Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 27 mai 2004 · monitorul.ai

#19766

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îAutonomia universitar„ exist„ oare?“

Alegerile noilor conduceri din universit„˛i, Óncep‚nd cu ∫efii de catedr„ ∫i termin‚nd cu rectorii, au generat, Ón unele institu˛ii, certuri, acuza˛ii, scandaluri, ceea ce a determinat contestarea ∫i chiar anularea alegerilor ˛inute. Œn alte institu˛ii, alegerile nici nu s-au ˛inut, din lips„ de candida˛i.

Œn conformitate cu Legea Ónv„˛„m‚ntului, alegerile academice se ˛in o dat„ la 4 ani ∫i ar trebui s„ constituie un eveniment mai mult pentru lumea universitar„, de interes public urm‚nd a fi doar rezultatele. Dar, dup„ cum s-a v„zut, mediul academic s-a molipsit ∫i el de lupta politic„ ∫i ˛ig„neala balcanic„, etal‚nd la vederea Óntregii comunit„˛i problemele specifice, intime ∫i negative. Dac„ mai era ceva civilizat Ón Rom‚nia, lupta ascu˛it„ pentru accederea la conducerea universit„˛ilor a demonstrat c„ ∫i ∫coala superioar„ rom‚neasc„ se scald„ Ón aceea∫i mocirl„, ca ∫i Óntreaga Rom‚nie. Faptul se repet„, din 1990, sub motive diverse, dar care au aceea∫i cauz„ cu toat„ via˛a economic„, politic„, social„, cultural„ din Rom‚nia: perceperea mediului corupt, confuz, marcat de inegalit„˛i.

Punctul de pornire const„ Ón anul 1990, atunci c‚nd candida˛ii la via˛a universitar„ respin∫i Ón anul precedent datorit„ mediilor mici, num„rului limitat de locuri au reclamat democra˛ia tocmai recent c‚∫tigat„. Sub presiunea manifesta˛iilor de strad„, autorit„˛ile din Ónv„˛„m‚nt au cedat, au acordat locuri suplimentare, au aprobat redistribuiri de candida˛i. A urmat apoi avalan∫a de universit„˛i particulare, unele deschise f„r„ autoriza˛ii, rebotezarea unor institute pedagogice drept universit„˛i, toate acestea pentru a satisface vanit„˛ile unor politicieni locali. Impresia negativ„ creat„ de acest circ din Ónv„˛„m‚ntul superior s-a extins pe nedrept ∫i asupra institu˛iilor serioase, indiferent c„ erau de stat sau particulare, astfel c„ interesele obscure ∫i banii au creat titra˛i pe band„ rulant„, care, Ón practic„, au demonstrat c„ sunt nulit„˛i absolute, iar poate lucrul cel mai r„u pe care l-a putut face a constat Ón modificarea, la doar c‚teva zile dup„ adoptare, a Legii Ónv„˛„m‚ntului. Modificarea, dup„ cum s-a v„zut Ón timp, nu a adus nimic constructiv, ba chiar a facilitat ob˛inerea diplomelor de licen˛„ de c„tre cei care aveau bani, dar n-aveau timp de studii.

Toate aceste evenimente au dus la concluzia nu tocmai corect„ c„ studen˛ii rom‚ni sunt neserio∫i, c„ vor s„ dea examene pu˛ine dar s„ ob˛in„ note mari, c„ absolven˛ii Ónv„˛„m‚ntului superior postdecembrist nu sunt bine preg„ti˛i profesional, c„ examenele ca ∫i cuno∫tin˛ele teoretice se cump„r„ pe bani grei, iar profesorii ∫tiu asta ∫i-i Óncurajeaz„ pentru a nu-∫i pierde num„rul de studen˛i ∫i implicit pentru a nu li se restructura catedra, dar ∫i pentru c„ nu dispun de resurse financiare suficiente pentru un trai decent. Confirmarea a venit o dat„ cu scandalul notoriu al diplomelor de licen˛„ acordate ilegal ∫i pe c„i nu tocmai corecte, ajung‚ndu-se ilegal ∫i pe c„i nu tocmai corecte la trista concluzie c„, Ón ziua de azi, o diplom„ de absolvire a unui Ónv„˛„m‚nt superior nu are nici o valoare, astfel Ónc‚t nu conteaz„ unde urmeaz„ s„ studiezi, important este s„ ob˛ii ce vrei.

Lupta pentru accederea la o func˛ie de conducere Ón cadrul academic nu a ˛inut cont de moralitate sau corectitudine. Eludarea legisla˛iei Ón vigoare, folosirea ca argument legal a autonomiei universitare, utilizarea diferitelor subterfugii au n„ruit ∫i mai mult Óncrederea Ón mediul academic rom‚nesc, ∫i asta Ón condi˛iile Ón care trebuie s„ recunoa∫tem c„ Ónv„˛„m‚ntul superior rom‚nesc, indiferent de problemele pe care le are, reu∫e∫te s„ fie recunoscut de str„in„tate ca un produc„tor de foarte buni speciali∫ti care, din p„cate, nu doresc s„ r„m‚n„ Ón ˛ar„.

Sondajele de opinie situeaz„ ∫coala superioar„ rom‚neasc„ pe una din cotele Ónalte ale Óncrederii cet„˛enilor ˛„rii. Cu at‚t mai mult este de dorit evitarea unor situa˛ii care s„ provoace sc„derea acestei Óncrederi, fie Ón urma unor tentative de interpretare proprie a legilor, fie a unor ezit„ri Ón aplicarea acestora.

V„ mul˛umesc.

Becsek-Garda Dezideriu Coloman

#24189

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Domnul ministru delegat pentru administra˛ia public„, domnul Gabriel Oprea, a afirmat: îCorup˛ia, indiferent de anvergur„, nu poate fi tolerat„ sub nici o form„. ™tim foarte bine c„ mai exist„ func˛ionari care condi˛ioneaz„ de ceva rezolvarea problemelor curente, de∫i ei sunt pl„ti˛i de stat, adic„ de cet„˛eni, pentru solu˛ionarea lor“. Domnul ministru Óns„ nu se refer„ la faptul c„ mul˛i prefec˛i, secretari generali ai prefecturilor, al˛i func˛ionari blocheaz„, Ón cadrul comisiilor jude˛ene de fond funciar, retrocedarea terenurilor agricole.

Cazul cel mai concret Ól reprezint„ modul cum s-a procedat Ón jude˛ul Covasna, municipiul Sf‚ntu Gheorghe, cu fo∫tii proprietari de drept care au depus cereri pentru retrocedarea parcelei numite îC‚mpul de flori“ de c„tre reprezentan˛ii prefecturii. Acest teren, cu o suprafa˛„ de 500 de hectare, a fost transformat, Ón mod ilegal, Ón domeniu public. Comisia de delimitare, format„ din a∫anumi˛i speciali∫ti, care a propus trecerea terenului Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 7

domeniul public, Ónfiin˛at„ prin Ordinul prefectului nr. 108/1999, nu a avut nici un temei legal pe baza c„ruia s„ se constituie. Constituirea ei nu s-a putut baza nici pe prevederile Hot„r‚rii Guvernului nr. 517/1999, art. 3 ∫i 4, nici pe cele ale Ordinului ministrului nr. 142/1999 sau ale Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 198/1999, art. 7 alin. 1 ∫i 2. Œn plus, nici nu exist„ dovezi c„ s-a f„cut vreo ∫edin˛„ ∫i c„ s-a Óntocmit vreun proces-verbal. Ar trebui observat ∫i faptul c„, Ón aceea∫i zi, 13 decembrie 1999, s-a emis Ordinul prefectului nr. 108, prin care se Ónfiin˛a comisia de speciali∫ti. Aceast„ comisie cerceteaz„ situa˛ia ∫i face propunerea de trecere a celor 500 de hectare teren arabil Ón domeniul public, iar Ón final Prefectura redacteaz„ adresa nr. 9.671, prin care se Ónainteaz„ aceast„ propunere Ministerului Agriculturii spre solu˛ionare.

Unii angaja˛i ai Prefecturii, Ón adresa nr. 9.836/20 decembrie 1999, au dezinformat Ón mod grav oficialii Ministerului Agriculturii, sus˛in‚nd c„ suprafa˛a de 500 de hectare nu face obiectul retroced„rii. Cu toate c„ at‚t comisia local„ din Sf‚ntu Gheorghe, c‚t ∫i cet„˛enii au solicitat restituirea acestor terenuri agricole din C‚mpul Frumos pe vechiul amplasament, conform Legii nr. 1/2000, comisia jude˛ean„ a refuzat, Ón repetate r‚nduri, aceste solicit„ri, de∫i au recunoscut c„ terenurile revendicate de ace∫ti cet„˛eni sunt amplasate Ón C‚mpul Frumos. Este straniu cum aceast„ comisie jude˛ean„ le ofer„, Ón schimb, proprietarilor terenuri Óntr-o alt„ parcel„, este vorba de o p„∫un„ amplasat„ pe ni∫te dealuri ∫i, Ón acela∫i timp, declar„ Ministerului Agriculturii c„ terenul Ón discu˛ie nu este revendicat. Œn plus, de∫i îZoocomp“ apare Ón anexa la H.G. nr. 1.010/1999 ca av‚nd doar 561 hectare teren arabil, restul fiind p„∫une, prefectura solicit„, totu∫i, trecerea a 500 de hectare, aproape tot terenul arabil din domeniul public, iar Ministerul Agriculturii aprob„.

Domnule ministru Gabriel Oprea, cred c„ situa˛ia cet„˛enilor din Sf‚ntu Gheorghe nu se mai poate tolera. Este inadmisibil ca, atunci c‚nd Guvernul N„stase a impus ca o prioritate retrocedarea terenurilor agricole ∫i forestiere ilegal confiscate, unii func˛ionari din cadrul Prefecturii Jude˛ului Covasna s„ Óncalce legea numai pentru a sus˛ine interesul personal al unui om de afaceri. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Ludovic Mardari

#29803

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are titlul îP.S.D. ar trebui s„ renun˛e ∫i la actuala denumire“.

Œn urm„ cu c‚teva luni, domnul ministru Bl„nculescu vorbea despre preluarea caselor de odihn„, a vilelor agen˛ilor economici care au datorii c„tre stat. Œn acest context, mie mi se pare mult mai important„ preluarea blocurilor de locuin˛e aflate Ón proprietatea agen˛ilor economici r„u-platnici care Óncearc„ s„ fac„ rost de bani prin v‚nzarea apartamentelor, amenin˛‚nd chiria∫ii c„, dac„ nu pl„tesc imediat sumele cerute, urmeaz„ s„ fie evacua˛i. Constat, Ón acest sens, o indiferen˛„ total„ din partea Guvernului P.S.D. Acest aspect reiese din r„spunsul primit la ultima interpelare adresat„ domnului Adrian N„stase, prim-ministrul Rom‚niei. Con˛inutul ei este urm„torul:

îŒn luna martie a.c., am primit Ón audien˛„ mai mul˛i cet„˛eni cu domiciliul Ón Timi∫oara, Str. Muzicescu nr. 6. Imobilul cu 80 de apartamente, de la adresa men˛ionat„, a fost construit de c„tre statul rom‚n Ón anul 1975 ∫i predat Ón folosin˛„ Consiliului Popular al Municipiului Timi∫oara, prin ICRAL, devenit„ ulterior Regia Autonom„ URBIS. Apartamentele Ón cauz„, de∫i au o suprafa˛„ de aproximativ 30 m[2] fiecare, au fost ocupate de familii numeroase, pe baza unor contracte de Ónchiriere sau a unor ordine de reparti˛ie.

Œn conformitate cu prevederile Decretului-lege nr. 61/1990 ∫i a Legii nr. 85/1992, aceste apartamente trebuia s„ fie v‚ndute titularilor de Ónchiriere sau celor cu ordine de reparti˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 Consiliul Jude˛ean Timi∫, prin Decizia nr. 923 din 27 iulie 1992, a preferat s„ v‚nd„ Óntregul imobil Societ„˛ii Comerciale COMTIM CARNEX — S.A., f„r„ s„ se g‚ndeasc„ la problemele sociale care vor urma. Œn mod sigur, au fost interese din partea potenta˛ilor vremii.

Ani de-a r‚ndul, cele peste 70 de familii s-au adresat Prefecturii Timi∫, Comisiilor de abuzuri din Parlament, Pre∫edin˛iei Rom‚niei, primind acela∫i invariabil r„spuns: s„-∫i rezolve problema spa˛iului locativ apel‚nd la noul proprietar.

Œn prezent, Societatea Comercial„ îComtim Carnex“ — S.A. se afl„ Ón lichidare, iar firma care se ocup„ de aceast„ ac˛iune a solicitat locatarilor s„ cumpere apartamentele cu plata imediat„, la pre˛uri cuprinse Óntre 4.000 ∫i 6.200 de euro, Ón caz contrar le vor scoate la licita˛ie.

Domnule prim-ministru, majoritatea familiilor Ón cauz„, care cuprind aproximativ 200 de persoane, se afl„ Ón imposibilitatea de a pl„ti imediat o astfel de sum„ ∫i, ca urmare, risc„ s„ fie evacuate f„r„ perspectiva de a mai ob˛ine o locuin˛„ prin Ónchiriere. Prim„ria Timi∫oara, cel pu˛in deocamdat„, se afl„ Óntr-o situa˛ie dezastruoas„ Ón ceea ce prive∫te fondul locativ.

Œn consecin˛„, v„ rog s„ dispune˛i g„sirea unei solu˛ii legale de rezolvare a problemei relatate“.

R„spunsul la aceast„ interpelare l-am primit s„pt„m‚na trecut„, mar˛i, 11 mai. Se afirm„ c„ apartamentele imobilului Ón cauz„, care apar˛ine S.C. îComtim“ — S.A., societate aflat„ Ón lichidare, este necesar s„ fie v‚ndute pentru ca Agen˛ia de Valorificare a Activelor Statului s„ poat„ recupera o parte din crean˛e. îEste foarte probabil ca locatarii s„ nu dispun„ de mijloacele materiale de cump„rare a locuin˛elor, indiferent de metoda de valorificare a acestora. Modalitatea propus„ este cea a v‚nz„rii directe c„tre chiria∫i la pre˛urile rezultate din raportul de evaluare, iar Ón cazul Ón care ace∫tia nu vor putea achita pre˛ul, urmeaz„ ca apartamentele s„ fie v‚ndute la licita˛ie public„“.

Din acest r„spuns reiese foarte clar c„ actualului Guvern nu-i pas„ c„ zeci de familii vor fi evacuate Ón strad„. Nu-i pas„ c„, Ón 1992, ace∫ti oameni au fost p„c„li˛i de institu˛iile statului care au Ónc„lcat legea, n-au oferit spre cump„rare acele apartamente deplorabile celor care locuiau Ón ele de zeci de ani de zile, astfel Ónc‚t s„ le poat„ pl„ti Ón rate, pe o perioad„ mai lung„ de timp, a∫a cum s-a procedat Ón cazul numero∫ilor fo∫ti chiria∫i din Rom‚nia.

Dup„ p„rerea mea, statul ar fi avut posibilitatea s„-∫i repare gre∫eala comis„ Ón anul 1992. Ar fi putut s„ redevin„ proprietar al imobilului Ón cauz„, Ón condi˛iile lichid„rii S.C. îComtim“ — S.A. ∫i s„ aplice legea acum, Ón anul 2004, dac„ n-a f„cut-o Ón 1992.

Av‚nd Ón vedere r„spunsul primit, mi se pare un nonsens p„strarea sintagmei îsocial“ Ón denumirea partidului aflat la guvernare.

O situa˛ie asem„n„toare este ∫i Ón cazul chiria∫ilor domicilia˛i Ón Timi∫oara, Str. Eneas nr. 15A, imobil cu 75 de apartamente, care apar˛ine S.C. îEnergoconstruc˛ia“ — S.A. Timi∫oara, agent economic cu mari datorii privind asigur„rile de s„n„tate.

Sunt convins c„, la nivel de ˛ar„, sunt numeroase exemple de acest fel ∫i este absolut necesar„ o interven˛ie rapid„ Ón rezolvarea lor, indiferent dac„ partidul aflat la guvernare Ó∫i p„streaz„ sau Ó∫i schimb„ iar„∫i denumirea.

V„ mul˛umesc.

Napoleon Pop

#34873

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îPatru ani de priva˛iuni contra 30 de zile de promisiuni“.

Poate mai mult ca oric‚nd, apropierea alegerilor locale ∫i generale din acest an este un prilej de evocare a originalit„˛ii democra˛iei rom‚ne∫ti. Politicienii Ó∫i aduc aminte de cet„˛ean cu c‚teva zeci de zile Ónaintea introducerii buletinului de vot Ón urn„, dup„ cum cet„˛enii observ„ tot mai mult c„, Óntre dou„ cicluri electorale, nu se Ónt‚mpl„ mare lucru pentru ei sau Ón nici Óntr-un caz ceva bun.

De regul„, se Ónt‚mpl„ ceva bun numai pentru cei afla˛i la putere, iar tot ceea ce trebuie s„ radieze c„tre cet„˛ean, pentru c„ democra˛ia spune c„ se guverneaz„ pentru ei ∫i Ón numele lor, este direc˛ionat c„tre clientela politic„ reprezent‚nd o minuscul„ frac˛iune a cet„˛enilor.

Cu o duminic„ Ónainte de lansarea actualei campanii electorale pentru alegerile locale, am fost surprins s„ v„d c„ brusc s-au g„sit banii necesari pentru trasarea benzilor de circula˛ie pe str„zile Bucure∫tiului, c„, Óntr-un week-end de odihn„, alei ∫i str„du˛e Óntre blocuri, uitate de decenii ∫i tot de at‚ta timp necur„˛ate, erau asfaltate cu s‚rg, dar ∫i de m‚ntuial„. Œn general, peste tot Óncercarea celor ale∫i ca pe ultima sut„ de metri s„ dea o pojghi˛„ sub˛ire ∫i nedurabil„ de civilizare a capitalei.

Totu∫i, este de r‚s c„, Óntr-un sens giratoriu extrem de poluat, l‚ng„ Pia˛a Sudului, cineva a avut ideea de a pune b„nci cu nemiluita, probabil pentru cei cu prescrip˛ie de a inhala praful ∫i poluarea ora∫ului Óntr-o zon„ de maxim„ concentrare. ™i toate acestea, Óntr-un sens giratoriu, pentru a putea fi v„zute ostentativ. Œn schimb, Ón cartierele m„rgina∫e, ∫i ce a l„sat regimul Ceau∫escu s-a degradat Ón perioada tranzi˛iei spre europenizare, acolo arat„ totul Óncremenit ca acum 50 de ani.

Dup„ Ónc„ o s„pt„m‚n„, la capetele geografice ale acestor realiz„ri de peste noapte, au ap„rut afi∫ele cu fe˛ele radiante ale actualilor primari de sector, cu deviza s„ îcontinu„m Ómpreun„“.

M-am Óntrebat ce ar putea fi de continuat. Starea de lucruri jalnic„ pentru majoritatea cet„˛enilor din capital„, f„r„ ap„ curent„ ∫i canalizare, cu str„zi cel mult pietruite acum 50 de ani ∫i pline de praf? Am„girea de o clip„ a unei asfalt„ri sp„late de prima ploaie ∫i distruse de primul Ónghe˛? Extinderea asisten˛ei sociale p‚n„ la atingerea demnit„˛ii Ón fa˛a neputin˛ei de a-˛i pl„ti Óntre˛inerea? S„ continu„m cre∫terea num„rului cet„˛enilor care nu mai vor s„ vin„ la vot? S„ continu„m ciclicitatea a 4 ani de priva˛iuni, cu 60—75 de zile la fiecare 4 ani cu promisiuni?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 Ce se Ónt‚mpl„ ast„zi este rezultatul unui proces mai Óndelungat, care demonstreaz„ doar tangen˛ialitatea clasei politice cu cet„˛eanul numai la momentele de posibil„ remandatare, pentru a continua ceea ce este r„u pentru cet„˛eni, ∫i nu contopirea acesteia cu interesele generale ale electoratului.

Cet„˛eanul comun a fost adus la limita existen˛ei sale materiale: s„-∫i permit„ s„ m„n‚nce, s„ poat„ s„-∫i cumpere c‚teva medicamente ∫i s„-∫i reduc„ voluntar accesul la utilit„˛i.

Acest ciclu de 4 ani de priva˛iuni contra a 30 de zile de promisiuni l-a adus pe cet„˛ean Ón postura de a nu mai putea reac˛iona ∫i chiar de a nu mai fi interesat Ón idei noi sau de a contribui la o viziune, ceea ce echivaleaz„ cu renun˛area la speran˛„.

Nu cred c„ sarcina noastr„ este de a avea cet„˛eni domina˛i de apatie. Dar poate ∫i ei nu Ón˛eleg c„..., pl„tind 4 ani impozite, doar Ón 30 de zile v„d c„ ceva superficial, sub˛ire ∫i fals sclipitor li se Óntoarce, iar c‚t dureaz„ pentru ei ∫i urbe se ∫tie.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Pataki Iulia

#38822

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea de ast„zi se refer„ la problema etern„ a egalit„˛ii de ∫anse dintre femei ∫i b„rba˛i, mai precis la îComisia fantom„“. M„ voi referi la îComisia fantom„“ din Camera Deputa˛ilor.

Chiar prin Hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor nr. 24/18 noiembrie 2003 privind Ónfiin˛area Comisiei pentru egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i, se am‚n„ intrarea Ón vigoare a acesteia pentru sesiunea care a Ónceput Ón februarie anul acesta. Dar nimic nu s-a Ónt‚mplat de atunci. Conducerea Camerei nu a stabilit componen˛a Biroului comisiei, practic nefiind posibil„ Ónfiin˛area acesteia.

Am mai spus-o ∫i o repet: este inadmisibil„ nep„sarea sau lipsa de voin˛„ a politicului c‚nd este vorba de ceva concret. Dup„ o mul˛ime de acte normative care au drept scop Ómbun„t„˛irea situa˛iei femeii Ón societatea noastr„, a promov„rii drepturilor acesteia, ne Ómpotmolim c‚nd se impune Ónfiin˛area institu˛iilor necesare aplic„rii acestora.

Ne afl„m Ón situa˛ia ridicol„ Ón care ne l„ud„m cu aceast„ comisie Ón fa˛a institu˛iilor europene ca o realizare, Ón timp ce aceasta nu exist„, de fapt. Interesant este faptul c„ Parlamentul European consider„, prin pre∫edintele acestuia, domnul Pat Cox, c„ integrarea problematicii de gen trebuie s„ constituie o prioritate ∫i a urm„torului Legislativ european. Mai mult, s-a Ónfiin˛at Grupul pentru egalitatea de gen la cel mai Ónalt nivel, av‚nd ca membri pre∫edintele, vicepre∫edin˛ii, reprezentantul Conferin˛ei pre∫edin˛ilor de comisii, precum ∫i pre∫edinta Comisiei pentru drepturile femeii din Parlamentul European, menit a asigura implementarea principiului egalit„˛ii de ∫anse Ón toate politicile ∫i programele Uniunii Europene.

Avem, deci, o structur„ european„ care, la prima sa ∫edin˛„ din 21 aprilie a.c., ∫i-a asumat un angajament politic ferm Ón privin˛a promov„rii egalit„˛ii de gen Ón toate domeniile sale de activitate, iar Parlamentul Rom‚niei nu este Ón stare s„-∫i dep„∫easc„ limitele politice de mentalitate sau altele. Nu-mi dau seama. S„ fiu sincer„, sunt dezam„git„ de lipsa de interes a colegilor mei, Ón special a celor care au depus proiectul de hot„r‚re de Ónfiin˛are a acestei comisii.

M-am a∫teptat la o pozi˛ie ferm„ din partea lor, dar ∫i a noastr„, a tuturor, de a dep„∫i unele interese ∫i a ne concentra asupra a ceea ce este important pentru noi to˛i: eliminarea discrimin„rii dup„ criteriul de sex ∫i promovarea drepturilor femeii Ón societatea rom‚neasc„, prin Ómbun„t„˛irea cadrului legislativ ∫i institu˛ional existent pentru a impune, a integra dimensiunea egalit„˛ii de gen Ón politicile publice, dar m-am Ón∫elat.

Promovarea drepturilor femeii se las„ a∫teptat„. Astfel, nu-mi r„m‚ne dec‚t s„ solicit Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor, ∫i v-a∫ ruga, domnule vicepre∫edinte, s„ transmite˛i aceast„ solicitare de a pune imediat Ón aplicare Hot„r‚rea nr. 24 din 2003, ori de a propune abrogarea acesteia. Deja a devenit o problem„ de credibilitate politic„, dar suntem Ón campania electoral„ ∫i cui Ói pas„ de ce vrem noi, femeile? Mul˛umesc.

Metin Cerchez

#42293

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îCine mai este rom‚n azi Ón Rom‚nia?“

Œn anul 2001 am ini˛iat o propunere legislativ„ pentru a preÓnt‚mpina un incident diplomatic, ca pe culoarea galben„ a drapelului Rom‚niei s„ apar„ stema na˛ional„, astfel Ónc‚t drapelul rom‚nesc s„ nu mai fie confundat la acea vreme cu drapelul altor dou„ ˛„ri, respectiv Andora ∫i Ciad.

Œntre timp, acest mic stat, Andora, a luat-o Ónaintea Rom‚niei ∫i a pus o stem„ pe culoarea galben„, astfel Ónc‚t nu mai poate fi confundat„ cu Ciadul sau cu Rom‚nia. A r„mas ca drapelul Rom‚niei s„ suporte aceast„ modificare, pentru c„ Óncep‚nd din 1989, din clipa Ón care stema na˛ional„ a fost scoas„ Ón acele zile din Decembrie ’89, urma un proces legislativ normal, un act juridic, astfel Ónc‚t s„ intr„m ∫i noi Ón r‚ndul ˛„rilor moderne. Nu s-a Ónt‚mplat acest lucru, chiar m-am Óntrebat, ∫i Ón acele zile din decembrie ∫i ulterior, ce-i deranja pe stema ˛„rii respective, Ón afar„ de îRepublica Socialist„ Rom‚nia“. Apari˛ia spicelor de gr‚u, ∫i iat„ c„ nu mai avem spice de gr‚u, este acea criz„ a gr‚ului. P„durile de pe stema veche? Iat„ c„ nu mai avem nici p„duri, petrol, ∫i iat„ c„ import„m, ∫i mafia petrolului se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 vede at‚t Ón rafin„riile îRafo“ One∫ti, c‚t ∫i la îPetromidia“, ∫i iat„ c„ bog„˛iile acestea care-i deranjau pe unii au disp„rut din Rom‚nia ∫i de pe stem„.

Am spus Ón acel proiect de lege s„ fie pus„ stema Rom‚niei. A∫a cum este ea la ora actual„... Mi s-a comunicat..., mi-a fost respins proiectul legislativ, pentru c„ trebuia, vezi, Doamne, schimbat„ Constitu˛ia Rom‚niei, cu toate c„ nimeni, absolut nimeni, nici eu, nu Óndr„znea s„ schimbe culorile drapelului rom‚nesc, a∫a cum este stipulat Ón art. 12 din Constitu˛ie. Ele r„m‚neau: ro∫u, galben ∫i albastru, ∫i nu cum apare Ón Constitu˛ie: albastru, galben ∫i ro∫u. De c‚nd ne-am n„scut ∫i suntem rom‚ni ∫tim c„ aceste culori sunt: ro∫u, galben ∫i albastru, dar nimeni nu a sesizat sau nimeni nu a vrut s„ sesizeze acest aspect.

Trec‚nd peste acest aspect, c‚nd s-a modificat Constitu˛ia, din nou, mi-a fost respins acest amendament ∫i iat„ c„ Ambasada Ciadului de la Moscova a Ónaintat Organiza˛iei Na˛iunilor Unite Ón urm„ cu o lun„ un protest oficial, pentru ca steagul Rom‚niei s„ nu mai fie arborat la Organiza˛ia Na˛iunilor Unite.

Organiza˛ia Na˛iunilor Unite ne-a trimis un r„spuns, ca s„ aib„ loc o mediere diplomatic„ pentru a evita un scandal diplomatic, ∫i asta Ónsemna ca noi, Rom‚nia, s„ punem ceva distinct pe acest drapel, iar Ón cadrul Senatului mi-a fost respins din nou acest proiect, invoc‚ndu-se, vezi, Doamne, din nou aspectele constitu˛ionale ale problemei. ™i stau ∫i m„ Óntreb: Ón 2001 s-a spus c„ era lege juridic„ ∫i se va schimba c‚nd se va schimba ∫i Constitu˛ia. S-a schimbat Constitu˛ia ∫i tot a∫a am r„mas. ™i am f„cut o leg„tur„, m„ scuza˛i, Óntre ce a ap„rut ieri Ón îEvenimentul zilei“ ∫i ce s-a Ónt‚mplat asear„ Ón plenul Senatului.

Dac„ a˛i citit îEvenimentul zilei“ de ieri, a˛i observat c„ foarte mul˛i din conduc„torii no∫tri fac parte din masonerie. f n‚nd cont c„ aceast„ masonerie este o organiza˛ie secret„, ˛in‚nd cont c„ sunt membru al unei Comisii de siguran˛„ na˛ional„, stau ∫i m„ Óntreb cum oare Óntr-o ˛ar„ care este cre∫tin„, membri ai serviciilor secrete, membri ai Guvernului, membri ai Óntregii conduceri s„ fac„ parte din organiza˛ii secrete, care, la un moment dat, stau ∫i m„ Óntreb, cui folosesc.

Dac„ acest popor rom‚n este cre∫tin ∫i ortodox ∫i crede Ón Dumnezeu ∫i Ón Iisus Christos, a∫a cum se spune, cum oare ace∫ti conduc„tori pot spune c„ Dumnezeu nu exist„ de fapt, c„ exist„ un mare arhitect ∫i, f„c‚nd parte din aceast„ francmasonerie, pot interveni oric‚nd Ón mu∫amalizarea unor dosare, pentru c„ cei care nu ∫tiu, aceast„ Fr„˛ie implic„ la un moment dat c„ dac„ un membru al Fr„˛iei p„˛e∫te ceva, ceilal˛i sunt obliga˛i s„ intervin„, astfel Ónc‚t fratele respectiv s„ nu p„˛easc„ nimic, ∫i atunci stau ∫i m„ g‚ndesc de ce de 14 ani Óncoace dosarele cu cei care au jefuit ∫i jefuiesc Rom‚nia sunt ascunse mereu, iar cei care fur„ o g„in„ sau un salam, de foame, sunt mereu pedepsi˛i.

Este imposibil ca Óntr-o ˛ar„ normal„, membri ai unor servicii secrete s„ fac„ parte din organiza˛ii al c„ror caracter este secret. Nu ∫tiu dac„ va folosi imaginii Rom‚niei, dar nu cred c„ mai exist„ Ón lume un caz ca o astfel de Fr„˛ie s„ primeasc„ bani publici, bani din impozitele tuturor rom‚nilor cre∫tini ∫i ortodoc∫i sau de alte confesiuni, pentru o anumit„, s„-i zic, îasociere secret„“. ™i, la fel, stau ∫i m„ Óntreb cum din banii no∫tri

publici, din impozite ∫i taxe suntem nevoi˛i s„ pl„tim un c„min studen˛esc al profesorului Ion Neagu, rector la Universitatea îTitulescu“, unde ∫i domnul premier Adrian N„stase este profesor, care scot zeci, sute de mii de dolari, bani personali, iar noi finan˛„m activitatea lor. Vezi, Doamne, nu-i ajung domnului Ion Neagu sutele de mii de dolari pe care le ia, ap„r‚nd to˛i terori∫tii PKK pe care Turcia, membr„ NATO, Ói urm„re∫te ∫i Ói cere pentru extr„dare, ∫i domnul Ion Neagu Ói scoate nevinova˛i pe to˛i pe band„ rulant„.

Acum Ón˛eleg ∫i eu, Ón 4 ani „∫tia de deput„˛ie, c„ m-am luptat cu morile de v‚nt, c„ de fapt m„ luptam cu o mafie extrem de puternic„ care conduce tot Ón Rom‚nia, degeaba f„ceam eu interpel„ri, degeaba f„ceam Óntreb„ri peste Óntreb„ri, pentru c„ r„spunsul niciodat„ nu ar fi fost dat de c„tre membri ai acestei Fr„˛ii Ón r‚ndul c„rora se afl„ ∫i cel care a devalizat Rom‚nia de sute de milioane de dolari, un terorist PKK, membru al Lojei masonice din Rom‚nia, introdus de Gheorghe Com„nescu.

Nu ∫tiu oare cine-i mai poate sc„pa pe rom‚ni, pentru c„ este clar, cei care ne conduc, f„c‚nd parte din Loj„, nu cred Ón Dumnezeu, ci cred Ón altceva. V„ mul˛umesc.

Viorica Afr„sinei

#48550

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea s-a dorit o pledoarie pentru condi˛ia familiei din societatea rom‚neasc„, av‚nd Ón vedere faptul c„ ziua de 15 Mai din acest an a marcat cea de a 10-a aniversare a Zilei Familiei.

