Napoleon Pop

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Problematica funcþion„rii normale a economiei de piaþ„ Ón Rom‚nia pare s„ fi f„cut Ón mod voit abstracþie de necesitatea unei noi reglement„ri a relaþiilor de munc„, conforme dezideratelor economiei de piaþ„, factorul politic simþind mereu nevoia unei alianþe de tip vechi cu cet„þeanul, Ón calitatea sa de muncitor sau lucr„tor angajat, din cele mai diferite motive. Cele mai evidente dintre acestea au fost reprezentate de asigurarea succesului Ón alegeri, tentaþia promisiunilor populiste Ón tradiþia statului paternal omniprezent, principalul regulator Ón toate ∫i care poate face totul pentru om ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, grija mai mult sau mai puþin real„ pentru modul Ón care populaþia asimileaz„ reformele de tranziþie.

Nu Ónt‚mpl„tor, Óns„, preocuparea politicului pentru rolul populaþiei Ón succesul reformelor, manifestat„ prin asigurarea practic„ a aceluia∫i rol conduc„tor al clasei muncitoare ca ∫i Ón regimul apus, a degenerat rapid Ón unicul ∫i cel mai str‚ns parteneriat Óntre Guvern ∫i sindicate, br„zdat de numeroase negocieri ∫i protocoale, tot de at‚tea ori rupte. De asemenea, nu Ón puþine cazuri lideri sindicali ai îoamenilor muncii“, deveniþi salariaþi, au Ómbr„þi∫at cariera politic„ cu deschiderile spre toate demnit„þile, oferta politicului av‚nd ∫i ea t‚lcul ei.

Œn acela∫i timp, baza economic„ ∫i social„ a noii societ„þi rom‚ne∫ti democrate, consfinþite prin Constituþie, s-a l„sat mult a∫teptat„, proprietatea privat„, capitalul, Óntreprinz„torul, patronul, formarea clasei mijlocii bucur‚ndu-se de o atenþie legislativ„ ∫i dialog cu puterea vecine cu uitarea.

Desigur, poate fi vorba de o uitare aparent„, Óntruc‚t realit„þile demonstreaz„ plonjarea cu mare pl„cere ∫i s‚rg Ón afacerile capitaliste tocmai a celor grijulii de soarta simplilor cet„þeni confruntaþi cu dificult„þile reformelor. At‚t reprezentanþii puterii, c‚t ∫i ai unei p„rþi importante a sindicali∫tilor, sunt azi oameni de afaceri ∫i nu este nimic r„u Ón acest lucru. Este Óns„ r„u faptul c„ noua clas„ a managerilor de societ„þi comerciale, fie patroni, fie numiþi de patroni, oricare ar fi ei, vor s„ menþin„ Ón continuare iluzia c„ ei sunt un extract al adun„rilor generale ale salariaþilor ∫i deci nu sunt altceva dec‚t tot ni∫te sindicali∫ti, muncitori sau lucr„tori.

Œntre timp, Óns„, cre∫terea ineficienþei economice, a datoriilor la bugetul de stat ∫i a debitelor societ„þior comerciale, celule economice de piaþ„, pe de o parte, ∫i sc„derea puterii de cump„rare a veniturilor salariaþilor Ón faþa avalan∫ei scumpirilor, pe de alt„ parte, Óngrijoreaz„ pe toat„ lumea.

Una din multiplele cauze ale acestui marasm economico-social r„m‚ne complacerea Ón simpla cosmetizare a legislaþiei muncii de tip comunist, Ón care obligativitatea asigur„rii unui loc de munc„ pe viaþ„ nu poate avea

angajatului Ón raport cu interesele economice ale angajatorului, proprietar al capitalului. Œntr-o economie de piaþ„ raporturile de munc„ nu se pot baza dec‚t pe interesele economice ale celor dou„ p„rþi, independente Ón decizie, dublate de rolul statului Ón ceea ce prive∫te protecþia social„, raportat„ la puterea economiei naþionale.