuri operative din Ministerul Internelor ∫i Reformei Administrative pentru a-i itera necesitatea de interes na˛ional ca aceast„ structur„ informativ„ departamental„, care s-a Óncercat a fi transformat„, ca urmare at‚t a unei comenzi politice, dar ∫i a unor interese de alt„ natur„, Óntr-un nou serviciu de securitate intern„, s„ se rezume la Óndeplinirea strict„ a atribu˛iilor prev„zute de legile statului rom‚n, ∫i nu la executarea ordinelor abuzive ori ilegale.

Ne adres„m conducerii ∫i personalului Direc˛iei Generale de Informa˛ii a Ap„r„rii pentru a reitera s„ valorifice Ónv„˛„mintele Óncerc„rilor anterioare de politizare a Armatei Rom‚ne ∫i s„ sanc˛ioneze, prin informa˛ii corecte, impar˛iale ∫i obiective, furnizate factorilor de decizie prev„zu˛i de lege, orice Óncercare de implicare a armatei Ón complicarea situa˛iei politice interne. Av‚nd Ón vedere c„ implicarea structurii de siguran˛„ militar„ Ón peisajul politic intern a fost de notorietate, solicit„m

adev„ra˛ilor profesioni∫ti ai informa˛iilor militare s„ se dezic„ de tot ce Ónseamn„, Ón actuala percep˛ie public„, eticheta de îpoli˛ie politic„ militar„, incontrolabil„, omnipotent„ ∫i omniprezent„ Ón via˛a social-politic„“, iar mai nou ∫i Ón cea economic„ a Rom‚niei.

Ne adres„m personalului ∫i conducerii Direc˛iei pentru Prevenirea Criminalit„˛ii Ón Mediul Penitenciar cu cerin˛a de a se elibera de tot ceea ce fostul ministru al justi˛iei a exercitat asupra structurilor predecesoare ∫i de a pune Ón circuitul informa˛ional legal toate semnal„rile privind leg„turile mediului interlop din penitenciare cu afacerile, politica, justi˛ia, serviciile de informa˛ii ori cu administra˛ia public„ ∫i func˛ionarii acestora.

Dorim s„ credem c„ profesioni∫tii Serviciului de Telecomunica˛ii Speciale vor demonstra, Ón acest moment critic, devotamentul ∫i loialitatea la care s-au angajat sub jur„m‚nt ∫i s„ le pun„ exclusiv Ón slujba na˛iunii rom‚ne. Corup˛ia, abuzurile ∫i ilegalit„˛ile care au fost asociate Ón timp Serviciului de Telecomunica˛ii Speciale oblig„ actuala conducere s„ reflecteze inclusiv asupra considerentelor pentru care o parte a clasei politice dore∫te desfiin˛area Serviciului ∫i punerea sa sub un protectorat politic. A pune confiden˛ialitatea comunica˛iilor speciale sub control politic de partid sau extern este inadmisibil, deoarece ar constitui o vulnerabilitate dintre cele mai grave pentru securitatea na˛ional„.

Ne adres„m Serviciului de Protec˛ie ∫i Paz„ cu cerin˛a de a ac˛iona dup„ o concep˛ie de activitate strict adecvat„ misiunilor efectiv de Óndeplinit, stop‚ndu-se orice tentativ„ de angajare Ón ac˛iuni care pot c„p„ta valen˛e de poli˛ie politic„. Jandarmizarea Serviciului de Protec˛ie ∫i Paz„ exprim„ f„r„ echivoc ceea ce a Ón˛eles ∫i a dorit s„ fac„ pre∫edintele suspendat Traian B„sescu dintr-o structur„ de elit„ a sistemului securit„˛ii na˛ionale.

Observ„m ∫i reiter„m c„ serviciile de informa˛ii ∫i securitate au avut Ón momentele hot„r‚toare ale istoriei na˛ionale capacitatea de a discerne ∫i de a nu se l„sa antrenate Ón vendete ∫i r„fuieli politice.

Consecin˛ele implic„rii structurilor speciale ale statului Ón lupta politic„ dus„ de Traian B„sescu Ómpotriva adversarilor s„i, dar ∫i a institu˛iilor fundamentale ale statului sunt greu, dar nu imposibil de surmontat.

Momentul pe care Ól travers„m este unul favorabil afirm„rii probit„˛ii profesionale, al echidistan˛ei ∫i neutralit„˛ii politice de care sistemul securit„˛ii na˛ionale, Ón ansamblul s„u, trebuie s„ dea dovad„ Ón situa˛ii de criz„.

î9 Mai — Ziua Victoriei asupra Fascismului“ Stimate colege, Stima˛i colegi,

M‚ine, 9 mai, s„rb„torim o zi special„, cu multe semnifica˛ii. Pentru noi, aceast„ zi Ónseamn„ at‚t Ziua Europei, Ziua Independen˛ei Rom‚niei, c‚t ∫i Ziua Victoriei Œmpotriva Fascismului.

Rom‚nia a devenit, Óncep‚nd cu anul 2007, membr„ a Uniunii Europene. De aceea, Ziua Europei a c„p„tat semnifica˛ii aparte pentru fiecare dintre noi.

Data de 9 mai a fost aleas„ ca zi a Europei de Consiliul European de la Milano din 1985, apreciindu-se c„ punctul de pornire al construc˛iei Europei unite a fost declara˛ia prin care, la 9 mai 1950, ministrul de externe al Fran˛ei, Robert Schuman, a propus Germaniei, vechi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 inamic al ˛„rii sale, dar ∫i altor state, s„ contribuie la realizarea îunei solidarit„˛i _de facto_ “ ∫i s„ pun„ îbazele concrete ale unei federa˛ii europene indispensabile pentru men˛inerea p„cii“. Œn urma acestei declara˛ii urma s„ ia sf‚r∫it o lung„ istorie de confrunt„ri s‚ngeroase ∫i se inaugura o nou„ etap„ Ón evolu˛ia continentului nostru, bazat„ nu pe for˛„ ∫i violen˛„, ci pe cooperare economic„ ∫i armonizare legislativ„.

Privind asupra istoriei na˛ionale a Rom‚niei, la data de 9 mai 1877 a avut loc Proclama˛ia independen˛ei Rom‚niei, c‚nd a fost dus R„zboiul de Independen˛„ Ómpotriva Turciei, Ón care armata Rom‚niei, al„turi de armata rus„, a Ónvins Turcia, particip‚nd totodat„ ∫i la eliberarea popoarelor din Balcani. Ea s-a acoperit de glorie Ón b„t„liile purtate la sud de Dun„re, pe teritoriul Bulgariei, la Vidin, Grivi˛a, Rahova, Plevna ∫i Sm‚rdan. Proclamarea independen˛ei a reprezentat o component„ autohton„ de o dimensiune european„ ∫i mondial„, motiv pentru care ar trebui sa st„ruim mai mult asupra Ónsemn„t„˛ii acesteia.