Ziua Interna˛ional„ a Familiei este un prilej cu care se promoveaz„ con∫tientizarea problemelor privind familiile, precum ∫i ac˛iunile adecvate.

Aceast„ zi poate deveni un puternic factor mobilizator care s„ ac˛ioneze pentru familiile din toate ˛„rile care se folosesc de aceast„ oportunitate ca s„-∫i demonstreze sprijinul pentru problemele legate de familie, Ón func˛ie de specificul ˛„rii.

Œn Rom‚nia s-au f„cut pa∫i importan˛i Ón aceast„ direc˛ie ∫i am Ón vedere evolu˛ia societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón ultimii ani ∫i interesul major al Guvernului Adrian N„stase prin m„surile ∫i programele realizate prin institu˛iile sale.

Am considerat ∫i este de datoria noastr„ ca, de la aceast„ tribun„, s„ evoc„m acest lucru, av‚nd Ón vedere ∫i pa∫ii importan˛i pe care Parlamentul Rom‚niei i-a realizat Ón aceast„ direc˛ie prin legisla˛ia elaborat„, ∫i a∫ aminti aici legisla˛ia Ón domeniul egalit„˛ii de ∫anse, legisla˛ia Ón domeniul social, Ón domeniul violen˛ei Ón familie, Ón domeniul maternit„˛ii.

Iat„ doar c‚teva din actele normative pe care noi, parlamentarii, le-am elaborat Ón aceast„ direc˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 Familia este nucleul de baz„ al societ„˛ii.

Avem nu doar datoria, dar ∫i obliga˛ia moral„ de a ini˛ia ∫i promova m„surile legislative cele mai adecvate, astfel Ónc‚t rolul familiei ∫i grija pentru problemele familiei s„ se reg„seasc„ Ón prim-planul politicii rom‚ne∫ti.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, am de asemenea o interven˛ie a colegului nostru, domnul deputat Marcu, pe care permite˛i-mi s„ o predau doamnei stenografe.

Gheorghe Dinu

#50585

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îDe ce nu se vrea reabilitarea c„ii ferate? Cine suport„ pierderile din acest sector?“

Modul cum sunt cheltui˛i banii la calea ferat„ a f„cut de mai multe ori obiectul unor anchete de pres„ ∫i chiar ale organelor de cercetare penal„, inclusiv ale unor organisme ale Uniunii Europene.

Recenta ∫tire difuzat„ de mass-media privind scutirea de c„tre Guvern a C.N.C.F.R. — S.A., S.N.T. Marf„, S.N.T. C„l„tori de plata unor uria∫e datorii c„tre bugetul statului m„ fac s„ reamintesc c„ am f„cut numeroase interven˛ii de la tribuna Camerei Deputa˛ilor, declara˛ii politice ∫i interpel„ri, asupra modului cum este administrat„ calea ferat„, cum sunt cheltui˛i banii publici din acest sector, inclusiv Ómprumuturile externe contractate cu garan˛ia statului rom‚n.

Spargerea fostei S.N.C.F.R. ∫i divizarea ei Ón peste 40 de entit„˛i a dus la disiparea slabelor resurse, dar ∫i a r„spunderilor, a creat teren propice pentru risip„ ∫i corup˛ie.

Œn anii ’93-’94, fosta S.N.C.F.R. a pl„tit unui consor˛iu str„in suma de 2 milioane m„rci germane la vremea aceea pentru un studiu privind reabilitarea c„ii ferate. Nimic din acel studiu nu s-a aplicat ∫i nu-mi pot imagina cum po˛i cheltui at‚˛ia bani ∫i s„ nu folose∫ti nimic de pe urma cheltuirii acestora.

Am promovat Ón anul 2002 proiectul unei Legi a administr„rii ∫i exploat„rii c„ii ferate prin care propuneam reunirea Óntr-un Óntreg, sub forma unui holding, a tuturor componentelor administra˛iei c„ii ferate cu capital de stat, a∫a cum a mai fost ∫i cum este ∫i Ón prezent Ón toate ˛„rile europene, ceea ce, Ón opinia mea, dar nu numai a mea, ar fi dat mai mult„ coeren˛„ activit„˛ii feroviare ∫i ar fi stopat risipa inutil„ de resurse ce are loc Ón prezent prin costurile administrative exagerate, prin pl„˛i de T.V.A. ∫i comisioane bancare pentru decont„rile Óntre societ„˛ile feroviare, ce au aceea∫i surs„, capitalul de stat, adic„ banul public.

Din p„cate, proiectul de lege nu a fost Ónsu∫it nu at‚t de ministrul Mitrea, c‚t de cei din e∫alonul 2 al conducerii Ministerului Transporturilor, men˛inu˛i pe posturi din vechea guvernare ∫i care, trimi∫i la discu˛ii sau avizare, s-au opus vehement legii, deoarece prin aceast„ reunificare a administra˛iei feroviare Ó∫i vedeau periclitate interesele proprii.

Nu Ón˛eleg nici eu personal ∫i nici marea mas„ a personalului feroviar de ce nu se vrea comasarea capitalului de stat la calea ferat„. De ce nu se vrea o

coordonare unitar„ a activit„˛ii feroviare, o gestionare mai eficient„ a banului public, a infrastructurii ∫i a patrimoniului feroviar?

Cine r„spunde de haosul creat la calea ferat„, de pierderile uria∫e generate de proasta gestionare a acestui sector? Pierderi care, iat„, acum sunt trecute la datoria public„, adic„ sunt suportate din buzunarul nostru, al tuturor.

Domnilor guvernan˛i, a∫ dori ca l‚ng„ pierderile pe care recent le-a˛i trecut la datoria public„ s„ ad„uga˛i ∫i sumele pe care anul acesta le-a˛i acordat din bugetul de stat sectorului feroviar ∫i, dup„ ce a˛i f„cut calculul, s„ v„ g‚ndi˛i care ar fi modalitatea de rentabilizare a acestui sector de care nu se poate lipsi economia na˛ional„, astfel ca s„ nu mai fie necesar„ din timp Ón timp aceast„ opera˛iune de ∫tergere a uria∫elor datorii acumulate. Mul˛umesc.

Amalia B„l„∫oiu

#54111

Domnule pre∫edinte, Stimate colege, Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ a mea de ast„zi se intituleaz„ îZiua Interna˛ional„ a Familiei — 15 Mai, prilej de reflec˛ie pentru to˛i rom‚nii“.

Data de 15 Mai a fost declarat„ de Adunarea General„ a O.N.U. Ziua Interna˛ional„ a Familiei, prin Rezolu˛ia nr. 47/237 din 20 septembrie 1993.

Aceast„ zi reprezint„, sau ar trebui s„ reprezinte, o ocazie pentru sensibilizarea tuturor rom‚nilor cu privire la problemele cu care se confrunt„ familia Ón societatea prezent„, precum ∫i pentru a promova ini˛iative care vin Ón sprijinul familiei. Marcarea acestei zile reflect„ at‚t importan˛a pe care comunitatea interna˛ional„ o acord„ familiei Ón prezent, c‚t ∫i preocup„rile acesteia privind situa˛ia familiei Ón lume.

Œn Rom‚nia, fenomenul violen˛ei Ón familie este, din p„cate, o trist„ realitate, care nu poate fi ignorat„.

Œn ceea ce prive∫te aceast„ problematic„, un prim pas f„cut, urmare a colabor„rii dintre Parlament, societatea civil„ ∫i Guvernul Rom‚niei, a fost apari˛ia Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea ∫i combaterea violen˛ei Ón familie, care define∫te termenul de violen˛„ Ón familie, stabile∫te ca obiectiv de interes na˛ional ocrotirea familiei, statueaz„ Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Protec˛ia Familiei ∫i schi˛eaz„ obiectivele ∫i atribu˛iile acesteia, lege completat„ prin Ordonan˛a de Guvern nr. 95/2003 ∫i pus„ Ón aplicare prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.624/2003.

Deoarece Partidul Social Democrat acord„ o importan˛„ deosebit„ problemelor oamenilor ∫i, implicit, familiei, principiile care ghideaz„ politica familial„ a actualului Guvern sunt:

— principiul demnit„˛ii umane, prin care fiec„rei persoane Ói este garantat„ dezvoltarea liber„ a personalit„˛ii;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 — principiul nondiscrimin„rii ∫i al egalit„˛ii de ∫anse, care se refer„ la respectarea ∫i promovarea drepturilor f„r„ discriminare, oferindu-li-se, Ón acela∫i timp, asisten˛„ social„ Ón mod egal;

— principiul solidarit„˛ii, care reprezint„ fundamentul valoric care st„ la baza ac˛iunilor de prevenire ∫i combatere a violen˛ei Ón familie;

— principiul deplas„rii accentului de la tratare la prevenire, fiind ∫tiut faptul c„ prevenirea violen˛ei este o abordare mult mai pu˛in costisitoare ∫i mult mai eficient„ dec‚t tratarea efectelor acesteia;

— principiul parteneriatului, cu referire at‚t la parteneriatele public-privat, precum ∫i la implicarea societ„˛ii civile Ón sectorul protec˛iei ∫i asisten˛ei sociale;

— principiul responsabiliz„rii, responsabilizarea actorilor sociali fiind principala arm„ Ón activitatea de prevenire a fenomenelor cu impact negativ asupra familiei;

— principiul protec˛iei victimei, care asigur„ eficientizarea m„surilor de tratament ∫i reinser˛ie social„.

M„surile prev„zute Ón Programul de guvernare al actualului Guvern se refer„ la:

— sus˛inerea familiilor Ón efortul de a face fa˛„ rigorilor tranzi˛iei; ∫i la

— politica reparatorie a efectelor politicii familiale anterioare.

Guvernul a Óntreprins m„suri Ón vederea unei relans„ri a func˛iei economice ∫i sociale a familiei, m„suri de protec˛ie social„ a ∫omerilor ∫i de stimulare a Óncadr„rii lor Ón munc„, m„suri de diversificare ∫i majorare a sistemului de aloca˛ii pentru copii; reorganizarea asisten˛ei pentru cei s„raci, prin acordarea de ajutor social ∫i Ónfiin˛area ∫i func˛ionarea de cantine sociale, indexarea periodic„ a veniturilor Ón raport cu dinamica pre˛urilor; a ini˛iat Programul îLaptele ∫i cornul“, de care beneficiaz„ 1,5 milioane de copii; de asemenea, aproape 1 milion de copii au primit rechizite ∫colare la Ónceputul anului ∫colar.

Acestea sunt doar c‚teva exemple ale realiz„rilor Guvern„rii P.S.D. din ultimii ani, cu impact direct asupra familiei, pentru c„ social-democra˛ia reprezint„ grija fa˛„ de oameni ∫i, implicit, fa˛„ de familie. V„ mul˛umesc.

Nicolae Leon„chescu

#58215

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat auditoriu,

Œn zilele de 12 — 14 mai 2004 s-au desf„∫urat, la Var∫ovia, lucr„rile Seminarului interna˛ional cu tema îInstitu˛iile democratice ∫i guvernan˛a democratic„“, la care am avut ∫ansa de a participa, al„turi de colegul nostru Székely Ervin Zoltán.

Seminarul a fost organizat, sub egida O.S.C.E., de c„tre Oficiul pentru Institu˛ii Democratice ∫i Drepturile Omului (O.D.I.H.R.) ∫i la el au fost prezen˛i peste 250 delega˛i din 44 ˛„ri.

Œn cele patru grupe de lucru, precum ∫i Ón cele dou„ ∫edin˛e plenare, s-au dezb„tut teme fundamentale care fr„m‚nt„ lumea contemporan„ ∫i pentru care se caut„ insistent solu˛ii de progres.

Una din concluziile seminarului a fost aceea c„ îAutonomia neteritorial„ este o solu˛ie posibil„ dac„ nu pune Ón pericol stabilitatea ∫i unitatea statului care protejeaz„ minorit„˛ile!“

Este deci un bun c‚∫tigat al Uniunii Europene lupta Ómpotriva separa˛iilor etnice care duc la secesiune ∫i instabilitate de genul celor din Transnistria.

Din aceast„ perspectiv„, proiectata Lege de Ónfiin˛are a f nutului Secuilor reprezint„ un e∫ec previzibil ∫i f„r„ sus˛inere european„.

Œn cadrul celei de a 3-a grupe de lucru, am avut o interven˛ie pe tema administra˛iei publice locale.

Eviden˛iind nocivitatea abuzului Ón stilul de munc„ al unor reprezentan˛i ai administra˛iei publice, care poate genera destabilizare ∫i terorism, am tras un semnal de alarm„ asupra capcanelor Ón care administra˛ia public„ poate intra Ón mod ireversibil.

Una dintre ele o reprezint„ îtendin˛a desprinderii de sistem ∫i de transformare a salaria˛ilor publici Óntr-o cast„ privilegiat„, imobil„, parazitar„, cu atitudini dictatoriale“.

Aceast„ îtendin˛„ de desprindere de realit„˛i ∫i, implicit, de oameni“ iese din plin Ón eviden˛„ Ón chinuita campanie electoral„ pe care factorii puterii o gestioneaz„. Ca exemplu cit„m cazul actualului primar din Calvini, jude˛ul Buz„u, un primitiv al grotelor de unde un anume partid l-a scos ∫i l-a pus Ón fruntea comunei. ™i-a b„tut un poten˛ial contracandidat din partea Partidului Rom‚nia Mare la func˛ia de primar p‚n„ s-a convins c„ nu mai mi∫c„; doar printr-o minune victima n-a decedat ∫i-∫i Óngrije∫te acum, prin spitale, r„nile ∫i fracturile provocate de primarul bestie cu chip dar f„r„ nume de om.

Nu este singura victim„ a îdemocratului“ primar din Calvini ∫i este inadmisibil„ t„cerea superiorilor s„i, care ascunde tragedia accept„rii acestor metode primitive.

Politizarea excesiv„ a administra˛iei publice locale reprezint„ un cancer politic cu efecte catastrofale. Drept urmare a acestei incompatibilit„˛i promovate p‚n„ la exacerbare, Ón via˛a noastr„ politic„, partidele pierd din vitez„. Puterea nu urm„re∫te consolidarea democra˛iei Ón Rom‚nia, ci eternizarea unei caste rapace ∫i imorale care-∫i bate joc de popula˛ie.

Schimbarea mentalit„˛ii func˛ionarilor publici se impune cu necesitate. Actuala campanie electoral„ ∫i alegerile locale din luna iunie 2004 reprezint„ o ∫ans„ de progres pentru Rom‚nia, cu condi˛ia unei schimb„ri fundamentale a echipelor din administra˛ia public„ local„ ∫i central„ care ∫i-au f„cut jocurile murdare pe spinarea unei popula˛ii s„r„cite ∫i debusolate.

Œn sprijinul acestei speran˛e, Partidul Rom‚nia Mare Ó∫i prezint„ oferta politic„ ∫i echipele capabile s„-i dea via˛„. V„ mul˛umesc.

™tefan L„p„dat

#61703

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia politic„ se intituleaz„: îNimeni nu este mai presus de lege“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 Potrivit art. 7 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea ∫i desf„∫urarea adun„rilor publice, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, am Ónaintat din partea Biroului parlamentar Adresa cu nr. 78 din 29.IV.2004 c„tre Prim„ria Comunei Rogova, din jude˛ul Mehedin˛i, pentru a primi sprijinul autorit„˛ilor locale, de a asigura un local Ón scopul Ónt‚lnirii cu cet„˛enii pentru data de 9 mai 2004.

R„spunsul dat inten˛ionat cu Ónt‚rziere de c„tre domnul primar, membru al Partidului Social Democrat, Degeratu Constantin, dup„ data de 9 mai, a fost negativ, motiv‚nd faptul c„ localul ∫colii care nu func˛ioneaz„ nu corespunde, cu toate c„ pe raza comunei sunt ∫i alte spa˛ii care apar˛in fostului I.A.S. ∫i nu sunt utilizate.

R„spunsul dictatorial, cu formula îLegea sunt eu“, spune multe despre activitatea d‚nsului. Nu este exclus ca acest sindrom al autocra˛iei s„ se manifeste Ón continuare ∫i la al˛i primari din Mehedin˛i, av‚nd Ón vedere c„ 99,99% sunt membri ai Partidului Social Democrat. Prin compara˛ie, Óntr-o situa˛ie paralel„, primarul comunei Gogo∫u, Hane∫ Constantin, ne-a pus la dispozi˛ie sala de ∫edin˛e a consiliului local, numai c„ dumnealui este membru al Partidului Democrat.

Dar s„ revenim la domnul primar Degeratu Constantin, care, pentru a Ómpiedica adunarea, a trimis o echip„ s„ Ómpr„∫tie erbicid Ón spa˛iul verde din apropierea Monumentului Eroilor, f„r„ a avertiza prin intermediul unui panou de avertizare îZon„ interzis„“, exact unde erau instalate b„ncile pentru cet„˛eni.

Asemenea mentalitate ∫i atitudine demonstreaz„ teama acestuia de a-∫i pierde tronul de primar. El motiveaz„ c„ ordinul vine de sus. C‚t de sus vine numai el ∫tie.

Oricum, sesizarea noastr„ c„tre prefectur„ ∫i consiliul jude˛ean Ón leg„tur„ cu acest aspect a fost negat„, c„ s-ar fi dat vreun un ordin Ón acest sens.

Domnule ministru de stat ∫i al administra˛iei ∫i internelor Ioan Rus, v„ rog s„ asigura˛i condi˛iile corespunz„toare Ónt‚lnirii cu electoratul tuturor partidelor politice, conform Legii nr. 60/1991, cu modific„rile ulterioare.

V„ mul˛umesc.

Virgil Popescu

#64271

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Subiectul declara˛iei politice pe care o fac ast„zi este îR„t„cirea electoral„ a Alian˛ei Dreptate ∫i Adev„r“.

Ar fi fost normal ca Óntr-o campanie electoral„ pentru alegerea autorit„˛ilor publice locale s„ asist„m la o confruntare a concep˛iilor, programelor ∫i ini˛iativelor prezentate de partidele politice ∫i de candida˛ii acestora, valoarea programelor prezentate, fezabilitatea ∫i utilitatea acestora, capacitatea de a rezolva problemele de administra˛ie urm‚nd s„ fie c‚nt„rite ∫i apreciate de c„tre electorat, a c„ror evaluare s„ se reg„seasc„ prin vot.

Partidul Social Democrat a ini˛iat ∫i a transpus Ón practic„ prin reprezentan˛ii s„i ale∫i ca primari ∫i consilieri locali proiecte importante al c„ror scop Ól constituie ridicarea standardului de urbanism al tuturor localit„˛ilor, preg„tirea acestora pentru apartenen˛a Ón condi˛ii de egalitate la unit„˛ile administrative similare din Uniunea European„.

Examin‚nd Óns„ pozi˛iile politice adoptate de c„tre unii reprezentan˛i ai Alian˛ei P.N.L.-P.D., se constat„ nu numai imposibilitatea acestora de a prezenta programe oportune ∫i coerente pentru cet„˛eni, dar ∫i faptul c„ acest lucru nu constituie o preocupare esen˛ial„ pentru candida˛ii alian˛ei, mai important„ fiind crearea unei false imagini pentru ˛ar„ ∫i denigrarea democra˛iei.

Neav‚nd contribu˛ii constructive, neav‚nd propuneri ∫i programe utile ridic„rii condi˛iilor de via˛„ ale locuitorilor, reprezentan˛ii acestei temporare asocieri Óncearc„ s„ deturneze aten˛ia electoratului prin comentarii generale asupra desf„∫ur„rii campaniei electorale: se dau sfaturi ∫i se emit p„reri ∫i solicit„ri privind situa˛ia juridic„ a celor doi candida˛i ai P.S.D. la prim„riile Cluj ∫i Bucure∫ti — mini∫tri deosebit de importan˛i ai actualei guvern„ri — de∫i sunt Óntrunite ∫i respectate toate condi˛iile legale. De unde p‚n„ acum reprezentan˛ii Alian˛ei D.A. criticau procesele de reform„ Ón derulare, acum Ó∫i exprim„ Óngrijorarea privind Óncetinirea acestora, datorit„ absen˛ei mini∫trilor pe perioada campaniei.

Œntr-un mod Óngrijor„tor, unul din liderii Alian˛ei D.A. ∫i candidat obi∫nuit la Pre∫edin˛ie Ó∫i permite s„ catalogheze Ón mod public vizita ∫efului Executivului din Suedia Ón Rom‚nia ∫i aprecierile acestuia privind ˛ara noastr„ ca o îgre∫eal„...un gest neuzual ∫i dezaprobator...o deraiere a primului-ministru suedez“. Mai mult, afirm„ c„ aprecierile primului-ministru suedez sunt cauzate de îcadoul de peste 100 de milioane de dolari pentru plata unor arierate vechi care au existat Óntre statul rom‚n ∫i cel suedez“.

Trec‚nd peste faptul c„ reprezentantul Alian˛ei D.A. nu a fost Ón m„sur„ s„ rezolve arieratele Ón cauz„ pe c‚nd el Ónsu∫i a fost prim-ministru, trebuie s„ subliniem nu numai c„ ne disociem profund Ón aprecierea acestor situa˛ii, dar ∫i faptul c„ apreciem ca o total„ lips„ de calit„˛i diplomatice a celor care pot face astfel de afirma˛ii, simultan cu un mare deserviciu adus pozi˛iei ˛„rii noastre Ón politica interna˛ional„.

Recent, Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, a apreciat c„ exist„ for˛e politice care, prin pozi˛iile, afirma˛iile ∫i demersurile pe care le fac, creeaz„ un antilobby pentru Rom‚nia.

Imediat, purt„torul de cuv‚nt al P.N.L. ∫i liderul Grupului parlamentar al P.D. din Camera Deputa˛ilor au s„rit s„ aprecieze afirma˛ia Pre∫edintelui Rom‚niei ca fiind lipsit„ de temei ∫i ca o implicare Ón campania electoral„.

Pentru c„ vorbesc, dar Ón˛eleg mai pu˛in, recomand„m celor doi s„ examineze pozi˛ia propriului lider al Alian˛ei D.A., expus„ Ón cele de mai sus, s„ evalueze c‚t este de dezavantajoas„ pentru ˛ara noastr„ ∫i s„ fac„ efortul de a pricepe c„ este doar unul din exemplele de antilobby pentru Rom‚nia.

Un alt exemplu pe care sper„m s„-l con∫tientizeze reprezentan˛ii de frunte ai Alian˛ei D.A. este solicitarea opozi˛iei c„tre Uniunea European„ de monitorizare strict„ a procesului electoral, lans‚nd tema fraud„rii alegerilor cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 mult timp Ónaintea Ónceperii campaniei electorale. Nici aceasta nu este o denigrare a capacit„˛ii ˛„rii noastre de respectare a condi˛iilor democratice?

Cred c„ este foarte clar c„ principalele obiective ale acestei forma˛iuni vremelnice pe scena politic„ rom‚neasc„ nu au nimic Ón comun cu onestitatea, cu fair play-ul, cu standardele politice, cu viitorul.

V„ mul˛umesc.

Constantin Niculescu

#68801

## **Domnul Constantin Niculescu:**

îPericol ecologic Ón Delta Dun„rii“ Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Delta Dun„rii, unul dintre cele mai importante obiective economice ∫i turistice din ˛ara noastr„, dar ∫i un patrimoniu de importan˛„ mondial„, este ast„zi serios amenin˛at de un pericol ecologic cu influen˛e fatale, cauzat de o ac˛iune pus„ Ón oper„ de ˛ara vecin„, Ucraina.

Este vorba despre un canal navigabil, care va fi amenajat pe traseul unui canal nenavigabil Ón momentul de fa˛„, B‚stroe, existent Ón partea ucrainean„ a Deltei Dun„rii, zon„ strict protejat„, datorit„ existen˛ei unei flore ∫i faune deosebite. Zona despre care este vorba se Óntinde pe o suprafa˛„ de peste 40.000 de hectare ∫i va fi t„iat„ Ón dou„ de un canal navigabil, a c„rei execu˛ie a Ónceput Ón urm„ cu c‚teva zile, mai precis la data de 11 mai a.c., ∫i care va transforma un mic canal cu ad‚ncime de 1,5—2 metri Óntr-un canal navigabil cu o ad‚ncime de minimum 7 metri ∫i o l„˛ime de peste 25— 30 de metri.

Prin aceast„ nou„ construc˛ie se va prelua o mare cantitate de ap„ din Bra˛ul Chilia, prin a∫a-zisa îsorbire“, fapt care va conduce la dezechilibrul ecologic puternic al altor zone din Delta Dun„rii.

Rezerva˛ia Biosferei îDelta Dun„rii“, aflat„ pe teritoriul Rom‚niei, dar ∫i Rezerva˛ia Biosferei îDun„rea“, existent„ pe teritoriul Ucrainei, vor fi afectate decisiv ∫i se va provoca un adev„rat dezastru ecologic, ca s„ nu mai vorbim de investi˛iile guvern„rii existente Ón Rom‚nia, guvernarea N„stase, care a contribuit la amenajarea Deltei Dun„rii.

Cu toate c„ Ucraina a dat asigur„ri c„ se vor demara lucr„rile doar dup„ ce se va realiza un studiu am„nun˛it cu privire la impactul ecologic ∫i la circula˛ia apelor Ón ˛inutul de la gurile Dun„rii, acest fapt nu s-a Ónt‚mplat, autorit„˛ile rom‚ne∫ti nefiind anun˛ate.

Ministerul Afacerilor Externe din ˛ara noastr„ a intervenit la autorit„˛ile interna˛ionale ∫i sper„m c„ se va adopta o atitudine a acestora, ∫tiind c„ Dun„rea este supravegheat„ de acestea.

Consider Óns„ necesar c„ Ón aceast„ situa˛ie se impune ∫i un protest oficial adresat pe cale diplomatic„ Ucrainei, pentru a se stopa lucr„rile Óncepute la data de 11 mai a.c. Ón prezen˛a ministrului transporturilor ∫i comunica˛iilor din aceast„ ˛ar„ vecin„.

V„ mul˛umesc.

Aurel Daraban

#71220

Doamnelor ∫i domnilor, Stima˛i colegi,

Poate niciodat„ Rom‚nia nu s-a aflat Ón istoria ei milenar„ Ón fa˛a unor obiective at‚t de importante, precum ∫i integrarea Ón structurile euroatlantice. fiara noastr„ a f„cut ∫i face eforturi substan˛iale pentru a-∫i g„si calea spre adev„rata democra˛ie, spre demnitate ∫i prosperitate. Atunci c‚nd ∫i-a preluat mandatul, Guvernul Adrian N„stase ∫i-a asumat o misiune extrem de dificil„, dar foarte necesar„, at‚t Ón plan intern, c‚t ∫i Ón plan extern. Progresele realizate Ón ace∫ti 4 ani sunt evidente: economia s-a redresat, au fost create noi locuri de munc„, a sc„zut infla˛ia, am devenit membri ai NATO ∫i candid„m pentru integrarea Ón Uniunea European„.

Evident, marea realizare este faptul c„ Ón Rom‚nia s-au creat bazele unei dezvolt„ri economice sigure ∫i durabile, cu consecin˛e benefice Ón nivelul de trai pentru viitor. Ast„zi, Rom‚niei Ói sunt recunoscute toate acestea. Din p„cate, asemenea realit„˛i evidente sunt negate politicianist de anumi˛i reprezentan˛i ai opozi˛iei.

Mai mult, unii dintre ace∫tia au mers p‚n„ Óntr-acolo Ónc‚t au criticat programul Guvernului ∫i la Parlamentul European. Reprezentan˛ii opozi˛iei de ast„zi ∫i ai puterii de acum patru ani dau dovad„ de cras„ amnezie c‚nd sunt Óntreba˛i de criza grav„ Ón care au l„sat ˛ara.

Aleg„torii au g„sit de cuviin˛„ s„ sanc˛ioneze drastic presta˛ia partidelor care au guvernat ineficient, incoerent ∫i neprofesional ˛ara.

Œn anul 2000, imediat dup„ alegeri, Guvernul N„stase a Ónt‚lnit o Rom‚nie s„rac„, plin„ de corup˛ie, de ∫omaj, cu o imagine extern„ ∫tirbit„, o ˛ar„ incapabil„ s„ se al„ture ˛„rilor dezvoltate din Uniunea European„. Au trebuit depuse eforturi mari pentru ca programele Guvernului s„ fie implementate, iar ˛ara noastr„ s„ se Ónscrie pe drumul valorilor europene ∫i nord-atlantice.

Cum este ∫i firesc, toate aceste c„ut„ri au avut ∫i trebuie Ón continuare s„ aib„ de partea lor perseveren˛a, fermitatea, profesionalismul ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, solidaritatea. Atunci, cum s„ catalog„m ∫i cum s„ Ón˛elegem declara˛iile tenden˛ioase ∫i mincinoase f„cute de reprezentan˛ii opozi˛iei Ón Parlamentul European? Cum s„ catalog„m, ca s„ dau un singur exemplu, afirma˛ia lui Teodor Stolojan, precum c„ îRom‚nia se afl„ aproape de un crah european ∫i Guvernul a implicat Rom‚nia Óntr-o profund„ criz„ european„“?

S„ nu uite domnii din opozi˛ie c„, dac„ avem anumite probleme Ón respectarea calendarului de aderare, nu este de vin„ numai Guvernul N„stase. Cum a Ónf„ptuit reforma Ón justi˛ie P.N.L., al c„rui reprezentant a condus Ministerul Justi˛iei?

Nu exista corup˛ie Ón Rom‚nia c‚nd P.N.L. ∫i P.D. se aflau la putere? Sunt Óntreb„ri legitime la care opozi˛ia ar trebui s„ r„spund„ cet„˛enilor Ónainte de a pretinde c„ ast„zi nu s-a f„cut nimic Ón domeniile respective.

Ca ∫i ceilal˛i oameni de bun„-credin˛„, consider c„ lipsa de solidaritate a tuturor for˛elor politice fa˛„ de obiectivul strategic cel mai important al Rom‚niei, integrarea Ón Uniunea European„, constituie o mare eroare din partea opozi˛iei. Pledoaria mea este pentru ca toate for˛ele politice s„ depun„ eforturi comune, solidare, pentru a atinge acest obiectiv, ∫i s„ l„s„m deoparte criticile f„˛arnice la adresa programului de aderare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 S„ Ón˛elegem, o dat„ pentru totdeauna, c„ declara˛iile belicoase Ón afara grani˛elor ∫i Ón interiorul lor, pe tema integr„rii, fac r„u Óntregii na˛iuni.

Tiberiu Sergius Sb‚rcea

#74724

Declara˛ie politic„: îŒn focul alegerilor“. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Timpul a trecut pe neobservate ∫i iat„-ne ajun∫i Ón campania electoral„ pentru locale. Nu peste mult timp, respectiv pe data de 6 iunie, vom fi prezen˛i Ón fa˛a urnelor pentru a ne da votul alegerii primarilor din comune, ora∫e ∫i municipii, a consiliilor acestora, iar pentru nivelul jude˛elor, al consilierilor jude˛eni, Ón urma c„rora va rezulta noua structur„ de conducere a consiliului jude˛ean, pre∫edin˛i ∫i vicepre∫edin˛i.

Noi, aleg„torii, pentru a lua o decizie final„, trebuie s„ avem o bun„ informare ∫i cunoa∫tere asupra candida˛ilor, Ón ideea Ón care aplicarea ∫tampilei pe buletinul de vot cerut„ de legea electoral„ s„ corespund„ cerin˛elor, g‚ndurilor ∫i a ceea ce dorim s„ se realizeze Ón viitor.

Pentru ca cei ale∫i s„ corespund„ aspira˛iilor aleg„torului, candida˛ii trebuie s„ dovedeasc„ prin programele lor de scurt„ ∫i lung„ durat„ dovada capacit„˛ii, a cinstei ∫i corectitudinii, a bunelor inten˛ii, a profesionalismului, a spiritului de echip„, a integrit„˛ii morale. S-a constatat pe pielea noastr„ c„ acolo unde aleg„torul a tratat cu indulgen˛„, superficialitate ∫i cu duhul bl‚nde˛ii propunerile de candida˛i nu s-a ajuns la nimic bun, ci, din contr„, ne-au f„cut r„u comunit„˛ii ∫i Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti.

Avem obliga˛ia ca noi, prin votul nostru, s„ hot„r‚m Ónc„ un mandat de 4 ani pe cei care s„ ne conduc„ ∫i s„ ne asigure aspira˛iile noastre de dezvoltare a societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i integrarea ˛„rii Ón Uniunea European„.

Aleg„torul trebuie s„ ˛in„ seama Ón alegerea pe care o face de una din condi˛iile foarte importante Ón realizarea proiectelor, a realiz„rilor concrete ale omului gospodar ∫i harnic — continuitatea. Este obligatoriu necesar s„ le d„m ∫ansa de a duce la bun sf‚r∫it ceea ce au Ónceput conduc„torilor cu merite s„ continue.

