Stenogramă plen

V„ mul˛umesc. Din partea P.R.M., pofti˛i, domnule profesor! Domnul deputat Adrian Moisoiu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. îSinguri Ón fa˛a lupilor“.

Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale prevede la art. 105 alin. 1: îPromisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase Ón timpul campaniei electorale, precum ∫i Ón scopul determin„rii aleg„torului s„ voteze sau s„ nu voteze o anumit„ list„ de candida˛i ori un anumit candidat pentru func˛ia de primar sau de consilier, precum ∫i primirea acestora de c„tre aleg„tori constituie infrac˛iuni ∫i se pedepsesc cu Ónchisoare de la 6 luni la 5 ani.“... ∫i la alin. 3 îTentativa se pedepse∫te.“

La r‚ndul s„u, art. 106 alin. 1 prevede: îTip„rirea ∫i utilizarea de buletine de vot false, introducerea Ón urn„ a unui num„r suplimentar de buletine fa˛„ de cele votate de aleg„tori, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum ∫i

utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie infrac˛iuni ∫i se pedepsesc cu Ónchisoare de la 2 la 7 ani. Tentativa se pedepse∫te.“

Pe valea Mure∫ului e mare s„rb„toare. De vineri, 11 iunie a.c., Ón c‚teva baruri din comuna Deda, jude˛ul Mure∫, berea se serve∫te din butoi la discre˛ie ∫i, ceea ce este cel mai important, pe gratis!

Oare cine este Mecena care d„ dovad„ de at‚ta filantropie? ™i mai ales de ce? Dac„ este cumva primarul P.S.D. al comunei, care este implicat Ón turul doi al alegerilor, atunci trebuie s„ se Ón˛eleag„ c„ are ceva de ascuns, care s„ merite o asemenea cheltuial„?

La Biroul Electoral al Circumscrip˛iei Electorale nr. 5 Iernut, jude˛ul Mure∫, Ón diminea˛a zilei de 7 iunie 2004, la ora 10 ∫i 25 de minute, s-a depus o cerere, r„mas„ nesolu˛ionat„ p‚n„ ast„zi, prin care se solicita renum„rarea voturilor pentru candida˛ii de primari exprimate la sec˛ia de votare nr. 1 Casa de Cultur„ deoarece procesele-verbale au fost modificate ∫i semnate de trei ori, dup„ ultimul dintre ele cei de fa˛„ fiind chiar anun˛a˛i c„ primarul ar fi c‚∫tigat din primul tur! Ce pasien˛„ totu∫i nu a reu∫it, fiindc„, p‚n„ la urm„, urmeaz„ ca primarul s„ fie ales Ón turul doi? S„ aib„ oare vreo leg„tur„ cu faptul c„, din cauza protestelor, procesul de modificare nu a fost dus p‚n„ la cap„t? S„ fie din cauza faptului c„ pre∫edintele sec˛iei de votare, care este magistrat de meserie, posed„ slabe cuno∫tin˛e de matematic„? De ce Biroul Electoral de Circumscrip˛ie Jude˛ean„ Mure∫ nu a acceptat nici o contesta˛ie depus„ privind verificarea, interpretarea ∫i num„rarea corect„ a voturilor?

S-a dorit traducerea Ón practic„ a sloganului înu conteaz„ cu cine votezi, ci cum se num„r„ voturile“?!

Partidul Rom‚nia Mare a dus o campanie electoral„ de excep˛ie Ón ceea ce prive∫te acurate˛ea respect„rii legilor. Din p„cate, mesajul nostru nu a fost Ón˛eles de celelalte partide ∫i nici de cei care au fost numi˛i s„ constate ∫i s„ ia m„suri cum se aplice legile. C‚teva exemple au fost prezentate mai Ónainte.