Œn acest an, la 9 mai, popoarele lumii, ∫i Ón primul r‚nd cele de pe b„tr‚nul continent, comemoreaz„ 61 de ani de la Óncheierea ostilit„˛ilor celei mai s‚ngeroase conflagra˛ii din istoria omenirii, c‚nd declan∫atorul celui de Al Doilea R„zboi Mondial, nazismul fascist german, cel mai odios du∫man al civiliza˛iei umane, a fost Ónvins, zdrobit prin efortul titanic al popoarelor antihitleriste. Astfel, la 9 mai, Óntregul mapamond s„rb„tore∫te Ziua Victoriei asupra Fascismului Ón cel de Al Doilea R„zboi Mondial.

La zdrobirea ma∫inii de r„zboi naziste aportul cel mai Ónsemnat l-au avut ˛„rile din fosta U.R.S.S. Tributul pl„tit Ón vie˛i omene∫ti s-a ridicat la peste 20 milioane, adic„ aproximativ c‚t are Ón prezent popula˛ia Rom‚niei.

Dar ∫i ˛ara noastr„, mai ales dup„ 23 august 1944, a adus o contribu˛ie Ónsemnat„ Ón ob˛inerea victoriei din 9 mai 1945.

Ast„zi, c‚nd anivers„m 61 de ani de la terminarea celui mai odios r„zboi, noi, parlamentarii, trebuie s„ d„m un semnal tuturor parlamentelor lumii, s„ milit„m Ómpreun„ pentru preÓnt‚mpinarea ∫i prevenirea oric„ror conflicte.

Datorit„ semnifica˛iei multiple a zilei de 9 mai Ón istoria na˛ional„ a Rom‚niei, este de datoria noastr„, a tuturor, de a acorda aten˛ia cuvenit„ Ónsemn„t„˛ii ∫i importan˛ei acestor mari acte de istorie. Sub Ónsemnele ei anivers„m independen˛a ∫i victoria, ce subliniaz„ mersul nostru spre viitor, spre acel viitor asupra c„ruia trebuie s„ veghem pentru ca omenirea, intrat„ deja Ón mileniul al treilea ∫i ajuns„ azi la maturitate civic„ ∫i politic„, s„ nu permit„ vreodat„ declan∫area unui nou m„cel mondial.

V„ mul˛umesc.

îB„sescu Ó∫i face campanie miz‚nd pe inocen˛a poporului“

Inten˛ia lui Traian B„sescu de a dizolva Parlamentul a fost discutat„ Ón mediul politic apropiat lui de mai bine de o lun„, ∫eful statului p„str‚ndu-∫i aceast„ inten˛ie ∫i acum, Ón cazul Ón care popula˛ia nu l-ar demite la referendum el urm‚nd s„ arate c„ Parlamentul este Ón dezacord cu poporul.

Se pare c„ jocul preferat al lui Traian B„sescu este cacealmaua. Vorbesc despre o ipostaz„ care nu numai c„ se potrive∫te de minune profilului de pre∫edintejuc„tor, dar, dac„ privim cu obiectivitate lucrurile, era ∫i una dintre pu˛inele arme care Ói mai r„m„seser„ pre∫edintelui suspendat. B„sescu a Óncercat s„ atace cu armele adversarilor.

Analizate ast„zi, toate gesturile pre∫edintelui demonstreaz„ c„ el a Óncercat din r„sputeri s„ evite suspendarea. A contestat la Curtea Constitu˛ional„ p‚n„ ∫i votul din Parlament.

Calculul politic privind amenin˛area cu demisia a fost unul gre∫it. A jucat la cacealma ∫i a pierdut! A vrut s„ ia totul ∫i a e∫uat. A pierdut pe m‚na lui!

Asta nu Ónseamn„ c„ Traian B„sescu n-a r„mas la masa de joc. Œn politic„ trebuie s„ ∫tii s„ ∫i pierzi. Dup„ cum a ac˛ionat dup„ ce s-a aflat rezultatul votului din Parlament, este clar c„ Traian B„sescu luase Ón calcul c„ ar putea s„ piard„, ∫i lucrul acesta l-a dovedit mitingul îspontan“ din Pia˛a Universit„˛ii. Totul a fost at‚t de spontan Ónc‚t puteai s„ juri c„ fusese regizat cu mult timp Ónainte.

Cert este c„ domnul B„sescu ar trebui s„ ia Ón calcul faptul c„ uneori lucrurile nu ies a∫a cum ne-am dori, c„ci nu degeaba este zicala aceea c„ înu este pentru cine se preg„te∫te, ci este pentru cine se nimere∫te“.

Cred c„ dac„ sofismul nu ar fi fost inventat, l-ar fi inventat domnul B„sescu ∫i l-ar fi Ónregistrat ca pe o marc„, astfel Ónc‚t toat„ lumea s„ ia de bun tot ceea ce scoate Domnia Sa pe gur„.

Œn Óncheiere, Ón memoria marelui scriitor Octavian Paler, a∫ vrea s„ Ói amintesc domnului B„sescu distinc˛ia pe care a f„cut-o c‚ndva Octavian Paler Óntre un îstat“ ∫i o î˛ar„“: îUn stat po˛i s„ Ól dispre˛uie∫ti ∫i s„-l conte∫ti. O ˛ar„, nu. Statul ni l-a dat istoria. fiara ne-a dat-o destinul.“

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„ Ón leg„tur„ cu Raportul privind activitatea desf„∫urat„ de Consiliu Suprem de Ap„rare a fi„rii Ón anul 2006, care confirm„ blocajul ∫i deriva anticonstitu˛ional„ a sistemului na˛ional de securitate

Ideile politice ale comandantului suspendat Traian B„sescu ∫i experien˛a acumulat„ Ón decursul mandatului ˛in loc de Constitu˛ie ∫i lege Ón adoptarea hot„r‚rilor C.S.A.T.

Potrivit raportului, Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii aprob„ legile, substituindu-se puterii legiuitoare, iar blocajul provocat procesului de reformare legislativinstitu˛ional„ a domeniului securit„˛ii na˛ionale este calificat drept o contribu˛ie la clarificarea conceptelor fundamentale Ón materie, Ón timp ce realitatea confirm„ inten˛iile de manipulare terminologic„, av‚nd ca scop interpretarea ∫i aplicarea legii dup„ liberul arbitru al de˛in„torilor privilegia˛i ai puterii. Nu reprezentan˛ii serviciilor au propus legi confuze ∫i lipsite de previzibilitate, maltratarea proiectelor a fost impus„ de Ónal˛ii consilieri ai Administra˛iei Preziden˛iale. Ei Óncearc„ acum s„ ob˛in„ girul parlamentar pentru gravele abera˛ii conceptuale introduse Ón proiecte, p„strate ∫i accentuate Ón variantele Guvernului, asumate de P.N.L.

Œn Óncerc„rile de a nu mai repeta gafele din Raportul de activitate pe anul 2005, Ón Raportul pe anul 2006 sunt

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 deschise noi abord„ri nu numai incompetente, dar ∫i ilustrative pentru lipsa de respect pentru Parlament, prin neglijen˛ele crase Ón structurarea con˛inutului ∫i redactarea raportului, care descalific„ C.S.A.T.-ul ∫i pe pre∫edintele acestuia.