Dac„ facem o analiz„ a ale∫ilor de la nivelul ˛„rii, vom constata c„ asemenea candida˛i Ói d„ Partidul Social Democrat pentru toate nivelurile pentru care se fac alegeri la 6 iunie 2004 — comune, ora∫e, municipii, consilieri locali ∫i consilieri jude˛eni. Prin alegerea celor care sunt ∫i cei care trebuie s„ continue ce au Ónceput, prin votul nostru vom hot„rÓ cu adev„rat ca Rom‚nia — ˛ara noastr„ scump„ — s„ se Ónscrie c‚t mai repede Ón conceptul popoarelor demne ale marii familii europene.

Important Ón realizarea dezideratelor aleg„torilor ∫i a comunit„˛ilor este faptul ca toat„ suflarea Óndrept„˛it„ s„ voteze s„ fie prezent„ Ón fa˛a urnelor ∫i s„-∫i exprime pozi˛ia politic„.

Alege P.S.D. ∫i Ómpreun„ mergem pe drumul cel bun! Dumnezeu s„ ne ajute!

Corneliu Ciontu

#77394

îB‚lciul electoral al de∫ert„ciunilor“

Campania electoral„ pentru alegerile locale a Ónceput sub auspicii proaste. Politicienii rom‚ni par s„-∫i fi pierdut busola decen˛ei. Asist„m zilnic la o lupt„ agresiv„, Ón care nimeni nu mai ascult„ pe nimeni, Ón care to˛i strig„

r„spicat ∫i Ón care regulile bunului-sim˛ ∫i-au pierdut conturul. Cet„˛enii sunt pur ∫i simplu asfixia˛i de oferte politice, de promisiuni f„r„ cap ∫i coad„, de sute de figuri noi care doresc s„ ia loc la masa Ómbel∫ugat„ a prim„riilor.

Eu Ónsumi sunt politician ∫i v„ m„rturisesc c„ mi se pare aproape imposibil s„ suport ritmul ∫i tonul acestei campanii. Sunt zeci de partide Ón Rom‚nia, ∫i fiecare partid propune liste cu mii de persoane. Av‚nd obliga˛ia fireasc„ de a oferi timp de anten„ fiec„rui candidat, televiziunile trimit dezbaterea politic„ Ón ridicol. Problemele serioase, care ne afecteaz„ via˛a Ón mod nemijlocit, sunt expediate Ón 30 de secunde. Auzim de sute de ori acela∫i tip de discurs: fiecare are solu˛ii pentru orice problem„, fiecare ∫tie ce are de f„cut. Mizeria din ora∫e, traficul rutier sau gropile din drumuri ∫i-au pierdut caracterul de fapte reale ∫i grave. Au devenit doar cuvinte lipsite de sens, repetate p‚n„ la satura˛ie. Dialogul electoral nu mai are fond; are numai form„. Nu mai conteaz„ ideile, ci posterele, videoclipurile ∫i costumele candida˛ilor.

Ca cet„˛ean care va merge pe 6 iunie la urne sunt debusolat. Pe cine s„ cred? Cine spune adev„rul? Cine minte? Toat„ lumea condamn„ corup˛ia, inclusiv cei care sunt acuza˛i Ón fiecare zi de corup˛ie. Toat„ lumea condamn„ trecutul, inclusiv cei care Ól reprezint„. Cei care au condus C.D.R. condamn„ C.D.R. P.S.D. condamn„ mafia din P.S.D. ™i fiecare se condamn„ reciproc. Conven˛ia Democratic„ din Rom‚nia, numit„ Ón acest an Alian˛a P.N.L.—P.D., sus˛ine c„ P.S.D. e vinovat pentru dezastrul din Rom‚nia. P.S.D. sus˛ine c„, dimpotriv„, doar P.N.L.—P.D. poart„ vina crizei. Oare mai exist„ normalitate Ón via˛a politic„ din Rom‚nia? Oare oamenii mai au for˛a de a suporta acest b‚lci al de∫ert„ciunilor?

Partidul Rom‚nia Mare refuz„ s„ fie asociat unei astfel de parodii. P.R.M. vorbe∫te despre corup˛ia din Rom‚nia de aproape 14 ani. Partidul Rom‚nia Mare a sus˛inut c„ aceasta este principala problem„ a ˛„rii noastre Ónainte ca orice politician rom‚n sau european s„ recunoasc„ existen˛a ei. Ni se pare imoral ca oameni ∫i partide care au participat direct la risipirea avu˛iei na˛ionale dup„ Revolu˛ia din 1989 s„ mimeze acum cinstea ∫i indignarea. E comic ∫i tragic s„-i vezi pe ho˛i strig‚nd îHo˛ii!“. E ca ∫i cum Al Capone ar elabora un program de lupt„ Ómpotriva corup˛iei. E ca ∫i cum un criminal Ón serie ne-ar garanta siguran˛a copiilor no∫tri.

Deasupra zgomotului de fond din via˛a politic„, Partidul Rom‚nia Mare a∫az„ un argument onest ∫i substan˛ial: nu a guvernat Ónc„ Rom‚nia. Nu a fost asociat nici cu regimul Constantinescu, nici cu regimul P.S.D. A refuzat s„ colaboreze cu incompeten˛a ∫i injusti˛ia. ™i-a a∫teptat cu r„bdare r‚ndul. Acolo unde cet„˛enii i-au acordat Óncrederea, a∫a cum se Ónt‚mpl„ la Cluj, P.R.M. a administrat corect ∫i eficient. Acolo unde aleg„torii i-au preferat pe al˛ii, P.R.M. a practicat o opozi˛ie responsabil„ ∫i ferm„. Noi nu c„ut„m cu disperare puterea. Nu o cer∫im ∫i nu mituim pe nimeni Ón numele ei. Credem c„ rom‚nii vor ∫ti c‚nd e momentul unei guvern„ri a rena∫terii na˛ionale, c‚nd vine clipa adev„ratei schimb„ri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 Partidul Rom‚nia Mare va face o campanie electoral„ a adev„rului. Noi ne permitem fairplay-ul. Neav‚nd de ap„rat privilegii, nu vom fi nici agresivi, nici omniprezen˛i. Vom ataca numai corup˛ia, indiferent de numele sub care se ascunde ea.

Totu∫i, Ón calitate de prim-vicepre∫edinte al Partidului Rom‚nia Mare, ofer o m‚n„ Óntins„ adversarilor no∫tri. Fac un apel sincer la decen˛„ ∫i maturitate Ón campania electoral„. Œi rog pe politicieni s„ respecte m„car preceptele Bibliei: s„ nu mint„, s„ nu fure, s„-∫i iubeasc„ aproapele necondi˛ionat, nu doar pentru o lun„.

Candida˛ii trebuie s„-∫i tempereze emo˛iile ∫i impulsurile r„zboinice. Primesc deja din ˛ar„ semnale despre violen˛a acestei campanii. Œn Moldova, poli˛ia a b„tut ni∫te tineri care nu f„ceau altceva dec‚t s„ lipeasc„ afi∫e conform legii. Œn Vrancea, organele statului par hot„r‚te s„ asigure Partidului Social Democrat un nou mandat. Aten˛ie! ™i Guvernul este o parte activ„ Ón acest proces electoral. ™i el — sau Ón primul r‚nd el — are obliga˛ia de a respecta legile ∫i regulile bunului-sim˛. Alegerile locale reprezint„ o repeti˛ie decisiv„ pentru alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale. Œn acest moment, Guvernul Rom‚niei este monitorizat atent de Óntreaga Europ„, dup„ ce, anul trecut, a transformat referendumul pentru revizuirea Constitu˛iei Óntr-un carusel al fraudei.

Cristian Nechifor

#82285

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Alegerea candida˛ilor Partidului Social Democrat pentru func˛iile de edili a dou„ dintre cele mai mari ∫i importante ora∫e din ˛ar„ s-a dovedit a fi una dintre alegerile cele mai inspirate. M„ refer aici la Mircea Geoan„, ca ∫i candidat al P.S.D. pentru ocuparea fotoliului de primar al Capitalei, ∫i la Ioan Rus, ca ∫i candidat al partidului de guvern„m‚nt pentru ocuparea func˛iei de primar al Clujului. Este clar c„ aruncarea celor doi Ón lupta din campania electoral„ pentru administra˛ia local„ a Ónsemnat degrevarea lor din func˛iile pe care le ocupau Ón Guvern. Acest fapt a reprezentat, din partea partidului ∫i a Guvernului, o dovad„ evident„ de putere decizional„ ∫i de sacrificiu.

Guvernul a r„mas f„r„ doi oameni importan˛i ca func˛ie, dar P.S.D. este pe cale s„ c‚∫tige doi primari Ón dou„ dintre cele mai importante ora∫e ale ˛„rii. Aptitudinile de lideri ale lui Mircea Geoan„ ∫i Ioan Rus sunt apreciate la nivel real de c„tre cei care urmeaz„ s„ Ói voteze. Puterea lor de convingere, seriozitatea ∫i corectitudinea de care au dat dovad„ pe parcursul timpului sunt calit„˛i care Ói caracterizeaz„ ∫i care i-au propulsat pe listele electorale. Acestea sunt ∫i calit„˛ile care conteaz„ foarte mult Ón alegerea unui primar. De aceea, chiar dac„ au fost anun˛a˛i ca ∫i candida˛i Ón ultima clip„ dinaintea alegerilor pentru func˛iile din administra˛ia public„ local„, au c‚∫tigat foarte repede simpatia popula˛iei. Toate sondajele referitoare la cei doi candida˛i ai P.S.D.-ului la func˛iile de primari ai Capitalei, ∫i respectiv al Clujului arat„ c„ sunt Ón cre∫tere ca popularitate ∫i se situeaz„ foarte aproape de preferin˛ele votan˛ilor.

De aceea, sunt convins c„ vor c‚∫tiga alegerile Ón cele dou„ ora∫e ∫i vor ar„ta c„ experien˛a unui guvern extrem de solicitant este de folos ∫i administra˛iei publice

locale. Sunt convins, de asemenea, c„ popula˛ia va ∫ti s„ aleag„ corect ∫i c„ se va g‚ndi la binele comun, pentru c„ suntem s„tui de interese personale ∫i de grup ale celor care tind acum s„ ocupe func˛ii importante ca putere decizional„, Ón diferite institu˛ii ale statului.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„.

Iosif Arma∫

#84501

Domnule pre∫edinte,

Domnilor colegi,

A∫ dori s„ m„ refer Ón interven˛ia de ast„zi la nevoia Ónt„ririi capacit„˛ii administrative de implementare a _acquis_ -ului comunitar Ón domeniul agriculturii ∫i protec˛iei mediului.

Œn strategia guvernamental„, agricultura este considerat„ ramura prioritar„ a economiei na˛ionale. Programul de ac˛iuni prioritare pentru preg„tirea ader„rii la Uniunea European„ are Ón vedere obiective importante pentru perioada urm„toare, viz‚nd at‚t racordarea politicii agricole rom‚ne∫ti la Politica Agrar„ Comun„, c‚t ∫i dezvoltarea capacit„˛ii institu˛ionale a Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Apelor ∫i a institu˛iilor subordonate acestuia.

Siguran˛a alimentar„ constituie una dintre priorit„˛ile de baz„ ale Rom‚niei. Se va avea Ón vedere, Ón principal, consolidarea cadrului institu˛ional, respectiv: echiparea laboratoarelor, acreditarea de noi laboratoare pentru testarea calit„˛ii alimentelor, elaborarea de ghiduri pentru procesare ∫i control, instruirea personalului ∫i preg„tirea administra˛iei ∫i operatorilor din sectorul alimentar pentru asigurarea siguran˛ei alimentare.

Œn perioada urm„toare, Ón vederea continu„rii ∫i ad‚ncirii reformei structurale din agricultur„, vor fi intensificate eforturile pentru definitivarea procesului de elaborare a titlurilor de proprietate, consolid‚ndu-se astfel drepturile de proprietate asupra terenurilor ∫i crearea unor pie˛e funciare func˛ionale.

Pentru aducerea la Óndeplinire a tuturor priorit„˛ilor identificate Ón domeniul agriculturii este necesar„ dezvoltarea, Ón continuare, a capacit„˛ii administrative a Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Apelor.

Rezultatele procesului de modernizare institu˛ional„ sunt deja vizibile, Óns„ Guvernul Ó∫i propune ca agricultura s„ fie unul dintre motoarele integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i, de aceea, pentru respectarea calendarului propus, se vor folosi toate m„surile economice ∫i administrative necesare.

Doina-Mic∫unica Dre˛canu

#86490

îZiua Interna˛ional„ a Lum‚n„rilor Aprinse“ Stima˛i colegi,

Permite˛i-mi s„ v„ reamintesc c„, Ón a treia duminic„ de mai a fiec„rui an, mii de comunitari din Óntreaga lume se reunesc pentru a aprinde lum‚n„ri ∫i candele Ón memoria celor care au murit de SIDA.

Duminic„, 16 mai 2004, s-a serbat ∫i la noi aceast„ zi, pe aleea principal„ din fa˛a Teatrului Na˛ional din Bucure∫ti, comemor‚ndu-se cei 3.000 de rom‚ni care nu se mai afl„ printre noi din cauza SIDA.

Ziua Interna˛ional„ a Lum‚n„rilor Aprinse este un program al Consiliului Mondial al S„n„t„˛i din Washington, celebrat pentru prima oar„ Ón 1983, c‚nd Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 lume existau c‚teva mii de decese datorate acestei maladii. De la debutul epidemiei ∫i p‚n„ acum, SIDA a f„cut peste 28 de milioane de victime.

Ziua Interna˛ional„ a Lum‚n„rilor Aprinse Ó∫i propune s„ aduc„ un omagiu colectiv celor disp„ru˛i, s„ transmit„ un mesaj de Óncurajare celor afecta˛i de infec˛ia cu HIV ∫i un semnal de alarm„ celor care Ónc„ mai pot evita aceast„ soart„.

Rom‚nia este singura ˛ar„ din Europa care are o lege pentru persoanele care tr„iesc cu HIV/SIDA, Ón octombrie 2002 intr‚nd Ón vigoare Legea nr. 584 privind m„surile de prevenire a r„sp‚ndirii maladiei SIDA Ón Rom‚nia ∫i de protec˛ie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, prin care sunt ap„rate drepturile acestora.

Trebuie s„ men˛ionez Ón acest sens ∫i participarea Rom‚niei Óncep‚nd cu 2001 la îIni˛iativa global„ de accelerare a accesului la tratament pentru to˛i pacien˛ii infecta˛i cu HIV“ ca pe o realizare important„ Ón asigurarea accesului tuturor persoanelor infectate cu HIV/SIDA la tratament gratuit. Bugetele alocate pentru tratament au cunoscut o cre∫tere a dinamicii din 2001, c‚nd bugetul s-a dublat, ajung‚nd la 20 de milioane de dolari S.U.A., ating‚nd cifra de 30 de milioane de dolari S.U.A. Ón 2003.

De∫i zi de doliu ∫i de aducere-aminte, Ziua Interna˛ional„ a Lum‚n„rilor Aprinse este, totodat„, o zi Ón care e important s„ Ón˛elegem c„ numai implic‚ndu-ne putem schimba lucrurile.

Numai amintindu-ne Ómpreun„, putem ac˛iona Ómpreun„!

Adrian Ionel

#88676

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

S-a observat, Ón ultimul timp, o stabilizare real„ a situa˛iei economice la nivel na˛ional. Totu∫i, au r„mas destule probleme care Ó∫i au r„d„cinile ad‚nc Ónfipte Ón blocajul financiar Ón care se zbat marile firme. Guvernul condus de premierul N„stase a sus˛inut ∫i promovat m„sura amnistiei financiare pentru firmele care Óndeplinesc anumite criterii. Este vorba de societ„˛ile comerciale care au mari datorii dar care au perspectiva unei reveniri financiare reale Ón cazul Ón care primesc un ajutor consistent ∫i eficient din partea statului. Este precizat faptul c„ m„suri de acest gen au fost adoptate de guvernul din ˛ara noastr„ Ón urm„ cu peste 50 de ani, atunci c‚nd situa˛ia economic„ era dezastruoas„, ∫i efectul a fost surprinz„tor.

S-a resim˛it atunci o relansare economic„ real„, s-a demonstrat c„ ajutorul dat de stat prin amnistia financiar„ a fost de real folos firmelor care au devenit productive, profitabile ∫i competitive pe pia˛a mondial„. Œn contextul Ón care m„surile Guvernului N„stase luate acum Ón privin˛a am‚n„rii ∫i chiar ∫tergerii datoriilor unor firme importante vor fi Ón˛elese corect de cei care beneficiaz„ de ele, sunt convins c„ economia rom‚neasc„ va avea numai de c‚∫tigat. Ar fi important de remarcat ∫i faptul c„ adversarii politici atac„ Ón van oportunitatea amnistiei financiare, pentru c„ aceasta este una dintre m„surile care va face ca peisajul financiar, economic, ca ˛ara noastr„, Ón general, s„ arate cu totul altfel peste c‚˛iva ani de zile. Este pentru prima dat„ c‚nd un guvern postdecembrist ia Ón considerare cu adev„rat necesit„˛ile

economiei reale de la nivel na˛ional. Sper c„ cei care sus˛in acum c„ nu este o m„sur„ benefic„ s„ poat„ constata mai t‚rziu c„ s-au Ón∫elat. Aceast„ speran˛„ se leag„ Óns„, a∫a cum am mai spus, de Ón˛elegerea de care vor da dovad„ cei care urmeaz„ s„ beneficieze direct de amnistia financiar„.

V„ mul˛umesc pentru Óncredere.

Doina-Mic∫unica Dre˛canu

#90662

Declara˛ie politic„: îMinoritatea rom„ — ce s-a f„cut, ce trebuie f„cut“.

Œn data de 6 mai 2004 a avut loc la Stockholm Seminarul îMinoritatea rom„ din Rom‚nia: Ce s-a f„cut, ce trebuie f„cut“, organizat de Centrul de Cultur„ Roma, Centrul Interna˛ional îOlof Palme“ ∫i Ambasada Rom‚niei Ón Suedia.

f n s„ v„ subliniez, stima˛i colegi, c„ aceasta a fost prima manifestare organizat„ de Centrul de Cultur„ Rom„, institu˛ie creat„ de Consiliul local Stockholm Ón colaborare cu organiza˛iile roma din Suedia ∫i inaugurat„ Ón luna februarie a acestui an.

Seminarul s-a bucurat de o larg„ participare din partea institu˛iilor guvernamentale suedeze, a reprezentan˛ilor Comisiei U.E. ∫i a Parlamentului European din Suedia, organiza˛iilor neguvernamentale interesate de situa˛ia romilor, universit„˛ilor ∫i institutelor de cercetare interesate ∫i a reprezentan˛ilor mass-media. Œn cadrul dezbaterilor seminarului a fost prezentat„ o scurt„ istorie a comunit„˛ii rome de pe teritoriul Rom‚niei, politica Guvernului rom‚n de integrare a minorit„˛ilor ∫i Ón special Strategia Guvernului Rom‚niei de Ómbun„t„˛ire a situa˛iei romilor.

Evaluarea general„ a ac˛iunilor a putut fi f„cut„ numai dup„ 2001, o dat„ cu aplicarea Strategiei Guvernului de Ómbun„t„˛ire a situa˛iei romilor, subliniindu-se complexitatea acesteia ∫i coeren˛a planurilor de ac˛iune pe termen mediu ∫i lung.

La acela∫i nivel, partea suedez„ a prezentat, la r‚ndul s„u, situa˛ia minorit„˛ii rome Ón statele membre ale U.E., ∫i Ón special Ón Suedia, precum ∫i politica Guvernului suedez Ón acest domeniu.

La discu˛iile generale s-a concluzionat c„ obiectivele celor dou„ state sunt de a proteja minoritatea rom„, de a stimula participarea acesteia la via˛a economic„, social„, cultural„, educa˛ional„ ∫i politic„, de a facilita accesul la procesul de luare a deciziilor publice, de a p„stra identitatea cultural„ ∫i de a asigura ∫anse egale pentru atingerea unui standard decent de via˛„.

Œn interven˛ia pe care am avut-o Ón cadrul seminarului am precizat c„ succesul implement„rii strategiei guvernamentale nu depinde numai de Guvern, ci ∫i de participarea activ„ a societ„˛ii civile ∫i a comunit„˛ilor de romi, precum ∫i a mass-media.

Integrarea etniei rome este un proces care implic„ responsabilit„˛i at‚t din partea majorit„˛ii, c‚t ∫i din partea minorit„˛ii.

Este deci responsabilitatea noastr„, a tuturor, indiferent de culoarea politic„, de a ne implica activ Ón procesul de integrare a minorit„˛ilor etnice din Rom‚nia ∫i a contribui ∫i din acest punct de vedere la Óndeplinirea cerin˛elor Uniunii Europene.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004

Grigore Emil R„dulescu

#93390

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Rom‚nia este pe cale s„ perfecteze un nou acord cu Fondul Monetar Interna˛ional, f„r„ prea multe comentarii din partea Guvernului ∫i doar cu c‚teva reac˛ii palide din partea patronatelor ∫i sindicatelor.

Documentul reediteaz„ Óntr-o manier„ mult mai dur„ vechile re˛ete soldate cu r„sun„toare e∫ecuri Ón ˛„ri ca Argentina sau Rusia, dar pe care Fondul Monetar Interna˛ional se Ónc„p„˛‚neaz„ s„ le considere s„n„toase pentru economie. Angajamentele asumate de ministrul Mihai T„n„sescu la Washington nu difer„ foarte mult de cele din anii 2003, 2002 sau 2001.

Rom‚nia este Óndemnat„ îs„ men˛in„ disciplina fiscal„ ∫i salarial„“, s„ îaccelereze privatizarea Ón energie ∫i a Óntreprinderilor de stat, Ón general“ ∫i s„ continue cu disponibilizarea a zeci de mii de oameni.

Fiecare dintre aceste recomand„ri seci nu ajut„ îbolnavul“ (economia), ci Ól ˛intuiesc mai abitir la pat. Dac„ vor fi aplicate ad litteram, re˛etele Fondului ar putea pune definitiv la p„m‚nt ∫i ceea ce Óncepuse s„ se mi∫te Ón economie.

Astfel, dincolo de efectele speciale ale Ónghe˛„rii salariilor, la care se adaug„ cei 20.000 de ∫omeri planifica˛i pentru acest an ∫i previzibilele scumpiri aduse de privatizarea societ„˛ilor din energie, Fondul a impus Guvernului s„ limiteze deficitul bugetar la 2,1 la sut„ ∫i s„ elaboreze un nou act normativ care s„ limiteze drastic pia˛a creditelor de consum.

S„ ne amintim c„, Ón primul an de mandat, premierul Adrian N„stase Ó∫i propunea s„ conving„ F.M.I.-ul s„ fie de acord cu un deficit bugetar de 4,5 la sut„, condi˛ie absolut necesar„ pentru relansarea investi˛iilor Ón infrastructur„. Disputa Ón jurul acestui subiect a continuat de atunci un an, c‚∫tig„tor fiind — mereu — Fondul Monetar.

Subiectul fiscalit„˛ii, cea care ˛ine Ón loc economia, este tratat colateral Ón documentele ce urmeaz„ a fi semnate cu F.M.I. Cele dou„ mici referiri la reducerea taxelor (pe salarii ∫i profit) nu se vor aplica dup„ estim„ri, acum, c‚nd e nevoie, ci Ón urm„torii doi ani.

De altfel, procentul reducerilor este derizoriu, nu mai mult de 5—6 la sut„, iar ceea ce se va da cu o m‚n„ se va lua cu alte zece, Fondul prev„z‚nd apari˛ia sau majorarea altor impozite.

Cu alte cuvinte, economia va fi sufocat„ ∫i pe viitor de chingile dob‚nzilor ∫i taxelor mari, fiind lipsit„ exact de acele instrumente ce-i pot asigura o cre∫tere s„n„toas„.

Poate c„ unii func˛ionari din Washington n-au aflat c„ reducerea taxelor e utilizat„ cu succes ∫i de noii membri ai Uniunii Europene, care vor astfel nu doar s„-∫i men˛in„ Ón via˛„ propriile Óntreprinderi, ci s„ ∫i atrag„ c‚t mai mul˛i investitori str„ini.

Aceast„ politic„ a taxelor mici nu numai c„ nu e criticat„, ci e Óncurajat„ de Comisia European„, Bruxellesul consider‚nd c„ aceste politici vor Óncuraja competitivitatea economiei Uniunii Europene.

F.M.I., al„turi de îsora“ sa, Banca Mondial„, a Ónv„˛at, totu∫i, ceva din experien˛a anilor 1996—2000 (din Rom‚nia) sau a crizelor dure pe care le-au provocat Ón America Latin„.

Din p„cate, nu e vorba de o evolu˛ie Ón sens pozitiv, ci de una oarecum pervers„, institu˛iile amintite excel‚nd Ón arta de a ascunde sub pre∫ s„r„cia ∫i eventualele conflicte sociale Ónc„ Ónainte ca acestea s„ izbucneasc„. Este vorba de acceptarea unor m„suri ce nu aduc solu˛ii pe termen lung ∫i mediu, ci doar tempereaz„ sau am‚n„ deznod„mintele: programele de acordare a unor pl„˛i compensatorii pentru cei disponibiliza˛i, ce au îtopit“ doar Ón Rom‚nia c‚teva sute de milioane de dolari, f„r„ a avea efecte s„n„toase asupra economiei. Sau de generozitatea manifestat„ de F.M.I. fa˛„ de Bucure∫ti, prin faptul c„ a aprobat pentru 2004, f„r„ prea multe comentarii, alocarea celui mai mare buget social din ultimii ani — de aproape 9.000 de miliarde de lei. Ace∫ti bani vor ajuta milioane de rom‚ni s„-∫i asigure hrana sau s„ treac„ iarna cu bine, dar nici un leu nu va ajuta companiile s„ tr„iasc„ Óntr-un mediu fiscal mai pu˛in Ómpov„r„tor ∫i nu va contribui la vreo reducere a ∫omajului.

De∫i ∫tim foarte bine realit„˛ile lumii Ón care tr„im ∫i c„ absen˛a unui acord cu F.M.I. Ónchide multe por˛i pe pie˛ele financiare, este de repro∫at men˛inerea unor re˛ete neschimbate de ani de zile, ale c„ror rezultate Ónt‚rzie s„ se vad„.

Eugenu Arn„utu

#97695

Declara˛ie politic„ intitulat„: îDe prin ograda localelor“ Œn timp ce eforturile interne se concentreaz„ precump„nitor asupra Óndeplinirii criteriilor de aderare la Uniunea European„, asupra Óncheierii capitolelor de negociere, ultima s„pt„m‚n„ aduc‚nd Ón prim plan un important pas Ón calea ader„rii Rom‚niei, ∫i anume lansarea Strategiei privind reforma administra˛iei publice, lupta opozi˛iei s-a concentrat ∫i pe cererea demision„rii unor personalit„˛i importante angajate Ón acest proces vital pentru Rom‚nia, dar ∫i Ón campania pentru alegerile locale.

Nici nu a Ónceput bine campania electoral„, c„ incrimin„rile la adresa Partidului Social Democrat nu s-au l„sat a∫teptate. Liderul Partidului Rom‚nia Mare simte deja c„ fraudarea, chiar dac„ nu s-a produs, sigur va avea loc, ∫i ca o m„sur„ de protec˛ie a Rom‚niei ∫i-a propus introducerea, p‚n„ la data scrutinului electoral local, a unei mo˛iuni de cenzur„ pe tema fraud„rii alegerilor de c„tre Guvernul P.S.D. — un obstacol major Ón procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Un asemenea demers nu putea apar˛ine dec‚t unui om de factura lui C.V. Tudor, care atac„ ∫i nu las„ loc nici m„car prezum˛iei de nevinov„˛ie, o atitudine specific„ tor˛ionarilor comuni∫ti.

Este adev„rat c„ jocurile politice legate de campania pentru locale pot afecta procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, dar Ól pot afecta tocmai pentru c„ cei din opozi˛ie nu Ó∫i v„d de ac˛iunile lor ∫i Óncearc„ prin diverse atacuri Ómpiedicarea desf„∫ur„rii normale a acestui proces.

Ultimele mesaje pozitive venite dinspre Uniunea European„, promisiunea de a deveni membri deplini ai marii familii europene, nu pot fi Óntinate de acuzele aduse actualului guvern, ce s-a f„cut responsabil cu introducerea Rom‚niei Ón Uniune.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 Avantajele unei p„r˛i din opozi˛ie se concretizeaz„ Ón aceste alegeri, Ón special pe faptul c„ nu s-a aflat la guvernare, drept urmare, Ó∫i poate lansa Ón voie criticile fa˛„ de actuala guvernare, iar aceast„ critic„ a guvern„rii devine mult mai credibil„ dec‚t invocarea ei ca atu electoral. Dar, de la acest punct ∫i p‚n„ la criticarea unor lideri europeni pentru atitudini p„rtinitoare drumul este prea lung ∫i pune clar Ón dezavantaj o ter˛„ entitate, Ón cazul nostru, Rom‚nia (vezi cazul Goran Perssons/Stolojan).

Nu ne r„m‚ne dec‚t s„ sper„m c„ interesul na˛ional va fi totu∫i pus mai presus dec‚t meschin„riile din alcovul politic.

Gheorghe-Eugen Nicol„escu

#100214

Œn repetate r‚nduri am aten˛ionat asupra agresiunilor la care este supus„ democra˛ia din ˛ara noastr„, din perioadele Ón care la putere au fost descenden˛ii P.C.R., reg„si˛i ast„zi Ón P.D.S.R., rebotezat P.S.D.

Din 1990 ∫i p‚n„ ast„zi s-au f„cut pa∫i importan˛i, ca urmare a voin˛ei societ„˛ii civile ∫i a cet„˛enilor, a unei p„r˛i a clasei politice, dar rezultatele sunt cu mult sub eforturile tuturor celor care cred cu adev„rat Ón valorile democratice.

Un capitol distinct Ól reprezint„ separa˛ia puterilor Ón stat, prin care puterile legislativ„, judec„toreasc„ ∫i cea executiv„ sunt respectate de to˛i cei care au r„spunderi ∫i responsabilit„˛i.

Œn ace∫ti ani s-a observat c„ justi˛ia a trecut deseori din stadiul unei adev„rate puteri Óntr-o servil„ slujitoare a unor interese politice, a comenzilor din partea potenta˛ilor zilei. Criticile pe aceast„ tem„ au fost at‚t din interiorul ˛„rii, c‚t ∫i din afar„, Ónt‚rzierea integr„rii europene fiind determinat„ chiar de politizarea justi˛iei.

Œn acest context, recenta declara˛ie a procurorului general al Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, privind neprezentarea unui raport al activit„˛ii acestei institu˛ii Ón fa˛a Parlamentului, reprezint„ una dintre cele mai nepotrivite pozi˛ii referitoare la democra˛ie ∫i la statul de drept.

Dac„ slujitorul uneia dintre cele mai importante institu˛ii de lupt„ Ómpotriva corup˛iei are asemenea atitudini dubioase, dar ∫i nepermise, Ónseamn„ c„ situa˛ia din Rom‚nia este b‚ntuit„ de anarhie, de nesupunere fa˛„ de lege a primului om pentru care legea ar trebui s„ fie sf‚nt„.

Dac„ nu era de acord cu legea dup„ care func˛ioneaz„ institu˛ia pe care o conduce, de ce a acceptat aceast„ Ónalt„ responsabilitate, de ce nu a refuzat-o, invoc‚nd argumentele pe care le prezint„ ast„zi?!

Este clar c„ domnul Ioan Amarie face jocuri politice, arunc„ idei pe pia˛a politic„, urm„re∫te s„ ascund„ adev„rul despre cazurile de corup˛ie pe care le instrumenteaz„, dar pe care le ∫tie. Œmpreun„ cu domnul Ioan Talpe∫, se face c„ este impar˛ial, dar promoveaz„ procurori compromi∫i, cu activitate contradictorie.

Probabil cu c‚t e∫ti mai pu˛in preg„tit profesional, cu c‚t moralitatea este mai Óndoielnic„, cu c‚t r„spunzi prompt la comenzi politice, cu at‚t e∫ti mai bun Ón acest Parchet autointitulat anticorup˛ie.

For˛ele oculte ale societ„˛ii sunt dispuse s„ fac„ pact cu diavolul pentru a ascunde de ochii lumii matrapazl‚curile corup˛ilor din P.S.D. ∫i acoli˛ilor acestora, a celor care pot fi ∫antaja˛i, mitui˛i, manipula˛i.

Toate afirma˛iile domnului Ioan Amarie sunt de natur„ s„ provoace confuzie, s„ incite la nerespectarea legii, ceea ce este de neacceptat, iar un asemenea personaj trebuie demis imediat, pentru c„ nu va avea curajul s„-∫i prezinte demisia.

Oare ce va face ministrul justi˛iei ∫i cum va ac˛iona pre∫edintele Rom‚niei la comentariile acestui personaj, care nu r„spunde dec‚t puterii?

