Dan Constantinescu

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sunt cel pu˛in trei argumente pentru care un asemenea demers, de modificare a legisla˛iei Ón domeniul bancar, este un demers ra˛ional.

Œn primul r‚nd, valorificarea experien˛ei Ón domeniu, o experien˛„ care se realizeaz„, sigur, ast„zi, pe alte dimensiuni institu˛ionale ∫i nu numai, fa˛„ de perioada Ón care a fost elaborat„ ∫i modificat„ Legea bancar„. Œn al doilea r‚nd, corelarea cu realit„˛ile rom‚ne∫ti, Ón general. M„ refer la realit„˛i legislative, apari˛ia altor categorii de institu˛ii de credit, spre exemplu, dar nu numai. Este vorba ∫i de realit„˛i institu˛ionale ∫i a∫a mai departe. Œn fine, dar nu Ón ultimul r‚nd, desigur, necesitatea armoniz„rii c‚t mai rapide cu acquis-ul comunitar reprezint„ cea de-a treia coordonat„ pentru care, a∫a cum spuneam, acest demers este ra˛ional.

De altfel, constat„m o bun„ colaborare Óntre autorii, de fapt, s„ spunem, ai legisla˛iei Ón domeniul bancar, ∫i anume Banca Na˛ional„, ∫i ini˛iatorii de drept, Ministerul Finan˛elor Publice, ceea ce este un lucru bun, pentru c„ aceast„ colaborare este inclusiv Ón interesul sistemului bancar, dep„∫indu-se faza unor nefericite interpret„ri individuale, cum a fost Ón cazul provizioanelor.

Din p„cate, aceast„ colaborare Ómprumut„ ∫i lucruri mai pu˛in pl„cute, astfel c„, spre deosebire de alte d„˛i, la dezbaterile comisiei noastre at‚t Ministerul Finan˛elor Publice, dar ∫i Banca Na˛ional„, Ón premier„, au fost reprezentate la niveluri care au f„cut, totu∫i, mai dificil„ activitatea noastr„, Óntruc‚t, deseori, sigur, la nivelul de reprezentare, cu toat„ bun„voin˛a, persoana Ón cauz„ nu

putea angaja Banca Na˛ional„ sau Ministerul Finan˛elor Publice, fiind uneori necesar„ reluarea dezbaterilor.

De asemenea, trebuie s„ remarc„m, din p„cate, o anumit„ lips„ Ón ceea ce prive∫te abordarea anticipativ„ a problemelor legate de integrare, pentru c„ nu de mult, practic, de vreun an ∫i ceva, am Óncheiat o dezbatere privind modificarea Legii bancare av‚nd ca suport esen˛ial tocmai armonizarea cu legisla˛ia european„. Cred c„ din acest punct de vedere at‚t Banca Na˛ional„, c‚t ∫i Ministerul Finan˛elor Publice ar trebui s„ dovedeasc„ o viziune anticipativ„ mai pronun˛at„, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu proced„m cum facem ast„zi, la fiecare document extern semnat s„ revenim la modificarea legii.

Sigur c„, din acest punct de vedere, este bine c„ legea prevede ∫i termene de acomodare, astfel Ónc‚t o parte din prevederile legii, a∫a cum este ea modificat„, vor intra Ón vigoare la momentul efectiv al integr„rii Ón Uniunea European„.

Aici, Óns„, am o problem„ pe care a∫ dori s-o dezbatem foarte serios, c‚nd vom discuta art. 43, pentru c„ se pare c„ unele prevederi pot fi discutate dup„ intrarea noastr„ Ón Uniunea European„, alte prevederi se accelereaz„ f„r„ un motiv foarte serios, spun eu, sau, Ón orice caz, ele pot fi am‚nate. Am Ón vedere faptul c„ rezervele b„ncilor comerciale, ale institu˛iilor de credit, Ón general, care pe vechea legisla˛ie puteau fi realizate anual, 20% din profitul brut, deci f„r„ a fi impozitate, p‚n„ la dublul capitalului social, sunt Ón prezent reduse la nivelul pe care-l au toate societ„˛ile comerciale, sub motiva˛ia sau pretextul c„ b„ncile trebuie s„ se alinieze aceluia∫i sistem.