Adoptarea raportului de c„tre Parlament ar legitima o concep˛ie profund d„un„toare privind securitatea na˛ional„, precum ∫i abuzurile, ilegalit„˛ile ∫i autoritarismul antidemocratic, care sunt Óncurajate sub aceast„ cupol„ Sacra Corona Unita a securit„˛ii na˛ionale, Ón care s-a transformat Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii, prezidat de Traian B„sescu.

Declara˛iile de r„zboi corup˛iei se dovedesc a fi doar fumigene de acoperire a noilor mari corup˛i din zona partidului care ∫i-a ars arhivele compromi˛„toare dup„ trecerea Ón opozi˛ie. S-au distrus mii de documente secrete despre opozi˛ie, dar ∫i despre fo∫tii alia˛i, furnizate de persoane din structuri de informa˛ii care ∫i-au p„tat onoarea Ónc„lc‚ndu-∫i Óndatoririle de neutralitate ∫i neaservire politic„, precum ∫i dovezi privind finan˛area ilegal„ a partidului, subven˛ionarea atacurilor din pres„ Ómpotriva adversarilor politici ∫i a dezinform„rii popula˛iei, a racol„rilor practicate Ón administra˛iile centrale, jude˛ene ∫i prim„rii.

Ca ∫i Ón anul 2005, Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii ∫i-a desf„∫urat activitatea cel pu˛in la fel de haotic ∫i lipsit de selectivitate Ón alc„tuirea programului anual ∫i a ordinilor de zi ale ∫edin˛elor consiliului.

Œn leg„tur„ cu Raportul de activitate al C.S.A.T. pe anul 2005, am f„cut, la momentul respectiv, o declara˛ie Ón care am concluzionat c„ documentul prezentat Parlamentului, de∫i era inacceptabil, avea totu∫i meritul de a se constitui Ón dovada pericolului major reprezentat de Consiliu pentru via˛a democratic„ ∫i ordinea constitu˛ional„ din Rom‚nia.

Raportul de activitate al C.S.A.T. pe anul 2006 este aceea∫i mostr„ de exerci˛iu al autoritarismului antidemocratic pe care Consiliul Ól impune cu consecven˛„ Ón raporturile cu Parlamentul.

Lipsa de respect fa˛„ de Parlamentul Rom‚niei a cobor‚t p‚n„ acolo Ónc‚t Raportul pe 2006 are drept preambul primele dou„ alineate ale Raportului din 2005, copiate aproape _ad litteram_ , ceea ce presupune c„ expeditorul documentului are convingerea c„ Parlamentul, asemenea persoanei sale, nu ar face nici m„car efortul s„ citeasc„ materialele ce-i sunt remise spre analiz„ ∫i decizie. Altfel, o astfel de ofens„ nu era posibil„. Are oare cineva din staff-ul Administra˛iei Preziden˛iale interesul s„-l compromit„ pe Pre∫edintele Rom‚niei Ón rela˛ia cu Parlamentul?!

Din lectura raportului rezult„ cu prisosin˛„ c„ ∫i Ón anul 2006 Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii ∫i-a desf„∫urat activitatea la limita ∫i Ón afara legii, fiind evident„ o confuzie conceptual„ total„ Ón leg„tur„ cu competen˛ele generale ale Consiliului stabilite de Constitu˛ie ∫i modul concret de exercitare a atribu˛iilor prev„zute de Legea nr. 415/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea C.S.A.T.

Dac„ raportul precedent l-a avut ca semnatar pe consilierul preziden˛ial ∫i ∫ef al Departamentului Securit„˛ii Na˛ionale, raportul actual este semnat de consilierul de stat ∫i secretar al C.S.A.T., iar consecin˛a acestei retrograd„ri este evident„ prin derapajul mult mai accentuat al con˛inutului ∫i consisten˛ei raportului fa˛„ de

coordonatele de exigen˛„ impuse de analiza ∫i aprobarea activit„˛ii C.S.A.T. de c„tre Parlamentul Rom‚niei.

Œn esen˛„, raportul nu con˛ine nimic notabil. Œn economia documentului se Óncearc„, Óntr-un spa˛iu excesiv, de aproape dou„ pagini, legitimarea Strategiei de Securitate Na˛ional„ a Rom‚niei, a acestui eseu politic cu care reprezentan˛ii Administra˛iei Preziden˛iale, dup„ ce nu au reu∫it s„ ob˛in„, Ón aproape un an de dezbateri scandaloase, consensul autorit„˛ilor publice din sistemul securit„˛ii na˛ionale, s-au prezentat ∫i au e∫uat lamentabil Ón fa˛a mediilor academice, a organiza˛iilor neguvernamentale ∫i a presei.

Dovada condi˛iei discutabile a sus-numitului document este Ónsu∫i faptul c„ Pre∫edintele Rom‚niei nu ∫i l-a asumat, dincolo de postarea, Ón format electronic, pe site-ul Administra˛iei Preziden˛iale. Un document oficial, Strategia de securitate na˛ional„ a Rom‚niei, formalizat cu num„r ∫i dat„ de adoptare, care s„ fi fost transmis autorit„˛ilor publice responsabile cu transpunerea Ón practic„ ∫i spre adoptare Parlamentului nu exist„. Mai mult, din anexa la Raportul de activitate al C.S.A.T. pe anul 2006 nu reiese nici aprobarea strategiei, a∫a cum se men˛ioneaz„ la pagina 2, alin. (5), ci doar adoptarea Hot„r‚rii C.S.A.T. din 17.04.2006 privind avizarea Strategiei de securitate na˛ional„ a Rom‚niei (...). Or, a aviza nu Ónseamn„ ∫i a aproba!

Cele ce se afirm„ Ón raport Ón leg„tur„ cu Strategia de securitate na˛ional„ nu sunt de luat Ón seam„, deoarece ˛in de domeniul subculturii de securitate ∫i al penibilului Ón care importan˛i membri ai staff-ului Administra˛iei Preziden˛iale (n.n.: prin pozi˛iile ierarhice, ∫i nicidecum prin competen˛a, probitatea ∫i onestitatea profesional„!) l-au Ónfundat pe Pre∫edintele Rom‚niei.

Grav, chiar foarte grav ∫i inadmisibil este ceea ce se afirm„ Ón raport la pagina 5, alin. (3): îHot„r‚rile adoptate de Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii Ón anul 2006 sunt Ón concordan˛„ cu prevederile Strategiei de securitate na˛ional„, Óntruc‚t documentul este fundamentat pe principalele idei de politic„ extern„, intern„ ∫i de securitate validate de aleg„tori, coroborate cu evaluarea profund„ a mediului de securitate ∫i cu experien˛a acumulat„ de la preluarea mandatului“.

Cum poate fi ∫i cum trebuie Ón˛eleas„ aceast„ afirma˛ie de-a dreptul n„ucitoare?! Oare consilierul preziden˛ial ∫i ∫ef al Departamentului Constitu˛ional Legislativ a v„zut aceast„ monstruozitate juridic„?