Gheorghe Marcu

#103160

La 20 mai 1990 Rom‚nia f„cea, dup„ 5 decenii de dictatur„, un pas important spre o normalitate politic„ de tip european, organiz‚nd, Óntr-o atmosfer„ tensionat„, dar ∫i plin„ de speran˛„, alegeri preziden˛iale ∫i parlamentare libere.

Rom‚nii, b„rba˛i ∫i femei, tineri ∫i v‚rstnici, cu drept de vot, prezent‚ndu-se masiv la urne, demonstrau apartenen˛a lor pentru una dintre valorile fundamentale ale democra˛iei: libertatea de op˛iune electoral„.

N-a fost u∫or, pentru c„ anii comunismului transformaser„ alegerile Óntr-o formalitate jenant„, care oferea popula˛iei doar o competi˛ie trucat„ Ón chip grosolan.

De la caricatura jalnic„ a scrutinului comunist la o campanie electoral„ extrem de dinamic„, Ón care s„ fie angrenate for˛e politice de toate orient„rile, progresul era uria∫, orice s-ar spune.

Pluripartidismul a Ónsemnat, Ón contextul respectiv, dup„ opinia mea, instrumentul care desc„tu∫a imensele energii latente ale masei electorale dornice s„ participe concret la gestionarea vie˛ii publice.

Puzderia de forma˛iuni politice ivite la Ónceputul epocii postdecembriste nu era dec‚t consecin˛a fireasc„ a acestei dorin˛e generale de implicare Ón administrarea deciziilor na˛ionale.

Timpul, cu exigen˛ele sale implacabile, a operat apoi selec˛ia natural„ de rigoare, f„c‚nd ca numeroasele partide neviabile s„ dispar„, altele s„ se nasc„, s„ se dezvolte ∫i s„ ocupe prim-planul scenei politice.

A∫ mai dori s„ evoc aici ∫i acum pe to˛i oamenii politici remarcabili ai acelei perioade zbuciumate, mul˛i din p„cate disp„ru˛i Óntre timp, dar care ∫i-au zidit o parte din sufletul lor generos la temelia noii Rom‚nii.

S-au amestecat atunci suspiciunile celor Ón v‚rst„ cu entuziasmul ∫i speran˛a tinerilor, din care am f„cut ∫i eu parte, dar ceea ce r„m‚ne de necontestat este faptul c„ acela a fost Ónceputul unei evolu˛ii democratice care se cere perfec˛ionat„.

A fost, indiscutabil, o memorabil„ pagin„ de istorie, care a deschis por˛ile viitorului nostru european.

Codrin ™tef„nescu

#105177

Apelul lansat de P.S.D. la o campanie curat„ a fost Ónc„ o dat„ ignorat de c„tre a∫a-numita opozi˛ie democrat„. Afla˛i Ón pragul disper„rii, avizi dup„ putere ∫i voturi, candida˛ii coali˛iei pun Ón aplicare un Óntreg arsenal de mijloace ilegale care, sper„ ei, i-ar putea surclasa Ón op˛iunile electoratului.

Œncep‚nd de la afi∫aje electorale interzise, str‚ngeri de semn„turi Ómpotriva partidului de guvern„m‚nt, Ón schimbul produselor oferite cet„˛enilor, ei atac„ furibund candida˛ii P.S.D., de pe pozi˛ii v„dit ∫i voit inegale numeric, la diferite talk-show-uri; persever‚nd Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 s„v‚r∫irea fraudelor, prin prezen˛a Ón emisiuni al„turi de moderatori a∫a-zis neutri de la televiziuni devenite pres„ de partid ∫i care se reg„sesc pe deja negociatele liste parlamentare ca viitori candida˛i ai P.N.L., P.D. ∫i P.U.R., ei Ó∫i des„v‚r∫esc abuzurile prin chiar furtul m„rcii Ónregistrate apar˛in‚nd P.S.D. Este un gest ilegal, f„r„ precedent Ón istoria campaniilor electorale, care reflect„ un singur lucru: presupusa team„ de fraudare a alegerilor, exprimat„ de opozi˛ie la Ónceputul campaniei, nu era dec‚t anticiparea propriilor ilegalit„˛i care, iat„, aveau s„ vin„! Œn mod cert, cuv‚ntul de ordine al opozi˛iei Ón aceast„ campanie este îipocrizia“!

Ar preferea ca Rom‚nia s„ fie pus„ la zid, admonestat„ ∫i criticat„ pe c‚t posibil, Ón speran˛a c„ vor putea smulge c‚teva voturi, iar Stolojan doar-doar Ó∫i mai potole∫te din invidia care Ól macin„ atunci c‚nd Guvernul Adrian N„stase e apreciat pe plan interna˛ional.

Prezenta˛i candida˛i al c„ror trecut este nedeclarabil drept exponen˛i ai drept„˛ii, promova˛i o campanie murdar„ at‚t la propriu, c‚t ∫i la figurat — m„rturie stau chiar Óndemnurile electorale ale Alian˛ei D.A. vopsite pe pere˛ii blocurilor, sfid‚nd, pur ∫i simplu, munca unor oameni civiliza˛i, cu alte cuvinte, face˛i dovada unui tupeu f„r„ limite!

Œn concluzie, pretin∫i candida˛i la alegeri, cum pute˛i spera c„ pute˛i conduce Ón mod eficient o ˛ar„, dac„ nu sunte˛i capabili nici m„car s„ promova˛i o campanie curat„?!

Ion Mocioalc„

#108501

Organiza˛ia jude˛ean„ a P.S.D., dar ∫i Óntreaga opinie public„ din jude˛ este potopit„, Ón aceast„ perioad„ de campanie electoral„, de o propagand„ de∫„n˛at„, nu at‚t pentru propria imagine a opozi˛iei Ón con∫tiin˛a aleg„torilor, c‚t Ómpotriva P.S.D. Sunt vehiculate acuze contraf„cute ∫i tenden˛ioase, ca s„ nu spunem de-a dreptul minciuni sfruntate. Este clar c„ se urm„re∫te

iritarea candida˛ilor P.S.D., pentru a ne for˛a s„ r„spundem dur, s„ se deturneze dezbaterile spre o polemic„ steril„.

Ei, Ón special reprezentan˛ii P.N.L.—P.D., pozeaz„ artistic Ón singurii voitori de bine. Ei, politicieni compromi∫i, la urma urmelor, din e∫alonul al doilea al defunctei Conven˛ii Democrate.

Le reamintim acestora, ne permitem s„ v„ reamintim ∫i dumneavoastr„, cet„˛eni ai jude˛ului, P.S.D. a avut nevoie de 3 ani spre a readuce economia pe linie de plutire, dup„ ce ei au p„gubit finan˛ele ˛„rii cu multe miliarde de dolari.

Prelu‚nd o gestiune catastrofal„, o nav„ e∫uat„, era absolut necesar ca mai Ónt‚i s„ se pun„ ordine Ón haos. Ar fi inutil s„ reamintim cu ce probleme ne-am confruntat Ón jude˛: la C.S.R., îO˛elul Ro∫u“, îMocars“ — Caransebe∫, pentru a v„ da doar unele exemple. Œn loc s„ construim ∫i s„ investim pentru o protec˛ie social„ activ„, am alocat unora sute, altora zeci de miliarde de lei, pentru angaja˛ii ∫i familiile lor, afla˛i Óntr-o situa˛ie disperat„.

Cu toate acestea, lent, dar sigur, nivelul de trai tinde s„ se amelioreze. Economia jude˛ului cunoa∫te importante revigor„ri ∫i perspective. Marii produc„tori industriali au altfel de probleme: de organizare a produc˛iei, de calitate ∫i productivitate, de desfacere, de costuri, probleme fire∫ti ale oric„rui produc„tor.

Œn jude˛, Drumul Na˛ional 58 este aproape finalizat. Au ap„rut ∫i se Ónmul˛esc frumoasele blocuri noi, construite prin A.N.L. la Re∫i˛a, O˛elu Ro∫u, Herculane. Se dau Ón folosin˛„ numeroase s„li noi de sport Ón ∫colile ∫i liceele noastre.

Toate acestea, dar ∫i multe, Ónc„, elemente care atest„ trecerea spre o at‚t de a∫teptat„ normalitate nu le v„d doar min˛ile Óncremenite Ón obsesie ale unora. Obsesii pentru jil˛uri Ón prim„rii, nicidecum pentru binele public! Ce seriozitate, ce respect pentru adev„r au, atunci, liderii zisei alian˛e îDreptate ∫i Adev„r“?!

P‚n„ ∫i celebrul nostru lider sindical Iancu Muhu, vestit pentru proteste ∫i atitudine pe drept critic„ fa˛„ de situa˛ia Ón Combinatul Siderurgic Re∫i˛a, dup„ vechea ∫i trista privatizare de la Ónceput, a devenit membru P.S.D.! Pentru c„ doar acest partid a dovedit grij„, competen˛„ ∫i r„spundere pentru soarta combinatului ∫i, Ón general, pentru muncitorime — categoria cea mai expus„ Ón fa˛a sacrificiilor impuse de reform„.

S-o spunem pe ∫leau celor indeci∫i: dori˛i s„ ave˛i 5 guverne Ón 4 ani? Dori˛i acelea∫i interminabile dispute Ón administra˛iile noastre, Ón care P.N.L. ∫i P.D. au interzis deja orice colaborare postelectoral„ cu consilierii ∫i primarii P.S.D., sau continu„m, pe drumul ferm pe care am pornit, spre integrare european„ ∫i spre a∫teptata via˛„ mai bun„?

Iat„ argumente care ne determin„ s„ afirm„m, ca pe o necesitate logic„: Cara∫-Severin voteaz„ P.S.D.!

Mihai Tudose

#111686

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPa∫i spre U.E.“

Din punct de vedere formal, Rom‚nia face parte din spa˛iul euroatlantic, iar ultima s„pt„m‚n„ a adus cu ea declara˛ii Ómbucur„toare Ón ceea ce prive∫te destinul Rom‚niei Ón spa˛iul amintit.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 Este dorin˛a mea de a Ómp„rt„∫i bucuria unei afirma˛ii pe care a f„cut-o recent comisarul european pentru extindere, Günther Verheugen. Comisarul european a declarat c„ îextinderea nu este complet„, aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei Ón 2007 fiind un obiectiv realist. Rom‚nia ∫i Bulgaria apar˛in acestui val de extindere, ∫i nu altui grup de ˛„ri candidate“.

Ambasadorul Comisiei Europene sus˛ine m„surile guvernamentale, pentru c„ acestea sunt ni∫te m„suri ce-∫i vor dovedi cu siguran˛„ eficien˛a.

Printre principalele mesaje transmise de Günther Verheugen, comisarul responsabil pentru extinderea Uniunii, Ón ceea ce prive∫te rela˛ia cu Rom‚nia este ∫i acela prin care salut„ progresele din ultima vreme ∫i prin care Ó∫i exprim„ opinia conform c„reia obiectivul ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ Ón 2007 este unul realist. Œn opinia sa, dac„ se continu„ reformele Ón acela∫i ritm ridicat imprimat de Guvern este posibil„ Óncheierea tuturor capitolelor Ón acest an. Este vorba inclusiv de Óncheierea a patru capitole sub pre∫edin˛ia irlandez„. A∫a cum a fost ∫i cazul celorlalte state candidate, cele mai dificile capitole de negociere ce vor fi negociate sub pre∫edin˛ia olandez„ vor fi Capitolele îJusti˛ie ∫i afaceri interne“, îMediu“ ∫i îConcuren˛„“.

Œn ceea ce prive∫te atitudinea deschis„, paneuropean„, care ar trebui s„ nu mai ridice semne de Óntrebare Ón ceea ce prive∫te credin˛ele unor lideri de forma˛iuni politice, de opinie, precum cea a domnului Stolojan, care a considerat de cuviin˛„ s„ considere afirma˛iile premierul suedez Goran Persson drept osanale ridicate premierului Adrian N„stase, aceast„ atitudine total nepotrivit„ nu face dec‚t s„ ridice semne de Óntrebare.

Romeo Marius Raicu

#113719

îDespre tinerii care nu mai pot fi min˛i˛i!“

Realitatea scrutinelor postdecembriste a dovedit cu prisosin˛„ c„ tinerii constituie cea mai dezinteresat„ categorie social„, cu participarea cea mai redus„ la procesul electoral, ∫i acum, Óntr-un nou an electoral, reac˛iile ∫i discu˛iile tinerilor se dovedesc a fi mai degrab„ de ignorare a votului, a programelor, a candida˛ilor. Indiferent de culoarea politic„, Ón asemenea condi˛ii apare acerba preocupare de c‚∫tigare a tinerilor Ón scop electoral, ca ˛int„ a tuturor politicienilor. Acest fapt este surprinz„tor Ón condi˛iile Ón care timp de 4 ani preocuparea politicienilor pentru sprijinirea tinerilor a fost aproape de indiferen˛„.

Politicienii au devenit tot mai con∫tien˛i de realitatea c„ fiecare t‚n„r poate aduce un vot Ón plus, pe m„sur„ ce campania electoral„ se deruleaz„ spre deznod„m‚nt. Modalit„˛ile conjuncturale pentru atragerea electoratului t‚n„r s-au diversificat, pun‚ndu-se Ón discu˛ie acum acte normative de mult proiectate ∫i care trebuiau de mult adoptate de cei afla˛i la putere.

Œn calitate de parlamentar al Partidului Democrat ∫i Ón numele multor tineri din Rom‚nia, doresc s„ transmit acelor politicieni care s-au perindat vremelnic la putere ∫i pentru care tinerii reprezint„ doar ni∫te posibile voturi Ón plus c„ de aceast„ dat„ nu Ói ve˛i mai p„c„li. Celor care, dup„ sloganuri electorale despre viitorul sprijin pe care Ól vor acorda tineretului, Ón schimbul voturilor, au uitat ce au promis tinerilor, trebuie s„ le spunem: tinerii ace∫tia s-au ridicat pe propriile picioare, de la Ónceputul tranzi˛iei

postdecembriste ∫i sunt produsul promisiunilor electorale ∫i al omisiunilor postelectorale. Ei au Ónv„˛at s„ asculte limbajul faptelor, nu limba de lemn electoral„, care Ónc„ mai p„c„le∫te pe mul˛i dintre cei forma˛i Ón perioada ceau∫ist„. Ei nu mai sunt dintre cei n„scu˛i Óntr-o lume ∫i nevoi˛i s„ se afirme Óntr-o alt„ lume. Ca urmare, este dep„∫it„ concep˛ia tineretului rom‚n debusolat, lipsit de discern„m‚nt ∫i f„r„ ideal.

O companie de recuperare a electoratului t‚n„r f„r„ considerarea acestor aspecte nu cred c„ este posibil„ ∫i nu-∫i poate atinge scopul, indiferent de culoarea politic„ a celor care doresc implicarea acestora Ón via˛a social„.

Ioan Timi∫

#117314

S„pt„m‚na trecut„ am asistat la un moment solemn: vizita Ón Rom‚nia a secretarului general al NATO, domnul Jaap de Hoop Scheffer, prilej cu care Domnia sa a ˛inut un discurs emo˛ionant, pe care sunt convins c„ l-a˛i apreciat.

Integrarea Rom‚niei ca membru cu drepturi depline Ón NATO reprezint„ un succes deplin ∫i incontestabil al Guvernului Adrian N„stase. Avantajele dob‚ndirii acestui statut sunt multiple ∫i dep„∫esc cadrul strict al protec˛iei teritoriale. Rom‚nia va participa la un efort sus˛inut de promovare a stabilit„˛ii ∫i cooper„rii Ón Europa ∫i are ∫ansa de a deveni o regiune strategic„ din punct de vedere economic ∫i politic pentru Alian˛a Nord-Atlantic„.

Efectele ader„rii la NATO sunt deja vizibile ∫i Ón procesul de integrare Ón Uniunea European„. Credibilitatea ob˛inut„ pe plan interna˛ional face ca Rom‚nia s„ fie considerat„ deja un membru de facto al Uniunii Europene. Criteriile de aderare vor fi Óndeplinite integral Ón decursul acestui an ∫i privim cu Óncredere spre orizontul 2007, c‚nd, la 1 ianuarie, vom fi m‚ndri s„ arbor„m Drapelul Uniunii Europene, al„turi de tricolor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 Succesele ob˛inute pe plan interna˛ional au fost ob˛inute pe fondul unei stabilit„˛i Ón plan economic ∫i politic. Cre∫terea economic„, dublat„ de cre∫terea real„ a nivelului de trai sunt ni∫te realit„˛i incontestabile ale anului 2004. De asemenea, cred c„ nu este corect ∫i nici posibil s„ uit„m situa˛ia dezastruoas„ cu care Rom‚nia s-a confruntat Ón perioada guvern„rii anterioare, ∫i nici greaua mo∫tenire care ne-a fost l„sat„.

Anul 2004 este un an politic hot„r‚tor pentru viitorul european al Rom‚niei. Œncerc„rile disperate ale opozi˛iei de a lansa noi teme pe agenda politic„, pentru a Óncerca minimizarea rezultatelor deosebite ob˛inute de Rom‚nia Ón plan extern, vor fi sortite e∫ecului. De asemenea, negarea acestor performan˛e prin introducerea Ón massmedia a unor raporturi falsificate ∫i a unor declara˛ii mincinoase ∫i def„im„toare la adresa Guvernului nu vor avea sor˛i de izb‚nd„. Electoratul rom‚n s-a maturizat mult comparativ cu alegerile precedente, dovad„ fiind sanc˛ionarea dur„ prin excluderea din Parlament a celor incapabili s„ guverneze.

Partidul Social Democrat a decis s„ continue ceea ce a Ónceput Ón 2000 ∫i singura modalitate de a continua este c‚∫tigarea alegerilor. De aceea, Ói invit pe colegii din opozi˛ie s„ mai aib„ îpu˛intic„ r„bdare“ p‚n„ c‚nd Rom‚nia se va integra Ón Uniunea European„, pentru c„, dup„ acest moment, r„bdarea va deveni pentru ei o obi∫nuin˛„.

Scarlat Iriza

#119924

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la: îStrategia Ón reforma administra˛iei publice“

La recentul seminar cu prilejul lans„rii strategiei Ón reforma administra˛iei publice, primul-ministru al Rom‚niei, domnul Adrian N„stase, a definit obiectivele privind accelerarea reformei Ón acest domeniu ∫i anume: debirocratizarea, descentralizarea ∫i modernizarea, printr-o mai mare eficien˛„.

Realizarea cu succes a acestor obiective este str‚ns legat„ de ac˛iunile care trebuie s„ fie Óntreprinse Ón privin˛a transparen˛ei, asigur„rii predictibilit„˛ii ∫i, de asemenea, a responsabilit„˛ii la nivelul fiec„rui segment al administra˛iei publice.

Ac˛ion‚nd Ón baza Programului social-democrat, Guvernul Adrian N„stase a depus eforturi constante pentru desf„∫urarea procesului de reform„ Ón administra˛ia public„, prin descentralizarea unor servicii publice, reglementarea unitar„ ∫i echitabil„ a salariz„rii func˛ionarilor publici, reglementarea institu˛iei prefectului, asigurarea preg„tirii ∫i selec˛iei func˛ionarilor publici, precum ∫i prin Ómbun„t„˛irea organiz„rii administrativteritoriale a Rom‚niei.

Procesul de modernizare a infrastructurilor ∫i a managementului acestora, Ónceput Ón anii 2001-2002, a continuat prin adoptarea unor reglement„ri adecvate privind descentralizarea unor servicii publice Ón domeniile de ap„—canal, iluminat public ∫i administrarea domeniului public. Ele au fost Ónso˛ite de programe de investi˛ii cu finan˛are extern„, precum ∫i prin Ónfiin˛area Fondului Rom‚n de Dezvoltare Social„, destinat Ómbun„t„˛irii condi˛iilor de via˛„ ale locuitorilor satelor s„race ∫i ale persoanelor apar˛in‚nd grupurilor sociale dezavantajate.

Realiz„ri importante au fost ob˛inute, de asemenea, prin revizuirea Statutului func˛ionarilor publici, av‚nd ca obiectiv principal asigurarea unui serviciu public

profesionist, responsabil ∫i impar˛ial, bazat pe merit, precum ∫i prin activitatea Institutului Na˛ional de Administra˛ie, Ón domeniul form„rii ∫i perfec˛ion„rii preg„tirii profesionale a Óntregului personal din administra˛ia public„ central„ ∫i local„.

Tot Ón domeniul moderniz„rii serviciilor publice, Ón ultimii ani s-au depus eforturi deosebite pentru dotarea acestora cu calculatoare electronice ∫i programe de informatizare.

Cu toate eforturile depuse Ón ace∫ti ani pentru modernizarea serviciilor publice, Ón jude˛ul Gorj putem constata c„: exist„ cozi la serviciile publice; mul˛i cet„˛eni se pl‚ng c„ sunt purta˛i pe drumuri pentru ob˛inerea diverselor acte administrative, iar informarea opiniei publice privind prevederile legisla˛iei Ón vigoare este deficitar„. Informatizarea serviciilor publice Ónc„ nu ∫i-a adus contribu˛ia pentru solu˛ionarea mul˛umitoare a acestor probleme, cu toate eforturile financiare efectuate.

Premierul Adrian N„stase sublinia c„ textele legilor adoptate, ca ∫i strategia Ón reforma administra˛iei publice, elaborate Ón colaborare cu Uniunea European„, Comisia European„, Na˛iunile Unite, Banca Mondial„, Fondul Monetar Interna˛ional etc. sunt deosebite ∫i de o valoare excep˛ional„.

Problema fundamental„ const„ Óns„ Ón punerea Ón aplicare a legilor ∫i a prevederilor programelor adoptate, precum ∫i a controlului modului de respectare a prevederilor acestora de c„tre to˛i factorii.

Ca deputat de Gorj m„ simt responsabil s„ depun un efort sporit pentru urm„rirea modului Ón care se pun Ón aplicare m„surile din Strategia Ón reforma administra˛iei publice, ∫i Óndeosebi pentru recrutarea ∫i preg„tirea viitoarelor cadre de func˛ionari publici competen˛i Ón jude˛ul Gorj, ∫i s„-mi aduc contribu˛ia pentru apropierea de cerin˛ele _acquis_ -ului comunitar Ón Rom‚nia.

™tefan Giuglea

#123590

Declara˛ie politic„: îReforma administra˛iei publice, drum c„tre Europa“.

Administra˛ia public„ din Rom‚nia s-a v„zut confruntat„ Ón ultimii ani cu schimb„ri semnificative Ón ceea ce prive∫te cadrul propriu de func˛ionare, a∫tept„rile din partea cet„˛enilor, atribu˛ii ∫i responsabilit„˛i.

Ideea de a reforma, at‚t de frecvent vehiculat„ Ón ultima perioad„, este mult prea des legat„ de formul„ri generale, iar procesele de conducere ∫i organizare sunt prea pu˛in considerate Ón ecua˛ia reform„rii sistemului administrativ.

Ignorarea necesit„˛ii unei perspective strategice, lipsa unor preocup„ri consistente referitoare la preg„tirea managerial„ a responsabililor administrativi ∫i-a pus ∫i tinde s„ Ó∫i pun„ Ónc„ amprenta asupra unor institu˛ii administrative prea pu˛in bazate pe ini˛iativ„ ∫i flexibilitate.

Principalul obiectiv trebuie s„ Ól constituie pentru toate organismele implementarea reformei administra˛iei publice, cea mai important„ sarcin„ pe care trebuie s„ o realizeze Rom‚nia Ón urm„toarele luni Ón vederea ader„rii la Uniunea European„, aceasta const‚nd Ón modernizarea principalelor domenii: func˛iile publice, descentralizarea administrativ„ ∫i financiar„, Ónt„rirea capacit„˛ilor institu˛iilor publice de a elabora ∫i implementa proiecte de dezvoltare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 Reforma administra˛iei publice nu const„ doar Ón schimbarea legisla˛iei, Ón crearea unui departament nou sau suprimarea altuia.

Cea mai important„ parte din aceast„ reform„ este schimbarea mentalit„˛ilor, a viziunii func˛ionarilor publici Ón ceea ce prive∫te rolul lor Ón societate.

Birocra˛ia existent„ Ón Rom‚nia Óncurajeaz„ mica corup˛ie, care afecteaz„ direct cet„˛enii ∫i oamenii de afaceri. Aceasta este Ón ochii cet„˛enilor cea mai dureroas„ form„ de corup˛ie ∫i, pentru c„ Ói este foarte aproape, cet„˛eanul o simte imediat.

Ceea ce genereaz„ marile probleme, marile Ónt‚rzieri, nemul˛umiri ∫i daune economiei este proliferarea unei birocra˛ii opresive care, pentru fiecare cet„˛ean, agent economic ia forma unor nesf‚r∫ite plimb„ri de la un ghi∫eu la altul.

Rom‚nia trebuie s„ rup„ acest lan˛ birocratic, cu efectele sale negative at‚t asupra economiei, c‚t ∫i asupra vie˛ii sociale, prin m„suri administrative radicale care vor necesita depolitizarea aparatului administrativ ∫i angajarea unor profesioni∫ti care vor fi preocupa˛i de calitatea muncii lor, al c„ror unic scop este servirea cet„˛eanului.

Œn viziunea mea, noul model de func˛ionar public trebuie s„ aib„ patru calit„˛i principale: competen˛a, pentru a utiliza diferite instrumente manageriale, profesionalismul, pentru a evalua situa˛iile ∫i a r„spunde nevoilor cet„˛eanului, responsabilitatea, pentru a aplica politicile publice, ∫i eficien˛a, pentru a folosi Ón mod optim resursele alocate. Œn acest moment, Ón Rom‚nia, o calitate foarte important„ pe care trebuie s„ o dezvolte func˛ionarii publici este transparen˛a, s„ dea Óncredere Ón acest nou tip de func˛ionari.

Toate acestea au pus bazele necesare cre„rii unui cadru pentru func˛ionarul public ∫i func˛ia public„ prin adoptarea Legii cu privire la Statutul func˛ionarilor publici.

Adoptarea legii reprezint„ un pas important Ón reforma administra˛iei publice din Rom‚nia, dar ∫i o cerin˛„ Ón vederea ader„rii la Uniunea European„.

Pentru a repara imaginea mai veche ∫tiut„ la Bruxelles, un lucru pe care Rom‚nia trebuie s„ Ól fac„ este de a pune Ón aplicare noua lege, deplin ∫i corect, rapid ∫i cu hot„r‚re, adic„ îs„ trecem la treab„“, a∫a cum spunea, Ón esen˛„, primul-ministru Adrian N„stase cu prilejul lans„rii îStrategiei Ón reforma administra˛iei publice“ (11 mai 2004).

Este nevoie de mai mult dinamism ∫i transparen˛„, astfel Ónc‚t cea care a fost denumit„ îa cincea putere Ón stat“, func˛ionarii publici, care au îviteza lor de croazier„“, s„ se suprapun„ cu obiectivele ∫i ritmurile stabilite, lucru ce va fi monitorizat de Óntreaga Europ„.

Œn democra˛iile europene, recrutarea func˛ionarilor publici impar˛iali ∫i cu o Ónalt„ calificare este unul dintre rolurile esen˛iale ale statului, recrutarea f„c‚ndu-se pe baza a dou„ principii: principiul egalit„˛ii la acces ∫i principiul concursului public.

Eliminarea tuturor formelor de discriminare Ón angajarea func˛ionarilor publici ∫i lupta nesf‚r∫it„ Ómpotriva corup˛iei func˛ionarilor sunt scopurile fundamentale ale programului privind armonizarea sistemului administra˛iei publice din Rom‚nia cu standardele europene.

Programul este bun, dar execu˛ia sa mai las„ de dorit.

Obiectivul explicit al legii este de a reforma administra˛ia public„ din Rom‚nia prin:

— promovarea unor standarde de conduit„ ∫i integritate Ón r‚ndul func˛ionarilor publici;

— informarea cet„˛enilor asupra normelor de comportament la care trebuie s„ se a∫tepte din partea acestor func˛ionari;

— schimbarea mentalit„˛ilor;

— alinierea la standardele europene;

— adoptarea Codului de conduit„, cerin˛„ expres„ a Uniunii Europene ∫i NATO.

Din perspectiva func˛ionarilor publici, s-au stabilit normele esen˛iale de conduit„ obligatorie, un mod de comportament care nu a fost p‚n„ Ón prezent institu˛ionalizat sau respectat, cum ar fi evitarea conflictului de interese ∫i a utiliz„rii func˛iei pentru propriul interes.

Aparatul administrativ are la dispozi˛ie o colec˛ie clar„ de norme de conduit„, prin care se cere func˛ionarilor publici s„ asigure un tratament egal al cet„˛enilor Ón fa˛a autorit„˛ilor ∫i institu˛iilor publice, profesionalism, impar˛ialitate ∫i independen˛„, cinste ∫i corectitudine.

P‚n„ Ón prezent, aplicarea Legii func˛ionarului public este lent„. O parte a acestei probleme o constituie lipsa unor prevederi suficient de clare care s„ stabileasc„ sanc˛iunile, iar Ón lipsa unei astfel de clarit„˛i motiva˛ia func˛ionarilor publici de a adopta ∫i aplica profesionalismul, integritatea ∫i impar˛ialitatea cerute de lege este deficient„.

Se impun, de asemenea, m„suri care vizeaz„:

— comportamentul func˛ionarilor publici ca mediatori Óntre deciziile politice ∫i aplicarea acestora Ón societate, ca mediatori Óntre cet„˛eni ∫i structurile politice ale ˛„rii;

— atragerea tinerilor absolven˛i pentru crearea unei noi genera˛ii de func˛ionari publici care vor fi nu numai eficien˛i, ci ∫i con∫tien˛i de faptul c„ cet„˛eanul este clientul lor ∫i de aceea trebuie s„ Ól trateze cu toat„ considera˛ia;

— dat fiind faptul c„ Ón Rom‚nia nu exist„ dec‚t dou„ categorii de func˛ionari publici — Ónal˛ii func˛ionari ∫i executan˛ii, este necesar„ definirea unui nivel de mijloc de oameni care iau anumite decizii ∫i au o anumit„ autoritate, ca Ón toate ˛„rile europene;

— num„rul de func˛ionari publici din Rom‚nia Ón raport cu popula˛ia ˛„rii este mare, motiv pentru care este necesar„ o restructurare a acestora, cresc‚nd Ón acela∫i timp eficien˛a ∫i productivitatea celor r„ma∫i;

— Óncurajarea persoanelor calificate ∫i motivate s„ se angajeze ca func˛ionari publici prin cre∫terea nivelului prezent al salariilor, cunoscut„ fiind motiva˛ia cauzei majore a corup˛iei din administra˛ie;

— obligativitatea tuturor func˛ionarilor publici de a de˛ine permisul de utilizare a calculatorului, ob˛inut prin cursuri gratuite ∫i obligatorii, astfel Ónc‚t s„ nu se blocheze sistemul informa˛ional creat.

Am convingerea c„ printr-un efort general de aplicare a legilor deja elaborate Ón acest sens, capitolul de negocieri privind reforma administra˛iei publice se va Óncheia cu succes ∫i vom putea evolua pe un drum sigur, ce are ca punct terminus anul 2007, anul ader„rii la Uniunea European„, c„ avem capacitatea de aplicare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 a _acquis_ -ului comunitar Ón Rom‚nia, at‚t pentru Óndeplinirea criteriului politic, economic, precum ∫i Ón ceea ce prive∫te capacitatea de a face fa˛„ cerin˛elor standardelor de func˛ionare a Uniunii Europene.

Alexandru-Octavi St„nescu

#131482

Declara˛ie politic„ cu tema: îManagementul militar de personal prin prisma ader„rii depline a Rom‚niei la NATO“.

O prim„ ∫i esen˛ial„ condi˛ie impus„ ˛„rii noastre de regulile care guverneaz„ Organiza˛ia Tratatului Atlanticului de Nord a fost crearea unei armate care s„ corespund„ standardelor ∫i obiectivelor de ap„rare colectiv„.

Treptat, Ón spiritul Óndeplinirii dezideratului de integrare euroatlantic„, au suferit transform„ri de esen˛„ at‚t concep˛ia general„ cu privire la tipul de organizare militar„ ∫i principiile fundamentale care orienteaz„ sistemul, c‚t ∫i legisla˛ia Ón domeniu, urm„rindu-se ca aplicarea practic„ a m„surilor adoptate s„ nu Ónt‚mpine dificult„˛i Ón implementare.

Schimbarea fundamental„ Ón orientarea militar„ a reprezentat-o trecerea de la o armat„ caracterizat„ printr-un sistem clasic defensiv, bazat pe Óncorporare obligatorie, la o armat„ profesionist„. Procesul de transformare, declan∫at de acceptarea unanim„, prin referendum, a noilor norme constitu˛ionale referitoare la Óndeplinirea Óndatoririlor militare, decurge Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale armonios, dar ferm, Ón etape de ac˛iune, urm„rindu-se permanent compatibilizarea armatei noastre cu cea a for˛elor aliate.

