Stenogramă plen

De la Grupul Partidului Na˛ional Liberal, domnul Emil Strung„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi poart„ titlul: î27 Martie 1918, Ziua Unirii Basarabiei cu patria-mam„“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Luna martie a anului 1918 a fost una din perioadele de cump„n„ din istoria rom‚nilor, clipa c‚nd a Ónceput s„ mijeasc„, dup„ un r„zboi nimicitor, cea dint‚i raz„ a dreptei uniri: desfacerea Basarabiei din jugul ˛arist, urmat„ de hot„r‚rea Sfatului ˛„rii de la Chi∫in„u, din 27 martie 1918, c‚nd: îÓn puterea dreptului istoric ∫i a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure s„-∫i hot„rasc„ soarta lor“ s-a luat decizia ca Basarabia s„ se uneasc„ pentru totdeauna cu mama sa, Rom‚nia, de care fusese dezlipit„ f„r„ voia ei, Óntr-un timp c‚nd capetele Óncoronate se credeau Ón drept s„ dispun„ de soarta ˛„rilor ∫i a popoarelor care nu le apar˛ineau.

Ast„zi, dup„ 89 de ani ∫i dup„ ce un Al Doilea R„zboi Mondial nimicitor a siluit voin˛a rom‚nilor de a fi Ómpreun„, prin Pactul de trist„ amintire dintre Ribbentrop ∫i Molotov, de∫i vorbim aceea∫i limb„ ∫i avem aceea∫i istorie comun„, Rom‚nia ∫i Republica Moldova sunt dou„ state separate Ón mod artificial de r‚ul Prut.

Œn raporturile cu vecinii ∫i fra˛ii no∫tri, Guvernul Rom‚niei a plecat, Ónc„ din august 1991, de la principiul respect„rii drepturilor de autodeterminare ∫i a intereselor cet„˛enilor din Republica Moldova.

Œn acest sens, Rom‚nia a sus˛inut, pe de o parte, consolidarea cadrului democratic din Republica Moldova, Ón vederea ader„rii acestei ˛„ri la Uniunea European„, iar pe de alt„ parte, Ónt„rirea rela˛iilor reciproce Ón domeniul economiei, al educa˛iei ∫i al culturii.

Datele statistice pe anul 2006 indic„ o cre∫tere masiv„ a comer˛ului bilateral; pentru anul ∫colar 2006— 2007 statul rom‚n a acordat un num„r important de burse de studii, la care se adaug„ ∫i multe locuri cu scutire de taxe ∫colare. Aceste realit„˛i, precum ∫i aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, au determinat cre∫terea interesului cet„˛enilor de peste Prut pentru ob˛inerea vizelor ∫i a cet„˛eniei; jum„tate de milion de moldoveni cer cet„˛enia rom‚n„ ∫i p‚n„ la sf‚r∫itul anului num„rul acestora va ajunge la un milion.

Din p„cate, pe acest fond al rela˛iilor bilaterale, Guvernul Moldovei declar„ c„ deschiderea a dou„ noi consulate rom‚ne∫ti, la Cahul ∫i B„l˛i, nu mai este de actualitate.

Sper„m ca aceste evenimente s„ fie dep„∫ite c‚t mai cur‚nd ∫i ca lipsa de colaborare a conducerii Republicii Moldova s„ lase loc cooper„rii transfrontaliere at‚t de necesare Ón contextul integr„rii europene.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Din partea Grupului Partidului Democrat au depus 11 colegi declara˛iile politice Ón scris: Ioan Dumitru Puchianu, Aurel Olarean, Constantin Petrea, Daniel Buda, Horia V„sioiu, Anca Constantinescu, Traian Iga∫, Marius Rogin, Lauren˛iu Mironescu, Petru Movil„ ∫i Radu Lambrino.

Are cuv‚ntul domnul Vasile Mocanu. Se preg„te∫te domnul Becsek-Garda Dezideriu. Pardon! Se preg„te∫te domnul Moisoiu de la P.R.M. Este mai Ónainte…

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o: îUnde ne sunt fondurile europene?!“

Din cauza birocra˛iei ∫i nep„s„rii guvernan˛ilor, Ia∫iul nu va primi nici un euro Ón 2007. Cine trebuie tras la r„spundere?

La Ia∫i, autorit„˛ile jude˛ene ∫i-au f„cut con∫tiincios temele: numai proiectele de interes jude˛ean ∫i regional ajung la valoarea de peste dou„ miliarde de euro. Œn aceast„ sum„ ar intra modernizarea celor mai importante drumuri din zon„, Ónfiin˛area unui serviciu SMURD regional, opera˛ional pe Óntreaga Moldov„, reabilitarea mai multor situri arheologice ∫i refacerea Aeroportului Interna˛ional Ia∫i.

Concret, Ia∫iul a preg„tit 33 de proiecte importante, f„r„ s„ punem la socoteal„ cele aproape 200 de proiecte a∫teptate din partea comunelor, Ón mare parte finalizate ∫i ele. Din cele dou„ miliarde de euro, partea de cofinan˛are a Consiliului jude˛ean este de aproximativ 6 milioane euro, iar T.V.A. este de 47 de milioane euro. Astfel, valoarea total„ cu care trebuie s„ contribuie autorit„˛ile jude˛ene ar fi de circa 53 de milioane euro pentru toate cele 33 de proiecte. Pare mult, dar ∫i beneficiile utiliz„rii fondurilor europene ar fi imense pentru jude˛ul Ia∫i.

Din p„cate, seriozit„˛ii autorit„˛ilor jude˛ene ie∫ene i se opune neseriozitatea guvernan˛ilor. Œnt‚rzierea cu care s-a purces la Óntocmirea unei strategii postaderare, am‚narea redact„rii Óntregului set de programe opera˛ionale, lipsa unui ghid al solicitantului ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, criza politic„ pe care o traverseaz„ Rom‚nia de c‚teva luni bune au f„cut ca eforturile autorit„˛ilor jude˛ene s„ nu aib„ niciun fel de efect pozitiv.

Ie∫enii au muncit ∫i au preg„tit proiectele care pot atrage fonduri europene consistente, dar ace∫ti bani nu vor veni Ón 2007.

Œntreb Ónc„ o dat„: cine trebuie tras la r„spundere? Se pare c„, din nou, guvernan˛ii au r„mas cu temele nef„cute.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul Adrian Moisoiu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

De fapt, a∫ dori s„ spun la Ónceput c„ am ∫i o mic„ discu˛ie cu domnul deputat Becsek, eventualele minute care r„m‚n de la U.D.M.R. v„ rog s„ ni le da˛i nou„, la P.R.M.

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„: îScrisoare deschis„ adresat„ domnului Csaba Ferenc Asztalos, pre∫edinte al Consiliului Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii“.

## Domnule pre∫edinte,

Ziarele care apar Ón Harghita, Covasna ∫i chiar ∫i unele din Mure∫, Ón caz cvasigeneral, aduc la cuno∫tin˛„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 c„, pentru ocuparea unui post, cam indiferent care, se solicit„ drept condi˛ie specific„ cunoa∫terea limbii maghiare.

Domnule pre∫edinte, de∫i mai nou se practic„ ∫edin˛e de guvern comune rom‚no-maghiare, conform art. 13 din Constitu˛ie, limba oficial„ Ón Rom‚nia este Ónc„ limba rom‚n„.

Indiferent c„ Ón anumite zone ale Rom‚niei tr„iesc minoritari Óntr-o propor˛ie mai mare de 20%, conform Legii nr. 215/2001 sau conform Legii nr. 188/1999, excluderea rom‚nilor Ón propria lor ˛ar„ de a participa la un concurs pentru ocuparea unui post pentru c„ nu cunosc limba minorit„˛ii tr„itoare Ón zon„ reprezint„ discriminare. Ba, mai mult, se Óncalc„ ∫i art. 25 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, referitor la stabilirea domiciliului Óntr-o anumit„ zon„: îFiec„rui cet„˛ean Ói este asigurat dreptul de a-∫i stabili domiciliul sau re∫edin˛a Ón orice localitate din ˛ar„, de a emigra, precum ∫i de a reveni Ón ˛ar„.“ ™i cum se poate stabili un domiciliu, dac„ nu i se permite, dec‚t condi˛ionat, de a ocupa un loc de munc„?

Am ajuns s„ Ónt‚lnim asemenea interziceri la nivelul ocupa˛iei de ∫ofer pe autocamion, consilier juridic, tehnician constructor, ∫ef de platform„ ∫i altele.

Œn acela∫i timp, v„ sesizez o g„selni˛„, pe care sunt convins c„ o cunoa∫te˛i ∫i dumneavoastr„, c‚t ∫i organismul pe care Ól conduce˛i, anume de a se introduce Ón fi∫a postului, drept cerin˛„, cunoa∫terea limbii minorit„˛ii, scris ∫i oral, at‚ta timp c‚t pentru motive de genul audien˛elor pot fi solicita˛i, Ón cazuri izolate, traduc„tori. Œn fond, ce este mai important, capacitatea de a rezolva o problem„ sau modul Ón care stai de vorb„ cu anumite persoane, care, de fapt, ele Ónsele nu respect„ Constitu˛ia, fiindc„ nu cunosc sau nu vor s„ vorbeasc„ limba oficial„ a statului Ón care au crescut ∫i unde Ó∫i c‚∫tig„ p‚inea?!

E fals ∫i imoral, domnule pre∫edinte, ca unui arhitect vorbitor de limb„ rom‚n„, absolvent al unei facult„˛i de arhitectur„ Ón limba rom‚n„ la Bucure∫ti, Cluj-Napoca sau alt centru universitar s„ i se interzic„ participarea la concursul pentru ocuparea postului de arhitect-∫ef, sau altor cet„˛eni, de alte profesii, pentru ocuparea unor func˛ii de conducere — director executiv Ón cadrul consiliului jude˛ean ∫i altele —, ∫i astfel s„ se faciliteze ocuparea acelora∫i posturi unor persoane din r‚ndul minoritarilor, f„c‚ndu-se astfel rabat la calitate.

M„sura de a decreta c„ ocuparea unui post de Óngrijitor sau muncitor de Óntre˛inere care nu cunoa∫te limba vorbit„ de minoritate nu constituie discriminare, Ón timp ce pentru ocuparea unui post pentru care se cer studii superioare este, reprezint„, Ón fapt, o politic„ de obligare a rom‚nilor tr„itori Ónc„ Ón zon„ fie de a p„r„si zona, fie de a urma ∫coli Ón limba maghiar„, cu alte cuvinte, de maghiarizare!

Œn r„spunsul pe care mi l-a˛i dat la precedenta interpelare pe aceea∫i tem„, la 25.10.2006, vorbea˛i despre faptul c„, îConsiliul Jude˛ean Harghita a vizat permiterea dezvolt„rii fire∫ti a comunit„˛ii maghiare din jude˛“, dar despre faptul c„ Ón Consiliul Jude˛ean Harghita sau Covasna se Óncurajeaz„ ∫i se duce o politic„ de autonomie teritorial„ pe criterii etnice, de federalizare a Rom‚niei, despre aceasta care este pozi˛ia Colegiului, pe

care m„ Óndoiesc c„ Ón acest fel, aplic‚nd politica stru˛ului, Ól conduce˛i cu onoare?!

™i, la urma urmei, politica european„ Ón problem„, o Transilvanie dup„ model elve˛ian, la care se referea pre∫edintele U.D.M.R Markó Béla, la cel de al VIII-lea congres, nu calitate urm„re∫te? Interzicerea particip„rii unei persoane la concursul de ocupare a unui post de fapt limiteaz„ aria de selec˛ie, deci aduce, pe de o parte, prejudicii calit„˛ii, c‚t ∫i restr‚nge ori Ónl„tur„ exercitarea drepturilor omului Ón condi˛ii de egalitate! Astfel nu se poate interpreta art. 2 din Ordonan˛a Guvernului nr. 137/2000, la care v„ face pl„cere s„ face˛i referire.

Apropo, domnule pre∫edinte, faptul c„ dumneavoastr„, cet„˛eanul rom‚n de etnie maghiar„ Asztalos Csaba Ferenc, sunte˛i pre∫edintele Consiliului Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii, nu crede˛i c„ prin hot„r‚rile la care lua˛i parte pute˛i fi acuzat de p„rtinire? Nu v„ intereseaz„ p„rerea popula˛iei majoritare? Œnainte de a-mi da un r„spuns, v„ rog s„ nu c„uta˛i motive cusute cu a˛„ alb„!

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul Becsek.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Sus˛inerea mafiei lemnului de c„tre unii angaja˛i ai Inspetoratului Teritorial de Regim Silvic ∫i de V‚n„toare Bra∫ov este un fapt bine cunoscut de proprietarii de p„duri care locuiesc Ón depresiunile Carpa˛ilor Orientali. De la Ónfiin˛area acestei institu˛ii, domnul inginer Potcovaru a refuzat s„-i controleze pe mafio˛i, afirm‚nd popula˛iei din Ciumani, care insista pentru controale reale, c„ el nu se pricepe la control.

Dup„ anul 2005, inginerul Gheorghe Iordache, urma∫ul pe linie de inspec˛ie al domnului Potcovaru, a mu∫amalizat infrac˛iunile celor care au defri∫at mun˛i Óntregi Ón zona Giurgeului, Topli˛ei, Borsecului ∫i a Tulghe∫ului. Mai nou, ∫i domnul inspector Copariu s-a raliat la inspectorii care au mu∫amalizat furturile de mas„ lemnoas„.

M„ refer la adresa nr. 13.823 din 11 decembrie 2006, trimis„ Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii, av‚nd ca obiect defri∫„rile masive Ón zona Mélypatak din U.P.VII. Remetea u.a. 11—24, 114—115 ∫i modul de punere Ón posesie, care au fost verificate par˛ial ∫i p„rtinitor, dup„ cum rezult„ ∫i din adresa nr. 8.089/24.07.2006.

Din p„cate, infrac˛iunile au fost mu∫amalizate Ón totalitate, fapt ce rezult„ din volumul t„ierilor ilegale, care, Ón opinia inspectorului, este nesemnificativ.

Dat fiind faptul c„ pe acea suprafa˛„ Ón care s-a produs dezgolirea unor bazinete ∫i versan˛i Óntregi cu ocazia furturilor de material lemnos, coordonate de personalul silvic de la Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni ∫i de la Ocolul Silvic Topli˛a, nu sunt aminti˛i principalii beneficiari ai acestor t„ieri ilegale, cum sunt: inginerul Melles Elöd, tehniciana Ilie Livia, subinginerul Györfi Dénes, ∫eful de district Incze József — ∫eful de district

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Csortán Zoltán, p„durarul György Károly, inginerul Mih„il„ Florin ∫i al˛i p„durari, dovede∫te clar controlul p„rtinitor efectuat de domnul inspector Copariu. Men˛ionez c„ suprafa˛a total„ defri∫at„ Ón aceast„ zon„ dep„∫e∫te peste 200 de hectare. De re˛inut faptul c„ Ón declara˛ia mea politic„ din 14.11.2006 am sus˛inut Ón Camera Deputa˛ilor acest subiect, dar v„d c„ f„r„ rezultat p‚n„ Ón prezent.

Din aceste verific„ri abuzive favorizante ale Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ∫i de V‚n„toare Bra∫ov pot trage concluzia c„ institu˛ia de control coordonat„ de domnul inginer Gheorghe Iordache, Ón calitate de inspector-∫ef care r„spunde pentru control, ∫i-a manifestat ∫i Ón acest caz lipsa de competen˛„ ∫i eficien˛„ pe linie de profesionalism, care a dus ∫i duce, Ón continuare, la vandalizarea p„durilor Ón jude˛ul Harghita. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc, domnule coleg.

Are cuv‚ntul domnul Dumitriu.

Domnule deputat Dumitriu, din partea Grupului P.S.D., ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o: îSistemul medical sub guvernarea portocalie P.N.L.-P.D.-U.D.M.R.“ Ar fi pentru ultima dat„ sub aceast„ denumire…

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Dup„ doi ani de guvernare a Coali˛iei D.A. (Dezastru ∫i Anarhie!) sistemul sanitar este Óntr-o criz„ profund„, deoarece pachetul de legi promovat de Coali˛ia P.N.L.P.D.-U.D.M.R. nu a adus Ón real tr‚mbi˛ata descentralizare ∫i nu a produs reforma mult a∫teptat„, ad‚ncind criza.

Amintesc doar c‚teva aspecte:

— pacien˛ii interna˛i sunt obliga˛i s„ stea c‚te doi Ón pat ∫i s„-∫i cumpere medicamente;

— pacien˛ii a∫teapt„ la r‚nd s„pt„m‚ni ∫i chiar luni pentru a li se face o interven˛ie chirurgical„ ∫i ca s„ ob˛in„ un medicament sau un dispozitiv medical;

— bolnavii sunt abandona˛i Ón s„lile de opera˛ii de c„tre personalul mediu, pentru c„ s-a dep„∫it programul de lucru;

— furnizorii de medicamente ∫i materiale sanitare reclam„ cre∫terea datoriilor;

— personalul medical, nemul˛umit de salarii, continu„ s„ plece din spitale ∫i din ˛ar„.

Stima˛i colegi, Programul îAnalize pentru to˛i“ este o promisiune mincinoas„, deoarece ministrul P.N.L.-ist Nicol„escu nu are elaborat un astfel de program bine fundamentat, care s„ corespund„ nevoilor de s„n„tate ale popula˛iei. Mai mult, ministrul portocaliu, sup„rat, d„ vina pe Parlament pentru Ónt‚rziere, deoarece parlamentarii au cerut ca programul s„ fie pus Ón aplicare prin hot„r‚re de guvern, ∫i nu prin ordin de ministru.

Domnule ministru, dac„ ave˛i un astfel de program, de ce nu-l pune˛i la dispozi˛ia Guvernului al c„rui membru sunte˛i, pentru a fi pus imediat Ón practic„?

## Stima˛i deputa˛i,

Acum se caut„ de s„n„tate tot pe la cozi, pentru c„ sistemul medical este infect ∫i, adeseori, criminal.

Aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„ un segment din popula˛ia Rom‚niei, circa 30%, care nu are niciun fel de venit, ∫i deci nu are asigurare medical„. Aceste persoane care fac parte din p„tura s„rac„ nu beneficiaz„ de asisten˛„ medical„ gratuit„, respectiv servicii medicale, medicamente ∫i dispozitive medicale suportate din fond, re˛ete gratuite. Aceste persoane sunt Ónl„turate de pe lista medicilor de familie de c„tre C.N.A.S.

De asemenea, ministrul portocaliu al s„n„t„˛ii, urm„rind reducerea activit„˛ii serviciilor de la Ambulan˛„ cu 40%, potrivit noilor norme impuse de legile reformei, i-a f„cut pe dispecerii de la Ambulan˛„ s„ fie pe post de Dumnezeu, cu drept de via˛„ ∫i de moarte asupra pacien˛ilor, pentru c„ sunt nevoi˛i s„ fac„ o triere drastic„ a solicit„rilor. Pacientul nu mai are nicio ∫ans„ s„-i ajung„ Salvarea la u∫„, dec‚t dac„ e... pe moarte, deoarece Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate deconteaz„ numai urgen˛ele majore.

Domnul Nicol„escu repet„ dezastrul f„cut de Guvernarea C.D.R., care a l„sat Ón urm„ aparatur„ medical„ scump„, cump„rat„ cu bani grei, dar niciodat„ despachetat„. De ce? Pentru c„ guvernan˛ii de atunci nu au prev„zut fonduri pentru instalarea ∫i service-ul echipamentelor.

Ministrul P.N.L.-ist Nicol„escu, care vorbe∫te mult ∫i merge din am‚nare Ón am‚nare, îa copt“ el Ónsu∫i o licita˛ie pentru cump„rarea de noi echipamente medicale. Œntrebat de finan˛are, a invocat taxa de viciu, din care se pune Ón aplicare ∫i Programul îAnalize pentru to˛i“, ∫i construirea celor opt spitale regionale, la care nu s-a s„pat niciun metru de funda˛ie. Mai mult, cantit„˛ile solicitate: 250 mese pentru opera˛ii, 570 aparate de anestezie ∫i terapie intensiv„, 90 electroencefalografe, 90 monitoare, 60 audiometre, 60 computere-tomograf, 35 angiografe etc. de sute de milioane de euro arat„ caracterul nera˛ional al acestei licita˛ii. Probabil c„ cei din minister nu ∫i-au pus niciodat„ Óntrebarea dac„ exist„ medici specializa˛i care s„ ∫i utilizeze aceste echipamente.

## Stima˛i colegi,

Pacien˛ii, medicii ∫i furnizorii de servicii medicale nu sunt Óncrez„tori Ón promisiunile ∫i am‚n„rile ministrului P.N.L.-ist Eugen Nicol„escu, sistemul sanitar fiind Ón continuare subfinan˛at. Pe 3 ianuarie 2007 s-a dat prima m„sur„ a ineficien˛ei Guvernului T„riceanu privind integrarea Ón Uniunea European„: cardul european de s„n„tate. Zeci de mii de oameni s-au c„lcat Ón picioare la cozi, fiindc„ nim„nui din Ministerul S„n„t„˛ii nu i-a p„sat de felul Ón care va fi distribuit acest card.

V„ mul˛umesc

## Mul˛umesc.

Din partea Grupului Partidului Na˛ional Liberal au depus Ón scris declara˛iile politice domnii deputa˛i: Gheorghe Dragomir, Mihai Sandu-Capr„, Rare∫ M„nescu, Relu Fenechiu, Marin Alm„janu, Horea Uioreanu, Andrei Dominic Gerea, Ion Luchian, Adrian Semcu, Ioan Hoban, Emilian Fr‚ncu, Mih„i˛„ Calimente, Grigore Cr„ciunescu, Valeriu Gheorghe.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Domnul Andrian Mihei, dac„ este? Pofti˛i s„ prezenta˛i personal declara˛ia dumneavoastr„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cum d„ o ploaie mai serioas„, cum Óncep s„ curg„ ∫tirile catastrofale: gospod„rii luate de ape, dealuri care Óncep s„ o ia la vale, mun˛i care se pr„v„lesc.

Inunda˛iile, an de an, parc„ au intrat Ón cotidian. Oare nu avem nimic s„ ne repro∫„m?

Stima˛i colegi,

Stima˛i concet„˛eni,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îCodrul, frate cu rom‚nul?!“

Œn perioada 15 martie—15 aprilie, se s„rb„tore∫te îLuna P„durii“. Aceast„ s„rb„toare a avut loc pentru prima dat„ acum 54 de ani, Ón anul 1953, c‚nd s-a stabilit, prin lege, realizarea anual„ a unor ac˛iuni cu caracter educativ, pe linie silvic„. Ce lege mai avem acum care s„ prevad„ acest lucru? Ce lege avem pentru protejarea sau extinderea p„durilor?

Despre copaci se spune c„ primul lor produs nu este lemnul, ci mai degrab„ sunt solul, apa, oxigenul ∫i fondul genetic. P„durea este unul dintre cei mai importan˛i factori stabilizatori ai mediului Ónconjur„tor, ea asigur‚nd conservarea resurselor de ap„, fiind un veritabil produc„tor de lemn, fabric„ de oxigen, rezervor de ap„, protector al solului, al culturilor agricole ∫i al a∫ez„rilor omene∫ti, contribuind la reducerea evapora˛iei, la cre∫terea umidit„˛ii atmosferei, la ameliorarea factorilor climatici, la mic∫orarea intensit„˛ii v‚nturilor, la men˛inerea echilibrului hidrologic ∫i la diminuarea radia˛iilor ∫i a temperaturilor extreme.

P„durea are un rol deosebit Ón reglarea apei din precipita˛ii, Ón atenuarea varia˛iilor de debit, Ón asigurarea unor scurgeri permanente ∫i echilibrate de ap„ limpede, Ón protejarea solului Ómpotriva proceselor de degradare provocate de ploile toren˛iale, iar pentru a∫ez„rile urbane, Ómpreun„ cu celelalte spa˛ii verzi, constituie veritabile uzine de echilibru ecologic ∫i s„n„tate. Œn jurul zonelor industriale, p„durile contribuie la purificarea aerului prin dispersarea poluan˛ilor, re˛inerea pulberilor, oprirea propag„rii substan˛elor nocive ∫i atenuarea zgomotelor.

Din p„cate, de c‚te ori sunt alegeri Ói auzim pe conduc„torii no∫tri promi˛‚nd cum vor face ∫i vor drege pentru a planta perdele forestiere care s„ protejeze ora∫ele, zonele industriale etc., Óns„, odat„ ale∫i, aceste promisiuni sunt uitate ∫i iat„, au trecut 17 ani de c‚nd p„durile din Rom‚nia sunt t„iate masiv, haotic ∫i necontrolat, 17 ani Ón care, dac„ ar fi fost planta˛i copaci care s„ constituie respectivele perdele, acum deja ac˛iunile lor ar fi fost resim˛ite Ón marile aglomer„ri urbane ∫i nu numai.

Exploatarea ira˛ional„ a p„durilor de pe glob, restr‚ngerea continu„ a suprafe˛elor Ómp„durite pun Ón pericol viitorul omenirii. Anual, pe glob, sunt distruse 5 p‚n„ la 10 milioane de hectare de p„dure ∫i se pierd prin de∫ertificare 6 milioane de hectare de terenuri agricole. Œn Rom‚nia, p„durile, trec‚nd prin diverse transform„ri de suprafa˛„, structur„ ∫i form„ de proprietate, au ajuns acum s„ constituie doar 27% din suprafa˛a ˛„rii, fa˛„ de cei peste 60% pe care Ói

reprezentau anterior. P„durile rom‚ne∫ti, care au fost de-a lungul timpului c‚ntate de poe˛i, p„str„toare ∫i salvatoare ale fiin˛ei noastre na˛ionale, au fost timp de 17 ani jefuite sub privirile noastre impasibile. P‚n„ la urm„, tot acest dezastru provocat constituie Ón sine un atentat nu doar la via˛a p„durilor, ci chiar la via˛a poporului nostru, iar pe plan global, Rom‚nia nefiind un caz singular, la via˛a omenirii. Eminescu spunea: îŒmp„rat sl„vit e codrul, neamuri mii Ói cresc sub poale, toate Ónflorind din mila codrului, M„riei sale“, surprinz‚nd foarte concis rolul ∫i importan˛a p„durilor.

Este evident c„ lipsa ac˛iunilor energice pentru a stopa distrugerea p„durilor ∫i, cu at‚t mai mult, lipsa ac˛iunilor de conservare ∫i extindere a fondului forestier au un impact negativ deosebit asupra schimb„rilor climatice, regionale ∫i globale, cu care, iat„, ne confrunt„m tot mai mult.

Sunt convins c„ fiecare dintre dumneavoastr„ s-a bucurat inspir‚nd aerul curat ∫i r„coros al p„durilor ∫i s-a sim˛it Ónc„rcat ∫i relaxat dup„ o plimbare prin p„dure. V„ Óntreb: ce se face pentru a se con∫tientiza popula˛ia asupra riscurilor pe care ni le asum„m nerespect‚nd p„durea? Ce s-a f„cut chiar ∫i pentru a se populariza aceast„ s„rb„toare?

C‚nd se va realiza, la nivelul ministerului, faptul c„ este imperios necesar„ o campanie de promovare a importan˛ei p„durii, de prezentare a st„rii grave Ón care ne afl„m acum, dup„ distrugerea nes„buit„ a p„durilor, ∫i de expunere a m„surilor ce se impun de la nivel de individ p‚n„ la nivel de strategie na˛ional„, dac„ aceasta exist„?!

Fiecare cet„˛ean trebuie s„ Ón˛eleag„ faptul c„ distrugerea abuziv„ a p„durilor, neluarea de m„suri pentru s„direa de noi copaci ∫i de protejare a fondului forestier existent Ón acest moment nu duce doar la dispari˛ia p„durilor sau a unor anumite specii de copaci, ci, prin nep„sare ∫i uneori ignoran˛„, toate acestea pot conduce la dispari˛ia unei alte specii — omul!

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului Partidului Conservator Ónc„ nu a vorbit niciun coleg. Œi dau cuv‚ntul doamnei deputat Lia Ardelean.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Mai mul˛i salaria˛i ai Agen˛iei de Pl„˛i ∫i Interven˛ie pentru Agricultur„ din jude˛ele Transilvaniei mi-au sesizat, sub protec˛ia anonimatului, disfunc˛ionalit„˛ile majore cu care se confrunt„ la Ónscrierea Ón baza de date a cererilor de acordare a subven˛iilor.

Angaja˛ii A.P.I.A. sunt tem„tori Ón privin˛a finaliz„rii procesului de Ónregistrare a solicit„rilor de subven˛ii, din cauz„ c„ programul aferent acestei proceduri func˛ioneaz„ cu mare dificultate. Astfel, din informa˛iile pe care le-am ob˛inut, rezult„ c„ doar zece la sut„ din cererile depuse p‚n„ acum la centrele locale A.P.I.A. se reg„sesc Ón baza de date, exist‚nd zile Ón care programul este blocat ∫i nu se poate folosi. Spre exemplu, ieri, 26 martie a.c., Ón cursul dimine˛ii, din nou

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 programul respectiv nu a putut fi accesat Ón unele jude˛e, fapt care pune sub semnul Óntreb„rii finalizarea acestui proces p‚n„ la termenul-limit„ de 11 iunie a.c. Av‚nd Ón vedere faptul c„ pe acest program se lucreaz„ deja de 6 luni de zile ∫i Ónc„ nu func˛ioneaz„ la parametrii optimi, fapt recunoscut inclusiv de responsabilii A.P.I.A., ar fi indicat ca Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale s„ ia m„suri pentru rezolvarea c‚t mai urgent posibil a acestei situa˛ii Óngrijor„toare.

La aceste disfunc˛ionalit„˛i se adaug„ ∫i alte activit„˛i care demonstreaz„ c„ A.P.I.A. func˛ioneaz„ defectuos, greoi ∫i birocratic, mai ales Ón teritoriu. Unul dintre exemple este faptul c„ cererile pentru ob˛inerea de subven˛ii se pot ob˛ine doar la centrele zonale ale A.P.I.A., care func˛ioneaz„ exclusiv Ón municipii ∫i ora∫e ∫i Ón unele localit„˛i mari ale jude˛elor, iar ˛„ranul de r‚nd trebuie s„ parcurg„ zeci de kilometri pentru a face dovad„ la aceste centre c„ de˛ine terenul, produsul sau animalul pentru care va primi subven˛ii. Men˛inerea unor asemenea forme de organizare centralizat„ nu provoac„ altceva dec‚t Óngreunarea excesiv„ a procesului de reform„ din agricultur„, at‚t de necesar„ pentru integrarea real„ a Rom‚niei Ón Uniunea European„. Concentrarea activit„˛ii A.P.I.A. exclusiv Ón aceste centre locale conduce la riscul nu numai ca produc„torii agricoli s„ renun˛e la subven˛ii, ci, mai grav, s„ nu-∫i mai cultive p„m‚nturile.

O solu˛ie ingenioas„ pentru rezolvarea acestor situa˛ii ar fi Ónfiin˛area punctelor de lucru ale A.P.I.A. Ón centrele de comun„, cu sprijinul prim„riilor. Este c‚t se poate de clar c„ avem nevoie de o agricultur„ modern„ ∫i competitiv„, Óns„ pentru a ajunge cu adev„rat la nivel european, trebuie s„ reu∫im s„ acces„m fondurile structurale, iar ˛„ranii s„ intre Ón posesia subven˛iilor.

Numai prin cointeresare ∫i bun„ organizare putem s„ realiz„m acest deziderat, altfel, risc„m s„ ajungem Ón coada Europei ∫i la acest capitol, fapt dramatic dac„ ne amintim c„ Rom‚nia a fost numit„ c‚ndva îgr‚narul Europei“.

V„ mul˛umesc.

Domnul Vasile Pruteanu, din partea grupului independen˛ilor.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi are drept subiect limbajul folosit de unii politicieni rom‚ni.

Dup„ cum Óndeob∫te cunoa∫te toat„ lumea, Ónainte de 1989 nu exista posibilitatea exprim„rii libere, mai ales Ón public, a unui punct de vedere.

Ast„zi, c‚nd acest drept a fost c‚∫tigat, cet„˛enii ˛„rii noastre pot s„ afirme c„ tr„iesc Ón libertate, Ón demnitate. Cu toate acestea, de ceva vreme, rom‚nii care urm„resc ∫tirile politice televizate, care ascult„ discursurile politicienilor se simt ru∫ina˛i, se simt lovi˛i Ón demnitatea lor de oameni liberi.

Cum altfel ar putea s„ se simt„ un s„tean sau or„∫ean onest, care Ó∫i vede de Óndatoririle lui civice, pl„te∫te la stat taxele ∫i impozitele stabilite, ridic„ p„l„ria

Ón fa˛a primarului, respect„ celelalte autorit„˛i publice, iar c‚nd deschide televizorul vede ∫i aude cum cei care sunt pu∫i Ón fruntea ˛„rii Ó∫i arunc„ diferite cuvinte otr„vite, se acuz„ de minciuni ∫i de cele mai ur‚te fapte, se amenin˛„ cu fel ∫i fel de lucruri care mai de care mai Óngrozitoare!

Stima˛i politicieni ai Rom‚niei, oare am uitat de demnitate, de polite˛e, de deferen˛„, m„car atunci c‚nd ap„rem Ón fa˛a lumii Óntregi?!

Oare este necesar s„ adopt„m o lege privind limbajul care trebuie s„ fie folosit Ón discursul politic sau s„ reedit„m Codul manierelor elegante?

Toat„ lumea este cu ochii pe noi. Este necesar s„ ne reconsider„m discursul, s„ elimin„m din limbaj cuvintele injurioase, de la periferia societ„˛ii, ∫i s„ ne amintim c„ avem de rezolvat foarte multe probleme ale cet„˛enilor acestei ˛„ri, acum, c‚nd am fost primi˛i Ón marea familie a Europei, l„s‚nd deoparte certurile politice televizate care nu fac niciun bine nim„nui.

Dac„ am pune mai presus de toate interesele ˛„rii ∫i ale cet„˛enilor, a∫a cum ne-o cere pozi˛ia social„ ∫i func˛ia politic„ ori administrativ„, nu cred c„ am avea timp de certuri, de tot felul de acuze, Óntr-un limbaj pe care nu-l suport„ nici h‚rtia, ∫i ne-am aduce aminte c„, totu∫i, suntem... demnitari.

Iat„ de ce fac un apel fierbinte de la aceast„ tribun„ s„ facem tot ce ne st„ Ón putin˛„ ca atunci c‚nd ap„rem Ón fa˛a celor care ne-au ales s„ ne aducem aminte de cuv‚ntul demnitate.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului minorit„˛ilor na˛ionale, domnul Amet Aledin.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îGara din Constan˛a are nevoie de continuarea investi˛iilor“.

Ora∫ul Constan˛a este, f„r„ Óndoial„, foarte important, cu un poten˛ial turistic remarcabil. Datorit„ ∫i acestui motiv este nevoie ca loca˛iile institu˛iilor reprezentative s„ fie modernizate, pentru a atinge, Ón compara˛ie cu alte zone asem„n„toare, standarde Ónalte de calitate.

Gara din Constan˛a reprezint„ un punct vital pentru via˛a ora∫ului. Cl„direa, fire∫te, trebuie reconsolidat„. Œn acela∫i timp Óns„ este nevoie ∫i de m„rirea spa˛iului destinat c„l„torilor, cel actual fiind deja insuficient. Inten˛ii au existat, fiind demarat Ón acest sens un proiect. S-au f„cut c‚teva modific„ri, dup„ care, Óns„, din p„cate, lucr„rile au stagnat. Dac„ Ón momentul de fa˛„ num„rul c„l„torilor este unul normal, nu se poate afirma acela∫i lucru pentru lunile de var„. Se va produce, cu siguran˛„, un inconfort. Este necesar„ dinamizarea activit„˛ii, tocmai pentru a fi finalizate, Óntr-o perioad„ c‚t mai scurt„, lucr„rile demarate.

Œnt‚rzierea aduce prejudicii imaginii ora∫ului, cu at‚t mai mult cu c‚t el este vizitat de numero∫i turi∫ti, mul˛i dintre ei din alte zone ale lumii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Œn aceea∫i ordine de idei, extinderea capacit„˛ii reprezint„ o solu˛ie benefic„. Ora∫ul are, Ón primul r‚nd, o popula˛ie mai mare dec‚t cea din perioada c‚nd a fost construit„ cl„direa g„rii. Œn egal„ m„sur„, turismul local a c„p„tat o alt„ dimensiune, fiind considerat sector strategic. Acestea sunt motivele pentru care se impune o rezolvare favorabil„ a situa˛iei.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. au depus Ón scris declara˛iile politice domnii deputa˛i Aurel Gubandru, Mihaela Rusu, Claudiu Pop, Gheorghe Chiper, Cosmin Nicula, Lucian C„t„lin Matei, Viorel Pupez„, Constantin Marin, Nicolae B„d„l„u.

Dau cuv‚ntul pentru a o prezenta domnului Florin Iordache.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„: îMonica Macovei sfideaz„ ra˛iunea“.

La peste doi ani de la preluarea puterii de c„tre actuala coali˛ie, constat„m c„ marea problem„ a Rom‚niei este, Ón continuare, justi˛ia. Nu se poate da vina la nesf‚r∫it pe fosta guvernare. Nu se poate da vina la nesf‚r∫it pe sistemul tic„lo∫it. S„ presupunem c„ doamna Macovei ar avea dreptate: s-a f„cut reform„ Ón justi˛ie. Totu∫i, se constat„ c„ lucrurile merg mai prost ca Ónainte.

Cert este c„ Monica Macovei continu„ s„ pozeze Ón singura lupt„toare Ómpotriva corup˛iei din Rom‚nia.

Asist„m acum la reluarea disputei pe marginea Codului penal. Doamna Macovei nu a vrut s„ aplice Codul penal votat de Parlament Ón 2004. Foarte bine! Putem s„ admitem c„ d‚nsa voia s„ fac„ unul mai bun. Dar de doi ani nu l-a f„cut! Este doar un exemplu de atitudine discre˛ionar„: nici tu s„ nu faci, dar nici pe altul s„ nu Ól la∫i s„ fac„!

Nu ne mai mir„ nimic Ón ceea ce prive∫te tupeul ie∫it din comun al doamnei Monica Macovei. Domnia Sa a afirmat c„ o eventual„ intrare Ón vigoare a Codului penal adoptat de Parlament Ón 2004 ar Ónsemna îo blocare a justi˛iei penale“ din ˛ara noastr„.

Cum poate sus˛ine doamna ministru a∫a ceva, c‚nd ∫tie cu certitudine c„ a copiat mai mult de 70% din Legea nr. 301/2004 Ón noul proiect de Cod penal? De fapt, a∫a este Domnia Sa; ce nu provine din ini˛iativa sa nu poate fi un lucru bun, consider„ doamna ministru. Acest lucru se Ónt‚mpl„ pentru c„ Monica Macovei se consider„ atot∫tiutoare ∫i nu poate veni cu modific„ri pe marginea unui Cod penal bun. Dac„ tot sus˛ine c„ Legea nr. 301/2004 nu este un Cod penal adecvat condi˛iilor actuale, de ce nu l-a abrogat, atunci c‚nd a avut posibilitatea s„ o fac„, ∫i a tot prorogat termenul de intrare Ón vigoare a codului?! ™tim cu to˛ii motivul ∫i Domnia Sa ar trebui s„ se ab˛in„ de la comentarii mai bine dec‚t s„ ne mint„ din nou cu non∫alan˛a-i caracteristic„. Nu a abrogat Codul penal din 2004 pentru

c„ era un angajament asumat de Rom‚nia ∫i abrogarea sa ar fi atras un stegule˛ ro∫u justi˛iei din ˛ara noastr„.

Cum dore∫te doamna ministru s„ aprob„m un proiect de modificare a Codului de procedur„ penal„ care va deveni ineficient Ón aplicarea Codului penal, Óntruc‚t acesta va fi dep„∫it de noile reglement„ri cuprinse Ón Codul penal lansat recent? Doamna ministru nu a venit cu proiecte de modificare a celor dou„ legi, concomitent, pentru a pune cap„t o dat„ pentru totdeauna valului neÓntrerupt de modific„ri la care ne-a supus Domnia Sa Ón ultimii 2 ani ∫i jum„tate.

Monica Macovei l-a indus Ón eroare pe îfratello“ Frattini, spun‚ndu-i acestuia c„ senatorii P.S.D. îau proasta ini˛iativ„“ de a for˛a intrarea Ón vigoare a Codului penal care a fost publicat Ón îMonitorul Oficial“ Ónc„ din 2004, dar pe care d‚nsa l-a am‚nat pentru 2008. Sup„rat„ pe o asemenea Óndr„zneal„ a senatorilor, Macovei spune c„, dac„ nu se va face cum dore∫te d‚nsa, se va ajunge la îblocarea justi˛iei penale ∫i a dosarelor de corup˛ie“.

Œn ceea ce prive∫te vizita domnului Frattini, a∫ vrea s„ atrag aten˛ia c„ domnul Frattini nu cunoa∫te situa˛ia din Rom‚nia dec‚t din spusele îsirenelor“ B„sescu, Blaga ∫i Macovei. Domnul Frattini pare a fi tratat cu anestezic portocaliu. Mai mult dec‚t at‚t, domnul Frattini a afirmat c„ îintrarea anticipat„ Ón vigoare a codului din 2004 va produce un deznod„m‚nt nefericit“. Or, e clar c„ domnul Frattini e ˛inut Óntr-un clopot de sticl„ de puterea de la Bucure∫ti. Nu pot s„ cred c„ domnul Frattini nu vede b‚rna din ochiul actualei guvern„ri, mai ales c‚nd scandalul de la M.A.I. e mare c‚t casa!

Abraham Lincoln a spus: îPo˛i s„-l p„c„le∫ti pe un om tot timpul, po˛i s„-i p„c„le∫ti pe to˛i o perioad„, dar nu po˛i s„-i p„c„le∫ti pe to˛i tot timpul!“ Deocamdat„, Traian B„sescu e Ón faza a doua, dar nu pentru mult„ vreme!

Totu∫i, s„ nu uit„m c„ at‚t Codul penal, c‚t ∫i Codul de procedur„ penal„ reprezint„ Constitu˛ia sistemului judiciar penal. F„r„ aceste legi, lupta Ómpotriva infrac˛ionalit„˛ii, Ón general, ∫i a corup˛iei, Ón special, sunt vorbe goale. Este ca ∫i cum ai pleca la cump„r„turi, dar nu ai la tine niciun ban.

S-a scris foarte mult despre îura“ P.S.D. fa˛„ de doamna Macovei. Lucruri total exagerate! Noi am prefera ca Macovei s„-∫i Óndeplineasc„ atribu˛iile, ∫i anume pe cele pe care le-a promis la Ónvestitur„: o justi˛ie european„ ∫i func˛ional„. Dar suntem foarte departe de asta ∫i nu e Parlamentul sau P.S.D. de vin„!

Doamna Macovei e ca o vr„jitoare care a Óncurcat vr„jile. Rezultatul este: Óntreg sistemul e blocat nu din cauza Parlamentului, ci din cauz„ c„ doamna Macovei nu a transmis la timp o serie de legi necesare.

Constat‚nd ultimele evolu˛ii ale scenei politice, cred c„ mar˛ea viitoare, la interven˛ii, la declara˛ii politice, vom vorbi despre doamna Macovei ca fostul ministru al justi˛iei.

Œn Óncheiere, vreau s„ subliniez c„ doamna Macovei nu trebuie nici demis„, nici oprit„. Ea trebuie s„ fie obligat„ s„ fac„ ceea ce a promis. Dac„ nu poate, trebuie s„-∫i asume r„spunderea pentru e∫ec.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. au depus Ón scris domnii deputa˛i: Ioan Aurel Rus, Dumitru Avram, Dan Zamfirescu, Paul Magheru.

Urmeaz„ domnul ™tefan Baban.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îOd„ bucuriei — Óntre z‚mbete ∫i lacrimi“

Aniversarea de c„tre toat„ Europa, Ón ziua de 25 martie 2007, a celor 50 de ani de la aderarea la uniune ini˛ial a o˛elului, apoi economic„ ∫i, la final, integral„ nu poate fi dec‚t un prilej de bucurie, dar Ón acela∫i timp ∫i un moment de bilan˛.

Evenimentul va fi serbat Ón chip grandios, la scara Óntregului continent, Ón toate cele 27 de state membre ale forului comunitar. Concertele, expozi˛iile, proiec˛iile de film, lans„rile de carte, concursurile, dar ∫i mesele festive, plant„rile de arbori, toate vor Óncerca s„ demonstreze unitatea celor mai multe popoare ale b„tr‚nului continent.

Bucuria tuturor este Óns„ umbrit„ de concep˛iile cet„˛enilor s„i, care consider„ (cam 44%) c„ traiul lor s-a Ónr„ut„˛it dup„ aderarea ˛„rii lor la acest club. ™i aceast„ p„rere apar˛ine ∫i irlandezilor, ∫i spaniolilor, membri ai unor ˛„ri foarte s„race, care dac„ n-ar fi aderat la marea familie european„ nu ar fi cunoscut ∫ansele de dezvoltare ∫i cre∫tere economic„ din acest moment.

Euforia rom‚nilor a Ónceput cu o s„pt„m‚n„ Ónainte de acest eveniment ∫i cine ∫tie c‚t va mai continua. ™i Ón ˛ara noastr„ s-au plantat pomi, au fost ˛inute discursuri pompoase, s-au desf„∫urat simpozioane peste simpozioane, conferin˛e ∫i Ónt‚lniri la nivel Ónalt (m„ refer la oficialit„˛i), dar nimeni nu s-a g‚ndit la omul obi∫nuit de pe strad„, care poate, Ón afara festivismului exacerbat, ar fi vrut s„ afle adev„rul despre aderarea Rom‚niei la U.E., c‚t ne cost„ ∫i c‚t ne va costa acest proces, ce sacrificii trebuie s„ mai facem ∫i pentru c‚˛i ani, dar, mai ales, dac„ este at‚t de bine, de ce tinerii no∫tri ∫i oamenii Ón putere aleg totu∫i calea str„in„t„˛ii pentru a reu∫i s„ tr„iasc„ decent?

Œntreb„rile devin, pe zi ce trece, din ce Ón ce mai multe ∫i mai dureroase. Scumpirile lunare, lipsurile cotidiene, nesiguran˛a zilei de m‚ine, Ón special la locul de munc„, scandalurile politice, afacerile cu bunurile care au mai r„mas ale statului, toate vor s„ demonstreze c„ aderarea la familia european„ nu este at‚t de facil„ ∫i de rapid„ dup„ cum ni s-a promis ∫i dup„ cum ne-am ∫i a∫teptat.

Acest popor pare a fi blestemat din cele mai vechi timpuri, de∫i cu un teritoriu plin de bog„˛ii ∫i cu peisaje naturale Ónc‚nt„toare, oamenii sunt Ón marea lor majoritate s„raci, iar Ón ultimul timp ∫i demoraliza˛i. Nimeni nu se mai a∫teapt„ la ceva bun, to˛i tr„iesc Óntr-o indiferen˛„ stranie, uneori chiar dureroas„, singurele zv‚cniri fiind doar atunci c‚nd nu se primesc salariile la timp sau sunt jigni˛i profund Ón demnitatea de om.

S„rb„torirea celor 50 de ani ai ader„rii Ón Óntreaga Europ„, chiar Ón ziua de Buna Vestire, s„rb„toare foarte important„ pentru noi, rom‚nii, poate va marca Óntr-adev„r o veste important„ pentru cei ce tr„im pe aceste meleaguri.

S„ ne fie clar, nimeni nu se a∫teapt„ la minuni, dar dup„ cei 17 ani de îautentic„“ democra˛ie, nu cred c„ acest popor ar mai Óndura Ónc„ 17 ani de îintegrare european„“.

Depinde doar de noi, cei ce ne afl„m aici, s„ nu le Ón∫el„m Ónc„ o dat„ a∫tept„rile.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Domnul Dumitru Bentu. Urmeaz„, dup„ aceea, Valeriu Boeriu, de la P.N.L.

Domnul Dumitru Bentu, de la P.S.D.

## **Domnul Dumitru Bentu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îT„riceanu“. Chiar dac„ am mai spus-o, f„r„ doar ∫i poate, dintre multiplele categorii de corpuri cosmice, cometele sunt preferate de demnitarii orange. Modul Ón care îvizitele de lucru“ ale acestora Ón jude˛ul Vaslui au prins contur aminte∫te de specificul existen˛ial al stelelor cu coad„. A∫a se concretizeaz„ prezen˛a Ón teritoriu a reprezentan˛ilor de la îcentru“, Ón jude˛ul pe care Ól îonoreaz„“ Ón Parlament (vezi ministrul îfondurilor“, David, senator de Vaslui); a∫a a fost perceput„ vizita ministrului H„rd„u prin ∫colile aceluia∫i jude˛, a energeticului Vosganian, a∫a s-a desf„∫urat ∫i recenta Ónt‚lnire a premierului T„riceanu cu oameni ai muncii de la ora∫e ∫i sate, Ón patria lui Cuza, dar ∫i a lui Constantin T„nase.

™i, pentru a nu fi acuza˛i de subiectivism partinic, ne permitem s„ relat„m din presa jude˛ean„, jurnali∫tii vasluieni acompaniind suita celui de-al patrulea om Ón stat pe parcursul zborului deasupra unui cuib de s„raci.

îPremierul a vizitat la B‚rlad mai multe sec˛ii ale Fabricii de Confec˛ii. Niciuna dintre femeile aflate Ón c‚mpul vizual-auditiv al premierului nu a pierdut ocazia de a se pl‚nge cu c‚t„ greutate Ó∫i c‚∫tig„ p‚inea. «Ce facem, domnule prim-ministru? Chiar nu ni se pot majora ∫i nou„ salariile Ón ˛ara asta?» R„spunsul primit de cele care au Óndr„znit s„ Ól Óntrebe de la obraz a fost... un z‚mbet larg. Cu dou„ c„m„∫i sub bra˛ ∫i Ónso˛it de Óntrebarea retoric„ «Ce caut„ „sta aici?», a decolat spre Vaslui.“

La Ónt‚lnirea cu autorit„˛ile locale ∫i ∫efii serviciilor deconcentrate, care s-au aliniat cu umilin˛„ Ón Sala oval„ a Prefecturii, toat„ lumea a aflat c„ a fost vorba doar de o vizit„ tematic„. Tema? Puncte electorale!

Senatorul de Vaslui Cristian David, cel care a organizat blitz-evenimentul, i-a mul˛umit pentru vizita pe care a binevoit s„ le-o fac„ umililor supu∫i vasluieni. îVizita reflect„ preocuparea pe care dumneavoastr„ personal o acorda˛i jude˛ului Vaslui“.

Un alt demnitar, Dan Marian, a vorbit despre îmarea onoare“ pe care a adus-o personal Ón jude˛ C„lin Popescu-T„riceanu, prilej pentru liberali de îprofund„ analiz„. Aloc„rile bugetare au atins praguri istorice Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 2006“

Ce p„cat, ad„ug„m noi, c„ n-am trecut dincolo de ele (de praguri).

Nu v„ par cunoscute astfel de interven˛ii? Parc„ le-am mai auzit pe vremea celui care, aidoma lui Tudor Vladimirescu, a apucat drumul T‚rgovi∫tei ∫i a intrat Ón istorie vegheat de Turnul Chindiei.

Partea cea mai gustat„ a vizitei a cuprins Abatorul de P„s„ri îSafir“, unde premierul a apreciat îdeliciosul de Vaslui“, ∫i Vinoteca Liceului de specialitate din Hu∫i, unde a l„udat calit„˛ile unui vin tradi˛ional, Busuioaca de Bohotin.

Pe Óntreg parcursul vizitei, limba liberal„, spun jurnali∫tii, a fost perceput„ ca o limb„ str„in„, iar titlurile ziarelor ˛in loc de concluzii: îTa, ta, ta, T„riceanu trecea“, îT„riceanu, comet„ prin Vaslui“, adic„... nimic! îJude˛ul Vaslui, prioritate liberal„?“ Din nefericire, nici m„car de dreapta.

Ta, ta, ta, T„riceanu trecea...

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Din partea P.N.L. are cuv‚ntul domnul Valeriu Boeriu. Urmeaz„ doamna Mirela Adomnic„i.

A depus, din partea P.S.D., Ón scris, domnul Vasile Pu∫ca∫.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule Boeriu.

## V„ mul˛umesc.

Declara˛ia politic„ se intituleaz„ îPiromanul particip„ la stingerea focului“.

Travers„m o perioad„ de criz„ politic„, o etap„ c‚nd principalele partide aflate la guvernare, P.N.L. ∫i P.D., par s„ fi ajuns pe pozi˛ii ireconciliabile. De ce s-a ajuns aici? Œn principal, din cauza pozi˛iei deloc echidistante a pre∫edintelui fa˛„ de cele dou„ partide, din cauza atacurilor acestuia la adresa P.N.L. ∫i a premierului, din cauza Óncuraj„rii form„rii unui partid (P.L.D.) desprins din P.N.L. ∫i devenit partidul cel mai obedient fa˛„ de pre∫edintele B„sescu.

Un alt motiv al crizei politice Ól constituie Óncercarea permanent„ a P.D. de a acredita ideea c„ este singurul partid cu fa˛a spre agenda popula˛iei, singurul partid care se lupt„ cu corup˛ia, singurul partid îcurat“, Óncerc‚nd s„ evite prin aceste mijloace onorarea notei de plat„ a guvern„rii; strategia P.D. pare a fi aceea de a l„sa responsabilitatea actului de guvernare doar Ón seama P.N.L.

Aceste atitudini ale P.D. au dus la izolarea acestuia fa˛„ de toate partidele parlamentare, f„r„ excep˛ie, Óngreun‚nd astfel actul de guvernare. Œntreb„rile care se pun acum sunt: se poate aplana conflictul sau cine ar putea limpezi scena politic„ actual„?

Se vorbe∫te acum despre un eventual guvern de tehnocra˛i. Tema este, se pare, recurent„ Ón tradi˛ia democratic„ postcomunist„ a Rom‚niei. Aceea∫i idee a ap„rut Ón perioada C.D.R., c‚nd ni se amintea mereu de eficien˛a ∫i necesitatea stringent„ a celor 15.000 de speciali∫ti, f„r„ coloratur„ politic„ ∫i f„r„ obiective clare.

Cred c„ o astfel de formul„ nu ar aduce mai mult„ limpezime, pentru c„ este greu de crezut c„ tehnocra˛ii ar putea guverna dup„ un program politic de guvernare. ™i mai greu de imaginat este leg„tura, rela˛ia acestor tehnocra˛i cu clasa politic„, cu Parlamentul care ar trebui s„-i sus˛in„. Avem deja exemplul tehnocratului Monica Macovei, care a suportat rigorile unei sanc˛iuni Ón Senat tocmai din cauza proastei rela˛ii cu Parlamentul. Independen˛a tehnocra˛ilor nu aplaneaz„ conflictele existente Ón s‚nul clasei politice, ci le alimenteaz„, urmarea fireasc„ fiind c„ clivajul Óntre programul politic asumat ini˛ial ∫i rezultatele politicii îtehnocrate“ se ad‚nce∫te.

Se vorbe∫te ∫i despre un Guvern de uniune na˛ional„. Pe l‚ng„ faptul c„ ideea reprezint„ o recunoa∫tere a nefunc˛ionalit„˛ii actualei configura˛ii politice de la c‚rma ˛„rii, ea este ∫i expresia unor compromisuri cu pierderi mari pe termen lung, constituindu-se Ón surse perpetue de conflict. ™i Ón acest caz este greu de imaginat care ar fi programul de guvernare, iar despre buna Ón˛elegere Óntre mini∫tri ne putem imagina conflicte ∫i mai mari Óntre mini∫tri apar˛in‚nd unei palete largi de partide ∫i doctrine. Conflicte interministeriale exist„ ∫i acum, c‚nd vorbim despre mini∫tri a dou„ partide.

Alte posibile metode de rezolvare a conflictului sunt urm„toarele:

1. Guvernul Alian˛ei trebuie s„ continue s„ conduc„ dup„ programul deja parcurs pe jum„tate, lucru care ar presupune o oarecare distan˛are a P.D. de pre∫edinte ∫i asumarea Ón comun de c„tre cele dou„ partide ale Alian˛ei a costurilor guvern„rii;

2. un guvern minoritar sus˛inut de Óntreg Parlamentul Ón anumite condi˛ii ∫i pe anumite direc˛ii politice, cu prec„dere Ón zona programelor postaderare.

Cred Ón maturitatea politic„ a partidelor parlamentare de a g„si solu˛ia corect„ a ie∫irii din starea actual„ de tensiune.