Ca atare, cu durere Ón suflet am intitulat prezenta interven˛ie îSinguri Ón fa˛a lupilor“. Sau, domnule ministru al justi˛iei, pot s„ am speran˛a c„ ve˛i aplica prevederile art. 111 din legea mai sus citat„: îPentru toate infrac˛iunile prev„zute Ón prezenta lege, s„v‚r∫ite Ón leg„tur„ cu alegerea consilierilor ∫i a primarilor, ac˛iunea penal„ se pune Ón mi∫care din oficiu.“? C„ totu∫i cineva ap„r„ legea Ón Rom‚nia? Uniunea European„ ce a∫teapt„ de la dumneavoastr„ Ón particular ∫i de la Rom‚nia Ón general?

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Pavel T‚rpescu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„: îLa Pa∫cani, Partidul Social Democrat a Ónvins din nou!“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 Sunt Pavel T‚rpescu, deputat Ón Circumscrip˛ia Electoral„ nr. 24 Ia∫i, ∫i Ómi desf„∫or activitatea Ón municipiul Pa∫cani, un ora∫ cu o veche tradi˛ie istoric„.

Œn interven˛ia mea din 27 aprilie 2004 am declarat c„ Partidul Social Democrat va Ónvinge din primul tur de scrutin. Spusele mele au fost confirmate, astfel c„, Ón urma alegerilor din 6 iunie, colegul meu de partid, economistul Neculai R„˛oi, l-a Ónvins din primul tur pe redutabilul om de afaceri Leonard Rusu, reprezentantul Partidului Rom‚nia Mare.

Œn ciuda faptului c„ acesta s-a folosit Ón campania electoral„ de toate mijloacele posibile pentru a atrage electoratul de partea sa, Ómpr„∫tiind deasupra ora∫ului flutura∫i cu texte denigratoare la adresa Partidului Social Democrat ∫i a candidatului nostru, aduc‚nd Ón ziua alegerilor la fiecare sec˛ie de votare zeci de observatori din jude˛ele Cluj, Mure∫, Boto∫ani, Ón speran˛a c„ vor descoperi vreo fraud„ electoral„ care Ól va ajuta, victoria a fost tot a noastr„.

Diferen˛a de 20 de procente cu care Leonard Rusu a fost Ónvins este Ónc„ o dovad„ c„ nu banii ∫i promisiunile f„r„ acoperire conving electoratul, ci faptele.

Candidatul nostru a Ónvins datorit„ modului Ón care ∫i-a Óndeplinit promisiunile Ón cei peste 20 de ani de c‚nd este primar, datorit„ experien˛ei acumulate Ón administra˛ia public„ ∫i a rezultatelor ob˛inute de-a lungul anilor. Fiind o persoan„ serioas„, ambi˛ioas„, dinamic„ ∫i plin„ de ini˛iativ„, p„∫c„nenii au avut convingerea c„ programul prezentat Ón campania electoral„ va fi realizat ∫i Ón mandatul 2004—2008.

Acest succes al Partidului Social Democrat la Pa∫cani se datoreaz„ nu Ón ultimul r‚nd sprijinului concret ∫i permanent acordat de Óntreaga echip„ a Partidului Social Democrat din jude˛ul Ia∫i.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul Garda Dezideriu.

23 aprilie 2002, o mare parte a vegeta˛iei forestiere, Ón special a p„durilor composesorale din jude˛ul Harghita, a fost retrocedat„ proprietarilor. Inginerii silvici ∫i al˛i angaja˛i ai ocoalelor silvice au blocat Óns„ retrocedarea p„durilor pentru persoanele fizice care Ón multe cazuri Ón loc de p„dure au fost Ómpropriet„rite cu cioturi.

