Amalia B„l„∫oiu

Domnule pre∫edinte,

Stimate colege,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: î5 Iunie — Ziua Mondial„ a Mediului“.

Œn ultimele decenii, introducerea ∫i r„sp‚ndirea diverselor procese entropice au condus la o real„ criz„ a mediului. Œn fostele ˛„ri socialiste, proprietatea colectiv„ asupra mijloacelor de produc˛ie, planificarea centralizat„ ∫i respingerea profitului drept mobil al ac˛iunii economice au condus la instalarea unui adev„rat dezastru ecologic Ón regiuni ce au devenit deja notorii. îTriunghiul negru“ format din Silezia de Sus, estul Germaniei ∫i Boemia este foarte cunoscut din acest punct de vedere. La fel de cunoscute sunt ∫i fenomenele ireversibile petrecute Ón Marea de Aral. La toate aceste realit„˛i negative se adaug„ centralele nucleare de tipul celei de la Cernob‚l, care reprezint„ permanente amenin˛„ri ale mediului.

Œn ˛„rile cu economie de pia˛„, dezastrul ecologic este mai pu˛in evident. Aceasta nu Ónseamn„ Óns„ c„ aerul, apa ∫i solurile — triunghiul vie˛ii — ar fi Óntr-o stare mult mai bun„. Œncep‚nd cu anul 1972, anul Ón care a avut loc Conferin˛a asupra mediului, de la Stockholm, ∫i p‚n„ Ón prezent au fost puse Ón circula˛ie peste 60 de interpret„ri ale conceptului de îdezvoltare economic„ durabil„“. Punctul de vedere larg acceptat este cel de dezvoltare durabil„, Ón cadrul c„reia se urm„re∫te interac˛iunea ∫i compatibilitatea a patru sisteme: economic, uman, ambiental ∫i tehnologic. Pentru realizarea condi˛iilor de compatibilitate a celor patru sisteme, strategia dezvolt„rii durabile include, ca un element esen˛ial, simultaneitatea progresului Ón toate cele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 patru dimensiuni. Œn ˛ara noastr„, o asemenea viziune asupra problematicii mediului a fost sus˛inut„, Ónc„ din anul 1976, de c„tre academicianul N. N. Constantinescu.

Lu‚nd Ón considerare leg„tura indisolubil„ dintre economie ∫i mediu, trebuie ar„tat faptul c„ evenimentele se deruleaz„ Ón condi˛iile Ón care oamenii par s„ descopere acum, dup„ ani de indiferen˛„, c„ activitatea lor se desf„∫oar„ Óntr-un mediu plin de via˛„ pe care ace∫tia Ól transform„. P‚n„ acum c‚teva decenii, sfera economic„ func˛iona sau mai bine zis dorea s„ func˛ioneze ca un tot independent de biosfer„, iar legile sale le ignorau pe cele ale naturii.

Amenin˛„rile ecologice de natur„ global„, care altereaz„ Ón prezent mediul, reamintesc realit„˛i foarte simple, ce au fost mult„ vreme uitate, ∫i anume c„ atingerea bun„st„rii sociale nu se reduce la o simpl„ acumulare de bunuri ∫i servicii.

Principala muta˛ie care trebuie s„ se produc„ Ón mentalitatea curent„ ar fi aceea de substituire a interesului economic imediat no˛iunii de interes privind conservarea patrimoniului genera˛iilor viitoare. Pe aceast„ linie de g‚ndire trebuie Óncercat„ conceperea unei politici economice care, Ón loc s„ supun„ biosfera constr‚ngerilor furnizate de logica profitului imediat ∫i a lucrurilor neÓnsufle˛ite ce trebuie s„ primeze, s„ Óncerce s„ organizeze, Ón primul r‚nd, gestionarea corespunz„toare a fiin˛elor vii ∫i a resurselor naturale, pe baza c„rora s„ se fundamenteze politici de mediu realiste.