La Óntrebarea îCine ar putea limpezi scena politic„?“ sunt neÓncrez„tor c„ pre∫edintele ar putea fi acela, Óns„ nu exclud ca el s„ Óncerce totu∫i acest lucru, ∫tiut fiind faptul c„ de foarte multe ori piromanul particip„ la stingerea focului...

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul doamna Mirela Adomnic„i. Se preg„te∫te Costache Mircea ∫i apoi domnul Ioan Ghi∫e.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îAdev„rata integrare Ón Uniunea European„“.

Am aniversat zilele trecute s„rb„toarea Ómplinirii a 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, piatra de temelie a Uniunii Europene de ast„zi. De fapt, este improprie exprimarea îam aniversat“, Óntruc‚t Ón Rom‚nia s„rb„toarea a trecut aproape neobservat„.

Autorit„˛ile rom‚ne, av‚nd cu totul alte preocup„ri, n-au alocat niciun fel de fonduri pentru a marca evenimentul. Poate c„ nici rom‚nii, obosi˛i de scandalul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 politic intern, n-au sim˛it nevoia s„ Ón˛eleag„ prea mult din mersul istoriei de la Comunitatea Economic„ a C„rbunelui ∫i O˛elului p‚n„ la Uniunea European„ de ast„zi.

Au trecut trei luni de la aderare, iar rom‚nul obi∫nuit Ón˛elege din Uniunea European„, mai exact din avantajele ader„rii, doar c„ poate c„l„tori prin Europa f„r„ buletin, iar prin unele ˛„ri se poate angaja f„r„ a fi urm„rit de poli˛ia local„.

Valorile Uniunii Europene, reforma institu˛ional„, transferul de suveranitate sunt no˛iuni f„r„ sens pentru rom‚nul obi∫nuit.

Dar ceea ce Óngrijoreaz„ mai mult este faptul c„ dup„ 1 ianuarie 2007 Uniunea European„ a Óncetat s„ mai fie o preocupare pentru actualele partide aflate la guvernare. Niciunul dintre aceste partide nu se duce Ón capitala Europei pentru a sus˛ine interesele Rom‚niei, fiecare se duce s„ se pl‚ng„, Ón a∫a fel Ónc‚t familia politic„ Ón care a fost cooptat s„ bombardeze Bucure∫tiul cu comunicate.

Dar ceea ce Óngrijoreaz„ ∫i mai mult este faptul c„ r„zboiul care se duce zilele acestea la Bucure∫ti arat„ c‚t de pu˛in este Ónr„d„cinat„ atitudinea democratic„ Ón Rom‚nia.

Toate sondajele de opinie confirm„ c„ Ón ochii opiniei publice partidele politice ∫i Parlamentul se afl„ pe ultimele trepte ale dispre˛ului. Dar Ón ordinea ierarhic„ a importan˛ei lor pentru democra˛ie, atunci c‚nd vorbim despre institu˛iile statului, pre∫edintele vine pe ultimul loc, fie c„ e vorba despre o republic„ parlamentar„, preziden˛ial„ sau semipreziden˛ial„. ™i aceasta pentru c„ nu exist„ un regim dictatorial bazat pe un Parlament ales prin vot liber. Parlamentul ∫i partidele sunt institu˛iile-cheie ale democra˛iei.

Œncr‚ncenarea cu care Traian B„sescu vrea s„ demonstreze c„ Parlamentul ∫i partidele politice sunt inutile dac„ poporul Ói acord„ Óncredere lui ∫i numai lui este un sofism ∫i saboteaz„ din temelie o democra˛ie, dup„ cum se vede, Ónc„ extrem de fragil„.

™i revenind la Uniunea European„, democra˛ia ∫i statul de drept sunt valori consacrate de Tratatul Constitu˛ional. îA fi cet„˛ean european Ónseamn„ s„ Ómp„rt„∫e∫ti valorile europene“, spunea un distins cet„˛ean european.

Dac„ nu avem un pre∫edinte cu veleit„˛i de cet„˛ean european, cel pu˛in Parlamentului Rom‚niei Ói revine obliga˛ia s„ ac˛ioneze pentru adev„rata integrare Ón Uniunea European„.

™i un prim pas Ón acest sens Ól constituie votul pentru suspendarea pre∫edintelui. Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul Mircea Costache ∫i se preg„te∫te domnul Ghi∫e, apoi domnul Petru C„lian.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

îCum au ajuns rom‚nii s„raci, cum a ajuns Rom‚nia o ˛ar„ devastat„?“

Prin ignorarea oamenilor harnici, cinsti˛i ∫i patrio˛i de c„tre toate institu˛iile media ∫i de c„tre to˛i formatorii de opinie.

Niciun om care s-a Ónc„p„˛‚nat s„ reziste murd„riilor, tenta˛iilor de Ónavu˛ire, care s-a autocondamnat pe sine ∫i pe to˛i ai s„i la o via˛„ auster„, f„r„ concedii, f„r„ voiajuri, f„r„ vile, f„r„ ma∫ini ∫i alte acareturi, f„r„ lux ∫i f„r„ tabieturi; niciun om care s-a opus oric„rei invita˛ii la c‚rd„∫ie, la chiverniseal„ personal„, la combina˛ii infrac˛ionale ∫i la a∫a-zise ini˛iative economice, la privatiz„ri frauduloase, la licita˛ii trucate, la mijlocirea unor inginerii ∫i furti∫aguri; niciun om care nu s-a l„sat prins Ón plasa de p„ianjen a mecanismului infernal al marii corup˛ii, al c„p„tuielii mijlocii ∫i m„car al micii g„in„rii; niciun om care nu a f„cut echip„ cu eminen˛ele cenu∫ii ale jafului cvasigeneralizat la toate nivelurile; niciun om care nu s-a integrat Ón clientela politico-mafiot„ a vreunui partid trecut pe la putere, niciun om care nu a f„cut parte din r‚ndul b„ie˛ilor de∫tep˛i din preajma puterii de la centru ori din teritoriu; unul care nu a practicat nici m„car traficul de influen˛„; niciun om care a ∫tiut Ónc„ din 1989 c„ abuzurile ∫i coteriile politice Ói vor Ómbog„˛i enorm pe unii, Ói vor diviza pe al˛ii ∫i chiar Ói vor urca pe scara puterii, Óntr-o societate dezumanizat„; niciun om cu o educa˛ie solid„ ∫i s„n„toas„ care a ∫tiut c„ odat„ ∫i odat„ totul se pl„te∫te, c„ odat„ ∫i odat„ dedulcirea la huzur, la desfr‚u, la jaf ∫i anarhie Ói va expune pe protagoni∫ti dezastrului na˛ional ∫i unor riscuri; niciun astfel de om, ∫i exist„ astfel de oameni, care nu s-a l„sat prins Ón mrejele degringoladei politico-mafiote, care a localizat centrul mondial al corup˛iei Ón Rom‚nia postdecembrist„, nu s-a aflat la c‚rma treburilor publice cu adev„rat.

Acest tip de om, cu educa˛ie ˛„r„neasc„, poate rigid„, auster„, dar ∫i cu luciditate de intelectual idealist, camilpetrescian, care a dus Ón permanen˛„ o lupt„ inegal„, f„r„ vreo ∫ans„ de reu∫it„ pe termen scurt ∫i nici de recunoa∫tere postum„, cu ho˛ia, arivismul, parvenitismul, cu acumularea s„lbatic„ de averi prin jaf.

Acest om programat genetic s„ reziste valului de degradare moral„ ∫i de l„comie patologic„, adversar declarat al instinctului primar agresiv, al spiritului gregar, nu a fost niciodat„ dup„ 1989 pus Ón func˛ii executive pe unde se afl„ robine˛ii fluxurilor de bani publici, robine˛ii care au creat Ón Rom‚nia minoritatea apatrid„ a marilor Ómbog„˛i˛i.

Œn concluzie, da, exist„ Ón Rom‚nia astfel de oameni instrui˛i, cinsti˛i ∫i patrio˛i, exist„ oameni iubitori de neam ∫i de ˛ar„, care nu s-au dedat jafului, ho˛iei ∫i Ómbog„˛irii prin furt. Da, exist„ oameni care nu ∫i-au uitat eroii, Ónainta∫ii, p„rin˛ii, care n-au uitat de oamenii simpli ai ˛„rii. Da, exist„ oameni care pot Ónf„ptui binele public, dac„ vor fi l„sa˛i de caracati˛a vorace a fraudei na˛ionale Óncununat„ de furtul furturilor: frauda electoral„.

Prin urmare, opri˛i ascensiunea celor cu gena infrac˛ional„ hipertrofiat„, stopa˛i domnia ho˛iei generalizate, pentru c„ mai exist„ pe la noi oameni destoinici, mai exist„ caractere ferme care ne pot salva de la disolu˛ie, de la c„derea de pe hart„ Ón mare!

S„-i l„s„m s„ ne salveze, s„-i l„s„m s„ ne renasc„, s„ ne vindece, s„ ne m‚ntuie de cel r„u ∫i viclean! Amin.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007

Domnul deputat Ghi∫e, domnul deputat C„lian ∫i se preg„te∫te domnul deputat Timar Liviu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Titlul declara˛iei mele politice este îRom‚nia ∫i Programul mondial OLPC «Un laptop pentru fiecare elev»“.

Œn urm„ cu aproape un an am ini˛iat proiectul de lege intitulat îProgram na˛ional «Un laptop pentru fiecare elev ∫i pentru fiecare cadru didactic din Rom‚nia»“.

Acest proiect de lege vine s„ adapteze Ón ˛ara noastr„ Programul mondial ini˛iat ∫i lansat Ón anul 2005 de c„tre Institutul de Tehnologie din Massachusates, Statele Unite, ∫i sus˛inut de c„tre Organiza˛ia Na˛iunilor Unite.

Programul îUn laptop pentru fiecare elev“ are un scop educa˛ional, ∫i anume acela ca fiecare din cei peste 1,2 miliarde de copii din lume s„ beneficieze de primul lor laptop cu care s„ se conecteze la Internet ∫i s„ lucreze Ón programe educa˛ionale.

Pentru ca astfel de computere mobile de tip PC conectabile la Internet s„ poat„ fi accesibile fiec„rui copil din orice ˛ar„ din lume, s-a stabilit ca ˛int„ pre˛ul de 100 de dolari pe minilaptop, pentru a fi u∫or de achizi˛ionat de c„tre statele s„race ale lumii.

Scopul programului mondial este educa˛ional, ∫i nu comercial sau infomatic. Acest minilaptop nu se va comercializa pe pia˛a liber„, ci se va vinde de c„tre produc„tori direct ministerelor educa˛iei din ˛„rile lumii, prin intermediul Funda˛iei îOne Laptop per Child“, la pre˛ul de produc˛ie, f„r„ adaosuri comerciale.

Œn prezent, stadiul cercet„rilor ∫i produc˛ia unui astfel de laptop se face la urm„toarele capabilit„˛i tehnice: 256 KB memorie RAM, 1 GB memorie hard — NAND Flash ∫i 700 MHz viteza microprocesorului cu sistem de operare Linux, oferit gratuit, adic„ _free,_ sau _Windows,_ dup„ caz.

Costul unui astfel de laptop este variabil, Ón func˛ie de evolu˛ia cercet„rilor, iar Ón prezent este de aproximativ 150 de dolari. Se estimeaz„ de c„tre speciali∫ti ca Ón maximum doi ani costul s„ scad„ sub 100 de dolari.

Oponen˛ii Ón Rom‚nia ai Programului îUn laptop pentru fiecare elev“ sunt mul˛i ∫i de trei categorii: comercian˛ii, ignoran˛ii ∫i unii politicieni. Ace∫tia, oponen˛ii, nu au argumente fundamentate, dar se opun ca fiecare elev s„ aib„ propriul s„u minilaptop, Ón timp cei ei, oponen˛ii proiectului de lege, au computere ∫i laptopuri mult mai performante.

Interesele economice ale concuren˛ei care poate produce un laptop cu capabilit„˛i similare la peste 400 de dolari (modelul Classmate al lui Intel) au f„cut ca ∫i Ón ˛ara noastr„ ini˛iativa legislativ„ îUn laptop pentru fiecare elev ∫i pentru fiecare cadru didactic din Rom‚nia“ s„ fie discreditat„ public de c„tre M.C.T.I. (Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iilor).

De ce? Simplu. Pentru c„ tot Ón urm„ cu un an s-a semnat de c„tre ministrul M.C.T.I. un acord de sus˛inere ∫i promovare Ón Rom‚nia a produselor Intel, care este rivalul pe plan mondial al A.M.D. (Advanced Micro

Devices) Ón produc˛ia de microprocesoare. Acest A.M.D. este produc„torul mondial al microprocesorului cu care este dotat minilaptopul model OLPC’ XO.

Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, la r‚ndul lui, nu sus˛ine Programul na˛ional îUn laptop pentru fiecare elev ∫i pentru fiecare cadru didactic din Rom‚nia“.

De ce? Simplu. Pentru c„ prin Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii se desf„∫oar„ Ón prezent un program na˛ional pentru instalarea de laboratoare de informatic„ Ón 600 de ∫coli din Rom‚nia. Acest program Ón valoare de peste 500 milioane de euro se realizeaz„ cu firme care au primit contracte f„r„ licita˛ie, cum ar fi SIVECO, valoare contract aproximativ 200 de milioane de euro.

Bill Gates, patronul lui îMicrosoft“, liderul mondial al produc˛iei de soft, scrie Ón celebra sa carte îAfaceri cu viteza g‚ndului“ c„ pentru un copil cel mai prost loc Ón care poarte fi plasat un computer este laboratorul de informatic„ al ∫colii. De ce? Simplu. Pentru c„ acolo, Ón laboratorul de informatic„ al ∫colii, copilul poate intra o dat„, maximum de dou„ ori pe s„pt„m‚n„ c‚te o or„. Œn aceste condi˛ii, ∫ansa copiilor de a deprinde alfabetizarea digital„ ∫i abilit„˛ile pentru conducerea computerului este foarte redus„.

Bill Gates apreciaz„ c„ Ón societatea cunoa∫terii ∫i Ón era informa˛ional„ nevoia ca fiecare copil ∫i adult s„ aib„ propriul s„ computer conectabil la Internet este vital„.

O alt„ categorie de oponen˛i ai proiectului de lege pe care l-am propus au respins ini˛iativa fie din ignoran˛„, fie din invidie ∫i calcul politic meschin. Ace∫tia din urm„ s-au g‚ndit c„ un astfel de proiect ar putea umbri programul îCornul ∫i laptele“.

Fiecare dintre noi putem s„ recunoa∫tem c„ pentru Rom‚nia de azi, membr„ a Uniunii Europene, a promova ∫i dezvolta Programul na˛ional îUn laptop pentru fiecare elev ∫i pentru fiecare cadru didactic din Rom‚nia“ este cel pu˛in la fel de demn ∫i de necesar ca programul prin care statul d„ zilnic copiilor un pahar de lapte ∫i un corn. Ambele programe sunt bune ∫i ele nu se exclud prin scopurile urm„rite.

Problema este c„ Ón societatea informa˛ional„ cunoa∫terea ∫i accesul la informa˛ie Ónseamn„ putere, puterea cunoa∫terii, iar copiii Rom‚niei merit„ aceast„ sus˛inere.

La invita˛ia primului-ministru al Guvernului Rom‚niei, domnul C„lin Popescu-T„riceanu, a venit la Bucure∫ti ∫i a prezentat programul mondial OLPC chiar ini˛iatorul ∫i coordonatorul acestui program mondial, profesorul Nicholas Negroponte din Statele Unite.

Domnia Sa a prezentat prototipul OLPC’ XO Ón fa˛a Comisiei de Ónv„˛„m‚nt, tineret ∫i sport a Camerei Deputa˛ilor ∫i Ón fa˛a pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor. Ulterior, profesorul Negroponde a trimis Ón Rom‚nia patru exemplare de laptop pentru a fi testate.

Parlamentul se afl„ ast„zi Ón fa˛a votului final asupra proiectului de lege. Guvernul sus˛ine acum proiectul de lege ∫i poate aloca Ón acest an 150 de milioane de dolari pentru program, ceea ce ar Ónsemna dotarea a un milion de elevi, adic„ aproximativ o treime din ∫colarii ˛„rii din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar.

Œntrebarea de fond este: merit„ fiecare elev din ˛ara noastr„ s„ i se aloce 4 milioane de lei (Aten˛ie, 4 milioane de lei!) pentru a avea propriul s„u minilaptop cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 care s„ se conecteze la Internet ∫i cu care s„ desf„∫oare programe educa˛ionale? R„spunsul este, evident, da. Vrea Parlamentul acest lucru?

Ast„zi, deputa˛ii ∫i partidele parlamentare pot s„ fac„ un mare bine Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, declarat politic prioritate na˛ional„, ∫i o mare bucurie copiilor din ˛ara noastr„. ™i acest bine se poate face cu doar 4 milioane de lei pentru un copil.

Fie ca spiritul patriotic ∫i generos s„ fie deasupra intereselor economice ∫i a partizanatului politic. Asta pentru copiii ∫i elevii care sunt de fapt viitorul Rom‚niei! V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul Petru C„lian ∫i apoi domnul Liviu Timar.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Va fi cam greu s„ sus˛in declara˛ia politic„ dup„ antevorbitorul meu. Oricum, sunt superbe calculatoarele, pentru c„ sunt mici, sunt at‚t de mici Ónc‚t Óncap Ón ghiozdane, Óncap Ón po∫etu˛a copiilor de gr„dini˛„. Dar, orice semnal de acest gen este un pas Ónainte.

Titlul declara˛iei politice de ast„zi este îCu entuziasm, Óntr-o Europ„ cifrat„ ∫i neÓn˛eleas„ de cei mul˛i!“.

Distin∫i colegi,

Am citit zilele acestea rezultatele unui sondaj a c„rui concluzie principal„ era c„ rom‚nii sunt cei mai entuzia∫ti membri ai Uniunii Europene. Cred c„ entuziasmul se datoreaz„, Ón bun„ m„sur„, faptului c„ Ón toate campaniile de popularizare a proiectului de aderare la Uniunea European„ aceasta a fost prezentat„ ca fiind r„spunsul la toate problemele de zi cu zi cu care se confrunt„ rom‚nii.

Din p„cate, nu cred c„ acest entuziasm este unul real ∫i nici unul fundamentat, deoarece cei mai mul˛i dintre rom‚ni nu cunosc nici m„car principala atribu˛ie a Parlamentul European, de a le reprezenta interesele, iar procedurile democratice la nivel de Uniune European„ sunt un mister pentru mai to˛i cei neimplica˛i activ Ón politic„.

Ceea ce este clar este faptul c„, dup„ aderare, nimeni nu s-a mai obosit s„ mai fac„ vreo campanie de informare a cet„˛enilor cu privire la noile norme, acestea au fost impuse direct, f„r„ avertismente prealabile sau perioade de acomodare, de c„tre autorit„˛ile locale, cu privire la standardele de calitate a produselor ∫i serviciilor, Óntreprinz„torii au trebuit s„ se informeze singuri dac„ au vrut s„-∫i continue colabor„rile externe sau cu privire la recomand„rile U.E. ∫i C.E.E.

Astfel, un exemplu clasic deja pentru aceast„ problem„ ignorat„ de autorit„˛i sunt flor„resele, care au solicitat informa˛ii despre chio∫curile pe care trebuie s„ le aib„ pentru a fi ∫i ele primite Ón Uniunea European„ ∫i au fost trimise de cei de la Agen˛ia pentru Integrare s„ consulte pagina de Internet a Uniunii Europene pentru a-∫i identifica singure legisla˛ia c„reia trebuie s„ i se supun„.

Suntem entuzia∫ti, dar ne lipsesc cuno∫tin˛ele exacte despre realit„˛ile din Uniune, despre drepturile ∫i

obliga˛iile pe care le avem ca cet„˛eni ai Uniunii ∫i, cel mai grav, atunci c‚nd ne sunt impuse obliga˛iile unui membru al Uniunii Europene, ne raport„m la drepturile unui cet„˛ean din Europa de Est postcomunist„.

La nivel guvernamental, trebuie luate m„suri imediate ∫i concrete de popularizare a drepturilor ∫i obliga˛iilor cet„˛enilor Ón cadrul Uniunii Europene, trebuie concepute programe de educare a mentalit„˛ii colective a rom‚nilor Ón sensul europeniz„rii Ón g‚ndire ∫i ac˛iune.

P‚n„ c‚nd aceste obiective nu vor fi atinse, entuziasmul general r„m‚ne doar un aspect superficial, iar Uniunea European„ nu va avea adev„ra˛i membri printre rom‚ni, ci doar ni∫te alia˛i de circumstan˛„. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul Liviu Timar.

Domnule pre∫edinte,

Domnilor colegi,

Tema declara˛iei mele politice de ast„zi este îMinisterul Agriculturii ∫i Autoritatea Sanitar„ Veterinar„ persist„ Ón gre∫eli“.

Imediat dup„ schimbarea Guvernului dup„ alegerile din 2004, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i Autoritatea Sanitar„ Veterinar„ îs-au pus serios pe treab„“, nel„s‚ndu-ne nimic din ceea ce ∫tim c„ Ónseamn„ tradi˛ie rom‚neasc„, impun‚nd reguli greu de realizat de c„tre produc„torul agricol rom‚n ∫i de o normalitate fireasc„ dup„ aderarea Rom‚niei la U.E. Am s„ prezint c‚teve exemple:

1. Dup„ ce, Ón 2005, s-au apucat de adunat caii oamenilor din b„t„tur„, sub pretextul c„ Uniunea European„ impune m„suri de eradicare a anemiei infec˛ioase ecvine, promi˛‚ndu-le acestora desp„gubiri imediate ∫i la valoarea de pia˛„ a animalelor, Guvernul s-a v„zut nevoit s„-l schimbe pe pre∫edintele Autorit„˛ii Sanitare Veterinare, pentru c„ se Óncurcase cu ni∫te italieni c„rora le promisese c„ le vinde cai pentru fabricile lor de carne. BineÓn˛eles c„ promisiunile de desp„gubire au r„mas la... acest stadiu, exist‚nd mul˛i proprietari de cai care au primit pentru un animal de 400—500 de kilograme c‚te 300—500 lei.

Nici anemia infec˛ioas„ ecvin„ nu a fost eradicat„, nici ˛„ranii nu au fost desp„gubi˛i, ba, mai mult, au fost l„sa˛i ∫i f„r„ o surs„ de venit pentru a supravie˛ui.

2. Neg„sindu-∫i ast‚mp„rul, fostul ministru al agriculturii ∫i autoritatea veterinar„ s-au apucat de impus tot felul de m„suri aberante pentru combaterea gripei aviare, isteriz‚nd o ˛ar„ Óntreag„. Uciderea f„r„ explica˛ii a p„s„rilor din ferme, restric˛ionarea circula˛iei persoanelor, carantine mai mult sau mai pu˛in relaxante, mobilizarea a numeroase institu˛ii de men˛inere a ordinii publice, Ómpro∫carea cu spum„ a vehiculelor pe drumurile patriei ∫i o gr„mad„ de bani publici arunca˛i pe te miri ce sunt numai c‚teva dintre secven˛ele circului datorat gripei aviare.

3. Cu o conducere complet schimbat„, aceea∫i autoritate s-a pornit s„ vaccineze porcii contra pestei porcine clasice cu un vaccin expirat, dar pentru care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 statul rom‚n pl„te∫te jum„tate din valoare, c‚nd de fapt acesta nu aduce niciun beneficiu cresc„torilor rom‚ni de porci, ci numai interdic˛ii, Ón perioada 20—31 decembrie 2006. Oare cum a fost f„cut„ aceast„ vaccinare chiar Ón perioada Ón care, de sute de ani, rom‚nul Ó∫i taie porcul de Cr„ciun ∫i face bucatele de s„rb„tori? Ba mai mult spre surprinderea autorit„˛ii veterinare, ˛„ranul rom‚n, ca un bun cre∫tin, s„rb„tore∫te Ón aceea∫i perioad„ Cr„ciunul!

4. Ca s„ nu treac„ anul at‚t de simplu, autoritatea veterinar„ central„, prin pre∫edintele ei, emite un celebru ordin prin care nu-i mai las„ pe ciobani cu oile Ón transhuman˛„, pentru c„ a devenit ilegal„ (declara˛ie f„cut„ de acesta pe un post de televiziune).

Tot pentru c„ nu pricepe nimic din ceea ce se negociase de Rom‚nia cu Uniunea European„, acela∫i pre∫edinte interzice produc„torilor agricoli s„-∫i v‚nd„ produsele: mierea, br‚nza, laptele ∫i altele Ón alte localit„˛i dec‚t cea Ón care sunt produse sau numai Ón localitatea vecin„. Acest lucru este explicat de autorit„˛i tot prin interdic˛iile impuse de U.E., pentru a preveni Ómboln„virea popula˛iei prin consumul acestor produse.

Cum se poate oare explica Óns„ de ce nu se Ómboln„vesc cei care consum„ produsele tradi˛ionale ∫i sunt localnici, fa˛„ de cei care stau la dou„ comune mai Óncolo? Aberant! De altfel, acest ordin a trebuit s„ fie deja am‚nat, pentru c„ impactul social produs este dezastruos.

5. Pentru c„ Ón loc s„ solicite Comisiei Europene derog„rile necesare Ón vederea aprob„rii sacrific„rilor tradi˛ionale a mieilor Ón perioada de Pa∫te, a∫a cum au f„cut, de exemplu, bulgarii la sf‚r∫itul anului trecut, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i Autoritatea Sanitar„ Veterinar„ fac tot felul de interven˛ii pe la prefecturi ∫i prim„rii pentru rezolvarea cumva a neputin˛ei de care dau dovad„.

Dac„ totul merge conform strategiei veterinare, Ón acest an, de Pa∫te, vom asista la urm„torul scenariu: gospodarul va solicita doctorului veterinar s„ pun„ mielului un crotaliu Ón ureche sau dou„ pentru identificare ∫i s„-i elibereze documentele sanitar-veterinare pentru mi∫carea animalului, dup„ care a doua zi Ól va transporta spre un abator autorizat, cu un mijloc de transport autorizat, pentru sacrificare, respect‚nd condi˛iile de bun„stare Ón timpul sacrific„rii, apoi va lua crotaliul de identificare ∫i Ól va duce medicului veterinar Ónapoi, pentru a radia mielul din eviden˛e, dup„ care va achita contravaloarea presta˛iei f„cute de abatorul autorizat aflat la aproximativ 40 de kilometri distan˛„, bineÓn˛eles dup„ ce a achitat transportul mielului cu mijloc de transport autorizat conform normelor europene at‚t la abator, c‚t ∫i Ónspre cas„.

Repet, toat„ aceast„ Óncurc„tur„ putea fi simplu evitat„ dac„, Ón toamn„, Rom‚nia solicita, prin autoritatea responsabil„, derog„ri privind identificarea mieilor care vor fi sacrifica˛i tradi˛ional de Pa∫te, precum ∫i asupra procedurii de sacrificare Ón mod tradi˛ional a mieilor Ón aceast„ perioad„.

Bulgarii au f„cut aceste solicit„ri la timp ∫i le-au fost aprobate de Comisia European„. Pentru toate aceste gre∫eli cred c„ nu este de vin„ P.S.D.-ul! V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul deputat Eugen Bejinariu. Se preg„te∫te domnul deputat Ioan Aurel Rus, apoi, domnul deputat Alecsandru ™tiuc„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Formulez declara˛ia politic„ de ast„zi prin Óntrebarea îCe spune cet„˛eanul rom‚n din Bucovina despre promisiuni?“

Timpul tace ∫i trece. Cet„˛eanul rom‚n din Bucovina tace ∫i munce∫te. Oamenii politici vorbesc ∫i promit. Politicienii au vorbit ∫i au promis dintotdeauna. Esen˛ial„ r„m‚ne numai distan˛a dintre promisiuni ∫i realiz„ri.

Œn campania electoral„ pentru alegerile locale ∫i parlamentare din 2004 au fost lansate cele mai multe ∫i mai mari promisiuni. Promisiuni a f„cut ∫i Uniunea Na˛ional„ P.S.D.+P.U.R., alian˛„ Óntemeiat„ pe cuv‚nt. Promisiuni a f„cut ∫i Alian˛a D.A., alian˛„ Óntemeiat„ pe semn„turi, ∫i promisiuni au f„cut toate forma˛iunile politice. Distan˛a dintre promisiuni ∫i realiz„ri se constat„ numai la partidele ajunse la guvernare. Promisiunile P.S.D. din 2000 au fost m„surate ∫i, ca urmare, forma˛iunea politic„ social-democrat„ a avut cele mai multe voturi la alegerile locale ∫i parlamentare din 2004.

Prin r„sturnarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 2004, la guvernare a ajuns Coali˛ia P.N.L.-P.D.-U.D.M.R. ∫i P.C. Una a votat electoratul ∫i alta s-a petrecut Ón lumea politic„ rom‚neasc„ dup„ alegerile din 2004.

Alian˛a D.A. a f„cut cele mai multe promisiuni. Iat„ doar c‚teva dintre aceste promisiuni.

A promis c„ va continua politica ader„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, ∫i a realizat-o, dar i-a dat alt„ denumire: Ón loc s„ spun„ c„ au continuat politica de aderare, acum spun: îNoi am realizat integrarea Rom‚niei Ón structurile europene“.

Am auzit ∫i Óngusta afirma˛ie: îDomnii mini∫tri Anca Boagiu, Vasile Blaga ∫i Radu Berceanu au integrat Rom‚nia Ón Uniunea European„“.

O alt„ promisiune s-a referit la cre∫terea nivelului de via˛„. îEconomia duduie“, a declarat domnul prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu la Suceava, iar majoritatea popula˛iei tr„ie∫te Ón s„r„cie. Promisiunea s-a referit la nivelul real de via˛„ a cet„˛eanului, ∫i nu la modul Ón care func˛ioneaz„ economia de pia˛„.

S-au promis medicamente gratuite ∫i compensate, o asisten˛„ medical„ mai bun„, cre∫terea pensiilor, subven˛ii pentru produc„torii agricoli etc.

Nici programul de guvernare adoptat Ón Parlamentul Rom‚niei nu a c„p„tat dimensiunile promise Ón realitatea social-economic„ a ˛„rii. Liderii P.N.L. ∫i P.D. au promis bun„ colaborare ∫i Ón˛elegere Ón guvernarea Rom‚niei, pun‚nd la baz„ faimosul protocol al Alian˛ei D.A.

Œn˛elegerea ∫i colaborarea au devenit Óns„ o trist„ ∫i apropiat„ amintire pentru cet„˛eni. De la contradic˛ii, replici ∫i op˛iuni diferite Ón Alian˛a D.A., s-a ajuns la un mare spectacol politic, compromi˛„tor, pe termen lung, pentru clasa politic„ din Rom‚nia.

C‚nd realizam compara˛ii ori trimiteri la Coali˛ia C.D.R. din legislatura 1996—2000, liderii Alian˛ei se manifestau printr-o accentuat„ vasodilata˛ie sangvin„ periferic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Acum, c‚nd Alian˛a D.A. a devenit istorie, compromiterea clasei politice este ∫i mai pronun˛at„. S„ fie vinovat„ oare toat„ clasa politic„ de acest circ politic dezgust„tor?

Iar cet„˛eanul rom‚n din Bucovina acum spune: îL„sa˛i-m„ Ón pace cu politica voastr„!“ Mul˛umesc.

Domnul Aurel Rus. Se preg„te∫te domnul Alexandru ™tiuc„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îNu plec!“. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Acesta este mesajul femeii-comisar, a∫ezat„ pe nepus„ mas„ Ón fruntea Ministerului Justi˛iei din Rom‚nia. Nu insist pe moralitatea femeii, pe activitatea de p‚n„ Ón ’89, ci pe ceea ce p„rea a fi sau cel pu˛in se credea a fi intrusa. Dup„ ∫utul Ón partea dorsal„ primit Ón Senatul Rom‚niei, un om normal ar fi demisionat imediat. Demisia fiind un act unilateral ∫i democratic, apar˛ine doar oamenilor s„n„to∫i ∫i puternici. Lichelele, parazi˛ii ∫i alte adun„turi se aga˛„ de orice. Se aga˛„ ca s„ stea. Ei nu pot sta de unii singuri, ci le trebuie sprijin sau proptele. Asemenea ˛uc„larilor. Ace∫tia nu-∫i pot c‚∫tiga singuri cele necesare ∫i atunci recurg la subterfugii. Sunt ∫i Ón via˛a politic„ ∫i Ón lumea presei destui din „∫tia.

Monica Luisa Macovei, fost procuror comunist, fost lider la APADOR-CH, fost ministru de justi˛ie, cel mai sinistru ministru al acestui important minister, ∫i-a adus ajutor din afar„ pe un oarecare comisar Franco Frattini. Bine c„ nu Fraierul F„-bini!

Acest comisar european, Ón loc s„-∫i ˛in„ demnitatea func˛iei, o compromite mai r„u ca cei ca el de dup„ ’45, adic„ misionarii bol∫evici.

P„i dac„ au condamnat bol∫evismul de ce se practic„ metodele lui de c„tre comisarii U.E.? Cred c„ nu ar strica o adres„ c„tre Consiliul Europei, Ón care s„ se arate cu ce se ocup„ individul. El o poate simpatiza pe Luisa, dar asta Ón via˛a privat„. Nu trebuie amestecate simpatiile cu opiniile politice, mai ales Ón public. Este jenant, stimabile!

îNu plec...!“, striga, pe toate canalele media, Monica Luisa Macovei. Eu o s„-i r„spund elegant. Nu pleca, doamn„! Nu pleca! Stai s„ punem sare pe scaun, s„ te mumific„m, s„ r„m‚i Ón istorie legat„ de scaun. Dup„ afacerile murdare Ón care e∫ti implicat„, doamn„, s-ar putea s„ devii legat„, dar altfel! Apropo de cazul grav care s-a petrecut la Penitenciarul-spital Jilava, unde a disp„rut tabela de convorbiri, de o perioad„ de timp, f„r„ a se cunoa∫te condi˛iile sustragerii acesteia sau s„ se fac„ ancheta necesar„ identific„rii scopului ∫i autorul acestui eveniment.

De aceea, nu pleca! Stai! Stai lini∫tit„ p‚n„ vei fi dat„ afar„ sau poate dat„ pe m‚na justi˛iei. Parc„ m„ ∫i podidesc lacrimile ∫i-mi vine s„ o implor pe d‚nsa: nu, nu pleca, mai r„m‚i, mai stai...dar la r„coare!

Mul˛umesc.

Domnul Alecsandru ™tiuc„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ie politic„: îElectorare f„r„ sf‚r∫it!“

Este de notorietate preocuparea Partidului Democrat de a îelectora“ constant ∫i sistematic Ónc„ de la preluarea puterii Ón anul 2005.

Dup„ ce adev„ratul pre∫edinte al acestui partid, ast„zi locatar temporar al Palatului Cotroceni, a dat semnalul Ónceperii campaniei electorale Ón primele luni ale anului 2005, prin propunerile succesive de realizare a alegerilor anticipate, mini∫trii ∫i membrii de vaz„ ai Partidului Democrat au Ónceput activitatea de propagand„ la centru ∫i Ón teritoriu.

Politica practicat„ de acest partid seam„n„ izbitor cu cea realizat„ Ón perioada 1996—2000, c‚nd P.D. se afla simultan ∫i la guvernare, ∫i Ón opozi˛ie, sabot‚nd asiduu guvernarea Conven˛iei Democrate. ™i atunci, ca ∫i acum, Partidul Democrat vrea s„ beneficieze doar de avantajele, nu pu˛ine, ale guvern„rii, Ó∫i promoveaz„ oamenii Ón toate structurile de conducere, vrea s„-∫i asume toate reu∫itele Guvernului, nerealiz„rile ∫i e∫ecurile Óncerc‚nd s„ le treac„ Ón dreptul partenerilor de Alian˛„ — Partidul Na˛ional Liberal.

Se pare c„ din doctrina social-democrat„ pe care a avut-o timp de 15 ani Partidul Democrat nu a mai r„mas nimic, de vreme ce solidaritatea, virtute de baz„ a socialdemocra˛iei, a fost Ónlocuit„ pe deplin cu spiritul popul(ar)-ist!

Recent, o astfel de mostr„ a campaniei electorale continue Ón care se afl„ P.D. a fost dat„ de c„tre ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei, domnul Gheorghe Barbu, care declara pompos la postul na˛ional de radio c„ îPartidul Democrat va m„ri pensiile Ón Rom‚nia.“!

Apreciem aceast„ ini˛iativ„ venit„ Ón sprijinul unor oameni care au muncit o via˛„ Óntreag„ pentru a avea o pensie modest„, dar ne Óntreb„m firesc ce buget aloc„ acest partid pentru m„rirea pensiilor tuturor rom‚nilor. Din aceast„ afirma˛ie a domnului ministru Ón˛elegem c„ Domnia Sa va veni cu bani de la partid pentru a suplimenta pensiile sau consider„ bugetul asigur„rilor sociale de stat ca fiind al P.D.-ului, lucru, de altfel, extrem de grav.

Recomand„m Partidului Democrat s„ Ónceap„ s„ guverneze c‚t mai are Ónc„ timp ∫i s„ se opreasc„ din îelectorarea“ perpetu„!

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc.

Mai sunt colegi care nu ∫i-au prezentat declara˛iile?

Nu.

V„ informez c„ au depus Ón scris declara˛iile politice domnul Constantin Bu∫oi ∫i, de asemenea, domnul deputat Ioan Stan.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 V-a∫ ruga, Ón Óncheiere, pentru c„ nu mai sunt al˛i vorbitori, s„-mi permite˛i s„ prezint ∫i eu declara˛ia mea politic„. Ea se intituleaz„ îCe dorim s„ afl„m de la domnul prim-ministru“.

Dac„ domnul prim-ministru va avea bun„voin˛a s„ prezinte Parlamentului Rom‚niei concluziile ∫i eventual angajamentele ˛„rilor membre prezentate cu ocazia Consiliului European de prim„var„, am fi deosebit de interesa˛i s„ cunoa∫tem strategia Guvernului Rom‚niei, stat membru al Uniunii Europene, Ón urm„toarele direc˛ii discutate la acest Consiliu ∫i devenite linii directoare pentru politicile europene Ón domeniul social Ón urm„torii doi ani:

1. Pensiile, fiind considerate venituri, gradul de s„r„cie este calculat de c„tre îEurostat“ cu focalizare pe categoriile lipsite de venituri. Din cauza m„surilor de asisten˛„ social„, gradul de s„r„cie al ˛„rii noastre a sc„zut de la 22% la 17%. Care este strategia Guvernului pentru ca pensionarii care tr„iesc cu venituri mai mici dec‚t 60% din venitul mediu na˛ional ∫i nu sunt monitoriza˛i de c„tre îEurostat“ ca fiind s„raci, de∫i au venituri uneori mai mici dec‚t cei asista˛i, s„ li se acorde aten˛ia cuvenit„ celor cu venituri insuficiente subzisten˛ei? Cum Ói vom trata pe salaria˛ii cu venituri sub marja de 60% din venitul mediu na˛ional ∫i care nu sunt monitoriza˛i ca fiind s„raci?

2. Care este strategia guvernamental„ conform c„reia Rom‚nia va Ónceta s„ r„m‚n„ ˛ara cu speran˛a de via˛„ la na∫tere cea mai mic„ din Europa?

3. Unul dintre obiectivele Strategiei Lisabona, n„scut din necesitatea contracar„rii efectelor negative ale demografiei asupra ocup„rii Ón munc„, este realizarea unei ˛inte de 50% din lucr„torii care au dep„∫it v‚rsta de pensionare, care s„ lucreze Ón continuare.

Se ∫tie c„ Ón ˛„ri precum Suedia, Marea Britanie, Estonia, Finlanda, Irlanda, Cipru ∫i Portugalia s-a atins deja aceast„ ˛int„.

Cum vom putea noi s„ Óncuraj„m munca persoanelor v‚rstnice s„n„toase, s„ mai lucreze, at‚ta vreme c‚t Codul muncii continu„ s„ le desfac„ automat contractele individuale de munc„, iar procentul persoanelor de v‚rsta pension„rii care continu„ s„ c‚∫tige venituri din munc„ este de abia 13%?

4. Cum g‚nde∫te Guvernul T„riceanu s„ pun„ Ón aplicare conceptul prin care Uniunea European„ propune s„ adapteze pia˛a european„ a muncii la provoc„rile globaliz„rii ∫i ale Ómb„tr‚nirii popula˛iei? Altfel spus, cum va folosi noul concept al flexi-securit„˛ii la cre∫terea coeziunii sociale a Rom‚niei integrate Ón Europa?

5. Guvernul T„riceanu ∫i-a pus Óntreaga speran˛„ c„ panaceul care se cheam„ îcota unic„“ va crea mai multe locuri de munc„ prin reducerea muncii la negru ∫i a economiei gri.

Realitatea celor 2 ani de guvernare Óncheia˛i a demonstrat c„ num„rul salaria˛ilor angaja˛i cu contract individual de munc„ a r„mas acela∫i din 2004.

Cum g‚nde∫te Guvernul T„riceanu ca, Ón concordan˛„ cu Strategia Lisabona, revizuit„ Ón 2005, ∫i cu recomandarea folosirii metodei deschise de coordonare Ón plan social, s„ creasc„ ocuparea Ón munc„, prin m„rirea eficien˛ei politicilor privind protec˛ia ∫i incluziunea social„?

Toate aceste informa˛ii de care suntem interesa˛i reprezint„ ˛inte care Ón majoritate nu au fost tratate de programul guvernamental votat de Parlament. Lipsa de clarificare a politicilor Ón planul social, pe care suntem constr‚n∫i ca ˛ar„ s„ le dezvolt„m Ón sprijinul cet„˛eanului rom‚n Ón zbaterea sa s„ devin„ cet„˛ean european, continu„ s„ r„m‚n„ o necunoscut„ pentru institu˛ia legiuitoare, at‚t timp c‚t Executivul nu aduce clarific„rile necesare.

Sper„m ca aceste Óntreb„ri s„-∫i g„seasc„ r„spunsul ∫i Ón programul cu care se va prezenta Ón Parlament prim-ministrul, odat„ cu lista Guvernului restructurat.

V„ mul˛umesc.

V„ Óntreb totu∫i dac„ s-au mai prezentat colegi care nu ∫i-au prezentat declara˛iile politice.

La Ónceputul acestui an, Poli˛ia Rom‚n„ a devenit o poli˛ie european„. Cu siguran˛„, asta nu Ónseamn„ c„ ∫i poli˛i∫tii care fac parte din Poli˛ia Rom‚n„ au devenit peste noapte poli˛i∫ti europeni.

Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, care are Ón ograd„ ∫i Poli˛ia Rom‚n„, p„store∫te o mas„ important„ de func˛ionari, printre care se afl„ cu certitudine oameni deosebi˛i, ale c„ror resurse nu sunt exploatate suficient. Din p„cate, Poli˛ia Rom‚n„ Ónc„ mai sufer„ la capitolul imagine, probabil ∫i pentru c„ cei care au fost foarte mul˛i ani comandan˛i nu au fost capabili s„ devin„ ∫i buni manageri.

Pentru marea majoritate a cet„˛enilor, Poli˛ia Rom‚n„, ca institu˛ie, este confundat„ cu angaja˛ii ei, iar societatea Ói percepe pe poli˛i∫ti drept remediul majorit„˛ii problemelor cu care ei se confrunt„. Cu siguran˛„, aceast„ percep˛ie se va p„stra ∫i Ón perioada urm„toare, ea fiind de natur„ s„ reprezinte o recunoa∫tere a rolului deosebit pe care aceast„ institu˛ie Ól are Ón societate. De∫i modific„rile legislative au atribuit activit„˛ile de eviden˛„ a popula˛iei, pa∫apoarte, permise auto sau Ónmatricul„ri Ón responsabilitatea altor institu˛ii, cet„˛eanul Ónc„ asociaz„ aceste activit„˛i cu Poli˛ia Rom‚n„. Aceste confuzii sunt foarte greu de Ónl„turat, Ón special Ón mediul rural, iar disfunc˛ionalit„˛ile ∫i corup˛ia asociat„ acestor activit„˛i afecteaz„ ∫i institu˛ia poli˛iei. De la poli˛ist se a∫teapt„, aproape f„r„ niciun fel de excep˛ie, rezolvarea problemelor, indiferent dac„ acestea sunt sau nu de competen˛a lui, respectiv a autorit„˛ii publice pe care o reprezint„.

Una dintre categoriile profesionale intens mediatizate este cea a poli˛i∫tilor. Al„turi de fotbali∫ti, politicieni sau arti∫ti, la o burs„ a informa˛iilor, acele informa˛ii care implic„ poli˛i∫ti se afl„ Ón top.

Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor Ó∫i va adapta cu siguran˛„ politica de promovare a imaginii, iar cei cu func˛ii de decizie vor con∫tientiza c„ aceast„ preferin˛„ special„ pentru poli˛ist, chiar dac„ uneori Ón mass-media Ómbrac„ note critice, poate constitui o recunoa∫tere a importan˛ei deosebite pe care el o are.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Activitatea poli˛istului este greu de evaluat sau Óncadrat Ón tipare care s„ permit„ o cuantificare exact„ a muncii lui, cu toate eforturile unor ∫efi de a le norma munca. Niciun poli˛ist nu poate s„ prevad„ c‚t timp va petrece la locul s„v‚r∫irii unei infrac˛iuni, la o cercetare la fa˛a locului, la o audiere a unui infractor, a unei victime sau a unui martor.

Intrarea Ón Europa a adus programe ∫i finan˛„ri ∫i pentru poli˛ie, Óns„ aceste sume nu pot reprezenta o garan˛ie a dispari˛iei sl„biciunilor din sistem. Ca Ón orice institu˛ie din Rom‚nia, ∫i Ón poli˛ie exist„ o multitudine de disfunc˛ionalit„˛i, de la cadrul legislativ, care uneori Óngreuneaz„ activitatea poli˛iei (spre exemplu martorii asisten˛i, reminiscen˛„ a actului de justi˛ie comunist, care trebuia s„ fie Ónf„ptuit de popor) la deficitul de personal (raportul poli˛ist — num„rul popula˛iei, care este mult sub media european„), ineficien˛a sistemului de preg„tire, capacitatea limitat„ din punct de vedere informatic, p‚n„ la politica p„guboas„ Ón domeniul logistic, centralizat ∫i corupt.

Contextul apartenen˛ei europene a Rom‚niei na∫te amenin˛„ri specifice, Ón special la frontiera estic„: trafic de migran˛i, trafic de organe ∫i alte tipuri de infrac˛iuni asociate criminalit„˛ii organizate transfrontaliere. Desigur c„ pe cet„˛ean Ól doare atunci c‚nd este blocat Ón trafic, atunci c‚nd Ói dispare portmoneul sau atunci c‚nd este purtat de la poli˛ie la parchet ∫i apoi la instan˛„, chiar dac„ este o victim„ ∫i a apelat la poli˛ie pentru c„ a sperat c„ aceast„ institu˛ie va lucra pentru el. Percep˛ia victimei este c„ poli˛istul nu i-a rezolvat problema sau c„ din cauza incompeten˛ei lui a fost plimbat de la o u∫„ la alta.

Pentru orice poli˛ist rom‚n european, Ziua Poli˛iei Rom‚ne, pe care tocmai am s„rb„torit-o Ón 25 martie, ar trebui s„ aib„ o semnifica˛ie mult mai profund„ dec‚t cea a unei anivers„ri oficiale.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îS„ nu uit„m de ei...!“

Din ce Ón ce mai des, mass-media atrage aten˛ia asupra unui fenomen care, doar Ón doi ani de la apari˛ia sa, s-a ∫i cronicizat: p„r„sirea (involuntar spus) a copiilor de c„tre p„rin˛ii pleca˛i la munc„ Ón str„in„tate.

S„r„cia, grijile cotidiene, imposibilitatea asigur„rii unui trai decent au f„cut ca mul˛i p„rin˛i s„-∫i neglijeze obliga˛iile morale ∫i s„ plece, sper‚nd ca sacrificiile lor s„ aib„ o finalitate ∫i, Ón acela∫i timp, ∫i o scuz„ pentru puii de om r„ma∫i acas„, unii dintre ei av‚nd v‚rste foarte mici.

Nimeni nu a putut prevedea tragediile care urmau s„ se produc„: mul˛i dintre ace∫ti copii, pe umerii c„rora ap„sau responsabilit„˛i imense, fie au fugit de acas„, fie au luat-o pe c„i gre∫ite (droguri, b„utur„, ho˛ii etc.), fie au luat decizia final„ ∫i ireversibil„: au ales moartea. Aceste tragedii au deschis ochii p„rin˛ilor, dar este adev„rat c„ totul a fost foarte t‚rziu, iar regretele acestora nu au putut repara r„ul f„cut.

Chiar dac„ oficialit„˛ile rom‚ne s-au g‚ndit Ón ultimul an la m„suri de protec˛ie a copiilor l„sa˛i Ón ˛ar„, acestea sunt total ineficiente, pentru c„ evenimentele au ar„tat c„

fenomenele mai sus prezentate continu„ s„ se Ónt‚mple. Probabil c„ nu au fost abordate toate posibilit„˛ile legale sau c„ cei care au Ón Óngrijire ace∫ti copii nu prea sunt interesa˛i de via˛a acestora, ci mai mult de partea material„, at‚t din partea statului, c‚t ∫i din partea p„rin˛ilor.

Ve˛i spune, poate ironic, c„ nu conteaz„ c‚teva victime Ón plus fa˛„ de popula˛ia ˛„rii, av‚nd Ón vedere c„ puteau s„ moar„ ∫i din alte motive (accidente de circula˛ie sau boli!). Eu cred c„ totu∫i conteaz„, pentru c„ la aceast„ or„ sunt multe familii din aceast„ ˛ar„ care sunt rupte Ón dou„ sau lipsesc cu des„v‚r∫ire, unul sau ambii p„rin˛i fiind pleca˛i la munc„, iar Ón urma lor r„m‚ne ce se mai poate. Conteaz„ ca orice copil s„ ∫tie c„ are doi p„rin˛i, care-l iubesc a∫a cum pot ei, care-i asigur„ pu˛in din ceea ce-i trebuie acestuia, care se ceart„, care nu se mai iubesc, vor mai multe, dar care fizic sunt al„turi de el.

Din comoditatea noastr„ ancestral„, noi, martorii t„cu˛i, cei peste 20 de milioane de rom‚ni, d„m vina pe p„rin˛ii care au luat decizia proast„ de a pleca ∫i sluji la str„ini, pe ∫coal„, care nu-i atrage prin forme ∫i metode noi de educare, pe autorit„˛i ∫i pe to˛i cei din jurul celor ce clacheaz„, ne˛in‚nd cont de v‚rsta fraged„ pe care o au. ™i apoi uit„m, p‚n„ c‚nd, din eroare, mass-media ne trage de m‚nec„ ∫i ne aten˛ioneaz„ c„ iar s-a Ónt‚mplat!

C‚nd ace∫ti copii, pe care-i numim viitorul ∫i m‚ndria ˛„rii noastre, se hot„r„sc s„ moar„, suntem cu to˛ii vinova˛i ∫i trebuie s„ ne decidem ce facem, iar chemarea p„rin˛ilor lor acas„ cu oferte frumoase, dar pu˛in realizabile, nu este deloc o solu˛ie. Copiii r„ma∫i singuri acas„ au nevoie de programe de consiliere, au nevoie s„ se simt„ proteja˛i ∫i s„ fie ajuta˛i s„ treac„ peste aceast„ Óncercare provocat„ de cei adul˛i.

Trebuie f„cut mai mult ∫i nu doar atunci c‚nd suntem aten˛iona˛i de aceste evenimente nefericite. Indiferent de care parte a baricadei suntem, ce culoare politic„ avem, trebuie s„ nu uit„m nicio clip„ c„ fiecare suntem p„rin˛i ∫i c„ fiecare avem mari obliga˛ii fa˛„ de copii. Iar dac„ vrem s„ mai r„m‚n„ ∫i ceva real ∫i palpabil Ón urma noastr„, trebuie s„ ne unim for˛ele ∫i s„ ac˛ion„m pentru a mai atenua din durerea, singur„tatea ∫i lacrimile copilului r„mas singur acas„, printre ai lui, printre str„ini.

Declara˛ie politic„: îPopula˛ia ce vin„ are?“

Œnlocuirea abuziv„ a ∫efilor institu˛iilor deconcentrate, imediat dup„ venirea la guvernare, a fost anun˛at„ de actuala putere drept solu˛ia prin care Rom‚nia va cunoa∫te o nou„ epoc„ de Ónflorire, mai ceva dec‚t Ón glorioasa perioad„ cederisto-pedist„, c‚nd cei 15 mii de speciali∫ti au dat ˛„rii lini∫te social„ ∫i prosperitate economic„ Óndelung ∫i ad‚nc apreciat„ de majoritatea rom‚nilor. Aceia∫i speciali∫ti aveau larg deschis„ calea reafirm„rii profesionale, sus˛inut„ de crezul politic portocaliu. Aveau ata∫ament, sus˛inere, program, mijloace. Aveau ∫i Ónalta pild„ de abnega˛ie ∫i colaborare d„ruit„ lor ∫i ˛„rii de pre∫edintele Traian B„sescu ∫i Alian˛a D.A., de mini∫trii ∫i liderii partidelor din care proveneau. Existau, deci, condi˛ii ideale ca nimic s„ nu perturbe fructuosul proces de Ónf„ptuire, Ón jude˛e, a programelor de guvernare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Par∫iva realitate a stricat Óns„ acest idilic tablou, cel pu˛in Ón Vrancea, unde mai mul˛i ∫efi ai institu˛iilor deconcentrate s-au trezit Ónlocui˛i cu al˛i oameni, la fel de profesioni∫ti, la fel de dedica˛i luminoaselor idealuri liberalo-democrate etc. Unora le-a fost motivat„ Ónlocuirea, altora nu. Oricum ar fi sunat motiva˛ia oficial„, ea nu putea ascunde adev„rul c„ mi∫c„rile de ∫efi la conducerea unor institu˛ii deconcentrate sunt consecin˛a nesf‚r∫itului r„zboi fratricid din interiorul Alian˛ei D.A., cea care ∫i-a plasat clientela Ón func˛ii de conducere pe criterii strict politice.

Directorul Autorit„˛ii Sanitare Vrancea, directorul Spitalului Jude˛ean de Urgen˛„ Foc∫ani, directorul Direc˛iei Silvice Vrancea, recent demi∫i, nu erau nici mai competen˛i, nici mai incompeten˛i dec‚t atunci c‚nd au fost pu∫i pe posturi. Vina lor — Ón afar„ de cea moral„, de a fi acceptat func˛ii primite prin abuz — este aceea de a nu mai fi corespunz„tori din perspectiv„ politic„. Altfel spus, ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón Alian˛„ ∫i Ón Guvern se Ónt‚mpl„ ∫i Ón Vrancea. Ca urmare, se face pulbere ∫i bruma de coeren˛„ Ón coordonarea unor domenii precum s„n„tatea, silvicultura. Cu siguran˛„ c„ vor urma ∫i altele, pe m„sur„ ce haosul Ón guvernare se extinde de la centru spre jude˛e.

Dac„ nu ne-am afla Ón perioada foarte important„ a absorb˛iei uria∫elor fonduri europene pentru modernizarea ˛„rii, spectacolul destituirilor politice ar putea fi privit cu o Óng„duin˛„ sarcastic„, pe principiul îŒncurc„-i drace!“. Situa˛ia este Óns„ at‚t de grav„ Ónc‚t Ói descalific„ total pe cei care au provocat-o ∫i Ói pune pe ace∫tia s„ pl„teasc„ pentru p„catul originar de a fi fost adu∫i prin abuz la conducerea ˛„rii, a jude˛elor ∫i a institu˛iilor deconcentrate din teritoriu.

Ei pl„tesc, dar popula˛ia care suport„ concecin˛ele actelor lor ce vin„ are?

îA fi sau a nu fi la guvernare...“

Œn decembrie 2004, Alian˛a D.A. venea la putere Ón urma unei Ónc„lc„ri a Constitu˛iei de c„tre Traian B„sescu. De altfel, era prima astfel de Ónc„lcare dintr-un ∫ir lung de abateri de la textul constitu˛ional ale Pre∫edintelui Rom‚niei. Era pentru prima dat„ dup„ 1989 c‚nd un partid, o alian˛„ electoral„ prelua puterea, de∫i nu c‚∫tigase alegerile parlamentare.