Œn prezent se Óncearc„ blocarea retroced„rii p„durilor biserice∫ti. Protopopia romano-catolic„ ∫i celelalte culte oficiale din jude˛ul Harghita se zbat Ónc„ din anul 2000 pentru retrocedarea p„durilor ecleziale. Dup„ numeroase promisiuni, la sf‚r∫itul lunii martie 2004, Comisia local„ pentru aplicarea Legii fondului funciar din comuna Tulghe∫ a validat dreptul de proprietate a bisericii romano-catolice ∫i a celorlalte biserici, conform Legii nr. 400 din 2002. La ∫edin˛a comisiei din 22 martie 2002 erau prezen˛i primarul, viceprimarul, inginerul topograf ∫i inginerii silvici ai Ocolului silvic Tulghe∫. To˛i au acceptat retrocedarea p„durilor pe baza c„r˛ilor funciare actualizate pentru biserica romano-catolic„ ∫i celelalte biserici, iar documenta˛ia a fost trimis„ la comisia jude˛ean„. Œntre timp, la propunerea doamnei juriste Mateiu Mariana, at‚t ∫eful de ocol din Tulghe∫, Ilie Du∫a, c‚t ∫i directorul C„t„lin Mutic„ au refuzat s„ semneze actele pentru validarea terenurilor forestiere.

Nu Ón˛eleg de ce este sus˛inut consilierul juridic al Direc˛iei silvice Miercurea-Ciuc, Ón special dup„ demascarea mafiei lemnului din jude˛ul Harghita, pentru c„, dup„ nota de control a Autorit„˛ii Na˛ionale de Control, ea a contribuit la Óncheierea unor contracte fictive ∫i ilegale prin care s-au produs mari pagube fondului forestier, implicit Direc˛iei silvice Miercurea-Ciuc. Œn continuare ea a Óncercat s„ deruteze activitatea organelor de urm„rire penal„, prin r„spunsuri tardive prin care s-a Óncercat derutarea organelor abilitate ale statului.

Nu Ón˛eleg de ce este men˛inut„ Ón func˛ie de c„tre Regia Na˛ional„ a P„durilor. Ceea ce este ∫i mai grav, consider faptul c„ ea poate stopa Ón continuare retrocedarea p„durilor Ón jude˛ul Harghita.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Aplicarea Legii nr. 1 din 2000 ∫i a Legii nr. 400 din 2002 privind stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i forestiere ∫i punerea Ón posesie a fo∫tilor proprietari de terenuri forestiere se blocheaz„ Ón continuare, cu toate c„ Ón statistici ne l„ud„m cu accelerarea Ómpropriet„ririlor.

Persoanele care intervin pentru Ómpiedicarea retroced„rilor sunt acelea∫i persoane care Ón cursul anului 2000 au intervenit pentru blocarea aplic„rii Legii nr. 1 din 2000, iar Ón anii 2001 ∫i 2002, prin ac˛iuni judec„tore∫ti au reu∫it s„ tergiverseze aplicarea legilor de retrocedare.

Concomitent cu blocarea retroced„rilor, angaja˛ii ocoalelor silvice din jude˛ul Harghita ∫i ai Direc˛iei silvice Miercurea-Ciuc au Ónceput un adev„rat jaf Ómpotriva p„durilor. Astfel, numai la Ocolul Silvic Gheorgheni s-a t„iat pentru 30 de ani posibilitatea de exploatare a masei lemnoase. Dup„ tratative lungi, care au ˛inut p‚n„ la

Domnul profesor Ciuceanu, ∫i apoi domnul Dumitru Bentu.

## **Domnul Radu Ciuceanu:**

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Urmare scrisorii nr. XII/G/163 din 20 mai 2004, pe care v-a adresat-o Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, sub semn„tura domnului Mugur Is„rescu, guvernator, prin care solicita sanc˛ionarea subsemnatului pentru faptul c„ Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii îa Óndr„znit“ s„ efectueze cercet„ri, verific„ri ∫i expertize asupra unui caz notoriu de crim„ organizat„ ∫i corup˛ie institu˛ionalizat„ privind falimentul premeditat ∫i lichidarea prin jaf a B„ncii Interna˛ionale a Religiilor, am onoarea s„ v„ informez c„ ini˛ial am avut inten˛ia de a v„ r„spunde numai Ón scris Ón leg„tur„ cu con˛inutul scrisorii men˛ionate, dar, av‚nd in vedere aspectele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 incriminatorii aduse de c„tre domnul Mugur Is„rescu, guvernator al B.N.R., m„ simt obligat s„ fac ∫i o declara˛ie politic„ Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei.