Dup„ ce dispozi˛iile legii fundamentale au creionat Ón linii majore dreptul ∫i Óndatorirea corelativ„ a cet„˛enilor de a ap„ra patria, sarcina reglement„rii Ón detaliu a acestui aspect revine legii organice referitoare la preg„tirea popula˛iei pentru ap„rare.

Astfel, din perspectiva ader„rii Rom‚niei la NATO, institu˛ia conscrip˛iilor, adaptat„ dup„ model spaniol ∫i francez, nu va mai constitui nici regula ∫i nici baza armatei rom‚ne, deoarece, o dat„ cu trecerea la voluntariat, acest model va fi func˛ional, potrivit ∫i instituit de drept numai Ón situa˛ii excep˛ionale, precum starea de asediu sau urgen˛„.

Aceast„ manier„ de g‚ndire militar„ a fost impus„ de contextul istoric ∫i evolu˛ia societ„˛ii Ón ansamblu, care reclam„ renun˛area la vechile tipare de organizare militar„, Ón condi˛iile Ón care s-a modificat cadrul general de ac˛iune a institu˛iei armatei.

Procesul de restructurare ∫i modernizare a armatei, av‚nd ca punct final instituirea sistemului militar profesionist, compatibil cu cel al statelor membre ale Organiza˛iei Tratatului Nord-Atlantic, a determinat adoptarea acelor m„suri inclusiv de ordin legislativ, menite a forma ∫i dezvolta o armat„ modern„, flexibil„, cu capacitate opera˛ional„ de ac˛iune, adaptat„ cerin˛elor de ap„rare colectiv„.

Œn acest sens au fost deja luate m„suri de c„tre Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale Ón vederea Ónlocuirii institu˛iei militarilor Ón termen ∫i a Óntregului s„u regim juridic cu solda˛i ∫i grada˛i profesioni∫ti, angaja˛i prin contract pe baz„ de voluntariat. Dac„ Ón prezent drepturile ∫i obliga˛iile acestei categorii profesionale ∫i accesul ∫i evolu˛ia Ón carier„ sunt reglementate prin ordin al ministrului ap„r„rii na˛ionale, Ón temeiul cadrului normativ

specific tipului de armat„ clasic, Ón perspectiv„ se preconizeaz„ normarea statutului solda˛ilor ∫i grada˛ilor profesioni∫ti printr-un act juridic de nivelul legii, a∫a cum prevede chiar Constitu˛ia, atunci c‚nd stabile∫te c„ drepturile ∫i Óndatoririle corespunz„toare categoriilor de personal formeaz„ obiectul de reglementare al legii.

Pentru a r„spunde cu competen˛„, profesionalism ∫i devotament misiunilor militare de orice gen, inclusiv a celor de men˛inere a p„cii, corpul solda˛ilor ∫i grada˛ilor profesioni∫ti specializa˛i Ón func˛ie de nevoile armatei ∫i op˛iunea individual„ va constitui fundamentul procesului de transformare a armatei Óntr-o armat„ interoperabil„ cu for˛ele militare aliate.

Prin proiectul legii care reglementeaz„ regimul juridic al categoriei de personal men˛ionate, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale inten˛ioneaz„ s„ implementeze noi concepte militare, precum ∫i modelul piramidal privind evolu˛ia Ón carier„ ori accederea Ón acelea∫i condi˛ii ca ∫i b„rba˛ii a femeilor Ón armat„, cre‚ndu-se totodat„ premisele juridice pentru ca solda˛ii ∫i grada˛ii profesioni∫ti s„ poat„ fi Óncadra˛i Ón structuri euroatlantice.

Œn vederea complet„rii cadrului normativ care reglementeaz„ personalul armatei, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale elaboreaz„ un nou statut al cadrelor militare din armat„, adaptat cerin˛elor de integrare nord-atlantic„. Proiectul de lege este menit a Ónlocui concep˛ia anterioar„ referitoare la managementul de personal, introduc‚nd principii moderne precum cel al transparen˛ei, egalit„˛ii de ∫anse Ón evolu˛ia Ón carier„ ∫i al echit„˛ii prin corelarea grad—func˛ie.

O mai mare aten˛ie va fi acordat„ de c„tre institu˛ia militar„ personalului propriu ∫i prin m„suri de reconversie profesional„, asisten˛„ post-carier„, consiliere ∫i Óndrumare, asigurarea drepturilor de cazare, tratament ori a altor Ónlesniri Ón interesul acestuia.

Av‚nd Ón vedere recenta aliniere a Rom‚niei Ón r‚ndul statelor membre ale alian˛ei de cooperare ∫i securitate colectiv„, apreciez c„ efortul organismului militar de adaptare a normelor care Ói dirijeaz„ activitatea, Ón scopul armoniz„rii, compatibiliz„rii ∫i integr„rii depline Ón sistemul nord-atlantic, merit„ sus˛inut de c„tre toate institu˛iile care au inciden˛„ Ón procesul de legiferare ini˛iat de Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale.

Œn spiritul acestei idei, dar ∫i pentru a pune Ón valoare orientarea ferm„ spre modernizare a armatei rom‚ne, trebuie ca Guvernul s„ sprijine cu promptitudine demersurile legislative militare, astfel Ónc‚t, dup„ dezbaterea ∫i adoptarea acestora Ón Parlament, s„ constituie fundamentul pe care se va cl„di noua Armat„ rom‚n„ standardizat„ NATO.

Astfel de ini˛iative merit„, pe l‚ng„ suportul autorit„˛ilor avizatoare sau implicate Ón procesul de aprobare ori adoptare, Óntreaga considera˛ie pentru capacitatea de adaptabilitate la schimbare a celei mai stabile institu˛ii a statului.

Ionel Olteanu

#138749

Declara˛ie privind problema construirii de c„tre Ucraina a Canalului B‚stroe.

1. Dup„ cum cunoa∫te˛i, la data de 11 mai 2004, Ón prezen˛a ministrului ucrainean al transporturilor, a guvernatorului Regiunii Odesa, a altor oficiali ucraineni ∫i a unor reprezentan˛i ai mass-media ucrainean„, au Ónceput Ón mod oficial lucr„rile de construire a canalului Dun„re—Marea Neagr„ pe bra˛ul B‚stroe din zona ucrainean„ a Deltei Dun„rii.

Cu acest prilej, ministrul ucrainean al transporturilor a declarat c„ prima etap„ a lucr„rilor se va finaliza Ón luna august 2004, continuarea proiectului urm‚nd s„ fie pus„ Ón aplicare Ón toamna anului 2005.

Pentru aceast„ etap„ a proiectului au fost alocate fonduri Ón valoare de 14,8 milioane de dolari S.U.A., lucr„rile fiind executate de firma german„ îJosef Mobius Ban Aktiengesellschaft“.

Œn prima etap„ de construc˛ie, canalul va avea o l„˛ime de 85 metri ∫i o ad‚ncime de 7,65 metri, permi˛‚nd accesul unor nave cu un pescaj de p‚n„ la 5,85 metri, iar Ón a doua etap„ canalul va avea o ad‚ncime de 8,32 metri, o l„˛ime de 100 metri ∫i va permite accesul unor nave cu un pescaj de p‚n„ la 7,2 metri.

Conform declara˛iilor ministrului Kirpa, taxele de traversare a navelor prin canalul ucrainean vor fi de trei ori mai mici dec‚t pe canalele navigabile ale Rom‚niei, fapt ce va permite recuperarea cheltuielilor ocazionate de construirea canalului Ón mai pu˛in de 9 ani. Œn opinia ministrului ucrainean al transporturilor, superioritatea concuren˛ial„ de baz„ a noului canal se exprim„ prin faptul c„, spre deosebire de canalul rom‚nesc, circula˛ia navelor se va face pe ambele sensuri ∫i Ón regim de lucru neÓntrerupt.

2. Aplicarea programului ucrainean de canalizare a bra˛ului B‚stroe pe teritoriul Rezerva˛iei Biosferei îDeltei Dun„rii“ f„r„ informarea ∫i consultarea Rom‚niei, stat poten˛ial afectat de realizarea lucr„rilor respective, contravine mai multor instrumente interna˛ionale bi- ∫i multilaterale la care cele dou„ state sunt p„r˛i (prezentate Ón anex„).

3. Mai mult, ac˛iunile ucrainene Óncalc„ prevederile unor rezolu˛ii adoptate de c„tre organiza˛ii interna˛ionale competente Ón domeniul protec˛iei mediului Ónconjur„tor.

Astfel, una dintre cele mai importante rezolu˛ii ale c„rei prevederi sunt neglijate de Ucraina este documentul adoptat la data de 2 decembrie 2003 de c„tre Comisia Interna˛ional„ pentru Protec˛ia Fluviului Dun„rea (ICPDR), organiza˛ie interna˛ional„ care se ocup„ cu protec˛ia mediului Ón bazinul dun„rean, instituit„ Ón baza prevederilor Conven˛iei de la Sofia din 1994 privind cooperarea pentru protec˛ia ∫i dezvoltarea durabil„ a fluviului Dun„rea.

Potrivit acestei rezolu˛ii, Ucraina ar fi trebuit ca, Ónainte de Ónceperea construirii canalului B‚stroe, s„ transmit„ la ICPDR informa˛ii privind proiectul de construire a canalului, s„ evalueze Ón mod cuprinz„tor impactul pe care construirea canalului l-ar avea asupra mediului Ónconjur„tor din Rezerva˛ia Biosferei îDelta Dun„rii“.

04 · other

Dezbaterea proiectului Legii privind exercitarea profesiei de farmacist, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Farmaci∫tilor din Rom‚nia. (Am‚narea votului final.)

1 discurs

<chair narration>
#141750
4. Din momentul Ón care a luat cuno∫tin˛„ de punerea Ón aplicare a proiectului ucrainean de construc˛ie a canalului B‚stroe, M.A.E. a Óntreprins o activitate sus˛inut„ ∫i constant„ pentru respectarea, de c„tre Ucraina, a prevederilor instrumentelor juridice bi- ∫i multilaterale la care este parte.
a) Œn ziua Ónceperii construc˛iei canalului, M.A.E. a transmis un comunicat de pres„ prin care a luat not„ de Ónceperea proiectului ucrainean, a eviden˛iat demersurile Óntreprinse de diploma˛ia rom‚n„ Ón plan bilateral, a reamintit reac˛iile manifestate Ón ultima perioad„ de importante foruri europene ∫i interna˛ionale ∫i a unor organiza˛ii neguvernamentale care s-au pronun˛at pentru stoparea proiectului ∫i a asigurat opinia public„ de faptul c„ va continua demersurile Óntreprinse p‚n„ Ón prezent pentru conservarea ecosistemelor ∫i protejarea calit„˛ii apelor din Delta Dun„rii.
b) Printr-o not„ verbal„ transmis„ Ón aceea∫i zi Ambasadei Ucrainei la Bucure∫ti, M.A.E. a reiterat p„r˛ii ucrainene solicit„rile transmise prin intermediul a nou„ note verbale privind comunicarea de informa˛ii privind construirea canalului B‚stroe ∫i organizarea de consult„ri bilaterale pe aceast„ tem„ ∫i a reamintit autorit„˛ilor ucrainene prevederile rezolu˛iei Comisiei Interna˛ionale pentru Protec˛ia Fluviului Dun„rea (ICPDR) pentru problema B‚stroe.
Men˛ion„m faptul c„, de∫i M.A.E. a solicitat p„r˛ii ucrainene informa˛ii prin care s„ confirme Ón mod oficial Ónceperea lucr„rilor, M.A.E. al Ucrainei nu a avut, p‚n„ Ón prezent, nici o reac˛ie.
Un demers similar al Œmputernicitului Guvernului Rom‚niei pentru aplicarea acordului bilateral interguvernamental privind cooperarea Ón domeniul gospod„ririi apelor de frontier„ adresat omologului s„u ucrainean la data de 12 mai 2004 a r„mas, de asemenea, f„r„ r„spuns.
c) Misiunea Permanent„ a Rom‚niei pe l‚ng„ Consiliul Europei l-a contactat pe secretarul Comitetului permanent al Conven˛iei de la Berna, domnul EladioFernandez Galiano, inform‚ndu-l Ón leg„tur„ cu Ónceperea lucr„rilor de construire a canalului B‚stroe ∫i solicit‚ndu-i s„ urgenteze includerea pe agenda acestui for european a problemei B‚stroe.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 Not„. Comitetul a fost sesizat la data de 10 februarie 2004 de c„tre organiza˛ia neguvernamental„ îForumul Dun„rean pentru Mediu“, la ini˛iativa M.A.E., care i-a pus la dispozi˛ie un proiect de scrisoare de sesizare. S-a procedat astfel din dorin˛a de a nu se crea pe plan interna˛ional impresia c„ problema B‚stroe este una bilateral„, respectiv o nou„ divergen˛„ rom‚no-ucrainean„, ci o problem„ care preocup„ Ón egal„ m„sur„ organiza˛iile interna˛ionale ∫i societatea civil„ european„.
d) Œn paralel, M.A.E. a contactat toate organiza˛iile neguvernamentale rom‚ne∫ti care activeaz„ Ón domeniul protec˛iei mediului Ónconjur„tor ∫i principala organiza˛ie care militeaz„ pentru protec˛ia mediului Ón bazinul dun„rean, îForumul Dun„rean pentru Mediu“, c„rora le-a fost reiterat„ Óngrijorarea ∫i preocuparea autorit„˛ilor rom‚ne fa˛„ de Ónceperea construc˛iei canalului B‚stroe ∫i li s-a solicitat ca, prin posibilit„˛ile de care dispun, s„ Óntreprind„ demersuri pentru sensibilizarea forurilor interna˛ionale competente ∫i a opiniei publice rom‚ne∫ti ∫i interna˛ionale cu privire la consecin˛ele deosebit de negative asupra echilibrului ecologic al Deltei Dun„rii, produse de punerea Ón aplicare a proiectului ucrainean pe bra˛ul B‚stroe al Dun„rii.
e) M.A.E. a transmis instruc˛iuni Ambasadei Rom‚niei la Berlin pentru efectuarea unor demersuri Ón vederea identific„rii ∫i ob˛inerii de date privind firma german„ implicat„ Ón construirea canalului, contactarea M.A.E. german Ón vederea prezent„rii situa˛iei grave create prin construirea canalului cu implicarea unei firme germane ∫i, cu concursul autorit„˛ilor germane, descurajarea antreprenorului german de a continua s„ se implice Óntr-un proiect cu impact at‚t de negativ pe plan interna˛ional, care se realizeaz„ cu Ónc„lcarea de c„tre Ucraina a normelor interna˛ionale Ón domeniul protec˛iei mediului Ónconjur„tor.
Œn acest sens, a fost contactat„ ∫i Ambasada Germaniei la Bucure∫ti, c„reia i s-a solicitat s„ intervin„ pe l‚ng„ autorit„˛ile germane.
f) Problema canalului B‚stroe a fost ridicat„ de M.A.E. ∫i Ón cadrul unor recente Óntrevederi cu diploma˛i ucraineni, desf„∫urate at‚t la Bucure∫ti, unde domnul ambasador Ion Diaconu, secretarul general al M.A.E. l-a primit Ón audien˛„ pe domnul Teofil Bauer, ambasadorul Ucrainei Ón Rom‚nia, c‚t ∫i la Kiev, unde ambasadorul Rom‚niei Ón Ucraina a avut o Óntrevedere la conducerea M.A.E. ucrainean, pentru a solicita explica˛ii oficiale Ón leg„tur„ cu proiectul ucrainean. Totodat„, consulul general al Rom‚niei la Odesa, Ón cadrul unui interviu Ón ziua de 13 mai 2004, la principalul post local de televiziune (cel care a transmis ∫tiri de la Ónceperea construirii canalului) a prezentat pozi˛ia p„r˛ii rom‚ne privind obliga˛ia Ucrainei de a informa ∫i consulta Rom‚nia Ónainte de Ónceperea proiectului.

05 · other · respins

Dezbaterea proiectului Legii privind exercitarea profesiei de asistent medical ∫i a profesiei de moa∫„, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Asisten˛ilor Medicali ∫i Moa∫elor din Rom‚nia. (Am‚narea votului final.)