Pe atunci era dragoste mare Óntre cele dou„ partide ale Alian˛ei, P.N.L. ∫i P.D. De la acele vremuri c‚nd se vorbea chiar de fuziunea celor dou„ partide timpul a trecut, micile conflicte s-au transformat Ón adev„rate r„zboaie, iar azi vorbim chiar de o lovitur„ de gra˛ie pe care premierul T„riceanu ∫i P.N.L.-ul este preg„tit s„ o dea colegilor de alian˛„, prin scoaterea democra˛ilor de la guvernare ∫i formarea unui guvern monocolor, dar minoritar. Dac„ va avea sus˛inere Ón Parlament un astfel de guvern r„m‚ne de v„zut, un lucru este Óns„ cert, ∫i anume: se profileaz„ o izolare tot mai clar„ pe scena politic„ a lui Traian B„sescu ∫i a Partidului Democrat. ™i dac„ ne g‚ndim c„ ∫i democra˛ii au avut contribu˛ia lor, deloc neglijabil„, atunci c‚nd gruparea Stolojan s-a desprins din P.N.L., s-ar putea s„ g„sim destui doritori ∫i Ón r‚ndurile liberalilor de a le r„spunde democra˛ilor cu aceea∫i moned„, sco˛‚ndu-i de la guvernare.

Cum s-a ajuns aici? F„r„ Óndoial„, pricipalul vinovat este Traian B„sescu, care timp de doi ani de la preluarea mandatului nu a avut ca obiectiv dec‚t s„-∫i devoreze adversarii politici prin jocuri murdare de culise, folosind Ón acest sens serviciile secrete ∫i Ónc„lc‚nd grav principiul separa˛iei puterilor Ón stat, prin imixtiunea Ón treburile justi˛iei, ajutat fiind Ón acest sens ∫i de Monica Macovei. Dorin˛a pre∫edintelui de a-l doborÓ pe T„riceanu a mistuit disputa politic„ ∫i a tensionat la extrem scena politic„ rom‚neasc„, iar Alian˛a D.A. a Óncetat s„ mai existe, odat„ cu aceasta ∫i sus˛inerea liberalilor pentru Traian B„sescu.

Prezentarea unui guvern remaniat se impune Ón aceste condi˛ii fie ∫i pentru faptul c„ Alian˛a D.A. nu mai exist„. Opozi˛ia nu este vinovat„ c„ lupta dintre cele dou„ palate escaladeaz„ zi de zi. Este clar c„ r„zboiul Óntre cele dou„ palate nu se va termina dec‚t Ón momentul Ón care ori B„sescu, ori T„riceanu va p„r„si pozi˛ia pe care o de˛ine.

Ceea ce s-a Ónt‚mplat la finalul acestei s„pt„m‚ni la postul de radio BBC demonstreaz„ o dat„ Ón plus c„ niciunul dintre ei nu merit„ s„ conduc„ Rom‚nia. Se acoper„ de penibil ∫i arat„ c„ preocuparea lor nu este aceea de a rezolva problemele acestei ˛„ri, ci de a men˛ine la putere clientela politic„ a fiec„ruia, aliment‚nd-o cu contracte grase din banii publici. Scandalul ∫i mafia din domeniul energiei, Ón care ambii actori politici sunt implica˛i, dar ∫i apropia˛i ai lor (vezi cazul fratelui pre∫edintelui), este doar unul dintre multele exemple care ne pot face s„ ridic„m o Óntrebare simpl„: merit„ ace∫ti oameni s„ conduc„ Rom‚nia?

V„ mul˛umesc.

îFemeile liberale din Rusia, la Bucure∫ti“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Stima˛i reprezentan˛i ai mass-media,

Partidul Liberal Democrat (LibDems) din Marea Britanie a organizat Ón perioada 25—26 martie 2007 un _training_ pentru organiza˛ia de femei din Iabloko (Rusia). Propunerea liberalilor britanici a fost de a organiza acest proiect la Bucure∫ti, iar Partidul Na˛ional Liberal ∫i-a exprimat toat„ disponibilitatea de a deveni partener Ón acest proiect.

Evenimentul Ó∫i propune s„ determine cre∫terea gradului de implicare a femeilor liberale Ón via˛a politic„ a Rusiei, precum ∫i deprinderea de c„tre acestea a tehnicilor de comunicare public„ ∫i de campanie electoral„. Dup„ cum ∫ti˛i, stima˛i colegi, Ón Rusia, Partidul Liberal îIabloko“ a fost Ómpiedicat pe motive de procedur„ s„ participe la alegeri Ón regiunea Sankt Petesburg, dar ∫i Ón alte regiuni Ón care sondajele de opinie ar„tau un procent ridicat pentru acest partid.

Liberalii rom‚ni sus˛in eforturile partenerilor liberali din Iabloko Ón vederea democratiz„rii vie˛ii politice din Rusia, dominat„ Ón acest moment de o oligarhie provenit„ din vechile structuri ale partidului comunist ∫i ale serviciilor secrete, pu˛in receptiv„ fa˛„ de valorile democra˛iei, pluripartidismului, liberei exprim„ri, statului de drept ∫i economiei libere de pia˛„. Œmi exprim speran˛a c„ nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 peste mult timp, aceast„ situa˛ie se va schimba ∫i aceast„ ˛ar„ care a dat culturii mondiale at‚tea nume importante va deveni o democra˛ie liberal„.

Informare asupra celei de-a 28-a Reuniuni a Comisiei Economice, Comerciale, Tehnologice ∫i de Mediu a Adun„rii Parlamentare pentru Cooperare Economic„ la Marea Neagr„ (A.P.C.E.M.N.)

Dragi colegi,

Œn perioada 14—15 martie 2007 am participat la Atena la reuniunea Comisiei Economice, Comerciale, Tehnologice ∫i de Mediu a Adun„rii Parlamentare pentru Cooperare Economic„ la Marea Neagr„ (A.P.C.E.M.N.).

Œn calitate de pre∫edinte al delega˛iei rom‚ne la Adunarea Parlamentar„ pentru Cooperare Economic„ la Marea Neagr„ voi face, prin declara˛ia politic„ de ast„zi, o scurt„ informare asupra programului acestei reuniuni ∫i a recomand„rilor adoptate pentru a fi implementate de guvernele statelor membre.

Comisia Economic„, Comercial„, Tehnologic„ ∫i de Mediu a A.P.C.E.M.N. s-a reunit pentru a discuta ∫i aproba dou„ proiecte de raport ∫i de recomandare, pentru cele dou„ teme de discu˛ie, respectiv un raport cu tema îSitua˛ia actual„ ∫i perspectivele pescuitului Ón ˛„rile M„rii Negre“ ∫i un altul, îCooperare Ón domeniul tehnologiei de v‚rf Óntre ˛„rile M„rii Negre“.

Œn ceea ce prive∫te primul raport de analiz„ referitor la situa˛ia ∫i perspectivele pescuitului Ón ˛„rile M„rii Negre, recomand„rile finale au vizat Ómbun„t„˛irea cadrului legal Ón domeniul pescuitului, accelerarea reformelor institu˛ionale Ón sectorul pescuitului, definirea unei strategii pe termen lung Ón lupta Ómpotriva braconajului ∫i a altor infrac˛iui conexe.

De asemenea, Adunarea Parlamentar„ pentru Cooperare Economic„ propune guvernelor ˛„rilor membre s„ dezvolte politici na˛ionale de instructaj profesionist pentru pescari Ón scopul preg„tirii de personal calificat specializat Ón acvacultur„.

Œn ceea ce prive∫te cooperarea cu organismele interna˛ionale, s-a recomandat Ón special Ómbun„t„˛irea cooper„rii cu Organiza˛ia pentru Alimenta˛ie ∫i Agricultur„ a Na˛iunilor Unite (FAO) ∫i gr„birea procesului de ratificare a conven˛iilor relevante.

Nu Ón ultimul r‚nd, Comisia a recomandat intensificarea cooper„rii dintre ˛„rile membre cu Uniunea European„ ∫i considerarea C„r˛ii Verzi a Politicii Maritime.

Œn ce prive∫te cea de a doua recomandare, intitulat„ îCooperare Ón domeniul tehnologiei de v‚rf Óntre ˛„rile M„rii Negre“, aceasta propune ˛„rilor membre s„ faciliteze reformele institu˛ionale cu scopul form„rii comunit„˛ii academice la stadardele interna˛ionale, Ómbun„t„˛irea strategiei na˛ionale referitoare la tehnologiile de comunicare ∫i informare cu scopul aplic„rii lor Ón educa˛ie, medicin„, agricultur„ ∫i alte sectoare socioeconomice importante.

Totodat„, se dore∫te armonizarea cadrului legislativ Ón domeniul dezvolt„rii tehnlogiilor de v‚rf la nivel na˛ional, consolidarea cooper„rii interna˛ionale cu parteneri interna˛ionali ∫i organiza˛ii, dezvoltarea unui sistem de preg„tire a speciali∫tilor la nivel na˛ional, stimularea unor

politici comune ale statelor membre cu aplicare asupra tehnlogiilor de v‚rf, energie, transport ∫i sectoarele de comer˛.

™i Ón acest caz s-a decis c„ este necesar„ aplicarea celor mai bune practici ale Uniunii Europene Ón domeniul tehnologiilor de v‚rf, precum comunicarea electronic„, biomedicin„ etc.

Delega˛ia Rom‚niei a abordat subiectul referitor la pescuit Ón zona M„rii Negre, recomand‚nd celorlalte delega˛ii s„ urmeze c‚teva din m„surile Óntreprinse de Rom‚nia Ón acest domeniu, m„suri amplu exprimate Ón Planul na˛ional strategic pentru dezvoltare rural„. Acesta acoper„ perioada 2007—2013 ∫i are la baz„ priorit„˛ile ∫i directivele Uniunii Europene, fiind de interes ∫i pentru celelalte ˛„ri membre.

îTaxa de prim„ Ónmatriculare — o necesitate sau o povar„?!“

Situa˛ia existent„ Ónainte de 1989, c‚nd cei care voiau ∫i aveau posibilitatea s„-∫i achizi˛ioneze un autoturism a∫teptau ani de zile p‚n„ s„ li se aprobe cump„rarea acestuia, s-a schimbat dup„ 1990, prin dorin˛a din ce Ón ce mai mare a rom‚nilor de a avea ma∫ina proprie ∫i, mai mult, aceasta s„ fie, dac„ se poate, de import.

Acest lucru a venit pe fondul inexisten˛ei unui raport echivalent Óntre dorin˛a de a avea ∫i a putea avea, materializat„ prin inexisten˛a unei situa˛ii financiare bune pentru a permite achizi˛ionarea unui autovehicul nou.

La nivelul Uniunii Europene exist„ o politic„ ampl„ pentru protejarea ˛„rilor comunit„˛ii de îrablele“ care ar putea fi introduse pe teritoriul acestora, prin pre˛uri sc„zute ∫i atragerea de cump„r„tori, Ón special din ˛„rile din estul ∫i sud-estul Europei, printre care ∫i Rom‚nia.

Noul Cod fiscal reglementeaz„ o politic„ fiscal„ de impozitare a importului de ma∫ini second-hand, prin introducerea unei noi taxe numite taxa de prim„ Ónmatriculare, care se calculeaz„ ˛in‚nd cont de vechimea autovehicolului, de capacitatea cilindric„ ∫i norma de poluare. Acest„ tax„ a adus dup„ ea foarte multe nemul˛umiri at‚t din partea importatorilor de ma∫ini second-hand, c‚t ∫i din partea cet„˛enilor doritori de achizi˛ionarea unei ma∫ini uzate, dar la un pre˛ bun. Nemul˛umirea rezid„ din cuantumul acestei taxe, care este exagerat ∫i care creeaz„ un fenomen de discriminare. Este adev„rat c„ ∫i alte ˛„ri ale Uniunii Europene (de exemplu Ungaria, Polonia) au introdus aceast„ tax„, dar au renun˛at imediat la aplicarea ei, fiind sanc˛iona˛i prin hot„r‚ri ale Cur˛ii Europene de Justi˛ie. Cred c„ acela∫i lucru se va Ónt‚mpla ∫i cu Rom‚nia, deoarece am fost notifica˛i de Uniunea European„, conform Tratatului de aderare, s„ reglement„m situa˛ia p‚n„ Ón luna mai 2007, Ón caz contrar vom aparea Ón fa˛a Cur˛ii Europene de Justi˛ie, iar hot„r‚rea instan˛ei cu siguran˛„ nu ne va fi favorabil„.

Pentru rezolvarea acestei situa˛ii este bine s„ g„sim o cale de mijloc, care s„ mul˛umesc„ toate p„r˛ile implicate ∫i s„ rezolve un episod nepl„cut din trecutul recent al Rom‚niei Ón Uniunea European„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007

Apel c„tre europarlamentarii din P.S.D., P.D. ∫i U.D.M.R.: îNu vota˛i Ómpotriva cet„˛eanului rom‚n!“

Dup„ cum se ∫tie, miercuri, 21 martie a.c., Ón cadrul Comisiei de afaceri economice ∫i financiare (ECON) a Parlamentului European, o deputat„ european„ socialist„ din Grecia a depus un amendament prin care Rom‚niei ∫i Bulgariei i se aplic„ reglement„ri discriminatorii privind _roaming_ -ul Ón re˛elele de telefonie mobil„. Concret, este vorba de tarife mai mari dec‚t cele ce vor fi utilizate Ón celelalte state din U.E. Autoarea explic„ Ónaintarea amendamentului prin faptul c„ pia˛a de telefonie mobil„ Ón aceste ˛„ri este imatur„ ∫i are nevoie de investi˛ii Ón dezvoltarea re˛elelor. Se cere, de asemenea, monitorizarea de c„tre Comisie a pre˛urilor din pia˛a intern„ ∫i realizarea unei analize de impact al aplic„rii acestei reglement„ri Ón termen de doi ani. Acest amendament a fost adoptat ca urmare a majorit„˛ii create de Grupurile popular (P.P.E.-D.E.) ∫i socialist (P.S.E.), Ón ciuda opozi˛iei Grupului liberal (A.L.D.E.).

Amendamentul promovat de europarlamentara socialist„ ∫i sus˛inut de sociali∫ti ∫i populari nu numai c„ va genera o serie de cheltuieli Ón plus pentru o mare parte a abona˛ilor din re˛eaua de telefonie mobil„, dar va constitui ∫i un deficit de imagine pentru Rom‚nia.

Cum poate fi imatur„ pia˛a de telefonie mobil„ din Rom‚nia, a∫a cum sus˛ine autoarea amendamentului? Œntr-o ˛ar„ Ón care sunt posesori de telefoane mobile chiar ∫i 10% dintre elevii din ciclul general, Óntr-o ˛ar„ Ón care nu exist„ institu˛ie/societate privat„ sau de stat Ón care angaja˛ii s„ nu fie posesori de telefon mobil, Óntr-o ˛ar„ Ón care foarte mul˛i cet„˛eni au chiar dou„ sau trei abonamente, Óntr-o ˛ar„ Ón care sediile centrale ∫i periferice ale operatorilor de telefonie mobil„ reprezint„ adev„rate v‚rfuri ale arhitecturii ultramoderne, Ón niciun caz nu se poate vorbi despre o pia˛„ imatur„ Ón domeniu.

Av‚nd Ón vedere c„ procesul legislativ Ón Parlamentul European nu s-a Óncheiat ∫i c„ acest amendament adoptat de comisia ECON mai poate fi eliminat p‚n„ la votul final al Parlamentului European, programat pentru luna mai, ∫i ˛in‚nd cont c„ este vorba de o problem„ de interes direct al cet„˛enilor rom‚ni, fac un apel la responsabilii politici ai P.S.D., P.D. ∫i U.D.M.R. s„ conving„ propriii europarlamentari s„ nu voteze linia grupurilor europene din care fac parte atunci c‚nd este vorba de interese contrare cet„˛eanului rom‚n. Mai mult, este de dorit ca europarlamentarii rom‚ni din grupurile P.P.E. ∫i P.S.E. s„ fac„ lobby Ón r‚ndul colegilor lor Ómpotriva vot„rii acestui amendament.

Modul Ón care s-a votat amendamentul, care lezeaz„ cet„˛eanul rom‚n, demonstreaz„ Ónc„ o dat„ c„ parlamentarii liberali din statele U.E., din grupul A.L.D.E., au fost ∫i vor fi Óntotdeauna al„turi de Rom‚nia. Ca membru al P.N.L. ∫i al Grupului A.L.D.E. vreau s„-i asigur pe colegii din Camera Deputa˛ilor c„ interesele cet„˛eanului rom‚n vor beneficia ∫i pe viitor de sprijin consistent din partea liberalilor europeni.

## Stima˛i colegi,

La data de 20 martie 2007 a avut loc lansarea Campaniei îMobilitate prin Cultur„“, desf„∫urat„ de Asocia˛ia EURO-26 Ómpreun„ cu Autoritatea Na˛ional„ pentru Tineret.

Acest proiect se adreseaz„ tinerilor cu v‚rsta p‚n„ Ón 26 de ani ∫i const„ Óntr-o campanie de informare ∫i promovare a facilit„˛ilor Programului european Euro 26, concomitent cu distribuirea a 120.000 de carduri Clasic Euro 26 ∫i Student Euro 26.

Œn plan na˛ional, acest proiect confer„ tinerilor, prin intermediul legitima˛iei Euro 26, o ofert„ cultural„, educa˛ional„, social„ ∫i recreativ„ complet„ ∫i diversificat„. Astfel, de exemplu, tinerii au acces, Ón regim de reducere, la re˛eaua proprie a Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Tineret: Centre de Agrement, Case de Cultur„ ale Studen˛ilor, Centre de Tineret, Complexul Cultural Sportiv Studen˛esc îTei“ — Bucure∫ti. De asemenea, tinerii vor fi beneficiari ai diferitelor gratuit„˛i sau reduceri de 50% Ón institu˛iile culturale. Tinerii se pot Ónscrie la oricare dintre sediile Direc˛iilor Jude˛ene pentru Tineret sau ale Caselor de Cultur„ ale Studen˛ilor din ˛ar„.

Salut„m aceast„ campanie, dedicat„ tinerilor, ce se va axa pe marile ora∫e, precum Bucure∫ti, Oradea, ClujNapoca, Sibiu, Timi∫oara, Craiova, Gala˛i, Ia∫i, PiatraNeam˛, Ploie∫ti, Bra∫ov.

îVorbe∫te lini∫tit, Serviciile vegheaz„ pentru tine!“

Idealurile pentru care s-a luptat ∫i s-a murit Ón timpul Revolu˛iei din Decembrie ’89 au r„mas Ón continuare foarte actuale ∫i ne revin ∫i mai acut Ón minte ori de c‚te ori cineva are neinspirata idee de a ne Ónc„lca drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale, rec‚∫tigate cu at‚ta greutate, dup„ 50 de ani de dictatur„, prin jertfa de s‚nge a acelor tineri minuna˛i.

Ei au luptat atunci pentru ca to˛i cet„˛enii Rom‚niei s„ tr„iasc„ Óntr-un mediu lipsit de constr‚ngeri, s„ se simt„ ∫i s„ tr„iasc„ liber Óntr-o ˛ar„ liber„, au luptat pentru rec‚∫tigarea drepturilor individuale fundamentale, pentru garantarea libert„˛ii de exprimare, pentru redob‚ndirea onoarei ∫i demnit„˛ii.

Toate aceste drepturi ∫i libert„˛i au fost consfin˛ite ulterior de Constitu˛ia Rom‚niei prin prevederile articolelor 26—30 referitoare la garantarea drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale cet„˛enilor.

Respectarea Constitu˛iei Rom‚niei nu este facultativ„ pentru nimeni, nici pentru serviciile secrete, nici pentru pre∫edintele ˛„rii, nici pentru noi ceilal˛i, ca simpli cet„˛eni.

Ap„rarea democra˛iei este o sarcin„ permanent„ a fiec„ruia dintre noi, f„r„ niciun echivoc, ∫i ea devine cu at‚t mai obligatorie pentru cei care, prin fi∫a postului, au aceast„ responsabilitate ∫i sunt ∫i pl„ti˛i s„ o apere.

La 17 ani de la revolu˛ie ne afl„m Ón situa˛ia Ón care Ónsu∫i directorul Serviciului de Informa˛ii Externe, domnul Claudiu Elvis S„ftoiu, a recunoscut public c„ Ón Rom‚nia se intercepteaz„ _ilegal_ convorbirile telefonice, sub pretextul ap„r„rii siguran˛ei na˛ionale ∫i al luptei Ómpotriva corup˛iei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Aceast„ recunoa∫tere a Ónc„lc„rii dreptului persoanei la via˛a privat„ de c„tre serviciile aflate Ón slujba statului ∫i pl„tite din banii no∫tri, ai tuturor, atrage grave consecin˛e asupra evolu˛iei democratice a ˛„rii, fapt pentru care Partidul Social Democrat a solicitat Ónfiin˛area unei comisii speciale de anchet„, menite s„ verifice legalitatea intercept„rilor telefonice efectuate de toate serviciile de informa˛ii existente.

S„v‚r∫irea cu bun„ ∫tiin˛„ a acestor Ónc„lc„ri grave ale drepturilor omului amplific„ dezam„girea rom‚nilor fa˛„ de z„d„rnicia luptei pentru dob‚ndirea libert„˛ii depline ∫i accentueaz„ sentimentele de team„, nesiguran˛„ ∫i neÓncredere cu care ace∫tia tr„iesc Ón propria ˛ar„.

## îRom‚nia, Ón stare de anormalitate“

Rom‚nia Ón momentul de fa˛„ este Ón stare de anormalitate. Se Ónregistreaz„ multiple conflicte institu˛ionale Óntre pre∫edinte ∫i Guvern, Óntre pre∫edinte ∫i primul-ministru. De o lung„ perioad„, conflictele sunt la ordinea zilei, chiar au fost transformate Ón sport na˛ional de c„tre Traian B„sescu, care s-a dorit juc„tor de fotbal ∫i se pare c„, odat„ ajuns pre∫edinte, a putut s„ Ó∫i Óndeplineasc„ visul. Cu o scen„ politic„ transformat„ Ón meci de fotbal e clar c„ ceea ce ar fi Ónsemnat cooperarea decent„ Óntre institu˛iile politice a disp„rut demult, l„s‚nd locul unui r„zboi, _Bellum omnium erga omnes._

Nu este normal s„ avem un secretar general al Guvernului ce ∫i-a anun˛at demisia de trei luni ∫i care, Ón paralel, Ón cras„ incompatibilitate, s„ ocupe ∫i func˛ia de pre∫edinte al Comisiei parlamentare de control asupra Serviciilor de Informa˛ii. Nu este normal ca Rom‚nia s„ mearg„ la Consiliul European cu un ministru de externe demisionar, dar a c„rui demisie nu a fost Ónc„ acceptat„. Aceste evenimente pun Rom‚nia Óntr-o pozi˛ie dificil„, confirm„ faptul c„ nu eram preg„ti˛i s„ intr„m Ón Uniunea European„ ∫i chiar pun un semn de Óntrebare asupra deciziei integr„rii.

Œn ultima vreme asist„m de fapt la dizolvarea statului de drept, realiz„m cu stupoare c„ Ón Rom‚nia anormalitatea este de fapt normalitate ∫i c„ gesturile stupide ale guvernan˛ilor deja nu mai mir„ pe nimeni. Rom‚nii s-au obi∫nuit cu incompeten˛a guvernan˛ilor ∫i deja li se pare normal s„ Ói vad„ zilnic la televizor cum arunc„ cu noroi unul Ón altul. Din p„cate Óncet-Óncet Rom‚nia se afund„ Ón mocirla unui scandal f„r„ sf‚r∫it ce conduce la o degradare f„r„ precedent a nivelului vie˛ii politice rom‚ne∫ti. ™i atunci vin ∫i m„ Óntreb cum oare ar putea avea Óncredere partenerii Rom‚niei Óntr-o astfel de ˛ar„, Óntr-o ˛ar„ Ón care institu˛iile ∫i legile nu mai sunt respectate ∫i totul se transform„ Ón legea bunului-plac, Ón ultim„ instan˛„.

Œn momentul de fa˛„, societatea rom‚neasc„ trebuie s„ dep„∫easc„ aceast„ stare de anormalitate. Conflictele de pe scena politic„ trebuie s„ Ónceteze. Nu mai trebuie s„ accept„m transformarea vie˛ii politice Óntr-un meci de fotbal, ci trebuie s„ Ón˛elegem c„ revenirea la normalitate a devenit o necesitate pentru societatea rom‚neasc„. Eu cred c„ la nivel politic este nevoie de mai mult„ ra˛ionalitate, de stabilirea unor obiective simple ∫i precise,

de o anumit„ predictibilitate, de o politic„ Ón interesul cet„˛eanului, nu de o politic„ Ón care toate se fac conform legii bunului-plac. Aceasta este singura îcheie“ prin care putem reu∫i s„ revenim la normalitate ∫i s„ rec‚∫tig„m Óncrederea ∫i respectul partenerilor no∫tri.

îGuvernare pentru guvernan˛i“

Œn ultima perioad„ au ie∫it la iveal„ adev„ratele preocup„ri ∫i interese ale guvern„rii portocalii. De∫i au fost ascunse cu mult„ iscusin˛„, s-a dovedit ∫i de aceast„ dat„ c„ minciuna are picioare scurte ∫i c„ Ón cele din urm„ adev„rul va triumfa.

Œn ciuda interesului mimat cu foarte mare iscusin˛„ pentru problemele popula˛iei, Ón cele din urm„ totul a devenit foarte clar, nimeni ∫i nimic nu Ói intereseaz„ Ón afar„ de propria lor persoan„ ∫i grupul de interese din jurul lor, restul nu este altceva dec‚t un joc, ni∫te vorbe, promisiuni aruncate Ón v‚nt pentru a se putea men˛ine la putere c‚t mai mult timp.

Astfel, criza politic„ actual„ privit„ din aceast„ perspectiv„ ne poate oferi ∫i unele r„spunsuri, nu numai Óntreb„ri ∫i nel„muriri. Ceea ce p‚n„ acum c‚teva s„pt„m‚ni p„rea de neÓn˛eles acum devine foarte clar. De exemplu, aceast„ ceart„ generalizat„ care nu se mai termin„ ∫i care nu pare s„ aib„ un sf‚r∫it prea apropiat, deoarece Ón ciuda faptului c„ fiecare partid este deranjat de cel„lalt nu vor s„ se despart„, deoarece riscul de a r„m‚ne izola˛i ∫i de a pierde puterea este prea mare, a fost declan∫at„ de preocuparea exclusiv„ doar pentru propriul interes de partid sau de grup, iar to˛i ceilal˛i erau privi˛i ca ni∫te du∫mani.

Fiecare membru al actualului Guvern, indiferent din ce partid este, odat„ instalat Ón func˛ie a avut ca unic scop ducerea la Óndeplinire a propriilor dorin˛e. Iar Ón aceste condi˛ii to˛i ceilal˛i care se interferau cu activitatea acestuia sau Ó∫i d„deau cu p„rerea ∫i astfel puteau s„ pericliteze realizarea planurilor personale sau de grup ale acelui membru al Guvernului erau din start cataloga˛i drept oameni de rea-credin˛„ care se pun Ón calea unor mari realiz„ri care vor aduce beneficii popula˛iei.

Observ„m Óns„ c„ fiecare dintre cele dou„ grupuri de interese reprezentate de cele dou„ partide, P.N.L. ∫i P.D., avea c‚te un plan sau proiect pentru viitorul ˛„rii despre care, ciudat!, cel„lalt partid nu ∫tia ∫i subit fiecare partid a devenit pentru cel„lalt du∫manul de clas„ ∫i cancerul acestei guvern„ri, de care trebuie sc„pat c‚t mai repede. Œns„ dup„ doi ani ∫i ceva de guvernare Ómpreun„, Ón care nu au realizat dec‚t un circ na˛ional, Óntrebarea legitim„ care se pune este la cine se refer„ acele proiecte de guvernare ∫i pentru cine vor s„ guverneze Ón continuare, deoarece pentru popula˛ie nu au f„cut-o p‚na acum ∫i este pu˛in probabil s„ o fac„ de-acum Óncolo.

R„spunsul corect ar fi: pentru cine au guvernat ∫i p‚n„ acum. Dar oare pentru cine au guvernat p‚n„ acum?

Nu cred c„ este greu de r„spuns dac„ ne uit„m atent la preocup„rile lor ∫i la ac˛iunile Óntreprinse care s-au referit exclusiv la propria lor persoan„ ∫i la interesele lor.

Deci ei vor Ón continuare s„ ignore total popula˛ia ∫i s„ guverneze exclusiv pentru ei ∫i acoli˛ii lor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007

îRom‚nia intrig„ Europa“

Ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia a Ónceput s„ uimeasc„ lumea. Din p„cate, Ón loc s„ intervin„ aici pentru restabilirea echilibrului politic ∫i crearea condi˛iilor pentru o parcurgere c‚t mai rapid„ a drumului c„tre o integrare demn„ Ón lumea civilizat„, Uniunea European„ reu∫e∫te uneori, prin reprezentan˛ii ei care vin la Bucure∫ti, s„ pun„ ∫i mai mult gaz pe foc. Demnitari contesta˛i Ón ˛ar„ sunt imediat lua˛i Ón bra˛e de comisarii Bruxellesului. Nu i-am auzit, Ón schimb, pe ace∫tia vorbind vreodat„ despre revolta pensionarilor — ajun∫i la limita supravie˛uirii — ori despre amplele proteste muncitore∫ti de la Gala˛i sau de la Bra∫ov, dou„ dintre fostele citadele ale industriei rom‚ne∫ti, Ón care sfidarea angaja˛ilor a ajuns ast„zi strig„toare la cer.

Este evident c„ nu mai putem continua a∫a. Deocamdat„, observ„m aten˛ia pe care o acord„ presa din Germania — ˛ar„ care de˛ine pre∫edin˛ia semestrial„ a U.E. — evenimentelor stranii din Rom‚nia. îRom‚nia a luptat din greu pentru aderarea la Uniunea European„, iar acum se confrunt„ cu o ceart„ violent„ pentru putere Óntre ∫eful statului ∫i ∫eful guvernului“ — scria, zilele acestea, îFrankfurter Rundschau“. îŒn loc s„ fac„ planul cum s„ foloseasc„ uria∫ele sume promo˛ionale ale Uniunii Europene, fiecare vrea s„ fie cel mai puternic“, comenta cotidianul german. Bruxellesul a repartizat Rom‚niei — deocamdat„ numai pe h‚rtie — 30 milioane de euro p‚n„ Ón anul 2013. Fiecare b„nu˛ va depinde de corectitudinea proiectelor prezentate. Am ajuns de r‚sul lumii!

Presa str„in„ relateaz„ cum cei doi fo∫ti prieteni comunic„ numai Ón scris unul cu cel„lalt. Cel pu˛in la Var∫ovia, fra˛ii Kaczynki — unul pre∫edinte ∫i cel„lalt premier — se Ón˛eleg de minune, chiar dac„ au reu∫it s„ dea peste cap societatea polonez„, spre m‚nia lui Lech Walesa.

Œn schimb, la noi, pornit de la bun Ónceput s„ schimbe raportul de for˛e din interiorul Alian˛ei D.A. Ón favoarea partidului s„u de suflet, dar ∫i Ón cadrul Parlamentului, pentru a-∫i asigura stabilitatea politic„ pe care n-a putut s-o ob˛in„ la urne, Traian B„sescu a Óncercat s„ impun„ alegeri anticipate la 2—3 luni dup„ cele din toamna anului 2004, de parc„ Ón acest scurt r„stimp op˛iunile marii majorit„˛i a cet„˛enilor s-ar fi colorat subit Ón portocaliu, toate aceste zbateri viz‚nd contopirea democra˛ilor ∫i liberalilor Óntr-un mare partid preziden˛ial.

Œn ceea ce prive∫te lupta Ómpotriva corup˛iei, f„r„ Óndoial„, milioanele de rom‚ni care-∫i c‚∫tig„ p‚inea din greu, dar cinstit, a∫teapt„ m„suri drastice ∫i eficiente Ómpotriva celor care jefuiesc ˛ara de peste un deceniu ∫i jum„tate. Societatea rom‚neasc„ dore∫te s„ fie judeca˛i, cu aceea∫i m„sur„, to˛i mafio˛ii, indiferent de culoarea lor politic„, de m„rimea conturilor bancare, ori de func˛iile pe care le de˛in. Se Ónt‚mpl„ astfel Ón realitate? Sunt domnii de la Bruxelles at‚t de convin∫i c„ lucrurile nu sunt, ∫i din acest punct de vedere, Ón regul„, c„ nu se apeleaz„ la vendeta politic„, c„ Ón pu∫c„rii nu zac b„tr‚ni de 70—80 de ani pentru c‚te un am„r‚t de petic de p„m‚nt, blestemul etern al ˛„ranului rom‚n?!

Deocamdat„ este atacat„ mai ales corup˛ia din tab„ra advers„, Cotrocenii concentr‚ndu-∫i focul, Ón principal,

asupra Palatului Victoria, unde s-ar fi fortificat marile grupuri de interese, sub îpapionul european“ al premierului T„riceanu. A∫a cum se desf„∫oar„ ostilit„˛ile, Óntre pre∫edinte ∫i premier nu se Óntrevede nici cel mai palid semn de pace. Nici m„car de armisti˛iu! Este o lupt„ care pe care. Are Bruxellesul vreo solu˛ie? A fost nevoie de 2 ani de certuri ∫i Ónc„ier„ri politicianiste ca Ón Ucraina, ∫i ea portocalie, ca rom‚nii s„ se conving„ pe deplin ∫i de puterea de dreapta, at‚t de îcomplicat„“ Ónc‚t a ajuns s„ nu se mai suporte ea Óns„∫i la c‚rma ˛„rii.

Nu Óncape Óndoial„ c„ dup„ aceste ultime ∫i nefericite experimente, care au f„cut din Rom‚nia un stat democrato-oligarhic, electoratul nostru resemnat se va trezi ∫i Ó∫i va exprima op˛iunea pentru acele for˛e politice Ón stare s„ salveze ˛ara din ghearele mafiei interne ∫i externe ∫i de la ruinarea sa total„.

Prin Óntreaga sa conduit„ politic„, moral„ ∫i justi˛iar„, prin lupta sa demn„ ∫i perseverent„ pentru rena∫terea societ„˛ii rom‚ne∫ti, pentru ap„rarea marilor valori ale acestui popor, a fiin˛ei sale ∫i a interesului na˛ional, Partidul Rom‚nia Mare s-a dovedit Ón mod incontestabil asemenea for˛„ capabil„ s„ scoat„ ˛ara din mocirla Ón care se tot afund„ de 17 ani. Pentru ca P.R.M. s„-∫i Óndeplineasc„ acest crez programatic, doctrinar ∫i na˛ional, este imperios necesar ca milioane ∫i milioane de rom‚ni s„ se al„ture, Óntr-un efort comun, acestui partid politic ∫i justi˛iar, luptei desf„∫urate de liderul s„u, Corneliu Vadim Tudor, personalitate de net„g„duit a vie˛ii noastre politice actuale.

îCine ap„r„ interesele externe ale Rom‚niei?“ Stima˛i colegi,

Un lucru mi-a devenit clar zilele acestea: pentru Traian B„sescu nu este important„ politica extern„ a Rom‚niei. P‚n„ la urm„, vorbim despre un domeniu care nu prea aduce voturi, este o activitate ale c„rei performan˛e nu sunt tangibile dec‚t pe termen lung, deci nu este ceva care s„ conteze prea mult Ón ecua˛ia sondajelor. Pentru Traian B„sescu, Ón cel mai bun caz, politica extern„ a Rom‚niei echivaleaz„ cu c‚teva b„i de mul˛ime Ón comunit„˛ile de rom‚ni din str„in„tate ∫i cam at‚t.

Un argument pertinent la afirma˛iile de mai sus este modul Ón care pre∫edintele Rom‚niei a pus Ón fruntea Serviciului de Informa˛ii Externe îb„iatul de cas„“ preferat. Œn primul r‚nd, c‚nd e∫ti preocupat de imaginea Rom‚niei Ón lume, nu faci cadou un Serviciu de Informa˛ii Externe. Despre îcalit„˛ile“ domnului S„ftoiu au curs r‚uri de cerneal„ ∫i destule ironii ca s„ mai insist. Era evident c„ omul de Óncredere al pre∫edintelui nu avea ce s„ caute acolo, era clar c„ omul fidel al pre∫edintelui nu avea capacitatea s„ acumuleze cuno∫tin˛e minime despre activitatea institu˛iei pe care urma s„ o conduc„. Or, aceast„ situa˛ie nu este doar un episod meteoric, pentru c„ implic„ probleme de credibilitate ale serviciului fa˛„ de partenerii s„i externi. Cine va rezolva aceste probleme? Lui Traian B„sescu nu i-a p„sat de imaginea Serviciului de Informa˛ii Externe.

O dovad„ c„ profesionalismul pentru pre∫edintele Rom‚niei se m„soar„ Ón apartenen˛a sau neapartenen˛a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 la ideile b„sesciene de democra˛ie este ∫i situa˛ia de la Ministerul de Externe. îProfesorul“ B„sescu ∫i-a pus probabil ochelarii ∫i a îmirosit“ rapid, de pe dealul Cotroceniului, capacitatea europarlamentarului ∫i istoricului Adrian Cioroianu de a gestiona portofoliul externelor. Vigilen˛a acestuia este suspect„ at‚ta timp c‚t, din tot spectrul politic, doar Traian B„sescu contest„ calit„˛ile domnului Cioroianu, l„s‚nd descoperit ministerul care se ocup„ de problemele Rom‚niei pe plan extern. Ce mai conteaz„ imaginea Rom‚niei, at‚ta timp c‚t Traian B„sescu mai poate s„ puncteze Ónc„ o dat„ Ón poarta liberalilor?!

Dup„ cum spuneam, politica extern„ nu aduce voturi. Pentru a ajunge s„ faci politic„ la nivel european ai nevoie de timp, diploma˛ie, inteligen˛„, nu prea este loc de populisme sau de h‚h‚ieli. Mai mult, d„ bine s„ por˛i ∫i papion! Or, domnul B„sescu are oroare de acest accesoriu vestimentar. Probabil a r„mas blocat Ón imaginea puloverului fostului coleg, apoi inamic, Petre Roman.

Rom‚nia a trecut prin perioada sa de glorie a diploma˛iei Ón perioada Br„tienilor. Am avut apoi o perioad„ de trist„ amintire Ón care m„ritul conduc„tor credea Rom‚nia centrul Universului, de∫i rom‚nii se t‚rau Ón mizerie tocmai din cauza acestei atitudini. Dup„ 1990, Óncerc„m s„ ne reconstruim numele Ón lume, iar bun„starea noastr„ ca ˛ar„ depinde de imaginea, de Óncrederea pe care ne-o acord„ partenerii europeni sau de pe alte meridiane. Politica interna˛ional„ a Rom‚niei nu poate fi transformat„ Óntr-un joc de c„r˛i, deoarece consecin˛ele economice ar fi devastatoare. Tr„im un moment politic Ón care izolarea ˛„rii noastre de c„tre marile puteri ale lumii ar fi fatal„ ∫i nu ∫tiu cine Ó∫i va asuma urm„rile.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## îIpocrizie f„r„ limite!“

Œn aceste zile, Ón Rom‚nia, nimic nu mai e cum trebuie s„ fie, totul e anapoda. Guvernul nu mai e guvern propriu-zis, nimeni nu ∫tie cu ce se ocup„, pentru c„ de problemele cu care se confrunt„ ˛ara Ón mod sigur nu se ocup„, mini∫trii se ceart„ cu premierul care, la r‚ndul s„u, se ceart„ cu mini∫trii ∫i, Ón plus, cu pre∫edintele, iar acesta din urm„, parc„ perfect pentru a completa scena, se ceart„ cu toat„ lumea.

Œn acest peisaj colorat, ceea ce iese Ón eviden˛„ mai mult dec‚t orice este ipocrizia f„r„ margini a acestor personaje care, a∫a cum se spune prin popor, au un tupeu nemaiÓnt‚lnit.

Astfel, pre∫edintele, dup„ ce Ón ace∫ti doi ani ∫i ceva de guvernare cenu∫ie nu a f„cut altceva dec‚t s„ dinamiteze scena politic„, fiind pompierul de serviciu atunci c‚nd te a∫teptai mai pu˛in, acum, c‚nd se simte Óncol˛it ∫i izolat pe scena politic„, face criz„ Óncerc‚nd s„-∫i intre Ón rolul de mediator conferit de Constitu˛ie. Lucru bun, de altfel, cu condi˛ia s„ dureze, Óns„ e prea pu˛in probabil, deoarece, a∫a cum pre∫edintele a uitat cine a pornit aceast„ criz„ ∫i cu ce scop, la fel va uita de acest rol de mediator atunci c‚nd Ómprejur„rile Ói vor fi favorabile ∫i va putea fi din nou creatorul de crize.

De altfel, at‚t prin declara˛iile sale anterioare, c‚t ∫i prin fapte, pre∫edintele a demonstrat c„ nu Ól intereseaz„ acest rol de mediator, ci este foarte interesat de cel de juc„tor, care Óns„ nu Ói este conferit de Constitu˛ie. Dar aceste consult„ri fac parte din cunoscutul scenariu al pre∫edintelui de a ar„ta poporului ceva, dar cu adev„rat s„ faci cu totul altceva! Acesta este, de altfel, ∫i modul Ón care a fost condus„ aceast„ ˛ar„ Ón ultimii doi ani, s-a spus ceva, dar de fapt s-a f„cut cu totul altceva.

To˛i ace∫ti conduc„tori ai ˛„rii care defileaz„ ast„zi prin fa˛a noastr„ sunt mae∫tri ai ipocriziei, niciunul nu se dezminte, to˛i sunt o ap„ ∫i-un p„m‚nt.

Un alt exemplu demn de luat Ón seam„ este cel al ministrului de interne Blaga, care d„dea lec˛ii de moralitate tuturor de c‚te ori avea ocazia, c‚nd, de fapt, Ón propria-i ograd„ d„dea lec˛ii de felul Ón care trebuie ocolit„ aceast„ moralitate.

Iar pentru a duce totul dincolo de orice limit„, nici atunci c‚nd sunt prin∫i cu m‚˛a-n sac nu recunosc, duc‚nd astfel ipocrizia dincolo de orice limite.

## îIdentitatea european„ a Rom‚niei“ Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Fac parte dintre aceia care au sperat c„ Rom‚nia, odat„ intrat„ Ón Uniunea European„, Ó∫i va g„si drumul propriu ∫i o identitate niciodat„ bine definit„ p‚n„ acum. ™i cum cu sarmalele, m„m„ligu˛a sau ˛uica nu po˛i s„ creezi un brand na˛ional sau s„ personalizezi o ˛ar„, op˛iunile s-au dovedit destul de limitate. Una dintre solu˛ii ar fi fost turismul, cel tradi˛ional sau mai noul agroturism, ambele bazate pe frumuse˛ile naturale r„mase neschimbate de sute de ani. Este adev„rat c„ pentru un turism prosper ∫i rentabil financiar mai este nevoie ∫i de o infrastructur„ adecvat„, precum ∫i de oameni pricepu˛i ∫i primitori care s„ te fac„ s„ ui˛i de grijile cotidiene. Dar important este s„ ai natura de partea ta, credeam eu, restul se formeaz„ Ón timp.

Din p„cate, m-am Ón∫elat. Un sondaj prezentat zilele acestea Ón mass-media a plasat Rom‚nia abia pe locul 76 Ón topul preferin˛elor turistice interna˛ionale. O consolare ar fi c„ ne situ„m oricum Ónaintea unor ˛„ri ca Ucraina sau Burundi, dar acestea nu reprezint„ nici pe departe ˛inte etalon Ón materie de turism. ™i atunci r„m‚ne de explicat marele paradox al turismului rom‚nesc: un aport natural de excep˛ie cu rezultate zero Ón exploatare! Pentru c„ aceasta este realitatea. Cum altfel se poate explica faptul c„ pe aceea∫i mare, pe acelea∫i plaje cu acela∫i nisip, dar la o distan˛„ de numai c‚˛iva kilometri, turismul bulgar a ren„scut ca pas„rea Phoenix, iar cel rom‚nesc Ó∫i continu„ lunga agonie Ón care este de ani buni? Sau ce Ói face pe turi∫tii rom‚ni s„ Ó∫i Óncarce schiurile ∫i s„ plece la schi Ón Austria sau Croa˛ia, c‚nd au la Óndem‚n„ Mun˛ii Carpa˛i? Nici litoralul rom‚nesc ∫i nici mun˛ii no∫tri nu trebuie confundate cu o destina˛ie de weekend, pentru c„ atunci nu mai putem vorbi despre o industrie turistic„.

Ceea ce caut„ turi∫tii Ón vacan˛„ este exact ceea ce noi nu avem: o atmosfer„ relaxat„, servicii de calitate ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 un personal care s„-i ghiceasc„ dorin˛ele Ónainte de a fi rostite. Mai avem mult de Ónv„˛at ∫i factorul uman trebuie format ∫i modelat dup„ alte reguli dec‚t p‚n„ acum.

Dar p‚n„ atunci r„m‚nem aceea∫i ˛ar„ frumoas„, Óns„ lipsit„ de o identitate european„, iar la Óntrebarea simpl„: ce v„ atrage s„ merge˛i Ón Rom‚nia, r„spunsul ar fi îdin curiozitate“, c„ci nu avem un brand de ˛ar„ bine definit.

## îCriticile lui T„riceanu ∫i laudele lui Frattini“ Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Circul politic de care avem parte Ón ultimele s„pt„m‚ni pare c„ are resurse neb„nuite, de vreme ce subiectele sunt atent c„utate ∫i puse pe tapet imediat ce lucrurile par a se calma Óntr-un sens sau altul. Trecem cu o vitez„ uluitoare, pentru bietul cet„˛ean obligat zilnic s„ asculte tot felul de abera˛ii, de la pre∫edinte la A.N.I., de la un referendum la altul, de la mini∫tri la alegeri anticipate, totul cl„dit pe minciun„ ∫i mici orgolii nesatisf„cute ∫i reprimate public. _Talk-show-_ urile curg precum p‚raiele de munte, Ónvolburate, dar trec„toare totu∫i, ∫i fiecare invitat se simte dator s„-∫i prezinte punctul de vedere. Tema central„ a discu˛iilor dispare, pierdut„ Ón noianul de p„reri ∫i sugestii, iar strategia opozi˛iei îeste sublim„, dar lipse∫te cu des„v‚r∫ire“, vorba lui I.L. Caragiale. Sau poate c„ ea exist„, dar niciunul dintre interlocutori nu are curajul politic s„ spun„, clar ∫i r„spicat, care este miza acestui joc nebunesc, pentru c„ atunci micimea jocului ar demonstra falsitatea vorbelor.

Partidul Democrat este disecat, Ón bloc sau pe buc„˛ele, f„r„ ca apoi cineva s„ mai stea ∫i s„ mai judece acuza˛iile. D„un„zi, un ilustru senator P.N.L. a venit chiar cu o ofert„: v„ deta∫a˛i de pre∫edintele B„sescu ∫i lucrurile intr„ Ón normal. Aceasta s„ fie miza nerostit„ public de nimeni? Mini∫trii de baz„ ai Guvernului, ca domnul Blaga sau doamna Macovei, sunt t‚r‚˛i zilnic prin noroi, f„r„ Óns„ ca cineva s„ explice clar ∫i care sunt motivele. A urmat domnul ministru H„rd„u. Ce i se poate repro∫a Ón fond domnului ministru Blaga Ón comportamentul politic sau Ón conducerea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor? Sau doamnei ministru Macovei? Am ajuns Ón situa˛ia penibil„ ca primul-ministru, m‚ncat de orgolii personale, s„ critice activitatea acestor doi mini∫tri ai cabinetului s„u, pentru ca la c‚teva zile domnul Franco Frattini, comisar european, aflat Ón vizit„ Ón Rom‚nia, s„ laude activitatea ∫i reformele f„cute tocmai de ace∫ti doi mini∫tri. Cine are dreptate, Europa, care analizeaz„ lucrurile obiectiv, pragmatic ∫i deta∫at politic, sau domnul T„riceanu, subiectiv ∫i jignit Ón orgoliul propriu, c„ doi mini∫tri au refuzat s„ semneze un decret, ilegal Ón opinia Domniilor Lor?

Nici colegii de alian˛„ nu par s„ stea chiar bine la capitolul logic„. Partidul Democrat este singurul partid f„r„ o doctrin„ proprie definit„, la aceast„ concluzie au ajuns colegii liberali dup„ doi ani de alian˛„. Dac„ p‚n„ acum se dorea capul unui om, acum este atacat direct un Óntreg partid, ∫i nu orice partid, ci partidul cu cel mai mare scor Ón sondaje, respectiv partidul cu care au fost semnate documente, Óncheiate alian˛e ∫i stabilite strategii. Nu pot s„ cred c„ acum doi ani strategii politici liberali aveau aceea∫i p„rere, numai faptul de a accepta s„ fii

partener ∫i aliat cu un partid care nu se ridic„ la nivelul t„u fiind o dovad„ de incompeten˛„.

Stima˛i colegi, Partidul Democrat are o doctrin„ bine definit„. Trebuie numai s„ o Ón˛elegi, a∫a cum fac, de altfel, milioane de rom‚ni Ón ˛ara asta. O dovedesc sondajele, nu declara˛iile noastre. Da, Partidul Democrat nu are ni∫te Br„tieni ilu∫tri Ón spate, de al c„ror blazon politic s„ se folosesc„ pentru o imagine mai bun„. Noi tr„im prin ∫i pentru oamenii de ast„zi ∫i pentru viitor, nu pentru trecut. Este frumos s„ Ó˛i cinste∫ti Ónainta∫ii, dar este ru∫inos s„ te folose∫ti de numele lor doar pentru a-˛i crea o imagine public„ favorabil„.

Pasiunea oratoric„ cu care unii dintre noi Ón˛eleg s„-∫i motiveze gesturile politice este demn„ de o cauz„ mai bun„. De la sublim la ridicol nu este dec‚t un pas, pe care retorica ieftin„ a opozi˛iei l-a f„cut demult. P„cat c„ nu au realizat Ónc„ ∫i penibilul situa˛iei Ón care s-au adus singuri!

î™i tu, Brutus?!“

## Stima˛i colegi parlamentari,

S„pt„m‚nile trecute au fost unele nefaste pentru ministrul administra˛iei ∫i internelor Vasile Blaga. Gafele produse de acesta nu au Ónt‚rziat s„ apar„ cu regularitate. Pentru a etapiza evenimentele cred c„ cei doi mini∫tri, Blaga ∫i Macovei, trebuie revoca˛i din func˛ie, pentru c„, dac„ nu e∫ti solidar cu deciziile Guvernului din care faci parte ∫i nu aderi la ele, singura solu˛ie este s„ pleci. Este ca ∫i cum un îGic„ contra“ continu„ s„ r„m‚n„ Óntr-o echip„ doar pentru a fi Ómpotriva echipei, ∫i nu pentru a o ajuta Ón tot ceea ce face.

Un caz aproape dramatic mi se pare cel al procurorului Marian SÓntion. Fostul ∫ef al Direc˛iei Generale Anticorup˛ie, Marian SÓntion, l-a acuzat pe ministrul Vasile Blaga c„ a f„cut presiuni asupra sa pentru a renun˛a la unele anchete care Ói priveau pe anumi˛i ∫efi din Poli˛ie, Jandarmerie sau din Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor. Adjunctul lui SÓntion l-a citat pe ministrul Vasile Blaga, care i-ar fi spus c„ lumea n-a Ónceput cu el, ca argument ca s„ nu se mai ocupe de aceste dosare. Chiar ∫i de ar fi s„ nu d„m crezare Ón˛elepciunii populare care ne spune c„ nu iese fum f„r„ foc, ministrul Blaga era obligat s„ afle care sunt motivele profesionale pentru care a demisionat SÓntion ∫i s„ le explice tuturor de ce a acceptat cu at‚ta u∫urin˛„ desp„r˛irea de un om care, p‚n„ la proba contrar„, ∫i-a Óndeplinit sarcinile cu succes.

Unul dintre adjunc˛ii directorului demisionar SÓntion, comisarul Gheorghe Manea, a venit ∫i el cu demisia, Ón care men˛iona c„ s-au f„cut presiuni asupra lor din partea unor ∫efi ai ministerului, explic‚nd c„ a fost amenin˛at c„ va ajunge Ón fa˛a procurorilor militari. Cu toate acestea, o s„pt„m‚n„ mai t‚rziu, SÓntion a negat, Ón cadrul unei Ónt‚lniri informale cu membrii Comisiei pentru ap„rare din Camera Deputa˛ilor, existen˛a unor presiuni din partea conducerii Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor Ón efectuarea unor anchete ∫i a Óncercat s„ arunce toat„ vina pe conflictul pe care Ól are cu ∫eful Departamentului Na˛ional Anticorup˛ie, Daniel Morar, dar ∫i pe lipsa finan˛„rilor pentru institu˛ia pe care a condus-o. Deci lucrurile pot lua o Óntors„tur„ ciudat„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Óntr-o singur„ s„pt„m‚n„, atunci c‚nd îvoin˛a general„“ este Óndreptat„ Ón aceast„ direc˛ie.

Œntruc‚t ultimele dou„ s„pt„m‚ni pot fi denumite generic îs„pt„m‚nile Blaga“, neregulile nu s-u oprit aici. ™eful de cabinet al ministrului de interne a fost Ómpropriet„rit cu un apartament de serviciu cu patru camere, de∫i nu este poli˛ist ∫i ocup„ aceast„ func˛ie doar pe perioada mandatului lui Blaga. Lui Alexandru Boer i s-a repartizat un apartament de serviciu al M.A.I., aflat pe Strada Libert„˛ii nr. 1, Ón apropierea Palatului Parlamentului. Ulterior, Boer a primit aprobare s„-∫i cumpere apartamentul de serviciu, Ón suprafa˛„ de 153 de metri p„tra˛i, pentru suma de 41.500 de euro, cam un sfert din pre˛ul zonei. Boer a confirmat c„ ocup„ func˛ia at‚ta timp c‚t Blaga este ministru, dup„ care Ói Ónceteaz„ contractul ∫i pleac„ din M.A.I., apartamentul r„m‚n‚nd Óns„ Ón posesia sa.

Prin urmare, s„pt„m‚nile care tocmai au trecut au fost unele nefaste pentru ministrul Blaga, singurul care, am putea spune, mai l„sa s„ se Óntrevad„ o urm„ de corectitudine Ón interiorul actualului Guvern format din membrii P.D. Dar se pare c„ p‚n„ ∫i z‚na din pove∫ti s-a dovedit a fi, Ón final, un zmeu cu chip Ón∫el„tor. Gre∫elile nu Ónt‚rzie s„ apar„, iar ∫ansa Óncepe s„ Ói p„r„seasc„ ∫i pe cei considera˛i corec˛i de pre∫edintele Traian B„sescu. Se pare c„, Óncet-Óncet, ∫i armele albe ale pre∫edintelui se dovedesc a fi dep„∫ite de contextul actual.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

S„pt„m‚na pe care tocmai am Óncheiat-o a fost una plin„ sub aspectul evenimentelor politice.

Dac„ pentru unii mai existau Ónc„ Óndoieli Ón leg„tur„ cu existen˛a sau nu a unei crize politice Ón Rom‚nia, ultimele zile au Ónsemnat tot at‚tea motive pentru Ónl„turarea acestor Óndoieli.

Actualul Guvern, cel care a reu∫it aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, cel care a reu∫it o cre∫tere economic„ substan˛ial„ materializat„ Óntr-un produs intern brut mai mare dec‚t a avut Rom‚nia vreodat„, cu alte cuvinte cel mai performant cabinet de dup„ 1989, se afl„ Óntr-o situa˛ie politic„ ciudat„. Astfel, doi dintre mini∫trii s„i nu ∫tiu exact dac„ se afl„ la putere sau Ón opozi˛ie ∫i nu Ón˛eleg sau mai corect nu vor s„ Ón˛eleag„ principiul solidarit„˛ii guvernamentale.

Mai mult, un al treilea ministru se afl„ Óntr-o situa˛ie juridic„ dificil„, ca urmare a refuzului de a fi audiat de o comisie legal constituit„ a Parlamentului Rom‚niei.

Œn tentativa sa de a men˛ine echilibrul ∫i tonul democratic pe scena politic„, Partidul Na˛ional Liberal ∫i-a continuat activitatea sa ca principal partid aflat la guvernare ∫i a Óncercat chiar Ón aceast„ situa˛ie s„ Óndeplineasc„ dezideratele din Programul de guvernare.

Cu toate acestea, nu consider„m c„ se mai poate continua cu o situa˛ie Ón care unul dintre parteneri s„ fie atacat Ón permanen˛„ de c„tre cel„lalt partener care este

c‚nd la putere, c‚nd Ón opozi˛ie, Ón func˛ie de interesul s„u electoral.

De aceea fac un apel, c„tre toate for˛ele politice, la responsabilitate ∫i implicare total„ Ón men˛inerea unui guvern stabil care s„ poat„ definitiva procesul integr„rii. V„ mul˛umesc.