Œntruc‚t materialul de r„spuns este mai stufos, permite˛i-mi, domnule pre∫edinte, s„ Ól depun Ón scris.

Œn fond, ce ne repro∫eaz„ domnul guvernator? Œndr„zneala c„ eu ∫i colegii mei, din comisia pe care o conduc, s„ continu„m efortul nostru constant ∫i legal de a aduce Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei ∫i organelor abilitate acte infrac˛ionale de o rar„ gravitate, acte ce demonstreaz„ f„r„ drept de t„gad„ c„ anumite persoane — unele cu func˛ii ∫i responsabilit„˛i Ón anumite institu˛ii, unele chiar din Banca Na˛ional„, condus„ de îdesemnatul nostru guvernator“ Mugur Is„rescu — s-au asociat Ón scopul comiterii de infrac˛iuni ∫i au emis acte normative care s„ le acopere activitatea etc.

Este absolut uimitor cum domnul Mugur Is„rescu ∫i-a pus semn„tura ∫i pe aceast„ a doua epistol„ trimis„ Parlamentului, devenind inchizitor, atribuindu-∫i rolul de acuzator al membrilor comisiei noastre, Ón loc s„ cerceteze cu grij„ faptele a∫a cum sunt prezentate Ón cele dou„ volume elaborate de noi dup„ Óndelungate cercet„ri ∫i dup„ ob˛inerea probelor, dovezilor concrete care incrimineaz„ chiar subalterni ai Domniei sale.

™i prin aceast„ a doua scrisoare domnul Is„rescu cere îcondamnarea“ subsemnatului pentru c„ eu ∫i colegii mei am avut curajul s„ devoal„m fapte ce constituie Ón mod cert infrac˛iuni de grav„ corup˛ie.

Se dovede∫te ∫i se confirm„ astfel Ónc„ o dat„ cu prisosin˛„ c„ lu„rile de pozi˛ie din anii trecu˛i a unor speciali∫ti, Ón sensul c„ B.N.R. continu„ s„ se considere ∫i s„-∫i aroge prerogative de îsupra-parlament“ al Rom‚niei, un îstat Ón stat“, un gen de fost CEPEEX, erau Óntemeiate.

Cum este posibil ca domnul Is„rescu s„ fie determinat acum de subalternii s„i s„ semneze scrisori incriminatorii la adresa parlamentarilor care l-au desemnat ca guvernator al B.N.R., Óntr-un dosar bine cunoscut — dosarul falimentului, absolut premeditat al B„ncii Religiilor—, c‚nd Ónsu∫i acela∫i domn Is„rescu spunea Óntr-un interviu Ón luna decembrie 2002 c„ Ón leg„tur„ cu cazul B.I.R. înu este bine s„ vorbeasc„ d‚nsul, deoarece nu se afla Ón B.N.R. c‚nd s-a declan∫at falimentul acestei b„nci, ∫i c„ ar fi bine s„ r„spund„ cei ce conduceau Banca Na˛ionala la vremea aceea.“

Ce a intervenit Ón atitudinea domnului Mugur Is„rescu de a refuza s„ priveasc„ realitatea Ón fa˛„? Ce Ól determin„ pe domnul Is„rescu s„ ia ap„rarea unor colaboratori ∫i subalterni ai s„i care se fac vinova˛i de implicarea Óntr-un caz Ón care s-au comis grave abuzuri ∫i Ónc„lc„ri flagrante ale legii?

Pentru care motiv domnul Mugur Is„rescu a semnat un material ce sunt sigur i-a fost prezentat nu numai trunchiat, dar ∫i alterat cu neadev„ruri de c„tre colaboratorii s„i, care Óncearc„ cu disperare s„ se apere acum, dup„ ani, pentru implicarea ∫i complicitatea lor Ón distrugerea unei b„nci rom‚ne∫ti?