115 de discursuri

Ion Bozg„
#147156
Œn zilele de 14 ∫i 15 mai 2004 a avut loc la Ol„ne∫ti — V‚lcea, a IV-a Conferin˛„ Na˛ional„ a Medicilor Veterinari din Rom‚nia, prilej cu care s-a s„rb„torit ∫i Ziua Na˛ional„ a Medicului Veterinar. Œn prezen˛a a peste 500 de medici veterinari, timp de dou„ zile, s-au dezb„tut o serie de probleme profesionale, dar ∫i probleme sociale.
La aceast„ mare manifestare, Agen˛ia Veterinar„ ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor a fost reprezentat„ de domnul director general Sorin Mitrea, iar din partea Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i servicii specifice a Camerei Deputa˛ilor a participat subsemnatul.
Dup„ dou„ zile de dezbateri, conferin˛a a concluzionat c„ medicii veterinari din Rom‚nia, Ón general, sunt mul˛umi˛i de realiz„rile Guvernului Adrian N„stase privind activitatea sanitar-veterinar„.
Aten˛ia acordat„ acestui sector de activitate, sumele alocate din bugetul de stat, dot„rile laboratoarelor na˛ionale ∫i jude˛ene sunt motive de mul˛umire.
Folosesc acest prilej s„-l felicit personal pe domnul Adrian N„stase, primul-ministru al Rom‚niei, pentru sprijinul ∫i aten˛ia acordat„ acestui sector de activitate.
Felicit ∫i conducerea Agen˛iei Veterinare ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, felicit forul profesional medical veterinar pentru toate realiz„rile.
Tudor Mohora
#148480
Interven˛ia mea de ast„zi are ca tem„ îTendin˛a opozi˛iei de a lansa Ón campania electoral„ acuza˛ii f„r„ fundament trebuie s„ fie ferm comb„tut„“.
Ne afl„m Ón plin„ campanie electoral„ pentru alegerile locale. Œn goana dup„ cucerirea de voturi, reprezentan˛ii liberali ∫i democra˛i componen˛i ai Alian˛ei D.A., P.N.L.— P.D., lanseaz„ pentru electorat tot felul de neadev„ruri referitoare la politica P.S.D. ∫i a Guvernului Adrian N„stase.
O reflectare a acestui fenomen o constituie ∫i îEvaluarea Guvernului P.S.D.“, elaborat„ de Alian˛a D.A., P.N.L.—P.D., Ón care se pedaleaz„, printre altele, pe afirma˛ii propagandistice de joas„ factur„ cum sunt: îmediul economic, administrativ, legal ∫i comportamentul a devenit ∫i mai ostil investi˛iilor str„ine“; îprocesul de privatizare a fost lent“; îimpactul privatiz„rii asupra economiei a sc„zut“; îsc„derea infla˛iei nu este relevant„“ etc.
Oare cum se poate afirma cu at‚ta lips„ de seriozitate c„ Ón Rom‚nia exist„ un îmediu ostil investi˛iilor str„ine“ c‚nd, potrivit unor date incontestabile, Ón anul 2003 investi˛iile directe Ón economia rom‚neasc„ s-au ridicat la o valoare de 1,5 miliarde de dolari (1,3 miliarde euro), fiind cu 37,6% mai mare fa˛„ de nivelul realizat Ón anul 2002, iar Ón trimestrul I 2004 nivelul investi˛iilor str„ine atrase Ón Rom‚nia s-au ridicat la 511 milioane dolari (412 milioane euro), cu 25% mai pu˛in fa˛„ de perioada corespunz„toare a anului trecut?
Evident, aceast„ alian˛„ caut„ prin toate mijloacele s„ g„seasc„ nod Ón papur„ ∫i s„ arunce praf Ón ochii electoratului Ón scopul ob˛inerii unor eventuale voturi bazate pe neadev„ruri.
Desigur, ˛in‚nd seama de scopul urm„rit de alian˛a liberalo-democrat„, acestor partide le vine greu sau pur ∫i simplu nu vor s„ formuleze idei care s„ contribuie la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 cre∫terea atragerii de investitori str„ini, Ón m„sur„ s„ completeze amplele demersuri pe plan legislativ ∫i diplomatic Óntreprinse de Guvernul Adrian N„stase ∫i care s„ contribuie astfel la progresul economic ∫i social al Rom‚niei.
Pentru reprezentan˛ii opozi˛iei pare s„ fie mai u∫or s„ prolifereze teza îmediului ostil pentru investi˛iile str„ine“, de∫i realitatea respinge o astfel de tez„.
Cu privire la teza sus˛inut„ de coali˛ia liberalodemocrat„ referitoare la lentoarea ∫i impactul sc„zut al privatiz„rii asupra economiei, autorii sufer„, de asemenea, de o amnezie cronic„.
Ei uit„ s„ aminteasc„ ∫i s„ recunoasc„ c„ valoarea capitalului social v‚ndut Ón perioada 2001-2003 a fost de peste 1,7 ori mai mare dec‚t cel v‚ndut Ón perioada 1999-2000, iar capitalul social privatizat cu investitorii str„ini Ón perioada men˛ionat„ a fost de 4,4 ori mai mare dec‚t Ón perioada precedent„.
Le reamintim c„, Ón perioada Ón care au fost la guvernare Ón legislatura precedent„, ponderea sectorului privat Ón P.I.B. a b„tut pasul pe loc, situ‚ndu-se Ón jurul a circa 61%, iar o mare parte a firmelor private, ∫i Óndeosebi Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, a fost lichidat„. Declinul sectorului I.M.M. Ón perioada respectiv„ nu numai c„ nu a absorbit disponibiliz„rile de personal din economie, ci, dimpotriv„, a produs un num„r de peste 200.000 de ∫omeri.
Vasile Miron
#154059
îMoment aniversar la Com„ne∫ti, ora∫ din jude˛ul Bac„u“
S‚mb„t„, 15 mai 2004, a avut loc, Ón ora∫ul de pe cursul superior al r‚ului Trotu∫, festivitatea prilejuit„ de a 50-a aniversare a liceului din localitate.
La festivitate au participat parlamentarii Nicolae Sersea, Vasile Miron, prefectul jude˛ului Bac„u, C„t„lin Mardare, Inspectoratul general al I.S.J. Bac„u, Gheorghe Iorga, primarul ora∫ului, Dorinel Miron, fo∫ti ∫i actuali profesori ∫i elevi ai liceului.
Liceul din Com„ne∫ti a fost Ónfiin˛at Ón 1954 cu sec˛ie seral„, iar din 1960 ca ∫coal„ medie mixt„, cursuri de zi. De-a lungul anilor, liceul a dat ˛„rii promo˛ii de elevi foarte bine preg„tite, din r‚ndul absolven˛ilor s„i provenind nume de prestigiu din diverse domenii de activitate: Ioan Lasc„r, Adrian Padoleanu, Gheorghe Bucur, Ionel Aichimoaie, Dumitru Spiridon, Nicolae Ciocan, Vasile Miron, Marilena Niculescu, Mihail Chelom, Dumitru Potoroac„, Dorinel Miron ∫i mul˛i al˛ii.
Prin Hot„r‚rea Consiliului Local din 12.05.2004, se acord„ titlul de cet„˛ean de onoare al ora∫ului domnului Gheorghe Podoleanu, primul director al liceului, ∫i domnului Ioan Lasc„r, medic chirurg de renume mondial. De asemenea, tot prin Hot„r‚rea Consiliului Local din 12.05.2004, spitalul din Com„ne∫ti se va numi îIoan Lasc„r“, hot„r‚re ce va fi Ónm‚nat„ spre aprobare domnului ministru al s„n„t„˛ii, Ovidiu Br‚nzan.
Oficialit„˛ile jude˛ului ∫i ale ora∫ului prezente la aceast„ festivitate, Ómpreun„ cu medicul Ioan Lasc„r, au vizitat spitalul din Com„ne∫ti, unde s-a redeschis sec˛ia de chirurgie, drept pentru care s-au cheltuit peste 7 miliarde lei, Ón vederea efectu„rii lucr„rilor de repara˛ii, ∫i a fost adus„ aparatur„ de ultim„ or„, Ón valoare de peste 25 miliarde lei.
La liceul din Com„ne∫ti, devenit, prin ordin al ministrului Alexandru Athanasiu, Colegiul Tehnic îDimitrie Ghika“, se va construi, printr-un program al Guvernului Rom‚niei, o sal„ de sport tip A, Ón vecin„tatea colegiului, Ónc„ dou„ blocuri pentru tineri, prin A.N.L., iar la ™coala nr. 7 din Com„ne∫ti, tot prin acela∫i program al Guvernului Rom‚niei, s-a terminat construc˛ia unei s„li de sport tip B.
Lucr„rile de reabilitare a ™colii din Leorda se afl„ Ón stadiul final, dup„ care urmeaz„, Óncep‚nd cu luna iulie, lucr„rile de reabilitare a ™colii nr. 5 (L„loaia). La ambele ∫coli, cheltuielile de reabilitare se fac prin Banca Mondial„ ∫i Consiliul Local, Ón valoare de circa 16 miliarde lei, respectiv 20 miliarde lei.
Tudor Mohora
#156857
Interven˛ia mea de azi se refer„ la: îDeclara˛iile contradictorii ale liderului P.N.L. ∫i ale opozi˛iei, cu privire la rezultatele previzibile ale alegerilor locale 2004“.
Œn declara˛iile f„cute presei, domnul deputat Eugen Nicol„escu, purt„torul de cuv‚nt al Partidului Na˛ional Liberal, a afirmat c„ partidul s„u s-ar mul˛umi cu ob˛inerea a minimum 15% din totalul voturilor pe ˛ar„.
Totodat„, domnul senator Flutur Gheorghe, pre∫edintele Organiza˛iei Jude˛ene Suceava a Partidului Na˛ional Liberal ∫i ∫ef de campanie electoral„ al acestuia pentru alegerile locale, pretinde c„ li se cuvine, ca rezultat previzibil al scrutinului, chiar pre∫edin˛ia Consiliului Jude˛ean Suceava.
Se cuvine s„ ne amintim c„, la alegerile locale din anul 2000, Partidul Na˛ional Liberal a ob˛inut circa 8% din totalul voturilor pe ˛ar„, iar Ón jude˛ul Suceava sub 4%.
Ar fi spectaculos ca Partidul Na˛ional Liberal, de aceast„ dat„, s„-∫i dubleze scorul electoral, ajung‚nd la minimum 15%.
Desigur, sunt declara˛ii Ón plin„ campanie electoral„, fa˛„ de care avem mari rezerve.
Œn ce prive∫te preten˛ia de a conduce un consiliu jude˛ean ∫i probabil ∫i altele pe care le viseaz„ liberalii pentru viitor, mi se pare c„ socoteala de acas„ (de la P.N.L.) este mult prea departe de cea din t‚rg (a se citi: finalul campaniei ∫i al scrutinului electoral).
Costache Mircea
#158225
Lec˛ia de istorie: îDe la Auschwitz la Bruxelles sau de la ororile trecutului spre Europa civilizat„ a viitorului“
Œn aceast„ lun„, Ón decurs de numai dou„ s„pt„m‚ni, am avut prilejul s„ reflectez asupra sensului istoriei na˛ionale. Am mers mai Ónt‚i la Auschwitz, Ómpreun„ cu un grup de 150 de tineri membri P.R.M., de deputa˛i ∫i senatori P.R.M., Ón frunte cu pre∫edintele Partidului Rom‚nia Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor, doctor Ón istorie, scriitor, jurnalist, moralist ∫i ilustru om de cultur„.
Ne-am recules Ón fa˛a lag„relor mor˛ii, Ón fa˛a cutremur„toarelor m„rturii ale urm„rilor îsomnului ra˛iunii“. Am v„zut cum ar„ta umanitatea zdrobit„ de flagelul intoleran˛ei, xenofobiei ∫i necredin˛ei Ón Dumnezeu. Lec˛ia trecutului nu poate fi suplinit„ de nici unul dintre paliativele diplomatico-politice ale vremurilor. Unora le este mai u∫or s„ minimalizeze, s„ bagatelizeze astfel de gesturi, dec‚t s„ se elibereze din chingile prejudec„˛ilor, rapacit„˛ii ∫i desfr‚n„rii. Fiin˛e inferioare, m‚nate de resorturi primitive, respinse de metafizica medita˛iei universale, t‚r„sc Ón derizoriu tot ce Ónal˛„ ∫i purific„ spiritul, compl„c‚ndu-se Ón mrejele Ónavu˛irii prin minciun„, fraud„ ∫i promiscuitate.
Destinul a f„cut ca, imediat dup„ vizita la Auschwitz, s„ particip la un seminar interna˛ional organizat la Bruxelles de Biroul TAEX al Comisiei Europene, pe tema dreptului cet„˛enilor la peti˛ionare. Am v„zut Ón c‚teva zile cum a ar„tat trecutul Europei ∫i cum se prefigureaz„ viitorul b„tr‚nului continent. Este reconfortant s„ consta˛i
c„, pentru majoritatea popoarelor europene, lec˛ia dramatic„ a istoriei a rodit Óncurajator. Noua Europ„ Ónchide definitiv por˛ile eventualelor repet„ri ale ororilor care au dus la periclitarea civiliza˛iei ∫i pierderea a milioane de vie˛i omene∫ti. Una dintre p‚rghiile bunei func˛ion„ri a democra˛iei este dreptul cet„˛enilor europeni de a se pl‚nge Ómpotriva autorit„˛ilor. Œn acest scop, se pun bazele consolid„rii ∫i generaliz„rii institu˛iei Ombudsman-ului, modelul scandinav de solu˛ionare a peti˛iilor cet„˛enilor, fondat Ón 1805 Ón Suedia.
Œn Belgia deja func˛ioneaz„ Ombudsman-ul Federal, precum ∫i structurile sale din teritoriu, cobor‚nd p‚n„ la Ombudsman-ul feroviar, care prime∫te ∫i solu˛ioneaz„ nemul˛umirile cet„˛enilor referitoare la mersul c„ilor ferate.
Ioan Sonea
#162170
## îEvenimente probabilistice“
Campania electoral„ pentru alegerile locale este un eveniment care se produce cu o anumit„ periodicitate — patru ani. Se presupune c„ dup„ fiecare astfel de eveniment se dob‚nde∫te o anumit„ experien˛„ ∫i Ón˛elepciune, at‚t de c„tre cei care conduc, vremelnic, poporul, c‚t ∫i de c„tre poporul Ónsu∫i. Vom c„uta s„ afl„m, printre at‚tea momente, ce s-a Ónv„˛at de c„tre cei care au misiunea de a organiza alegerile.
Legea pentru alegerea structurilor puterii locale a fost elaborat„ t‚rziu, dup„ negocieri Óntre oameni cu interese at‚t de diferite Ónc‚t se poate spune c„ nu reprezint„ interesele electoratului; s-a reu∫it s„ nu se clarifice at‚tea lucruri Ónc‚t, iat„, Ón faza de aplicare, legea poate fi interpretat„ de fiecare cum Ói place; Óntr-o zi nu se cer candida˛ilor declara˛ii de avere, Ón ziua urm„toare sunt necesare; la unele birouri electorale se cer copii de pe documentele de identitate, la altele nu; prin list„ complet„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 se Ón˛elege uneori cea cu num„rul de candida˛i prev„zut pentru consiliu, iar alt„ dat„ lista care con˛ine ∫i un plus de 25 %, care Ón prima faz„ se accept„ prin adaos, ca apoi s„ se considere valabil„ lista cu num„rul exprimat prin partea Óntreag„; ast„zi se solicit„ cazier candida˛ilor, pentru ca m‚ine s„ nu mai fie necesar; declara˛iile date de candida˛i trebuie scrise integral de m‚n„, dar Ón anumite locuri se admit ∫i cele prin completare pe formular — Ón mileniul III c‚nd totul se poate face pe calculator, la rom‚ni se face alfabetizare —; declara˛iile trebuie autentificate de notar, Ón anumite locuri, individual, Ón altele, pe baz„ de liste Óntocmite de persoane Ómputernicite; cel mai interesant lucru este c„ partidul care conduce anticipeaz„ toate propunerile B.E.C., desigur, simpl„ coinciden˛„; schimbarea continu„ a regulilor jocului aflat Ón desf„∫urare, desigur, pentru a veni Ón sprijinul procesului; lipsa total„ de autoritate a unor pre∫edin˛i de birouri electorale de circumscrip˛ie care aveau competen˛a s„ resping„ o list„ pentru lipsa c„ciuli˛ei la „ sau existen˛a lui Ó Ón loc de ‚, dar nu puteau face corecturile pe loc, pentru a purta oamenii pe drumuri pentru aceste grave lipsuri etc.
Corneliu Ciontu
#166636
## **Domnul Corneliu Ciontu:**
V„ mul˛umesc.
Cu aceasta, prima parte a ∫edin˛ei de ast„zi s-a Óncheiat.
V„ urez o zi dup„ dorin˛a dumneavoastr„!
Constantin Ni˛„
#166961
## Doamnelor ∫i domnilor,
Œncepem partea a doua a programului nostru de ast„zi. Din totalul de 345 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 264 de deputa˛i — Ón sal„ sunt mai pu˛ini; vom face prezen˛a, probabil, la ora 11,30 —, dintre care sunt absen˛i 81; particip„ la alte ac˛iuni parlamentare 13.
Vom Óncepe cu constituirea unei comisii de mediere — comisia de mediere nr. 42 la proiectul de Lege privind pensiile ocupa˛ionale: Smaranda Dobrescu, Pavel Todoran, Ioan Andrei, Ion MÓnzÓn„, Böndi Gyöngyike, Napoleon Pop, Longher Ghervazen.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt. Votat.
Relu„m ordinea noastr„ de zi de la punctul 14, ∫i anume proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de medic, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Medicilor din Rom‚nia.
Am dori ca ini˛iatorul s„ spun„ c‚teva cuvinte pe scurt, dup„ care comisia.
## **Domnul George Pavelescu —** _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**
Domnule pre∫edinte,
Œn cadrul procesului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ a fost necesar„ revederea Óntregii legisla˛ii care reglementeaz„ profesiile Ón domeniul medical.
Œn acest context, a fost ini˛iat ∫i acest proiect de lege, care va Ónlocui Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Medicilor din Rom‚nia, cu modific„rile ulterioare, transpun‚ndu-se astfel prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 16/1993, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, d‚nd o nou„ dimensiune exerci˛iului profesiei de medic pe teritoriul Rom‚niei.
Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul S„n„t„˛ii, Ón colaborare cu reprezentan˛ii Colegiului Medicilor din Rom‚nia, ∫i stabile∫te aria persoanelor care au drept de exercitare a profesiei Ón Rom‚nia, c‚mpul de activitate al profesiei, condi˛iile de exercitare a profesiei de c„tre na˛ionalii statelor membre ∫i Ómbun„t„˛irea organiz„rii Colegiului Medicilor din Rom‚nia, completarea atribu˛iilor acestuia, precum ∫i adoptarea unor anumite cerin˛e ale r„spunderii disciplinare a membrilor s„i, fapt ce va conduce la cre∫terea rolului acestei organiza˛ii Ón controlul ∫i supravegherea profesiei.
Constantin Ni˛„
#169270
S„ v„ referi˛i ∫i la celelalte proiecte de lege, pentru c„ aici sunt Ónc„ trei, respectiv propunerea legislativ„ privind amendamentul la art. 9 alin. 4 din Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, precum ∫i proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea art. 9 din Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Medicilor.
Deci au fost comasate cele trei propuneri.
George Pavelescu
#169757
Au mai fost dou„ ini˛iative legislative, domnule pre∫edinte, al c„ror obiect de reglementare a fost preluat Ón con˛inutul acestei noi legi, Ón sensul c„ s-a prev„zut ca medicii pensionari, care sunt stabili˛i cu domiciliul Ón mediul rural, pot desf„∫ura activitate cu avizul anual al Colegiului Medicilor ∫i Ministerului S„n„t„˛ii, numai pe baza certificatului de s„n„tate. ™i cel„lalt a fost preluat ∫i nu mai face obiectul discu˛iei.
Constantin Ni˛„
#170227
Comisia, v-a∫ ruga, pe scurt, raportul.
Mircea Ifrim
#170300
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Referitor la proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de medic, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Medicilor din Rom‚nia, comisia a lucrat Ón acord deplin cu Ministerul S„n„t„˛ii. Este un proiect care pune Ón acord acest sector de activitate cu cerin˛ele integr„rii Ón Uniunea European„.
De asemenea, am avut dou„ ini˛iative legislative care au fost incluse ∫i ele Ón acest proiect de lege, astfel Ónc‚t v„ rug„m s„ ne da˛i votul dumneavoastr„ Ón forma Ón care v-o prezint„ comisia.
V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#170888
## ™i eu v„ mul˛umesc.
La dezbateri generale, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole. La titlul legii, dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La titlul capitolului dac„ sunt probleme? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La sec˛iunea 1. Titlul sec˛iunii 1. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Art. 1, cu lit. a), lit. b), lit. c), lit. d). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 2 alin. 1, alin. 2 ∫i alin. 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Art. 5 alin. 1, alin. 2 ∫i alin. 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 6 alin. 1, alin. 2 ∫i alin. 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. V„ rog.
Costel-Eugen Popescu
#171789
Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
La art. 6 am propus un nou alineat, Ón care am f„cut referire la programul de lucru pentru medici, program aprobat de O.M.S., care este sub egida O.N.U., ∫i care este acela∫i program Ón toat„ lumea.
Deoarece Ón lege nu este prev„zut acest lucru, am socotit c„ ar fi mai potrivit s„ fie Ón lege, baz‚ndu-m„ tot pe Codul muncii, c‚t ∫i pe Constitu˛ie. Pe Codul muncii, art. 112 alin. (1), Ón care se spune c„ pentru anumite meserii ∫i profesii programul de lucru poate fi stipulat Ón lege, precum ∫i art. 11 ∫i art. 20 alin. (2) din Constitu˛ie, prevederi potrivit c„rora Rom‚nia este obligat„ s„ respecte tratatele ∫i conven˛iile Ón care este parte.
Pe aceste dou„ argumente, v„ rog s„ supune˛i la vot ∫i aprobarea programului de lucru pentru medici, fiindc„ este un program cu totul deosebit, este un program care este respectat Ón toat„ lumea ∫i ˛ine mai mult timp. V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#172748
™i eu v„ mul˛umesc. Ini˛iatorul?
George Pavelescu
#172814
## Domnule pre∫edinte,
Reglementarea timpului de munc„ Ón domeniul medical poate fi f„cut„ prin regulamentul de organizare ∫i func˛ionare al fiec„rei institu˛ii, av‚nd Ón vedere c„ sunt specialit„˛i medicale care, prin lege, au norme diferite de timp. Este vorba de oncologie, de patologie, anatomie patologic„, radiologie ∫i imagistic„. Pentru ace∫ti speciali∫ti, timpul de munc„ nu este de 7 ore, este de 6 ore. Deci sunt diversit„˛i care pot fi reglementate prin contractul colectiv de munc„ la nivel de ramur„ sanitar„ ∫i prin regulamentul de organizare ∫i func˛ionare.
Noi sus˛inem o asemenea reglementare Ón con˛inutul legii.
Constantin Ni˛„
#173482
Comisia, v„ rog, punctul de vedere.
Mircea Ifrim
#173551
Socotim c„ punctul de vedere al ini˛iatorului este corect, Óntruc‚t am studiat ulterior. Œn principiu, se putea trece acest num„r de ore, deoarece afilierea noastr„ la O.M.S. ne d„ acest num„r de ore, dar este exact situa˛ia de la Ónv„˛„m‚nt, unde concediul cadrelor didactice este reglementat prin normele UNESCO, dar nu apare Ón legisla˛ie, Ón Legea Ónv„˛„m‚ntului. Cu at‚t mai mult la medici, Óntruc‚t sunt ore ∫i mai pu˛ine dec‚t 7 Ón care se lucreaz„. Normal c„ reglementarea existent„ la ora actual„, prin instruc˛iunile ∫i reglement„rile Ministerului S„n„t„˛ii este mai larg„.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004
Constantin Ni˛„
#174249
™i eu v„ mul˛umesc. Da, v„ rog.
Costel-Eugen Popescu
#174314
Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
Nu se poate trece a∫a u∫or peste o prevedere a O.M.S. Cel pu˛in trebuie men˛ionat acest aspect, c„ se respect„ prevederea O.M.S. Ón leg„tur„ cu programul de lucru, dac„ nu accepta˛i programul care este spus acolo. Nu-i nici o problem„ aceasta. Nu-i obligatoriu ca s„ fie amendamentul meu — programul de 7 ore, care se folose∫te Ón prezent —, dar eu socotesc, ˛in‚nd seama de prevederile Constitu˛iei, c„ trebuie s„ fie un amendament prin care timpul de lucru s„ fie respectat conform indica˛iilor O.M.S.
Constantin Ni˛„
#174894
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Eu Ómi fac datoria ca s„
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii privind exercitarea profesiei de asistent medical ∫i a profesiei de moa∫„, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Asisten˛ilor Medicali ∫i Moa∫elor din Rom‚nia. (Am‚narea votului final.)
Mircea Ifrim
#174975
Suntem de acord, Ómpreun„ cu ini˛iatorul, s„ trecem: îTimpul de munc„ este Ón acord cu normele Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii.“
Constantin Ni˛„
#175136
V„ rog. Domnul Mardari.
Ludovic Mardari
#175193
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Se pare c„ domnul pre∫edinte al Comisiei de s„n„tate a uitat c„ Ón Legea spitalelor este prev„zut un program care trebuie respectat, un program de 8 ore pentru fiecare medic. ™i atunci, dac„ acolo este prev„zut a∫a ceva, chiar dac„ Legea spitalelor Ónc„, dup„ c‚te am Ón˛eles, nu s-a pus Ón aplicare, este corect, este normal s„ fie prev„zut acela∫i lucru ∫i Ón acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#175660
Stima˛i colegi,
Dac„ at‚t comisia, c‚t ∫i ini˛iatorul sunt de acord ca s„ introducem un nou alineat, alin. 4, Ón care se spune c„ îTimpul de munc„ este Ón conformitate cu prevederile Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii“. Corect?
A∫a este, domnule ministru? Da.
Deci introducem alin. 4 la art. 6.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc.
Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
Deci s-a acceptat.
Art. 7 alin. 1 ∫i alin. 2.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate.
La art. 8, v-a∫ ruga s„ urm„ri˛i alin. 2, punctul 1 din raportul comisiei, Ón care comisia propune modificarea alin. 2 al art. 8.
Dac„ sunt observa˛ii?
V„ rog, domnule ministru.
George Pavelescu
#176359
Domnule pre∫edinte,
Propunem men˛inerea art. 8 alin. 2 Ón forma prev„zut„ de ini˛iator.
V„ propunem s„ fie men˛inut Ón forma prev„zut„ Ón textul ini˛ial, Óntruc‚t limitarea timpului maxim la 3 luni pe an, cumulat, pentru medicii cet„˛eni ai altor state apar˛in‚nd spa˛iului economic european sau Confedera˛iei Elve˛iene, contravine prevederilor Directivei nr. 93/16, care precizeaz„ o valabilitate de 12 luni de la emiterea documentelor necesare acestei forme de exercitare a profesiei de medic.
De altfel, acest termen de 12 luni se reg„se∫te ∫i la art. 25 alin. 2.
V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#176978
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Comisia? Sunte˛i de acord.
Sunt obligat s„
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii privind exercitarea profesiei de asistent medical ∫i a profesiei de moa∫„, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Asisten˛ilor Medicali ∫i Moa∫elor din Rom‚nia. (Am‚narea votului final.)
Dumitru Bentu
#178306
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
O scurt„ interven˛ie la ceea ce numim Ón mod curent acurate˛ea exprim„rii.
Œn cuprinsul art. 15 exist„ o formulare rezultat„ prin ligamentare ∫i care este nonelegant„: îExercitarea profesiei de medic se face dup„ ob˛inerea calit„˛ii de membru al Colegiului Medicilor din Rom‚nia, pe baza autoriza˛iei de liber„ practic„, care se acord„...“
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 Propun ca solu˛ie formularea: î...autoriza˛iei de liber„ practic„ acordate de Ministerul S„n„t„˛ii...“ ∫i textul curge Ón continuare.
- V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#178937
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
De acord?
Ini˛iatorul? De acord.
Facem aceast„ rectificare: îacordate de Ministerul S„n„t„˛ii“, la alin. 1 al art. 15.
-
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii privind exercitarea profesiei de asistent medical ∫i a profesiei de moa∫„, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Asisten˛ilor Medicali ∫i Moa∫elor din Rom‚nia. (Am‚narea votului final.)
Costel-Eugen Popescu
#179518
## Domnule pre∫edinte,
## Domnilor colegi,
Dac„ se cite∫te alin. 3 de la art. 16, cei care sunt Ón Comisia de munc„ ∫i protec˛ie social„ Ó∫i dau seama c„ este un articol ambiguu ∫i care nu exprim„ Ón totalitate inten˛ia ini˛iatorului, deoarece, prin pensionarea la 60 de ani b„rba˛ii ∫i 55 de ani femeile, ele se reg„sesc Ón Codul muncii ca pensie anticipat„ par˛ial„. Sunt convins c„ ini˛iatorul s-a g‚ndit la pensie pentru limit„ de v‚rst„, ∫i, dac„ este pensie pentru limit„ de v‚rst„, atunci sunt dou„ posibilit„˛i: ori dup„ îpensionare“ s„ se spun„ îpensie pentru limit„ de v‚rst„“, ori, a doua posibilitate, se refer„ la art. 41 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, Ón care se cere obligatoriu un num„r de ani de cotiza˛ie pentru bugetul asigur„rilor sociale, respectiv 30, sau 35 de ani, ∫i atunci pensionarea este posibil„ la 60 sau la 65 de ani.
Deci aici sunt dou„ posibilit„˛i: ori se trece dup„ îpensionare“ îpentru limit„ de v‚rst„“, ori se supune la vot amendamentul care este Ón concordan˛„ cu art. 41 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.
V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#180760
Comisia? Ini˛iatorul? Domnul ministru.
George Pavelescu
#180832
Este exact ceea ce a intuit domnul deputat, dar referirea la îlimit„ de v‚rst„“ este inserat„ la alin. 1: îMedicii au dreptul la pensie pentru limit„ de v‚rst„ la Ómplinirea v‚rstei de 60 de ani femeile ∫i 65 de ani b„rba˛ii“, iar la alin. 3 s-a avut Ón vedere tocmai acest lucru, ∫i anume, îpot fi pensiona˛i la Ómplinirea v‚rstei de 60 de ani femeile ∫i 65 de ani b„rba˛ii“, dac„ sunt Óndeplinite condi˛iile de care dumneavoastr„ vorbea˛i la art. 41. Deci Óndeplinesc stadiul de cotiza˛ie la fondul asigur„rilor sociale.
Constantin Ni˛„
#181389
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Comisia? Deci p„stra˛i varianta din proiectul de lege. Da? Bine.
Sunt obligat s„
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii privind exercitarea profesiei de asistent medical ∫i a profesiei de moa∫„, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Asisten˛ilor Medicali ∫i Moa∫elor din Rom‚nia. (Am‚narea votului final.)
George Pavelescu
#182361
## Domnule pre∫edinte,
Suntem de acord cu introducerea acestui alineat, dar v„ propunem urm„toarea formulare: îPrin derogare de la prevederile alin. 4, medicii de familie stabili˛i Ón mediul rural Ó∫i pot continua activitatea dup„ Ómplinirea v‚rstei de pensionare, la cerere, cu aviz anual eliberat de Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Colegiul Medicilor din Rom‚nia, pe baza certificatului de s„n„tate.“
Formularea pe care v-o propunem rezolv„ at‚t dorin˛a unor medici s„-∫i continue activitatea, c‚t ∫i dorin˛a noastr„ de a acoperi cu servicii medicale specializate zona din mediul rural, deficitar„ Ón momentul de fa˛„, ∫i elimin„ celelalte documente care sunt obligatorii la ob˛inerea autoriza˛iei de exercitare a profesiei, fiind suficient simplul certificat de s„n„tate pe care trebuie s„-l prezinte.
V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#183209
De acord, comisia? De acord. Ave˛i vreo observa˛ie?
Dumneavoastr„ nu a˛i participat la dezbaterile Ón comisie? V„ rog.
Costel-Eugen Popescu
#183362
## Domnule pre∫edinte,
## Domnilor colegi,
Dup„ modificarea Legii nr. 19/2000 — ∫i vreau s„ v„ spun c„ sunt 19 ordonan˛e, 19 modific„ri —, Ordonan˛a nr. 340 oblig„ orice pensionar s„ aib„ cerere; deci orice pensionare se face la cerere.
Aici cred c„ au vrut s„ spun„ altceva: la pensionarea anticipat„ par˛ial„, dup„ lege, nu i se d„ voie pensionatului s„ lucreze, dar se d„ acest drept, ca cei
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 din mediul rural s„ aib„ drept de lucru. Cred c„ ar trebui completat cu sintagma îpentru pensionare cu pensia anticipat„ par˛ial„“.
V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#184015
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Comisia nu este de acord. Nici ini˛iatorul nu este de acord.
V„
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii privind exercitarea profesiei de asistent medical ∫i a profesiei de moa∫„, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Asisten˛ilor Medicali ∫i Moa∫elor din Rom‚nia. (Am‚narea votului final.)
Constantin Ni˛„
#186125
1 de la lit. a) ∫i punctele a) p‚n„ la y). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. La alin. 2 v-a∫ ruga s„ urm„ri˛i, pagina 8, punctul 6. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei. Art. 4, dac„ sunt observa˛ii? Votat Ón varianta ini˛iatorului. Titlul sec˛iunii a 3-a, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 35, cu alin. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 36, cu alin. 1, 2 ∫i 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 37, cu alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. La sec˛iunea a 4-a. Titlul sec˛iunii a 4-a. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 38. Dac„ sunt observa˛ii de la lit. a) — g)? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Dup„ lit. g), comisia propune introducerea unui nou text la lit. h). Dac„ sunt observa˛ii la lit. h)? Nu sunt. Votate Ón varianta comisiei. Art. 39 de la a) p‚n„ la n). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 40 de la lit. a) la lit. f). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 41, dac„ sunt observa˛ii? V„ rog, doamn„ deputat.
Ana Florea
#187317
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
La art. 41 se prevede obligativitatea reÓnnoirii autoriza˛iei de liber„ practic„ la 5 ani, aceasta f„c‚ndu-se pe baza cumul„rii unui num„r de credite care se ob˛in prin efectuarea de cursuri, particip„ri la congrese ∫i alte activit„˛i. Eu am cerut introducerea unui alin. 3, Ón care unitatea sanitar„ din sistemul public Ón care medicul Ó∫i desf„∫oar„ activitatea de baz„ este obligat„ s„ finan˛eze
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 aceste cursuri de preg„tire. Œmi sus˛in acest amendament, av‚nd Ón vedere c„ acest articol se refer„ doar la medicii care au salarii de bugetari, medicul din sistemul bugetar, medicul primar are maximum 7 milioane, iar aceste cursuri nu pot s„ fie pl„tite, g‚ndindu-ne c„ aceste cursuri se fac doar Ón centrele universitare, medicii respectivi trebuie s„-∫i pl„teasc„ transportul, cazarea, nu to˛i medicii lucreaz„ Ón centrele universitare. Œn acest fel cre„m o discriminare Óntre medicii care sunt Ón comodat ∫i cei care au avut ne∫ansa s„ lucreze Ón ambulatoriile de spitale ∫i au salarii fixe. Am Óncredere c„ ve˛i medita asupra acestui amendament ∫i o s„-l cuprindem Ón lege. V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#188561
V„ mul˛umesc. Ini˛iatorul ce p„rere are?
Comisia? Deci sunte˛i de acord sau nu cu introducerea alineatului? Nu sunte˛i de acord.
George Pavelescu
#188724
Domnule pre∫edinte,
S-au purtat discu˛ii asupra acestui amendament. Œn prezent, spitalele au un sistem de finan˛are pe caz rezolvat, finan˛area cazurilor rezolvate, costurile pentru actul medical sunt reduse, spitalele nu au aceast„ posibilitate. Dac„ am introduce Ón lege o asemenea propunere, sigur c„ este necesar ca medicii s„-∫i perfec˛ioneze preg„tirea ∫i s„-∫i formeze educa˛ia continuu, dar, dac„ am introduce acum Ón lege, spitalele nu beneficiaz„ de surse financiare s„ sus˛in„ astfel de cursuri, atunci medicii vor reclama faptul c„ ei nu pot ob˛ine num„rul de credite solicitate de c„tre Colegiul Medicilor pentru autoriza˛ia de liber„ practic„ ∫i exerci˛iul profesiei, Ón concordan˛„ cu aspira˛iile profesionale, din motive imputabile spitalului. Problema poate fi rezolvat„ de c„tre consiliul de administra˛ie, care e organul conduc„tor al unui spital, acum, ∫i care poate prevedea Ón bugetul de venituri ∫i cheltuieli, Ón func˛ie de Óncheierea exerci˛iului financiar pentru anul urm„tor, o sum„ cu aceast„ destina˛ie. Ar fi o solu˛ie. Dar Ón momentul de fa˛„ nu putem s„ introducem Ón lege s„ sus˛inem o asemenea propunere.
Constantin Ni˛„
#189898
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
V„ mul˛umesc.
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii privind exercitarea profesiei de asistent medical ∫i a profesiei de moa∫„, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Asisten˛ilor Medicali ∫i Moa∫elor din Rom‚nia. (Am‚narea votului final.)
Ludovic Mardari
#190048
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dup„ p„rerea mea, oricare angajator care dore∫te s„-∫i perfec˛ioneze salaria˛ii prin participarea acestora la unele cursuri este normal s„ suporte cheltuielile necesare. Nu v„d de ce ar trebui s„ fie altfel Ón cazul medicilor. Consider c„ amendamentul propus de colega noastr„ este foarte bun ∫i ar trebui s„-l aprob„m. De altfel, legea pe care o dezbatem noi ast„zi va fi valabil„ pentru ani de zile ∫i nu numai pentru perioada imediat urm„toare, care, Óntr-adev„r, se caracterizeaz„ printr-o situa˛ie financiar„ precar„ Ón domeniul medical. V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#190673
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
™i eu v„ mul˛umesc.
Sunt obligat s„
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii privind exercitarea profesiei de asistent medical ∫i a profesiei de moa∫„, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Asisten˛ilor Medicali ∫i Moa∫elor din Rom‚nia. (Am‚narea votului final.)
Constantin Ni˛„
#192755
ta comisiei. Alin. 3 ∫i 4 r„m‚n Ón varianta ini˛iatorului. Art. 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 Votate Ón varianta ini˛iatorului. Titlul sec˛iunii 7. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón varianta ini˛iatorului. Art. 79, 80, 81, 82, 83. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón varianta ini˛iatorului. Titlul capitolului IV. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón varianta ini˛iatorului. Art. 84, 85, 86, 87, 88. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón varianta ini˛iatorului.
Dup„ art. 88, comisia propune introducerea art. 89. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votate Ón varianta comisiei cu introducerea unui nou text, ca art. 89.
Art. 90, de asemenea, art. 89 nemodificat devine art. 90, urm„ri˛i, la pagina 11, punctul 12 din raport.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Art. 90 devine art. 91. Urm„ri˛i punctul 13 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Vom supune proiectul de lege votului final de ast„zi. Lu„m proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de farmacist, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Farmaci∫tilor din Rom‚nia.
Din partea ini˛iatorului, v-a∫ ruga s„ lua˛i cuv‚ntul.
George Pavelescu
#194002
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
™i aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ Ó∫i propune s„ reglementeze o profesie din domeniul medical, ∫i anume aceea de farmacist, o profesie liberal„, cu un accentuat caracter privat, prin care se realizeaz„ apropierea de prevederile de organizare, func˛ionare, definire a profesiei aplicate Ón ˛„rile Uniunii Europene, prev„zute, de altfel, Ón directivele sectoriale ale Consiliului Uniunii Europene nr. 85/432 ∫i 85/433. Prezentul proiect de lege va Ónlocui Legea nr. 81/1997 privind exercitarea profesiei de farmacist, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Farmaci∫tilor din Rom‚nia.
A fost elaborat cu participarea nemijlocit„ a Colegiului Farmaci∫tilor din Rom‚nia, stabile∫te aria persoanelor care au drept de exerci˛iu al profesiei de farmacist, c‚mpul de activitate al profesiei, condi˛iile de exercitare a profesiei de farmacist ∫i asigur„, totodat„, cre∫terea rolului profesional al colegiului Ón exercitarea ∫i controlul profesiei. Suntem de acord cu raportul Óntocmit de comisie, iar parte din amendamentele formulate Ón anex„ vor fi prev„zute Ón normele tehnice privind organizarea ∫i func˛ionarea colegiului ∫i exercitarea profesiei. V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#195267
V„ mul˛umesc. Comisia, pe scurt raportul.
Mircea Ifrim
#195342
Referitor la proiectul de lege privind exercitarea profesiei de farmacist, ideile principale s-au spus de c„tre
ini˛iator. A∫ sublinia faptul c„ prin acest proiect de lege punem Ón acord profesia de farmacist, exercitarea ei la noi Ón ˛ar„ cu normele Uniunii Europene ∫i, ca atare, v„ rug„m s„ vota˛i raportul comisiei.
V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#195708
La dezbateri generale, dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole. Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului I. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii 1. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 1, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 2, 3, 4, 5, 6. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Art. 7, 8. 9. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii a 2-a, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 10, 11. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii a 3-a. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 12, 13, 14. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului II. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii 1. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 15, 16. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii a 2-a. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 17, 18, 19, 20, 21, 22. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Art. 23, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului III. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii 1. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Art. 24, v-a∫ ruga s„ urm„ri˛i la punctul 1 din raport, comisia propune modificarea alin. 1 al art. 24.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004
Votat„ varianta comisiei.
Alin. 2 r„m‚ne Ón varianta ini˛iatorului.
Art. 25, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Titlul sec˛iunii a 2-a. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate.
Art. 26, urm„ri˛i, la pagina 3, punctul 2 din raport, comisia propune modificarea alin. e), Ón primul r‚nd, apoi h) ∫i k).
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
La punctul e) dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Lit. a) p‚n„ la g) r„m‚ne Ón varianta comisiei, deci cu excep˛ia punctului e), care r„m‚ne Ón varianta comisiei. La lit. h) domnul deputat Leon„chescu are o observa˛ie.
Nicolae Leon„chescu
#197993
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Textul alin. h) spune Ón partea lui final„ urm„torul lucru: îstabile∫te capacitatea de contractare a farmaciilor aflate Ón raporturi cu sistemul de asigur„ri sociale de s„n„tate.“ Frazarea aceasta nu spune ce fel de raporturi? Bune, rele, de colaborare, de cooperare, de disput„ permanent„, de conflict, deci ar trebui altfel scris sau completat, aflate Ón raporturi de colaborare sau, m„ rog, de subordonare.
Aceasta este o prim„ observa˛ie ∫i-mi permit s„ formulez o propunere ∫i pentru alineatul urm„tor ca prezent Ón raport. Aici se pune a∫a: Œmpreun„ cu Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii organizeaz„ forme de educa˛ie continu„...“, aten˛ie, î..∫i de ridicare a gradului de competen˛„ profesional„.“ E cam sofisticat, eu admir interven˛ia profesorului Ifrim de Ónalt„ calitate, haide˛i s„ o facem mai explicit„ aceast„ formulare ∫i propun varianta urm„toare: îde educa˛ie continu„ ∫i de perfec˛ionare profesional„ a membrilor s„i.“ Este mai direct, mai simplu ∫i mai operant. Elimin„m deci cuvintele: îridicarea gradului de competen˛„“ ∫i zicem îperfec˛ionare profesional„“.
V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#199201
™i eu v„ mul˛umesc.
La punctul h), dac„ sus˛ine˛i varianta propus„ sau...
George Pavelescu
#199309
î...rela˛ii contractuale cu sistemul asigur„rilor sociale de s„n„tate.“
Constantin Ni˛„
#199415
î...aflate Ón rela˛ii contractuale cu sistemul asigur„rilor...“, îÓn raporturi contractuale cu...“ poate. **Domnul Acsinte Gaspar —** _ministru-delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
A∫ propune Ón felul urm„tor, domnule pre∫edinte, la lit. h): îStabile∫te capacitatea de contractare a farmaciilor aflate Ón raporturi contractuale cu sistemul de asigur„ri sociale de s„n„tate Ón func˛ie de criteriile elaborate de
c„tre consiliul na˛ional...“ Adic„ incidenta aceasta, a∫a cum este b„gat„, Óngreuneaz„ lecturarea frazei. Deci citesc Ónc„ o dat„: îStabile∫te capacitatea de contractare a farmaciilor aflate Ón raporturi contractuale cu sistemul de asigur„ri sociale de s„n„tate, Ón func˛ie de criteriile elaborate de c„tre consiliul na˛ional...“
Constantin Ni˛„
#200199
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Corect, cred c„ toat„ lumea este de acord, da? Bun. î...∫i Ministerul S„n„t„˛ii.“ Corect.
Deci cine este pentru punctul h), Ón varianta propus„ de comisie, cu ad„ugirile domnului deputat Gaspar. Cine este pentru? V„ mul˛umesc.
Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
- La punctul i) ∫i j) mergem pe varianta ini˛iatorului,
- comisia neav‚nd nici un fel de observa˛ie.
- Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu.
- Votat„ varianta ini˛iatorului.
La punctul k), domnul deputat Leon„chescu a propus modificarea acestuia, dac„ cumva sunte˛i de acord cu îperfec˛ionarea profesional„“, ∫i nu îridicarea gradului de competen˛„“.
Comisia? Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere.
- Atunci, sunt obligat s„
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii privind exercitarea profesiei de asistent medical ∫i a profesiei de moa∫„, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Asisten˛ilor Medicali ∫i Moa∫elor din Rom‚nia. (Am‚narea votului final.)
Constantin Ni˛„
#202944
observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Cu aceasta am parcurs Óntreg proiectul de lege, Ól vom spune votului final de ast„zi.
Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de asistent medical ∫i a profesiei de moa∫„, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Asisten˛ilor Medicali ∫i Moa∫elor din Rom‚nia.
Ini˛iatorul?
George Pavelescu
#203278
Œn cadrul procesului de aderare la Uniunea European„, Rom‚nia, prin documentul de pozi˛ie elaborat la capitolul II — Libera circula˛ie a persoanelor, s-a angajat s„ transpun„ prevederile directivelor europene care reglementeaz„ formarea Ón profesia de asistent medical responsabil cu Óngrijirile generale ∫i Ón profesia de moa∫„, precum ∫i exerci˛iul acestor profesii.
Apreciem c„ Óndeplinirea acestui angajament are drept consecin˛e modernizarea acestor profesii prin adaptarea la cerin˛ele europene, permi˛‚nd totodat„ libera circula˛ie a speciali∫tilor na˛ionali ai statelor membre Ón Rom‚nia ∫i din Rom‚nia, introducerea titlului profesional de asistent medical generalist ∫i, respectiv, a titlului profesional de moa∫„, individualiz‚nd astfel cele dou„ profesii, definirea domeniului de activitate Ón concordan˛„ cu criteriile europene, listarea titlurilor oficiale de calificare Ón baza c„reia se exercit„ cele dou„ profesii, formarea Ón profesia de asistent medical ∫i Ón profesia de moa∫„ prin Ónv„˛„m‚ntul universitar, permi˛‚nd acestor categorii de speciali∫ti accesul la studii postuniversitare, la carier„ didactic„ universitar„ sau Ón domeniul cercet„rii ∫tiin˛ifice. Acest proiect de lege completeaz„ m„surile deja adoptate de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii cu privire la armonizarea curriculei de preg„tire Ón aceste profesii ∫i are ca scop prioritar Ómbun„t„˛irea calit„˛ii serviciilor de s„n„tate oferite popula˛iei.
El a fost Óntocmit cu consultarea larg„ a Ordinului Asisten˛ilor Medicali ∫i s-a ˛inut cont de recomand„rile
exper˛ilor Uniunii Europene, prezentate cu ocazia discu˛iilor care au avut loc la Bruxelles la data de 6 octombrie 2003.
V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#204998
™i eu v„ mul˛umesc. Comisia, v„ rog?
Mircea Ifrim
#205068
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de asistent medical se Ónscrie Ón reglementarea acestei profesii Ón acord cu normele Uniunii Europene.
De asemenea, prin Óntreg acest proiect se d„ un con˛inut calitativ superior acestei profesii ∫i se deschid posibilit„˛i pentru ridicarea competen˛ei Ón cadrul acestei profesii. V„ rog s„-l vota˛i Ón forma prezentat„ de comisie.
V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#205528
™i eu v„ mul˛umesc. La dezbateri generale, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni. Trecem la dezbaterea proiectului de lege.
Titlul legii, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului I. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii 1, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 1, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 2, 3 ∫i 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Art. 5, v-a∫ ruga s„ urm„ri˛i punctul 1 din raport. Comisia propune la alin. d) al art. 5, propune modificarea acestuia.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Lit. a), b), c), e), f), g), h) r„m‚n Ón varianta ini˛iatorului.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 6 ∫i art. 7. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón varianta ini˛iatorului.
Art. 8, v-a∫ ruga s„ urm„ri˛i, la pagina 3, punctul 2 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Dac„ sunt observa˛ii?
V„ rog, eu nu am de unde s„ ∫tiu c„ dumneavoastr„ veni˛i din spate.
George Pavelescu
#206693
## Domnule pre∫edinte,
Avem rug„mintea ca, Ón con˛inutul amendamentelor comisiei, expresia îÓngrijiri medicale“ s„ fie Ónlocuit„ cu îÓngrijiri de s„n„tate“. îAsisten˛ii medicali generali∫ti sau
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 moa∫a desf„∫oar„ activit„˛i conexe actului medical numai la indica˛ia medicului specialist care face Óngrijiri de s„n„tate“.
Constantin Ni˛„
#207117
Comisia de acord? Da.
Cine este pentru amendamentul comisiei, cu modificarea propus„ de ini˛iator? Mul˛umesc.
Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
Art. 9, 10.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.
Art. 11. V-a∫ ruga s„ urm„ri˛i, la pagina 4, punctul 3
din raport. La alin. 1 comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii la alin. 1? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
La alin. 2, v„ rog, domnule secretar.
Nicolae Leon„chescu
#207587
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
La acest art. 11 alin. 2 textul poate fi Ómbun„t„˛it. Iat„, îActivitatea asisten˛ilor medicali ∫i a moa∫elor se desf„∫oar„ Ón cadrul echipei medicale sau independent.“ E perfect. Pentru c„ ceea ce urmeaz„ Ón continuare este o precizare de ordin secundar, inclus„ Ón termenul îactivitatea asisten˛ilor medicali ∫i a moa∫elor“.
Dac„ vrem s„ facem o precizare, ar trebui s„ cre„m o nou„ propozi˛ie, o alt„ formulare, Ón care s„ spunem: î...independent, Ón cazul Óngrijirilor medicale...“, dar am observat c„ ∫i la acest termen sunt propuneri de Ómbun„t„˛ire.
Deci repet, ar trebui s„ punem punct dup„ termenul îindependent“, pentru c„ ceea ce urmeaz„ este de prisos. Iar dac„ vrem, repet, s„ facem o precizare de rangul al doilea, ar trebui s„ construim o nou„ fraz„ sau o nou„ propozi˛ie.
Aceea∫i observa˛ie o formulez ∫i pentru urm„torul alineat, 3, Ón care se precizeaz„ îAsisten˛ii medicali ∫i moa∫ele...“ etc. î...Ó∫i pot desf„∫ura activitatea...“. Termenul general de îactivitate“ include ∫i precizarea particular„ final„ îpentru Óngrijiri medicale“, care eu b„nuiesc c„ nu-∫i are rostul. Sau dac„ o facem, s-o facem Ón propozi˛ie separat„.
V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#208818
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
™i eu v„ mul˛umesc. Comisia, nu sunte˛i de acord. Ini˛iatorul? Nu sunte˛i de acord.
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii privind exercitarea profesiei de asistent medical ∫i a profesiei de moa∫„, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Asisten˛ilor Medicali ∫i Moa∫elor din Rom‚nia. (Am‚narea votului final.)
George Pavelescu
#209379
Domnule pre∫edinte,
Propunem men˛inerea alin. 2 Ón forma prezentat„ de ini˛iator. Avem Ón vedere c„ îAsistentul medical cu studii superioare sau moa∫a poate desf„∫ura activitate Ón domeniul cercet„rii Ón institu˛ii specifice acestei ramuri.“ Exist„ ∫i o Recomandare TAEX ∫i e o prevedere din Directiva Uniunii Europene nr. 77/153 ∫i Directiva nr. 80/154.
E o normativ„ pe care noi ne-o Ónsu∫im ∫i d„m posibilitatea personalului cu studii superioare din aceste domenii s„ lucreze, ca ∫i celelalte categorii socioprofesionale, Ón cercetare.
Constantin Ni˛„
#209954
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Mul˛umesc. Comisia este de acord? Da.
Atunci,
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii privind exercitarea profesiei de asistent medical ∫i a profesiei de moa∫„, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Asisten˛ilor Medicali ∫i Moa∫elor din Rom‚nia. (Am‚narea votului final.)
Constantin Ni˛„
#212046
sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 37, 38, 39. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului III. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii 1. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 40. V-a∫ ruga s„ urm„ri˛i, la pagina 9, punctul 9 din raport, respectiv alin. 1 ∫i 2. Comisia propune modificarea acestora.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. V„ rog, domnule secretar de stat.
George Pavelescu
#212511
Mul˛umesc.