îProblema migra˛iei for˛ei de munc„ din s„n„tate“

S„pt„m‚na trecut„ am avut o serie de discu˛ii cu reprezentan˛ii mai multor sindicate const„n˛ene, un loc important ocup‚ndu-l Sindicatul îSiampa Sanitas“. Œntre problemele expuse de ace∫tia, pe primul loc se afl„ fenomenul migra˛iei cadrelor sanitare medii Ón ˛„ri ale Uniunii Europene.

Aceast„ problem„ a Ónceput Ón urm„ cu 2—3 ani, gra˛ie unor oportunit„˛i oferite de firmele de profil, dar ∫i datorit„ politicii Ministerului Muncii, mai ales spre Italia, ˛ar„ cu care exist„ rela˛ii interguvernamentale la nivel de s„n„tate. Ca atare, la ora actual„, avem un personal mediu calificat ce lucrez„ Ón ˛„ri ca Italia, Fran˛a, Austria, Elve˛ia sau Spania.

Œn ceea ce prive∫te fenomenul migra˛iei for˛ei de munc„ la nivelul medicilor, acesta nu se manifest„ la fel de intens, dar trebuie s„ ne preocupe faptul c„ el poate reprezenta pe viitor o problem„.

Din estim„rile f„cute Ón cadrul Spitalului Jude˛ean Constan˛a, din acest„ institu˛ie a plecat aproximativ 20% din personalul mediu, fapt ce a dus la Óngreunarea activit„˛ii Ón anumite sectoare.

O alt„ caracteristic„ este faptul c„, Ón general, pleac„ angaja˛ii bine preg„ti˛i, ceea ce Ónseamn„ c„ personalul experimentat r„mas trebuie s„ Ói formeze pe cei mai noi, iar politica de personal a impus Ón repetate r‚nduri blocarea posturilor. Mai mult, sunt sectoare care se confrunt„ cu dificult„˛i majore Ón a g„si personal calificat ∫i necesar, Ón principal Ón spitale. Politica salarial„ face ca diferen˛a de salarizare dintre medici ∫i cadrele medii s„ fie at‚t de mare Ónc‚t ace∫tia se v„d obliga˛i s„ aleag„ o munc„ mai bine pl„tit„ Ón str„in„tate.

Din punctul meu de vedere ar trebui ca la nivelul politicii bugetare s„ se acorde o libertate mai mare managerilor de spital, pentru ca ace∫tia s„ poat„ angaja un personal calificat, mai ales Ón blocurile operatorii, care s„ fie pl„tit corespunz„tor.

Ministerul S„n„t„˛ii cunoa∫te aceste aspecte ∫i chiar a Óntreprins o serie de m„suri pentru stoparea acestei migra˛ii, Ón sensul m„ririi plafoanelor salariale at‚t pentru medici, c‚t ∫i pentru cadrele medii, dar Ón m„sura fondurilor de care ministerul dispune la ora actual„.

M„ bucur„ faptul c„ autorit„˛ile de s„n„tate public„ din Constan˛a sunt preocupate de Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de munc„, mai ales Ón privin˛a dot„rii medicale ∫i a echipamentelor de protec˛ie.

Privitor la rela˛ia dintre Ministerul S„n„t„˛ii ∫i sindicatele de profil, aceasta a fost descris„ de liderii sindicali ca fiind una productiv„, chiar bun„, av‚nd Ón vedere c„ exist„ o preocupare bine-venit„ din partea ministrului Eugen Nicol„escu de a Óntre˛ine rela˛ii de colaboare cu mi∫carea sindical„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007

îAmatorismul ∫i falimentul total“

Observ„m cum de la Ónceputul acestui an preocup„rile Guvernului se Óndreapt„ exclusiv spre membrii Guvernului care, Ón func˛ie de interesul fiec„rui centru de putere din cadrul alian˛ei, ar trebui s„ plece sau s„ r„m‚n„, sau spre partide care, Ón func˛ie de interesul celui care se consider„ mai legitim s„ p„streze puterea, ar trebui s„ p„r„seasc„ guvernarea sau nu. Totul se reduce la interesul liderilor actualei puteri, care fac ∫i desfac totul Ón func˛ie de bunul lor plac, nep„s‚ndu-le de interesele popula˛iei ∫i de ceea ce este mai bine pentru ˛ar„.

Oamenii sunt competen˛i sau nu pentru ocuparea unui post Ón func˛ie de c‚t de apropia˛i sunt de o persoan„ sau alta, competen˛a neav‚nd nimic de-a face cu acest lucru, ba chiar nici interesul na˛ional. Ceea ce conteaz„ este doar voin˛a personal„ a unuia sau a altuia dintre liderii actualei puteri, care tinde pe zi ce trece s„ paraziteze tot mai mult Rom‚nia. Un exemplu Ón acest sens este refuzul pre∫edintelui Traian B„sescu de a-l numi ministru de externe pe liberalul Adrian Cioroianu, invoc‚nd diferite motive dintre care unele ar putea fi adev„rate, dar ne˛in‚nd cont de un lucru foarte important, ∫i anume c„ Ón acest timp dialogul diplomatic al Rom‚niei cu Uniunea European„ ∫i cu toate celelalte ˛„ri, care Ón aceast„ perioad„ postaderare este foarte important, e complet paralizat ∫i acest lucru ar putea aduce Rom‚niei multe neajunsuri Ón viitor.

Œns„ observ„m c„ acest lucru nu Ól impresioneaz„ deloc pe pre∫edinte ∫i c„ orgoliul Ón lupta cr‚ncen„ dus„ cu primul-ministru este mai important dec‚t interesul na˛ional.

Aceast„ situa˛ie de r„zboi total, Ón care fiecare se lupt„ cu fiecare ∫i din care singurii care pierd sunt cet„˛enii acestei ˛„ri, a paralizat complet activitatea Guvernului care, Ón aceste momente, se ocup„ de cu totul altceva, numai de problemele reale ale popula˛iei nu.

Despre situa˛ia din agricultur„, care este mai disperat„ pe zi ce trece ∫i care risc„ s„ devin„ o amintire mai mult dec‚t un sector de activitate important al Rom‚niei, Ón contextul integr„rii europene, nu se ocup„ nimeni, de parc„ nu ar fi o problem„ ce intr„ Ón grija Guvernului. Iar despre ˛„ranul rom‚n nici nu mai poate fi vorba, el a fost dat uit„rii Ónc„ de la Ónceputul guvern„rii.

Nimeni nu se mai ocup„ de nimic Ón aceast„ ˛ar„, Guvernul nu are nicio strategie postaderare, totul este l„sat pe m‚na unor amatori, Óns„ cu preten˛ii de intelectuali rafina˛i, care nu fac altceva dec‚t s„ generalizeze falimentul Ón toate domeniile, precum Ónv„˛„m‚nt, s„n„tate, industrie etc.

Ca ∫i cum totul nu era de ajuns, acest Guvern care a atins culmea incompeten˛ei a reu∫it s„ tranforme Rom‚nia Óntr-un contribuabil la bugetul Uniunii Europene, deoarece p‚na acum, din cauza haosului din sistem, Ón ˛ar„ nu a ajuns niciun ban de la U.E., iar acest lucru, dup„ cum se prezint„ situa˛ia, nu pare s„ se schimbe prea cur‚nd.

Domnule prim-ministru ∫i domnilor guvernan˛i, c‚t mai ave˛i de g‚nd s„ continua˛i Ón acest fel, c‚t ve˛i mai t‚rÓ ˛ara Ón noroi, c‚t ve˛i mai umili aceast„ popula˛ie?

Doamnelor ∫i domnilor,

Œn ultimele s„pt„m‚ni, unul dintre subiectele fierbin˛i aflate Ón dezbaterea public„ Ól reprezint„ introducerea votului uninominal pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului. A∫ dori s„ fac c‚teva preciz„ri Ón ceea ce prive∫te scrutinul uninominal, care consider c„ are de partea sa avantajul simplit„˛ii: un singur loc Ón disput„, Ón cadrul unei circumscrip˛ii electorale, Óntre mai mul˛i competitori individuali, din care cel ce ob˛ine cele mai multe voturi este Ónving„tor.

Avantajul simplit„˛ii este foarte mare, deoarece m„re∫te gradul de Ón˛elegere a procesului electoral de c„tre aleg„tori, posibilitatea de control social al alegerii, iar totul Óncepe, se desf„∫oar„ ∫i se termin„ la nivelul circumscrip˛iei electorale.

De asemenea, dintre toate modalit„˛ile de vot, scrutinul uninominal asigur„ cea mai str‚ns„ leg„tur„ Óntre cel ales ∫i aleg„tori. Pe plan na˛ional, scrutinul uninominal reprezint„ una dintre cele mai eficace modalit„˛i de scrutin pentru asigurarea unei majorit„˛i parlamentare stabile. Poate numai scrutinul majoritar de list„ cu un singur tur Ól Óntrece, de∫i nu e sigur. Dar, p‚n„ Ón prezent, pe plan interna˛ional, doar marile democra˛ii anglo-saxone ∫i Óndeosebi Anglia ∫i Statele Unite ale Americii sunt o dovad„ de necontestat Ón acest sens. Bipartitismul ce caracterizeaz„ regimul politic al acestor democra˛ii a generat aceast„ modalitate de scrutin care, la r‚ndul s„u, consolideaz„ sistemul ∫i Ól ap„r„. De fiecare dat„, scrutinul uninominal, ap„r‚nd bipartitismul, a asigurat eliminarea celui de-al treilea, Ón jocul for˛elor politice care asigur„ guvernarea unei ˛„ri.

Œn concluzie, putem spune c„ scrutinul uninominal este eficace pentru asigurarea stabilit„˛ii parlamentare, cu toate ac˛iunile benefice pentru ac˛iunea guvernamental„ ce rezult„ din aceasta, Óntruc‚t asigur„ victoria Ón alegeri a marilor partide, cele mai reprezentative, dar, Ón acela∫i timp, profund injust, pentru c„ nu are cum s„ asigure reprezentarea Ón parlament a tuturor sau a majorit„˛ii tendin˛elor politice caracteristice din societate.

Domnilor, stima˛i colegi, sunt convins c„ analiz‚nd cu mare aten˛ie toate proiectele existente p‚n„ Ón prezent Ón Parlamentul Rom‚niei referitoare la votul uninominal ∫i lu‚nd Ón considerare toate plusurile ∫i minusurile care decurg din acestea, vom reu∫i Ómpreun„ s„ finaliz„m un proiect Ón acest sens care s„ nu-i avantajeze doar pe unii... ∫i s„-i dezavantajeze pe cei mai mul˛i.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

S-a vorbit, Ón ultima perioad„, de moralitate Ón politic„, s-a vorbit de buni ∫i de r„i Ón via˛a politic„ ∫i s-a afirmat c„ dac„ ar trebui s„ ias„ cineva de la guvernare atunci aceia ar trebui s„ fie cei r„i, ∫i nu cei buni.

Probabil c„ accentuata cre∫tere Ón sondaje pe care o are partidul lui Becali, care folose∫te, la r‚ndul s„u, un ton moralizator-cre∫tin demn de o cauz„ mai bun„ dec‚t atragerea de voturi ∫i de o alt„ perioad„ istoric„, i-a determinat pe colegii no∫tri de la P.D. s„ vorbeasc„ de moralitate Ón via˛a noastr„ politic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Œn politic„, Óns„, moralitatea Ónseamn„ respectarea legii, Ónseamn„ respectarea regulilor jocului; Ónseamn„, de exemplu, ca un ministru care ∫i-a asumat aceast„ responsabilitate s„ respecte deciziile pe care le ia ∫eful Guvernului.

Œn ciuda afirma˛iilor unora, niciun ministru, nic„ieri Ón lume, nu este indispensabil Óntr-un guvern; niciun minister nu se duce de r‚p„ odat„ cu plecarea capului acestuia, activitatea Ón domeniul respectiv intr‚nd Óntr-un blocaj, pentru c„, dac„ s-ar Ónt‚mpla a∫a, tocmai acest lucru ar fi o dovad„ de disfunc˛ionalitate la nivel institu˛ional.

Œn toat„ lumea civilizat„, atunci c‚nd un ministru sau mai mul˛i ajung la un conflict cu ∫eful guvernului, singurul lucru moral pe care Ól pot face ace∫tia este s„ p„r„seasc„ guvernul. Noi, Óns„, se pare c„ demonstr„m ∫i Ón acest domeniu c„ nu suntem at‚t de civiliza˛i pe c‚t credem, la noi exist‚nd deja precedentul Ónlocuirii unui prim-ministru din cauza unui conflict creat de anumi˛i mini∫tri.

Mai mult Ónc„, este oare moral ca pre∫edintele ˛„rii s„ refuze numirea unui ministru de externe propus de primul-ministru pentru c„ se afl„ Ón conflict cu acesta ∫i cu principalul partid de guvernare? Domnul pre∫edinte afirm„ c„ nu-l dore∫te ca ministru pe Adrian Cioroianu pentru c„ acesta nu are suficient„ experien˛„. Or, domnul pre∫edinte a demonstrat c„ pune mare pre˛ pe oamenii cu experien˛„ prin numirea domnului S„ftoiu la S.I.E. sau a doamnei Udrea Ón func˛ia de consilier al pre∫edintelui, aceea∫i doamn„ Udrea care afirma Óntr-o emisiune TV c„ Norvegia este republic„.

De asemenea, este oare moral din partea pre∫edintelui s„ se foloseasc„ de dorin˛a sincer„ a popula˛iei privind introducerea votului uninominal pentru a-∫i servi interesele sale politicianiste propun‚nd un referendum care, probabil, nu o s„ fie ˛inut prea cur‚nd?

A∫ vrea s„ mai spun un lucru. De foarte multe ori, eu am apreciat pozitiv activitatea desf„∫urat„ de ministrul Monica Macovei. Œns„ ac˛iunile acesteia, mai ales din ultima perioad„, vin s„ arate de ce este Óntotdeauna bine ca, Óntr-un guvern, mini∫trii s„ fie ale∫i dintre oamenii politici cu experien˛„, nu dintre tehnocra˛i. Pentru c„, dincolo de realizarea unor proiecte pentru domeniul pe care Ól conduce, datoria de baz„ a unui ministru este s„ ∫tie s„ fac„ Ón a∫a fel Ónc‚t respectivele proiecte s„ fie adoptate.

Or, Ón cazul doamnei Macovei, nu po˛i s„-i ataci Ón mod constant pe parlamentari, care ar trebui s„-˛i fie parteneri, ∫i s„ te a∫tep˛i ca ace∫tia s„-˛i voteze necondi˛ionat proiectele.

V„ mul˛umesc.

îEduca˛ia performant„ ∫i barierele sale oficiale“ Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Recent, Guvernul Rom‚niei a avizat favorabil Proiectul de lege privind implementarea programului îUn laptop pentru fiecare copil“. Œn ciuda barierelor pe care le-a avut de trecut ∫i care Ónc„ mai sunt de dep„∫it, programul este deosebit de util ∫i necesar acelei p„turi sociale c„reia Ói este el destinat.

Cu nespus regret am aflat c„, de∫i proiectul a primit avizul favorabil al Guvernului, s-a poticnit iremediabil de Comisia de Ónv„˛„m‚nt a Camerei Deputa˛ilor. S„pt„m‚na trecut„, reprezentan˛ii acestei comisii argumentau halucinant c„ laptop-urile de 150 de dolari reprezint„ o responsabilitate mult prea mare pentru Parlamentul Rom‚niei, responsabilitate pe care opozi˛ia, prin vocea pre∫edintelui Comisiei de Ónv„˛„m‚nt, nu vrea s„ ∫i-o asume. Argumentul suprem Ól constituie suma pe care bugetul Rom‚niei ar fi nevoit s-o aloce pentru sus˛inerea implement„rii acestui proiect. Este adev„rat c„ vor trebui mobilizate fonduri pentru aceast„ implementare, Óns„ ar fi bine s„ ne g‚ndim o clip„ la cei care vor beneficia de acest ajutor, a∫a cum, Ón alte vremuri, puternice voci politice militau pentru programe gen îCornul ∫i laptele“. Vorbim, de aceast„ dat„, despre o altfel de hran„: cea a min˛ii.

Dup„ cum bine ∫ti˛i, acest proiect va fi un sprijin real pentru aceia dintre rom‚ni care nu-∫i permit s„ le ofere copiilor condi˛ii optime pentru educa˛ie ∫i pentru Ónv„˛are. B„nuiesc, Óns„, c„ este dificil pentru un om conectat 24 de ore din 24 la informa˛ie, s„-∫i imagineze cum, Ón secolul al XXI-lea, un copil poate ajunge la 14 ani f„r„ s„ ∫tie ce Ónseamn„ e-mail, Internet, media-player, mouse ori tastatur„. Sunt mii de copii Ón aceast„ situa˛ie!

Al˛i colegi au mai afirmat c„ proiectul Ón cauz„ n-ar fi dec‚t un SF, iar laptop-urile, simple juc„rii! Nimic mai fals! Laptop-urile sunt complet func˛ionale ∫i ofer„ func˛ii suficiente copiilor pentru a-∫i desf„∫ura activitatea educa˛ional„ ∫i, totodat„, mijloace eficiente pentru distrac˛ie — player audio, consol„ pentru jocuri, platform„ video.

Reprezint„ oare banii singurul argument pentru care copiii din familii dezavantajate sunt priva˛i de accesul la informa˛ie ∫i la educa˛ie? Sau poate c„ min˛ile Óncuiate sunt greu de descuiat? Ce bariere ne mai putem pune nou„ Ón∫ine Ón calea progresului? C‚t de greu ne este s„ evolu„m? La toate aceste Óntreb„ri vor fi nevoi˛i s„ r„spund„, peste ani, aceia dintre noi care, cu puterea unei ∫tampile, anuleaz„, din start, accesul tinerilor defavoriza˛i la educa˛ia performant„ a unui secol XXI.

îAgricultura biologic„, o oportunitate pu˛in exploatat„“ Revin cu un aspect despre care am mai vorbit ∫i care ar trebui s„ constituie prioritate ∫i pentru Guvern, ∫i pentru administra˛iile locale: oportunitatea pentru Rom‚nia a agriculturii biologice. ™i de aici con∫tientizarea ˛„ranilor, fiindc„ termenul de fermier Ónc„ nu are acoperire Ón realitate, despre plusul de valoare al agriculturii biologice.

Fac aceast„ declara˛ie Óntruc‚t am v„zut c„ ∫i Uniunea European„ este preocupat„ de ceea ce Ónseamn„ dezvoltarea agriculturii biologice, siguran˛„ alimentar„, mediu, certificarea, etichetarea ∫i sistemele de control, toate luate Ón discu˛ie Ón Comisia pentru agricultur„, care a votat un raport privind agricultura biologic„.

Œntorc‚ndu-m„ la Rom‚nia, agricultura biologic„ este abia la Ónceput de drum. Ea exist„ Óns„, dar ˛„ranii nu ∫tiu s„-∫i protejeze ∫i promoveze produsele agricole necontaminate cu pesticide sau modificate genetic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Rom‚nia are un poten˛ial deosebit, iar campaniile de informare trebuie s„ ajung„ Ón satele rom‚ne∫ti, acolo unde ˛„ranul a Ónv„˛at s„ nu stropeasc„ culturile cu pesticide, ∫tie ce Ónseamn„ reciclare sau rota˛ia culturilor, trateaz„ animalele a∫a cum a Ónv„˛at din mo∫i str„mo∫i, evit‚nd antibioticele.

Direc˛iile agricole au datoria s„ fie mai mult Ón mijlocul produc„torilor agricoli, s„ le prezinte îPlanul de ac˛iune european Ón materie de alimenta˛ie ∫i agricultur„ biologic„“, pentru atingerea obiectivelor noii politici agricole comune ∫i stimularea agriculturii biologice.

Legisla˛ia rom‚n„ trebuie pus„ ∫i ea Ón consens cu cea a U.E., pentru definirea mai clar„ a principiilor ∫i obiectivelor agriculturii biologice, pentru dep„∫irea disfunc˛iilor pie˛ei interne, completarea ∫i Ómbun„t„˛irea standardelor.

Œn contextul cre∫terii cererii pentru produsele biologice, trebuie garantat„ pentru consumatori siguran˛a produselor. Rom‚nia, stat membru al U.E., are nevoie de reguli de etichetare care s„ asigure informarea consumatorului Ón leg„tur„ cu locul de provenien˛„ al produsului ∫i standardele de calitate ale procesului de produc˛ie, standarde pe care P.E. dore∫te s„ le extind„ ∫i la restaurante, cantine, produse din l‚n„, uleiuri esen˛iale etc.

276 de salaria˛i din cei 395 disponibiliza˛i de la S.C. îPetrotrans“ — S.A. Ploie∫ti Ón baza Hot„r‚rii Guvernului nr. 1.808 din 31 decembrie 2006 nu pot beneficia de prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8 din 2003, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, pentru simplul motiv c„ Ministerul Justi˛iei, Ónc„ reprezentat de doamna Monica Macovei, nu a binevoit s„ Ó∫i desemneze un reprezentant Ón comisia special constituit„, din ordinul primului-ministru, pentru rezolvarea acestei probleme.

Citez din memoriul care mi-a fost adresat de c„tre liderii celor dou„ sindicate din cadrul îPetrotrans“ — S.A.: îReprezentan˛ii sindicali au subliniat Ón toate demersurile lor c„ au fost de acord cu restructurarea de personal numai Ón condi˛iile asigur„rii protec˛iei sociale.

Practic, ast„zi, pe acela∫i program de restructurare, o parte dintre fo∫tii salaria˛i sunt beneficiari de protec˛ie social„, iar o alta nu.

Facem men˛iunea c„ fondurile b„ne∫ti au fost alocate pentru to˛i cei 395 de salaria˛i concedia˛i colectiv la 31 decembrie 2006 ∫i nu Ón˛elegem opozi˛ia Ministerului Justi˛iei Ón promovarea unui act normativ care ar elimina inechit„˛ile generate de actuala situa˛ie.“

Comentarii? Poate doar unul: nu este prima oar„ c‚nd doamna Macovei face opozi˛ie Ón interiorul Guvernului, probabil Ón speran˛a de a-l discredita Ón ochii cet„˛enilor. Poate c„ ar fi cazul s„ punem punct aceste situa˛ii!

îR„zboiul de gheril„ continu„“

Comisia de anchet„ pentru suspendarea din func˛ie a Pre∫edintelui Rom‚niei ∫i-a finalizat activitatea ∫i a Óntocmit raportul, din care reies 19 îfapte grave“ prin care acesta a Ónc„lcat Constitu˛ia, deci primul pas a fost f„cut. Dar a fost Óndeplinit ∫i cel de-al doilea pas, ∫i anume acela prin care Parlamentul a modificat Legea

referendumului, prin care pre∫edintele poate fi demis cu majoritatea simpl„ a celor care sunt prezen˛i la urne.

Parlamentul vorbe∫te Ón numele electoratului, con∫tient fiind totu∫i de faptul c„ Traian B„sescu este politicianul cu cea mai accentuat„ preferin˛„ electoral„. Are rost continuarea acestui r„zboi? C‚te comisii ∫i legi vor mai face parlamentarii pentru a-l Óndep„rta pe B„sescu ∫i ce vor avea de g‚nd pentru a-i pune pe liber pe democra˛i?

Curtea Constitu˛ional„ a decis c„ este legal„ constituirea acestei comisii de anchet„ de suspendare a pre∫edintelui, iar Partidul Democrat respect„ aceast„ decizie, chiar dac„ ea nu confirm„ op˛iunea noastr„.

Faptul c„ la aceast„ dat„ s-a conturat Ón Parlamentul Rom‚niei o coali˛ie antiprezinden˛ial„, format„ at‚t din partide aflate Ón opozi˛ie, c‚t ∫i dintr-un partid aflat la guvernare, d„ cu siguran˛„ de g‚ndit electoratului. Domnilor colegi parlamentari, s-ar putea ca cine sap„ groapa altuia s„ cad„ Ón ea! Unii Ó∫i doresc at‚t de mult suspendarea pre∫edintelui ∫i Ónl„turarea democra˛ilor, Ónc‚t la viitoarele alegeri anticipate ve˛i avea surpriza ca electoratul s„ doreasc„ ca tot B„sescu s„ fie pre∫edinte ∫i tot democra˛ii s„ fac„ un viitor guvern. Dumneavoastr„ crede˛i c„ Rom‚nia va intra Ón normalitate dac„ B„sescu demisioneaz„, dar eu cred c„ un alt guvern, fie el bicolor sau tricolor, tot nu ar rezolva criza politic„ din Rom‚nia.

Domnul Voiculescu continu„ s„ mint„ spun‚nd c„ dore∫te alegerile anticipate ∫i c„ Partidul Conservator nu va participa la nicio guvernare. Oare? Partidul Conservator Ó∫i dore∫te cu ardoare participarea la o nou„ guvernare, fie c„ va avea loc acum, fie c„ va avea loc dup„ anticipate sau la viitoarele alegeri parlamentare, asta Ón cazul Ón care vor mai putea intra Ón Parlament.

Traian B„sescu a cerut Guvernului s„ Ó∫i asume un vot de Óncredere Ón Parlament, deoarece rela˛iile din interiorul coali˛iei se deterioreaz„ pe zi ce trece, iar solu˛ia democratic„ la acest moment sunt alegerile anticipate, dar reac˛iile partidelor din a∫a-zisul viitor guvern au fost destul de dure.

Stima˛i colegi, premierul T„riceanu este cel care a mutat criza politic„ Ón interiorul Guvernului cu atacuri succesive ∫i sus˛inute la adresa mini∫trilor democra˛i, pe care Ói dore∫te afar„ din guvern. Cred c„ este posibil„ o eventual„ colaborare a P.N.L. cu P.S.D., dar liberalii Ónc„ nu s-au decis de care parte a baricadei se afl„ ∫i, totu∫i, se pare c„ aripa radical„ din cadrul P.N.L. face mari presiuni ca premierul s„ provoace ruptura definitiv„ cu Pardidul Democrat, dar nu cred c„ acesta ∫i-ar dori s„ fie numit îdemolatorul Alian˛ei“.

Razboiul de gheril„ este departe de a lua sf‚r∫it!

îSperan˛e pentru rom‚nii de pretutindeni“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn aceste zile, mai mult ca oric‚nd, una dintre problemele care n-ar trebui s„ ias„ din aten˛ia noastr„, a tuturor, indiferent de culoarea noastr„ politic„, este cea a fra˛ilor no∫tri rom‚ni care tr„iesc Ón afara grani˛elor ˛„rii noastre. Acest lucru m-a determinat ca ast„zi s„ salut adoptarea de c„tre Parlament a Propunerii legislative privind sprijinul acordat rom‚nilor de pretutindeni.

Este un lucru de necontestat faptul c„ num„rul rom‚nilor ce tr„iesc Ón afara grani˛elor na˛ionale a crescut

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 foarte mult Ón ultimii ani ∫i probabil c„ va mai cre∫te Ón viitorul apropiat. Indiferent c„ ei se afl„ Ón Spania, Italia sau Serbia, ei, asemenea altor minorit„˛i, trebuie s„ se bucure de drepturi egale cu ale acestora ∫i, de ce nu, de sprijin din partea oficialit„˛ilor rom‚ne∫ti pentru a-∫i promova ∫i p„stra tradi˛iile ∫i obiceiurile str„mo∫e∫ti.

Ini˛iativa promovat„ cu c‚teva zile Ón urm„ Ó∫i stabile∫te ca obiect de reglementare reorganizarea unui departament mult controversat, cel al Departamentului pentru Rom‚nii de Pretutindeni, ca institu˛ie public„ cu personalitate juridic„, Ón subordinea Guvernului ∫i coordonarea primului-ministru, precum ∫i Ónfiin˛area unei institu˛ii noi: Consiliul Rom‚nilor de Pretutindeni ∫i acordarea de facilit„˛i pentru rom‚nii de pretutindeni.

Œnc„ de la Ónceputul mandatului meu de deputat, problema rom‚nilor de dincolo de grani˛ele na˛ionale a stat ∫i continu„ s„ stea Ón aten˛ia mea. Dovad„ stau Ón acest sens numeroasele mele interpel„ri adresate mai multor ministere, dar ∫i declara˛iile politice Ón care am Óncercat s„ fac o prezentare a problemelor cu care se prezint„ una dintre comunit„˛ile rom‚ne∫ti mari, cum este cea din Serbia. Nu pu˛ine au fost ∫i continu„ s„ fie problemele cu care ace∫tia se confrunt„. Am f„cut o prezentare a lor tocmai Ón speran˛a unei schimb„ri a situa˛iei Ón care ace∫ti rom‚ni se aflau. Am sperat ca, prin interven˛iile mele, forurile Óndrept„˛ite s„ ia acele m„suri care s„ poat„ veni Ón sprijinul lor. Este foarte important pentru ace∫ti rom‚ni s„ vad„ c„ nu sunt singuri, c„ nu sunt p„r„si˛i ∫i c„ cineva se preocup„ de soarta lor.

f n‚ndu-se cont de prevederile Conven˛iei-cadru privind protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale, adoptat„ de Consiliul Europei la Strasbourg, la 1 februarie 1995, ratificat„ de Rom‚nia prin Legea nr. 33/1995, precum ∫i de celelalte acorduri semnate de-a lungul timpului, legea adoptat„ Ó∫i propune s„ reglementeze drepturile tuturor persoanelor de etnie rom‚n„, precum ∫i ale celor care apar˛in filonului cultural rom‚nesc din afara grani˛elor Rom‚niei, denumite Ón continuare rom‚ni de pretutindeni, av‚nd ca scop men˛inerea, promovarea ∫i afirmarea identit„˛ii lor culturale, etnice, lingvistice ∫i religioase.

Rom‚nii de pretutindeni, de oriunde s-ar afla ei, trebuie s„ se bucure de drepturi egale cu cele ale celorlalte minorit„˛i. Exemple se afl„ exact l‚ng„ noi. Œn Rom‚nia, una dintre cele mai numeroase comunit„˛i s-a luptat pentru ca reprezentan˛ii ei s„ se bucure de acelea∫i drepturi cu cele ale cet„˛enilor rom‚ni. A reu∫it astfel s„ se bucure de drepturi egale ∫i Ón continuare este preocupat„ de ob˛inerea ∫i a altor facilit„˛i, Ón afara celor deja ob˛inute. Pentru noi, acesta trebuie s„ fie un exemplu, pentru ca ∫i etnicii rom‚ni din alte ˛„ri s„ nu fie prejudicia˛i de niciunul dintre drepturile ce li se cuvin.

Unul dintre obiectivele prioritare ale politicii externe a statului rom‚n, indiferent de alternan˛a la putere ∫i culoarea politic„ a guvernului Ón func˛ie, este sprijinirea dezvolt„rii culturale a rom‚nilor, indiferent c„ ei se afl„ Ón Serbia, Italia, Canada sau Spania.

Œntre obliga˛iile constitu˛ionale ∫i morale ale statului rom‚n trebuie s„ se afle continuu ∫i cea de sprijinire ∫i Ónt„rire a leg„turilor cu etnicii rom‚ni care tr„iesc Ón afara frontierelor ˛„rii, pentru ca ace∫tia s„-∫i poat„ p„stra ∫i

chiar dezvolta identitatea etnic„, cultural„, lingvistic„ ∫i religioas„.

Sper ca prin legea adoptat„ de c„tre Parlament aceste obiective s„ poat„ fi realizate, iar rom‚nii s„ se simt„ proteja˛i acolo unde se afl„.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îEpuizarea fondului de medicamente compensate Ón jude˛ul Timi∫“

A trecut mai bine de un an de c‚nd, Ón februarie 2006, Guvernul Ó∫i asuma r„spunderea pentru pachetul de legi care ar fi trebuit sa reformeze din temelii domeniul s„n„t„˛ii. Performan˛a ministrului Eugen Nicol„escu Ón punerea Ón aplicare a acestei reforme las„ Óns„ de dorit. Ne-am obi∫nuit cu to˛ii deja cu imaginile de la jurnalele de ∫tiri cu oameni bolnavi care sunt nevoi˛i s„ stea la cozi o noapte Óntreag„ pentru a-∫i putea primi medicamentele compensate. Dac„ la Ónceput acestea erau puse pe seama unui prost management al sistemului, dup„ un an de reform„ aceast„ explica˛ie nu mai este credibil„ sau trebuie asumat„ de conducerea ministerului ca o prob„ a propriei incapacit„˛i de a schimba sistemul. Iat„ cum explica situa˛ia domnul ministru Nicol„escu cu un an Ón urm„, conform ziarului îCotidianul“ din 5 mai 2006: îBuluceala la compensate apare din cauza clien˛ilor panica˛i, care se Ónghesuie Ón primele zile ale lunii s„ prind„ plafonul. Este clar c„ cet„˛enii sunt Ón continuare neÓncrez„tori Ón faptul c„ vor g„si medicamente aproape pe tot parcursul lunii ∫i, ca atare, dup„ un vechi obicei, s-au dus la farmacii din prima zi a lunii, rezultatul fiind bine cunoscutele cozi“.

Acum, la un an de la respectiva declara˛ie, mai putem accepta repetarea aceleia∫i situa˛ii f„r„ s„ Ól Óntreb„m pe domnul ministru asupra cauzelor? Din p„cate, Ónghesuiala din fa˛a farmaciilor Ón primele zile ale lunii este ∫i azi justificat„ chiar de realitatea sistemului, c„ci lun„ de lun„ plafonul se dovede∫te a fi insuficient pentru acoperirea re˛etelor celor care au nevoie de medicamente, oameni care cotizeaz„ sau au cotizat la sistemul de asigur„ri de s„n„tate ∫i care astfel au Óndrept„˛irea at‚t legal„, c‚t ∫i moral„ de a primi compensa˛iile respective.

Œn calitate de deputat de Timi∫, Ómi revine datoria de a trage un semnal de alarm„ Ón ceea ce prive∫te situa˛ia acestor medicamente compensate Ón jude˛ul Timi∫. Nu a existat o singur„ lun„ Ón acest an de reform„ a ministrului Nicol„escu Ón care s„ nu fi existat aceast„ problem„. Œn fiecare lun„ Óntrebarea care se pune este: oare p‚n„ la ce dat„ se vor putea elibera re˛ete compensate? Au existat chiar situa˛ii Ón care Ón primele zile ale lunii erau deja epuizate plafoanele pentru aceste compens„ri Ón Óntreg jude˛ul, lucru care a atras dup„ sine protestele persoanelor aflate Ón nevoie, dar ∫i ale farmaci∫tilor din jude˛. De fiecare dat„ scenariul este acela∫i: c‚te un reprezentant al Casei Jude˛ene de Asigur„ri de S„n„tate ne asigur„ c„ luna viitoare va fi mai bine ∫i c„, de fapt, sunt fonduri suficiente. O eventual„ suplinire a fondurilor din partea Casei jude˛ene mai salveaz„ situa˛ia pentru c‚teva zile, iar ferici˛ii contribuabili care afl„ la timp pot spera c„ Ó∫i vor putea primi medicamentele compensate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Anormalitatea acestei situa˛ii este evident„: Ómboln„virile ∫i nevoile de medicamente nu ˛in cont de calculele contabile, de promisiuni ∫i de calendarul fiec„rei luni. At‚ta timp c‚t pe 27 februarie purt„torul de cuv‚nt al C.J.A.S. Timi∫ ne asigura c„ nu vor fi probleme Ón luna martie, pentru ca doar c‚teva zile mai t‚rziu majoritatea farmaciilor s„ nu mai aib„ bani pentru medicamente compensate, succesul reformei domnului ministru Nicol„escu este mai mult dec‚t compromis. Asumarea r„spunderii Guvernului cu un an Ón urm„ pentru pachetul de legi viz‚nd reformarea sistemului de s„n„tate r„m‚ne, din p„cate, un gest inutil at‚ta timp c‚t ministerul de resort, Ón frunte cu ministrul, se dovede∫te a fi incapabil s„ gestioneze reforma.

69 de persoane care manifestau Ómpotriva legilor care promovau apartheidul. Prin proclamarea acestei zile, Adunarea General„ a f„cut apel la comunitatea interna˛ional„ s„ Ó∫i sporeasc„ eforturile de a elimina toate formele de discriminare rasial„.

Se cuvine s„ ne Óntoarcem pu˛in Ón trecut pentru a ne aminti ce a reprezentat, de fapt, acest apartheid pentru omenire. A reprezentat politica separ„rii rasiale, promovat„ Ón trecut de Africa de Sud, devenind regimul guvernamental din aceast„ ˛ar„ p‚n„ la Ónceputul anilor ’90.

Legile apartheidului clasificau oamenii Ón trei grupuri rasiale majore:

1. albii;

2. bantu — africanii negri;

Prin prezenta declara˛ie doresc s„ atrag aten˛ia asupra totalei lipse de considera˛ie cu care statul rom‚n g„se∫te cuvenit s„ Ói trateze pe cei care i-au ap„rat integritatea chiar ∫i cu pre˛ul vie˛ii.

Acest ilustru dispre˛ al statului fa˛„ de pilo˛ii rom‚ni c„zu˛i la datorie Ón lupta pentru eliberarea ∫i ap„rarea Rom‚niei a condus la exhumarea r„m„∫i˛elor acestor eroi din locurile de veci ale Cimitirului Ghencea Militar, care li se cuveneau de drept, ∫i la mutarea lor Óntr-un sanctuar mizer, p„r„ginit, Ón firide igrasioase, ale c„ror pl„ci comemorative distruse las„ expuse privirii osemintele.

Conform legisla˛iei Ón vigoare, ace∫ti ap„r„tori ai patriei au dreptul la un loc de veci gratuit, transmisibil numai membrilor familiei. Œn Cimitirul Ghencea Militar se pare c„ aceast„ legisla˛ie nu se aplic„, din contra, Ón mormintele cuvenite generalilor rom‚ni distin∫i cu cele mai Ónalte ordine ale vremii ∫i cavalerilor Ordinului _Mihai Viteazul_ sunt acum Ónmorm‚nta˛i ilu∫tri necunoscu˛i, care au servit prin unit„˛i de intenden˛„, ∫i nu Ón plin tir inamic, sau oameni cu dare de m‚n„.

Aceasta dovede∫te Ónc„ o dat„, dac„ mai era cazul, c„ statul rom‚n, Ón loc s„ recompenseze adev„ratele valori, este dornic s„ ob˛in„ un profit de la cei dornici s„-∫i petreac„ m„car somnul ve∫nic Ón calitate de eroi.

Ace∫ti solda˛i ∫i-au c‚∫tigat dreptul de a-∫i petrece ve∫nicia nu Ón osuare mizere, ci Ón cavourile Cimitirului Ghencea Militar, cu toate onorurile ce li se cuvin eroilor neamului.

Legisla˛ia prevede c„ dup„ exhumare osemintele trebuie p„strate Ón osuare, dar acest termen pare s„ fie necunoscut celor care au îdepozitat“ r„m„∫i˛ele aviatorilor rom‚ni c„zu˛i Ón lupt„ Óntr-un beci Ónfrico∫„tor, la subsolul muceg„it al Mausoleului Cimitirului Ghencea Militar.

î21 Martie, Ziua Interna˛ional„ pentru Eliminarea Discrimin„rii Rasiale“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Un eveniment important, peste care nu trebuie s„ trecem foarte u∫or ∫i care merit„ a fi consemnat, este ∫i ziua de 21 Martie, pe care cu to˛ii o s„rb„torim ca Ziua Interna˛ional„ pentru Eliminarea Discrimin„rii Rasiale. Œn aceast„ zi a anului 1960, la o demonstra˛ie pa∫nic„ din Sharpeville, Africa de Sud, poli˛ia a ucis nu mai pu˛in de

3. colora˛ii — care erau descenden˛ii primelor grupuri

combinate.

Legile acestuia stabileau locul de trai permis fiec„rui grup Ón parte, precum ∫i nivelul educa˛ional pe care aveau dreptul de a-l primi. Legile interziceau majoritatea contactelor Óntre rase, au separat ∫i discriminat facilit„˛ile publice ∫i au negat reprezentarea nonalbilor Ón guvernul na˛ional. Cei ce se Ómpotriveau deschis apartheidului erau considera˛i comuni∫ti ∫i guvernul a trecut la o legisla˛ie bazat„ pe strict„ securitate, transform‚nd astfel Africa de Sud Óntr-un stat poli˛ist.

Trebuie consemnat de c„tre noi, pentru c„ ∫i istoria Ól consemneaz„, un nume care ∫i-a c‚∫tigat acest drept prin lupta pe care neÓncetat a dus-o Ómpotriva oric„ror discrimin„ri rasiale: Nelson Mandela. A luptat neÓncetat pentru ca negrii s„ se elibereze din lan˛urile negative Ón care fuseser„ str‚n∫i de secole de puterea colonial„. Siguran˛a Ón propriile for˛e ∫i con∫tiin˛a valorii proprii trebuiau s„ Ónlocuiasc„ ideea c„ Ó∫i merit„ soarta ∫i c„ bun„starea lor depinde Óntru totul de albi. Œn perioada anilor ’70, mii de tineri activi∫ti au fost arunca˛i Ón Ónchisoare, peste 14.000 dintre ei au fost nevoi˛i s„ p„r„seasc„ ˛ara, sporind num„rul celor Ónscri∫i Ón mi∫c„rile de eliberare, mai mul˛i dintre ei intr‚nd apoi Ón forma˛iuni armate.

Dup„ masacrul de la Sharpeville din 1960, Mandela a fost acuzat de Ónalt„ tr„dare, condamnat pe via˛„ ∫i b„gat Ón Ónchisoare. Œmpreun„ cu alte 150 de persoane, au fost acuza˛i c„ planificaser„, Óns„rcina˛i fiind de for˛ele comuniste interna˛ionale, o conspira˛ie pentru a r„sturna Ón mod violent statul sud-african.

Nelson Mandela nu a renun˛at niciodat„ la crezul democra˛iei ∫i egalit„˛ii. Œn ciuda tuturor provoc„rilor, el nu a r„spuns niciodat„ cu rasism la actele de rasism. Via˛a sa constituie Ón continuare o surs„ de inspira˛ie pentru to˛i cei care sunt oprima˛i ∫i discrimina˛i, pentru to˛i care lupt„ Ómpotriva oprim„rii ∫i discrimin„rii Ón Africa de Sud sau oriunde altundeva Ón lume.

Discriminarea pe baz„ de ras„, culoare sau etnicitate reprezint„, doamnelor ∫i domnilor, aproape Óntotdeauna o violare a drepturilor omului. Œn conformitate cu Conven˛ia interna˛ional„ privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial„, conven˛ia interna˛ional„ fundamental„ privind interzicerea discrimin„rii rasiale, termenul discriminare rasial„ Ónseamn„ orice distinc˛ie, excludere, reac˛ie sau preferin˛„ pe baz„ de ras„, culoare, descenden˛„ sau origine na˛ional„ ori etnic„ ce are ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 scop sau efect anularea sau sc„derea recunoa∫terii, exercitarea, Ón mod egal, a drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale omului Ón domeniul politic, economic, social, cultural sau Ón orice alt domeniu al vie˛ii publice.

21 Martie a fost declarat„ Ziua Interna˛ional„ pentru Eliminarea tuturor formelor de Discriminare Rasist„ de Consiliul General al Na˛iunilor Unite, ca urmare a asasinatelor a 70 de demonstran˛i anti-apartheid Ón Sharpeville, Africa de Sud, Ón 1960. Anual, Ón timpul s„pt„m‚nii europene de ac˛iuni, mii de persoane se organizeaz„ pentru mai mult„ toleran˛„, drepturi egale ∫i o s„rb„torire a diversit„˛ii europene.

Rasismul nu poate fi nici justificat, nici tolerat — trebuie s„ devin„ demodat! De multe ori rasismul poate fi normalizat. Cheia pentru a Ónvinge rasismul este con∫tientizarea ∫i colaborarea Óntre mai multe grupuri ∫i indivizi care vor s„ fac„ ceva contra rasismului Ón Europa.

Antirasismul trebuie s„ devin„ c‚t mai promovat Ón cultura t‚n„r„ contemporan„. Trebuie s„ ne exprim„m contra rasismului Ón fiecare zi ∫i Ómpotriva tendin˛elor negative din politica european„. Trebuie s„ combatem rasismul prin ac˛iuni unite. Trebuie s„ ac˛ion„m Ómpreun„! V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Zilele acestea s-au Ómplinit 50 de ani de c‚nd la Roma a fost semnat de c„tre Belgia, Fran˛a, Germania, Italia, Luxemburg ∫i Olanda Tratatul de constituire a Comunit„˛ii Economice Europene (Pia˛a Comun„), devenit„, dup„ Tratatul de la Maastricht, Uniunea European„, care grupeaz„ 27 de membri, Ón r‚ndul c„rora se afl„, o spunem cu deplin„ satisfac˛ie, ∫i Rom‚nia. Uniunea European„ a ap„rut dintr-o necesitate reclamat„ de veacuri, pentru a Ónl„tura din via˛a b„tr‚nului continent dezastruoasele r„zboaie Ón care s-au compl„cut vechile imperii ∫i, Ón acela∫i timp, pentru a constitui o pav„z„ Ómpotriva marilor tragedii provocate de nazism, bol∫evism ∫i r„zboiul rece, dar ∫i pentru implementarea unor noi rela˛ii interstatale viz‚nd pacea ∫i colaborarea activ„, pe baza unor noi norme, menite s„ asigure bun„starea europenilor.

Œnf„ptuirea acestui proces istoric n-a fost deloc un mar∫ _en fanfare_ , ci unul pres„rat cu multe rezerve, suspiciuni ∫i greut„˛i. Nu pu˛ini au fost cei care ∫i-au manifestat teama c„ prin integrare statele membre Ó∫i vor pierde identitatea, c„ se vor topi Óntr-un stat federal, c„ ˛„rile mici vor fi angajate Óntr-o concuren˛„ acerb„, c„reia nu-i vor putea face fa˛„. Œntr-o oarecare m„sur„, aceste suspiciuni se aud ∫i ast„zi, unii dintre comunitari exprim‚ndu-∫i insatisfac˛ia pentru cre∫terea lent„ a economiei ∫i pentru persisten˛a unui ∫omaj ridicat.

Potrivit unui recent sondaj de opinie, realizat Ón Marea Britanie, Fran˛a, Germania, Italia ∫i Spania, doar 25% dintre responden˛i au apreciat c„ nivelul lor de trai s-a Ómbun„t„˛it dup„ ce au devenit comunitari, Ón timp ce 44% din cei aproape 500 de milioane de cet„˛eni ai Uniunii Europene consider„ c„ via˛a lor s-a Ónr„ut„˛it. Œn pofida unor asemenea nemul˛umiri, pu˛ini europeni cred

c„ ˛„rile lor ar fi fost mai avantajate dac„ ar fi r„mas Ón afara Uniunii.

Desigur, U.E. nu func˛ioneaz„ ca un ceasornic nici dup„ cinci decenii de existen˛„. Date fiind discrepan˛ele existente Ón dezvoltarea celor 27 de ˛„ri, controverse de genul celor intervenite Ón semnarea Tratatului constitu˛ional ori adoptarea monedei unice se vor semnala ∫i Ón viitor. Este firesc s„ apar„ unele divergen˛e, de vreme ce nu putem vorbi despre o integrare mai profund„ a pie˛ei unice, Ón care companiile, oamenii ∫i capitalul s„ circule liber.

Œn cadrul reuniunii de la Berlin a liderilor celor 27 de state membre, organizate cu prilejul anivers„rii a 50 de ani de la crearea Uniunii Europene, doamna Angela Merkel, cancelarul Germaniei, ˛ara care de˛ine pre∫edin˛ia forului european, a f„cut unele preciz„ri Ón leg„tur„ cu stadiul Ón care se afl„ ast„zi Uniunea European„, asum‚ndu-∫i, totodat„, sarcina deloc u∫oar„ de a g„si o solu˛ie pentru ie∫irea din impasul general creat Ón urma respingerii Tratatului constitu˛ional de c„tre referendumurile din Fran˛a ∫i Olanda. Afirm‚nd c„ Uniunea European„ nu este nici un stat-mamut, nici o simpl„ organiza˛ie interna˛ional„, doamna Merkel a precizat c„ nici Ón urm„torii 50 de ani forul comunitar nu va fi un stat federal european, subliniind c„ ∫i Ón viitor se va men˛ine diversitatea statelor na˛ionale. Cancelarul german a deschis chiar ∫i fereastra spre viitor a Uniunii Europene, declar‚nd: îTrebuie s„ ne Óndrept„m c„tre crearea unei armate comune europene ∫i a unui sistem solid de protec˛ie social„, care s„ aib„ la temelie libertatea ∫i responsabilitatea individului. Valoarea care va ghida construc˛ia european„ pentru urm„torii 50 de ani trebuie s„ fie toleran˛a“.

La r‚ndul s„u, pre∫edintele Comisiei Europene, Durao Barroso, a spus: îTrebuie s„-i inspir„m pe cet„˛enii europeni cu o viziune pentru urm„torii 50 de ani, trebuie s„ le explic„m c„ Uniunea European„ este cel mai bun r„spuns la provoc„rile secolului al XXI-lea“.

Din p„cate, Ón Declara˛ia privind valorile ∫i obiectivele Uniunii Europene, semnat„ la reuniunea aniversar„ de la Berlin, care constituie cel mai important document Ón actuala componen˛„ comunitar„, sunt trecute Ón derizoriu dou„ dintre problemele capitale pentru viitor: problema Tratatului comunitar, care ar urma s„ fie adoptat Ón 2009, ∫i extinderea Uniunii. Din acest punct de vedere, Rom‚nia trebuie s„ se socoteasc„ fericit„ c„ a prins ultimul tren, dar, Ón acela∫i timp, are obliga˛ia s„ se concentreze asupra tuturor problemelor nevralgice de care depinde integrarea, ∫i nu doar aderarea — justi˛ia, administra˛ia, agricultura, problema absorb˛iei fondurilor comunitare, corup˛ia ∫i altele. Œn acela∫i timp, ca membru al Uniunii Europene — imens„ familie Ón care domne∫te pacea ∫i prosperitatea —, trebuie s„ sus˛inem aplicarea recomand„rilor Consiliului European privind Strategia de la Lisabona ∫i s„ sprijinim propunerile de reducere a birocra˛iei comunitare ∫i de ameliorare a legisla˛iei muncii, sporirea investi˛iilor Ón domeniul educa˛iei ∫i cercet„rii, perfec˛ionarea sistemelor de protec˛ie social„.

Trebuie s„ Ón˛elegem c„ procesul integr„rii noastre Ónseamn„ Ónt„rirea democra˛iei, dezvoltarea economicosocial„, ∫i nicidecum scandalul Óntre for˛ele de decizie ∫i liderii lor. Aceasta cu at‚t mai mult cu c‚t procesul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Ónf„ptuirii marilor proiecte ale Uniunii Europene are ∫anse s„ se confrunte cu factori de risc enormi, cum sunt: Ónc„lzirea global„, amenin˛area nuclear„, criza resurselor naturale, r„zboiul Ómpotriva terorismului ∫i multe alte pericole. S„ fim Óns„ optimi∫ti, dar mai ales s„ ne angren„m cu toate for˛ele ∫i cu Óntreaga responsabilitate Ón dezvoltarea casei noastre comune, care este Uniunea European„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## îRobocopul galben“

Am s„ Óncep cu o scurt„ poveste de... de∫teptat adul˛ii.

A fost odat„ ca niciodat„, c„, de n-ar fi fost, la r„d„cina sup„r„rii n-ar fi stat niciun rost. A fost odat„ un personaj pe care unii l-au poreclit, cu mult„ duio∫ie ∫i la fel de mult„ comp„timire, Robocopul Galben.

Acesta a f„cut multe lucruri la via˛a lui, unele mai bune, altele mai rele. Din p„cate, lucrurile mai pu˛in bune le-au cople∫it pe cele dint‚i, a∫a Ónc‚t, cu p„rere de r„u, povestitorul trebuie s„ admit„ c„ Robocopul Galben nu se bucur„ de o imagine tocmai roz. D‚ndu-∫i seama c„ nu mai are nicio posibilitate s„ redevin„ ceea ce a fost ∫i, eventual, un pic mai mult dec‚t at‚t, Robocopul Galben vorbe∫te azi, Óntr-una, despre Patrulaterul Negru.

Tot ceea ce se Ónt‚mpl„ r„u Ón ˛ara asta Ó∫i g„se∫te o singur„ explica˛ie Ón sinapsele microcipurilor din creierul s„u robocopic: P.N.L. ∫i Guvernul T„riceanu. Din acest motiv, zice el, ar exista un grup de partide care nu urm„resc dec‚t s„ duc„ ˛ara de r‚p„. Iar pentru ca aceast„ pl„smuire politico-fantastic„ s„ poarte un nume — ∫i nu unul oarecare, ci c‚t mai bombastic — Robocopul Galben a numit-o îPatrulaterul Negru“.

Pe vremea c‚nd f„cea atletism de performan˛„, Robocopul Galben s-a l„sat p„c„lit de Sp‚n ∫i i-a dat voie acestuia s„ treac„ Ón fa˛„, iar Sp‚nul a c‚∫tigat cursa cu obstacole. Gelos, Robocopul Galben a Ónceput apoi s„-l fitileasc„ pe Sp‚n, doar-doar l-o Ómpinge pe acesta la Ónc„ierare cu to˛i aceia care mai populeaz„ basmul despre Nestematele Cerbului, despre sal„˛ile din Gr„dina Ursului ∫i despre pielea ursului din p„dure.

Ba nu! Pielea ursului din p„dure face parte dintr-o alt„ poveste, chiar dac„ Robocopul Galben ar dori-o jupuit„ anticipat, de corul v‚n„torilor, la masa de lucru a unui guvern de uniune na˛ional„ sau a unui guvern de tehnocra˛i.

F„c‚nd parte dintr-o alt„ poveste, cele dou„ feluri de guvern nu au ce c„uta Ón istoria noastr„ actual„. ™i-am Ónc„lecat pe-o ∫a ∫i v-am spus povestea a∫a.

Ie∫ind din lumea basmului ∫i revenind Ón lumea scenariilor vehiculate Ón ultimele c‚teva zile, a∫ vrea s„ subliniez c„ to˛i aceia care c‚nt„ prohodul Alian˛ei D.A. se gr„besc ca fata mare la m„ritat. Alian˛a nu a murit ∫i nu va muri cu una, cu dou„, doar pentru c„ a∫a-∫i doresc domnul Theodor Stolojan ∫i grupul s„u de sf„tuitori P.L.D.-i∫ti.

Partidul Na˛ional Liberal nu a f„cut ∫i nu face Ón˛elegeri oculte, menite s„ produc„ desp„r˛irea de partenerul de alian˛„, Partidul Democrat.

Acest scenariu, al presupusei duplicit„˛i liberale, a fost inventat de P.L.D. ∫i apoi a fost repetat cu obstina˛ia

pic„turii chineze∫ti, tocmai ca s„ capete o a∫a-zis„ consisten˛„. Preluat, inevitabil, Ón dezbaterile din pres„ ∫i din audiovizual, zvonul acesta nu are alt rost dec‚t s„ creeze turbulen˛a unui efect de avalan∫„ a minciunii.

A˛i v„zut, desigur, cum fug schiorii din fa˛a aburului Ónghe˛at ce Ónv„luie uria∫ele alunec„ri de z„pad„ ∫i ghea˛„ de pe versantul muntelui. Œn viziunea celor care au pus la punct aceast„ intoxicare, tot a∫a ar trebui s„ fug„ P.D.-ul de P.N.L., aburit fiind, la rece, cu v„ic„relile ∫i insinu„rile P.L.D.

Guvern de tehnocra˛i sau guvern de uniune na˛ional„ se pot admite doar Ón situa˛ii de criz„ extrem„, cum ar fi izbucnirea unui r„zboi sau iminen˛a declan∫„rii unui crah economic. Din fericire, nimic din ceea ce ar justifica o asemenea abordare nu se manifest„ Ón momentul de fa˛„.

Ca s„ sintetizez:

1. P.N.L. nu tr„deaz„ P.D.

2. P.D. nu are de ce s„ se fereasc„ de colaborarea pe mai departe cu P.N.L.

3. Rom‚nia nu este acum Ón situa˛ia de a avea nevoie de un guvern de tehnocra˛i.

4. Rom‚nia nu este nici Ón situa˛ia de a necesita un guvern de uniune na˛ional„.

5. Guvernul are nevoie de tot sprijinul politic pe care Ól poate ob˛ine Ón Parlament pentru transpunerea Ón via˛„ a Programului de guvernare al Alian˛ei P.N.L.-P.D.

