Grigore Emil R„dulescu

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Rom‚nia este pe cale s„ perfecteze un nou acord cu Fondul Monetar Interna˛ional, f„r„ prea multe comentarii din partea Guvernului ∫i doar cu c‚teva reac˛ii palide din partea patronatelor ∫i sindicatelor.

Documentul reediteaz„ Óntr-o manier„ mult mai dur„ vechile re˛ete soldate cu r„sun„toare e∫ecuri Ón ˛„ri ca Argentina sau Rusia, dar pe care Fondul Monetar Interna˛ional se Ónc„p„˛‚neaz„ s„ le considere s„n„toase pentru economie. Angajamentele asumate de ministrul Mihai T„n„sescu la Washington nu difer„ foarte mult de cele din anii 2003, 2002 sau 2001.

Rom‚nia este Óndemnat„ îs„ men˛in„ disciplina fiscal„ ∫i salarial„“, s„ îaccelereze privatizarea Ón energie ∫i a Óntreprinderilor de stat, Ón general“ ∫i s„ continue cu disponibilizarea a zeci de mii de oameni.

Fiecare dintre aceste recomand„ri seci nu ajut„ îbolnavul“ (economia), ci Ól ˛intuiesc mai abitir la pat. Dac„ vor fi aplicate ad litteram, re˛etele Fondului ar putea pune definitiv la p„m‚nt ∫i ceea ce Óncepuse s„ se mi∫te Ón economie.

Astfel, dincolo de efectele speciale ale Ónghe˛„rii salariilor, la care se adaug„ cei 20.000 de ∫omeri planifica˛i pentru acest an ∫i previzibilele scumpiri aduse de privatizarea societ„˛ilor din energie, Fondul a impus Guvernului s„ limiteze deficitul bugetar la 2,1 la sut„ ∫i s„ elaboreze un nou act normativ care s„ limiteze drastic pia˛a creditelor de consum.

S„ ne amintim c„, Ón primul an de mandat, premierul Adrian N„stase Ó∫i propunea s„ conving„ F.M.I.-ul s„ fie de acord cu un deficit bugetar de 4,5 la sut„, condi˛ie absolut necesar„ pentru relansarea investi˛iilor Ón infrastructur„. Disputa Ón jurul acestui subiect a continuat de atunci un an, c‚∫tig„tor fiind — mereu — Fondul Monetar.

Subiectul fiscalit„˛ii, cea care ˛ine Ón loc economia, este tratat colateral Ón documentele ce urmeaz„ a fi semnate cu F.M.I. Cele dou„ mici referiri la reducerea taxelor (pe salarii ∫i profit) nu se vor aplica dup„ estim„ri, acum, c‚nd e nevoie, ci Ón urm„torii doi ani.

De altfel, procentul reducerilor este derizoriu, nu mai mult de 5—6 la sut„, iar ceea ce se va da cu o m‚n„ se va lua cu alte zece, Fondul prev„z‚nd apari˛ia sau majorarea altor impozite.

Cu alte cuvinte, economia va fi sufocat„ ∫i pe viitor de chingile dob‚nzilor ∫i taxelor mari, fiind lipsit„ exact de acele instrumente ce-i pot asigura o cre∫tere s„n„toas„.

Poate c„ unii func˛ionari din Washington n-au aflat c„ reducerea taxelor e utilizat„ cu succes ∫i de noii membri ai Uniunii Europene, care vor astfel nu doar s„-∫i men˛in„ Ón via˛„ propriile Óntreprinderi, ci s„ ∫i atrag„ c‚t mai mul˛i investitori str„ini.

Aceast„ politic„ a taxelor mici nu numai c„ nu e criticat„, ci e Óncurajat„ de Comisia European„, Bruxellesul consider‚nd c„ aceste politici vor Óncuraja competitivitatea economiei Uniunii Europene.