Supun aten˛iei plenului formularea urm„toare pentru art. 40 alin. 1: îOrdinul Asisten˛ilor Medicali ∫i Moa∫elor din Rom‚nia se organizeaz„ ∫i func˛ioneaz„ ca organiza˛ie profesional„ a asisten˛ilor medicali ∫i a moa∫elor, nonguvernamental„, de interes public, apolitic„, nonprofit, av‚nd ca obiect de activitate controlul ∫i supravegherea exercit„rii profesiei de asistent medical ∫i, respectiv, a profesiei de moa∫„, cu drept de liber„ practic„.“
Constantin Ni˛„
#213005
Comisia, de acord? De acord. Art. 40 alin. 1, varianta comisiei, cu modificarea adus„ de c„tre domnul secretar de stat.
Cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Alin. 2, varianta comisiei. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Varianta comisiei votat„ Ón unanimitate. Alin. 3 ∫i 4 ale art. 40 r„m‚n Ón varianta ini˛iatorului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Art. 41. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii a 2-a. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Art. 42. V-a∫ ruga s„ urm„ri˛i, la pagina 10, punctul 10 din raport, alin. 1.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Punctele a), b), c), d), e), f), g), h), i). Varianta ini˛iatorului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛iatorului. Lit. j). Comisia propune modificarea acesteia. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii la aceste propuneri? Nu ave˛i. Votat„ Ón unanimitate. Lit. k). Varianta ini˛iatorului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ Ón unanimitate. Lit. l). Comisia propune modificarea acesteia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Lit. m), n), o), p), q), r). Varianta ini˛iatorului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Alin. 2 al art. 42. V-a∫ ruga s„ urm„ri˛i, la pagina 11, punctul 11. Comisia propune modificarea alin. 2, respectiv punctele a), b), c), d.), e), f). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Titlul sec˛iunii a 3-a. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 43. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii a 4-a. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 44. Urm„ri˛i, la pagina 13, punctul 2 din raport, respectiv punctele a), b), c), d), e), f), g), h), i).
Dac„ sunt observa˛ii? La a), b), c), d), comisia nu a avut propuneri de modificare, textele r„m‚n Ón varianta ini˛iatorului. La punctul e), comisia propune eliminarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Literele f), g), h), i), comisia propune modificarea acestora.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Art. 45, de asemenea, urm„ri˛i, la pagina 15, punctul 13 din raport. Se propune reformularea alin. 1 ∫i 2. Astfel, punctele a), b), c), d), r„m‚n nemodificate, Ón varianta ini˛iatorului. La punctul e), comisia propune eliminarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
George Pavelescu
#215890
Supunem aten˛iei plenului Camerei propunerea noastr„ de a r„m‚ne Ón forma prezentat„ de ini˛iator. Am Ón vedere c„ formularea î∫i alte activit„˛i“ este superflu„ ∫i ne putem afla Ón situa˛ia Ón care fiecare asistent sau moa∫„ poate veni cu fel ∫i fel de cursuri care s„ fie luate Ón calcul la stabilirea num„rului de credite.
De asemenea, Ordinul Asisten˛ilor Medicali ∫i Moa∫elor din Rom‚nia este organismul profesional care controleaz„ exercitarea profesiei ∫i este normal ca formele de educa˛ie continu„ s„ fie cele pe care le avizeaz„ acesta.
Constantin Ni˛„
#216472
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Comisia este de acord? De acord.
V-a∫ ruga s„ facem modificarea respectiv„.
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii privind exercitarea profesiei de asistent medical ∫i a profesiei de moa∫„, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Asisten˛ilor Medicali ∫i Moa∫elor din Rom‚nia. (Am‚narea votului final.)
George Pavelescu
#218382
Academia de ™tiin˛e Medicale a fost Ónfiin˛at„ Ón anul 1934 ∫i a func˛ionat potrivit legii de Ónfiin˛are p‚n„ Ón 1948. Œn urma reformei Academiei Rom‚ne din 1949, aceasta a fost Óncorporat„ ca sec˛ie Ón Academia Rom‚n„, iar prin Decretul Consiliului de Stat nr. 590/1969 a fost reorganizat„ ca institu˛ie de sine st„t„toare, cu personalitate juridic„, a∫a cum func˛ioneaz„ ∫i ast„zi.
Organizarea ∫i func˛ionarea actual„ a acestei institu˛ii, Ón baza actului normativ men˛ionat ∫i a Hot„r‚rii Guvernului nr. 1.758/1969 privind aprobarea Statutului Academiei de ™tiin˛e Medicale ∫i a unor m„suri pentru organizarea ∫i func˛ionarea acestei academii, nu mai corespunde cerin˛elor actuale ∫i strategiilor de asigurare a cercet„rii ∫tiin˛ifice biomedicale ∫i, implicit, de asigurare a s„n„t„˛ii popula˛iei.
Ca atare, s-a impus elaborarea ∫i aprobarea unei noi legi de organizare ∫i func˛ionare, racordat„ la realit„˛ile momentului actual. Ini˛iativa Guvernului de realizare a acestei legi, care s„ prevad„ organizarea ∫i func˛ionarea acestui for ∫tiin˛ific, este fundamentat„ de urm„toarele argumente.
Œn primul r‚nd, corelarea cadrului normativ cu evolu˛ia Academiei de ™tiin˛e Medicale de la Ónfiin˛area ei p‚n„ Ón prezent, actualizarea documentelor de organizare ∫i func˛ionare Ón acord cu statutul celorlalte institu˛ii din domeniul medical ∫i al academiilor de ∫tiin˛e din Rom‚nia, armonizarea cadrului organizatoric cu evolu˛ia sistemului legislativ general ∫i specific domeniului cercet„rii medicale ∫i farmaceutice, consolidarea prestigiului ∫i autorit„˛ii ∫tiin˛ifice a acestui for, precum ∫i consacrarea leg„turilor tradi˛ionale Óntre forul de conducere a cercet„rii fundamentale ∫i aplicative Ón domeniul medical ∫i al Ónv„˛„m‚ntului superior de profil.
Sus˛inem raportul comisiei, cu modific„rile care sunt inserate.
Mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#220255
™i eu v„ mul˛umesc. Domnule profesor, v„ rog s„ prezenta˛i raportul pe scurt.
Mircea Ifrim
#220366
Proiectul de Lege privind organizarea ∫i func˛ionara Academiei de ™tiin˛e Medicale a fost elaborat Ómpreun„ cu Ministerul S„n„t„˛ii ∫i este un proiect prin care se reglementeaz„ aceast„ institu˛ie, care a fost singura
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 desfiin˛at„ de puterea comunist„, ∫i, actualmente, prin aceast„ lege, i se d„ func˛ionalitatea cuvenit„.
V„ rug„m s„ vota˛i raportul Ón forma prezentat„ de comisie.
Constantin Ni˛„
#220850
Mul˛umesc.
La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului I. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 1, 2. Dac„ sunt observa˛ii? Comisia n-a avut observa˛ii. Votate Ón unanimitate. Art. 3. Comisia propune modificarea alin. a). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Punctul b). Comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu. R„m‚ne varianta ini˛iatorului.
Punctul c). Comisia, de asemenea, propune modificarea.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 4. Comisia propune reformularea articolului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Titlul capitolului II. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 5. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 6. Comisia propune reformularea acestuia. Alin. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Punctul a). De asemenea, comisia propune modificarea punctului a) la alin. 1.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei.
Punctul b) r„m‚ne Ón varianta ini˛iatorului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Punctele c), d) ∫i e). De asemenea, comisia propune modificarea acestora.
Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votate Ón varianta comisiei.
Punctul f). Comisia n-a avut modific„ri. R„m‚ne varianta ini˛iatorului.
Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat Ón unanimitate.
Punctele g), h), i) ∫i j). Comisia propune modificarea acestora.
Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votate Ón varianta comisiei.
Punctul k) r„m‚ne nemodificat prin reformulare ∫i va cuprinde textul punctului j) Ón varianta ini˛iatorului.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu. Votat Ón unanimitate. Prin reformulare, vechea lit. k) devine lit. l). Votat„ varianta comisiei. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. La lit. m), de asemenea, comisia a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu. Votat„ varianta comisiei. La punctul m) comisia propune eliminarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Punctul n) r„m‚ne nemodificat, Ón varianta ini˛iatorului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. La lit. o) comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. La lit. p) nu sunt observa˛ii din partea comisiei. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ Ón unanimitate. Lit. q). Comisia propune modificarea acesteia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ Ón varianta comisiei. Lit. r). Comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Votat„ Ón unanimitate. Alin. 2, de asemenea, comisia propune modificarea. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 7. Comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 8, 9. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón varianta ini˛iatorului. Art. 10. Comisia propune modificarea alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 11, 12, 13. Comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votate Ón unanimitate. Art. 14. Domnul secretar Leon„chescu, v„ rog. Rog liderii de grup s„ anun˛e deputa˛ii s„ pofteasc„ Ón sal„ pentru votul final, fiindc„ vom face prezen˛a.
Nicolae Leon„chescu
#224254
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am dou„ observa˛ii la acest articol 14, ∫i anume subiectul îorganele de conducere“ impune s„ utiliz„m îale Academiei de ™tiin˛e Medicale“, nu îa“. Deci, Ón loc de îa“, îale“.
A doua observa˛ie, logica enumer„rii este de la complex la simplu: a) îAdunare general„“; b) îConsiliu ∫tiin˛ific“, ∫i eu propun c) îBiroul executiv al Consiliului ∫tiin˛ific“ ∫i pe locul d) o singur„ persoan„, îPre∫edintele“. Deci inversarea ultimelor dou„ pozi˛ii ∫i renumerotarea lor.
Constantin Ni˛„
#224787
Da. Ini˛iatorul. V„ rog. Sunte˛i de acord? De acord. V„ propun s„ facem modificarea respectiv„. Cine este pentru? Mul˛umesc.
42 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004
Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt.
Votat„ varianta comisiei, cu modificarea f„cut„ de domnul deputat Leon„chescu.
Art. 15 alin. 1 ∫i 2. Comisia propune modificarea acestora.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 16 alin. a). Comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu. Votat„ varianta comisiei. Punctul b), comisia n-a avut observa˛ii. Votat„ varianta ini˛iatorului. Punctul c). Comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Punctul d). Varianta ini˛iatorului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctul e). Comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 17, 18. Comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votate Ón varianta ini˛iatorului. Art. 19. Comisia propune reformularea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 20. De asemenea, comisia propune reformularea alin. 1 ∫i 2.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei. Art. 21 alin. 1, 2 ∫i 3. Comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. La alin. 4, 5 comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votate Ón varianta ini˛iatorului. Art. 22, comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 23, comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 24 alin. 1. Comisia n-a avut observa˛ii. Varianta ini˛iatorului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛iatorului. Alin. 2, comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Art. 25 alin. 1, comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Votat„ varianta ini˛iatorului. La alin. 2, comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Titlul capitolului III. Comisia a modificat acest titlu. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 26 alin. 1. Comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. Alin. 2, comisia propune modificarea acestuia.
Dumitru Bentu
#227862
Domnule pre∫edinte,
La art. 29, o mic„ eroare de redactare. Œntreaga sintagm„ îAcademia de ™tiin˛e Medicale“ s„ beneficieze de majuscule, deci implicit cuv‚ntul îAcademia“.
Constantin Ni˛„
#228067
Dac„ sunt observa˛ii? De acord? Da.
Modific„m art. 29 cu varianta propus„ de domnul deputat.
Dac„ sunte˛i de acord? Cine este pentru? Mul˛umesc. Ab˛ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.
Art. 30. De asemenea, comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Am parcurs proiectul de lege. Œl vom supune votului final de ast„zi.
Mai avem Ónc„ un sfert de or„. V-a∫ propune s„ lu„m Ónc„ un proiect de lege, ∫i anume proiectul de Lege privind organizarea studiilor universitare.
Ini˛iatorul, pe scurt, ca s„ ne Óncadr„m Ón timp.
**Domnul Alexandru Athanasiu —** _ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii_ **:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Distin∫i colegi parlamentari,
Acest proiect de lege vizeaz„ racordarea organiz„rii sistemului de studii universitare la ceea ce se nume∫te îProcesul Bologna“.
Œn esen˛„, studiile universitare de licen˛„ vor fi organizate pe o durat„ de 3—4 ani, aloc‚ndu-li-se un minimum de 180 de credite ∫i un maximum de 240 de credite. Ciclul doi va fi alc„tuit din studii de masterat, cu un num„r de credite Óntre 120 ∫i 60, ∫i studiile doctorale.
Prin acest proiect de lege, Rom‚nia pune Ón practic„ un angajament asumat Ón 1999 ∫i reiterat Ón 2001 ∫i 2003, de comparabilizare ∫i compatibilizare a sistemului
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 studiilor universitare cu cel pe care spa˛iul deschis al Ónv„˛„m‚ntului european Ól dore∫te.
Este un proiect important care va intra Ón vigoare Óncep‚nd cu anul universitar 2005—2006, el realiz‚nd, practic, o facilitare sporit„ a recunoa∫terii ∫i echival„rii diplomelor Ón contextul Conven˛iei de la Lisabona ∫i, totodat„, pun‚nd Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, din punct de vedere al organiz„rii studiilor universitare, Óntr-o pozi˛ie bun„ pe pia˛a serviciului de Ónv„˛„m‚nt european.
Aduc mul˛umirile mele colegilor din comisie, care s-au aplecat cu mult„ aten˛ie ∫i cu pricepere asupra acestui proiect foarte important pentru Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, aduc‚nd o serie de amelior„ri textului ini˛ial, cu care ne exprim„m totalul acord.
Constantin Ni˛„
#230181
™i eu v„ mul˛umesc. Comisia, tot la fel, prezenta˛i pe scurt raportul.
Anghel Stanciu
#230285
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnule ministru, Stima˛i colegi,
Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a fost sesizat„ cu proiectul de Lege privind organizarea studiilor universitare, PL-X 228, Ón 19 aprilie 2004. La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizele primite de la Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, precum ∫i de la Consiliul Legislativ.
Comisia s-a aplecat cu foarte mult„ aten˛ie asupra acestui proiect de lege ∫i dumneavoastr„, ast„zi, prezen˛i Ón sal„, asista˛i la o cotitur„ fundamental„ Ón Ónv„˛„m‚ntul superior rom‚nesc, percep‚nd faptul c„ ceea ce urmeaz„ de acum Óncolo nu mai este ceea ce a fost de peste 100 de ani.
Este evident c„, chiar dintre dumneavoastr„ — cadre didactice — nu cunosc esen˛a acestui proiect, nici nu sunt aten˛i la ea, ∫i o s-o simt„ Ón 2005, c‚nd o s„ li se restructureze sub o form„ sau alta posturile. C„ci aceast„ aliniere la ceea ce s-a semnat la Bologna s-a confirmat la Praga, la Berlin, Ónseamn„ dou„ lucruri: tot Ónv„˛„m‚ntul care este acum de 4 ani, probabil va fi de 3—4 ani. ™i la 3 ani sau 4 se va lua licen˛a, care va confirma pe pia˛a muncii anumite competen˛e.
50% din cei care termin„ 3 ani vor merge apoi la masterat, adic„ la 5 ani pentru studiile universitare. Inginerii vor face 4 ani Ón loc de 5, ∫i vor lua licen˛a, dup„ care vor urma un masterat de 1 an ∫i jum„tate, dar finan˛at de la bugetul de stat numai 50%.
Urmeaz„ al treilea ciclu, care este o propunere a ministrului Athanasiu, Ónsu∫it„ — Ón˛eleg — la Berlin, ca s„ fac„ parte din sistemul na˛ional de Ónv„˛„m‚nt studiile doctorale. Deci doctoratul l-am primit to˛i p‚n„ acum — ∫i unii l-am luat, la unii ni s-a dat — ca o chestiune de excelen˛„ Ón domeniu, de consacrare ∫tiin˛ific„. Acum coexist„ cele dou„, dar Ón principal vom avea ∫coal„ doctoral„, cu ore de curs, de aplica˛ii ∫.a.m.d. Este, iar„∫i, o schimbare fundamental„.
Sunt reticen˛e. Comisia ∫i ministerul au Óncercat pe c‚t posibil s„ angajeze Óntreg corpul profesoral la aceast„, efectiv, reform„ Ón Ónv„˛„m‚ntul superior, pentru c„ este posibil ca fiecare universitate s„-∫i g„seasc„ modalitatea proprie de a desf„∫ura licen˛a ∫i apoi masteratul.
Constantin Ni˛„
#233684
™i eu v„ mul˛umesc.
La dezbateri generale, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?
Da, pofti˛i, v„ rog, doamna ministru.
Ecaterina Andronescu
#233836
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule ministru,
Stima˛i colegi,
™i eu cred c„ ne afl„m Ón fa˛a unei legi care aduce modific„ri profunde Ón Ónv„˛„m‚ntul superior ∫i, f„r„ Óndoial„, nu este numai rodul preocup„rii noastre, Ón Rom‚nia, Ón leg„tur„ cu aceste transform„ri. Suntem Óntr-o perioad„ Ón care Ónv„˛„m‚ntul superior, Ón Europa, Ó∫i caut„ noi abord„ri pentru a se alinia procesului de la Bologna.
Comisia, Ómpreun„ cu ministerul, am c„utat s„ d„m cea mai potrivit„ form„. R„m‚n Óngrijor„rile noastre, pentru c„ responsabilitatea revine Ón continuare universit„˛ilor, pentru a a∫eza Ón acest cadru al legii con˛inutul Ón a∫a fel Ónc‚t, p„str‚nd ce am avut bun, tradi˛iile ∫colii rom‚ne∫ti, s„ venim Ón acest cadru aliniat procesului de la Bologna.
Sigur, am Óncercat s„ g„sim cea mai potrivit„ form„, ∫i pentru aceast„ form„ v„ adres„m invita˛ia s„ da˛i votul dumneavoastr„. ™i, cu siguran˛„, universit„˛ile vor fi cele care Ón perioada urm„toare de timp, av‚nd aceast„ lege, vor a∫eza Ón con˛inut noua structur„ a sistemului de Ónv„˛„m‚nt superior.
V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#234951
™i eu v„ mul˛umesc.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege, pe articole.
44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004
Titlul legii, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Titlul capitolului I, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Art. 1, dac„ sunt observa˛ii? La alin. 1 comisia n-a
avut observa˛ii, dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i.
Votat Ón unanimitate.
Alin. 2, de asemenea comisia nu a avut observa˛ii. Votat, Ón varianta ini˛iatorilor. Alin. 3 ∫i 4. Comisia propune modificarea acestora. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votate Ón varianta comisiei. Alin. 5. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorilor. Art. 2. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 3. De asemenea comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Titlul capitolului II. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 4 alin. 1. comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Comisia propune un text nou, respectiv alin. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Alin. 2 devine alin. 3, de asemenea modificat. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Alin. 3 devine alin. 4. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ sunt observa˛ii din partea dumneavoastr„? Nu sunt.
Votat„ varianta ini˛iatorului. Alin. 4 devine alin. 5. De asemenea, comisia nu a avut observa˛ii.
Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. Alin. 5 devine alin. 6. Comisia propune modificarea acestuia.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Alin. 6 devine alin. 7, comisia neav‚nd modific„ri. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 5 alin. 1 — comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. Alin. 2 al art. 5 — comisia propune modificarea acestuia.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Alin. 3. Ave˛i observa˛ii? V„ rog, domnule deputat.
Niculae Napoleon Antonescu
#237129
Deci la alin. 3: îMinisterul Educa˛iei ∫i Cercet„rii actualizeaz„ periodic, la propunerea Consiliului Na˛ional al Rectorilor, lista domeniilor de specializ„ri de licen˛„,“ ∫i aici, dup„ virgul„, trebuie pus îcare se aprob„ prin
hot„r‚rea Guvernului“. Deci îcare se aprob„ prin hot„r‚rea Guvernului“.
Constantin Ni˛„
#237474
Ini˛iatorul, comisia, de acord, da? De acord cu aceast„ observa˛ie. Votat„ varianta comisiei. Alin. 4 — comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 6 alin. 1 — comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Alin. 2 — de asemenea, comisia propune modificarea. Votat„ varianta comisiei. Alin. 3 — comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. Alin. 4 — comisia propune modificarea acestuia, alin. 4 punctul a). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Punctul b) — comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. Punctul c) — comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Punctul d) — comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. Comisia propune introducerea unui text nou, pct. e). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Alin. 5 — de asemenea, comisia propune modificarea punctelor a), b), e). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Punctele c) ∫i d) r„m‚n nemodificate. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛iatorului. Alin. 6 — comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 7 alin. 1 — comisia nu a avut modific„ri. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu. Votat„ varianta ini˛iatorului. Alin. 2 — de asemenea, comisia nu avut modific„ri. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. Capitolul III — titlu. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 8 alin. 1 ∫i 2. Comisia propune modificarea acestora.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Alin. 3 — comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. Alin. 4 — comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 Comisia propune introducerea alin. 5 — text nou.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Niculae Napoleon Antonescu
#240758
Pentru c„ textul este neclar ∫i, m„ rog, a fost f„cut pe la ora 1,00 noaptea, c‚nd eram cam obosi˛i, propun urm„toarea formulare: îAbsolven˛ii cu diplom„ de masterat pot ocupa posturi didactice Ón Ónv„˛„m‚ntul liceal sau universitar, cu condi˛ia realiz„rii unei preg„tiri psihopedagogice care s„ corespund„ unui num„r de minimum 60 de credite, ob˛inute Ón cadrul ciclurilor 1 ∫i 2.“ Pentru c„ altfel se Ón˛elege c„ vor trebui s„ ob˛in„ 60 de credite Ón ciclul 2, ceea ce nu este conform cu realitatea.
Constantin Ni˛„
#241304
Ini˛iatorul este de acord? Da. Comisia Ón Óntregime este de acord? Da. Deci alin. 6 votat Ón varianta comisiei, cu modificarea propus„ Ón plen.
Art. 10 alin. 1, 2, 3, 4 ∫i 5 — Ón varianta ini˛iatorului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛iatorului.
Comisia propune la alin. 5 un text nou, respectiv ad„ugarea lit. d).
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Alin. 6 — de asemenea, comisia propune modificarea acesteia.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat„ varianta comisiei. Art. 11 alin. 1, 2 ∫i 3 — comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 4 — comisia propune eliminarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Titlul capitolului IV. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 12. Comisia propune modificarea alin. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat varianta comisiei. Alin. 2. Comisia propune eliminarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat varianta comisiei. Art. 13 alin. 1 — comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat varianta comisiei. Alin. 2 ∫i 3 — comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu. Votat varianta ini˛iatorilor. Alin. 4 — comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat varianta comisiei. Art. 14. Comisia nu a avut modific„ri. Nu. Votat„ varianta ini˛iatorului. Titlul capitolului V. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛iatorului.
Art. 15 alin. 1 ∫i 2. Comisia propune eliminarea acestora.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Alin. 3 devine alin. 1, Ón varianta ini˛iatorului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Alin. 4 devine alin. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Alin. 5 devine alin. 3. Comisia propune modificarea acestuia.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Titlul capitolului VI. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 16 alin. 1. Comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛iatorului. Alin. 2 — comisia propune eliminarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.
Acsinte Gaspar
#244426
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
La art. 20 propun s„ fie men˛inut textul Ón redactarea dat„ de Guvern, Óntruc‚t, potrivit normelor de tehnic„ legislativ„, Ón cazul abrog„rilor, textele trebuiesc identificate ∫i determinate Ón mod expres. Prevederea pe care o propune comisia c„ îorice prevedere contrar„ se abrog„“ nu este suficient„ pentru cei care ar urma s„ aplice aceast„ lege, pentru c„ trebuie s„ cunoasc„ exact care sunt acele reglement„ri din dispozi˛iile actuale care se abrog„ Ón mod expres.
De aceea, propun s„ fie men˛inut textul Guvernului.
Constantin Ni˛„
#245018
Sunte˛i de acord? Comisia, v„ rog.
Anghel Stanciu
#245086
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnule ministru,
Este evident c„ îmai binele“ este du∫manul binelui. Ceea ce spune domnul ministru Gaspar este mai bine dec‚t am prev„zut noi ∫i este Ón concordan˛„ cu tehnica legislativ„.
Ceea ce nu este Ón concordan˛„ este c„ textul din st‚nga avea Ón vedere articole pe care le-a modificat textul ini˛ial cu care a venit Guvernul. Or, prin ceea ce s-a f„cut Ómpreun„ cu ministerul la comisie, s-au afectat mult mai multe texte.
Evident c„ domnul ministru Gaspar are dreptate: s„ se stea ∫i s„ se ia la r‚nd astea. Dar suntem deja Ón 30 de zile. C‚nd s„ se stea? Am avut consor˛iile universitare, am avut organizarea studiilor, avem Legea Ónv„˛„m‚ntului, avem statutul — toate b„gate pe ˛eav„ Ón 30 de zile.
Avem dou„ variante: s„ le trimitem Ón plen a∫a, fie ce-o fi, sau s„ punem aceast„ form„, s-o accept„m, ∫i Camera decizional„, care este Senatul, s„ numere ei bob cu bob ∫i s„ fac„ pe plac domnului ministru.
De aceea, eu v-a∫ propune s„ r„m‚nem la formularea comisiei ∫i domnul ministru o s„ aib„ grij„, cu corpul Domniei sale de exper˛i, s„ vad„ exact ce se modific„, ∫i Camera decizional„ s„ puncteze exact cum a spus domnul ministru Gaspar. Asta este rug„mintea noastr„,
pentru c„ altfel nu bat: textul din st‚nga ce s„... care sunt articolele care se abrog„, cu ceea ce con˛ine legea. V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere.
Constantin Ni˛„
#246486
V„ rog, domnule ministru.
Acsinte Gaspar
#246545
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Vreau s„ v„ spun c„ proiectul de lege a fost avizat ∫i de c„tre Consiliul Legislativ. Consiliul Legislativ, ca organ de specialitate consultativ al Parlamentului, are, printre altele, ∫i aceast„ atribu˛ie cu privire la eviden˛a oficial„ a legisla˛iei.
™i, cu ocazia aceea, Consiliul Legislativ a f„cut ni∫te referiri la redactarea acestui text, pe care ini˛iatorul le-a preluat Ón leg„tur„ cu abrog„rile.
Eu propun, totu∫i, s„ r„m‚n„ textul Guvernului, urm‚nd ca la Senat, pe parcurs, dac„ mai trimitem o dat„ la Consiliul Legislativ, s„ mai revad„ ∫i ei acest text, pentru c„, v„ spun, Ón aplicarea legii va fi foarte dificil pentru cei care vor trebui s„ lucreze cu acest proiect de lege, dac„ nu vor ∫ti care sunt textele ce au fost abrogate din Legea Ónv„˛„m‚ntului.
Constantin Ni˛„
#247387
Domnule ministru...
Petru Andea
#247440
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Suntem Ón fa˛a a dou„ alternative, domnul Stanciu spunea, una mai bun„ dec‚t alta. Evident, una este incomplet„, e varianta Guvernului. ™i una este gre∫it„, varianta comisiei.
Œntre o variant„ incomplet„ ∫i una gre∫it„ — ca ∫i procedur„ — consider, opinez c„ trebuie s„ alegem, deocamdat„, varianta incomplet„.
Deci sus˛in propunerea domnului Gaspar. V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#247874
## Stima˛i colegi,
Eu sunt obligat s„ supun varianta comisiei la vot, s„ vedem rezultatul votului.
Cine este pentru varianta comisiei?
V„ rog s„ num„ra˛i. 49 de voturi pentru. Œmpotriv„?
V„ rog s„ vota˛i. V-a∫ ruga lini∫te. 70 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.
Cu aceasta, deci art. 20 a fost respins, Ón varianta comisiei.
V„ supun aprob„rii varianta Guvernului, a ini˛iatorului. Cine este pentru?
V„ rog s„ vota˛i. 113 voturi pentru. Œmpotriv„? 23 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? 6 ab˛ineri.
Adoptat art. 20, Ón varianta ini˛iatorului.
Am finalizat proiectul de lege.
Domnul deputat Marcu dore∫te s„ fac„ un protest.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 Comisia pentru administra˛ie public„ s„ se preg„teasc„ pentru cele dou„ amendamente de ieri, care trebuie...
Domnule deputat Marcu, 30 de secunde, a∫a a˛i spus.
Tudor Marcu
#248771
Vreau s„ protestez Óntr-un fel, ∫i sper c„ m„ Ón˛elege˛i: uneori s-ar putea s„ fi ie∫it din r‚ndurile noastre Ón aceast„ situa˛ie, dar eu tot Ómi spun crezul g‚ndirii mele.
Protestul meu se refer„ la urm„torul lucru: la votul f„r„ cuno∫tin˛„ de cauz„. Am observat acum c„ a venit un grup de vreo 4-5 oameni de la u∫„, ∫i nici nu ∫tiau despre ce este vorba, iar Ón momentul Ón care au v„zut c„ unii dintre colegii Domniilor lor au ridicat m‚na, repede, au venit fuga, cu m‚na ridicat„.
Este acesta un mod de a ne comporta noi, ca parlamentari?
Este o Óntrebare, dac„ vre˛i — am zis c„ ∫i de la noi sunt —, lua˛i-o ca o Óntrebare pur retoric„, mai mult pentru pres„, dar nu-mi pomeni˛i numele dac„ vre˛i, dar analiza˛i-o ∫i dumneavoastr„. Modul Ón care ne satisfacem noi Óncrederea dat„ de electorat Ón Parlament.
Pentru votan˛i de profesie, nici nu era nevoie s„ fim prezen˛i. Pur ∫i simplu, l„sam o h‚rtie Ón banc„ ∫i spuneam: îTot ce zic colegii mei, sunt de acord.“ Nu este corect! Protestez chiar ∫i Ómpotriva celor care din r‚ndurile partidului nostru fac acela∫i lucru!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Constantin Ni˛„
#249914
™i eu v„ mul˛umesc. Sunt de acord cu protestul dumneavoastr„.
Domnul Florescu, cele trei amendamente, de ieri, la proiectul de Lege privind Statutul func˛ionarilor publici din penitenciare, s„ vedem care sunt observa˛iile ministerului ∫i dac„ suntem de acord cu acestea.
V„ rog.
Ion Florescu
#250228
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Ministerul, ini˛iatorul a venit cu urm„toarele formul„ri, art. 76 lit. c): îs„ se Ómpiedice orice ac˛iune care presupune discriminare pe temei de etnie, ras„, limb„, na˛ionalitate, sex, religie, opinie sau alte criterii.“
Acela∫i articol, lit. j): îs„ se conformeze dispozi˛iilor date de conduc„torii ierarhici, c„rora le este subordonat direct.“
Lit. k): îs„ respecte Óntocmai programul de munc„.“
Constantin Ni˛„
#250707
™i citi˛i ∫i art. 77.
Ion Florescu
#250762
Asta voiam s„ fac acum. Deci, art. 77, Óntr-o reformulare mai simpl„, mai pe scurt, un pic: îLa data de 29 iunie, c‚nd se celebreaz„ Sfin˛ii Petru ∫i Pavel, se va s„rb„tori ∫i Ziua personalului din sistemul administra˛iei penitenciare.“
Fac men˛iunea c„ comisia noastr„ este de acord cu formularea, a adoptat de fapt formularea propus„ de ini˛iator ∫i v„ rog, deci, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
s„ supune˛i spre dezbatere ∫i adoptare textele prezentate, a∫a cum au fost ele expuse aici. V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#251297
Domnule deputat Leon„chescu, v„ rog, dac„ ave˛i observa˛ii la propunerea textelor f„cut„. La lit. c), dac„ sunt observa˛ii?
Nicolae Leon„chescu
#251454
Aceste observa˛ii au fost formulate de mine: Ón marea lor majoritate, propunerile de Ómbun„t„˛ire sunt acceptabile.
Eu am dou„ observa˛ii de f„cut, ∫i am s„ Óncep de la art. 77, Ón sens invers, pentru c„ eu n-am auzit de Sf‚ntul îPentru“! Am auzit de Sf‚ntul Petru!
Constantin Ni˛„
#251758
O eroare material„!
Nicolae Leon„chescu
#251811
Ca s„ mai destindem pu˛in atmosfera! Dar, Ón mod serios, textul Ómi place, poate fi acceptat ∫i Ón varianta aceasta.
Œn ceea ce prive∫te alin. c) de la art. 46, eu am formulat dou„ observa˛ii: prima era s„ introducem Ón locul termenului de îtemei“, termenul de îcriteriu“ sau îcriterii“, la plural. Œn final am reg„sit termenul îcriterii“, dar Ón text a r„mas termenul de îtemei“. îTemei“ e nespecific enumer„rii care urmeaz„, îcriterii“, da!
O a doua observa˛ie este finalul, pentru c„ l„s„m deschis domeniul: îsau alte criterii“. Deci nu mai are rost enumerarea anterioar„, dac„ la sf‚r∫it spun c„ este posibil orice: îpot introduce orice alte criterii“. ™i eu am propus s„ punem punct dup„ ultimul termen enumerat. Acum a ap„rut o opinie, reorganizarea textului, numerotarea este foarte bun„, ∫i Óntre îreligie“ ∫i îopinie“ s„ punem î∫i“. Deci formularea mea, pe care o sus˛in ∫i ast„zi: îDiscriminare pe criterii de etnie, ras„, limb„, na˛ionalitate, sex, religie ∫i opinie“.
V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#252845
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Ini˛iatorul? Sunte˛i de acord cu varianta propus„ de domnul Leon„chescu?
Cine este pentru?
- V„ rog s„ vota˛i.
Mul˛umesc.
Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Votat punctul c).
La punctul j), dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii privind exercitarea profesiei de asistent medical ∫i a profesiei de moa∫„, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Asisten˛ilor Medicali ∫i Moa∫elor din Rom‚nia. (Am‚narea votului final.)
Constantin Ni˛„
#255119
Böndi Gyöngyike Borbély László Bozg„ Ion Bran Vasile|prezent absent absent„ prezent absent prezent„ absent prezent absent| |Cu marea majoritate de voturi, s-a adoptat varianta|BrÓnzan Ovidiu|absent| |mnului deputat Gaspar. Stima˛i colegi, am parcurs ∫i acest proiect de lege. Trecem la apelul nominal de verificare a cvorumului tru votul final.|Bruda∫cu Dan Bucur Constantin Bucur Mircea Buga Florea|absent prezent prezent prezent| |**Domnul Tudor Mohora:**|Burnei Ion Buruian„ Aprodu Daniela|prezent absent„| |A∫ dori s„ fac o precizare pentru cei prezen˛i: v„ rog|Buzatu Dumitru|prezent| |nu pleca˛i dup„ apelul nominal, pentru c„ mai|Buzea Cristian Valeriu|absent| |eaz„ unul atunci c‚nd vom da, dac„ vom Óndeplini|Calcan Valentin Gigel|prezent| |rumul, votul final pentru Curtea Constitu˛ional„.|Canacheu Costic„|prezent| |zultatul, dup„ dou„ apeluri nominale.|Cazan Gheorghe Romeo-Leonard|absent| |Abi˛ei Ludovic prezent Afr„sinei Viorica prezent„|Cazimir ™tefan C„∫unean-Vlad Adrian|prezent absent| |Albu Gheorghe absent|Cerchez Metin|absent| |Ana Gheorghe absent|Cherescu Pavel|prezent| |Andea Petru prezent|Chiliman Andrei Ioan|absent| |Andrei Ioan prezent|Chiri˛„ Dumitru|prezent| |Andronescu Ecaterina prezent„|Ciontu Corneliu|absent| |Antal István absent|Ciuceanu Radu|prezent| |Anton Marin prezent|Ciuperc„ Vasile Silvian|absent| |Antonescu George Crin Lauren˛iu absent|CÓrstoiu Ion|prezent| |Antonescu Niculae Napoleon prezent|Cladovan Teodor|prezent| |Apostolescu Maria prezent„|Cliveti Minodora|prezent„| |Arghezi Mitzura Domnica prezent„|Coifan Viorel-Gheorghe|prezent| |Ariton Gheorghe prezent|Cojocaru Nicu|absent| |Arma∫ Iosif prezent|Cr„ciun Dorel Petru|prezent| |Arn„utu Eugenu prezent|Cre˛ Nicoar„|prezent| |Asztalos Ferenc prezent|Cristea Marin|prezent| |Avramescu Constantin-Gheorghe prezent|Cri∫an Emil|absent| |Baban ™tefan prezent|Daraban Aurel|prezent| |Babiuc Victor absent|D„ianu Dorin|prezent| |Baciu Mihai prezent|Dinu Gheorghe|prezent| |Bahrin Dorel prezent|Dobre Traian|absent| |Balt„ Mihai absent|Dobre Victor Paul|absent| |Balt„ Tudor prezent|Dobrescu Smaranda|prezent„| |Bar Mihai absent|Dol„nescu Ion|prezent| |Bara Radu Liviu absent|Dorian Dorel|prezent|
Constantin Ni˛„
#265085
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004
Constantin Ni˛„
#265156
## Stima˛i colegi,
Trecem la votul final ∫i vreau s„ v„ atrag aten˛ia c„, dup„ terminarea votului final, vom relua apelul pentru votul pentru Curtea Constitu˛ional„. De aceea, v„ atrag aten˛ia s„ r„m‚ne˛i Ón sal„, pentru a putea vota ∫i partea a doua.
Votul final.
Proiectul de Lege privind protec˛ia animalelor. Cine este pentru?
V„ rog s„ vota˛i. 210 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Votat.
Cererea pre∫edintelui Rom‚niei pentru reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 84/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului
nr. 65/1997 privind regimul pa∫apoartelor Ón Rom‚nia. Cine este pentru? 220 de voturi pentru. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.
Ab˛ineri? 5 ab˛ineri.
Votat.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice.
Lege cu caracter organic.
Cine este pentru? 181 de voturi pentru. Œmpotriv„? 48 de voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„.
Lege cu caracter organic.
Cine este pentru? 195 de voturi pentru. Œmpotriv„? Un singur vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? 38 de ab˛ineri. Votat.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind buna conduit„ Ón cercetarea ∫tiin˛ific„, dezvoltarea tehnologic„ ∫i inovare.
Cine este pentru? 221 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? O ab˛inere.
Votat.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Psihologilor din Rom‚nia.
Mircea Nicu Toader
#267656
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Vreau s„ Ómi exprim satisfac˛ia c„, Ón sf‚r∫it, dup„ ∫ase ani de zile, exist„ un act normativ care va permite Ón aceast„ faz„ dezvoltarea transportului naval, care are Ón Rom‚nia peste 115 ani de tradi˛ie, ∫i profit de ocazie s„ Ól rog pe domnul ministru Gaspar s„ transmit„ Guvernului, c‚nd va discuta proiectul de buget pe anul 2005, Ón mod expres s„ ˛in„ cont de art. 24, de necesitatea prevederii unor fonduri pentru Programul de dezvoltare ∫i modernizare a flotei, Ón special a flotei fluviale, deoarece, Ón anul 2007, o dat„ cu aderarea Rom‚niei, Dun„rea devine cale navigabil„ interna˛ional„, dar flota rom‚n„ este inapt„ din punct de vedere tehnic pentru a naviga pe Dun„re, motiv pentru care exist„ riscul ca s„ cheltuim milioane de dolari pentru modernizarea ∫i men˛inerea cursului navigabil al Dun„rii pentru alte flote. Œnc„ o dat„ revin cu aceast„ rug„minte, pentru c„ Ón mod special am sus˛inut ca acest proiect de lege de aprobare a ordonan˛ei s„ intre Ón discu˛ie p‚n„ la sf‚r∫itul acestei sesiuni.
V„ mul˛umesc.
Constantin Ni˛„
#268759
™i eu v„ mul˛umesc.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 11/2000 pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i dezvoltare privind finan˛area Proiectului de Ónchidere a minelor ∫i de atenuare a impactului social, Ón valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A., semnat la Bucure∫ti la 13 octombrie 1999. Cine este pentru? 232 de voturi pentru. Œmpotriv„? 38 de voturi.
Ab˛ineri? Nu sunt.
Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Macedonia privind cooperarea Ón combaterea terorismului, crimei organizate, a traficului ilicit de droguri, substan˛e psihotrope ∫i precursori, precum ∫i a altor activit„˛i ilegale, semnat la Bucure∫ti la 12 noiembrie 2003.
Cine este pentru? 231 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Votat.
Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Arabe Egipt privind cooperarea Ón domeniul combaterii criminalit„˛ii, semnat la Bucure∫ti la 3 decembrie 2003.
Cine este pentru? 231 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Votat.
Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adi˛ional la Conven˛ia penal„ a Consiliului Europei privind corup˛ia, adoptat la Strasbourg la 15 mai 2003.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 Cine este pentru? 231 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Votat.
Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului de extr„dare dintre Rom‚nia ∫i Republica Federativ„ a Braziliei, semnat la Brasilia la 12 august 2003.
Cine este pentru? 231 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Votat.
Proiectul de Lege privind Statutul func˛ionarilor publici din administra˛ia na˛ional„ a penitenciarelor.
Proiect cu caracter organic.
Cine este pentru? 181 de voturi pentru. Œmpotriv„? 40 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Votat.
Tudor Mohora
#273745
## Stima˛i colegi,
Pe list„ sunt dou„ nume, nu trei, ca pe vechiul buletin, a∫a a hot„r‚t Biroul permanent: s„ Ói re˛in„ pe primii doi, Ón ordinea votului.
Dumneavoastr„ ve˛i vota pe unul dintre ei, prin t„ierea de pe buletin a numelui unei persoanei.
Deci am rug„mintea s„ re˛ine˛i, pentru cei care eventual nu ar dori s„ participe p‚n„ la sf‚r∫itul acestui apel, c„ se anuleaz„ ∫i primul apel nominal, Ón cazul Ón care se Ónregistreaz„ absen˛„ la acest apel.
V„ rog s„ vota˛i.
|V„ rog s„ vota˛i.|| |---|---| |Abi˛ei Ludovic Afr„sinei Viorica Albu Gheorghe Ana Gheorghe Andea Petru Andrei Ioan Andronescu Ecaterina Antal István|prezent prezent„ absent absent prezent prezent prezent„ absent| |Anton Marin|absent| |Antonescu George Crin Lauren˛iu Antonescu Niculae Napoleon Apostolescu Maria|absent prezent prezent„| |Arghezi Mitzura Domnica|absent„| |Ariton Gheorghe|prezent| MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004
Arma∫ Iosif prezent Cojocaru Nicu absent Arn„utu Eugenu prezent Cr„ciun Dorel Petru prezent Asztalos Ferenc prezent Cre˛ Nicoar„ prezent Avramescu Constantin-Gheorghe prezent Cristea Marin prezent Baban ™tefan Prezent Cri∫an Emil absent Babiuc Victor absent Dan Matei-Agathon prezent Baciu Mihai prezent Daraban Aurel prezent Bahrin Dorel prezent D„ianu Dorin prezent Balt„ Mihai absent Dinu Gheorghe prezent Balt„ Tudor prezent Dobre Traian absent Bar Mihai absent Dobre Victor Paul absent Bara Radu Liviu absent Dobrescu Smaranda prezent„ Barbu Gheorghe prezent Dol„nescu Ion prezent Barto∫ Daniela prezent„ Dorian Dorel prezent B„doiu Cornel prezent Dorneanu Valer absent B„l„e˛ Dumitru prezent Dragomir Dumitru absent B„l„∫oiu Amalia prezent„ Drago∫ Liviu Iuliu absent B„ncescu Ioan absent Dragu George absent B‚ldea Ioan prezent Dr„g„nescu Ovidiu-Virgil prezent Becsek-Garda Dezideriu Coloman prezent Dre˛canu Doina-Mic∫unica prezent„ Bentu Dumitru prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Berc„roiu Victor prezent Dumitriu Carmen absent„ Berceanu Radu Mircea absent Du˛u Constantin absent Bereczki Endre prezent Du˛u Gheorghe prezent Birtalan Ákos absent Enescu Nicolae absent Bivolaru Ioan absent Erdei Dolóczki Istvan prezent Bleotu Vasile prezent Eserghep Gelil absent Boabe∫ Dumitru prezent F‚c„ Mihail prezent Boagiu Anca Daniela absent„ Firczak Gheorghe absent Boaj„ Minic„ prezent Florea Ana prezent„ Boc Emil absent Florescu Ion prezent Bogea Angela absent„ Fotopolos Sotiris absent Boiangiu Cornel prezent Frunz„verde Sorin absent Bolca∫ Augustin Lucian absent Gaspar Acsinte prezent Böndi Gyöngyike prezent„ Georgescu Filip prezent Borbély László absent Georgescu Florin prezent Bozg„ Ion prezent Gheorghe Valeriu prezent Bran Vasile absent Gheorghiof Titu Nicolae absent BrÓnzan Ovidiu absent Gheorghiu Adrian prezent Bruda∫cu Dan absent Gheorghiu Viorel prezent Bucur Constantin prezent Ging„ra∫ Georgiu prezent Bucur Mircea prezent Giuglea ™tefan prezent Buga Florea prezent Godja Petru absent Burnei Ion prezent Gr„dinaru Nicolae prezent Buruian„ Aprodu Daniela absent„ Grigora∫ Neculai prezent Buzatu Dumitru prezent Gubandru Aurel prezent Buzea Cristian Valeriu absent Gvozdenovici Slavomir prezent Calcan Valentin Gigel prezent Ha∫otti Puiu absent Canacheu Costic„ prezent Hogea Vlad Gabriel absent Cazimir ™tefan prezent Holtea Iancu prezent Cazan Gheorghe Romeo-Leonard prezent Hrebenciuc Viorel prezent C„∫unean-Vlad Adrian absent Ianculescu Marian prezent Cerchez Metin absent Ifrim Mircea prezent Cherescu Pavel prezent Ignat Miron prezent Chiliman Andrei Ioan absent Iliescu Valentin Adrian absent Chiri˛„ Dumitru prezent Ionel Adrian prezent Ciontu Corneliu absent Ionescu Anton absent Ciuceanu Radu prezent Ionescu Costel Marian prezent Ciuperc„ Vasile Silvian absent Ionescu Dan absent CÓrstoiu Ion prezent Ionescu Daniel prezent Cladovan Teodor prezent Ionescu Mihaela absent„ Cliveti Minodora prezent„ Ionescu R„zvan prezent Coifan Viorel-Gheorghe prezent Ionescu Smaranda absent„
Constantin Ni˛„
#283040
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Rog membrii Biroului permanent s„ pofteasc„ Ón sala Biroului permanent, pentru num„rarea voturilor.
PAUZ√
Viorel Hrebenciuc
#283292
Domnul secretar Mohora are cuv‚ntul, pentru a prezenta raportul comisiei pentru num„rarea voturilor.
Tudor Mohora
#283428
## **Domnul Tudor Mohora:**
Proces-verbal privind rezultatul votului exprimat de c„tre deputa˛i cu privire la numirea unui judec„tor la Curtea Constitu˛ional„.
Œn urma verific„rii ∫i num„r„rii voturilor exprimate de c„tre deputa˛i prin vot secret cu buletine de vot, potrivit art. 118 din Regulament, Ón turul doi de scrutin asupra candida˛ilor propu∫i Ón vederea numirii unui judec„tor la Curtea Constitu˛ional„, Ón conformitate cu prevederile art. 142 ∫i 143 din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i ale art. 7 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au constatat urm„toarele:
Num„rul total al deputa˛ilor: 345.
Num„rul deputa˛ilor prezen˛i: 240.
Num„rul total de voturi exprimate: 240.
Num„rul de voturi anulate: 6.
Num„rul total de voturi valabil exprimate: 234.
Din verificarea ∫i num„rarea voturilor rezult„ urm„toarele:
Numele ∫i prenumele candida˛ilor:
Cojocaru Aspazia — voturi pentru: 192; voturi contra: 42.
Jipa Florina Ruxandra — voturi pentru: 42; voturi contra: 192.
Potrivit art. 7 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, fiecare Camer„ a Parlamentului nume∫te cu votul majorit„˛ii membrilor s„i, la propunerea Biroului permanent ∫i Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 baza recomand„rii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Ón calitate de judec„tor persoana care a Óntrunit num„rul cel mai mare de voturi.“
Ca urmare a faptului c„ a Óntrunit 192 de voturi, ob˛in‚nd astfel majoritatea absolut„ cerut„ de lege, minimum 173 de voturi, Camera Deputa˛ilor nume∫te Ón calitatea de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„ pe doamna Cojocaru Aspazia.
V„ mul˛umesc.
Viorel Hrebenciuc
#285156
Felicit„ri, doamna Cojocaru.
Œmi permite˛i ca foarte rapid s„ v„ citesc o not„:
Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputa˛ilor, Ón vederea exercit„rii de c„tre deputa˛i a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:
1. Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 84/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pa∫apoartelor Ón Rom‚nia.
2. Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice.
3. Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„.
4. Legea privind buna conduit„ Ón cercetarea ∫tiin˛ific„, dezvoltarea tehnologic„ ∫i inovare.
5. Legea privind exercitarea profesiei de psiholog, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Psihologilor din Rom‚nia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/27.V.2004 Dorneanu Valer absent Leon„chescu Nicolae prezent Dragomir Dumitru absent Lep„datu Lucia Cornelia prezent„ Drago∫ Liviu Iuliu absent Lep∫a Victor Sorin absent Dragu George absent Loghin Irina prezent„ Dr„g„nescu Ovidiu-Virgil prezent Longher Ghervazen prezent Dre˛canu Doina-Mic∫unica prezent„ Luchian Ion absent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Magheru Paul absent Dumitriu Carmen absent„ Maior Dorin Laz„r prezent Du˛u Constantin absent Makkai Grigore prezent Du˛u Gheorghe prezent Man Mircea absent Enescu Nicolae absent Manolescu Oana prezent„ Erdei Dolóczki István prezent Marcu Gheorghe absent Eserghep Gelil absent Mardari Ludovic prezent F‚c„ Mihail prezent Marin Gheorghe prezent Firczak Gheorghe absent Marineci Ionel prezent Florea Ana prezent„ Márton Árpád Francisc prezent Florescu Ion prezent M„laimare Mihai-Adrian prezent Fotopolos Sotiris absent M„r„cineanu Adrian prezent Frunz„verde Sorin absent M‚ndrea-Muraru Mihaela prezent„ Gaspar Acsinte prezent M‚ndroviceanu Vasile prezent Georgescu Florin prezent Mera Alexandru Liviu absent Georgescu Filip prezent Merce Ilie absent Gheorghe Valeriu prezent Me∫ca Sever absent Gheorghiof Titu Nicolae absent Miclea Ioan prezent Gheorghiu Adrian prezent Micula C„t„lin absent Gheorghiu Viorel prezent Mihalachi Vasile prezent Ging„ra∫ Georgiu prezent Mincu Iulian prezent Giuglea ™tefan absent Mircea Costache prezent Godja Petru absent Mirciov Petru prezent Gr„dinaru Nicolae prezent Miron Vasile prezent Grigora∫ Neculai prezent Mitrea Manuela absent„ Gubandru Aurel prezent Mitrea Miron Tudor absent Gvozdenovici Slavomir absent Mitu Dumitru Octavian absent Ha∫otti Puiu absent Mi˛aru Anton prezent Hogea Vlad Gabriel absent MÓnzÓn„ Ion absent Holtea Iancu prezent Mocanu Alexandru prezent Hrebenciuc Viorel prezent Mocioalc„ Ion absent Ianculescu Marian prezent Mocioi Ion prezent Ifrim Mircea prezent Mogo∫ Ion absent Ignat Miron prezent Mohora Tudor prezent Iliescu Valentin Adrian absent Moisescu George Dumitru absent Ionel Adrian prezent Moisoiu Adrian prezent Ionescu Anton absent Moi∫ V„s„lie prezent Ionescu Costel Marian prezent Moldovan Carmen Ileana prezent„ Ionescu Dan absent Moldovan Petre prezent Ionescu Daniel prezent Moldoveanu Eugenia prezent„ Ionescu Mihaela absent„ Moraru Constantin Florentin prezent Ionescu R„zvan prezent Motoc Marian-Adrian prezent Ionescu Smaranda absent„ Musca Monica Octavia absent„ Iordache Florin prezent Mu∫etescu Ovidiu-Tiberiu prezent Iriza Marius absent Naidin Petre prezent Iriza Scarlat prezent Nan Nicolae prezent Iv„nescu Paula Maria absent„ Nassar Rodica prezent„ Jipa Florina Ruxandra prezent„ Naum Liana Elena absent„ Kelemen Attila Béla Ladislau absent N„dejde Vlad-George prezent Kelemen Hunor absent N„stase Ioan Mihai prezent Kerekes Károly prezent N„stase Adrian absent Kónya-Hamar Sándor prezent Neac∫u Ilie absent Kovács Csaba-Tiberiu prezent Neagu Ion prezent Kovács Zoltán prezent Neagu Victor prezent Lari Iorga Leonida prezent„ Neam˛u Horia Ion prezent Laz„r Maria prezent„ Neam˛u Tiberiu Paul prezent L„p„dat ™tefan prezent Nechifor Cristian prezent L„pu∫an Alexandru prezent Negoi˛„ Liviu Gheorghe absent