6. Solu˛ia trebuie s„ vin„, ∫i va veni, de la premierul C„lin Popescu-T„riceanu.

7. Orice presiuni exercitate acum asupra Guvernului sunt contraproductive.

Iar Ón concluzie a∫ vrea s„ adaug c„ a trecut vremea pove∫tilor cu robo˛ei de∫tep˛i, care deseneaz„ figuri geometrice pe asfalt, Ón acordurile muzicii de fanfar„. Clasa politic„ s-a maturizat, electoratul a∫ijderea, iar istorioarele glume˛e sufer„ de un mare defect: p‚n„ la urm„ se dovedesc a fi neadev„rate!

Cu 50 de ani Ón urm„, ∫ase state distruse de r„zboi puneau bazele Comunit„˛ii Economice Europene prin semnarea Tratatului de la Roma la 25 martie 1957. Acest tip de colaborare transfrontalier„ a devenit Ón timp un deziderat pentru tot mai multe state europene, datorit„ numeroaselor beneficii aduse de implementarea unui astfel de proiect, considerat Óndr„zne˛ la acea dat„. Dup„ c„derea Cortinei de Fier Ón anii ’90, Uniunea European„ a devenit pentru cet„˛enii statelor foste comuniste un pilon deosebit de important Ón realizarea tranzi˛iei c„tre o economie de pia˛„ ∫i o democra˛ie veritabil„. Datorit„ acestor doi factori esen˛iali pentru progres ∫i prosperitate, ast„zi leg„turile dintre cele 27 de state sunt din ce Ón ce mai str‚nse.

Poate mul˛i r„m‚n sceptici cu privire la beneficiile pe care aceast„ Uniune le poate aduce. Eu am s„ Óncerc s„ enum„r c‚teva dintre realiz„rile remarcabile ale U.E. pe care poate nu le con∫tientiz„m Ón via˛a de zi cu zi, dar f„r„ de care nu ar fi fost posibil prezentul Ón care tr„im: pace ∫i stabilitate pe continent, Uniunea fiind unul dintre promotorii importan˛i ai p„cii Ón lume; libertate ∫i democra˛ie, spa˛iul european fiind caracterizat Ón primul r‚nd de lipsa frontierelor ∫i de libera circula˛ie a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 m„rfurilor ∫i a persoanelor; prosperitate ∫i cre∫tere economic„, datorate existen˛ei pie˛ei unice, cea mai vast„ zon„ de liber schimb din lume, ∫i normelor comune de protec˛ie a mediului ∫i de siguran˛„ a produselor.

Dac„ cet„˛enii rom‚ni au acum libertate de circula˛ie, posibilitatea de a Ónv„˛a, munci sau de a investi Ón orice alt stat, aceasta se datoreaz„ statutului de membru al U.E. Suntem parte a unei Uniuni Ón care vocea cet„˛eanului este ascultat„ cu aceea∫i aten˛ie Ón orice capital„ ∫i care are obliga˛ia de a-∫i proteja cet„˛enii, Ón orice col˛ al lumii s-ar afla ace∫tia.

Œn ciuda diversit„˛ii culturale, lingvistice ∫i de tradi˛ii, ne unesc valori comune: libertatea, democra˛ia, statul de drept, respectarea drepturilor omului ∫i egalitatea.

Toate acestea constituie suficiente motive pentru ca ∫i noi, rom‚nii, s„ celebr„m al„turi de to˛i cet„˛enii europeni aceast„ zi deosebit de important„ ∫i s„ ur„m Uniunii Europene: La mul˛i ani!

Declara˛ie politic„ intitulat„ îObezitatea, problema mileniului al III-lea“

Obezitatea reprezint„ o problem„ mondial„, afect‚nd Ón prezent sute de milioane de oameni de pe toate continentele.

Dac„ obezitatea adultului a fost amplu studiat„, nu acela∫i lucru se poate spune despre obezitatea copilului, c„reia i se acord„ aten˛ie abia Ón ultima perioad„. Obezitatea copilului este o realitate curent„, c„reia societatea trebuie s„-i acorde aten˛ia cuvenit„. Dincolo de varia˛iile largi ale diferitelor statistici Ón ceea ce prive∫te inciden˛a ∫i prevalen˛a acestei patologii, toate sunt, de fapt, Ón acord asupra cre∫terii frecven˛ei obezit„˛ii copilului, aceasta fiind considerat„ ast„zi cea mai frecvent„ tulburare de nutri˛ie la copii ∫i adolescen˛i Ón ˛„rile dezvoltate.

Œn contextul general al tendin˛ei mondiale de cre∫tere a frecven˛ei obezit„˛ii, obezitatea copilului a dob‚ndit, Ón ultimii ani, un interes tot mai larg, reprezent‚nd tema de cercetare a unor studii epidemiologice extinse, derulate Ón mai multe state. Œn urma prelucr„rii datelor din 79 de ˛„ri, exper˛ii estimeaz„ c„ Ón lume exist„ Ón prezent aproximativ 22 de milioane de copii obezi, cu v‚rsta mai mic„ de 5 ani. Conform rezultatelor Studiului de evaluare a st„rii de s„n„tate ∫i nutri˛ie ini˛iat Ón anul 1963 Ón Statele Unite, se constat„ c„ p‚n„ Ón 1995 num„rul cazurilor de obezitate s-a dublat, cresc‚nd cu 54% la copiii cu v‚rsta cuprins„ Óntre 6—11 ani ∫i cu 40% la grupa de v‚rst„ 12—17 ani.

Conform datelor, la sf‚r∫itul mileniului, 32% dintre copiii cu v‚rsta cuprins„ Óntre 5—14 ani erau supraponderali, iar 14% din copiii cu v‚rsta Óntre 6—11 ani ∫i 11% din cei cu v‚rsta cuprins„ Óntre 12—17 ani erau obezi. Programul na˛ional de supraveghere a st„rii de s„n„tate din Anglia a relevat c„ frecven˛a supraponderii copilului a crescut Ón ultimele decenii de la 7,3% la 15%; frecven˛a obezit„˛ii este estimat„ Ón prezent la 5%. Œn Canada, Ón perioada 1970—1990 s-a Ónregistrat o cre∫tere a frecven˛ei obezit„˛ii copilului ∫i adolescentului cu 43%. Aceea∫i tendin˛„ se remarc„ ∫i Ón ˛„rile asiatice. Astfel, conform datelor Centrului Na˛ional Chinez de

Statistic„ Medical„, frecven˛a obezit„˛ii a crescut la pre∫colarii din aceast„ ˛ar„ cu 10% pentru sexul masculin ∫i cu 8,7% pentru cel feminin. Œn Coreea, Ón ultimii 18 ani frecven˛a obezit„˛ii copilului ∫i adolescentului a crescut la cote alarmante, astfel Ónc‚t Ón zona central„ a Seulului se remarc„ o m„rire a acesteia de 3,2 ori la sexul feminin ∫i de 4,6 ori la cel masculin. Rom‚nia raporta anul trecut o cre∫tere a obezit„˛ii copilului de 8%.

Obezitatea poate ap„rea la orice v‚rst„, Ón orice moment al copil„riei sau al vie˛ii adulte, dar de mare importan˛„ este faptul c„ o mare propor˛ie a copiilor supraponderali ∫i obezi devin adul˛i obezi. Apari˛ia bolii pare s„ fie influen˛at„ de o serie de factori ce intervin pe parcursul vie˛ii, Ón etape diferite ale evolu˛iei cronologice, dar care de cele mai multe ori se Óntrep„trund. Perioada de pre∫colar ∫i ∫colar mic (3—10 ani) este deosebit de important„ pentru predic˛ia obezit„˛ii viitoare. Aproximativ 50% din totalul pre∫colarilor supraponderali vor deveni adul˛i supraponderali, iar riscul de a deveni adul˛i obezi este de dou„ ori mai mare pentru copiii supraponderali, comparativ cu copiii normoponderali. Acest risc este de 3 p‚n„ la 10 ori mai crescut Ón cazul copiilor obezi, comparativ cu normoponderalii. Cre∫terea treptat„ ∫i exagerat„ a greut„˛ii corporale Óntre v‚rsta de 3 ∫i 10 ani determin„ o obezitate progresiv„, sever„ ∫i persistent„, din cauza cre∫terii num„rului de celule adipoase.

Greutatea la v‚rsta adolescen˛ei este un alt factor predictiv al greut„˛ii adultului. Adolescen˛ii obezi au un risc global de 5—20 ori mai mare de a deveni adul˛i obezi ∫i de a muri precoce, prin boli cardiovasculare.

Majoritatea studiilor efectuate p‚n„ acum Ón ceea ce prive∫te influen˛a obezit„˛ii la copil ∫i adolescent au rezultate ce converg c„tre aceea∫i concluzie: obezitatea ap„rut„ Ón copil„rie ∫i men˛inut„ la v‚rsta adult„ este mai greu de tratat dec‚t cea ap„rut„ la maturitate. Dac„ avem Ón vedere numeroasele complica˛ii asociate obezit„˛ii, precum ∫i comorbidit„˛ile, unele dintre ele cu prognostic vital, putem Ón˛elege impactul major al acestei patologii ap„rute la v‚rste fragede asupra individului, a colectivit„˛ii ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, asupra societ„˛ii, Ón general.

Dintre complica˛iile obezit„˛ii, diabetul zaharat tinde a deveni boala secolului, dar nu sunt de neglijat complica˛iile cardiovasculare care duc la mortalitate precoce, cele osteoarticulare, endocrine (infertilitate), digestive (litiaz„ biliar„) etc.

Œn decursul anilor, obezitatea copilului a fost considerat„ ca o simpl„ cre∫tere nearmonioas„ a organismului, unii p„rin˛i consider‚nd-o chiar ca un semn de s„n„tate. Mitul copilului dolofan ∫i frumos este ast„zi total dep„∫it, numeroase publica˛ii atr„g‚nd aten˛ia asupra consecin˛elor fizice, metabolice ∫i psihologice ale acestei supraÓnc„rc„ri adipoase, c‚t ∫i asupra perenit„˛ii acestei boli metabolice care, odat„ instalat„, devine din ce Ón ce mai greu de tratat ∫i, ulterior, de prevenit reapari˛ia sa.

Gre∫elile alimentare reprezint„ cert una dintre principalele cauze ale acestei explozii de suprapondere ∫i obezitate la copil ∫i adolescent, al„turi de reducerea gradului activit„˛ii fizice zilnice. Este bine cunoscut rolul nefast jucat de alimenta˛ia hipercaloric„, hiperlipidic„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 bogat„ Ón lipide trans ∫i glucide simple asupra st„rii de s„n„tate a popula˛iei. Œn ultima perioad„, pia˛a alimentar„ de desfacere a fost invadat„ de a∫a-numitele produse fast-food, a c„ror principal„ caracteristic„ este densitatea caloric„ mare Ón cantit„˛i reduse de aliment, cu o valoare nutri˛ional„ redus„. Sunt produse bogate Ón gr„simi, zah„r ∫i sare ∫i s„race Ón fibre alimentare, vitamine ∫i minerale ∫i care, consumate zilnic, au urm„ri dezastruoase pentru s„n„tatea copilului. Ca urmare, de∫i din punct de vedere senzorial, de cele mai multe ori, aceste produse alimentare sunt mult mai atractive at‚t Ón ceea ce prive∫te gustul, mirosul, c‚t ∫i aspectul exterior ∫i reprezint„ ∫i o îmod„“ printre cei tineri, ele nu ofer„ principiile alimentare Ón cantit„˛ile ∫i Ón propor˛iile recomandate pentru o cre∫tere ∫i dezvoltare normale, av‚nd chiar efecte negative la nivelul economiei organismului. Astfel, surplusul energetic va fi depozitat sub form„ de ˛esut adipos, cu toate consecin˛ele acestuia, at‚t Ón perioada copil„riei ∫i adolescen˛ei, c‚t ∫i mai t‚rziu, Ón perioada adult„.

Œn perioada adolescen˛ei, prezen˛a obezit„˛ii determin„ un risc crescut al depresiei sau al tulbur„rilor de comportament alimentar precum anorexia sau m‚ncatul compulsiv, Ón special datorit„ preocup„rilor tot mai frecvente asupra greut„˛ii corporale ∫i idealului cultural promovat, de a fi slab. Obezitatea ap„rut„ Ónc„ de la v‚rsta adolescen˛ei afecteaz„ statutul socioeconomic al persoanei la v‚rsta adult„. Studiile realizate au demonstrat c„ num„rul persoanelor care s-au confruntat cu probleme de obezitate din adolescen˛„ ∫i au un venit mic, educa˛ie medie ∫i sunt nec„s„torite este mai mare dec‚t Ón cazul persoanelor cu greutate normal„ Ón adolescen˛„.

Obiceiurile alimentare ∫i cele legate de activitatea fizic„ a unui individ Ó∫i au originea Ón copil„rie, Óns„ se stabilizeaz„ ∫i permanentizeaz„ Ón special pe parcursul adolescen˛ei. Acest lucru este influen˛at de factori psihologici caracteristici v‚rstei adolescen˛ei ∫i de cei sociali, precum ∫coala ∫i rela˛iile interpersonale cu colegii de aceea∫i v‚rst„. Astfel, ∫coala are un rol esen˛ial Ón formarea unor comportamente alimentare s„n„toase.

Programele de educa˛ie privind o alimenta˛ie s„n„toas„, absolut obligatorii Ón ∫coli, Ó∫i v„d roadele Ón timp ∫i se confrunt„ cu o serie de dificut„˛i ce fac necesar„ suplimentarea lor cu alte m„suri, precum interzicerea comercializ„rii unor tipuri periculoase de alimente (fast-food) Ón incinta ∫colii:

— consecin˛ele pozitive ale comportamentelor s„n„toase apar dup„ intervale de timp mari, ceea ce face dificil„ focalizarea pe aceste consecin˛e de lung„ durat„. Autocontrolul este un mecanism ineficient ∫i tardiv Ón reducerea consumului produselor periculoase Ón cazul copiilor ∫i adolescen˛ilor;

_—_ comportamentele de risc au mai multe consecin˛e imediate dec‚t comportamentele s„n„toase. Ca urmare, mul˛i adolescen˛i opteaz„ pentru comportamentul care le ofer„ recompensa pozitiv„ imediat„, f„r„ a lua Ón considerare consecin˛ele nefaste pe termen lung;

_—_ comportamentele de risc odat„ formate, precum comportamentele alimentare neadecvate, sunt greu de modificat ∫i solicit„ din partea adolescentului ∫i a familiei foarte mult efort consecvent, de ani de zile. Procesul de

modificare a unui comportament de risc este un proces Óndelungat, din cauza factorilor care men˛in comportamentul ∫i necesit„ realizarea unui plan de modificare sistematic ∫i de lung„ durat„.

Interzicerea consumului de alimente de tip fast-food Ón ∫coli este o m„sur„ necesar„ ∫i imediat„, pentru a da timp educa˛iei nutri˛ionale s„ dea roade. Œn timp, ea Óns„∫i devine o metod„ de educa˛ie nutri˛ional„.

Declara˛ie politic„: îPomana electoral„“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Mai Ónt‚i ca ziarist ∫i ulterior ca cet„˛ean implicat politic, am trecut cu bine prin toate campaniile electorale din ultimii 17 ani, Óncep‚nd cu s„pt„m‚nile ∫i zilele acelea ciudate de dinainte de Duminica Orbului ∫i p‚n„ la cele mai recente alegeri locale par˛iale, desf„∫urate luna aceeasta inclusiv Ón jude˛ul V‚lcea.

P‚n„ de cur‚nd credeam c„ le-am v„zut pe toate. C„ am aflat toate tertipurile prin care unele partide politice Óncearc„, ∫i nu de pu˛ine ori reu∫esc, s„ p„c„leasc„ prevederile Legii electorale, Ón dorin˛a lor de a ob˛ine c‚∫tig de cauz„, fie printr-o campanie purtat„ cu mijloace perfide, fie prin ac˛iuni de fraud„ chiar Ón ziua alegerilor. Nu le mai enum„r aici, fiindc„ sunt multe ∫i destul de bine cunoscute de toat„ lumea.

M„rturisesc, Óns„, c„ m-am Ón∫elat. Nicio clip„ nu m-am g‚ndit c„ p‚n„ ∫i tradi˛iile cre∫tine∫ti legate de pomenirea mor˛ilor ar putea deveni metode concrete de Ónc„lcare a legii electorale, a∫a cum s-a Ónt‚mplat joia trecut„ Ón comuna v‚lcean„ Tetoiu, unde v„duva fostului primar s-a ambi˛ionat s„ terfeleasc„ memoria r„posatului ei so˛, Ón Óncercarea disperat„ de a c‚∫tiga pentru sine fotoliul de prim-edil al comunei.

Aproape 200 de pachete, con˛in‚nd alimentele a∫a-zis tradi˛ionale, Ón vederea mituirii electoratului de la ˛ar„: ulei, zah„r, f„in„, m„lai ∫i — Ón conformitate cu dieta ortodox„ de Blagove∫tenie — conserve de pe∫te, au fost confiscate la drumul mare din portbagajele unor autoturisme, chiar Ón timp ce candidata-v„duv„ sau v„duva-candidat„ le Ómp„r˛ea trec„torilor dintr-un sat unde avea nevoie s„ mai ob˛in„ ni∫te voturi Ón plus fa˛„ de primul tur de scrutin.

Confiscarea a dispus-o poli˛ia, care a ∫i Óntocmit un proces-verbal de constatare. Œntrebat„ fiind de ce Ómp„r˛ea la oameni pachetele respective, v„duvacandidat„ a r„spuns, cu senin„tate, c„ Ói f„cea poman„ de 60 de zile r„posatului ei b„rbat, trecut la cele ve∫nice pe data de 5 ianuarie anul acesta. Dar de la data decesului nu au trecut dou„ luni, nici trei luni, ci aproximativ dou„ luni ∫i jum„tate. Œn plus, era Óntr-o zi de joi ∫i nimeni Ón Tetoiu sau Ón vreo alt„ comun„ din V‚lcea nu a auzit vreodat„ de ˛inerea unui parastas la mijlocul s„pt„m‚nii.

Œn fine, un simplu calcul aritmetic demonstreaz„ c„ respectivele 200 de pachete, c‚te au mai fost g„site de poli˛ie Ón portbagajele a dou„ dintre cele trei autoturisme care fuseser„ semnalate ini˛ial, valoreaz„ cel pu˛in 1.000 de euro.

Oare Ón ce comun„ relativ s„rac„ din Rom‚nia o func˛ionar„ a prim„riei, cum este v„duva fostului primar, dispune de c‚te 1.000 de euro de fiecare dat„ c‚nd

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 sose∫te sorocul vreunui parastas? Iar, din c‚te se ∫tie, tradi˛ia olteneasc„ prevede mai multe parastase dec‚t Ón oricare alt„ regiune din ˛ar„...

Oare dimensiunile notei de plat„ a parastasului s„ se fi datorat anun˛atei vizite Ón comun„ a pre∫edintelui de onoare al P.S.D., senatorul Ion Iliescu, care urma s„ soseasc„ la Tetoiu, unde a ∫i ajuns la doar c‚teva ore dup„ incidentul cu pricina, Ón scopul de a sus˛ine candidatura v„duvei fostului primar, fie-i ˛„r‚na u∫oar„?!

Este evident c„ doamna care candida la prim„rie din partea P.S.D. numai parastas nu f„cea ∫i vom urm„ri cu mare interes s„ vedem cum anume se va finaliza dosarul penal pe care Poli˛ia ∫i Parchetul trebuie s„ le instrumenteze, conform legii, Ón baza pl‚ngerii penale care le-a fost adresat„.

Cu acela∫i interes dorim s„ vedem ∫i ce m„suri vor lua autorit„˛ile competente Ómpotriva infrac˛iunii comise de un sponsor al P.S.D. V‚lcea, care ∫i-a permis ca, Ón acelea∫i ultime zile de dinaintea turului decisiv de scrutin, s„ Ómpr„∫tie prin toat„ comuna flutura∫i prin care le promitea cet„˛enilor din Tetoiu c„, dac„ va ie∫i primar candidata respectiv„, luni, dup„ vot, el personal va dona comunei o ambulan˛„. Un exemplar al flutura∫ului a fost anexat ca material probator la o a doua pl‚ngere penal„ ce a fost adresat„ Poli˛iei din V‚lcea.

Nu Ón ultimul r‚nd, suntem foarte interesa˛i s„ afl„m cine anume a tip„rit, Ón multe exemplare, num„rul 1 — ∫i ultimul! — dintr-un a∫a-zis ziar local al comunei Tetoiu, distribuit gratuit aleg„torilor p‚n„ Ón preziua celui de-al doilea tur de scrutin. Œn acea publica˛ie s-au proferat insulte ∫i calomnii at‚t la adresa candidatului P.N.L. la func˛ia de primar, c‚t ∫i Ómpotriva conducerii organiza˛iei jude˛ene V‚lcea a P.N.L. ∫i a staff-ului de campanie electoral„.

Asemenea metode ∫i practici josnice nu fac cinste nici candidatei ∫i nici partidului respectiv, dar nici ˛„rii noastre, cu care ne m‚ndrim c„ a aderat la marea familie a democra˛iilor europene.

Lipsa de elegan˛„ a vinova˛ilor de toate aceste infrac˛iuni s-a v„zut deja cel mai bine la num„rarea voturilor, candidata P.S.D. ie∫ind doar pe locul al doilea.

Sc„pat„ de grija prim„riei, dac„ va izbuti s„ ias„ cu bine din cercet„rile Poli˛iei ∫i Parchetului — nimic nu-i exclus, Ón aceast„ ˛ar„ a noastr„, unde legile sunt adesea f„cute parc„ pentru a nu mai fi apoi aplicate! —, dumneaei, candidata P.S.D., va avea destul timp liber ca s„ se ocupe cu ˛inerea la timpul cuvenit a tuturor datinilor cre∫tine∫ti relative la cultul mor˛ilor.

îCronica unui divor˛ a∫teptat...“

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

P.N.L. ∫i P.D. stau s„ divor˛eze/ Lung prilej de vorbe ∫i de ipoteze...

Rela˛iile dintre liberali ∫i democra˛i au intrat pe un drum cu sens unic, la al c„rui cap„t nu poate fi dec‚t desp„r˛irea ∫i asumarea guvern„rii de c„tre cei care Ón˛eleg cu adev„rat importan˛a acestui act, dincolo de orgolii ∫i gesturi f„cute la comand„ sau doar de dragul de a nu fi de acord.

Œncep‚nd de vineri seara ∫i p‚n„ luni diminea˛„ am asistat la Óncerc„ri de a ajunge la Ón˛elegere politic„. Reprezentan˛ii P.N.L. ∫i P.D. s-au Ónt‚lnit pentru a c„uta solu˛ii. Rezultatul discu˛iilor las„ Óns„ loc de Ónteb„ri. Ce po˛i Ón˛elege din faptul c„ premierul vine cu solu˛ii ∫i propuneri pentru dep„∫irea crizei ∫i continuarea unor ac˛iuni concertate Ón vederea atingerii obiectivelor Programului de guvernare, iar partenerii din Alian˛„ le refuz„ sau le ignor„?

Singurul lucru sigur este c„ vom avea un guvern nou Ón cel mai scurt timp. Curajul nu lipse∫te, iar timpul va da dreptate celor care au ∫tiut s„-∫i stabileasc„ priorit„˛ile, ∫i este evident c„ prioritatea este calitatea guvern„rii.

Sunt de p„rere c„ acest lucru nu se mai poate realiza cu oameni care pun interesele politice mai presus de interesul ˛„rii, iar acest lucru se va vedea de Óndat„ ce va fi operat„ restructurarea Guvernului, principala preocupare de acum a premierului C„lin PopescuT„riceanu.

Te po˛i lupta cu adversari din afar„, cu adversari declara˛i, ∫i a∫a este normal. Dar ce po˛i face atunci c‚nd oameni din propria echip„ Ó˛i pun be˛e Ón roate ∫i Óncearc„, prin orice mijloace, ajung‚nd p‚n„ la sabotaj, s„ te Óndep„rteze de la obiectivele propuse? Nu po˛i dec‚t s„ renun˛i la ei ∫i s„ continui!

Se pare c„ democra˛ii refuz„ Ón continuare orice negociere cu liberalii, deoarece doresc nici mai mult, nici mai pu˛in dec‚t s„ impun„ ei regulile jocului, s„ le fie tolerat„ orice gre∫eal„, doar pentru c„ Ón spatele lor st„ pre∫edintele, care dirijeaz„ cu o virtuozitate remarcabil„ haosul pe care l-a ini˛iat.

N-a luat nimeni Ón calcul faptul c„ Partidul Na˛ional Liberal se bazeaz„ pe propriile-i valori ∫i are Ón spate Óns„∫i istoria. Pentru aceste valori a fost votat ∫i de aici Ó∫i g„se∫te for˛a de a se Ómpotrivi manipul„rii. P.N.L. nu at‚rn„ de bun„voin˛a pre∫edintelui pentru a guverna ∫i este capabil s„ coaguleze for˛ele politice care, indiferent de orientare, Ón˛eleg necesitatea unei stabilit„˛i politice. Se pare c„ strategia adoptat„ p‚n„ acum de pre∫edintele Traian B„sescu, clasica _divide et impera_ , Óncepe s„ dea alte rezultate dec‚t cele a∫teptate.

Curio∫i care va fi deznod„m‚ntul? Probabil c„ vom afla s„pt„m‚na viitoare.

De∫i actualii guvernan˛i au am‚nat cu Ónc„ un an, p‚n„ la 1 ianuarie 2008, impozitarea veniturilor agricole cu 2%, fiscalizarea agriculturii a intrat Ón linie dreapt„.

Fermierii sunt obliga˛i s„ ˛in„ o eviden˛„ strict„ a animalelor ∫i a suprafe˛elor cultivate. Totodat„, fermierul rom‚n va trebui s„ Ónve˛e cum se calculeaz„ taxa pe valoarea ad„ugat„ pentru br‚nza pe care a v‚ndut-o.

Œn 2006, ministrul finan˛elor admitea c„ cea mai mare anomalie din sistemul fiscal rom‚nesc este neimpozitarea agriculturii. De anul acesta, Óns„, fiecare alambic trebuie s„ aib„ autoriza˛ie de la fisc.

Se num„r„ vitele, caii, porcii din gospod„rie, hectarele cultivate, suprafe˛ele de p„dure, de lac sau orice alte suprafe˛e aflate Ón proprietate sau exploatare.

Ciobanii trebuie s„ intre Ón legalitate ∫i activitatea lor s„ Ómbrace o form„ juridic„, fie persoan„ fizic„ autorizat„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 sau asocia˛ie familial„. De asemenea, fermierii trebuie s„ se Ónscrie la Autoritatea Sanitar„ Veterinar„, s„ ˛in„ registre cu num„rul de oi, cantit„˛ile de br‚nz„ v‚ndute ∫i locurile unde au fost comercializate.

Fiscalizarea aduce Óns„ costuri suplimentare. Ciobanul trebuie s„ se Ónregistreze, s„ fac„ drumuri la administra˛iile financiare, s„-∫i angajeze, poate, un contabil. S„ ∫tie Ón orice moment c‚te oi mai are Ón turm„ ∫i c‚te au fost m‚ncate, luna precedent„, de lup.

Aceste costuri vin Óns„ peste o productivitate deja scazut„ Ón agricultura rom‚neasc„.

De∫i 30% din popula˛ie este ocupat„ Ón agricultur„, aceasta nu contribuie dec‚t cu 12% la valoarea ad„ugat„ brut„ din economie ∫i numai cu 10% la produsul intern brut.

Anomalia apare Óntre ponderea popula˛iei ocupate Ón agricultur„ ∫i ponderea agriculturii Ón P.I.B. ∫i valoarea ad„ugat„ brut„, ceea ce reflect„ ineficien˛a acesteia.

Impozitarea reduce eficien˛a activit„˛ii ∫i va genera cre∫terea pre˛urilor produselor agricole na˛ionale. Acestea nu stau prea bine nici acum, fiind concurate puternic dup„ integrare de produsele europene.

P‚n„ acum a existat un fel de Ón˛elegere informal„: îNu te impozitez, dar tr„ie∫ti din autoconsum“. Acum se intervine numai asupra unei p„r˛i a ecua˛iei: îTe impozitez, dar protec˛ia social„ e inexistent„“.

Fiscalizarea agriculturii trebuie s„ se petreac„ odat„ cu cre∫terea protec˛iei sociale, iar Guvernul este responsabil pentru aceast„ redistribuire.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îSoarta pescuitului rom‚nesc“

Stimate colege,

Stima˛i colegi,

Readuc Ón aten˛ia dumneavoastr„ soarta pescuitului rom‚nesc din Delta Dun„rii.

Delta Dun„rii este un spa˛iu unic Ón ˛ara noastr„, prin bog„˛ia faunei ∫i florei, prin speciile de p„s„ri unice Ón lume ∫i prin peisajul mirific care atrage anual zeci de mii de turi∫ti.

V„zut„ din afar„, Delta Dun„rii pare a fi un loc invidiat de to˛i, Óns„ locuitorii din zon„ pot depune m„rturie cu privire la greut„˛ile Ónt‚mpinate Ón via˛a de zi cu zi, la vicisitudinile unei vie˛i rupte de circuitul na˛ional.

Majoritatea locuitorilor din delt„ sunt pescari, activitatea lor de baz„ fiind cea care le aduce p‚inea pe mas„, bani pentru educa˛ia copiilor ∫i toate necesare pentru un trai decent.

Œns„ situa˛ia pescuitului se Ónr„ut„˛e∫te pe zi ce trece. Œn ultimii ani, starea fondului piscicol a cunoscut fluctua˛ii, pescarii au fost pu∫i Ón imposibilitatea de a-∫i practica activitatea, zona Deltei Dun„rii a fost delimitat„ Ón loturi, gestionate de concesionari dup„ bunul-plac. Œn unele localit„˛i, pescarii s-au organizat Ón sindicate ∫i au reu∫it s„ negocieze cu concesionarii pre˛uri bune pentru pe∫te, av‚nd la dispozi˛ie puncte sigure de predare a pe∫telui. Concesionarii au asigurat paza zonei de pescuit, reduc‚nd considerabil braconajul.

Œns„ Ón alte zone rela˛ia dintre pescari ∫i concesionari a fost ∫i r„m‚ne una deosebit de tensionat„. Concesionarii impun condi˛ii imposibil de Óndeplinit de

c„tre pescari, ace∫tia reduc‚nd punctele de colectare a pe∫telui ∫i oferind un num„r foarte mic de licen˛e de pescuit. Prin toate acestea se urm„re∫te reducerea pescuitului industrial.

Mai nou, unii concesionari se afl„ Ón litigiu cu statul rom‚n. Astfel, paza zonei de pescuit este asigurat„ doar de poli˛ia local„ sau de cea de frontier„. Œns„ mul˛i pescari se pl‚ng de îcolaborarea“ braconierilor cu poli˛ia local„. Auzim, din c‚nd Ón c‚nd, de confisc„ri de mii de kilograme de pe∫te din plasele braconierilor, dar acestea sunt doar o parte infim„ din cantitatea total„ de pe∫te capturat„ ilegal de braconieri.

Un lucru foarte grav este acela c„ braconierii folosesc scule speciale, neconven˛ionale, pentru capturarea unor cantit„˛i mult mai mari de pe∫te, Ón detrimentul pescarilor autoriza˛i, care utilizeaz„ scule standard, protej‚nd astfel viitorul pe∫telui ∫i implicit al fondului piscicol.

Este nevoie de o implicare concret„ Ón activitatea pescuitului din Delta Dun„rii. Este nevoie de reglement„ri clare cu privire la drepturile ∫i obliga˛iile concesionarilor din zon„. ™i, mai ales, trebuie adoptate m„suri drastice pentru prevenirea ∫i combaterea braconajului. Statul trebuie s„ faciliteze organizarea asocia˛iilor de pescari care s„ aib„ statut juridic ∫i, astfel, reprezentare ferm„ pentru ap„rarea drepturilor lor.

Fondul piscicol din delt„ este proprietate a statului. Proprietatea statului trebuie p„zit„ ∫i, Ón acela∫i timp, este nevoie de programe ∫i reglement„ri certe, care s„ duc„, dac„ nu la eradicarea, cel pu˛in la reducerea pescuitului Ón stil barbar. Œn caz contrar, metodele neconven˛ionale ∫i ilegale de pescuit vor avea un efect grav pe termen lung. Fondul piscicol va fi amenin˛at.

S„ nu uit„m c„ majoritatea locuitorilor din zon„ depind de activitatea lor de baz„ — pescuitul. Dac„ ei nu-∫i pot desf„∫ura activitatea zilnic„ Ón condi˛ii normale, respect‚nd condi˛ii clare ∫i acceptabile, nivelul de trai, deja sub nivelul Óntregii ˛„ri, va fi redus drastic. ™i, mai ales, trebuie s„ avem Ón vedere c„ pescarii din Delta Dun„rii sunt pescarii tradi˛ionali ai zonei, av‚nd aceast„ Óndeletnicire de sute de ani. Ei cunosc secretele acestui me∫te∫ug transmis din genera˛ie Ón genera˛ie. Ei cunosc adev„rata valoare a fondului piscicol, pe care Ól ap„r„ ∫i Ól pre˛uiesc, fiind sursa lor de venit de baz„. Pe ei trebuie s„-i sprijinim cu programe ∫i m„suri care s„-i determine s„-∫i continue activitatea tradi˛ional„ Ón condi˛ii favorabile.

Reglement‚nd statutul pescarului, vom garanta normalizarea activit„˛ii pescuitului Ón zon„, asigur‚nd pe termen lung un fond piscicol adecvat.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDin nou, s„n„tatea!“ Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de azi se refer„ din nou la s„n„tate. Nu e vorba despre o insisten˛„ a mea pentru acest subiect, Óns„ pur ∫i simplu nu trece o perioad„ de timp ∫i din nou ministrul Nicol„escu face sau declar„ ceva care ∫ubreze∫te ∫i mai mult sistemul de s„n„tate ∫i a∫a zdruncinat serios de mediocritatea ministrului liberal.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Œntr-o conferin˛„ de pres„ la Sibiu, Ón data de 22 martie, ministrul Nicol„escu a declarat c„ aglomerarea laboratoarelor de analize din ˛ar„ este o fals„ problem„, creat„ de mass-media ∫i sus˛inut„ de îexcesul de zel al unor cet„˛eni Ón a-∫i face analize“. Mai exact, domnul ministru-contabil al s„n„t„˛ii consider„ c„ Ón cazul de fa˛„, Ón care laboratoarele medicale nu pot face fa˛„ solicit„rilor pacien˛ilor care au trimitere de la medic pentru a face analize, îproblema nu este c„ laboratoarele nu fac fa˛„, ci c„ nu sunt fonduri suficiente, pentru c„ exist„ un exces de zel Ón a-∫i face analizele din partea multor cet„˛eni care nu sunt Óndruma˛i corect, din p„cate, ∫i, tot a∫a, nu se spune corect oamenilor c„ exist„, atunci c‚nd via˛a lor nu este Ón pericol, posibilitatea s„-∫i fac„ analize Óntr-o perioad„ ulterioar„“. De asemenea, Óntrebat dac„ este vina medicilor de familie, ministrul a declarat c„ îacest exces provine din multe cauze. Nu a∫ spune c„ este vina medicilor de familie. A∫ spune c„ este Óntr-o Óng„duin˛„ ∫i generozitate exagerate ∫i, dac„ vre˛i, Óntr-o lips„ de responsabilitate din partea medicilor de familie. Oriunde Ón lumea asta exist„ liste de a∫teptare“.

Va s„ zic„ domnul Nicol„escu face judec„˛i de valoare asupra necesit„˛ii unui anume act medical baz‚ndu-se pe ce? De unde ∫tie domnul ministru, contabil la baz„, c‚nd anume trebuie s„-∫i fac„ pacien˛ii analize medicale ∫i ce analize s„-∫i fac„? Ce calitate are Domnia Sa s„-∫i dea cu p„rerea despre astfel de lucruri? Cum se poate pune un demnitar Ón locul unui medic, s„ ∫tie care sunt priorit„˛ile ∫i de ce are nevoie un pacient pentru a-∫i rec„p„ta s„n„tatea?

Nu ne mai surprinde nimic la domnul ministru Nicol„escu, nici m„car faptul c„ specializarea îoncologie“ a disp„rut din nomenclatorul Ministerului S„n„t„˛ii, fiind trecut„ la îinterne“, ∫i c„ Domnia Sa consider„ prin aceasta c„ o boal„ precum cancerul, care ucide anual mii de rom‚ni, nu e destul de important„ pentru a face obiectul unei specializ„ri de sine st„t„toare.

™i acela∫i ministru declar„ c„ poate pleca oric‚nd de la conducerea ministerului, pentru c„ a f„cut tot ce se putea face. Da, domnule ministru, trebuie s„ pleca˛i, dar nu pentru c„ a˛i terminat treaba, ci pentru c„ a˛i f„cut numai pe dos ∫i a˛i sufocat un sistem sanitar de care depinde via˛a ∫i s„n„tatea a 22 de milioane de rom‚ni!

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPrim„vara nemul˛umirilor sociale“

Acest Ónceput de prim„var„ scoate la iveal„ durerile ascunse ale ˛„rii, uitate Ónd„r„tul perdelei de fum care mai degrab„ scoate Ón eviden˛„ hido∫enia luptei acerbe pentru putere, dec‚t o ascunde.

Alian˛a D.A. agonizeaz„ public, de luni de zile, prelungind, de dragul ciolanului guvernamental, un deznod„m‚nt previzibil, Ón vreme ce liderii partidelor parlamentare fac potec„ la Cotroceni pentru a∫a-zise consult„ri cu un pre∫edinte care Ón˛elesese, Ón prealabil, s„ reteze orice punte de dialog cu clasa politic„. ™i de aceast„ dat„ excep˛ie a f„cut Partidul Rom‚nia Mare, consecvent atitudinii sale clare fa˛„ de Traian B„sescu ∫i fa˛„ de Ónc„lc„rile repetate ale atribu˛iilor sale constitu˛ionale ∫i ale statutului de ∫ef al statului.

Œn vreme ce la Bucure∫ti, Ón be˛ia f„r„ margini a setei de putere, se fac ∫i se desfac guverne, ˛ara este cuprins„, de la un cap„t la altul, de protestele muncitorilor. Prea ocupa˛i de scandalurile lor interminabile, membrii coali˛iei guvernamentale au dat uit„rii problemele reale ale oamenilor simpli. Ie∫i˛i din iarn„, ace∫tia s-au trezit Óntr-o Rom‚nie european„ doar formal. Œn fond, problemele cet„˛enilor s-au ad‚ncit ∫i r„bufnesc acum, indic‚nd o stare de lucruri mult mai grav„ dec‚t este perceput„ de cei Óndritui˛i. La Bra∫ov, F„g„ra∫, Sinaia, Drobeta Turnu-Severin ∫i Ón alte c‚teva locuri au avut loc, Ón ultimele s„pt„m‚ni, proteste ale muncitorilor, totul culmin‚nd cu revolta violent„ de la Gala˛i. Dispre˛ul patronatelor ∫i indiferen˛a autorit„˛ilor au generat o nemul˛umire care risc„ s„ se amplifice Ón perioada urm„toare, dac„ factorii r„spunz„tori nu se vor implica Ón dezamorsarea acestor adev„rate bombe sociale, care au c„p„tat un contur tot mai clar sub guvernarea portocalie.

O dat„ cu prim„vara au reÓnceput capriciile naturii, mii de oameni st‚nd cu sufletul la gur„ de teama inunda˛iilor. Este vie Ónc„ amintirea dureroas„ a satelor rase de pe fa˛a p„m‚ntului, anii trecu˛i. Din p„cate, memoria colectiv„ nu include ∫i memoria autorit„˛ilor, altfel n-ar fi retoric„ Óntrebarea: ce s-a f„cut pentru evitarea unor eventuale noi dezastre naturale?

La r‚ndul lor, institu˛iile publice au r„mas, Ón marea lor majoritate, Ón pofida drapelelor europene pe care le-au arborat, acelea∫i focare de birocra˛ie absurd„ ∫i de corup˛ie neru∫inat„, Ón fa˛a c„rora cet„˛eanul se duce tot mai neÓncrez„tor ∫i din care iese tot cu problemele nesolu˛ionate ∫i la fel de umilit cum a fost de c‚nd se ∫tie de func˛ionari incompeten˛i ∫i arogan˛i.

Iat„ numai c‚teva dintre problemele care br„zdeaz„ via˛a rom‚nului, de la contactul cu autorit„˛ile, p‚n„ la cel cu natura. Asupra acestor fapte concrete, ce-∫i cer imperativ remedierea, ar trebui s„ se concentreze aten˛ia Executivului ∫i a coali˛iei guvernamentale, nu s„ se iroseasc„ Ón dispute sterile Ón jurul ciolanului! Cu at‚t mai mult cu c‚t se apropie scaden˛a acestui regim haotic ∫i ineficient, care a uitat c„ are de gestionat o situa˛ie social-economic„ dificil„.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPromisiuni liberale, realit„˛i Óngrijor„toare“

Rezerva˛ia Biosferei îDelta Dun„rii“ este cea de-a treia zon„ din lume Ón ceea ce prive∫te diversitatea biologic„, cuprinz‚nd 5.400 de specii de plante ∫i animale. Œn cele 23 de luni de guvernare liberal„, Ón Delta Dun„rii, zon„ pe care ministrul mediului, Sulfina Barbu, a denumit-o îperla coroanei“, ne confrunt„m cu braconaj excesiv, animale semis„lbaticite care distrug mediul, renaturare cu Óncetinitorul ∫i tone de gunoaie.

Gunoaiele din Delta Dun„rii reprezint„ o problem„ major„ cu care se confrunt„ A.R.B.D.D. Ón acest moment, din cauza modului deficitar de gestionare a acestora.

Potrivit Raportului privind starea mediului, realizat de c„tre A.R.B.D.D., Ón Delta Dun„rii se afl„ 37,7 tone de PET-uri necolectate sau depozitate impropiu. Œn acest moment, Ón perimetrul Rezerva˛iei nu exist„ depozite de de∫euri care s„ fie conforme normelor europene, iar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 multe dintre cele existente sunt amplasate Ón zone sensibile ale localit„˛ilor.

Am putea spune c„ s-a ales praful de promisiunile ministrului, dar nimeni nu recunoa∫te, autorit„˛ile locale prefer‚nd s„ mint„ ∫i s„ disimuleze la fel ca guvernan˛ii. ™i asta s-a v„zut la Tulcea, Ón cadrul ∫edin˛ei Consiliului ™tiin˛ific al Administra˛iei Rezerva˛iei Biosferei îDelta Dun„rii“, forul care hot„ra p‚n„ nu demult destinele Deltei ∫i care acum s-a transformat doar Ón comitet consultativ.

La aceast„ ∫edin˛„ s-au prezentat îrealiz„rile“ A.R.B.D.D., care sunt Ón mare parte continuarea unor proiecte ale fostei guvern„ri, ∫i nerealiz„rile datorate fondurilor insuficiente, dar niciun cuv‚nt despre haosul care domne∫te Ón Delt„ sau despre epavele care sufoc„ Rezerva˛ia. Doar referiri succinte la gunoaie, animale semis„lb„ticite, ritmul foarte lent Ón care se desf„∫oar„ programul de reconstruc˛ie ecologic„ a Deltei, discu˛ii despre zona costier„, pentru care ministerul cere un masterplan, de∫i acesta exist„ de c‚˛iva ani.

Dac„ Ón îperla coroanei“ exist„ acest haos denumit de reprezentan˛ii A.R.B.D.D. drept îsc„p„ri“, m„ Óntreb cum stau lucrurile Ón alte situri naturale?!

™i pentru c„ la rom‚ni speran˛a moare ultima, nu ne r„m‚ne dec‚t s„ ne rug„m ca speran˛a s„ nu moar„ odat„ cu Delta Dun„rii!

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnilor colegi parlamentari,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îCe-i de f„cut?!“

De la Óncheierea sesiunii parlamentare din decembrie anul trecut s-au produs o serie de evenimente politice care au marcat scena public„ rom‚neasc„.

Av‚nd Ón vedere acest lucru, doresc ca actuala sesiune s„ produc„ o schimbare a activit„˛ii noastre parlamentare, s„ l„s„m deoparte interesele politice, de grup sau personale, ∫i s„ ne ax„m pe problemele majore ale rom‚nilor.

S„ punem pe primul plan via˛a rom‚nilor, problemele acestora, integrarea european„, care va schimba via˛a acestora.

Dar realizarea acestor schimb„ri de fond din via˛a noastr„ trebuie s„ porneasc„ de la modelul de g‚ndire fa˛„ de realit„˛ile vie˛ii rom‚ne∫ti ∫i, Ón primul r‚nd, clasa politic„, de unde a fost propulsat„ Ón Parlamentul Rom‚niei.

Deci, exemplul de g‚ndire ∫i profesionalism trebuie s„ plece de la noi, parlamentarii, care, prin ac˛iunile Óntreprinse, s„ elimin„m lipsa de Óncredere care s-a instalat Ón r‚ndul electoratului.

Acest lucru nu se poate realiza dec‚t printr-o Ón˛elegere amiabil„ Ón elaborarea actului legislativ, elimin‚nd divergen˛ele legate de doctrin„, interesele politice ∫i de grup care ar putea vicia procesul legislativ.

Sunt con∫tient c„ realizarea acestui lucru este dificil„. Din cauza acestor greut„˛i, armonizarea intereselor scoate Ón eviden˛„ capacitatea parlamentarului de a solu˛iona multiplele probleme care apar.

Dorin˛a mea poate fi privit„ ca imposibil de realizat, av‚nd Ón vedere problemele grele cu care se confrunt„ societatea rom‚neasc„.

De neÓn˛eles este faptul c„ apele sunt tulburate de c„tre conduc„torii care ar trebui s„ asigure lini∫tea ∫i bunul mers al Rom‚niei. Acest lucru a indignat popula˛ia. M„ Óntreb dac„ a∫a se conduce o ˛ar„, dac„ primeaz„ ambi˛ia de a fi ∫ef f„r„ a vedea dac„ e∫ti Ón stare s„ o faci?!

Este de neconceput faptul c„ numai Ón Rom‚nia exist„ o disput„ care a ajuns p‚n„ la r„zbunare unul fa˛„ de cel„lalt, pre∫edinte ∫i premier. M„ tem c„ aceast„ situa˛ie nu poate fi solu˛ionat„ dec‚t prin divor˛ul dintre cei doi ∫i al fiec„ruia din func˛ia pe care o de˛ine.

Premierul T„riceanu a vizitat Vasluiul pentru a evalua Ón ce m„sur„ autorit„˛ile locale sunt preg„tite pentru absorb˛ia fondurilor structurale.

Vizita premierului C„lin Popescu-T„riceanu Ón jude˛ul Vaslui, desf„∫urat„ pe data de 15 martie 2007, face parte dintr-un program guvernamental de deplas„ri Ón teren pentru a evalua gradul de preg„tire a autorit„˛ilor pentru absorb˛ia fondurilor comunitare ∫i a vedea modul Ón care acestea ∫i-au dezvoltat capacitatea de a accesa ∫i folosi banii europeni. De asemenea, vizita premierului Ón jude˛ul nostru a vizat ∫i c‚teva aspecte privind agricultura ∫i finan˛area acesteia ∫i problemele cu care se confrunt„ autorit„˛ile vasluiene ∫i locuitorii acestui jude˛.

Rom‚nia va primi Ón perioada 2007—2013 peste 30 de miliarde de euro, bani destina˛i moderniz„rii Rom‚niei ∫i recuper„rii decalajelor care ne separ„ de celelalte ˛„ri europene. Ace∫ti bani nu vor fi Óns„ v„rsa˛i Ón vistieria Guvernului, ci vor veni pe m„sur„ ce autorit„˛ile locale preg„tesc proiecte viabile pentru finan˛are. Œn discu˛iile cu autorit„˛ile locale vasluiene, premierul T„riceanu a ˛inut s„ sublinieze faptul c„ decizia de finan˛are a proiectelor nu este ∫i nici nu va fi una politic„, ci depinde doar de capacitatea managerial„ a autorit„˛ilor locale.

Un rol deosebit de important Ón dezvoltarea jude˛ului Vaslui Ól vor juca atragerea fondurilor europene nerambursabile ∫i modul Ón care produc„torii agricoli pot beneficia de aceste finan˛„ri. Dac„ Ón decembrie 2004 finan˛„rile SAPARD Ón jude˛ul Vaslui au fost de 4,6 milioane euro, Ón iulie 2006 acestea s-au situat la 45,6 milioane. Acest lucru reprezint„ o dovad„ a eficien˛ei cu care Guvernul T„riceanu a tratat absorb˛ia fondurilor de preaderare, prin eliminarea influen˛elor politice ∫i ajutarea fermierilor. Pentru autorit„tile locale priorit„˛ile trebuie direc˛ionate Ónspre accesarea Fondului European Agricol de Dezvoltare Rural„ (F.E.A.D.R.).

O problem„ de maxim„ actualitate o constituie asigurarea spa˛iilor necesare bunei func˛ion„ri a A.P.I.A. — Sucursala jude˛ean„ Vaslui. Œn acest sens, aprob„rile pentru dou„ sedii la centrele locale Murgeni ∫i Negre∫ti sunt Ón faza final„. O alt„ prioritate a jude˛ului Vaslui este legat„ de reabilitarea unor suprafe˛e de teren degradate propuse a fi ameliorate prin Ómp„durire Ón baza Ordonan˛ei Guvernului nr. 81/1999. Œn acest sens, Institutul de cercet„ri de la Perieni trebuie p„strat, fiind singurul de acest fel din ˛ar„ ∫i important pentru jude˛ul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Vaslui Ónsu∫i, unde 15—20% din totalul terenului agricol este degradat.

Anul 2007 va Ónsemna pentru jude˛ul Vaslui continuarea investi˛iilor ∫i a programelor Ón domeniile strategice: infrastructur„, educa˛ie, s„n„tate, agricultur„ ∫i dezvoltare rural„. Fiind un jude˛ Ón care economia are o preponderen˛„ agricol„ ∫i zootehnic„, cu serviciile aferente, s-a accentuat necesitatea dezvolt„rii spa˛iului rural. Pentru acest obiectiv, Guvernul a alocat 30.000 miliarde de lei vechi pentru proiecte de infrastructur„ rural„ pe perioada 2006—2009, prin care se dore∫te modernizarea satului rom‚nesc. Œn prezent, 67 de comune din cele 82 ale jude˛ului Vaslui beneficiaz„ de proiecte Ón curs de implementare, cu finan˛are asigurat„ prin Ordonan˛a Guvernului nr. 7 din 2006 — îcel mai amplu program rom‚nesc de investi˛ii Ón infrastructura rural„ de dup„ 1990“.

Vizita premierului T„riceanu Ón jude˛ul Vaslui a cuprins ∫i c‚teva obiective importante pentru economia jude˛ului: S.C. îConfec˛ii“ — S.A. B‚rlad, o privatizare de succes Ón industria textil„ a jude˛ului, ∫i S.C. îSafir“ — S.R.L., o modern„ fabric„ de procesare a c„rnii de pui construit„ printr-un proiect cu finan˛are SAPARD. De asemenea, premierul a ˛inut s„ viziteze o ∫coal„ aflat„ Ón construc˛ie din Programul guvernamental de reabilitare a infrastructurii educa˛ionale, s„ discute cu ˛„ranii simpli despre problemele mediului rural.

Œn municipiul Hu∫i, punctul terminus al vizitei guvernamentale, premierul T„riceanu a participat la o dezbatere cu to˛ii primarii de comune din jude˛ul Vaslui, pentru a radiografia cu precizie stadiul derul„rii proiectelor de investi˛ii cu finan˛are guvernamental„ pentru mediul rural, problemele pe care le Ónt‚mpin„ autorit„˛ile rurale ∫i priorit„˛ile perioadei imediat urm„toare.

Alocarea a peste 700 de miliarde de lei vechi pentru jude˛ul Vaslui de la Ónceputul guvern„rii T„riceanu, precum ∫i derularea acestei vizite reprezint„ o confirmare a faptului c„ jude˛ul Vaslui devine o prioritate a guvern„rii liberale 2004—2008.

îCine este interesat de «Fortus»?“

Este o Óntrebare pe buzele tuturor ie∫enilor ∫i Ón special pe buzele celor aproape 1.500 de angaja˛i ai firmei ie∫ene. Cine este interesat ca Societatea îFortus“ s„ nu func˛ioneze? Institu˛iile statului se presupune c„ nu au acest interes. Faptele, Óns„, te duc cu g‚ndul la cu totul alt„ p„rere. Firma ie∫ean„ nu a beneficiat de ajutorul de stat const‚nd Ón ∫tergerea datoriilor acumulate p‚n„ la momentul privatiz„rii, de∫i legea care prevedea aceste facilit„˛i era Ón vigoare c‚nd s-au semnat actele de privatizare. Œn baza de date a Ministerului Finan˛elor, îFortus“ figureaz„ cu o datorie impresionant„, dar mare parte a acesteia este din perioada anterioar„ privatiz„rii. Ce se acumuleaz„ acum sunt accesoriile, adic„ penaliz„ri ∫i dob‚nzi. Mai mult dec‚t at‚t, sechestrul asiguratoriu instituit de c„tre A.V.A.S. din considerente discutabile, sechestru pus pe toate bunurile mobile ∫i imobile ale firmei, reprezint„ o adev„rat„ fr‚n„ Ón buna desf„∫urare a activit„˛ii la îFortus“. De parc„ nu a fost de ajuns, Finan˛ele jude˛ene au Óncercat de c‚teva ori v‚nzarea

unor active ale societ„˛ii Ón contul datoriilor. Œncerc„ri e∫uate, dar care au avut darul de a arunca o lumin„ nefavorabil„ asupra firmei. Toate acestea pot fi interpretate, f„r„ Óndoial„, ca un interes din partea autorit„˛ilor statului ca îFortus“ s„ nu mai func˛ioneze.

Ac˛ionarul majoritar, Societatea îMetalexportimport“ — Bucure∫ti, este, de asemenea, de presupus c„ dore∫te men˛inerea Ón via˛„ a celei mai mari firme ie∫ene. ™i asta, dintr-un motiv relativ simplu: patroneaz„ firma de unde c‚∫tig„ bani frumo∫i. Tot faptele sunt cele care par a demonstra c„ ac˛ionarul principal nu se prea sinchise∫te de îFortus“. Contractul de privatizare a inclus un plan de investi˛ii al ac˛ionarului Ón retehnologizarea firmei ie∫ene ∫i Ón protec˛ia mediului, plan de investi˛ii care nu a fost respectat de îMetalexportimport“. Mai mult chiar, ac˛ionarul majoritar are la aceast„ dat„ o datorie de peste 24 miliarde de lei vechi c„tre îFortus“, datorie pe care nu se arat„ dispus a o achita. Toate acestea pot fi interpretate, f„r„ Óndoial„, ca un interes din partea ac˛ionarului majoritar ca îFortus“ s„ nu mai func˛ioneze.

Au fost destule dovezi ale ingerin˛ei politicului Ón activitatea firmei îFortus“. Parlamentari ie∫eni au sus˛inut sus ∫i tare c„ societatea ar trebui rev‚ndut„ altor firme, men˛ion‚nd numele unei societ„˛i ruse∫ti. Aceia∫i parlamentari au mai promis marea cu sarea ∫i Ón cazul altor firme locale de care s-a ales praful. Percep˛ia celor care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea la îFortus“ este aceea c„ politicul are interesul, f„r„ t„gad„, ca firma ie∫ean„ s„ nu mai func˛ioneze.

Care este miza acestor interese? Cele aproape 174 de hectare de teren pe care Ónc„ le mai de˛ine îFortus“ Ón patrimoniu, teren evaluat la peste 70 de milioane de euro, f„r„ a lua Ón calcul construc˛iile ∫i utilajele de˛inute de societatea ie∫ean„. Miza este mare ∫i Ómpinge juc„torii la riscuri pe m„sur„, iar juc„torii sunt cei enumera˛i mai sus! Cine are interesul ca îFortus“ s„ func˛ioneze Ón continuare? Angaja˛ii societ„˛ii, care sper„ s„-∫i p„streze locurile de munc„ ∫i care sunt convin∫i c„ firma este rentabil„. Cine mai poate fi interesat ca îFortus“ s„ func˛ioneze? Autorit„˛ile statului, care nu au dec‚t de c‚∫tigat at‚t din taxele ∫i impozitele percepute, c‚t ∫i din evitarea unei st„ri sociale tensionate Ón zona Ia∫iului, ∫i ac˛ionarul majoritar, dac„ institu˛iile abilitate Ól for˛eaz„ s„ respecte clauzele contractului de privatizare. ™i, nu Ón ultimul r‚nd, unii parlamentari ie∫eni, c„rora nu li se va mai imputa ruinarea altor firme locale. Oare c‚t mai are de tr„it îFortus“?

