Filip Georgescu

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Zilele acestea s-au Ómplinit 50 de ani de c‚nd la Roma a fost semnat de c„tre Belgia, Fran˛a, Germania, Italia, Luxemburg ∫i Olanda Tratatul de constituire a Comunit„˛ii Economice Europene (Pia˛a Comun„), devenit„, dup„ Tratatul de la Maastricht, Uniunea European„, care grupeaz„ 27 de membri, Ón r‚ndul c„rora se afl„, o spunem cu deplin„ satisfac˛ie, ∫i Rom‚nia. Uniunea European„ a ap„rut dintr-o necesitate reclamat„ de veacuri, pentru a Ónl„tura din via˛a b„tr‚nului continent dezastruoasele r„zboaie Ón care s-au compl„cut vechile imperii ∫i, Ón acela∫i timp, pentru a constitui o pav„z„ Ómpotriva marilor tragedii provocate de nazism, bol∫evism ∫i r„zboiul rece, dar ∫i pentru implementarea unor noi rela˛ii interstatale viz‚nd pacea ∫i colaborarea activ„, pe baza unor noi norme, menite s„ asigure bun„starea europenilor.

Œnf„ptuirea acestui proces istoric n-a fost deloc un mar∫ _en fanfare_ , ci unul pres„rat cu multe rezerve, suspiciuni ∫i greut„˛i. Nu pu˛ini au fost cei care ∫i-au manifestat teama c„ prin integrare statele membre Ó∫i vor pierde identitatea, c„ se vor topi Óntr-un stat federal, c„ ˛„rile mici vor fi angajate Óntr-o concuren˛„ acerb„, c„reia nu-i vor putea face fa˛„. Œntr-o oarecare m„sur„, aceste suspiciuni se aud ∫i ast„zi, unii dintre comunitari exprim‚ndu-∫i insatisfac˛ia pentru cre∫terea lent„ a economiei ∫i pentru persisten˛a unui ∫omaj ridicat.

Potrivit unui recent sondaj de opinie, realizat Ón Marea Britanie, Fran˛a, Germania, Italia ∫i Spania, doar 25% dintre responden˛i au apreciat c„ nivelul lor de trai s-a Ómbun„t„˛it dup„ ce au devenit comunitari, Ón timp ce 44% din cei aproape 500 de milioane de cet„˛eni ai Uniunii Europene consider„ c„ via˛a lor s-a Ónr„ut„˛it. Œn pofida unor asemenea nemul˛umiri, pu˛ini europeni cred

c„ ˛„rile lor ar fi fost mai avantajate dac„ ar fi r„mas Ón afara Uniunii.

Desigur, U.E. nu func˛ioneaz„ ca un ceasornic nici dup„ cinci decenii de existen˛„. Date fiind discrepan˛ele existente Ón dezvoltarea celor 27 de ˛„ri, controverse de genul celor intervenite Ón semnarea Tratatului constitu˛ional ori adoptarea monedei unice se vor semnala ∫i Ón viitor. Este firesc s„ apar„ unele divergen˛e, de vreme ce nu putem vorbi despre o integrare mai profund„ a pie˛ei unice, Ón care companiile, oamenii ∫i capitalul s„ circule liber.

Œn cadrul reuniunii de la Berlin a liderilor celor 27 de state membre, organizate cu prilejul anivers„rii a 50 de ani de la crearea Uniunii Europene, doamna Angela Merkel, cancelarul Germaniei, ˛ara care de˛ine pre∫edin˛ia forului european, a f„cut unele preciz„ri Ón leg„tur„ cu stadiul Ón care se afl„ ast„zi Uniunea European„, asum‚ndu-∫i, totodat„, sarcina deloc u∫oar„ de a g„si o solu˛ie pentru ie∫irea din impasul general creat Ón urma respingerii Tratatului constitu˛ional de c„tre referendumurile din Fran˛a ∫i Olanda. Afirm‚nd c„ Uniunea European„ nu este nici un stat-mamut, nici o simpl„ organiza˛ie interna˛ional„, doamna Merkel a precizat c„ nici Ón urm„torii 50 de ani forul comunitar nu va fi un stat federal european, subliniind c„ ∫i Ón viitor se va men˛ine diversitatea statelor na˛ionale. Cancelarul german a deschis chiar ∫i fereastra spre viitor a Uniunii Europene, declar‚nd: îTrebuie s„ ne Óndrept„m c„tre crearea unei armate comune europene ∫i a unui sistem solid de protec˛ie social„, care s„ aib„ la temelie libertatea ∫i responsabilitatea individului. Valoarea care va ghida construc˛ia european„ pentru urm„torii 50 de ani trebuie s„ fie toleran˛a“.