™i acum s„ intr„m Ón subiectul problemei, dar nu la modul general Ón care a f„cut-o domnul Is„rescu, ci Ón

mod concret, pe baz„ de documente ∫i fapte probate, demonstr‚nd Ónc„ o dat„ implicarea cu premeditare a unor colaboratori apropia˛i ai domnului Is„rescu Ón acest caz, care va r„m‚ne Ón istorie precum cazul Sˇkoda sau Fokker.

Deci s„ lu„m faptele Ón ordine cronologic„, demonstr‚nd printr-un calendar exact premeditarea falimentului ∫i lichidarea prin jaf a numitei b„nci, f„c‚nd precizarea c„ Óntregul con˛inut al celor dou„ volume elaborate de comisia noastr„ se bazeaz„ pe dovezi, pe documente, pe acte autentice, pe probe indubitabile, toate reprezent‚nd purul adev„r Ón acest caz, nefiind infirmate, ci confirmate de autorit„˛ile competente.

La 19 noiembrie 1999, Ón baza unei Note de fundamentare semnat„ chiar de domnul Mugur Is„rescu, fostul premier Radu Vasile semneaz„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 186/1999 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 83/1998 privind falimentul b„ncilor.

Œn Nota de fundamentare se sublinia necesitatea Ónvestirii lichidatorilor cu atribu˛iuni ∫i competen˛e ale judec„torului sindic, Nota de fundamentare Óncheindu-se cu stabilirea ordinii de prec„dere a pl„˛ii onorariilor lichidatorilor, imediat dup„ plata impozitelor ∫i taxelor de timbru.

Graba emiterii acestui act normativ a fost at‚t de mare Ónc‚t chiar Ón aceea∫i zi de 19 noiembrie 1999 ordonan˛a men˛ionat„ apare Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei. Spre aducere aminte, preciz„m c„ 19 noiembrie 1999 era vineri — zi scurt„ de lucru.

Mai interesant r„m‚ne Óns„ faptul c„ din _site_ -ul de pe Internet al firmei îReconversie ∫i valorificare active“ rezult„ c„ autorii Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 186/1999 sunt doi avoca˛i, respectiv Arin St„nescu ∫i C„lin Andrei Zamfirescu, patronii acestei societ„˛i de lichidare.

S-ar putea replica faptul c„ este o pur„ Ónt‚mplare, B.N.R. f„c‚nd apel la serviciile celor doi pentru o consultan˛„ oarecare, Ón spe˛„ redactarea ∫i elaborarea unui simplu act normativ. Lucrurile nu stau Óns„ deloc a∫a, ∫i ve˛i vedea Ón continuare pentru care motive.

La numai o s„pt„m‚n„ dup„ publicarea ordonan˛ei amintite, adic„ la 27 noiembrie 1999, cei doi avoca˛i, Arin St„nescu ∫i C„lin Andrei Zamfirescu devin îpracticieni Ón reorganizare ∫i lichidare judiciar„“ ∫i se Ónscriu Ón Tabloul practicienilor Ón lichidare ∫i reorganizare judiciar„, ca tot Ón aceea∫i zi de 27 noiembrie 1999, firma lor, îReconversie ∫i valorificare active“, s„ devin„ îfirm„ specializat„“ Ón activitate de lichidare, Ónscriindu-se ∫i ea Ón Tabloul persoanelor juridice îspecializate“ Ón reorganizare ∫i lichidare judiciar„.

Ulterior, îtot datorit„ unor Ónt‚mpl„ri“, toate b„ncile c„rora Banca Na˛ional„ le-a cerut declan∫area falimentului au fost Óncredin˛ate spre lichidare chiar acestei firme.

™i acum revenim la Banca Religiilor.