Nu vreau s„ Ónchei declara˛ia mea de ast„zi Ónainte de la ura tricolorilor mult succes Ón partida pe care o vor disputa cu selec˛ionata Luxemburgului! V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„ referitoare la taxa de prim„ Ónmatriculare

Œn Nota de fundamentare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 110/27.12.2006 prin care se modific„ Legea nr. 343/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003, se precizeaz„ urm„toarele:

— ca urmare a desfiin˛„rii frontierelor vamale cu statele U.E., pentru o mai bun„ protejare a mediului, s-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 luat decizia Ónlocuirii accizelor pentru autoturisme ∫i autovehicule cu taxa special„ pentru autoturisme;

— taxa special„ se calculeaz„ Ón func˛ie de vechimea autoturismului, capacitatea cilindric„ a ma∫inii ∫i tipul de catalizator;

— excep˛ie de la aplicarea taxei fac ma∫inile misiunilor diplomatice Ón Rom‚nia, ma∫inile persoanelor cu handicap, autoturismele ce dep„∫esc capacitatea de 3,5 tone, precum ∫i autovehiculele speciale destinate lucr„rilor de drumuri, de salubrizare, cele folosite de for˛ele armate, de for˛ele de securitate ale statului, serviciile de ambulan˛„, medicin„, poli˛ie de frontier„, poli˛ie.

Œn condi˛iile dorin˛ei de Ónnoire a parcului auto ar trebui ca aceast„ prevedere s„ fi mai lax„, Ón sensul acord„rii unei posibilit„˛i reale persoanelor fizice ∫i juridice de a-∫i reÓnnoi parcul auto cu unele performante, iar acest lucru nu se poate realiza dec‚t prin Óncurajarea cump„r„rii unora noi sau la m‚na a doua.

O ∫tire oficial„ din partea Comisiei a fost dat„ presei Ón data de 21.03.2007, ∫i anume Comisia European„ a decis s„ trimit„ Rom‚niei ∫i Maltei cereri oficiale pentru ca acestea s„ modifice legisla˛ia privind taxa de Ónmatriculare, care este discriminatorie pentru ma∫inile second-hand cump„rate din celelalte state membre. Cererile sunt sub forma unei scrisori de notificare oficiale, acestea fiind prima faz„ a procedurii de trimitere Ón judecat„ prevazut„ de articolul 226 al Tratatului C.E. Dac„ Ón urm„toarele dou„ luni Comisia European„ nu va primi un r„spuns satisf„c„tor din partea acestor state membre, poate trece la urm„toarea faz„ a procedurii ∫i s„ trimit„, Ón cele din urm„, aceste cazuri Cur˛ii de Justi˛ie.

Consider„m c„ Rom‚nia trebuie s„-∫i reconsidere punctul de vedere asupra acestei probleme, care Ón momentul de fa˛„ este contrar legisla˛iei europene. Œn caz contrar, vom fi dispu∫i s„ pl„tim daune Ón urma verdictului dat de Curtea European„ de Justi˛ie?

Nu putem reÓnnoi parcul auto, at‚t timp c‚t noi Ói punem piedici. Ar trebui s„ avem Ón vedere faptul c„ cet„˛eanul rom‚n, av‚nd o situa˛ie material„ modest„, nu-∫i va achizi˛iona o ma∫in„ second-hand din import pe care s„ nu o poat„ Ónmatricula ∫i nici nu-∫i poate permite o ma∫in„ nou„.

Codul fiscal actual ar trebui modificat, Ón sensul acord„rii unei ∫anse reale ∫i celor care nu au alt interes dec‚t achizi˛ionarea unei ma∫ini performante.

Trebuie s„ ˛inem cont de faptul c„ exist„ cel pu˛in un autoturism/familie, de obicei o ma∫in„ mai veche, av‚nd Ón vedere salariile mici din Rom‚nia ∫i posibilit„˛ile reduse de a putea cump„ra o ma∫in„ Euro 4.

Impunerea acestei taxe de Ónmatriculare descurajeaz„ cump„rarea unor ma∫ini cel pu˛in mai nepoluante dec‚t cele existente Ón prezent Ón Rom‚nia ∫i determin„ prelungirea folosirii ma∫inilor vechi existente, Ón detrimentul cump„r„rii unora mai performante. Scutirea de tax„ a agen˛ilor economici care folosesc ma∫ini de capacitate mai mare de 3,5 tone, Ón condi˛iile Ón care ∫i acestea sunt poluante, este o m„sur„ discriminatorie.

Propunem: scutirea de taxa de Ónmatriculare a autoturismelor noi de import, precum ∫i a celor secondhand, cu urm„toarele condi˛ii cumulate: s„ nu fie mai

veche de 5 ani, urm‚nd ca pentru cele ce dep„∫esc 5 ani s„ fie inclus„ aceast„ tax„ la Ónmatriculare; tipul de catalizator — euro 2, 3, ∫i 4. Astfel, oferim o ∫ans„ real„ celor care Ó∫i doresc achizi˛ionarea unei ma∫ini mai performante, Ón beneficiul firesc al societ„˛ii ∫i al mediului.

Consider„m necesitatea unei abord„ri europene a acestei situa˛ii, cu at‚t mai mult cu c‚t Uniunea European„ nu apreciaz„ aceast„ discriminare bazat„ pe o taxare la importul de autovehicule.

La ini˛iativa Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, Guvernul Rom‚niei a aprobat continuarea Programului de stimulare a Ónnoirii parcului auto ∫i Ón anul 2007 ∫i asta pentru c„ Ón cei doi ani de derulare programul a Ónregistrat succese at‚t din punct de vedere al protec˛iei mediului, prin reducerea emisiilor, c‚t ∫i la nivelul popula˛iei, care s-a ar„tat extrem de interesat„ de a se Ónscrie Ón program.

Œn acest an, programul demareaz„ mult mai repede dec‚t Ón anii preceden˛i. Acest lucru avantajeaz„ cet„˛enii, ˛inandu-se cont c„ o mare parte a beneficiarilor achizi˛ioneaz„ noile autoturisme prin intermediul creditelor bancare, aspect care presupune o invariabilitate a perioadelor de achizi˛ie, respectiv termene mai lungi.

De asemenea, programul din acest an se desf„∫oar„ Ón trei etape: prima se va Óncheia la 31 august, cea de-a doua se va derula Ón intervalul 1 septembrie—12 noiembrie, iar ultima, Óntre 13 noiembrie ∫i 12 decembrie.

Salut„m ini˛ierea programului de Ónnoire a parcului auto c„ruia i se aloc„ anul acesta suma de 49.500.000 RON, ceea ce Ónseamn„ c„ un num„r de 16.500 de cet„˛eni vor putea beneficia de prima de casare de 3.000 RON.

S-au Ómplinit, Ón aceast„ prim„ lun„ de prim„var„, o sut„ de ani de la izbucnirea marilor r„scoale din 1907, pe care reputa˛i istorici ai vremii le socoteau o revolu˛ie f„r„ egal Ón lumea satelor europene din secolul trecut. Poate c„ tocmai amploarea unor asemenea r„scoale, pornite din satul cu nume predestinat, Fl„m‚nzi, i-a determinat pe reprezentan˛ii de ieri ∫i de azi ai oligarhiei s„ dea uit„rii prim„vara Óns‚ngerat„ a anului 1907. Œn 1911, N. D. Cocea scria: îPatru ani de la r„scoale! Patru ani ∫i parc„ ar fi trecut patru veacuri. Cine Ó∫i mai aduce azi aminte de miile de ˛„rani care au mu∫cat p„m‚ntul Ón ceasul mor˛ii, care au pl„tit cu via˛a lor o clip„ de speran˛„ n„scut„ sub purpura de incendiu a conacelor aprinse, ce au c„zut de atunci, mai fl„m‚nzi, mai dezn„d„jdui˛i ∫i mai goi, sub c„lc‚iul jandarmului ∫i Ón lan˛urile iob„giei seculare?“ S„ ne mai amintim, noi, cei de ast„zi, despre 1907? Ar fi, probabil, un gest considerat derizoriu de c„tre unii politicieni, din moment ce un asemenea moment marcant nu-∫i mai g„se∫te loc nici Ón calendarul evenimentelor aniversare ale ˛„rii. Nu numai c„ a fost scos din amintirile rom‚nilor, dar urma∫ii c„l„ilor de la 1907 i-au conferit acestui moment dramatic o semnifica˛ie de-a dreptul pervers„. Nu pu˛ini reprezentan˛i ai partidelor istorice sus˛in cu insolen˛„ c„ cei ce-au pornit r„scoala din 1907 au fost instiga˛i de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 marinarii ru∫i de pe cruci∫„torul Potemkin, care, dup„ revolu˛ia rus„ din 1905, ancorase Ón Portul Constan˛a.

Œn celebrul s„u pamflet î1907, din prim„var„ p‚n„-n toamn„“, I.L. Caragiale a dat riposta cuvenit„ unor asemenea detractori: îGuvernul declar„ sus ∫i tare c„ r„scoalele sunt faptele unor m‚ini str„ine de undeva. La un moment dat, oligarhia d„ semne de curat„ demen˛„. Nu mai vede nic„ieri dec‚t instigatori, nu mai caut„, nu mai g‚nde∫te dec‚t s„ g„seasc„ pe instigatori — fenomen ∫i ridicol ∫i deplorabil. Nu le vine politicienilor no∫tri s„ cread„ c„ dezastrul este urmarea fatal„ a sistemei lor politice, ∫i-i caut„ explica˛ii la kilometri dep„rtare, c‚nd, dac„ ar fi Ón stare s„ se uite mai bine, ar putea-o g„si sub v‚rful nasului“.

Asemenea sperjuri au Óntrecut orice limit„ a neadev„rului. fi„ranii au protestat ∫i adesea s-au b„tut cu comuni∫tii, care voiau s„-i deposedeze de p„m‚nt Ón timpul cooperativiz„rii. C‚t despre comuni∫tii din Rom‚nia, care, Ón 1907, ar fi ridicat masele de ˛„rani la revolt„, este suficient s„ spunem c„, Ón 1945, c‚nd a venit la putere, P.C.R. num„ra doar 1.023 de membri, trei sferturi dintre ei fiind str„ini. Pe de alt„ parte, unii istorici, mai mult b„nui˛i, sus˛in c„ Ón 1907 n-ar fi fost uci∫i 11.000 de ˛„rani, ci doar 32, de∫i armata a tras cu tunurile Ón satele r„sculate s„pt„m‚ni de-a r‚ndul. De asemenea, se afirm„ c„ Ón pu∫c„rii n-ar fi fost arunca˛i dec‚t c‚teva zeci de ˛„rani. Liderii conservatori ∫i liberali Ónfr„˛i˛i Ón acele zile de cump„n„ ∫i beneficiind de sprijinul regelui Carol I, cel mai mare mo∫ier, au Ónmorm‚ntat adev„rul cum au putut mai bine. Œnainte de toate, mistificatorii au escamotat adev„ratele cauze ale r„scoalei. M„rturiile pe care ni le-au l„sat Óns„ marile personalit„˛i ale vremii — I.L. Caragiale, Nicolae Iorga, Tudor Arghezi, Octavian Goga, N.D. Cocea, Al. Vlahu˛„, Mihail Sadoveanu, George Ranetti, Panait Cerna, I.C. Visarion ∫i mul˛i al˛i scriitori, publici∫ti ∫i istorici — nu pot fi nesocotite. Ele dau gir adev„rului mult mai puternic dec‚t rapoartele oficiale.

C‚t despre cauze, ar fi suficient de spus c„ la Ónceputul veacului trecut, c‚teva sute de mo∫ieri, regele, alte c‚teva sute de arenda∫i ∫i unele funda˛ii de binefacere ale statului concentrau Ón m‚inile lor circa 60% din suprafa˛a de p„m‚nt arabil a ˛„rii, Ón timp ce zece milioane de ˛„rani aveau fiecare 1 p‚n„ la 5 hectare (cei mai mul˛i nu dispuneau dec‚t de c‚teva pr„jini de teren). Œn acest sens, Nicolae Iorga scria: îC„ ˛„r„nimea noastr„ este cea din urm„ dintre ˛„r„nimile din Europa, sub toate raporturile, Ón aceast„ privin˛„ nu poate exista Óndoial„; Ón niciuna din ˛„rile Europei, nici chiar Ón Turcia, nicio ˛„r„nime nu a r„mas Ónapoi ca ˛„r„nimea din Regatul rom‚n“.

fi„ranii r„scula˛i acum 100 de ani au pl„tit cu via˛a sau cu ani grei de temni˛„ Óndr„zneala sau mai bine spus disperarea lor. Urma∫ii, milioanele de ˛„rani care s-au jertfit pentru neat‚rnarea ˛„rii la 1877, care au dus Ón cea mai mare parte pe umerii lor greul r„zboiului din 1916—1918, Ón urma c„ruia s-a realizat Marea Unire a rom‚nilor, ∫i care au pl„tit un greu tribut de s‚nge ∫i Ón cea de-a doua conflagra˛ie mondial„, precum ∫i Ón anii totalitarismului, constat„ ast„zi c„ jertfa Ónainta∫ilor lor a fost zadarnic„.

fi„ranii de azi au ajuns, Ón mare parte, Ón situa˛ia p„rin˛ilor ∫i bunicilor lor. B„tr‚ni, bolnavi, s„raci, f„r„ posibilit„˛i s„-∫i cultive ogorul, iar pe deasupra amenin˛a˛i an de an de calamit„˛ile naturale, Ó∫i a∫teapt„ resemna˛i sf‚r∫itul, Ón timp ce aceia care mai au un strop de vlag„ Ón ei se duc Ón lume ca s-o cheltuiasc„ mai cu folos. Iar dincolo de toate acestea, sub presiunea noului statut european al ˛„rii, ar putea s„ dispar„ cu totul, alerg‚nd Ón gol dup„ rangul de fermier.

Nu ne r„m‚ne dec‚t ca, la evocarea unui asemenea dramatic eveniment, s„ le adres„m milioanelor de ˛„rani care au pierit Ón r„zmeri˛e interne, Ón r„scoale sau Ón r„zboaiele pentru ap„rarea gliei str„bune, aceste pioase ∫i cre∫tine∫ti cuvinte: Dumnezeu s„ v„ ierte ∫i s„ v„ ocroteasc„ Ón lumea drep˛ilor, dup„ care a˛i jinduit amarnic pe p„m‚nt!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

îAlegerile anticipate, singura solu˛ie Ón actualul climat politic“

M„ adresez ast„zi plenului Camerei Deputa˛ilor pentru a face un apel la maturitate ∫i luciditate politic„, care, Ón opinia mea, nu se pot materializa dec‚t prin declan∫area, c‚t mai repede posibil, a alegerilor parlamentare anticipate.

Fac acest apel deoarece tot ceea ce se Ónt‚mpl„ acum Ón triunghiul rela˛ional dintre cele mai importante institu˛ii ale statului — Pre∫edin˛ie, Parlament ∫i Guvern — nu-∫i poate g„si rezolvarea dec‚t prin noi alegeri.

NeÓn˛elegerile dintre primul-ministru ∫i pre∫edinte se ad‚ncesc pe zi ce trece ∫i par a deveni ireconciliabile. Primul-ministru este din ce Ón ce mai deranjat de prezen˛a Ón Guvern a mini∫trilor desemna˛i de Partidul Democrat ∫i merge cu guvernarea Ón dou„ luntre: nici nu restructureaz„ guvernul f„r„ democra˛i, asigur‚ndu-∫i o majoritate cu P.S.D., P.C. ∫i P.R.M., dar nici nu Óncearc„ s„ resusciteze Alian˛a ce l-a propulsat Ón func˛ie.

La fel de neÓn˛eles este ∫i atitudinea opozi˛iei. Œn orice democra˛ie european„, p‚n„ acum, opozi˛ia ar fi fost motorul declan∫„rii alegerilor anticipate. La noi, Óns„, opozi˛ia face jocuri lipsite de ra˛iuni politice, bazate pe interesul na˛ional. Ar dori un guvern minoritar P.N.L., de fapt, un guvern-marionet„, mult mai slab dec‚t cel actual, ce va deveni incapabil s„ promoveze ini˛iative legislative importante ∫i care va sta tot timpul cu sabia unei mo˛iuni de cenzur„ deasupra capului. Mai mult, opozi˛ia nici nu vrea s„ accead„ la putere, prin formarea cu P.N.L. a unei noi majorit„˛i parlamentare transparente, care s„ se reflecte Óntr-un nou guvern. Invitat„ practic de P.N.L. s„ i se al„ture la guvernare, opozi˛ia pune condi˛ii de neacceptat: eliminarea pre∫edintelui Traian B„sescu, singurul ales nominal, prin vot universal, ∫i singurul care are o popularitate ce se apropie de 60 de procente din r‚ndul electoratului.

Opozi˛ia nu vrea s„-∫i asume nimic, ci vrea doar s„ lungeasc„ atacurile iresponsabile la adresa pre∫edintelui. De∫i ∫tie c„ va pica acest examen la testul unui eventual referendum, vrea ca perioada p‚n„ la alegerile la termen s„ fie una de haos politic ∫i administrativ, pentru a distruge tot ce am f„cut p‚n„ acum. Œntr-o singur„ fraz„, se poate spune c„ este lipsit„ de viziune, de coeren˛„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 de responsabilitate ∫i are un singur program: sondajele de opinie.

Dac„ nu abord„m c‚t mai degrab„ o solu˛ie radical„ pentru toate problemele pe care vi le-am expus p‚n„ acum ∫i care nu poate fi dec‚t organizarea de alegeri anticipate, ne vom afla Ón imposibilitatea de a ne onora angajamentele pe care fiecare dintre noi le-a f„cut electoratului, programul postaderare va fi compromis, iar credibilitatea Parlamentului, ∫i a∫a aflat„ la un nivel mai mult dec‚t Óngrijor„tor, se va pr„bu∫i definitiv.

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, analistul pentru Rom‚nia al Agen˛iei Interna˛ionale de Evaluare Financiar„ îMoody’s“ (Moody’s Investors Service) a afirmat c„ deteriorarea recent„ din politic din Rom‚nia pare s„ fi oprit procesul reformelor structurale. Aprecierile analistului sunt diferite Ón compara˛ie cu cele din luna ianuarie, c‚nd afirma c„ disputele din mediul politic demonstreaz„ c„ Rom‚nia este cu adev„rat o democra˛ie, astfel de tensiuni fiind Ónt‚lnite ∫i Ón alte democra˛ii din lume.

Analistul Agen˛iei de Evaluare îMoody’s“ avertizeaz„ asupra riscului ca Rom‚niei s„ Ói fie depunctat ratingul de ˛ar„, dar nu men˛ioneaz„ nimic despre impactul pe care l-a suferit ˛ara noastr„ Ón primele dou„ luni dup„ aderarea la Uniunea European„.

Permite˛i-mi s„ prezint ast„zi situa˛ia pentru trei indicatori sintetici.

1. Deficitul de cont curent Ón balan˛a de pl„˛i interne a Rom‚niei, adic„ diferen˛a dintre economiile ∫i investi˛iile na˛ionale, a Ónregistrat Ón luna ianuarie o valoare de circa 766 de milioane euro. Aceasta Ónseamn„ c„ Ón prima lun„ de dup„ aderare Rom‚nia a Ónregistrat o cre∫tere a deficitului de cont curent cu 162% mai mare comparativ cu perioada similar„ din anul precedent.

Cea mai mare pondere Ón acest deficit o are balan˛a comercial„, care a contribuit cu 292 milioane euro la Óntregul deficit, aceast„ cifr„ fiind Ón cre∫tere cu 835% fa˛„ de ianuarie 2006.

Gradul de acoperire a deficitului de cont prin investi˛ii str„ine directe a fost de numai 51%, fiind compus doar din participa˛ii la capital ∫i profit reinvestit.

2. Datoria extern„ pe termen mediu ∫i lung la Ónceputul lunii februarie 2007 a atins nivelul de 27,9 miliarde euro.

Datoria extern„ public„ ∫i public garantat„, adic„ Ómprumuturile contractate sau garantate de Ministerul Finan˛elor Publice conform Legii datoriei publice, a Ónregistrat, la 31 ianuarie 2007, un sold de 10,8 miliarde euro, reprezent‚nd 38,6% din datoria extern„ pe termen mediu ∫i lung.

Datoria extern„ negarantat„ public, adic„ totalul Ómprumuturilor f„cute de companiile private, a Ónsumat 16,1 miliarde euro la finele lunii ianuarie a.c.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu ∫i lung, adic„ raportul dintre suma care trebuie rambursat„ Ón contul datoriei pe parcursul unui an ∫i volumul exporturilor, a fost de 11,4% Ón luna ianuarie a anului 2007.

Gradul de acoperire a fost, la 31 ianuarie a.c., de 7,2 luni de import, fa˛„ de 6,4 luni de import la 31 decembrie 2006.

3. Salariul mediu Ón Rom‚nia a fost, Ón luna februarie 2007, de numai 930 lei, respectiv aproape 270 euro. Semnificativ este faptul c„ salariul din activit„˛ile de baz„ a reprezentat, la sf‚r∫itul lunii trecute, numai 66% din totalul veniturilor, valoare foarte sc„zut„ pentru o economie func˛ional„ de pia˛„.

Aceasta chiar Ón condi˛iile Ón care rom‚nii din afara grani˛elor le-au trimis acas„, rudelor ∫i prietenilor, peste 6 miliarde euro Ón cursul anului trecut.

Consecin˛„ a salariilor sc„zute, dar ∫i a pensiilor mizere, aproape jum„tate din popula˛ia Rom‚niei se afl„ Óntr-o situa˛ie material„ precar„ Ón ceea ce prive∫te raportul dintre veniturile realizate ∫i nevoile de consum. Unei propor˛ii de 45% dintre rom‚ni veniturile Ói ajung cel mult pentru satisfacerea strictului necesar. Astfel:

— numai un sfert din popula˛ia din mediul urban Ó∫i permite s„ cumpere ∫i lucruri care nu sunt strict necesare;

— 30% din popula˛ie are doar un trai decent, f„r„ s„-∫i permit„ bunuri costisitoare;

— 28,1% dintre cet„˛enii Rom‚niei urbane Ó∫i permit doar strictul necesar, tr„ind la pragul de s„r„cie, Ón timp ce

— 16,8% din rom‚ni nu ating nici m„car pragul de s„r„cie, fiind practic Ón afara societ„˛ii, a∫a cum este ea Ón˛eleas„ Ón Europa prezentului.

Este un tablou extrem de sintetic, dar deosebit de sumbru.

Or, Ón loc s„ se preocupe de impactul ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ asupra vie˛ii oamenilor acestei ˛„ri ∫i s„ g„seasc„ solu˛ii de atenuare, Guvernul T„riceanu ne ofer„ zilnic spectacole de cabaret bulevardier, av‚nd Ón prim-plan pe marele circar de la Cotroceni.

îUniunea European„, la ceas aniversar“

La 25 martie 1957, oameni politici vizionari din ∫ase state europene, reuni˛i pe colina Capitoliului, deschideau drumul construc˛iei europene, semn‚nd Tratatul de la Roma — actul de na∫tere al comunit„˛ii europene.

Structura nou-creat„ — Comunitatea Economic„ European„ — Ó∫i propunea s„ realizeze o pia˛„ comun„, bazat„ pe libera circula˛ie a persoanelor, bunurilor ∫i serviciilor, prin suprimarea barierelor vamale Óntre statele membre. Œn aceea∫i zi a fost creat„ ∫i Comunitatea European„ pentru Energie Atomic„.

Ast„zi, noi, europenii, privim Ón urm„ cu m‚ndrie ∫i Ónainte cu optimism. Dup„ un Ónceput modest, Uniunea European„ s-a dezvoltat cu un dinamism f„r„ precedent, num„r‚nd Ón prezent 27 de state membre ∫i aproape 500 milioane de cet„˛eni.

F„r„ Óndoial„, cei 50 de ani de existen˛„ a Uniunii Europene reprezint„ Ón primul r‚nd jum„tate de secol de pace, prosperitate economic„ ∫i social„, valorile comune ale actorilor europeni triumf‚nd la nivelul Óntregului continent. Momentul aniversar constituie un bun prilej pentru evaluarea ∫i preg„tirea urm„toarelor deziderate europene, c„ci azi, mai mult ca oric‚nd, putem afirma cu certitudine: provoc„rile pe care le Óncearc„ Óntreaga lume nu pot fi Ónfruntate f„r„ solu˛ii europene.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Jubileul celebrat la Berlin ar putea fi semnalul unui nou Ónceput, c„ci, totu∫i, Uniunea European„ se confrunt„ ∫i cu probleme majore. Domeniul problematic cel mai important este reprezentat de economie, care, Ón ciuda dezvolt„rii din ultimii ani, r„m‚ne tributar ritmului sc„zut de cre∫tere ∫i ratei ridicate a ∫omajului. Pentru dep„∫irea acestor dificult„˛i ar fi necesare m„suri la nivel european, de altfel propuse de autorit„˛ile europene, dar care Ónt‚mpin„ rezisten˛„ din partea guvernelor statelor membre, din cauza problemelor sociale pe care le-ar crea.

O reflectare a acestor probleme se reg„se∫te ∫i Ón respingerea Constitu˛iei europene de c„tre cet„˛enii francezi ∫i cei olandezi Ón 2005. Perplexitatea cauzat„ de respingerea Tratatului constitu˛ional Ón Fran˛a ∫i Olanda ar putea fi dep„∫it„ cu ocazia acestei anivers„ri.

Uniunea European„, prin colaborarea dintre institu˛iile ei ∫i guvernele na˛ionale, trebuie s„ ofere solu˛ii pentru trecerea peste dificult„˛ile economice ∫i redarea prosperit„˛ii. Œn contextul l„rgirii num„rului de state membre, este necesar ca reformele economice s„ fie coordonate cu cele institu˛ionale, pentru men˛inerea suple˛ei actului decizional ∫i respectarea intereselor tuturor statelor membre.

Totodat„, orice reform„ care urmeaz„ a fi Óntreprins„, indiferent de domeniu, va trebui s„ ˛in„ seama ∫i de o repartizare propor˛ional„ a costurilor ∫i beneficiilor sociale Óntre toate ˛„rile.

Uniunea European„ a contribuit ∫i contribuie Ónc„ la cre∫terea nivelului de via˛„ al cet„˛enilor s„i, a creat o pia˛„ comun„ la scar„ european„, a lansat moneda unic„ european„, euro, ∫i a Ónt„rit vocea Europei Ón lume.

Aproape o jum„tate de secol de construc˛ie european„ a marcat profund istoria continentului, mentalitatea locuitorilor s„i ∫i a modificat echilibrul puterilor. Guvernele statelor membre ∫tiu ast„zi c„ era suveranit„˛ii na˛ionale absolute este dep„∫it„ ∫i c„ numai uniunea for˛elor ∫i viziunea unui destin comun le vor permite s„ aib„ acces la progresul economic ∫i social ∫i s„-∫i men˛in„ influen˛a Ón lume. Metoda comunitar„, bazat„ pe un dialog permanent Óntre interesele na˛ionale ∫i interesul comun, respect‚nd diversitatea na˛ional„, nu ∫i-a pierdut nimic din valoarea ini˛ial„. N„scut„ pentru a surmonta antagonismele seculare ∫i pentru a estompa spiritul de superioritate ∫i folosirea for˛ei, care marcau rela˛iile dintre state, aceast„ metod„ a permis coeziunea Europei democratice, ata∫at„ valorilor de libertate. Dispari˛ia antagonismului Est—Vest ∫i unificarea politic„ ∫i economic„ a continentului reprezint„ victoria spiritului european, de care popoarele au nevoie ast„zi, mai mult ca niciodat„.

îEgalizarea v‚rstei minime de c„s„torie“

Œn urm„ cu un an am formulat o propunere legislativ„ de modificare a Codului familiei, prin care am propus egalizarea v‚rstei minime pentru c„s„torie. Codul familiei Ón vigoare prevede c„ v‚rsta minim„ pentru c„s„torie este de 18 ani, dar femeia se poate c„s„tori la 16, respectiv la 15 ani, cu acordul ocrotitorilor legali ∫i al autorit„˛ii de protec˛ie a copilului.

Codul familiei este Ón vigoare de peste 30 ani, o lege care a ar„tat clemen˛„ pentru copilele care, pentru motive bine Óntemeiate, puteau s„ se c„s„toreasc„ Ónainte de a Ómplini 18 ani. Care puteau fi acele motive? Sarcina ca urmare a unui viol sau sarcina pur ∫i simplu.

Reamintesc c„ una dintre marile realiz„ri ale legisla˛iei postdecembriste a fost dezincriminarea avortului, precum ∫i a folosirii mijloacelor contraceptive. Œn vremea lui Ceau∫escu, femeia rom‚n„ era obligat„ s„ dea copii patriei, avortul ∫i mijloacele contraceptive fiind interzise sub pedeapsa Ónchisorii, iar statul socialist l„sa porti˛a Óncheierii unei c„s„torii Ónainte de 18 ani fetelor care, practic, nu aveau alt„ ∫ans„.

Œmi amintesc de una din colegele mele din ∫coala general„, care, r„m‚n‚nd Óns„rcinat„ la 15 ani, a trebuit s„ abandoneze ∫coala ∫i, de∫i era permis, tat„l copilului nu a luat-o de nevast„, copilul s-a n„scut Ón afar„ de c„s„torie, iar ea, o str„lucit„ matematician„, ∫i-a ratat via˛a, dup„ ce a Óncercat zadarnic s„ fac„ fa˛a b‚rfelor ora∫ului.

Œn prezent, situa˛ia se prezint„ altfel: avortul ∫i folosirea anticoncep˛ionalelor au fost dezincriminate, femeia poate decide Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ momentul c‚nd poate avea un copil. Œn schimb, ea se poate c„s„tori Ónainte de 18 ani, Ón vreme ce, pentru partener sau b„rbat, v‚rsta minim„ pentru c„s„torie a r„mas aceea∫i ca Ónainte de 1989, adic„ 18 ani.

Œn aproape toate ˛„rile Uniunii Europene, v‚rsta minim„ pentru femeia ∫i b„rbatul care decid s„ se c„s„toreasc„ este 18 ani: Germania, Anglia, Belgia, fi„rile de Jos, Elve˛ia, Danemarca, Portugalia, Spania, iar Rezolu˛ia nr.10590/20 06 2005 a APCE fixeaz„ sau ridic„ la 18 ani v‚rsta minim„ pentru c„s„torie pentru femei ∫i b„rba˛i.

La cea de-a 35-a sesiune a Comitetului pentru eliminarea discrimin„rii Óndreptate Ómpotriva femeilor (CEDAW) din 15 mai 2006, Ón raportul con˛in‚nd observa˛iile finale pentru Rom‚nia, se apreciaz„ drept pozitiv„ Ónscrierea Ón actualul proiect de Cod civil rom‚n a v‚rstei minime de c„s„torie de 18 ani pentru femei ∫i b„rba˛i.

Œncheierea unei c„s„torii trebuie s„ fie un act responsabil, de maturitate. V‚rsta la care o persoan„ devine major„ pare a fi potrivit„ ∫i pentru Óncheierea unei c„s„torii. C„s„tori˛i Ón aceste condi˛ii de maturitate ∫i responsabilitate, cei doi parteneri pot avea ∫anse egale Ón via˛„. V‚rsta majoratului este aceea la care t‚n„rul nu mai este copil, poate lua decizii pentru viitorul s„u, se poate decide s„ se c„s„toreasc„ sau nu, dar, mai ales, poate decide s„ studieze, s„ ob˛in„ o calificare, pentru ca s„ aib„ o baz„ solid„ pe care s„ Ó∫i Óntemeieze via˛a de adult, Óntr-un mod independent ∫i demn.

Œn aceste condi˛ii, sunt voci care doresc s„ Óncurajeze tinerele fete s„ se c„s„toreasc„ la 15 sau 16 ani, s„ le Óncurajeze s„ devin„ mame atunci c‚nd ele Ónsele sunt ni∫te copii, s„ abandoneze ∫coala Ón favoarea noilor lor responsabilit„˛i de femei c„s„torite ∫i mame, s„ devin„ dependente de so˛ul lor major.

Ini˛iativa mea urm„re∫te s„ Ónl„ture discriminarea femeii Ón c„s„torie ∫i s„ creeze un cadru legal pentru egalitatea de ∫anse Óntre so˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 De aceea, mi se pare bizar„ opozi˛ia Agen˛iei pentru Protec˛ia Drepturilor Copilului, care, cu prilejul acestei dezbateri, pretinde c„ sunt astfel Óncurajate concubinajele ∫i care, practic, ne comunic„ faptul c„ nu ∫i-a f„cut datoria, permi˛‚nd ca Ón Rom‚nia s„ existe 27.000 de fete sub 18 ani care au devenit mame Ón 2006, cum declar„ ∫eful Oficiului Rom‚n pentru Adop˛ii.

M„ Óntreb cum Ón˛elege Autoritatea s„ ocroteasc„ copiii? Cele 27.000 mame minore sunt tot copii, iar dac„ singura solu˛ie a Autorit„˛ii pentru aceste situa˛ii este s„ m„rite aceste fete c‚t se poate de repede, c‚t ele Ónsele sunt copii, mi se pare o solu˛ie cinic„, de ascundere sub pre∫ a unui gunoi pentru care Rom‚nia este criticat„ pe plan european.

S„ ne Óncurajam copiii s„ Ónve˛e, s„ devin„ competitivi pe pia˛a muncii europene, s„ c‚∫tige bani ∫i experien˛„ profesional„ ∫i de via˛„ ∫i apoi, c‚nd condi˛iile sunt coapte, s„ se c„s„toreasc„, plec‚nd Ón aceast„ Óntreprindere de mare r„spundere care este c„s„toria de la aceea∫i linie de start, deci cu ∫anse egale.

îComisia Voiculescu, buricul politicii rom‚ne∫ti!“

Doresc s„ sus˛in de aceast„ dat„ dou„ idei: prima, c„ obiectul real al îComisiei Voiculescu“ nu este activitatea pre∫edintelui Traian B„sescu, ci egoul domnului Voiculescu ∫i, a doua, c„ invocatele Ónc„lc„ri grave ale Constitu˛iei trebuie s„ fie, pentru a putea fi luate Ón serios, eviden˛e, fapte u∫or de precizat ∫i de probat.

Urm„resc cu mirare povestea acestei îcomisii“ ∫i nu pot s„ nu constat precaritatea ei, absurdul Ón care se g„se∫te. Aceasta, domnilor ∫i doamnelor, nu este o adev„rat„ comisie de investigare, ci una de adeverire. Membrii s„i, Ón frunte cu domnul Voiculescu, au pornit la drum cu o concluzie deja ∫tiut„. Acum le r„m‚ne doar s„ g„seasc„ ∫i ceva premise c‚t de c‚t acceptabile pentru concluzia lor.

Aceast„ situa˛ie Ómi aminte∫te de un mod de g‚ndire comunist pe care noi dorim ast„zi s„ Ól dep„∫im. Ca s„ rezum, trimit la c‚teva dintre cuvintele lui Mao Tzedun. Acesta spunea c„ g‚ndirea lui reprezint„, pentru poporul chinez, microscopul ∫i telescopul politic. Œntr-un chip asem„n„tor se prezint„ acum ∫i aceast„ comisie, cu aceast„ preten˛ie s-a autoÓnfiin˛at. Dar Mao, care pre˛uia, Ón mintea lui, ∫i poporul, mai ad„uga: îOchii poporului sunt la fel de albi precum z„pada. V„d totul, ∫tiu totul.“ Desigur, Mao se referea la tot ceea ce mai Ónainte fusese cercetat de îg‚ndirea sa cu abilit„˛i uluitoare“.

Œnchid aceast„ parantez„, afirm‚nd c„, pentru cei care urm„resc cu adev„rat povestea acestei comisii, magicianul Voiculescu a preg„tit un exerci˛iu de iluzionism remarcabil. Cu mi∫c„ri me∫te∫ugite, Domnia Sa caut„ s„ arate poporului un alt Voiculescu, unul serios, gata de a purta pe umerii politici o uria∫„ responsabilitate istoric„, altul dec‚t ponegritul Felix ori dec‚t ironizatul îmot„nel“ politic. C„ci, Ón vreme ce unii ar putea considera c„ aten˛ia comisiei se Óndreapt„ Ón permanen˛„ c„tre îabaterile“ pre∫edintelui, Ón realitate o aten˛ie ∫i mai ampl„, public„, urm„re∫te mi∫c„rile tacticoase ale domnului Voiculescu. Comisia se vrea microscopul ∫i telescopul european al politicii rom‚ne∫ti, dar nu este, de

fapt, dec‚t un prilej pentru gonflarea egoului domnului Voiculescu, pentru reabilitarea acestuia.

De aceea, sus˛in cu t„rie c„ acele îÓnc„lc„ri grave ale Constitu˛iei“, invocate drept motiv pentru constituirea comisiei, trebuie s„ fie fapte de domeniul eviden˛ei publice, nu doar enun˛uri subiective, cum am tot auzit p‚n„ acum.

Din dou„, una: fie faptele sunt eviden˛e ∫i pot fi u∫or precizate ∫i dovedite, fie comisia execut„ Ón v„zul public doar un exhibi˛ionism juvenil.

Œn fapt, constat„m cu u∫urin˛„ c„ politica rom‚neasc„ a Ónceput s„ Ó∫i arate buricul! R„m‚ne ca timpul s„ pun„ lucrurile Ón ordine, dar nu trebuie s„ uit„m c„, sumar Ómbr„cat„, politica poate r„ci ori, mai r„u, poate deveni steril„.

Mesajul pre∫edintelui Grupului parlamentar de prietenie al Parlamentului Rom‚niei cu Republica Elen„ cu prilejul Zilei Na˛ionale a Eladei — 25 Martie, adresat Rom‚niei ∫i Eladei, Parlamentului rom‚n ∫i Parlamentului elen

Domnilor pre∫edin˛i ai Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Este deopotriv„ o bucurie ∫i o emo˛ie s„ v„ transmit prezentul mesaj cu ocazia Ómplinirii a 186 de ani de la istorica Revolu˛ie a na˛iunii elene din 1821 pentru reÓnvierea speran˛ei de libertate ∫i independen˛„ a Eladei ∫i a Zilei Na˛ionale a Eladei — 25 Martie — care coincide, nu Ónt‚mpl„tor, cu Bunavestire, simbolizat„ cu Ónsemnul Crucii pe drapelul alb-albastru al Eladei.

Ziua Na˛ional„ a Eladei ∫ia diasporei elene de pretutindeni este scris„ cu litere de aur Ón paginile istoriei na˛iunii elene.

Este ziua Ón care comunitatea grecilor din Rom‚nia ∫i mii de filoeleni rom‚ni cinstesc cu pio∫enie ∫i ve∫nic„ recuno∫tin˛„ genera˛ia nemuritoare a anului 1821, care cu curaj, eroism ∫i sacrificii supreme a luptat pentru vestirea libert„˛ii ∫i independen˛ei Eladei.

Este ziua comemor„rii ∫i reculegerii amintirii eroilor, fiice ∫i fii ai Eladei, fiice ∫i fii ai diasporei elene din Rom‚nia, care Ómpreun„ cu eroii rom‚ni ∫i-au v„rsat s‚ngele Ón m„rile Eladei, pe p„m‚ntul acesteia ∫i pe cel al Rom‚no-Moldo-Vlahiei, pe traseul Trei Ierarhi—Secu— Dr„g„∫ani.

Ei merit„ recuno∫tin˛„, pe care o putem exprima cel mai sugestiv prin angajamentul ferm ∫i dinamic de p„strare Ón con∫tiin˛„ a valorilor m‚ndriei civiliza˛iei elene, aici, Ón Rom‚nia.

Este ziua care confer„ dimensiunea imaginii senine a Eladei, respectul cuvenit, locul ∫i rolul ce i se cuvin Ón structurile euroatlantice ∫i Ón cele ale altor organisme ∫i organiza˛ii interna˛ionale.

Este ziua Eladei al„turi de Rom‚nia ∫i pentru Rom‚nia.

Este ziua Ón care ne vom apleca frun˛ile, ca Ón fiecare an, amintirii eroilor eleni ∫i rom‚ni c„zu˛i la Secu ∫i Dr„g„∫ani.

Este ziua care confer„ comunit„˛ii elenilor din Rom‚nia un prilej Ón plus de afirmare a satisfac˛iei ∫i a ata∫amentului fa˛„ de elegan˛a modern-european„ a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Eladei, cu care promoveaz„ constant, flexibil ∫i generos diploma˛ia politicilor sale externe, Ón rela˛iile sale bilaterale cu statele Uniunii Europene, cu celelalte state europene, Ón mod deosebit cu Rom‚nia.

Este ziua Ón care se intoneaz„, spre m‚ndria noastr„, Imnul na˛ional al Rom‚niei, Ómpreun„ cu Imnul na˛ional al Eladei.

Este ziua exprim„rii recuno∫tin˛ei deopotriv„ Rom‚niei ∫i Eladei, ˛„ri cu rela˛ii tradi˛ionale statornicite Ón decursul timpului pe multiple planuri de interes comun, amplificate ∫i diversificate ast„zi Óntre Rom‚nia ∫i Elada la un nivel calitativ superior, cu prec„dere Ón procesul postaderare la Uniunea European„.

Este ziua care confer„ Parlamentului Rom‚niei un prilej Ón plus de a fi recunosc„tor Eladei, prin angajamentul liderilor ei de a sus˛ine Ón continuare, cu aceea∫i voin˛„, Rom‚nia, Ón perioada postaderare a Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Subliniem declara˛iile oficiale ale Pre∫edintelui Eladei, domnul Karolas Papoulias, a pre∫edintelui Parlamentului elen, doamna Anna Benaki Psaroula, ∫i a premierului Guvernului Eladei, domnul Kostas Karamanlis, care ∫i-au exprimat voin˛a de a fi mereu al„turi de Rom‚nia Ón parcurgerea etapelor postaderare la Uniunea European„ ∫i, ceea ce este demn de re˛inut, exprimarea voin˛ei de a sprijini Rom‚nia Ón baza experien˛ei lor.

Domnilor pre∫edin˛i ai Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Nu vom uita paginile istoriei poporului elen scrise de eroii eleni ∫i rom‚ni ai Revolu˛iei din 1821 pentru vestirea libert„˛ii ∫i independen˛ei Eladei, pentru lini∫tea sub ramuri de m„slin Ón sud-estul Europei.

Elada a fost, este ∫i va fi Ón inimile poporului rom‚n, Ón inimile comunit„˛ii elene din Rom‚nia ∫i a miilor de filoeleni.

Cu alese sentimente ∫i considera˛ie pentru Parlamentul Rom‚niei ∫i Parlamentul Eladei, cu convingerea Ómpletirii diploma˛iilor lor parlamentare, semneaz„ pre∫edintele Grupului parlamentar de prietenie al Parlamentului Rom‚niei cu Republica Elen„.

Declara˛ie politic„: îAfaceri liberale cu Armata ∫i cu veteranii“

Un c‚ntec de leb„d„ sau un mar∫ persan sugereaz„ serialul îVeteranii se prezint„“, Ón ritmul, rima ∫i cu emfaza caracteristic„ mult Óndr„gitei îC‚nt„ri a Rom‚niei“.

Politrucii din fosta Armat„, pus„ pe butuci ∫i transformat„ Óntr-o anex„ american„ care ne expune la scandaluri cu terori∫ti ∫i la critici din partea Uniunii Europene Ón care cu chiu, cu vai am intrat, au ie∫it la ramp„ Ón lumina reflectoarelor pentru a scrie o nou„ pagin„ glorioas„ pe frontispiciul unei institu˛ii par˛ial falite. Œn toat„ ˛ara asist„m la afaceri cu mini∫tri, generali, ofi˛eri ∫i patrimoniul Armatei, aflat„ Ón restructurare ∫i deturnat„ de la rostul ei tradi˛ional. O discu˛ie pe acest„ tem„ Óncepe ast„zi cu îa fost odat„...“.

Dac„ cineva ar avea curiozitatea, puterea ∫i voin˛a s„ desfac„ nodul îgrobian“ al afacerii îCasina“, ar avea mari surprize privind modul cum îb„ie˛ii de∫tep˛i“, boteza˛i cu

acest nume ilustru de Traian B„sescu, au pus m‚na pe o cl„dire din patrimoniul Armatei Ón centrul istoric al municipiului Deva, pe care au f„cut-o cadou unui personaj care cump„r„ pe ∫est, la pre˛ de second-hand cam tot ce vrea, unde vrea ∫i pe cine vrea Ón jude˛ul Hunedoara, f„r„ publicitate, f„r„ licita˛ie ∫i f„r„... bani. El cump„r„ oameni!

Fo∫ti politruci, intenden˛i ∫i cei care se ocupau c‚ndva cu educa˛ia socialist„ a militarilor au trecut alunecos Ón lumea afacerilor cu terenuri, cl„diri ∫i bunuri din averea Armatei, îscoase la reform„“ prin grija unor comisii ad-hoc, conforme cu interesele membrilor acestora.

V‚n„torii de averi au pus ochii ∫i pe geni∫tii din Deva, precum ∫i pe veteranii de r„zboi, trimi∫i din nou Ón linia Ónt‚i, ca acoperire pentru afacerile subterane, Óntruc‚t ei nu mai au nevoie de garan˛ii asupra moralit„˛ii, chiar dac„ au f„cut frontul ca Mo∫ Teac„, cu polonicul pe la buc„t„riile de campanie, magaziile de efecte ori furierat. Drept este c„ puteau s„ moar„ ∫i cu polonicul Ón m‚n„, Doamne fere∫te! Important este c„ au supravie˛uit ∫i c„ ast„zi pot s„ ne povesteasc„ verbal sau Ón c„r˛i de memorialistic„ faptele de arme ale Ónainta∫ilor Ón luptele de la P„uli∫, M„r„∫e∫ti, Oituz ori din alte locuri intrate Ón istorie.

Unii s-au mul˛umit cu firimiturile aruncate de marii rechini ai privatiz„rilor, al˛ii, cu o func˛ie de consilier municipal ∫i cu recunoa∫terea gloriosului trecut, cu un titlu de cet„˛ean de onoare sau cu men˛inerea Óntr-o func˛ie decorativ„ de politruc al tranzi˛iei, specul‚ndu-se factorii psihologici individuali, cum sunt orgoliile, dorin˛a de a deveni cineva Ón ochii concitadinilor, mica ciupeal„, un loc mai c„ldu˛ Ón îarmia“ rom‚n„ ori alte interese personale.

Patrimoniul Armatei a ajuns terenul de joac„ de-a ho˛ii ∫i vardi∫tii, c„ci îsocietatea civil„“, auzind de armat„, nu-∫i prea bag„ nasul, fiind un teren tabu. Doar ini˛ia˛ii se pot aventura cu mari foloase Ón aceast„ lume misterioas„. Problema se pune pu˛in altfel, Óntruc‚t bunurile Armatei au fost dob‚ndite prin munca Óntregii societ„˛i civile, aceast„ institu˛ie fiind ast„zi la fel de bugetar„ ca ∫i Ón trecut. Ea ne ap„r„ ˛ara la mii de kilometri distan˛„ de grani˛e, fiind Ón expansiune pe diverse teatre de lupt„ de pe mapamond, pe unde o angajeaz„ americanii sau trupele N.A.T.O.

Glorioasa noastr„ armat„ s-a privatizat Óntocmai covrig„riilor sau chio∫curilor de ziare, sc„p‚nd de povara mo∫tenirii odioase dinainte ∫i de dup„ r„zboi ∫i revolu˛ie, Ón care a jucat un rol decisiv.

S„ vedem, Óns„, ce-i cu iubita noastr„ îCasina Na˛ional„“, fost„ îBachus“: un ini˛iat Ón tainele liberale, pasionat de istoria Casinei, ∫i-a pus pleoapa ∫i a deschis frontul Ón justi˛ie pentru eliberarea acestei ultime redute a totalitarismului. ™i chiar a c‚∫tigat-o dup„ ∫apte ani de lupt„ cu vechile structuri ∫i mentalit„˛i. V„z‚nd el c„ p„l„ria este prea larg„ ∫i Ói pic„ pe ochi, dup„ un an ∫i ceva de zbucium ∫i mustr„ri de con∫tiin˛„, a îdonat-o“ Armatei care, fiind Ón lichidare administrativ„, a donat-o Prim„riei Deva, care, la r‚ndul ei, pentru o sum„ modic„ la vedere ∫i transferuri de propriet„˛i, a f„cut-o cadou omului de afaceri care cump„r„ tot. Iar actele au circulat oficial prin furieratul aceleia∫i glorioase armate Ón lichidare. Iar îCasina Na˛ional„“ ∫i-a pierdut numele Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 cea˛„ ∫i a devenit îCasina Interna˛ional“, apoi s-a transformat din nou, devenind restaurantul de odinioar„, cu un spa˛iu pentru Asocia˛ia Veteranilor de R„zboi la etaj.

™i cum veteranii r„ma∫i tot mai pu˛ini Ón via˛„ vor trece cur‚nd Ón eternitate, omul nostru s-a pricopsit cu Óntreaga cl„dire. De fapt, a ∫i oferit un nou sediu din proprietatea sa, Ón loc cu verdea˛„, con∫tient fiind c„ traiul asocia˛iei nu este prea lung.

Œntrebarea se pune: cine ∫i c‚t a c‚∫tigat din averea Armatei?! Prim„ria liberal„ a municipiului Deva nu este str„in„ de aceast„ afacere. C‚nd va suna goarna, îCasina Na˛ional„“ va deveni istorie alternativ„!

îCursa Ónarm„rii la Ia∫i“

Acum c‚˛iva ani Ón urm„ acesta era un subiect ireal pentru comunitatea noastr„, comunitatea Ia∫iului.

Acum putem citi Ón presa local„ despre volumul crescut de v‚nz„ri de arme al magazinelor de specialitate, despre ce m„rci se v‚nd cel mai bine ∫i c‚t de u∫or po˛i avea acces la o arm„ letal„ sau neletal„.

Ce s-a Ónt‚mplat Óntre cele dou„ momente? Poate unul din motive este c„ Ia∫iul de˛ine un loc îfrunta∫“ la nivel na˛ional Ón ceea ce prive∫te s„v‚r∫irea infrac˛iunilor de violen˛„. Crime odioase, b„t„i s„pt„m‚nale Ón mediul rural, scandaluri la nivelul institu˛iilor care ar trebui s„ gireze aceste probleme, g„∫ti de cartier necontrolabile, grup„ri infrac˛ionale de crim„ organizat„, trafic ilegal la frontier„, toate au dus la crearea unui renume nedorit pentru Ia∫i.

S-ar putea s„ ajungem Óntr-o vreme Ón care nu lipsa unui aeroport performant sau a facilit„˛ilor pentru firme s„ alunge poten˛ialii investitori, ci renumele de cel mai violent ora∫/jude˛.

Poate un alt motiv al cre∫terii f„r„ precedent a v‚nz„rilor de arme c„tre popula˛ie este ∫i simplificarea birocra˛iei ∫i a test„rilor pe care un poten˛ial cump„r„tor de arme trebuie s„ le parcurg„. De∫i societatea civil„ a intervenit de mai multe ori ∫i a cerut o rigurozitate mai mare la testarea psihologic„, o testare detaliat„ a cuno∫tin˛elor juridice Ón materie, Ón˛elegerea eronat„ a drepturilor ∫i libert„˛ilor individuale a dus la facilitarea accesului la arme, Ón detrimentul siguran˛ei generale a comunit„˛ii.

Nu Ón ultimul r‚nd, vreau s„ m„ refer la impactul negativ pe care articole de pres„ de genul celui la care fac referire, de∫i ini˛iate cu scopul de a atrage aten˛ia asupra unui fenomen care nu mai poate fi ignorat, are ∫i un efect secundar negativ, deoarece se discut„ despre achizi˛ionarea unei arme ca fiind îceva la mod„“ ∫i ne sunt prezentate m„rcile ∫i modelele cele mai c„utate, pe categorii de arme.

De asemenea, de˛inerea unei arme ar deveni un flagel social, fiindu-ne prezentate cazurile tinerilor de 18 ani, care au acces facil la o arm„, dar ∫i situa˛ia unei b„tr‚ne de 80 de ani care ∫i-a achizi˛ionat pistol cu aer comprimat.

Poli˛ia spune c„ Ón medie se Ónregistreaz„ trei solicit„ri pe zi pentru permise de portarm„, fiind ∫i ei (poli˛i∫tii)

surprin∫i de num„rul de cereri. Un calcul simplist ne spune c„ pe parcursul unui an Ón Ia∫i vor fi peste 1.000 arme Ón posesia cet„˛enilor.

Cifrele sunt Óngrijor„toare, deoarece ele reprezint„ doar num„rul oficial, nemaivorbind despre traficul ∫i v‚nz„rile de arme la negru, de care se... bucur„ orice ora∫ de grani˛„.

Stima˛i colegi,

Atrag aten˛ia Ón mod extrem de serios c„ v‚nzarea c„tre popula˛ie a armelor nu este de natur„ s„ reduc„ num„rul de infrac˛iuni sau de atacuri, ci, pe termen mediu ∫i lung, va duce la exacerbarea nivelului de violen˛„ ∫i intrarea agresorilor Óntr-o alt„ categorie, mult mai periculoas„, cea a de˛in„torilor de arme, poten˛iali agresori.

## îPolitic„ de biliard“

Guvern de uniune na˛ional„. Aceasta este ultima g„selni˛„ a pre∫edintelui B„sescu, care a intrat Óntr-o nou„ etap„ a dezbaterilor pentru schimbarea din func˛ie a premierului T„riceanu. Dincolo de obsesia domnului B„sescu pentru acest subiect, devine evident pentru toat„ lumea c„ pre∫edintele are o alt„ agend„ dec‚t aceea pentru care a fost ales.

Rom‚nia titularului postului de la Cotroceni nu mai are (dac„ a avut vreodat„) nicio leg„tur„ cu Rom‚nia real„, o ˛ar„ pe care n-o intereseaz„ hachi˛ele unui politician, care se vrea ∫i-n somn juc„tor. Rom‚nia real„ are cu totul alte priorit„˛i.

Pre∫edintele l-a criticat Ón permanen˛„ pe premier ∫i Guvernul Rom‚niei. De fapt, ˛inta atacurilor sale nu a fost Executivul, ci partea care nu era Ónregimentat„ Ón Partidul Democrat. Œn permanen˛„, Domniei Sale Guvernul i s-a p„rut mediocru, cu performan˛e sub a∫tept„ri...

La ce se refer„ domnul pre∫edinte nu se ∫tie exact. Totu∫i, merit„ s„ ne Óntreb„m: ce-i po˛i repro∫a unui guvern ce a reu∫it s„ aduc„ Rom‚nia Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007, ce-i po˛i repro∫a unui guvern sub mandatul c„ruia Rom‚nia a avut cea mai mare rat„ de cre∫tere economic„ din Europa, ce-i po˛i repro∫a unui guvern ce a trasat nenum„rate proiecte pentru modernizarea acestei ˛„ri?

Toate aceste realiz„ri Ói sunt str„ine pre∫edintelui. Domnia Sa nu vrea s„ ia cuno∫tin˛„ de ele, a∫a cum nu vrea s„ ia cuno∫tin˛„ de propunerea lui Adrian Cioroianu la Ministerul Afacerilor Externe. Pentru domnul Traian B„sescu, tot ce s-a f„cut Ón ultimii doi ani pentru Rom‚nia sunt elemente nesemnificative.

Cu adev„rat semnificativ pentru pre∫edintele ˛„rii este faptul c„ premierul Rom‚niei este Ón continuare, Ón ciuda eforturilor Domniei Sale, C„lin Popescu-T„riceanu. Pentru Óndep„rtarea acestuia din fruntea Guvernului, pre∫edintele este gata s„ pl„teasc„ orice pre˛, chiar ∫i acela al numirii unui prim-ministru din partea P.S.D. Totul pentru a sc„pa de P.N.L. ∫i de actualul premier!

Cealalt„ variant„, guvernul de uniune na˛ional„, este specific„ situa˛iilor de criz„ militar„ ∫i nu cred s„ se poat„ realiza doar pentru c„ pre∫edintele se crede Ón r„zboi. Altfel, cum po˛i pune la aceea∫i mas„ liberali cu social-democra˛i, cu P.R.M.-i∫ti, conservatori, U.D.M.R.-i∫ti ∫i cu democra˛i ∫i, mai ales, ce fel de program de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 guvernare ar avea un astfel de Executiv? Dar probabil c„ acestea sunt detalii nesemnificative atunci c‚nd domnul pre∫edinte vrea s„ pozeze Ón _salvatore della patria_ pentru a stopa c„derea din sondaje.