Observ„m c„, potrivit art. 3 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii, hot„r‚rile acestuia se emit potrivit legii (s.n.), iar Constitu˛ia Rom‚niei statueaz„, de asemenea, suprema˛ia legii ca principiu al statului de drept, ∫i nu a principalelor idei de politic„ intern„, extern„ ∫i de securitate validate de aleg„tori sau experien˛a acumulat„ de la preluarea mandatului.

Dac„ derapajul anticonstitu˛ional al C.S.A.T.-ului este at‚t de grav pe c‚t Ól exprim„ aser˛iunile raportului transmis Parlamentului de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei, atunci este imperios necesar ca, Ón temeiul prevederilor art. 2 al Legii nr. 415/2002, Parlamentul s„ procedeze la o examinare ∫i verificare a activit„˛ii C.S.A.T. care s„ se bazeze pe accesul la ∫i controlul tuturor documentelor ∫i hot„r‚rilor Consiliului, inclusiv stenogramele ∫edin˛elor acestuia, pentru a nu mai credita activitatea unei autorit„˛i constitu˛ionale de asemenea importan˛„, Ónvestit„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 cu organizarea ∫i coordonarea securit„˛ii na˛ionale, exclusiv pe baza a ceea ce ni se livreaz„ prin intermediul unor rapoarte at‚t de incon∫tient ∫i iresponsabil Óntocmite ∫i asumate Ónc‚t abuzurile ∫i ilegalit„˛ile func˛ionale sunt raportate Legislativului drept îrealiz„ri remarcabile“.

Care rezult„ a fi fost, potrivit raportului, îdomeniile de ac˛iune ale activit„˛ii Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii“ Ón perioada de referin˛„ ∫i prevede legea c„ ar fi trebuit s„ le realizeze Consiliul?

Raportul men˛ioneaz„ ca prim domeniu de ac˛iune îConsolidarea profilului distinct al Rom‚niei Ón cadrul Alian˛ei Nord-Atlantice, al Uniunii Europene ∫i al celorlalte organiza˛ii interna˛ionale“. Este oare acesta un domeniu de ac˛iune corect identificat Ón raport cu dispozi˛iile Constitu˛iei ∫i ale Legii de organizare ∫i func˛ionare a C.S.A.T.? Evident c„ nu!

Constitu˛ia Rom‚niei prevede c„ atribu˛iile C.S.A.T. se rezum„ la: organizarea ∫i coordonarea unitar„ a activit„˛ilor ce privesc ap„rarea ˛„rii ∫i securitatea na˛ional„, participarea la men˛inerea securit„˛ii interna˛ionale ∫i ap„rarea colectiv„ Ón cadrul sistemelor de alian˛„ militar„, precum ∫i la ac˛iuni de men˛inere ∫i restabilire a p„cii.

Ce presupune consolidarea profilului distinct al Rom‚niei Ón cadrul N.A.T.O., U.E. ∫i al celorlalte organiza˛ii interna˛ionale nu se spune dec‚t codificat, Ón sintagme precum: promovarea dialogului transatlantic, coeren˛„ ∫i complementaritate Óntre evolu˛iile din cadrul N.A.T.O. ∫i dezvolt„rile Ón materie de politic„ european„, de securitate ∫i ap„rare.

Nu am dori ca Ón spatele unor astfel de exprim„ri mult prea generoase s„ fie posibil„ legitimarea de c„tre Parlament a e∫ecurilor Ón materie de politic„ extern„ ∫i de securitate ale unei administra˛ii care s-a acoperit de incompeten˛„ ∫i ridicol, st‚rnind reac˛ii externe c‚nd de surprindere, c‚nd de consternare ∫i compasiune fa˛„ de mae∫trii tragicomici ai gafelor _made in Romania._

Dincolo de declara˛iile de inten˛ii, care sunt beneficiile politicii originale promovate mai mult Ón spa˛iul r„zboiului mediatic dec‚t Ón cancelariile diplomatice, cu privire la vecin„tatea r„s„ritean„, regiunea M„rii Negre, Orientul Mijlociu Extins ∫i Balcanii de Vest?

Raportul evit„ r„spunsurile. Nici nu s-ar putea altfel, deoarece Ón 2006 s-a ajuns la pragul cel mai critic al rela˛iilor cu Rusia, Ucraina ∫i Moldova. Nou„ ne cam miros a provocare ∫i a tr„dare toate cele care s-au Ónt‚mplat Ón politica extern„ ∫i de securitate pe rela˛ia estic„ a Eurasiei. Miroase chiar a Ónalt„ tr„dare, din moment ce daunele aduse Rom‚niei ∫i congenerilor din vecin„t„˛i sunt beneficii nete, servite pe tav„, unor puteri ∫i guverne a c„ror ostilitate fa˛„ de Rom‚nia nu a fost nici m„car disimulat„.

Sub bagheta lui Putin, vinul de dar al neamului Voronin s-a o˛etit, revolu˛ia portocalie ucrainean„ s-a Ónro∫it, iar ginta latin„ european„ ne-a p„r„sit, constat‚nd c„ îprietenul Bush v-a dat uit„rii“.

Acesta este, cet„˛ene B„sescu, rodul amatorismului cu care s-a proiectat ∫i condus de la Cotroceni politica extern„ ∫i de securitate a Rom‚niei!

A˛i tr„dat Óncrederea ieftin c‚∫tigat„ a îserviciilor“, ∫i ele la fel de ieftin v-au izolat informa˛ional. Nu fiindc„ au dorit-o, ci fiindc„ le-a˛i discreditat ∫i le-a˛i pus Ón situa˛ia de a nu-∫i mai putea Ómplini misiunile lor de mare

trebuin˛„ na˛ional„. Dac„ le-a˛i Ónlocuit cu C.N.S.A.S.-ul, acesta v-a servit exact ceea ce a˛i programat, f„r„ a estima consecin˛ele. Acum sunte˛i nevoit a v„ servi de informa˛iile C.N.S.A.S.-ului!

Ce relevan˛„ mai pot avea Óncerc„rile de a sublinia, chipurile, solu˛ionarea crizei din Kosovo, din moment ce instan˛ele interna˛ionale au decis altfel dec‚t interesele Rom‚niei?! De observat c„ la data trimiterii raportului c„tre Parlament îSolu˛ia Kosovo“ era deja cunoscut„, iar respectul fa˛„ de puterea legiuitoare merita cel pu˛in efortul actualiz„rii documentului, pentru a nu fi men˛inu˛i undeva Óntr-o zon„ a dezinform„rii.

A doua realizare notabil„ a C.S.A.T.-ului pe anul 2006 rezult„ a fi fost îÓmbun„t„˛irea cadrului legislativ care vizeaz„ securitatea na˛ional„“.

Nu este nicio eroare. A∫a se spune, _expressis verbis_ , Ón debutul paginii 8 din 22 a raportului men˛ionat.