Din expertiza efectuat„ Ón dosar, Ón baza datelor existente Ón documente, la 1 ianuarie 2000 activul net al B.I.R. era un activ pozitiv, ridic‚ndu-se la 186,2 miliarde lei, iar lichiditatea imediat„ a B.I.R. (rezerva la B.N.R., plasamente la alte b„nci, titluri etc.) era de 1.046 miliarde lei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 La 17 ianuarie 2000, Banca Na˛ional„, Ón cadrul atribu˛iilor sale de supraveghere a sistemului bancar, dispune la B.I.R. o îinspec˛ie la fa˛a locului“, de∫i un control de fond asupra acestei b„nci se terminase numai cu 3 luni Ón urm„, respectiv Ón luna octombrie 1999, Óncheindu-se cu un proces-verbal al inspec˛iei ∫i un punct de vedere al conduc„torilor b„ncii, documente cuprinz‚nd elemente care Ón nici un caz nu duceau la concluzia c„ situa˛ia acestei b„nci ar fi impus m„suri radicale.

Œn cursul anului 1999, Ón conformitate cu prevederile Codului comercial ∫i ale Codului civil, Ón cadrul opera˛iunilor comerciale de rutin„ B.I.R. efectuase unele cesiuni de crean˛„ pe care Ón luna octombrie 1999, Ón cadrul controlului B.N.R., acestea fuseser„ acceptate ca atare, nefiind interzise prin nici o reglementare a B„ncii centrale.

La 28 ianuarie 2000, tot ca din Ónt‚mplare, Banca Na˛ional„ emite Circulara nr. 6 /2000 privind reflectarea unor opera˛iuni Ón contabilitate, prin care la punctul 7 dispune ca crean˛ele aferente contractelor de cesiune efectuate de b„nci Ón 1999, pe care Ón luna octombrie le g„sise ca fiind legale, s„ fie eviden˛iate Ón afara bilan˛ului ∫i s„ fie trecute Ón contabilitate pe îpierderi“. Prevederile punctul 7 al numitei circulare Ónc„lcau Ón mod evident at‚t prevederile Codului civil ∫i Codului comercial, c‚t ∫i principiul neretroactivit„˛ii aplic„rii legilor.

Ce este Óns„ interesant este faptul c„ singura banc„ ce efectuase astfel de opera˛iuni Ón anul 1999 era numai Banca Interna˛ional„ a Religiilor. Urmare a acestui fapt, prin aplicarea retroactiv„ a prevederilor punctului 7 din circulara amintit„, exerci˛iul financiar pe anul 1999 al B.I.R. s-a Óncheiat cu o îpierdere contabil„“ de 101 miliarde lei.

La 31 ianuarie 2000, Banca Na˛ional„ dispune ca îinspec˛ia la fa˛a locului“ Ónceput„ la B.I.R. la 17 ianuarie s„ fie continuat„ prin instituirea îsupravegherii speciale“. Astfel, Óncep‚nd cu aceast„ dat„, B.I.R. este condus„ prin dispozi˛iile ∫i ordinele viceguvernatorului B.N.R. Mihai Bogza ∫i prin echipa sa, prezent„ la fa˛a locului Ón sediul B.I.R.

Paralel cu îsupravegherea special„“ prin Ordinul nr. 10/2000 al viceguvernatorului Mihai Bogza, Banca Na˛ional„ impune m„suri restrictive asupra activit„˛ii B.I.R., precum: interzicerea atragerii de surse, interzicerea acord„rii de credite/linii de finan˛are, suplimentare/ree∫alonare, avalizare de bilete la ordin, emitere de scrisori de garan˛ie, deschidere de acreditive, cu excep˛ia celor garantate cu depozite colaterale sau scrisori de garan˛ie bancar„.

Prin aceste m„suri, practic B„ncii Interna˛ionale a Religiilor i se ia obiectul de activitate. Astfel, activul net al b„ncii Óncepe s„ devin„ negativ iar lichiditatea imediat„ Óncepe s„ scad„ vertiginos.