Atitudinea actual„ a pre∫edintelui fa˛„ de premier ∫i fa˛„ de Partidul Na˛ional Liberal, dar ∫i fa˛„ de principalele institu˛ii ale statului: Parlament, Guvern, Consiliul Superior al Magistraturii etc., denot„ faptul c„ domnul B„sescu dore∫te s„ aib„ toate p‚rghiile de putere Ón Rom‚nia. Altfel, ce gre∫eli a f„cut C„lin Popescu-T„riceanu ca prim-ministru, ce nu a reu∫it actualul Guvern s„ realizeze din Programul de guvernare? Dar, de fapt, nu asta i se imput„ premierului. Prim-ministrului T„riceanu i se repro∫eaz„, f„r„ niciun pic de ironie ieftin„, c„ n-are ∫apc„! N-are basc„, n-are fes, nu r‚de g„l„gios Ón public, nu poart„ cizme de cauciuc, nu duce politic„ extern„ dup„ bunul-plac, nu Óncearc„ s„ distrug„ partide politice.

Mai e o problem„ cu T„riceanu: nu este executantul ordinelor venite de la Cotroceni. T„riceanu nu este ca Emil Boc sau ca Theodor Stolojan, iar Partidul Na˛ional Liberal nu seam„n„ absolut deloc cu P.D. sau cu nouÓnfiin˛atul partid cotrocenist condus de Theodor Stolojan ∫i Valeriu Stoica.

De fapt, problema principal„ a pre∫edintelui este c„ mai exist„ oameni care nu Ói c‚nt„ Óntotdeauna Ón strun„. C„ mai exist„ partide ∫i politicieni care nu sunt de acord cu ac˛iunile lui, c„ mai exist„ pres„ care Ól critic„, c„ nu aplaud„m to˛i v‚njos la fiecare fraz„ rostit„ de ilustrul îc‚rmaci“. Pe domnul B„sescu Ól enerveaz„ c„ nu g„se∫te sus˛inere deplin„ pentru diversele sale proiecte politice: alegerile anticipate, republic„ preziden˛ial„, parlament unicameral etc.

Din ultimele confrunt„ri de pe scena politic„ se poate trage urm„toarea concluzie: pre∫edintele-juc„tor simte c„ r„m‚ne f„r„ juc„rii. C„ deja aproape nimeni nu-l mai ia Ón serios, c„ aproape toat„ lumea s-a s„turat de circul continuu pe care Ól alimenteaz„. Domnul B„sescu a Ón˛eles c„ politica de biliard, Ón care interesul cet„˛enilor este l„sat pe dinafar„, politic„ pe care a practicat-o at‚ta timp, se apropie de faliment.

Ceea ce domnul pre∫edinte nu cred c„ realizeaz„ este c„ la finalul mandatului s-ar putea ca to˛i cei care ast„zi Ól ridic„ Ón sl„vi, s„-l fac„ uitat f„r„ nicio remu∫care. Au mai existat unii care s-au crezut inexpugnabili, ∫i-acum le-au r„mas doar termopanele!

Stima˛i colegi, Ón Óncheiere, doresc s„ v„ adresez Ónc„ o dat„ un apel pentru a transforma Rom‚nia Óntr-o republic„ parlamentar„ autentic„, singura form„ de organizare statal„ care ar putea Ómpiedica derapajele unor lideri carismatici, dar care au cu totul alte priorit„˛i dec‚t problemele cet„˛enilor.

Vreau s„ cred c„, la un moment dat, rom‚nii vor avea din nou Óncredere Ón Parlamentul pe care l-au ales ∫i vor Ón˛elege c„ o democra˛ie nu poate exista f„r„ un Legislativ cu-adev„rat puternic.

Declara˛ie politic„ privind nerespectarea de c„tre Rom‚nia a obliga˛iilor ce decurg din statutul de ˛ar„ membr„ a U.E.

Stima˛i colegi,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ solicit ast„zi aten˛ia pentru a v„ expune o problem„ de politic„ intern„ sau, mai bine zis, de politicianism d‚mbovi˛ean, realizat„ Ón folosul îb„ie˛ilor de∫tep˛i“ din curtea guvern„rii actuale ∫i care aduce pierderi considerabile pentru contribuabili.

Este vorba despre natura, procedurile ∫i motiva˛iile acord„rii unor surplusuri financiare (ajutoare de stat?!) c„tre companii comerciale, la sf‚r∫itul anului 2006.

Œn primul r‚nd, trebuie s„ v„ precizez c„ prin angajamentele asumate de Rom‚nia prin Tratatul de aderare la Uniunea European„ (Tratatul de aderare, Actul de aderare, Anexa VII), Guvernul rom‚n este obligat, Ónainte de a hot„rÓ acordarea de ajutoare de stat unui actor economic de pe pia˛a rom‚neasc„ (acum parte integrant„ a Pie˛ei Unice Europene, Ón cazul Ón care colegii de la guvernare au omis aceasta!), s„ notifice aceast„ inten˛ie Comisiei Europene, care avizeaz„, pozitiv sau negativ, m„sura respectiv„.

Ei bine, stima˛i colegi, dac„ ne uit„m cu aten˛ie peste ordonan˛ele de urgen˛„ emise de Guvern la sf‚r∫itul anului trecut, observ„m ∫i un astfel de act normativ (Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 128/28.12.2006) care acord„ scutiri de la plat„ pentru datorii fiscale c„tre bugetul de stat unor companii comerciale la care statul este ac˛ionar majoritar, din cauza, se spune, îimplica˛iilor economice ∫i sociale majore, interesului public ∫i situa˛iei extraordinare“.

Mai mult, dac„ ne uit„m cu ∫i mai mare aten˛ie asupra listei de companii care beneficiaz„ de aceste scutiri ∫i confrunt„m aceast„ list„ cu cea a Consiliului Concuren˛ei — privind ajutoarele de stat avizate pozitiv Ón cursul anului 2006 — observ„m c„ unele dintre aceste companii au beneficiat ∫i de alte ajutoare de stat (∫i aceasta numai Ón anul 2006!), toate motivate prin interes general economic, iar unele chiar de dou„ ori Ón acela∫i an.

De aceea, trebuie s„ punem c‚teva Óntreb„ri Guvernului, chiar dac„ acesta aude ∫i vede numai ce-i convine lui:

1. Care sunt criteriile care au stat la baza motiva˛iei de îinteres economic general“?

Exist„ oare certific„rile necesare prin care s„ se fi determinat dac„ o anumit„ companie intr„ Ón sfera interesului economic general? Dac„ da, de ce nu sunt comunicate contribuabililor? S-au f„cut oare cercet„rile necesare ∫i cerute de lege prin care s„ se determine cel mai potrivit mod pentru solu˛ionarea problemelor acestor vampiri financiari?

2. Care este motivul pentru care Guvernul, ca un manager economic, nu folose∫te aceste fonduri, pe care le ofer„ cu d„rnicie ca ajutoare unor firme ce nu Ó∫i pot achita datoriile la bugetul de stat din cauza slabelor performan˛e, pentru retehnologizarea acestora ∫i, implicit, pentru cre∫terea competitivit„˛ii lor pe pia˛„?

3. De ce nu s-a a∫teptat mai Ónt‚i avizul Comisiei Europene Ón privin˛a acord„rii acestor ajutoare ∫i s-a procedat la emiterea unei ordonan˛e de urgen˛„ ∫i astfel s-a legiferat pierderea unor sume indecent de mari de la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 bugetul de stat, care ar fi fost mai bine investite Ón infrastructura de transport, de mediu ∫i, de ce nu, Ón modernizarea spitalelor ∫i ∫colilor?

## Stima˛i colegi,

Sunt con∫tient de faptul c„ astfel de probleme sunt absolut neimportante pentru guvernan˛ii no∫tri, preocupa˛i acum mai mult de minutele petrecute Ón direct, la ore de maxim„ audien˛„, la posturile de televiziune, cert‚ndu-se.

Dar ˛in s„ Ói anun˛ c„ institu˛iile europene nu sunt distrase de la misiunea lor de circul politic rom‚nesc ∫i supravegheaz„ actul propriu-zis al guvern„rii. ™i nu vor ezita s„ impun„ sanc˛iuni statului rom‚nesc pentru fiecare distorsionare de pia˛„, mai ales c„ dup„ 1 ianuarie 2007 erorile rom‚ne∫ti se r„sfr‚ng ∫i asupra intereselor comunitare.

V„ mul˛umesc.

## îFelix, la p‚nd„!“

Dom’ profesor chiar a Ónceput s„ ia Ón serios numele de motan, sugestiv atribuit Ón urma deconspir„rii sale ca turn„tor cu acte azi-m‚ine Ón regul„. Sau, vorba poetului, a Ónceput s„-∫i schimbe porecla Ón renume. Adic„ Felix a Ónceput s„ aib„ un comportament de motan ∫mecher care st„ dup„ col˛ ca s„ atace sau, dimpotriv„, c‚nd e amenin˛at de Azorel, o ∫terge, p‚∫-p‚∫, cu coada Óntre picioare.

Œn momentul de fa˛„ Óns„ Felix motanul nu e Ón postura de a ataca. Œi lipsesc, evident, ghearele, iar p„rul de pe spinare nu i se mai poate zb‚rli pentru c„ a cam Ónceput s„ n„p‚rleasc„, astfel Ónc‚t a ales varianta retragerii ru∫inoase, dar s„n„toase.

Dup„ cum se ∫tie, dom’ profesor a primit un certificat de îbun„ purtare“ de la C.N.S.A.S. pentru îdevotamentul“ cu care Ó∫i f„cea datoria la locul de munc„, turn‚nd cu zel, din patriotism, pe oricine ciripea sau ac˛iona Ómpotriva ordinii de stat socialiste! Tupeul Domniei Sale a mers at‚t de departe Ónc‚t nu a ezitat s„ spun„ c„ Óntregul popor rom‚n a turnat la Securitatea comunist„ pentru a putea tr„i. Nemul˛umit de verdictul C.N.S.A.S.-ul, dom’ profesor s-a adresat justi˛iei, f„c‚nd îl„cr„ma˛ie“ Ómpotriva deciziei Colegiului. Cum turn„torul nu-i turn„tor destul dac„ nu e ∫i fudul, Felix a declarat c„ dac„ instan˛a nu-i va admite contesta˛ia Ó∫i va da demisia din Parlament ∫i din politic„!

Cum funia se apropie de par, Felix a considerat c„ trebuie s„-∫i preg„teasc„ ie∫irea din scena politic„ preg„tindu-∫i un fundal eroic, cu accente de vitejie. Mai precis, s-a Ómpopo˛onat cu calitatea de pre∫edinte al Comisiei parlamentare de anchet„ a pre∫edintelui pentru a putea spune c„ verdictul negativ al justi˛iei se datoreaz„ r„zbun„rii lui Traian B„sescu. Altfel spus, dom’ profesor se autovictimizeaz„ Ón avans. Eforturile maestrului Sergiu Andon de a am‚na verdictul instan˛ei au venit tocmai la ˛anc, adic„ Ónainte ca celebra Comisie îFelix“ s„-∫i Óncheie rechizitoriul la adresa pre∫edintelui. Altminteri, ce greutate moral„ ar mai fi avut cuv‚ntul unei comisii conduse de un turn„tor cu acte Ón regul„, care pe deasupra ar fi el Ónsu∫i pasibil de r„spundere penal„ pentru fals Ón declara˛ii ∫i uz de fals.

P‚n„ una-alta alibiul i-a reu∫it, pentru c„ instan˛a nu s-a pronun˛at, iar comisia ∫i-a dus la bun sf‚r∫it treaba.

O îtreab„ mare“, de altfel! Ceea ce nu va mai putea salva dom’ profesor este propria piele politic„, ∫i asta dac„ Ó∫i respect„ cuv‚ntul ∫i onoarea pe care pretinde c„ le are.

Personal eu nu cred c„ va urma exemplul Monei Musc„, pentru c„ nu-i st„ Ón fire s„ fac„ gesturi de demnitate. Œn plus, cred c„ s-ar ∫i plictisi. Dac„ e s„ ne aducem aminte, Ón urm„ cu vreo doi ani ∫i-a transferat afacerile pe numele uneia dintre fiice, pentru a se putea consacra politicii, a∫a c„ afaceri nu mai are. ™i masterul de la Londra l-a absolvit cu coroni˛„, astfel Ónc‚t e tob„ de carte ∫i nu mai are ce Ónv„˛a.

Pentru Partidul Conservator plecarea lui Felix, cu coada Óntre picioare sau nu, ar fi o izb„vire. De doi ani de c‚nd este partid parlamentar, procentul Partidului Conservator nu reu∫e∫te s„ dep„∫easc„ marja de eroare din sondajele de opinie. P„cat de colegii tineri de la Partidul Conservator, care se zbat degeaba, unii dintre ei fiind at‚t profesioni∫ti, dar ∫i de bun„-credin˛„!

## Stima˛i colegi,

Œn nenum„rate r‚nduri, at‚t eu c‚t ∫i colegii din cadrul P.S.D. am atras aten˛ia asupra modului gre∫it Ón care aceast„ ˛ar„ este condus„ de c„tre defuncta Alian˛„ D.A. Ne afl„m la un moment de r„scruce Ón politica rom‚neasc„. Avem guvern, dar nu avem guvernare. Portocaliii au reu∫it o alt„ contraperforman˛„: dac„ p‚n„ acum aveam mini∫tri f„r„ portofoliu, acum avem ministere f„r„ mini∫tri. Ipocrizia de care dau dovad„ este f„r„ limite. Ies pe toate canalele media, asemenea ciupercilor dup„ ploaie, vorbind despre moralitate, responsabilitate, agenda cet„˛eanului, cur„˛irea sistemului politic. Cu toate acestea, nu sunt Ón stare s„ ajung„ la un numitor comun Ón privin˛a desemn„rii unui ministru, se acuz„ reciproc de modificarea actelor legislative, comunic„ mai mult prin intermediul presei dec‚t Ón ∫edin˛ele de guvern.

Activitatea Guvernului din ultimele luni poate fi caracterizat„ astfel: este sublim„, dar lipse∫te cu des„v‚r∫ire. Mar˛ea trecut„, Ón dou„ ore, au fost epuizate toate actele normative trimise de Executiv.

Pentru to˛i rom‚nii a devenit clar, mai pu˛in pentru ei, c„ nu mai avem de-a face cu o Alian˛„ portocalie aflat„ Óntr-o permanent„ criz„ de orgoliu, ci cu o alian˛„ care a murit demult. Cu toate acestea Ón loc s„ fac„ singurul gest onorabil pe care Ól mai pot face — poate unicul din Óntreaga lor guvernare — demisia de onoare, recunoa∫terea faptului c„ au e∫uat lamentabil, se cramponeaz„ de scaune asemenea unor c‚ini Ón fa˛a unei m„cel„rii. Dar la ce altceva ne putem a∫tepta din partea unei g„∫ti care a furat puterea prin ∫antaj ∫i minciun„.

Nu credeam s„ ajung vreodat„ ziua Ón care pseudopre∫edintele de la P.D. s„ se roage... nu, mai bine spus s„ ajung„ s„ implore opozi˛ia s„ depun„ Ón Parlament o mo˛iune de cenzur„. Tipic, Ón loc s„-∫i recunoasc„ e∫ecul, caut„ diferite mijloace de a sc„pa.

Dar la ce altceva ne-am putea a∫tepta din partea lui, dac„ chiar p„pu∫arul-∫ef vine Ón fa˛a Parlamentului ∫i vorbe∫te despre votul uninominal ∫i despre referendum pe aceast„ tem„?! Aceasta Ón condi˛iile Ón care Partidul Social Democrat are de doi ani depus un proiect

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 legislativ pe aceast„ tem„ Ón Parlament, proiect pe care îmarii reformatori“ ai clasei politice au ales s„-l ignore. Fariseismul care Ól caracterizeaz„ pe locatarul de la Cotroceni a ie∫it la suprafa˛„ Ón momentul Ón care la ∫edin˛a de guvern s-a pus Ón discu˛ie am‚narea alegerilor pentru Parlamentul European: s-a ar„tat dispus s„ renun˛e la convocarea referendumului pentru a nu se am‚na alegerile.

Concluzia este una singur„, din nou matelotul s-a folosit de o tem„ important„ pentru rom‚ni pentru a-∫i atinge scopurile. Niciun moment nu a avut inten˛ia de a promova votul uninominal, singurul lui scop a fost, este ∫i va fi consolidarea puterii personale ∫i continuarea r„zboiului dintre palate.

Œn acest context, am‚narea alegerilor pentru Parlamentul European a fost singura decizie logic„ ∫i responsabil„ care se putea lua. Aici nu discut„m despre fric„, jocuri de culise sau alte scenarii fanteziste, pe care responsabilii cu paranoia din cadrul P.D. le propag„. Este o m„sur„ prin care s-a dorit asigurarea unui climat politic stabil.

V„ mul˛umesc.

îDrepturi uitate, drepturi neacordate, drepturi cerute Ón strad„“

Am citit din presa ultimelor zile c„ sute de mo˛i din Mun˛ii Apuseni au ie∫it Ón strad„, la Alba-Iulia, pentru a-∫i cere drepturile care sunt prev„zute Ón legi special adoptate pentru a le u∫ura munca ∫i via˛a, pentru a compensa pe aceast„ cale duritatea condi˛iilor cu care se confrunt„ ace∫ti locuitori care au sim˛it Ón timp at‚t asuprirea na˛ional„ ∫i social„, c‚t ∫i lipsa unor posibilit„˛i materiale echivalente cu ale celor din celelalte regiuni.

Œn mod concret, ace∫ti locuitori defavoriza˛i au primit prin lege dreptul de a-∫i vinde produsele prelucrate din lemn, f„r„ tax„, Ón t‚rguri ∫i pie˛e. Ei pot primi, de asemenea, gratuit 10 m[3] de material lemnos pentru a-∫i construi case sau pentru a confec˛iona produsele tradi˛ionale pe care le valorific„ din timpuri str„vechi Ón localit„˛ile de c‚mpie, de multe ori pe baza trocului cu cereale ∫i alte produse agricole.

Cea mai mare facilitate li se acord„ Óns„ la plata a numai 50% din impozitele ∫i taxele locale, ceea ce, trebuie s„ recunoa∫tem, este un ajutor pre˛ios, care le u∫ureaz„ mult din povara fiscal„, asigur‚ndu-le astfel mai multe resurse pentru consumul zilnic, care aici Ón zon„ este mai scump ∫i mai greu de procurat.

Care este situa˛ia mo˛ilor Ón prezent? Tot din pres„ afl„m c„ Regia Na˛ional„ îRomsilva“ (at‚t c‚t a mai r„mas din ea dup„ restituirile f„cute) a uitat de datoria ce-i revine fa˛„ de ace∫ti locuitori. Edilii ora∫elor ∫i ai localit„˛ilor cu pie˛e mari le impun celor care prezint„ îlegitima˛ii de mo˛“ restric˛ii de tot felul, oprindu-i, practic, de la v‚nzarea produselor Ón locuri cu vad comercial, de∫i permit altor comercian˛i s„ v‚nd„ Ón aceste locuri.

C‚t prive∫te facilitatea de a fi scuti˛i de jum„tate din datoriile c„tre bugetele locale, aceasta... se respect„ Ón continuare, dar consecin˛ele ei, de∫i favorabile pentru cet„˛enii Ón cauz„, au efecte negative asupra resurselor financiare ale comunit„˛ilor din care fac parte.

Œn consecin˛„, Ón aceste comune nu se pot realiza, Ón condi˛ii similare altor localit„˛i, programe de dezvoltare a infrastructurii ∫i serviciilor, nu se pot acorda ajutoare sociale suficiente ∫i nu se pot sprijini la nivelul cerut institu˛iile publice din zon„. Aceasta pentru c„ prin alte acte normative nu se prevede nicio modalitate de a compensa pierderea determinat„ de diminuarea la jum„tate a taxelor ∫i impozitelor locale.

Personal am Óncercat, prin dou„ ini˛iative legislative, s„ promovez modific„ri ale legisla˛iei prin care s„ se rezolve aceast„ problem„. Nu am reu∫it s„ conving majoritatea care a func˛ionat p‚n„ acum Ón Camera Deputa˛ilor. Am revenit cu un nou proiect. Poate c„ noile raporturi de for˛e din Parlament sunt mai favorabile acestui demers. S„ a∫tept„m ∫i... s„ sper„m!

## Doamnelor ∫i domnilor,

M„ al„tur, cu plec„ciune admirativ„, celor ce au constatat, genera˛ii la r‚nd, perpetua actualitate a operei mo∫tenite de rom‚ni de la unul dintre cei mai performan˛i observatori ai rom‚nilor, Ion Luca Caragiale. Se demonstreaz„ mereu c„ arhicunoscutele sale personaje au fost d„ruite de p„rintele lor cu îvia˛„ f„r„ de moarte“, cum spune povestea, ∫i cu neÓncetat„ contemporaneitate, cum suntem obliga˛i s„ recunoa∫tem. Este pur ∫i simplu uluitor cum, indiferent de timpul calendaristic, îreÓncarnarea“ prototipurilor creionate de Caragiale se petrece iar ∫i iar.

S„ argumentez. Un bilet, o îscrisoare pierdut„“, a c„rui poveste o lanseaz„ o actual„ blond„ coan„ Joi˛ic„, secretar executiv al unui partid dornic de unicitate, r„scole∫te via˛a politic„ rom‚neasc„, arunc‚nd Ón desuet alte preocup„ri ale guvernan˛ilor. Un om politic, nu spui cine, da’ persoan„ foarte Ónsemnat„, s-ar fi adresat Ón scris unui alt om politic, iar nu spui cine, da’ cea mai important„ persoan„ din stat, cer‚nd Ón˛elegere ∫i proteguire pentru un al treilea om, at‚t de bogat Ónc‚t intrase la Ónghesuial„, indiferent de ce politic„ f„cea.

Contemporana noastr„ Joi˛ic„ relateaz„ cu dulce nevinov„˛ie cum, Ón tumultuoasa indignare provocat„ de lecturarea odiosului document, adresantul Ónfl„c„rat de nestins„ ur„ Ómpotriva îmafio˛ilor“ i-a returnat misiva sub form„ de proiectil. Din c‚te vedem, nu numai c„ n-a nimerit-o, cu bile˛elul, vreau s„ zic, dar zisul atlet na˛ional Ón lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i a corup˛ilor a ∫i recuperat Ónscrisul cu pricina, Óncredin˛‚ndu-l arhiv„rii, zice aceea∫i adorabil„.

V„ rog s„ nu v„ gr„bi˛i a crede c„-mi pierd timpul cu fleacuri, consum‚ndu-l Ón acela∫i timp ∫i pe cel al dumneavoastr„. Pentru c„ ce valuri a f„cut eminen˛a blond„ cu ipotetica îscrisoare pierdut„“ n-au reu∫it s„ fac„ lop„tari cu preten˛ii Ón ale v„luritului! Anali∫ti politici respectabili Ó∫i dau cu p„rerea asupra subiectului, vot‚nd pro ∫i contra Ón leg„tur„ cu existen˛a real„ a misivei ori a fabricantului acesteia, personaj nominalizabil sau servicii secrete.

Purt„tori de cuv‚nt ai forma˛iilor politice emit ipoteze Ón leg„tur„ cu fabricarea unui dosar pe numele expeditorului, dosar ce s-ar Ónscrie ca pies„ de rezisten˛„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Ón politica de intimidare practicat„ Ón cadrul sublimei Alian˛e D.A., cu sensul dinspre Cotroceni spre Victoria (final„!).

îNu se exist„ o asemenea categorie de Ónscris!“ — afirm„ o alt„ categorie de artizani ai dezbaterilor.

Œnsu∫i cel ar„tat, cu dege˛elul supermanichiurat, ca autor neag„ cu Ónver∫unare ∫i superior dispre˛ acuzele, rezerv‚ndu-∫i totu∫i dreptul unei expertize grafologice taman la Londra, dac„ neru∫inarea acuzatorilor va merge p‚n„ acolo Ónc‚t va ivi a∫tept„rii fanilor destinatarului un a∫a document.

Œntre at‚tea declara˛ii ∫i discu˛ii pe tema îscrisorii pierdute“, dar posibil arhivate, cet„˛enii, turmenta˛i, nu mai au putere s„ se g‚ndeasc„ la intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ f„r„ nicio preg„tire logistic„, la scumpirea energiei electrice, la T.V.A.-ul pe care Ónc„ nu ∫tiu dac„, unde ∫i cu ce documente specifice s„-l pl„teasc„ importatorii, la incertitudinile Ónc„ legate de Ónmatricularea autoturismelor ∫i la at‚tea altele, zilnice, ∫i unele vitale pentru mul˛i dintre noi, cumulabile c„tre primejdie, dac„ nu s-ar ivi, la momentul oportun, o surs„ de valuri Ón direc˛ie convenabil„.

A∫a Ónc‚t n-ar trebui s„ ne mire dac„, dup„ at‚tea declara˛ii belicoase cu privire la alegeri anticipate, cu privire la care dintre cele dou„ partide liberale e mai liberal dec‚t altul, la care grup de interese e mai musculos, vom primi, pe adresa cet„˛eanului proprietar de vot, celebra ∫i actuala telegram„: îpupat to˛i pia˛a endependen˛i“.

S„ sper„m totu∫i c„ m„car cei ce Ó∫i îscot p„l„ria“ Ón fa˛a contemporaneit„˛ii geniului caragialesc vor fi Ón˛eles c„ teatrul nu trebuie jucat pe îscena politic„“! Din respect fa˛„ de... spectatori!

Declara˛ie politic„ intitulat„: îS„n„tatea rom‚nilor nu are de-a face cu calculele ministrului Nicol„escu!“

Actuala guvernare a adus sistemul sanitar Óntr-o situa˛ie boln„vicioas„, reclamat„ de majoritatea rom‚nilor. Subfinan˛area sistemului, alocarea unor sume din fondul asigur„rilor ∫i utilizarea acestora pentru alte destina˛ii, metodologii complicate ∫i nejustificate economic ∫i social Ón rela˛iile cu furnizorii de servicii medicale ∫i cu casele jude˛ene de asigur„ri sunt doar c‚teva dintre cauzele care au condus la aceast„ situa˛ie umilitoare pentru asiguratul rom‚n.

Cine nu ∫tie s„ aib„ grij„ de s„n„tatea propriului popor nu merit„ s„-l guverneze. Credem c„ se impune protec˛ie social„ efectiv„ pentru accesul Óntregii popula˛ii la tratamentul medicamentos ambulatoriu ∫i garantarea accesului real al popula˛iei la Óngrijirile medicale. Pentru a fi bine Ón˛ele∫i, reamintim domnului ministru art. 34 din Constitu˛ia Rom‚niei, care prevede c„ dreptul la ocrotirea s„n„t„˛ii este garantat, iar statul este obligat s„ ia m„suri pentru asigurarea igienei ∫i s„n„t„˛ii publice.

Œn fapt, rom‚nii se confrunt„ cu o prevedere care a dat sistemul sanitar peste cap, mai ales Ón zona medicinei primare. Conform textului de lege, persoanele care au obliga˛ia de a se asigura ∫i nu pot dovedi plata contribu˛iei sunt obligate, pentru a ob˛ine calitatea de asigurat, s„ achite contribu˛ia legal„ lunar„ pe ultimii 5 ani, Óncep‚nd cu data primei solicit„ri de acordare a

serviciilor medicale, calculat„ la salariul de baz„ minim brut pe ˛ar„ Ón vigoare la data pl„˛ii, sau de la data ultimei pl„˛i a contribu˛iei, respectiv de la data c‚nd plata contribu˛iei era obligatorie, dac„ perioada scurs„ este mai mic„ de 5 ani, calcul‚ndu-se major„ri de Ónt‚rziere. Prin aplicarea acestor prevederi, o vizit„ obi∫nuit„ la medicul de familie a devenit o adev„rat„ corvoad„ pentru pacien˛i ∫i medici.

Dup„ cozi interminabile, oamenii trebuie s„ se Óntoarc„ la angajator pentru eliberarea unei adeverin˛e de munc„, apoi la casa jude˛ean„ de asigur„ri de s„n„tate — ce poate fi ∫i la zeci de kilometri de localitatea de domiciliu —, pentru o viz„ care s„ ateste un stagiu de cotizare neÓntrerupt de cinci ani, ∫i Ónapoi la medic. Drumul se Óntrerupe Ón cele mai multe cazuri la Casa de Asigur„ri de S„n„tate, unde constat„, dup„ ce este c„utat prin baza de date, c„ ar trebui s„ mai pl„teasc„ pentru c‚teva luni sau chiar ani.

Situa˛ia se complic„ ∫i pentru persoanele care lucreaz„ Ón str„in„tate. Pentru lucr„torii migran˛i care Ó∫i p„streaz„ domiciliul sau re∫edin˛a Ón Rom‚nia, contribu˛ia la Fondul na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate se calculeaz„ prin aplicarea cotei de 6,5% la veniturile ob˛inute din contractele Óncheiate cu un angajator str„in. Dar mul˛i dintre cei care au plecat Ón str„in„tate nu de˛in contracte de munc„, iar Ón ˛ar„ Ónc„ mai avem mul˛i angaja˛i îla negru“.

Aceasta nu este singura situa˛ie Ón care se restric˛ioneaz„ accesul persoanelor la serviciile de s„n„tate. Œn jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, dar ∫i la nivel na˛ional, num„rul cabinetelor medicale din mediul rural este insuficient, raportat la popula˛ia deservit„. Multe dintre cabinete func˛ioneaz„ Ón condi˛ii insalubre, cu dot„ri minimale. Oamenii trebuie s„ str„bat„ kilometri pentru a bate la u∫a unui dispensar, care nu Óntotdeauna este deschis„. Dar dac„ sunt nevoi˛i s„ solicite medicului o vizit„ la domiciliu sunt nevoi˛i s„ pl„teasc„ acea consulta˛ie, ca s„ nu mai vorbim c„ ∫i o simpl„ adeverin˛„ medical„ cost„! Nici num„rul farmaciilor sau al cabinetelor stomatologice din mediul rural nu este satisf„c„tor, iar interven˛iile ambulan˛elor, multe dintre ele cu grad de uzur„ dep„∫it, sunt tardive. De∫i pare o poveste neverosimil„ pentru mileniul III, pacien˛ii interna˛i sunt nevoi˛i s„ cumpere aspirina s„racului ∫i fe∫ele Ón spitale.

™i pentru ca tabloul crizei Ón care se afl„ sistemul sanitar s„ fie Óntregit, v„ amintim ∫i de persoanele diabetice. S„pt„m‚na trecut„, zeci de persoane s-au Ónghesuit la cabinetul de diabetologie din cadrul Policlinicii Bistri˛a, pentru ca medicii s„ le prescrie re˛ete pentru insulin„. De∫i au venit de la zeci de kilometri, au aflat c„ nu pot fi consulta˛i, pentru c„ înorma“ este de 28 de pacien˛i zilnic, iar Ón Bistri˛a-N„s„ud sunt peste 4.000 de pacien˛i dependen˛i de insulin„.

Este vai de s„n„tatea rom‚nilor, domnule ministru Eugen Nicol„escu!

Din p„cate, mult-anun˛ata reform„ a devenit o preocupare alternativ„ pentru momentele Ón care nu preg„ti˛i reac˛ii pentru colegii dintr-o Alian˛„ aflat„ pe patul de moarte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007

Declara˛ie politic„ intitulat„ îFondul «Proprietatea» — Óntre repara˛ie material„ ∫i ho˛ie“

Problema Fondului îProprietatea“ a suscitat multe controverse. Repara˛ia moral„ pentru cei a c„ror proprietate a fost confiscat„ este normal„, dar sumele uria∫e pl„tite din banul public, cu care sunt recompensa˛i cei care reu∫esc s„ sensibilizeze sistemul, reprezint„ o adev„rat„ ho˛ie. Evaluarea fostelor propriet„˛i, Ón special a imobilelor, este f„cut„ pentru a pr„dui averea colectiv„.

Pia˛a imobiliar„, Ón special Ón Capital„, este l„sat„ de izbeli∫te, Ón sensul c„ pre˛urile uria∫e ascund Ón ele sp„larea de bani ∫i falimentul actualei guvern„ri, incapabile s„ acorde facilit„˛i tinerilor pentru construc˛ia de locuin˛e, precum ∫i altor p„turi sociale defavorizate. Œn mai toate capitalele europene, prim„ria de˛ine o Ónsemnat„ parte din fondul de locuin˛e, f„c‚nd astfel s„ scad„ pre˛urile pe pia˛a imobiliar„, oferindu-le spre Ónchiriere, cu o chirie modic„.

Criza moral„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti a ajuns la apogeu. Pensionarii sunt priva˛i de dreptul la un trai decent, conform cu contribu˛ia lor de-a lungul vie˛ii active. A∫a cum celor ale c„ror propriet„˛i au fost confiscate de regimul comunist li se face o repara˛ie moral„, acord‚ndu-li-se compensa˛ii europene, tot a∫a tinerilor, pensionarilor, defavoriza˛ilor social ar trebui s„ li se acorde compensa˛ii pentru via˛a mizer„, la limita subzisten˛ei, dus„ sub regimul democrato-liberal.

P‚n„ acum, Fondul îProprietatea“ a fost clasificat de autorit„˛ile statistice rom‚ne ca societate financiar„ Ón afara sistemului public. Fondul îProprietatea“ are caracterul unui fond mutual, cu ac˛iuni de˛inute la origine de c„tre stat. Efortul b„nesc al statului ∫i, implicit, al cet„˛enilor va fi unul imens, peste 4 miliarde de euro. Impactul negativ al compens„rilor asupra deficitului a fost Ónregistrat de autorit„˛ile statistice rom‚ne la momentul emiterii titlurilor de valoare/titlurilor de compensare ∫i a fost de 112,6 milioane de RON Ón 2004, 246,4 milioane de RON Ón 2005 ∫i 1.470,9 milioane de RON Ón 2006.

Aceast„ febr„ a compens„rilor, a retroced„rilor, a repara˛iilor morale ∫i materiale ce a cuprins Rom‚nia va ad‚nci mai mult polarizarea social„. Œn Ungaria, Cehia, Polonia acestea s-au f„cut mai mult simbolic.

îCirc electoral la Andrie∫eni“

La 1 ianuarie, Rom‚nia a devenit membr„ a Uniunii Europene. Prin urmare, avem tot dreptul s„ credem c„ tr„im Óntr-o ˛ar„ civilizat„, ai c„rei cet„˛eni au Ónv„˛at s„ respecte regulile democra˛iei.

Din p„cate, exist„ Ónc„ for˛e politice care prefer„ o Rom‚nie Ónapoiat„; o ˛ar„ Ón care locul proiectelor, al dezbaterilor, al argumentelor este luat de b‚t„, de

Ónjur„turi, de calomnii, de tic„lo∫ia adus„ la rang de politic„ de partid. Exist„ unele partide care nu au Ónv„˛at nimic Ón ultimii 17 ani.

A˛i auzit de comuna ie∫ean„ Andrie∫eni? Sunt convins c„ marea majoritate dintre dumneavoastr„ nu. Cu toate acestea, mica localitate din nordul jude˛ului Ia∫i a g„zduit recent un uluitor spectacol de circ electoral.

Cu dou„ duminici Ón urm„, la Andrie∫eni s-au organizat alegeri pentru postul de primar r„mas vacant. Ce s-a Ónt‚mplat acolo at‚t Ón timpul campaniei electorale, c‚t ∫i Ón ziua alegerilor merit„ consemnat, pentru ∫tiin˛a genera˛iilor viitoare.

îMaestrul de ceremonii“ s-a dovedit, Ónc„ o dat„, P.S.D. Ia∫i. Apel‚nd la c‚˛iva indivizi dubio∫i ∫i marginali din r‚ndul galeriei de fotbal a Politehnicii Ia∫i, la politicieni exclu∫i din partid ∫i mai apoi reÓnc„rca˛i ∫i direc˛iona˛i spre eliminarea adversarilor, la pomeni electorale, la fi˛uici ordinare ∫i la toat„ recuzita specific„ unui partid nedemocratic, organiza˛ia condus„ de primarul Gheorghe Nichita ∫i-a b„tut joc de scrutinul de la Andrie∫eni.

Duminic„, Ón comuna ie∫ean„ s-au petrecut scene care nu au mai fost v„zute Ón politica rom‚neasc„ de la Ónceputul anilor ’90: spioni tocmi˛i de P.S.D., ce urm„reau ∫i ∫icanau simpatizan˛ii Alian˛ei, pomeni electorale Ómp„r˛ite din poart„ Ón poart„, ca ∫i cum cet„˛enii comunei nu mai v„zuser„ o sticl„ de ulei, manifeste Ómp„r˛ite chiar la intrarea la urne, amenin˛„ri ∫i insulte.

Scrutinul de la Andrie∫eni ne-a ar„tat, Ónc„ o dat„, de ce P.S.D. este condamnat la dispari˛ia de pe scena politic„. Œn Europa nu mai tr„iesc dinozaurii, doar c‚teva reptile cu mult mai mici!

Are mai pu˛in„ importan˛„ cine a c‚∫tigat alegerile de la Andrie∫eni. V„ voi spune doar cine a pierdut: democra˛ia rom‚neasc„ ∫i Ia∫iul.

## îDezastrul din Ónv„˛„m‚nt“

Domnului Mihail H„rd„u, ministrul Ónv„˛„m‚ntului Domnule ministru,

Educa˛ia ar trebui s„ reprezinte o prioritate pentru orice ˛ar„ Ón ascensiune ∫i care dore∫te primenirea prin elite. Sunt dator, ca reprezentant al Partidului Social Democrat, s„ v„ prezint situa˛ia critic„ a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc.

Œn jude˛ul Giurgiu, schimbarea directorilor unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt s-a f„cut pe criterii politice. Am asistat la o v‚n„toare de vr„jitoare ce a schimbat din r„d„cini sistemul managerial ∫i didactic al ∫colilor giurgiuvene. Nu este permis ca prin schimbarea unui ministru, a∫a cum observa Ernesto Sabato, s„ schimb„m ∫i suma p„tratelor catetelor. Œn Rom‚nia exist„ ∫coli f„r„ geamuri, neigienizate, lipsite de curent electric ∫i ap„ potabil„. Sunt copii care str„bat kilometri pentru a ajunge la cea mai... apropiat„ ∫coal„. Profesori de valoare sunt respin∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 din func˛ii de conducere pentru motivul c„ sunt socialdemocra˛i. O astfel de concep˛ie educa˛ional„ nu s-a mai Ónt‚lnit. S-ar revolta to˛i mini∫trii istorici pe care i-a avut Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc: Haret, Angelescu, Maiorescu.

Dac„ nu reu∫i˛i s„ reda˛i sistemului educa˛ional emula˛ia, performan˛a, dotarea ultramodern„ pe care le solicit„ timpul prezent, demisiona˛i!

Suferin˛a genera˛iei actuale se va resim˛i Ón timp. Lipsa de investi˛ie Ón educa˛ie — Ón continuare procentul alocat din P.I.B. ministerului dumneavoastr„ este redus — va avea Ón timp propor˛ii catastrofale. Cunosc bine Ónv„˛„m‚ntul giurgiuvean. Sunt aproape de dasc„li Ón vizitele pe care le fac s„pt„m‚nal Ón institu˛iile ∫colare. Am primit nenum„rate semnale de nemul˛umire. Dincolo de salariile reduse, de dotarea precar„ a ∫colilor, Ón special Ón mediul rural, ce este mai trist este absen˛a perspectivei.

Copiii no∫tri se ∫colesc cu g‚ndul de a emigra. Nu Ónva˛„ dec‚t perspectiva unor locuri de munc„ mai bine pl„tite Ón afara Rom‚niei. Suntem datori s„ g‚ndim ∫i un sistem de absorb˛ie a for˛ei intelectuale pe care o form„m. Altfel, risc„m s„ devenim creuzetul unor laboratoare de elit„ din lumea civilizat„.

Œn numele profesorilor care sunt nemul˛umi˛i de modul Ón care Ó∫i desf„∫oar„ profesia, al elevilor care Ó∫i construiesc speran˛e Ón afara grani˛elor, îcastele Ón Spania“, v„ rog s„ demisiona˛i ∫i s„ l„sa˛i fotoliul dumneavoastr„ unui ministru cu adev„rat competent ∫i respectabil.

îNu uniune, ci reconciliere na˛ional„!“

De c‚teva zile, starea de tensiune de pe scena politic„ a fost accentuat„ de o nou„ g„selni˛„, de o nou„ tem„, aruncat„ presei sub protec˛ia anonimatului de îclasicele surse bine informate“, posibilitatea form„rii unui guvern de uniune na˛ional„. Aproape nimeni nu a sesizat c„ este vorba de o abera˛ie politic„. Ce ar presupune un astfel de guvern? Ar intra Ón componen˛a lui reprezentan˛i ai tuturor partidelor parlamentare? Greu de presupus un Cabinet format din toate forma˛iunile politice reprezentate Ón Parlament. At‚ta timp c‚t exist„ anumite voci care eticheteaz„ un partid ca fiind îextremist“, iar pe altul ca fiind îsolu˛ie imoral„“, este foarte greu de presupus c„ aceste voci ar veni acum ∫i ar invita politicieni din respectivele partide s„ ocupe birouri la Palatul Victoria. S„ presupunem c„ aceia care au lansat noua isterie, guvernul de uniune na˛ional„, s-au g‚ndit la o formul„ P.N.L.-P.D.-P.S.D.-U.D.M.R.

A∫ vrea, atunci, s„-i v„d pe cei care acuz„ P.N.L. de faptul c„ ar fi f„cut o alian˛„ secret„ cu P.S.D. cum vor colabora la lumina zilei cu fostul partid de guvern„m‚nt?!

Oricum, cei care au lansat aceast„ tem„ ar trebui s„ ∫tie c„ un guvern de uniune na˛ional„ reprezint„ o solu˛ie excep˛ional„, care se aplic„ atunci c‚nd Ón ˛ar„

se Ónregistreaz„ o situa˛ie de maxim„ excep˛ie. ™i nu cred c„ la ora actual„ Rom‚nia se afl„ Óntr-o astfel de situa˛ie.

Se Óncearc„ repunerea pe tapet a alegerilor anticipate. Cineva a avansat teoria c„ actualul Cabinet nu ar mai avea majoritatea parlamentar„ necesar„ pentru a-∫i trece proiectele de lege. Complet gre∫it! 96% dintre proiectele avansate de Guvern au fost adoptate de Parlament. Se invoc„, pentru viitor, pericolul unei cheltuieli neprev„zute de la buget, din cauza unor poten˛iale amendamente ale opozi˛iei. Nu cred c„ aceste cheltuieli ar fi mai mari dec‚t cele ce vor fi angajate pentru eventuale alegeri anticipate ∫i dou„ sau trei referendumuri.

Ce este de f„cut, totu∫i, pentru a se ie∫i din unele blocaje existente. Œn primul r‚nd, consider c„ este necesar„ o reconciliere na˛ional„. Aceasta nu presupune schimb„ri de alian˛e sau repozi˛ion„ri pe scena politic„. Guvernul trebuie s„ se ocupe Ón continuare de administrarea problemelor ˛„rii, s„ elaboreze proiectele prioritare, Ón concordan˛„ cu programul politic cu care a fost Ónvestit ∫i cu cerin˛ele Uniunii Europene, pre∫edintele trebuie s„ ac˛ioneze Ón limitele prerogativelor pe care i le confer„ Constitu˛ia, iar Parlamentul trebuie s„ legifereze ∫i s„ ˛in„ cont Ón special de priorit„˛i, ∫i s„ nu se lase antrenat Ón dispute sterile Óntre partide, care nu au nicio leg„tur„ cu mandatul primit de la electorat.

Din punctul meu de vedere, ∫i nu numai, la ora actual„ trebuie s„ ne concentr„m pe trei direc˛ii esen˛iale: preg„tirea, Ón mod exemplar, a alegerilor pentru Parlamentul European — ∫i aici trebuie s„ insist„m ∫i pe componenta de informare a electoratului —, adoptarea Codului electoral av‚nd la baz„ sistemul uninominal la nivel parlamentar ∫i punerea Ón aplicare a legisla˛iei care a fost pus„ Ón acord cu standardele europene, Ón special a celei care vizeaz„ absorb˛ia fondurilor comunitare la nivelul administra˛iei locale ∫i centrale.

## **Domnul Ion Stan:**

îSingur„tatea primului b„rbat al ˛„rii — o angoas„ molipsitoare pentru s„n„tatea vie˛ii politice ∫i prosperitatea na˛iunii“

Ca un f„cut, ca un blestem, parc„ Óntreaga faun„ a mercenarilor ahtia˛i de parvenitism politic, ∫i nu numai, nelua˛i Ón seam„ de trec„toarele puteri anterioare, a fost ad„postit„, pe banii publici, de cet„˛eanul-pre∫edinte, Ón organigrama Administra˛iei Preziden˛iale.

Adev„ratele dimensiuni ale s„r„ciei resurselor intelectuale, incapabile s„ r„spund„ Ónaltului nivel al primei institu˛ii na˛ionale, s-au v„zut chiar de la primele apari˛ii Ón spa˛iul public a importan˛ilor membri ai staff-ului preziden˛ial.

A∫a au ∫i ap„rut nelini∫tile noastre Ón leg„tur„ cu sfetnicii de bine ∫i de mare tain„ ai primului b„rbat al ˛„rii. Œncerc„m s„ ne imagin„m consisten˛a ori savoarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 dialogurilor fostului hoinar pe m„rile ∫i oceanele lumii, trecut prin at‚tea porturi cu locuri r„u famate, cu ilustrul reprezentant al ™colii Filozofice de la Tescani ∫i, z„u, nu ne ie∫ea nimic!

Ni-l imaginam pe finan˛istul ad‚nc ∫i de neclintit Ón principiile sale cum devine casant ∫i se spulber„ precum colbul cosmic prin ungherele Universului la fo∫netul ∫i adierile diafane ale aerului dislocat de lunecarea lasciv„ a doamnei blonde pe culoarele, cu dus ∫i Óntors, ale iatacului preziden˛ial.

Fiori reci ne treceau c‚nd veneau ve∫tile despre str„∫nicia cu care îgardiana“ Societ„˛ii Deschise veghea, precum o femeie-comisar, la sf‚nta r‚nduial„ ∫i lucrare a legii Ón afacerile preziden˛iale.

Tsunami de adrenalin„ ne inundau auzind despre luptele cu stil impus, îsub centur„“, pe care fostul ∫ef al Departamentului Politic, fost director al Serviciului de Informa˛ii îExterne“, fost ∫ef de campanie, fost ziarist ∫i viitor fost le purta, f„r„ de perdea, cu îcazonii“ de la Departamentul Securit„˛ii Na˛ionale.

Nu lipsea din camaril„ ambasadoarea tutungiului Angelescu, care fabric„ cele mai ieftine ∫i populare ˛igarete, ca s„-∫i permit„ tot rom‚nul îs„ fumeze bine“!

Ce bine ne era c‚nd Óntreaga forma˛ie preziden˛ial„, îdin prima“, era Ón floare, veghea la primul b„rbat al ˛„rii ∫i ne ura, de trei ori pe zi, îS„ tr„i˛i bine!“

Furtuni dup„ furtuni au Óncercat Marea Nav„-amiral a Na˛iunii, iar vajnicii ofi˛eri secunzi s-au sacrificat unul c‚te unul, ap„r‚ndu-l pe Marele Comandant s„ nu ajung„ îOm la ap„!“

O nou„ garnitur„ le-a luat locul. Dar nici pe departe n-au avut str„lucirea ∫i nici spiritul de sacrificiu al celor dint‚i.

Au plecat ∫i al˛ii au venit. Dar se pare c„ degeaba. Marele Comandant sufer„ de greaua ∫i parc„ nesf‚r∫ita singur„tate a c„pitanului de curs„ lung„, mistuit de suferin˛a sacrific„rii celor mai dragi secunzi.

Acum ∫i-i aminte∫te cu drag ∫i recuno∫tin˛„.

Are g‚nduri bune pentru v„duva Óndoliat„ a importantului sponsor, care s-a sinucis de disperare c„ nu-∫i va putea ˛ine gura.

Admir„ devotamentul gardienei Societ„˛ii Deschise, care nu a acceptat cererea Tat„lui Revolu˛iilor Portocalii s„-l monitorizeze din interior, îs„ nu pun„ cu P.S.D.-ul de o revolu˛ie ro∫ie“, fiindc„ din afar„ se vede mult mai bine cum fierbe mustul lui Voronin Ón hrubele de la Cotroceni.

Este Óndurerat de ghinioanele Marelui Perdant, Elvis S„ftoiu, el Ónsu∫i cople∫it de greaua povar„ a Administra˛iei Preziden˛iale pr„v„lit„ pe umerii firavi ai consoartei sale.

Pe îStolo“, finan˛istul de o˛el, forjat la îAcademia de Trocadero“ a acoperirilor universale, Ól comp„time∫te c‚t de mult ∫i de repede intr„ la idei, precum p‚nza la ap„,

p‚n„ ˛i se face mil„ c‚t de mic poate fi, numai s„ nu-l deranjeze pe cel care l-a sc„pat de corvoada Pre∫edin˛iei, cu fermecata sintagm„-minune, din plin asezonat„ cu lacrimi, îDrag„ Stolo“! C‚t suflet, c‚t„ sensibilitate, c‚t„ apropiere de semeni!

Regret„ nespus de mult c„ nu l-a Ón˛eles pe filozoful de Tescani, Ónainte ca umorul s„u negru s„ se fi adeverit.

Doamna blond„ e Ónc„ activ„. A Óncercat unul, Lic„ al lu’ Blaga, s„ o treac„ Ón rezerv„, dar era pe statul îM“ special al altei structuri ∫i ministrul treburilor dinl„untru fu foarte aproape de vorba c‚ntecului îFoaie verde drum de fier, mi te pa∫te un transfer“!

Cine, cum ∫i c‚nd ne va salva de singur„tatea primului b„rbat al ˛„rii, p‚n„ c‚nd angoasa ce-l chinuie∫te nu devine cancerul vie˛ii politice a na˛iunii?

El poate s„ ne r„m‚n„. E de-al nostru. Vorba aceea: îCa doi brazi dintr-o tulpin„, ca doi ochi dintr-o lumin„!“

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Declar Ónchis„ prima parte a ∫edin˛ei de ast„zi.

Dup„ o pauz„ de 10—15 minute, urmeaz„ a doua parte a ∫edin˛ei noastre de ast„zi, destinat„ dezbaterilor legislative.

Rog secretarii de ∫edin˛„ care m„ asist„ s„ se preg„teasc„ ∫i s„ vin„ la pupitru.

## DUP√ PAUZ√

## Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie s„ declar deschis„ partea a doua a ∫edin˛ei de ast„zi destinat„ dezbaterilor parlamentare.

V„ anun˛ c„ din cei 329 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 195, 134 sunt absen˛i, din care 42 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Am Ónt‚rziat pu˛in Ónceperea ∫edin˛ei, pentru c„ sunt foarte pu˛ine proiecte pe ordinea de zi ∫i vreau s„ unim dezbaterea cu votul final, c„ altminteri Óntr-o jum„tate de or„ le termin„m ∫i pe urm„ facem pauz„ de un ceas ∫i jum„tate ∫i nu mai avem cu cine vota.

Cu aceast„ precizare gospod„reasc„, v„ rog s„ urm„ri˛i lista cu proiectele Ónscrise pe ordinea de zi.

La punctul 15, Propunerea legislativ„ privind obligativitatea Ónscrierii grupei sangvine ∫i a RH-ului Ón actul de identitate ∫i Ón permisul de conducere auto.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a propus respingerea proiectului.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, dac„ mai dori˛i s„ prezenta˛i? Domnul Relu Fenechiu sau domnul Du∫a... Pofti˛i, v„ rog, domnule Iga∫, la punctul 15, cu RH-ul.

Bun„ diminea˛a, domnule pre∫edinte! Domnilor colegi,

Ne men˛inem Ón continuare propunerea de respingere. V„ mul˛umesc.

Dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Vom supune votului final propunerea comisiei cu privire la respingerea proiectului.

La punctul 16, Propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate ∫i de panifica˛ie pentru elevii din clasele I—IV din Ónv„˛„m‚ntul de stat, precum ∫i pentru copiii pre∫colari din gr„dini˛ele de stat cu program normal de 4 ore.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Ón acest caz propune respingerea proiectului.

V„ rog, domnule deputat, s„ v„ sus˛ine˛i raportul.

## Da, domnule pre∫edinte.

La Óntocmirea raportului s-a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i punctul de vedere negativ al Guvernului.

Comisia, Ón majoritatea ei, a propus respingerea acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva dintre colegi s„ ia cuv‚ntul? Domnul deputat Mihai Dumitriu, care sus˛ine ini˛iativa unui senator din circumscrip˛ia Domniei Sale.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

îCornul ∫i laptele“, care este un program de sus˛inere educa˛ional„ ∫i care a fost ini˛iat de Partidul Social Democrat ∫i pus Ón practic„, Ól consider un program benefic pentru s„n„tatea copiilor, Ón primul r‚nd de la gr„dini˛e ∫i clasele I—IV, pentru c„ foarte mul˛i dintre ei pleac„ la ∫coal„ f„r„ pachet, din motiv c„-l uit„ sau poate c„ nu-l au, ∫i, Ón al doilea r‚nd, pentru asigurarea frecven˛ei ∫colare.

Factorii responsabili din Ónv„˛„m‚nt sau din comunit„˛ile locale, ∫i dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine, au recunoscut c„ este o modalitate de a reduce ne∫colarizarea ∫i abandonul ∫colar.

Se pune Óntrebarea: copiii care frecventeaz„ gr„dini˛ele particulare sau unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt particular, deci unit„˛i care fac, s„-i spunem, Ón ghilimele, îtreaba statului rom‚n“, referitor la ∫colarizarea obligatorie, de ce nu beneficiaz„ de acest program?

Am aprobat Ón aceast„ sesiune ca, pe l‚ng„ produsele îcorn ∫i lapte“, s„ se dea ∫i miere de albine, ini˛iativ„ legislativ„ care a fost aprobat„, stipul‚nd acolo c„ vor primi ∫i cei din unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt particulare.

Deci celor din unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt particular le d„m numai miere, dar corn ∫i lapte nu!

Eu v„ rog s„ reflecta˛i la acest lucru ∫i a∫ propune s„ fie retrimis„ la comisie, pentru analiz„ ∫i pentru a fi completat„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule coleg.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„?

Rog comisia s„ se pronun˛e cu privire la propunerea de restituire la comisie.

V-a∫ ruga s„ v„ preg„ti˛i cartelele.

Nu avem nimic Ómpotriv„. Putem s„ accept„m retrimiterea la comisie dac„, eu ∫tiu, se consider„ c„ putem s„ aducem un aport suplimentar.

Termen de depunere a unui raport suplimentar de 3 s„pt„m‚ni de zile, dac„ ne permite...? Mul˛umesc.

Pofti˛i, domnule deputat. Œntrebasem dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Sigur c„ aceast„ ini˛iativ„, îCornul ∫i laptele“, cu completarea care s-a f„cut, cu mierea, este o ac˛iune benefic„. Ea s-a f„cut, cred eu, nu a∫a cum a spus colegul meu antevorbitor, pentru motive educa˛ionale, ci din motive sociale. Motive sociale, Ón sensul c„ mai ales Ón mediul rural erau foarte mul˛i copii care veneau la ∫coal„ f„r„ a avea ceva de m‚ncare, iar al˛ii veneau cu pache˛elul de acas„.

S„ extindem aceast„ ac˛iune ∫i la gr„dini˛ele private mie mi se pare pu˛in exagerat, ∫i am s„ v„ spun de ce.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Œn general, la gr„dini˛ele private au acces copiii cu bani mul˛i, pentru c„... nu ∫tiu dintre dumneavoastr„ dac„ ∫ti˛i c‚t cost„ taxa la o asemenea gr„dini˛„, unde...

Stimate coleg,

Nu discut„m pe fond, discut„m cu privire la propunerea de a se restitui proiectul la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport.

Da, din punctul acesta de vedere ∫i eu sunt de acord, dar, din motivele pe care vi le-am expus, cred c„...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mul˛umesc.

Deci

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

Colegii se pl‚ng c„ aparatele nu func˛ioneaz„ Ón mod corespunz„tor, motiv pentru care respectuos v„ rog s„ binevoi˛i a dispune repetarea votului.

Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am luat act de cererea dumneavoastr„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntocmirea prezentului raport comisia a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Consiliului Economic ∫i Social, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i punctul de vedere negativ al Guvernului.