Din repertoriul legisla˛iei Ón vigoare Ón Rom‚nia nu rezult„ ca Parlamentul s„ fi adoptat Ón anul 2006 vreo lege prin care s„ se realizeze reforma institu˛ional-juridic„ a domeniului securit„˛ii na˛ionale. Dimpotriv„, cunoa∫tem cu to˛ii foarte bine c‚t„ notorietate na˛ional„ ∫i interna˛ional„ au dob‚ndit pre∫edintele ∫i premierul Rom‚niei prin scandalul Ónc„ neÓncheiat al legilor securit„˛ii, un scandal care a avut un impact negativ demolator asupra sistemului de securitate, devenit obiect al trocurilor ∫i ˛int„ a luptelor politice.

Dar s„ examin„m mai atent aser˛iunile din acest capitol al raportului ∫i s„ vedem ce rezult„. Rezult„ c„, potrivit alin. (2), pagina 8, Ón ∫edin˛ele Consiliului au fost luate Ón discu˛ie Ón repetate r‚nduri documentele de lucru referitoare la domeniul securit„˛ii na˛ionale ∫i sunt men˛ionate, Ón continuare, patru proiecte de lege. Surpriz„, Óns„! Anexa la raport privind hot„r‚rile adoptate de c„tre C.S.A.T. Ón 2006 contrazice afirma˛ia anterioar„, Ón sensul c„ nu rezult„ s„ se fi adoptat nici m„car o singur„ hot„r‚re a Consiliului privind cadrul legislativ al securit„˛ii na˛ionale. Unde se afl„ adev„rul? De ce secretarul C.S.A.T., generalul-maior Ion Opri∫or, induce Ón eroare Parlamentul, angaj‚nd Ón aceast„ dezinformare ∫i persoana pre∫edintelui Rom‚niei?

Credem c„ membrii staff-ului Administra˛iei Preziden˛iale implica˛i Ón elaborarea raportului nu trebuie critica˛i, ci eviden˛ia˛i ∫i felicita˛i, deoarece numai gra˛ie spontaneit„˛ii ∫i sincerit„˛ii lor verbale, nereprimate Ón scris, Parlamentul poate constata c‚t„ dezordine ∫i c‚t spa˛iu deschis abuzurilor ∫i ilegalit„˛ilor Ó∫i au loc sub umbrela C.S.A.T., ca ∫i cum acesta ar fi devenit, sub pre∫edin˛ia lui Traian B„sescu, o adev„rat„ cupol„ Sacra Corona Unita a securit„˛ii na˛ionale.

C‚teva adev„rate îperle“ ale subculturii ∫i sfertodoctismului care guverneaz„ secretariatul C.S.A.T. ∫i Departamentul Securit„˛ii Na˛ionale merit„ totu∫i aten˛ie pentru a putea Ón˛elege c„ acolo judec„˛ile de valoare se emit prin inversarea ordinii naturale, fire∫ti a lucrurilor.

A∫a de exemplu, principiul de baz„ al inten˛iilor legislative pritocite la Cotroceni a fost acela potrivit c„ruia sistemul securit„˛ii na˛ionale genereaz„ legile prin care s„-∫i garanteze subzisten˛a, ∫i nu legile stabilesc ∫i definesc sistemul, compunerea, competen˛ele ∫i atribu˛iile acestuia — pagina 8 din 22, alin. (3). Cu alte cuvinte, dup„ ce se comite o eroare practic„ la nivelul C.S.A.T., neap„rat strategic„, se scoate repede o lege pentru a legitima ilegalitatea. Ce poate fi mai periculos dec‚t o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 asemenea mentalitate?! A∫a func˛ioneaz„ statul de drept numit Rom‚nia, a c„rui Constitu˛ie stipuleaz„ c„ legea este izvorul tuturor deciziilor ∫i ac˛iunilor, ∫i nu viceversa?!

Œn alineatele 4—7 din pagina 8 a raportului se Óncearc„ a se ob˛ine, ∫i respectiv a se conferi gir oficial, inclusiv parlamentar, unor abera˛ii conceptualterminologice, care, dac„ ar fi acceptate ∫i legiferate, ar permite interpretarea ∫i aplicarea legii dup„ liberul-arbitru al manipulatorilor de concepte, c„ci ce altceva se Óncearc„ prin g„selni˛a de pomin„ potrivit c„reia Ón loc de îsiguran˛„ na˛ional„“ s-a optat pentru sintagma îinforma˛ii, contrainforma˛ii ∫i securitate“, dar (aten˛ie!) aceast„ îsecuritate“ nu este îsecuritatea na˛ional„“ care are drept component„: îap„rarea, informa˛iile, contrainforma˛iile ∫i securitatea, ∫i ordinea public„“. Dumneavoastr„ Ón˛elege˛i ceva din acest cerc vicios, din aceast„ be˛ie de cuvinte ∫i agresare prost-informa˛ional„, cu care ni∫te îcazoni“ din Cazarma din Dealul Cotrocenilor Óncearc„ s„ performeze ∫i s„ manipuleze op˛iunile de ini˛iativ„ legislativ„ ale Parlamentului?

Œn mod evident acesta este Ónc„ un argument pentru care un asemenea document este inacceptabil ∫i trebuie respins.

Tocmai ca urmare a gravelor ∫i impardonabilelor erori conceptuale incluse Ón proiecte legislative pe propria r„spundere ∫i din excesul de zel al consilierilor Administra˛iei Preziden˛iale, acestea au generat un conflict politic ireconciliabil chiar Ón interiorul C.S.A.T.-ului, Óntre sus˛in„torii pre∫edintelui ∫i cei ai vicepre∫edintelui Consiliului, ale c„rui decizii Ón materie, care priveau rolul de avizare a proiectelor legislative, au fost blocate.

A∫adar, unica ∫i incontestabila contribu˛ie a C.S.A.T.-ului la reformarea juridic„ a Sistemului na˛ional de securitate a fost ∫i continu„ a fi blocajul.

O noutate, cu valoare de premier„, a Raportului C.S.A.T. este, potrivit capitolului al III-lea al documentului, pagina 10 din 22, îunitatea de organizare ∫i coordonare a ap„r„rii ∫i ordinii publice“ (?!). Nu este nicio r„utate din partea noastr„. Acolo a∫a scrie, negru pe alb: îactivitatea de ap„rare ∫i ordine public„“. Ce alte inten˛ii poate ascunde o asemenea manier„ de abordare dec‚t o eventual„ reorganizare a celor dou„ ministere (al ap„r„rii ∫i internelor) ∫i reunificarea lor dup„ modelul impus Japoniei la sf‚r∫itul celui de Al Doilea R„zboi Mondial?!

Dac„ procesul de reform„ a sistemului na˛ional de ap„rare a avut ca rezultate reducerea efectivelor ∫i diminuarea nivelului de Ónzestrare, nu apare drept fireasc„ Óntrebarea de ce cresc cheltuielile ∫i nu este vizibil„ modernizarea? Nu cumva pentru a g„si r„spunsul la aceast„ Óntrebare a fost Ónfiin˛at„ Direc˛ia anticorup˛ie a Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale?

