Nicolae Paul Anton P„curaru

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Sigur c„ temeiul ordonan˛ei este Óncercarea de a aduce sume suplimentare Ón bugetul Casei Na˛ionale de Asigur„ri pentru S„n„tate, av‚nd Ón vedere criza din s„n„tate, deficitul major ∫i num„rul foarte mare de agen˛i economici, de operatori economici, evoca domnul ministru, 235.000. Cifra este uria∫„. Dac„ nu m„ Ón∫el, Rom‚nia are vreo patru sute ∫i ceva de mii ∫i probabil c„ jum„tate din agen˛ii economici sunt datori la bugetul C.N.A.S. Este impresionant ∫i sigur c„ A.V.A.B.-ul am Ón˛eles c„ a fost ales pentru c„ este o institu˛ie specializat„ Ón recuperarea crean˛elor bugetare. Are deja experien˛„.

A∫ vrea s„ v„ Óntreb, totu∫i, de ce nu a˛i avut Ón vedere Ón primul r‚nd aplicarea legisla˛iei care v„ permite executarea indiferent de agen˛ii economici. Deci dumneavoastr„ avea˛i la Óndem‚n„ mijloacele, instrumentele necesare pentru a nu apela la A.V.A.B., ci ca minister, ca autoritate care aplica˛i Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2002 avea˛i la Óndem‚n„ instrumentele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/22.XI.2003 s„ trece˛i la execu˛ie silit„, a∫a cum orice institu˛ie care are datornici poate proceda la executarea silit„ a datoriei.

A doua Óntrebare ar fi... Sigur c„ suma spus„ de dumneavoastr„, 24-25.000 de miliarde, este impresionant„, ar rezolva extrem de multe lucruri din bugetul C.N.A.S. ∫i chiar din consolidarea bugetului, dar ce face˛i dumneavoastr„ c„ marii datorinici, Ói ∫tim cu to˛ii, sunt marii mastodon˛i ai economiei socialiste care au fost Ón incapacitate de plat„ ani la r‚nd? Sunt datorii care sunt Ón egal„ m„sur„ datorii propriu-zise, ca ∫i penalit„˛i, major„ri ∫i a∫a mai departe. Deci aici este un ghem foarte tulbure de probleme pe care cred c„ nici A.V.A.B.-ul n-are Ón momentul de fa˛„ cum s„-l deslu∫easc„.

A∫ vrea s„ Óntreb A.V.A.B.-ul, dac„ ar fi Ón sal„, cum va lua el banii de la îSiderurgica“ Hunedoara, cum va lua banii de la îSidex“, cum va lua el banii de la al˛i agen˛i economici, c„rora statul le-a f„cut mari facilit„˛i la privatizare tocmai ca s„ Ónchid„ aceste subiecte ∫i, din ∫tiin˛a mea, cel pu˛in Ón direc˛ia privatiz„rii, toate aceste lucruri s-au transferat spre datoria public„, finalmente, atunci c‚nd operatorul sau societatea comercial„ a fost privatizat„.

™i, Ón fine, ultima Óntrebare care a∫ vrea s„ v-o adresez este care este rata de recuperare a A.V.A.B.-ului, dac„ dumneavoastr„ ne pute˛i da informa˛ii, pentru c„ s„ presupunem c„ A.V.A.B.-ul reu∫e∫te s„ valorifice, s„ execute anumite crean˛e, dar nimeni nu ∫tie Ón Rom‚nia, Ón afar„ de afirma˛iile domnului ministru Bl„nculescu, la ce randament, la ce rat„, c‚t, de fapt, din datorie execut„. Pentru c„ sun„ foarte frumos c„ vom vinde hotelurile, vom vinde casele de odihn„, vom vinde ma∫inile de lux ale societ„˛ilor, vom vinde toate astea, dar, de fapt, nu ∫tim p‚n„ la urm„ la ce rat„. Auzim sume impresionante la domnul ministru, dar, pe de alt„ parte, dac„ te duci la cifre, consta˛i c„, de fapt, rata de recuperare este foarte mic„, pe undeva la 20—30%, Ón cazurile fericite, ∫i atunci dumneavoastr„, ca reprezentant al C.N.A.S., nu sunte˛i Ón situa˛ia Ón care ceda˛i o crean˛„ de 100% pentru o recuperare de 20%?