Nica Dan absent S„punaru Nini absent Nicolae Ion prezent Sb‚rcea Tiberiu Sergius prezent Nicol„escu Gheorghe-Eugen prezent Selagea Constantin prezent Nicolescu Mihai prezent Sencu Adrian Emanoil absent Nicolicea Eugen prezent Sersea Nicolae prezent Niculescu Constantin prezent Severin Adrian absent Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae prezent Simedru Dan Coriolan prezent Nistor Vasile absent Sire˛eanu Mihail prezent Ni˛„ Constantin prezent Sonea Ioan prezent Oltean Ioan prezent Spiridon Nicu prezent Olteanu Ionel prezent Stan Ioan prezent Oltei Ion prezent Stan Ion absent Onisei Ioan prezent Stana-Ionescu Ileana prezent„ Palade Doru Dumitru prezent Stanciu Anghel prezent Pambuccian Varujan absent Stanciu Zisu prezent Pa∫cu Ioan Mircea absent St„nescu Alexandru-Octavi prezent Pataki Iulia prezent„ St„ni∫oar„ Mihai absent P„un Nicolae absent Stoian Mircea absent P„duroiu Valentin prezent Stroe Radu prezent P„∫cu˛ ™tefan absent Stuparu Timotei prezent Pécsi Francisc absent Suciu Vasile prezent Pere∫ Alexandru prezent Suditu Gheorghe prezent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent Székely Ervin-Zoltán prezent Petru∫ Octavian Constantin absent Szilágyi Zsolt absent Ple∫a Eugen Lucian prezent ™naider Paul absent Podgoreanu Radu prezent ™tefan Ion prezent Pop Napoleon prezent ™tef„nescu Codrin absent Popa Constan˛a Present„ ™tef„noiu Luca absent Popa Cornel absent ™tirbe˛ Cornel prezent Popa Virgil absent Tamás Sándor prezent Popescu Bejat ™tefan prezent T„r‚˛„ Culi˛„ prezent Popescu Ioan Dan absent T‚rpescu Pavel prezent Popescu Costel-Eugen prezent Tcaciuc ™tefan absent Popescu Gheorghe prezent Popescu Dorin Grigore absent Timi∫ Ioan prezent Toader Mircea Nicu prezent Popescu Kanty C„t„lin prezent Todoran Pavel absent Popescu-T„riceanu C„lin absent Tokay Gheorghe prezent Popescu Virgil prezent Posea Petre prezent Tóro Tiberiu prezent Predic„ Vasile absent Tudor Marcu prezent Tudose Mihai prezent Pribeanu Gheorghe prezent Priboi Ristea prezent Tunaru Raj-Alexandru absent Purceld Octavian-Mircea prezent f bulc„ Alexandru prezent fiocu Iulian Costel absent Puwak Hildegard-Carola prezent„ Puzdrea Dumitru prezent Varga Attila prezent Radan Mihai prezent Vasile Aurelia prezent„ Ráduly Róbert Kálmán absent Vasilescu Lia Olgu˛a absent„ Raicu Romeo Marius absent Vasilescu Nicolae absent Rasovan Dan Grigore prezent Vasilescu Valentin absent R„doi Ion prezent Vekov Károly-János prezent R„dulescu Grigore Emil prezent Verbina Dan prezent Ro∫ca Radu-Vasile prezent Vida Iuliu absent Ro∫cule˛ Gheorghe prezent Vi∫inescu Marinache prezent Rus Emil prezent Voicu M„d„lin absent Rus Ioan prezent Voinea Florea prezent Ru∫anu Dan Radu prezent Voinea Olga Lucheria absent„ Sadici Octavian prezent Winkler Iuliu absent Sali Negiat absent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent Sandache Cristian prezent Z„voianu Ioan Dorel prezent Sandu Alecu absent Zgonea Valeriu ™tefan prezent Sandu Ion Florentin prezent Mai sunt al˛i colegi care nu ∫i-au Ónregistrat prezen˛a? Sassu Alexandru prezent V„ mul˛umesc.

Iordache Florin prezent Motoc Marian-Adrian prezent Iriza Marius absent Musc„ Monica Octavia prezent„ Iriza Scarlat prezent Mu∫etescu Tiberiu-Ovidiu prezent Iv„nescu Paula Maria absent„ Naidin Petre prezent Jipa Florina Ruxandra prezent„ Nan Nicolae prezent Kelemen Attila Béla Ladislau absent Nassar Rodica prezent„ Kelemen Hunor absent Naum Liana Elena absent„ Kerekes Károly prezent N„dejde Vlad-George prezent Kónya-Hamar Sándor prezent N„stase Adrian absent Kovács Csaba-Tiberiu prezent N„stase Ioan Mihai prezent Kovács Zoltan prezent Neac∫u Ilie absent Lari Iorga Leonida prezent„ Neagu Ion prezent Laz„r Maria prezent„ Neagu Victor prezent L„p„dat ™tefan prezent Neam˛u Horia Ion prezent L„pu∫an Alexandru prezent Neam˛u Tiberiu Paul prezent Leon„chescu Nicolae prezent Nechifor Cristian prezent Lep„datu Lucia Cornelia prezent„ Negoi˛„ Liviu Gheorghe absent Lep∫a Victor Sorin absent Nica Dan absent Longher Ghervazen prezent Nicolae Ion prezent Loghin Irina prezent„ Nicol„escu Gheorghe-Eugen prezent Luchian Ion absent Nicolescu Mihai prezent Magheru Paul absent Nicolicea Eugen prezent Maior Dorin Laz„r prezent Niculescu Constantin prezent Makkai Grigore prezent Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae prezent Man Mircea absent Nistor Vasile absent Manolescu Oana prezent„ Ni˛„ Constantin prezent Marcu Gheorghe absent Oltean Ioan prezent Mardari Ludovic prezent Olteanu Ionel prezent Marin Gheorghe prezent Oltei Ion prezent Marineci Ionel prezent Onisei Ioan prezent Márton Árpád Francisc prezent Palade Doru Dumitru prezent M„laimare Mihai-Adrian prezent Pambuccian Varujan absent M„r„cineanu Adrian prezent Pa∫cu Ioan Mircea absent M‚ndrea-Muraru Mihaela prezent„ Pataki Iulia prezent„ M‚ndroviceanu Vasile prezent P„un Nicolae absent Mera Alexandru Liviu absent P„duroiu Valentin prezent Merce Ilie absent P„∫cu˛ ™tefan absent Me∫ca Sever absent Pécsi Francisc absent Miclea Ioan absent Pere∫ Alexandru prezent Micula C„t„lin absent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent Mihalachi Vasile prezent Petru∫ Octavian Constantin absent Mih„ilescu Petru ™erban prezent Ple∫a Eugen Lucian prezent Mincu Iulian prezent Podgoreanu Radu prezent Mircea Costache prezent Pop Napoleon prezent Mirciov Petru prezent Popa Constan˛a prezent„ Miron Vasile prezent Popa Cornel absent Mitrea Manuela prezent„ Popa Virgil absent Mitrea Miron Tudor absent Popescu Bejat ™tefan Marian absent Mitu Octavian absent Popescu Costel-Eugen prezent Mi˛aru Anton prezent Popescu Gheorghe prezent MÓnzÓn„ Ion absent Popescu Dorin Grigore absent Mocanu Alexandru prezent Popescu Ioan Dan absent Mocioalc„ Ion absent Popescu Kanty C„t„lin prezent Mocioi Ion prezent Popescu-T„riceanu C„lin absent Mogo∫ Ion absent Popescu Virgil prezent Mohora Tudor prezent Posea Petre prezent Moisescu George Dumitru absent Predic„ Vasile absent Moisoiu Adrian prezent Pribeanu Gheorghe prezent Moi∫ V„s„lie prezent Priboi Ristea prezent Moldovan Carmen Ileana prezent„ Purceld Octavian-Mircea prezent Moldovan Petre prezent Pu∫ca∫ Vasile prezent Moldoveanu Eugenia prezent„ Puwak Hildegard-Carola prezent„ Moraru Constantin Florentin prezent Puzdrea Dumitru prezent

Cuprins

Stenograma

Aprobarea componen˛ei comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor adoptate Ón redact„ri diferite de c„tre cele dou„ Camere la proiectul Legii privind pensiile ocupa˛ionale

Dezbaterea proiectului Legii privind exercitarea profesiei de farmacist, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Farmaci∫tilor din Rom‚nia. (Am‚narea votului final.)

Dezbaterea proiectului Legii privind exercitarea profesiei de asistent medical ∫i a profesiei de moa∫„, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Asisten˛ilor Medicali ∫i Moa∫elor din Rom‚nia. (Am‚narea votului final.)

Dezbaterea proiectului Legii privind organizarea ∫i func˛ionarea Academiei de ™tiin˛e Medicale. (Am‚narea votului final.)

Dezbaterea proiectului Legii privind organizarea studiilor universitare. (Am‚narea votului final.)

Dezbaterea proiectului Legii privind Statutul func˛ionarilor publici din administra˛ia na˛ional„ a penitenciarelor. (Am‚narea votului final.)