O mare revela˛ie avem Ón pagina 11 din 22, alineatul (1), unde afl„m c„ C.S.A.T. s-a substituit Parlamentului Rom‚niei: î(...) Ón consecin˛„, Consiliul a aprobat Legea de organizare ∫i func˛ionare a Ministerului Ap„r„rii (...)“, ceea ce, dac„ ar fi adev„rat, ar Ónsemna at‚t Ónc„lcarea Constitu˛iei privind func˛ia exclusiv de legiferare a Parlamentului, c‚t ∫i a Legii de organizare ∫i func˛ionare a C.S.A.T., potrivit c„reia acesta doar îavizeaz„ proiectele de acte normative privind organizarea general„ a for˛elor armate ∫i a celorlalte institu˛ii cu atribu˛ii Ón domeniul securit„˛ii na˛ionale“. Nu Ónt‚mpl„tor atragem aten˛ia asupra acestei nereguli nu numai de exprimare, ci

∫i de fond, fiindc„ Ón practica activit„˛ii institu˛iilor din sistemul securit„˛ii na˛ionale s-au fundamentat decizii, inclusiv Ón ceea ce prive∫te drepturile personalului, pe simple inten˛ii legislative con˛inute Ón diferite memorandumuri, ∫i nu pe legea efectiv adoptat„ ∫i publicat„ Ón îMonitorul Oficial“.

Titlul capitolului al IV-lea al raportului surprinde at‚t prin ceea ce exprim„, c‚t ∫i prin structurarea tematic„ a problemelor pe care le anticipeaz„: îActivitatea de informa˛ii, contrainforma˛ii ∫i securitate. Analiza stadiului pred„rii arhivei fostei Securit„˛i c„tre C.N.S.A.S.“

Dac„ Ón cazul consulului roman Sulla, leg„tura cu prefectura a fost aceea c„ el a Ónfiin˛at aceast„ institu˛ie administrativ„, Ón cazul de fa˛„ leg„tura activit„˛ii sistemului informativ pentru securitatea na˛ional„ cu dosarele fostei Securit„˛i ∫i C.N.S.A.S.-ul apare ca ocult„ ∫i, pe cale de consecin˛„, mai mult dec‚t suspect„, fiind de a∫teptat s„ ne-o fac„ cunoscut„ onor Excelen˛a Sa pre∫edintele Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii.

Œn alt„ ordine de idei, îactivitatea de informa˛ii, contrainforma˛ii ∫i de securitate“ este, deocamdat„, lansat„ Ón spa˛iul legislativ drept o construc˛ie sui-generis, cum spun juri∫tii despre ceva atipic, controversabil ∫i indefinibil. Construc˛ia Ón spe˛„ ˛ine metodologia serviciilor ∫i acolo trebuie s„ r„m‚n„. Promovarea ei Ón spa˛iul juridic este dorin˛a unui îexpert“ plin de complexe al Departamentului Securit„˛ii Na˛ionale, aflat Ón c„utarea propriei identit„˛i, Óntr-un sistem cu care nu a avut niciodat„ ceva Ón comun, dar posedat, Ón schimb, de un nem„surat orgoliu distructiv.

Pe cale de consecin˛„, avem Ónc„ un argument Ón plus pentru a nu dat girul Parlamentului acestui raport prin care se Óncearc„ legitimarea unor secre˛ii umorale pe care refula˛i ai Departamentului Securit„˛ii Na˛ionale ∫i ai Secretariatului C.S.A.T. le-au indus fraudulos Ón procesul de legiferare a securit„˛ii na˛ionale, folosindu-se de umbrela protectoare a unui C.S.A.T. de ale c„rui vulnerabilit„˛i ∫i ignoran˛e s-a abuzat de tot felul de sfertodoc˛i ∫i a∫a-zi∫i ofi˛eri acoperi˛i, unii deta∫a˛i Ón staff-ul Administra˛iei Preziden˛iale, cu sau f„r„ ∫tiin˛a Excelen˛ei Sale domnul pre∫edinte suspendat al Rom‚niei, iar al˛ii risipi˛i Ón puzderia organiza˛iilor neguvernamentale care aspir„ bani publici pentru studii strategice ∫i de securitate de care nimeni nu aude ∫i nim„nui nu-i folosesc. Dar... aten˛ie! Sunt ∫i aici b„ie˛i de∫tep˛i, marca _semper fidelis_ !

Cu c‚t a devenit mai eficient„ activitatea de informa˛ii pentru securitatea na˛ional„ dup„ constituirea Comunit„˛ii Na˛ionale de Informa˛ii nu ni se ofer„ niciun element obiectiv de apreciere a gradului de adev„r exprimat de raport. Dimpotriv„, realit„˛ile practice ale mediului intern de securitate au contrazis o astfel de concluzie, iar dac„ ar fi s„ lu„m Ón seam„ semnalele alarmante ∫i, de ce nu, credibile lansate de pres„, am putea fi Óndrept„˛i˛i s„ credem c„ ∫i Comunitatea Na˛ional„ de Informa˛ii a intrat Ón aceea∫i deriv„ anticonstitu˛ional„ controlat„, ca ∫i C.S.A.T. Altfel, Ón locul afirma˛iilor goale de con˛inut privind succesele C.N.I. ni s-ar fi oferit elemente comensurabile de eficien˛„, exemplificate cu probleme rezolvate de Comitetul Coordonator, Consiliul Operativ ∫i Consiliul Consultativ, ca organisme specifice ale Comunit„˛ii Na˛ionale de Informa˛ii. S-a mai auzit ceva despre acestea dup„ 18 noiembrie 2005, data constituirii C.N.I.?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 Nu este de Ón˛eles care poate fi leg„tura logic„ pe care C.S.A.T.-ul o face Óntre activitatea sistemului securit„˛ii na˛ionale ∫i predarea la C.N.S.A.S. a dosarelor Securit„˛ii. Nu peste mult„ vreme, gra˛ie programului îcopilul ∫i laptopul“, vor afla ∫i pre∫colarii c„ Óntreg edificiul puterii portocalii s-a n„scut, dezvoltat ∫i spulberat pe influen˛a politic„ negociat„ sub presiunea ∫antajului cu dosarele de securitate ∫i cu alte dosare, mai recente, cu substrat penal.

Œn cea de-a doua jum„tate a raportului, capitolul al V-lea, referitor la îTerorismul interna˛ional, corup˛ie ∫i alte forme de criminalitate organizat„ transfrontalier„“, domeniul realului ∫i cel al concretului sunt estompate de aser˛iuni lingvistice de serviciu care, cu tot efortul, nu pot complini lipsa de realiz„ri r„mase Ón stadiul promisiunilor cu statut de minciuni propagandistice electorale.

Œn absen˛a materialului faptic ∫i a argumentului statistic, raportul nu ne poate convinge c„, la ad„postul declara˛iilor de r„zboi f„cute corup˛iei, nu au Ónflorit noi afaceri ∫i scandaluri, ce vor constitui muni˛ia electoral„ a viitorilor pretenden˛i la putere.