Comisia, a∫a cum a˛i spus, domnule pre∫edinte, propune plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea proiectului de lege, din urm„toarele considerente: obiectul propunerii legislative este reglementat deja Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilit„˛i familiilor de pensionari, aprobat„ prin Legea nr. 565/2004, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare; apoi, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2006 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative prin care se acord„ drepturi sociale, precum ∫i unele m„suri Ón domeniul cheltuielilor de personal, modific„ art. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 71/2004 ∫i instituie aplicarea acestuia privind compensarea Ón bani a tichetelor de c„l„torie pe calea ferat„, neutilizate de c„tre pensionari, Óncep‚nd cu anul 2008, Óntruc‚t sumele necesare acord„rii acestor drepturi nu au fost prev„zute Ón bugetele anuale de stat p‚n„ Ón prezent, acest lucru f„c‚ndu-se din 2008, pentru respectarea principiului unicit„˛ii reglement„rii Ón materie, prev„zut de normele de tehnic„ legislativ„, ∫i evitarea paralelismului legislativ.

Acest raport de respingere a fost votat Ón unanimitate de to˛i cei 18 deputa˛i prezen˛i, din totalul de 19 membri ai comisiei.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Din partea ini˛iatorilor, domnul deputat Mihai Dumitriu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007

## Stima˛i colegi,

Domnule pre∫edinte,

Ini˛iativa legislativ„ succede o alt„ ini˛iativ„ de aceea∫i natur„ ∫i a dorit s„ creeze cadrul legal pentru ca tichetele de c„l„torie pe calea ferat„ acordate pensionarilor gratuit, 6 tichete, neutilizate, s„ fie recompensate Ón bani, cu o sum„ modic„, minimum 10 lei noi per fiecare tichet. Deci 6 tichete este egal cu 60 lei.

Motivele respingerii nu stau Ón picioare, nu justific„ respingerea ini˛iativei ∫i v„ motivez de ce: lipsa fondurilor aprobate prin buget, afirma˛ie fals„, deoarece tichetele de c„l„torie pe calea ferat„ utilizate de pensionari sunt decontate lunar de Societatea C„ilor Ferate Rom‚ne din buget.

Aceste decont„ri nu se pot realiza dac„ nu ar fi aprobate fonduri prin buget. Dar dac„ ar fi utilizate toate tichetele de c„l„torie s„ Ón˛elegem c„ nu ar fi decontate?

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 88 /2006, la care s-a f„cut referire, preia ideea din Ordonan˛a nr. 71/2004, dar nu con˛ine prevederi referitoare la tehnica decont„rii sumei pentru fiecare tichet neutilizat, m„suri ∫i sanc˛iuni.

Aceast„ Ordonan˛„ nr. 88 are doar scopul de a am‚na punerea Ón aplicare a decont„rii tichetelor neutilizate ∫i de a exploata ideea, de c„tre actualul Guvern, c„ se ocup„ ∫i de am„r‚˛ii de pensionari.

Regula depunerii, colect„rii tichetelor utilizate este invers„ regulii distribuirii. Suma pentru 6 tichete este de 60 lei; este modic„ ∫i va fi Ónscris„ pe talonul de pensie din luna mai a anului calendaristic urm„tor.

Av‚nd Ón vedere c„ fiecare dintre dumneavoastr„ a ajuns Ón Parlament prin votul pensionarilor ∫i c„ sumele exist„ Ón bugetul de stat pe 2007, c„ au avize favorabile, c„ a fost aprobat„ de Senatul Rom‚niei, c„ nu am fost invita˛i Ón comisie s„ ne sus˛inem cauza, v„ rog s„ vota˛i retrimiterea la comisie.

V„ mul˛umesc.

Deci propune˛i restituirea la comisie, am Ón˛eles.

Domnul deputat Stanciu, pre∫edinte pe mai multe legislaturi al Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat prezidiu, Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i, Domnilor mini∫tri, Domnule Nicol„escu,

Ne afl„m ast„zi Ón fa˛a unei decizii, zic eu, de bun-sim˛. O lege care vine Ón sprijinul unei categorii de

pensionari, un sprijin mic, dar un gest mare, gest pe care distin∫ii no∫tri colegi din Senat au avut for˛a ∫i decizia politic„ s„-l aprobe.

Distin∫ii no∫tri colegi din Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ au avut alt„ p„rere, dar noi credem c„ din cauza unei informa˛ii trunchiate, prin omisiune. ™i lucrurile le-a prezentat domnul deputat Dumitriu.

De aceea cred c„ pentru a armoniza, pe de o parte, ceea ce prevede ordonan˛a, cu ceea ce prevede proiectul de lege care vine Ón completare ∫i faciliteaz„, practic, din acest an, dup„ aprobarea legii, decontarea acestor tichete, grupul nostru parlamentar v„ propune, stima˛i colegi, s„ fi˛i de acord cu retrimiterea la comisie, ∫i sunt convins c„ rezultatul comisiei va fi altul dec‚t cel care ne-a fost prezentat. Pentru c„, efectiv, intr‚nd pe detalii, Ón momentul de fa˛„, Ón plen, nu am face dec‚t s„ prelungim discu˛ia, dar Ón comisie se va g„si solu˛ia potrivit„. S„ d„m pu˛in celor mul˛i.

V„ mul˛umim.

Din partea comisiei?

Mai sta˛i pu˛in, domnule deputat.

Mai dore∫te domnul deputat Nicolae Popa, de la Partidul Conservator, s„ intervin„. Pofti˛i, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

™i grupul nostru parlamentar, al Partidului Conservator, este de acord cu aceast„ propunere de retrimitere la comisie.

Trebuie s„ fiu de acord cu domnul deputat Stanciu. Œi felicit„m pe cei de la Senat c„ au mai mult suflet, au mai mult„ generozitate ∫i omenie fa˛„ de ace∫ti oameni care au fost n„p„stui˛i ∫i umili˛i 17 ani de zile.

C‚nd vine vorba de pensionari, tot timpul g„sim motive s„ nu le aprob„m ni∫te drepturi infime. ™i spun acest lucru pentru c„ ceea ce a propus colegul nostru de la P.S.D. Ón proiectul de lege, este vorba de 100.000, adic„ 10 lei noi/tichet, sunt 6 tichete ∫i face˛i ∫i dumneavoastr„ socoteala c„ sunt 600.000 lei de persoan„. Sunt foarte mul˛i pensionari Ón situa˛ia Ón care sunt bolnavi, nu se pot deplasa sau au alte motive, ∫i, ca atare, eu cred c„ ar fi un act de dreptate, Ón situa˛ia aceasta.

Am vorbit cu domnul ministru Barbu Ónc„ de anul trecut, i-am adus aminte. Ne-a promis c„ va emite un act normativ prin care va introduce aceast„ clauz„, aceste facilit„˛i pentru pensionari ∫i nu a f„cut nimic, a∫a cum n-a f„cut nici cu modificarea Legii nr. 19/2000, a∫a cum n-a f„cut nici cu acte normative care vizeaz„ rezolvarea problemei recalcul„rii pensiilor la cei care lucreaz„ Ón domenii periculoase.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Ca atare, eu cred c„ este necesar s„ retrimitem la comisie acest proiect de lege, s„ ne aplec„m cu mult„ seriozitate asupra lui ∫i s„ d„m un aviz favorabil.

V„ mul˛umesc.

Trecerea timpului aduce Ón˛elepciune, domnu’ coleg. Din partea comisiei.

Domnul deputat Furo, din partea Partidului Rom‚nia Mare.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Œn principiu, grupul nostru parlamentar este de acord cu retrimiterea la comisie.

A∫ adresa, Óns„, un apel ini˛iatorilor, s„ revad„ pu˛in art. 3 din ini˛iativa legislativ„, care prevede ca tichetele de c„l„torie neutilizate pe calea ferat„ s„ fie depuse de c„tre pensionari p‚n„ la data de 30 ianuarie din anul urm„tor pentru care s-au referit tichetele.

Eu v„ Ónvederez c„ Ón municipiul Bucure∫ti sunt peste 500.000 de pensionari, dar este imposibil ca ace∫tia s„ depun„ la casele de pensii tichetele, Ón condi˛iile c‚nd aceste case nu lucreaz„ dec‚t dou„ zile pe s„pt„m‚n„ cu publicul.

Imagina˛i-v„, la cele 6 sectoare din Capital„, cei peste 500.000 de pensionari, Ón c‚te dou„ zile pe s„pt„m‚n„, lunea ∫i joia, s„ fac„ cozi imense la casele de pensii.

Suntem de acord cu revederea legii, retrimiterea la comisie, cu rug„mintea pentru ini˛iator s„ revad„ art. 3. V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Asztalos, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn principiu, Grupul parlamentar al U.D.M.R. sus˛ine retrimiterea la comisie, fiindc„ antevorbitorii mei, de fapt, au exprimat c‚t se poate de clar care sunt argumentele pentru care comisia, desigur, ar trebui s„ se aplece cu mai mare aten˛ie asupra acestei probleme.

Dar, permite˛i-mi o observa˛ie personal„, sper eu, pertinent„: Ón comisia care a luat decizia de a respinge aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, Ón aceast„ comisie se aflau reprezentan˛ii acelor grupuri parlamentare care, Ón plen, vin ∫i adopt„ un alt punct de vedere.

Asta Ónseamn„ c„ Ón cadrul grupurilor parlamentare ceva nu func˛ioneaz„. Nu este normal ca o comisie, cu majoritatea voturilor, s„ aib„ o decizie, iar aceast„ decizie s„ fie pus„ sub semnul Óntreb„rii Ón plen, de colegii acelora∫i oameni.

Deci ar trebui, c‚t se poate, s„ evit„m asemenea situa˛ii nepl„cute.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, ∫i-i mul˛umesc colegului antevorbitor de la U.D.M.R. pentru obiectivitatea pozi˛iei sale.

Eu am spus Ón prezentarea raportului c„ decizia Ón comisie s-a luat cu unanimitate de voturi, deci a celor 18 colegi prezen˛i, din totalul de 19.

Bag seama c„ Óntre timp o parte din grupurile parlamentare ∫i-au schimbat punctul de vedere.

™i, Ón acest sens, comisia nu are niciun fel de obiec˛ie, ∫i putem s„ relu„m, s„ rediscut„m acest proiect de lege, aceast„ ini˛iativ„, de asemenea, ˛in‚nd cont ∫i de observa˛iile pertinente pe care le-a f„cut colegul Furo. Deci, de acord cu retrimiterea la comisie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc.

Se pare c„ decizia va fi unanim„, dar oricum eu trebuie s„

Trei, deoarece vine Pa∫tele.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Trei.

Deci

Urm„torul proiect, de la punctul 18, Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemniza˛iei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite ∫i recunoscute ca persoane juridice de utilitate public„.

Tot Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ne propune ∫i Ón acest caz respingerea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntocmirea prezentului raport, comisia a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al C.E.S.-ului (Consiliul Economic ∫i Social), avizul negativ al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, avizul favorabil al Comisiei pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„, precum ∫i punctul de vedere negativ al Guvernului.

62 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea art. 1 alin. (1) ∫i (2) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemniza˛iei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite ∫i recunoscute ca persoane de utilitate public„, Ón sensul de a beneficia de prevederile sale ∫i pensionarii membri ai uniunilor de creatori legal constituite ∫i recunoscute ca persoane juridice de utililitate public„, Ónainte de intrarea Ón vigoare a Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2000, precum ∫i pentru instituirea unui prag maxim al indemniza˛iei acordate.

Comisia, cu unanimitatea voturilor celor 18 deputa˛i prezen˛i din 19, propune plenului respingerea ini˛iativei legislative, Óntruc‚t Legea nr. 4/2007 privind modificarea art. 1 alin. (1) ∫i (2) din Legea nr. 8/2006 a eliminat neconcordan˛ele care nu permiteau acordarea indemniza˛iei de pensie arti∫tilor, membri ai uniunilor de creatori legal constituite ∫i recunoscute ca persoane juridice de utilitate public„, Ónainte de intrarea Ón vigoare a Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia˛ii ∫i funda˛ii, aprobat„ cu modific„ri prin Legea nr. 246/2005. De asemenea, prevederile alin. (2) al art. 1 din Legea nr. 4/2007 instituie un prag maxim al indemniza˛iei acordate.

Ca urmare, propunerea legislativ„ a r„mas f„r„ obiect, motiv pentru care noi v„ propunem respingerea.

Fac men˛iunea c„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a fost respins„ ∫i de Senat Ón ∫edin˛a din 15 februarie curent. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„, ini˛iatorul sau al˛i colegi? Nu.

Vom supune votului final aceast„ propunere la sf‚r∫itul zilei de azi.

La punctul 19, Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 189 din 2 noiembrie 2000 privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea ∫i completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat„ cu Óncepere de la 6 martie 1945, precum ∫i celor deportate Ón str„in„tate ori constituite Ón prizonieri, republicat, cu modific„rile ulterioare.

Comisia pentru munc„ ne propune ∫i Ón acest caz respingerea.

V-a∫ ruga, domnule deputat, s„ v„ sus˛ine˛i raportul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pentru aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ comisia noastr„ a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ ∫i avize din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale ∫i avize negative de

la Consiliul Economic ∫i Social, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i, de asemenea, punct de vedere negativ din partea Guvernului.

Propunerea legislativ„, stima˛i colegi, are ca obiect de reglementare modificarea art. 2 ∫i a art. 3 din Ordonan˛a Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de c„tre regimurile instaurate Ón Rom‚nia cu Óncepere de la 6 septembrie 1940 p‚n„ la 6 martie 1945, din motive etnice, aprobate cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 189/2000, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ón scopul acord„rii unei indemniza˛ii lunare, Ón acela∫i echivalent cu cea acordat„ prin Legea nr. 232/2006, pentru modificarea Decretuluilege nr. 118/1990 persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat„ cu Óncepere de la 6 martie 1945, precum ∫i celor deportate Ón str„in„tate ori constituite Ón prizonieri, prin m„rirea la 100 de lei a cuantumului indemniza˛iei lunare de care beneficiaz„ aceste persoane ∫i so˛ul supravie˛uitor.

Comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea acestei ini˛iative legislative cu voturile a 18 colegi din totalul de 19 membri ai comisiei.

Respingerea o propunem pentru urm„toarele considerente: din datele re˛inute rezult„ c„ aplicarea ini˛iativei conduce aproape la o dublare a drepturilor, Ón fapt la 188,7% ∫i, pe cale de consecin˛„, la o dublare a fondurilor necesare pl„˛ii drepturilor, fiind vorba de influen˛e financiare Ón sum„ de circa 15,8 milioane de lei pe lun„, respectiv 189,6 milioane lei la nivelul unui an.

Av‚nd Ón vedere aceste influen˛e financiare suplimentare asupra bugetului de stat consolidat, era necesar s„ se prevad„ ∫i mijloacele necesare pentru acoperirea major„rii cheltuielilor, a∫a cum prevede art. 15 alin. 1 din Legea nr. 500/2002 privind finan˛ele publice locale, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, precum ∫i art. 138 alin. (5) din Constitu˛ia Rom‚niei.

Pentru aceste considerente, v„ propunem respingerea ini˛iativei legislative.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat Mocanu.

Dac„ cineva dore∫te s„ intervin„? Ini˛iatorii sau altcineva? Nu.

Vom supune votului final propunerea de respingere, Ón aceast„ zi.

La punctul 20, Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

™i Ón acest caz, Comisia pentru munc„ propune respingerea.

Domnule deputat Mocanu, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ini˛iativa a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, avizul negativ al C.E.S.-ului, de asemenea, aviz negativ de la Comisia pentru ap„rare, de la comisia juridic„ ∫i punctul de vedere negativ al Guvernului.

Obiectul de reglementare este includerea printre beneficiarii legii mai sus men˛ionate ∫i a invalizilor de r„zboi Ón afara serviciului armat, c„rora li se acord„ scutiri de la plata abonamentului unui post telefonic ∫i a abonamentului de radio ∫i televiziune.

Comisia a propus plenului Camerei Deputa˛ilor, cu unanimitatea voturilor celor prezen˛i, respingerea acestei ini˛iative legislative.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Vom supune votului final aceast„ propunere a comisiei.

21. Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 174 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Comisia pentru munc„ ∫i Ón acest caz propune respingerea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule Mocanu.

V-a∫ propune s„ v„ lua˛i un scaun l‚ng„ pupitru, pentru c„ sunte˛i comisie de serviciu.

V„ mul˛umesc pentru grija pe care mi-o purta˛i, domnule pre∫edinte.

Ini˛iativa a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, aviz negativ de la C.E.S. ∫i de la Comisia juridic„, precum ∫i punct de vedere negativ din partea Guvernului.

Obiectul de reglementare: modificarea art. 74 al Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ón scopul trecerii Ón proprietatea Uniunii Na˛ionale a Produc„torilor Agricoli din Rom‚nia a Caselor de odihn„ ∫i tratament ale ˛„r„nimii ∫i a patrimonului fostei Uniuni Na˛ionale a Cooperativelor Agricole de Produc˛ie ∫i a uniunilor sale jude˛ene.

Cu unanimitatea voturilor celor prezen˛i — ∫i au fost prezen˛i 17 deputa˛i din totalul de 19 — comisia v„ propune respingerea ini˛iativei legislative, ini˛iativ„ care, men˛ionez, a fost respins„ ∫i de Senat Ón 22 februarie a.c. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Vom supune votului final propunerea de respingere formulat„ de comisie.

La punctul 22, Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale. Deci a doua propunere de modificare a Legii nr. 19. Mai avem Ónc„ una.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule Mocanu.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 19, Ón sensul stabilirii unui sistem unic na˛ional de calcul al pensiilor pentru to˛i asigura˛ii, indiferent de categoria socioprofesional„ Ón care ∫i-au desf„∫urat activitatea.

Comisia a analizat ini˛iativa legislativ„ ∫i cu unanimitatea voturilor celor prezen˛i a respins aceast„ ini˛iativ„ care fusese anterior respins„ ∫i de Senat, Ón 22 februarie a.c.

Mul˛umesc.

Dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Vom supune votului final propunerea de respingere Ón cursul zilei de ast„zi.

La punctul 23, urm„toarea propunere privind modificarea ∫i completarea dispozi˛iilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale. A treia cu acest obiect.

Domnul deputat Mocanu va prezenta raportul comisiei, prin care propune respingerea ∫i a acestei propuneri legislative.

Ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia propune respingerea ini˛iativei legislative, din urm„toarele considerente: Ordonan˛a Guvernului nr. 148/2005, aprobat„ cu modific„ri prin Legea nr. 7/2007, abrog„ Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2006 prevederile referitoare la concediu ∫i indemniza˛ia pentru cre∫terea copilului.

Prin urmare, prevederile referitoare la acordarea indemniza˛iei pentru cre∫terea copilului cuprinse Ón Legea nr. 19/2000 fiind abrogate, propunerea legislativ„ a r„mas f„r„ obiect.

Pentru acest considerent, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezen˛i, a propus respingerea ini˛iativei legislative.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 Vom supune propunerea de respingere votului final ast„zi.

La punctul 24, Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 34[2 ] din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere.

Comisia pentru industrii a luat locul Comisiei pentru munc„.

V„ mul˛umesc, domnule Mocanu.

Prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ se propune limitarea la 100 de kilometri a lungimii traseelor jude˛ene sau interjude˛ene, Ón cazul Ón care transportul de persoane se efectueaz„ cu microbuze.

Guvernul Rom‚niei s-a adresat comisiei ∫i a comunicat c„ nu sus˛ine propunerea legislativ„, Óntruc‚t se Óncalc„ reglement„rile europene Ón domeniu.

Œn urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea propunerii legislative. Este lege ordinar„ ∫i Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Mul˛umesc, doamn„ deputat.

Dac„ ini˛iatorul sau altcineva dore∫te s„ intervin„ pe marginea acestei propuneri?

Vom supune propunerea comisiei votului final la sf‚r∫itul zilei de ast„zi.

La punctul 25 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativ„ privind Programul Na˛ional îUn laptop pentru fiecare elev ∫i pentru fiecare cadru didactic din Rom‚nia“.

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt.

Ave˛i o interven˛ie de procedur„? Domnul Uioreanu are o interven˛ie de procedur„.

Domnule pre∫edinte,

Mul˛umesc pentru cuv‚ntul dat.

Am dorit s„ fac o interven˛ie pe procedur„ din dou„ motive: unul dintre motive este imposibilitatea Guvernului de a sus˛ine punctul de vedere, ∫i ˛in s„ amintesc aici, Ón cadrul comisiei nu s-a discutat punctul de vedere al doilea, revizuit, al comisiei. Deci ini˛ial a fost un punct de vedere negativ, de nesus˛inere a proiectului. Ulterior exist„ acest punct de vedere de sus˛inere, sigur, cu amendamente, a proiectului domnului Ghi∫e sau Ón colectiv cu domnul Ghi∫e. Deci cer retrimiterea la comisie Ón numele Grupului P.N.L.

Iar a doua situa˛ie este faptul c„ domnul Ghi∫e a fost invitat la comisie la o or„, iar comisia ∫i-a ˛inut dezbaterile la alt„ or„, neput‚ndu-∫i sus˛ine propriul s„u proiect.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Propune˛i ca domnul Ghi∫e s„ se prezinte la comisie ∫i cu laptopul pe care-l de˛ine ast„zi ∫i l-a adus la pupitru, da?

Domnul deputat Pambuccian dore∫te s„ intervin„ ∫i dumnealui pe procedur„. ™i v„ dau ∫i dumneavoastr„ cuv‚ntul.

Pe procedur„, domnul deputat Stanciu.

Domnule pre∫edinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor mini∫tri,

Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i,

Chestiunea de procedur„ pe care vreau s„ o ridic este urm„toarea: am recitit regulamentul ∫i nu exist„ niciun articol Ón care s„ se specifice c„ un proiect de lege nu poate fi discutat Ón plen dac„ raportul comisiei a fost Óntocmit Ón lipsa ini˛iatorilor.

Neexist‚nd un astfel de text, deoarece ∫i ieri, ∫i ast„zi s-au f„cut interven˛ii vizavi de retrimitere, av‚nd drept motiv neprezen˛a domnului deputat Ghi∫e, care a fost de dou„ ori la comisie ∫i ∫i-a sus˛inut punctul de vedere, trebuie s„ stabilim dac„ realiz„m o cutum„, ∫i atunci dac„ o vot„m ea va trebui acceptat„ ∫i pentru alte proiecte de legi, ori nu. Dup„ p„rerea mea, nu este necesar.

Dar, domnule pre∫edinte, lucrul acesta trebuie s„-l avem Ón vedere, pentru c„ altfel vom veni de fiecare dat„ ∫i vom Ónvedera acest aspect.

Cealalt„ chestiune, c„ punctul de vedere al Guvernului nu a fost exprimat, este fals„. Doamna secretar de stat a fost ∫i ∫i-a exprimat punctul de vedere. C„ Óntre timp a venit alt punct de vedere care a fost adus acum Ón discu˛ie de domnul deputat Uioreanu este o chestiune care, Óntr-adev„r, poate fi luat„ Ón considera˛ie fie prin votul plenului la acest proiect de lege, fie prin votul plenului spre retrimitere, spre a se ˛ine seama de punctul de vedere al Guvernului.

Noi credem c„ este, Óntr-adev„r, posibil s„ fie retrimis la comisie, deoarece ieri la ora 16,05 a ajuns la comisie punctul de vedere. Sper c„ aceste dou„ elemente au adus lumin„ Ón acest caz.

Œn ceea ce prive∫te fondul problemei nu m„ pronun˛, pentru c„, evident, a∫a cum a spus ∫i domnul deputat Ghi∫e, nu am participat la aceste discu˛ii, din respect pentru Domnia Sa, pentru c„ Ól cunosc din 1992 ∫i nu voiam s„-i resping r‚∫ni˛a pe post de laptop.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007

Rog Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt s„ se pronun˛e doar sub aspectul propunerii de restituire la comisie ∫i pentru motivul neprezent„rii sau neprezen˛ei domnului Ghi∫e ∫i pe motive de fond.

Desigur c„ suntem sensibili la solicit„rile pe care le formuleaz„ colegii deputa˛i, mai ales c‚nd apar˛in zonei guvernamentale.

Pentru a respecta adev„rul a∫ vrea s„ reamintesc c„ acest program na˛ional îUn laptop pentru fiecare student ∫i pentru fiecare cadru didactic“ a fost discutat anul trecut ∫i Ón ∫edin˛a plenului din 14 decembrie 2006 s-a hot„r‚t retrimiterea la comisie.

A fost luat Ón discu˛ie, Ón comisie, Ón 21 februarie, Ón 14 martie ∫i Ón 20 martie. Deci Ónc„ 3 ∫edin˛e la care au participat succesiv, nu to˛i odat„: doamna Gabriella Pasztor, secretar de stat, domnul Miron Dumitru, secretar de stat, am‚ndoi la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, domnul Constantin Ciupagea, consilier la Guvernul Rom‚niei, domnul deputat Ioan Ghi∫e, de dou„ ori din cele trei, domnul profesor universitar Nicholas Negroponte, precum ∫i domnul profesor universitar Adrian Petrescu, de la Politehnica din Bucure∫ti.

Iat„, a∫adar, c„ noi putem considera c„ p„r˛ile implicate Ón sus˛inerea sau combaterea acestui program au avut timp suficient s„-∫i expun„ punctele de vedere.

Elementul de noutate care ne face s„ fim de acord cu retrimiterea la comisie este tocmai faptul c„ Guvernul ∫i-a schimbat pozi˛ia ∫i, printr-o not„ primit„ la comisie ieri, Ón 26 martie, Guvernul anun˛„ c„ sus˛ine acest proiect, dar cu o serie de amendamente.

Pentru a putea analiza aceste amendamente ∫i pentru a putea da o rezolu˛ie Ón conformitate cu toat„ aceast„ acumulare de informa˛ie care s-a produs de anul trecut ∫i p‚n„ acum, noi suntem de acord cu retrimiterea la comisie a proiectului legislativ.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat C„lian de la Partidul Conservator ∫i apoi reprezentantul Guvernului.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Ideea retrimiterii la comisie este bun„ ∫i v„ rog, Ón calitate de jurist, pe to˛i membrii Comisiei de Ónv„˛„m‚nt, s„ analiza˛i cu mai mult„ aten˛ie acest proiect de lege, s„ nu pica˛i Ón plasa Ón care s„ scoate˛i cu m‚na dumneavoastr„, ca for legislativ, castanele din foc. Pentru c„ p‚n„ la urm„ cred eu c„, dac„ se va merge Ón aceast„ manier„, acest proiect de lege p‚n„ la urm„ va fi declarat neconstitu˛ional.

Haide˛i s„-i d„m o form„ frumoas„, eventual s„ schimb„m titlul ∫i s„ numim proiectul de lege îAfacerea laptopul“ ∫i atunci poate mai st„ruim pu˛in.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnule secretar de stat, v„ rog. ™i apoi domnul Pambuccian, din partea Comisiei pentru informatic„, av‚nd Ón vedere c„, totu∫i, face obiectul ∫i al acestei comisii.

V„ rog s„ face˛i lini∫te pentru a-l putea asculta pe domnul secretar de stat.

**Domnul Matei Dumitru —** _secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Œntruc‚t nu sunt clar stabilite categoriile de beneficiari, etapele programului, sursele de finan˛are ale programului, propunem retrimiterea la comisie, spre o analiz„ mai atent„ a acestei ini˛iative legislative.

Domnul deputat Pambuccian. A˛i renun˛at? P„i atunci v„ rog s„ v„ gr„bi˛i.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Pentru c„ am fost acuzat de un om care nu ∫tie despre ce este vorba ∫i vrea s„ fac„ o cump„r„tur„ din surs„ unic„, cred c„ rar m-a˛i v„zut at‚t de sup„rat!

Iat„, nu sunt Shiva, s„ v„ ar„t c‚te asemenea dispozitive exist„ ∫i sunt laptop-uri cu adev„rat. Acesta este unul _(Arat„ un laptop.),_ este de la AMD, de la produc„torul procesorului acela. Acesta este altul, de la Intel ∫i v„ mai pot ar„ta nenum„rate asemenea... nenum„rate asemenea dispozitive!

Dac„ dorim s„ facem o achizi˛ie din surs„ unic„ pe bugetul de stat, cred c„ trebuie acuza˛i cei care doresc lucrul acesta. Eu v-am propus s„ mergem pe o solu˛ie de voucher, prin care s„ l„s„m oamenii s„ aleag„ pe pia˛a liber„ ce vor s„ cumpere. Aceasta v-am propus! S„ l„s„m pia˛a liber„ s„ decid„ ce dore∫te, nu s„ cump„r„m din surs„ unic„ de la bugetul de stat, ∫i nu s„ impunem o solu˛ie care este cea de acum 10 ani, chiar dac„ sunt poate dublul acesteia. C‚t cost„ calculatorul dumneavoastr„, domnule Ghi∫e, nu ∫tie nimeni. A costat 100 de dolari, acum cost„ 150, iar la sf‚r∫itul Óntregului program o s„ constat„m c„ datorit„ leg„turii Wi Fi... nu ∫ti˛i despre ce este vorba. Asculta˛i-m„, c„ nu ∫ti˛i despre ce vorbi˛i! Datorit„ leg„turii Wi Fi, care este o tehnologie de tip spot, o s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 ne coste de nu o s„ mai ∫tim cum ne cheam„, o s„ ajungem la aproape 4—500 de euro, nu de dolari, cheltuial„ pentru fiecare sta˛ie din aceasta.

A∫a se Ónt‚mpl„ c‚nd nu ∫tim despre ce este vorba ∫i c‚nd te arunci cu capul Ónainte! A∫a se Ónt‚mpl„!

Calculatoarele pe care vi le-am ar„tat sunt calculatoare adev„rate.

Óncearc„ s„ acrediteze ideea c„ acest laptop nu este bun. ™ti˛i de ce? Pentru c„ Ón clipa de fa˛„ cel mai mare rival pe plan mondial al acestui produc„tor de microprocesoare poate produce la acelea∫i capacit„˛i tehnice, la pre˛ triplu, de peste 400 de dolari. Dar pe noi nu ne intereseaz„ asta. Programul este educa˛ional...

C‚t cost„?

300 de dolari, 350 de dolari! Haide˛i s„ d„m un voucher de 150 de dolari ∫i s„ l„s„m oamenii s„ aleag„ Óntre solu˛ia aceasta — pune˛i-o pe pia˛a liber„, cine v„ opre∫te? — acoperit„ integral de voucher ∫i s„ vin„ cu bani de-acas„, s„ ia orice alt„ solu˛ie.

V„ demonstrez c„ o s„ prefere orice alt„ solu˛ie, pentru c„ oamenii nu sunt pro∫ti, ∫tiu ce cump„r„, din cauza aceasta!

O s„ v„ mai spun un lucru. Se creeaz„ o confuzie, din p„cate, absolut aberant„. Dispozitivul despre care vorbim nu este laptop. Am f„cut o glum„, este adev„rat, care m-a costat dup„ aceea. Am spus c„ multe lucruri po˛i ˛ine pe genunchi, chiar mai pl„cute dec‚t un laptop, ∫i nu le numim laptop. A∫a este! Dac„ ajungem s„ numim Óntr-un fel un lucru care este altceva, putem ajunge oriunde. Sigur c„ putem discuta la infinit. Eu v„ solicit un singur lucru, stima˛i colegi: s„ g„sim solu˛ia Ón care omul decide liber ce Ó∫i ia de pe o pia˛„ liber„. V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Ghi∫e. V-a∫ ruga pe am‚ndoi s„ nu c„de˛i Ón gre∫eala de a face reclam„ unor produse comerciale sau contrareclam„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Strict la problema restituirii, v-a∫ ruga.

## Stima˛i colegi,

Tocmai o parte dintre argumentele care s-au spus anterior ∫i dintre care unele nu sunt adev„rate fundamenteaz„ c‚t se poate de clar necesitatea de a trimite proiectul la comisie. ™i, ca s„ fie lucrurile simple, trebuie s„ fac ni∫te preciz„ri. Anume, din ce s-a spus anterior nu este adev„rat faptul c„ aceste laptop-uri model OLPC se comercializeaz„. Nu. Ele cost„ doar 150 de dolari, pentru c„ se v‚nd de la produc„tori, prin intermediul funda˛iei OLPC, la nivel mondial, direct ministerelor din ˛„rile care dezvolt„ astfel de programe. Concuren˛a, pe care unii dintre noi o exprim„ Ón public,

Domnule deputat Pambuccian, a˛i avut cuv‚ntul, v„ rog frumos! Dac„ Óncinge˛i a∫a mult cablurile electrice, se stric„ laptop-urile!

Programul este educa˛ional, nu comercial sau informatic. ™i pentru c„ Guvernul are un punct de vedere cu amendamente, exprimat dup„ ce primul-ministru a v„zut, Ón Ónt‚lnirea cu profesorul american, capabilit„˛ile acestui minilaptop, tocmai de aceea merit„ discutat la comisie pe larg, ∫i nu Ón plen, dup„ care, evident c„ se poate veni Ón plen.

A∫a c„, v„ rog, domnule pre∫edinte, a∫a cum a sus˛inut ∫i domnul secretar de stat, conform art. 109 din regulament, s„ se retrimit„ la comisie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn via˛a parlamentar„ ne-a fost dat de multe ori s„ fim sili˛i s„ cerem Parlamentului s„ aprobe Ónfiin˛area de comisii de revizuire a unor privatiz„ri frauduloase sau a altor afaceri.

Consider acest laptop prezentat de domnul Ghi∫e o afacere. O afacere a d‚nsului cu respectiva firm„ sau cu respectivul profesor Negroponte sau nu ∫tiu cu cine ∫i nu v„d de ce Parlamentul Rom‚niei trebuie s„ fie Óntotdeauna pia˛„ de desfacere pentru cei care vin de afar„ s„ ne dea sfaturi, gen Franco Frattini sau fraierul Frabini sau Negroponte sau nu ∫tiu care... Cred c„ a sosit vremea s„ vorbim rom‚ne∫te, s„-i l„s„m pe ceilal˛i s„-∫i dezvolte pia˛a de afaceri acolo unde sunt ei obi∫nui˛i, s„ mearg„ s„-∫i v‚nd„ Ón Nigeria, Ón Niger, nu ∫tiu unde, r‚∫ni˛a, precum bine spunea colegul Stanciu, ∫i Ól felicit c„ a g„sit aceast„ formul„ deosebit„, pentru c„ dac„ este nevoie s„ dezvolt„m un program pentru copii suntem de acord. Vom vota Ónfiin˛area unui astfel de program! Vom cere Guvernului s„ g„seasc„ ∫i sursa de finan˛are, dar s„ vin„ Ón fa˛a noastr„ cu ceva real, s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 dea voie liber pie˛ei s„ poat„ fi organizate licita˛ii, nu Óncredin˛„ri directe, ∫i atunci sigur c„ ∫i Partidul Rom‚nia Mare va sus˛ine un astfel de program.

De aceast„ dat„ vom cere retrimiterea la comisie, dar vom vota Ómpotriva unei astfel de proceduri, care nu face bine nim„nui, ci, dimpotriv„, arunc„ Ónc„ o pat„ neagr„ pe obrazul Parlamentului.

Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## **Doamna Aurelia Vasile**

**:**

E Pa∫tele! Patru s„pt„m‚ni. Nu au c‚nd s„ lucreze.

Trei s„pt„m‚ni am spus, deci dup„ Pa∫te!

Cu 120 de voturi exprimate, stima˛i colegi...

Cu 94 voturi pentru restituire, 27 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, propunerea s-a restituit comisiei pentru a reface raportul Ón trei s„pt„m‚ni.

La punctul 26, Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 677/2001 pentru protec˛ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ∫i libera circula˛ie a acestor date.

Comisia pentru drepturile omului.

Domnule deputat Sasu, v-a∫ ruga s„ prezenta˛i motivele pentru care sus˛ine˛i respingerea acestei propuneri.

Comisia noastr„ a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu aceast„ propunere legislativ„.

Senatul, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„, a respins propunerea.

Camera noastr„ este Camer„ decizional„.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a avizat negativ propunerea legislativ„.

Comisia pentru tehnologia informa˛iei ∫i comunica˛iilor a avizat negativ ini˛iativa.

Guvernul, prin punctul de vedere, nu sus˛ine adoptarea ini˛iativei.

Œn conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat propunerea la 21 martie. A participat la lucr„ri ∫i reprezentanta Autorit„˛ii Na˛ionale de Supraveghere a Prelucr„rii Datelor cu Caracter Personal.

Ini˛iatorii nu au participat la dezbateri, de∫i au fost invita˛i.

Au participat, din cei 16 membri ai comisiei, 13 deputa˛i.

Œn urma examin„rii ini˛iativei ∫i a avizelor sus-men˛ionate, s-a hot„r‚t, cu majoritate de voturi: 10 pentru, dou„ contra ∫i o ab˛inere, s„ se propun„ respingerea propunerii.

Œn raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, propunerea face parte din categoria legilor ordinare. V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„?

Vom supune votului final aceast„ propunere la sf‚r∫itul zilei de ast„zi.

La punctul 27, Proiectul de lege privind abrogarea alin. (5) al art. 22 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002 privind circula˛ia pe drumurile publice, republicat„.

Comisia juridic„ va sus˛ine propunerea de respingere a acestui proiect.

Vorbi˛i Ónt‚i dumneavoastr„, propune˛i raportul comisiei, ∫i pe urm„ ini˛iatorul, dac„ dore∫te.

A∫tept raportul. Deci e un raport comun, am Ón˛eles, din partea Comisiei juridice ∫i a Comisiei pentru industrii. Cine dore∫te s„-l prezinte?

Raport comun asupra Proiectului de lege privind abrogarea alin. (5) al art. 22 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002 privind circula˛ia pe drumurile publice, republicat„.

Proiectul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, cu nr. 1.207 din 7 septembrie 2006.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 8 februarie 2007, pe baza propunerii legislative a domnului deputat Sorin Marian Paveliu.

Guvernul Rom‚niei a comunicat, cu adresa nr. 3.008 din 6 octombrie 2006, c„ sus˛ine propunerea legislativ„.

Œn urma dezbaterilor, membrii celor dou„ comisii au hot„r‚t s„ propun„ plenului respingerea proiectului de lege.

Prin obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Pofti˛i, domnule deputat.

## Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ pot s„ supun la vot o Óntrebare: c‚˛i dintre cei din sal„ sunt mul˛umi˛i de medicul de familie pe care Ól au? Pentru c„ nu am aceast„ putere, presupun c„ jum„tate da, jum„tate nu.

Haide˛i s„ punem alt„ Óntrebare: c‚˛i din medicii de familie sunt mul˛umi˛i de ceea ce facem noi aici? Ne afl„m Ón fa˛a unei situa˛ii cu totul ∫i cu totul aberante. Prin acest Cod rutier a fost introdus, absolut eronat, sunt

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 convins c„ Ón urma unei grosolane gre∫eli, a fost introdus„ categoria medicului de familie ca fiind singura categorie profesional„ care va face pu∫c„rie, conform Codului penal, dac„ nu Ól p‚r„∫te pe cel care are carnet de conducere ∫i are o afec˛iune care l-ar Ómpiedica s„ conduc„.

Deci dac„ se produce un accident, cu v„t„mare, cu... orice fel de accident, ∫i persoana respectiv„ are o boal„ care l-ar pune Ón imposibilitatea de a conduce sau Ói diminueaz„ capacit„˛ile, medicul va face pu∫c„rie p‚n„ la 3 ani. A∫a abera˛ie mare n-am v„zut de c‚nd lumea s-a f„cut! Eu n-am v„zut!

BineÓn˛eles c„ v„ pun Ón vedere faptul c„, Ón urm„ cu 6 luni de zile, medicii de familie au vrut s„ fac„ o grev„ pentru acest lucru ∫i bineÓn˛eles c„ li s-a spus c„ nu este cazul, este vorba de o gre∫eal„. A∫a a ap„rut acest proiect legislativ, de aceea Guvernul ∫i-a dat acordul, de aceea a trecut de Senat, n-a fost niciun fel de problem„, la Comisia juridic„ cred c„ s-a Ónt‚mplat o anomalie.

Œntre timp, a ap„rut o ordonan˛„ care a modificat ordinea articolelor ∫i, astfel, alin. (5) a devenit alin. (6).

Pentru c„ n-am putut s„ merg la comisie Ón ziua respectiv„, din motive absolut obiective, proiectul a fost pur ∫i simplu respins.

Eu am luat acest cuv‚nt nu numai pentru a cere retrimiterea la comisie, cum sunt convins c„ o s„ o fac„ ∫i al˛i colegi, ci pur ∫i simplu pentru faptul c„ este revolt„tor c„ am ajuns Ón situa˛ia Ón care exper˛ii parlamentari, care ar trebui s„ citeasc„ cu aten˛ie textele de lege, nu ajung s„-∫i fac„ datoria. ™i a∫a facem c„ noi producem, din Parlamentul Rom‚niei, legi care sunt cu adev„rat aberante.

Domnule pre∫edinte, propun retrimiterea la comisie. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul deputat Bivolaru, domnul deputat Stanciu.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Vorbe∫te Bivolaru, eu nu mai iau cuv‚ntul!

Domnule deputat, ca ini˛iator, ave˛i dreptul la o nou„ explica˛ie.

Domnule deputat Bivolaru, eu am c„utat Ón Codul rutier, pentru c„ acest lucru mi-a fost spus ∫i de experta de la Comisia juridic„, mi-a fost spus la telefon. Am c„utat aceast„ modificare ∫i, de fapt, s-a f„cut o modificare a alin. 6, Ón sensul c„ dac„ p‚n„ atunci era trecut„ abera˛ia c„ medicul de familie trebuie s„ reclame direct la Poli˛ie pe cineva care are o afec˛iune medical„, acum medicul are obliga˛ia s„-l reclame la o anumit„ institu˛ie medical„. Asta este toat„ diferen˛a.

Œn rest, eu m„ folosesc de Legea nr. 4, care este actualizat„ la zi ∫i care are Ón vigoare acest alineat.

Pofti˛i, doamn„ deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn primul r‚nd, Ómi exprim, s„ spun nedumerirea, de ce exper˛ii parlamentari au fost acuza˛i de domnul deputat?

Iar legat de sus˛inerea Domniei Sale, Ói indic s„ citeasc„ Ordonan˛a nr. 63 alin. (5) ∫i alin. (6). Ordonan˛a nr. 63 a f„cut deja corectarea pe care d‚nsul a propus-o prin ini˛iativa legislativ„. Deci Ón alin. (6) se spune clar c„ dac„ un medic de familie constat„ c„ un cet„˛ean are o anumit„ problem„ Ól trimite la medicul specialist, iar medicul specialist este obligat s„ fac„ sesizarea la Poli˛ie, ∫i nu medicul de familie.

Deci noi, Comisia pentru industrii, sus˛inem Ón continuare respingerea.

Domnul deputat Márton Árpád ∫i apoi domnul deputat Antal.

L„sa˛i dezbaterile personale din sal„ ∫i v„ dau cuv‚ntul la microfon.

Domnule pre∫edinte,

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn parte, consider justificat„ indignarea colegului Ón leg„tur„ cu anumite sanc˛iuni care au fost introduse medicilor de familie. Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a fost respins„ pentru c„ Óntre timp s-a ∫i operat Ón Codul rutier aceast„ prevedere ∫i a fost eliminat„, aceasta este justificarea. Deci g‚nd la g‚nd cu bucurie, domnule deputat, dar, efectiv, acest lucru s-a rezolvat anterior, printr-o propunere venit„ din partea Guvernului.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Eu nu am dec‚t s„ constat un lucru: de la acest microfon se fac ni∫te dezbateri care trebuie s„ fie realizate la nivelul comisiei.

Deci propun, din partea grupului parlamentar, retrimiterea la comisie, ∫i acolo s„ ia, cu ordonan˛a Ón m‚n„, s„ se dezbat„ p‚n„ se l„muresc persoanele direct vizate. ™i, pe urm„, s„ revin„ cu un raport, dup„ aceast„ dezbatere Ón comisie, Ón fa˛a plenului Camerei Deputa˛ilor.

C„ altfel ne bloc„m activitatea degeaba!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007

Domnule deputat Antal, mai dori˛i s„ interveni˛i? Pofti˛i. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i ∫i pe propunerea de retrimitere, Ón special.

## **Domnul Antal István:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œmi pare r„u c„ nu ne-am consultat, c„ de fapt eu nu doresc s„ fac altceva dec‚t s„ v„ citesc, domnule deputat, textual ce scrie Ón Ordonan˛a nr. 63. Probabil c„ v-a˛i l„murit, dar ∫i pentru colegii no∫tri, care probabil c„ nu au avut timpul necesar s„ urm„reasc„ exact textul, da˛i-mi voie s„ citesc textul, dup„ care s„ decide˛i Ón cauz„: dac„ e clar, atunci r„m‚ne punctul de vedere al celor dou„ comisii; dac„ textul aceasta nu v„ satisface, Ónseamn„ c„ o s„-l retrimitem la cele dou„ comisii, s„ vin„ comisiile cu un nou raport.

Deci alin. (6) precizeaz„: îMedicul de familie, atunci c‚nd constat„ c„ o persoan„ din eviden˛a sa care posed„ permis de conducere prezint„ afec˛iuni medicale prev„zute Ón ordinul ministrului s„n„t„˛ii publice emis conform alin. (2), va solicita unit„˛ii de asisten˛„ medical„ autorizate examenul de specialitate necesar, iar Ón cazul Ón care unitatea de asisten˛„ medical„ autorizat„ a stabilit c„ persoana este inapt„ medical pentru a conduce un autovehicul sau tramvai va comunica aceasta imediat Poli˛iei Rutiere pe a c„rei raz„ teritorial„ Ó∫i desf„∫oar„ activitatea“.

Deci medicul de familie, care urm„re∫te practic ∫i are o fi∫„ a conduc„torului auto respectiv, trebuie s„-∫i fac„ datoria, at‚t, altceva nu este. Deci e un lucru absolut normal, care cred c„ se face s„pt„m‚nal, lunar sau c‚nd Ó∫i consult„ clientul medicul. Deci nu e nicio problem„ care s„ bulverseze activitatea medicului de familie.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Stima˛i colegi,

V„ rog s„ v„ lua˛i locurile Ón b„nci, s„ v„ preg„ti˛i cartelele de vot. Sper s„ fim Ón cvorum.

Rog reprezentan˛ii Partidului Democrat s„-∫i ia locurile Ón b„nci... Ón b„ncile guvernamentale.

Œncepem ∫edin˛a dedicat„ votului final.

La primul punct al ordinii de zi este Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calit„˛ii educa˛iei, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 87/2006.

Este vorba despre o lege organic„.

Comisia a propus respingerea.

Mul˛umesc.

Nu func˛ioneaz„ sistemul, domnule pre∫edinte!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

S„ retrag„ Márton Árpád propunerea de retrimitere ∫i gata!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule deputat Stanciu, constat cu regret c„ atunci c‚nd este vorba de propuneri care nu au leg„tur„ cu Ónv„˛„m‚ntul, de care dumneavoastr„ sunte˛i responsabil, perturba˛i buna desf„∫urare a ∫edin˛elor.

Ave˛i ceva de comunicat plenului de la tribun„?

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Numai medicului de familie!

Comunica˛i medicului de familie, am Ón˛eles.

V„ rog s„ v„ manifesta˛i voin˛a prin vot.

Rog staff-ul tehnic s„ verifice ce se Ónt‚mpl„ cu aparatura.

Relu„m votul.

Func˛ioneaz„, v„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Nu func˛ioneaz„, domnule pre∫edinte!

V-a∫ ruga s„ v„ Ónregistra˛i numai prezen˛a, pentru a vedea o prob„ Ón acest fel. Deci Ónregistra˛i-v„ doar prezen˛a.

V„ rog s„ repara˛i instala˛ia, c„ altminteri reprezentan˛ii Partidului Democrat o s„ cread„ c„ e vorba de un referendum. ( _R‚sete, aplauze._ )

70 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007

Deci, domnule Popescu, ce r„spuns avem de la speciali∫ti? Unde e tehnicianul?

Stima˛i colegi, se pare c„ func˛ioneaz„ sistemul, v-a∫ ruga s„ utiliza˛i aparatura Ón mod corect.

Deci la primul punct de pe ordinea de zi este Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calit„˛ii educa˛iei, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 87/2006.

Comisia a propus respingerea, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i cu privire la aceast„ propunere.

Din 206 voturi exprimate, 99 pentru, 65 Ómpotriv„, 39 ab˛ineri, respingerea nu a fost votat„, neÓntrunind num„rul necesar pentru votul organic.

Urmeaz„ ca luni s„ Óncepem dezbaterea pe articole, numai c„ vom constata atunci c„ s-a Ómplinit termenul constitu˛ional ∫i, Ón aceste condi˛ii, va fi adoptat„ tacit. A∫tept„m Óns„ ziua de luni, pentru a constata acest lucru.

Respingerea a c„zut.

La punctul 2, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 106/2006 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 19/2003 privind organizarea ∫i func˛ionarea Corpului Consilierilor de Integrare.

Lege ordinar„.

Procedur„ de urgen˛„. Nu v„ intereseaz„.

Camer„ decizional„.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot. Repet, lege ordinar„. Cu 197 voturi pentru, un vot Ómpotriv„, 9 ab˛ineri, proiectul a fost adoptat.

La punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2006 pentru modificarea art. 5 alin. (6) din Ordonan˛a Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unit„˛ilor sanitare publice de interes jude˛ean ∫i local.

Lege ordinar„.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

Cu 201 voturi pentru, 10 ab˛ineri, niciun vot contra, proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 62/2006 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului contractual din unit„˛ile sanitare publice din sectorul sanitar.

Lege ordinar„.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Din 208 voturi exprimate, 199 pentru, 9 ab˛ineri, niciun vot contra. Proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 5, Proiectul de lege pentru completarea art. 7 din Legea nr. 182/2002 privind protec˛ia informa˛iilor clasificate.

Lege ordinar„.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

Din 213 voturi exprimate, 203 pentru, 10 ab˛ineri, niciun vot contra.

Proiectul a fost adoptat.

La punctul 6, Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obliga˛iilor de plat„ ale institu˛iilor publice stabilite prin titluri executorii.

Lege ordinar„.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i.

Din 211 voturi exprimate, 207 pentru, unul Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

S-a adoptat proiectul.

La punctul 7, Proiectul de lege pentru abrogarea Legii nr. 581/2004 privind certificatul suplimentar de protec˛ie pentru medicamente ∫i produse de uz fitosanitar.

Lege ordinar„.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i.

Din 210 voturi pronun˛ate, 203 pentru, 6 ab˛ineri, niciun vot contra.

Adoptat proiectul.

La punctul 8, Proiectul de lege pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a re˛elei de drumuri na˛ionale din Rom‚nia.

Lege organic„.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul Ón aceste condi˛ii.

Din 212 voturi exprimate, 185 voturi pentru, 17 Ómpotriv„, 9 ab˛ineri.

Legea a fost adoptat„, Óntrunindu-se cvorumul pentru lege organic„.

La punctul 9, Proiectul de lege privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 51/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a re˛elei de drumuri na˛ionale din Rom‚nia.

Comisia a propus respingerea.

- Suntem Ón prezen˛a unei legi organice.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Din 208 voturi exprimate, 185 sunt pentru respingere,

- 12 Ómpotriv„, 10 ab˛ineri.

S-a votat respingerea.

La punctul 10, Propunerea legislativ„ privind obligativitatea Ónscrierii grupei sangvine ∫i RH-ului Ón actul de identitate ∫i permisul de conducere auto.

Comisia a propus respingerea.

Suntem Ón prezen˛a unei legi ordinare.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Din 209 voturi exprimate, 173 pentru, 10 ab˛ineri,

- 26 voturi Ómpotriv„.

- S-a adoptat propunerea de respingere.

Domnul deputat Ifrim dore∫te s„ explice votul

- P.R.M.-ului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007

Eu doresc s„ explic votul, pentru c„ r„m‚n foarte surprins. Este un proiect care nu a trecut pe la Comisia pentru s„n„tate ∫i familie, iar faptul s„ ai trecut Ón actul de identitate ∫i Ón carnetul de conducere grupa sangvin„ este esen˛ial. Dac„ ai un accident extrem de grav ∫i Óntr-un loc nu se poate face aceast„ analiz„ se ajunge la aceast„ situa˛ie.

Deci am explicat votul Ómpotriva respingerii.

Domnul deputat Petru C„lian, din partea Partidului Conservator.

## **Domnul Petru C„lian:**

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Explicarea votului: doamna deputat Daniela Popa, din partea P.C., este ini˛iatorul acestui proiect de lege mult discutat ∫i pe o perioad„ extrem de lung„.

Vreau doar at‚t s„ v„ anun˛, c„ vom reintroduce pe ordinea de zi un alt proiect de lege care s„ vizeze exact aceea∫i chestiune ∫i sper„m ca m„car atunci Comisia pentru s„n„tate ∫i familie s„-∫i spun„ punctul de vedere. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Mircea Ifrim**

**:**

Dar nu ne-a Óntrebat nimeni!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ mul˛umesc.

La punctul 11 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemniza˛iei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite ∫i recunoscute ca persoane juridice de utilitate public„.

Lege ordinar„.

Comisia a propus, Óns„, respingerea.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i cu privire la propunerea comisiei.

Din 209 voturi exprimate, 102 sunt Ómpotriv„, 97 pentru, 10 ab˛ineri.

Propunerea de respingere a fost respins„.

La punctul 12, Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 189 din 2 noiembrie 2000 privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea ∫i completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat„ cu Óncepere de la 6 martie 1945, precum ∫i celor deportate Ón str„in„tate ori constituite Ón prizonieri, republicat, cu modific„rile ulterioare.

Lege ordinar„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

Din 213 voturi exprimate, 190 sunt pentru respingere, 6 Ómpotriv„ ∫i 17 ab˛ineri.

Propunerea a fost respins„.

Œn privin˛a propunerii de la punctul 11, Ón care s-a votat Ómpotriva respingerii, propunerea va fi trimis„ comisiei sesizate Ón fond pentru refacerea raportului, Ón sensul de a se dezbate propunerea pe textele acesteia. Termen: 3 s„pt„m‚ni.

La punctul 13, Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi, cu mdific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Lege organic„.

™i Ón acest caz s-a propus respingerea de c„tre comisia sesizat„ Ón fond.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Din 201 voturi exprimate, 118 sunt pentru respingere, 72 Ómpotriv„, 11 ab˛ineri.

N-a Óntrunit cvorumul necesar pentru legile organice.

S-a respins propunerea de respingere.

Propunerea se Óntoarce la comisie ∫i aceasta va fi obligat„ s„ ia Ón dezbatere textele propunerii. Termen: 3 s„pt„m‚ni.

La punctul 14, Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 174 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Suntem Ón prezen˛a unei legi organice.

Comisia de profil a propus respingerea.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra acestei propuneri.

Din 205 voturi exprimate, 188 sunt pentru, 5 Ómpotriv„, 10 ab˛ineri.

Propunerea a Óntrunit cvorumul necesar pentru a fi respins„.

La punctul 15, Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Lege organic„.

™i Ón acest caz comisia a propus respingerea.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Din 205 voturi exprimate, 193 sunt pentru respingere,

- 8 ab˛ineri ∫i 4 Ómpotriv„.

Propunerea a fost respins„.

La punctul 16, Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea dispozi˛iilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Tot lege organic„.

Din p„cate, ∫i aici comisia a propus respingerea. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Din 205 voturi exprimate, 192 sunt pentru respingere,

- 5 Ómpotriv„ ∫i 8 ab˛ineri.

Propunerea de respingere a fost adoptat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2007 La punctul 17, Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 34[2] din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere.

Lege ordinar„.

Comisia a propus respingerea.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Din 201 voturi exprimate, 191 sunt pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 9 ab˛ineri.

Propunerea a fost admis„.

S-a respins propunerea legislativ„.

La punctul 18, Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 677/2001 pentru protec˛ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ∫i libera circula˛ie a acestor date.

- Lege ordinar„.

Din 206 voturi exprimate, 181 sunt pentru, 7 ab˛ineri

∫i 17 voturi Ómpotriv„.

- Propunerea de respingere a fost adoptat„. Stima˛i colegi,

Pentru cei care a˛i sesizat lume mult„ Ón foaierele ∫i Ón balcoanele Camerei Deputa˛ilor, s„ ∫ti˛i c„ sunt c‚˛iva reprezentan˛i din ora∫ul Zimnicea, pensionari, ∫i, pentru c„ sunt pensionari, Ónc„lc„m cutuma noastr„ potrivit c„reia salut„m numai oaspe˛ii str„ini ∫i s„ le adres„m g‚nduri bune ∫i dumnealor.

Pentru cei care se cred Ón week-end, vreau s„ le amintesc c„ dup„-amiaz„ se lucreaz„ Ón comisii, miercuri, de asemenea, ∫i joi, tot Ón comisii.

Vineri, activitate Ón teritoriu.

Comisia a propus respingerea.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i asupra raportului comisiei.

îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|201545]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 41/6.IV.2007 con˛ine 72 de pagini.**

Pre˛ul: 18,00 lei