Securitatea energetic„, Ón leg„tur„ cu care noi am atras aten˛ia Ónc„ din faza dezbaterilor publice asupra proiectului Strategiei na˛ionale de securitate, a fost descoperit„ de C.S.A.T. abia atunci c‚nd a izbucnit scandalul grupurilor de interese adverse care-∫i adjudecau controlul resurselor — ieftine pentru ei ∫i scumpe pentru popula˛ie — ∫i numai dup„ ce marele exportator r„s„ritean a Ónt„rit c„ este st„p‚nul robinetului pe care Ól deschide cui, c‚nd ∫i la pre˛ul care Ói convine. Halal previziune, aferim strategie! Postume sunt funeraliile, nu strategiile!

Celelalte capitole, al VII-lea — al X-lea, ˛in de o rutin„ cronic„ devenit„ o maladie institu˛ional„ a C.S.A.T.-ului care, Ón virtutea iner˛iei, continu„ a func˛iona precum un regiment, dup„ canoanele îordinului de zi pe unitate“.

Cel mai important capitol al raportului, al XI-lea, care prive∫te tocmai esen˛a constitu˛ional„ a C.S.A.T. — îOrganizarea ∫i coordonarea activit„˛ilor care privesc securitatea na˛ional„“ — este ∫i cel mai secret, deoarece este rezumat Óntr-o concluzie exprimat„ Ón numai ∫ase cuvinte care ˛in s„ ne Óncredin˛eze c„: îs-au adoptat hot„r‚ri corespunz„toare domeniilor vizate“.

Cine consider„ c„ un astfel de raport este un document serios, credibil ∫i adecvat Ón form„ ∫i con˛inut, care s„ fie examinat de Parlament pentru desc„rcarea C.S.A.T.-ului de gestiunea activit„˛ii desf„∫urate Ón anul 2006, comite, Ón opinia noastr„, o grav„ eroare, care l-ar descalifica at‚t ca om politic al unui partid, dar mai cu seam„ ca parlamentar.

Raportul trebuie respins, iar o comisie special„ a Parlamentului s„ fie Ónvestit„ cu examinarea ∫i verificarea Óntregii baze documentare care poate furniza informa˛ii corecte, obiective ∫i concrete referitoare la activitatea desf„∫urat„ de C.S.A.T. Ón anul 2006, Ón func˛ie de care s„ putem decide Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îGrave probleme Ón infrastructura jude˛ului Boto∫ani“

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de azi se refer„ la starea precar„ Ón care se g„se∫te infrastructura jude˛ului Boto∫ani.

Nu este un secret pentru nimeni faptul c„ jude˛ul pe care am onoarea s„-l reprezint Ón Parlament a fost mai mereu unul dintre cele mai dezavantajate din punct de vedere al dezvolt„rii. Un exemplu deosebit de gr„itor Ón acest sens este relevat de un raport Óntocmit de Inspectoratul Jude˛ean pentru Situa˛ii de Urgen˛„ (I.J.S.U.) din care reiese, spre exemplu, faptul c„ aproximativ 85% dintre localit„˛ile jude˛ului nu au ma∫ini de pompieri. La nivelul jude˛ului Boto∫ani func˛ioneaz„ doar patru unit„˛i profesioniste pentru situa˛ii de urgen˛„: la Boto∫ani, Dorohoi, S„veni ∫i Tru∫e∫ti, iar dintre comune, doar ∫apte au ma∫ini de pompieri, Óns„ ∫i acestea sunt vechi. Œn dou„ localit„˛i, incendiile se sting cu hipocisterne! Cu alte cuvinte, 60 de localit„˛i boto∫„nene nu dispun de autospeciale de interven˛ii Ón caz de incendii, iar Ón unele cazuri ma∫inile de pompieri din alte localit„˛i pot ajunge ∫i dup„ o or„ de la primirea apelului de urgen˛„!

Nu avem cum s„ nu consider„m c„ aceast„ situa˛ie este deosebit de grav„. Cum s„ se simt„ proteja˛i locuitorii jude˛ului nostru Ón fa˛a focului care poate mistui vie˛i ∫i bunuri materiale, Óntr-o comunitate ∫i a∫a v„duvit„ de resurse ∫i cu at‚t de multe probleme ale oamenilor, Ón condi˛iile Ón care interven˛ia pompierilor Ón caz de incendiu se face cu asemenea greutate ∫i Ónt‚rziere?!

Aplec‚ndu-ne asupra cauzelor acestei situa˛ii riscante ∫i dramatice putem deduce c„ lipsa ma∫inilor de pompieri este determinat„ inclusiv de lipsa de preocupare a autorit„˛ilor centrale ∫i locale, dar ∫i de gradul de subdezvoltare a comunit„˛ilor, care nu dispun de fonduri pentru achizi˛ia de autospeciale.

Œns„ nu putem s„ r„m‚nem indiferen˛i Ón fa˛a unor situa˛ii de criz„ ∫i s„ ne complacem Ón mediocritate.

Iat„ de ce solicit autorit„˛ilor locale ∫i centrale s„ ia c‚t se poate de Ón serios raportul Óntocmit de Inspectoratul Jude˛ean pentru Situa˛ii de Urgen˛„ ∫i Ón cel mai scurt timp posibil s„ aloce resursele financiare necesare m„car pentru Ómbun„t„˛irea situa˛iei num„rului de localit„˛i care nu dispun de autospeciale de interven˛ie Ón caz de incendiu.

î9 mai, o zi important„ pentru Rom‚nia!“

Pentru Rom‚nia, 9 mai este o dat„ cu multiple semnifica˛ii.

Œn memoria poporului rom‚n, ziua de 9 mai semnific„ Ómplinirea unui vis istoric — Independen˛a!

Anul acesta pe 9 mai se Ómplinesc 130 de ani de la proclamarea independen˛ei de stat a Rom‚niei — moment de o mare importan˛„ Ón cadrul luptelor purtate de-a lungul secolelor de poporul nostru Ómpotriva domina˛iei str„ine, pentru libertate ∫i neat‚rnare, pentru ap„rarea ∫i afirmarea fiin˛ei na˛ionale, eveniment cu consecin˛e favorabile pentru dezvoltarea ulterioar„ a ˛„rii.

La 9 mai 1877 Adunarea Deputa˛ilor a proclamat independen˛a de stat a Rom‚niei. De la tribuna Parlamentului, Mihail Kog„lniceanu, ministrul de externe, declara: îSuntem independen˛i, suntem na˛iune de sine st„t„toare. [...] Suntem o na˛iune liber„ ∫i independent„“.

Actul istoric al proclam„rii independen˛ei de stat a Rom‚niei Ón mai 1877 a fost consfin˛it prin participarea ˛„rii noastre la r„zboiul din anii 1877—1878. Astfel, independen˛a de stat a Rom‚niei nu a fost doar un act de bun„voin˛„ a marilor puteri ale vremii, ci consecin˛a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/18.V.2007 luptei eroice, a sacrificiului poporului rom‚n ∫i a o∫tirii sale, care au pus mai presus de orice interesele patriei.

îO lacrim„ ∫i o cunun„ de stejar nu sunt Óns„ destul pentru acest morm‚nt. S„ nu pl‚ngem ∫i s„ nu Ómpletim cununa dac„ nu ne aducem aminte c„ avem mari ∫i grele datorii c„tre cei c„zu˛i Ón lupt„“, spunea Mihai Eminescu.

Am Ón˛eles Ónc„ o dat„ c„ nimic m„re˛ ∫i durabil nu se poate face f„r„ sacrificii.

Ziua de 9 mai semnific„ Ónceputul construc˛iei europene, data c‚nd s-a propus planul de creare a Uniunii Europene.

Data de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas c„tre crearea a ceea ce este ast„zi Uniunea European„.

Œn acea zi, la Paris, ministrul de externe al Fran˛ei, Robert Schuman, a citit presei interna˛ionale o declara˛ie prin care chema Fran˛a, Germania ∫i celelalte popoare ale Europei s„ Ó∫i uneasc„ produc˛iile de o˛el ∫i c„rbune, ca îprim„ funda˛ie concret„ a unei federa˛ii europene“.

La summit-ul liderilor europeni organizat la Milano Ón 1985 s-a decis aniversarea zilei de 9 Mai ca îZi a Europei“. De atunci, aceast„ zi este destinat„ festivit„˛ilor ∫i evenimentelor ce subliniaz„ cooperarea Óntre popoarele Europei.

Anul acesta ziua de 9 mai are o importan˛„ deosebit„ pentru Rom‚nia, care la 1 ianuarie a devenit membr„ a Uniunii Europene ∫i s-a al„turat celorlalte state membre, U.E. ajung‚nd la un num„r de 27 de state membre.

U.E. Ónseamn„ azi mai pu˛ine frontiere, mai multe oportunit„˛i, o Europ„ mai curat„, studii Ón str„in„tate, egalitate de ∫anse, libertate, securitate ∫i justi˛ie social„...

Ziua Europei este prilejul pentru activit„˛i ∫i festivit„˛i care aduc Europa mai aproape de cet„˛enii s„i, iar locuitorii din diferite state membre, mai aproape unul de altul.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPachetul de legi privind siguran˛a na˛ional„ a Rom‚niei ini˛iat de P.N.L. reprezint„ un balast legislativ.“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Evalu‚nd propunerile legislative ale Grupurilor parlamentare ale P.N.L. din Camera Deputa˛ilor ∫i Senat privind Legea securit„˛ii na˛ionale a Rom‚niei, Legea privind activitatea de informa˛ii, contrainforma˛ii ∫i protec˛ie, Legea privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Interceptarea Comunica˛iilor, Legea privind organizarea ∫i func˛ionarea Serviciului Rom‚n de Informa˛ii ∫i Legea privind organizarea ∫i func˛ionarea Serviciului de Informa˛ii Externe, pe baza constat„rilor at‚t Ón leg„tur„ cu con˛inutul proiectelor men˛ionate, c‚t ∫i Ón ceea ce prive∫te oportunitatea lu„rii lor Ón analiz„ ∫i dezbatere Ón vederea adopt„rii Ón forma prezentat„ de ini˛iatori, v„ propun retragerea sau respingerea celor cinci proiecte de pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate ale Parlamentului, pentru motivele care urmeaz„ a fi mai jos men˛ionate, ∫i reluarea Óntregului proces de elaborare a legisla˛iei domeniului securit„˛ii.

Propunerea de retragere sau respingere a ini˛iativelor legislative men˛ionate se Óntemeiaz„, dup„ cum urmeaz„, pe urm„toarele considerente:

1. Proiectele de lege nu au la baz„ o fundamentare temeinic„ a solu˛iilor legislative care s„ ia Ón considerare

interesul na˛ional, politica legislativ„ a statului rom‚n ∫i cerin˛ele corel„rii cu ansamblul reglement„rilor interne, precum ∫i ale armoniz„rii legisla˛iei na˛ionale cu legisla˛ia comunitar„ ∫i cu tratatele interna˛ionale la care Rom‚nia este parte.

Dimpotriv„, pachetul legislativ, Ón ansamblu s„u, este rezultatul unor tensiuni politice conflictuale Ón care a primat cu obstina˛ie miza politic„, ∫i nu cea a interesului na˛ional ∫i constitu˛ional privind controlul asupra domeniului securit„˛ii ∫i, mai cu seam„, asupra activit„˛ii serviciilor de informa˛ii.

Mai mult chiar, miza acestor legi a generat ∫i escaladat rela˛ii puternic contradictorii, pe de o parte, Óntre persoana pre∫edintelui Rom‚niei ∫i persoana primului-ministru, iar pe de alt„ parte, Óntre Pre∫edin˛ia ∫i Guvernul Rom‚niei ca institu˛ii, ajung‚ndu-se ca Óntre motivele cererii de suspendare a pre∫edintelui s„ se afle, nu Ón ultimul r‚nd, probleme care privesc securitatea na˛ional„ ∫i activitatea serviciilor de informa˛ii.

2. Propunerile legislative, de∫i formal apar˛in Guvernului, politic ele sunt asumate doar de un singur partid parlamentar, ceea ce, Ón actualul context politic intern, face inoportun„ o asemenea ini˛iativ„, deoarece preocup„rile pentru legiferarea domeniului securit„˛ii au stat permanent sub presiunea divergen˛elor generate de lupta pentru primatul controlului ∫i al subordon„rii serviciilor de informa˛ii, chiar cu pre˛ul elud„rii unor principii ∫i norme constitu˛ionale.

Pe cale de consecin˛„, nicio for˛„ politic„ ∫i nici Guvernul, care Ón acest moment reprezint„ doar un segment al Legislativului, nu trebuie s„-∫i asume Ón exclusivitate inten˛ia reconstruc˛iei juridico-institu˛ionale a domeniului securit„˛ii na˛ionale.

Securitatea na˛ional„, ca ∫i Constitu˛ia, este ceea ce Ón egal„ m„sur„ dorim cu to˛ii, independent de apartenen˛a noastr„ politic„, ∫i, drept urmare, inten˛iile legislative privind securitatea na˛ional„ nu trebuie s„ fie susceptibile de a purta matricea ideologic„ a vreunui partid.

3. Competi˛ia politic„ pentru asumarea propunerilor legislative Ón materia securit„˛ii a condus, Ón cele din urm„, la punerea Óntr-o a∫a-zis„ form„ juridic„ a unor comenzi ∫i dorin˛e politice care au denaturat grav baza conceptual„ a domeniului supus reglement„rii, consecin˛a imediat previzibil„ fiind manipularea prevederilor legii, ca urmare a lipsei de claritate, fluen˛„ ∫i inteligibilitate a acestora, sub care se ascund Óns„ inten˛ii care nu pot fi exprimate explicit.