A∫a se face c„ la 31 martie 2000, activul net al b„ncii, din pozitiv — 186,2 miliarde lei, devine negativ — 18 miliarde lei, rezerva minim„ obligatorie sc„z‚nd pe zi ce trece, resursele b„ncii neput‚ndu-se reface, datorit„ m„surilor impuse de B.N.R.

Œn modul acesta se preg„teau condi˛iile de faliment prev„zute Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 186/1999, elaborat„ de B.N.R. cu sprijinul celor doi avoca˛i.

Dar tot atunci domnul Mihai Bogza, viceguvernator al B.N.R., Ón baza cifrelor existente la 31 martie 2000, av‚nd certitudinea declan∫„rii falimentului B.I.R., redacteaz„ o Not„ de fundamentare pentru emiterea unei ordonan˛e de urgen˛„ a Guvernului, prin care solicita o linie de credit de 1.500 miliarde lei, necesari desp„gubirii deponen˛ilor B„ncii Religiilor, c„reia ar urma s„ i se declan∫eze procedura de faliment. Ce vise oraculare o fi avut domnul viceguvernator B.N.R. Mihai Bogza, care i-au anticipat mi∫c„rile?

Oare ce poate fi mai evident dec‚t demonstrarea, prin acest fapt, c„ domnul Mihai Bogza programase falimentul B„ncii Interna˛ionale a Religiilor Ónc„ de la luarea m„surilor de interzicere a obiectului de activitate al b„ncii sau chiar din toamna anului 1999, dup„ emiterea celebrei ordonan˛e de urgen˛„?

™i tot Ón mod Ónt‚mpl„tor, Ón acea perioad„ a lunilor martie — aprilie 2000, Ón pres„ apar materiale, îdin surse demne de Óncredere din cadrul B.N.R.“, referitoare la faptul c„ prin B.I.R. îse spal„ bani pentru carteluri de droguri din Columbia, se spal„ bani pentru mafia rus„, se spal„ bani Ónsu∫i pentru pre∫edintele Putin“ etc. etc. Toate aceste alega˛ii nu s-au confirmat niciodat„ de c„tre organele specializate Ón materie.

O alt„ Ónt‚mplare este demn„ de re˛inut: tot Ón luna aprilie 2000, un viceguvernator al B.N.R. face o vizit„ la Patriarhia Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, sf„tuind un ierarh — membru al Sinodului B.O.R. — îc„ ar fi Ón˛elept ca unit„˛ile de cult s„-∫i retrag„ depozitele de la Banca Religiilor, deoarece aceasta se afl„ Ón criz„“.

™i tot Ón acela∫i timp, un secretar de stat de la Ministerul Finan˛elor (cine o fi oare?), d„ indica˛ii societ„˛ilor cu capital de stat ∫i regiilor autonome care aveau depozite ∫i lucrau cu B.I.R. s„-∫i lichideze conturile de la aceast„ banc„ ∫i s„-∫i transfere opera˛iunile ∫i depozitele la alte b„nci.

La 28 aprilie 2000, prin Ordinul nr. 29/2000 al aceluia∫i viceguvernator, domnul Mihai Bogza, se hot„r„∫te ca îsupravegherea special„“ asupra B.I.R. s„ fie prelungit„ p‚n„ la sf‚r∫itul lunii mai 2000.

Œn urma tuturor ac˛iunilor ar„tate mai sus, ghi∫eele unit„˛ilor B.I.R. Óncep s„ fie luate cu asalt de c„tre deponen˛i, care insist„ s„-∫i lichideze depozitele Ónainte de termenele scadente. Dup„ cum se ∫tie, resursele financiare ale b„ncilor sunt plasate Ón credite, Ón titluri etc., ele nefiind p„strate Ón tezaurul b„ncilor. Lichiditatea B.I.R. continu„ s„ scad„ Ón mod vertiginos.

Pentru a face fa˛„ acestui val de retrageri, determinat de Óns„∫i ∫i prin m„surile impuse de B.N.R., la 28 aprilie 2000, conducerea B.I.R., Ón conformitate cu prevederile art. 20 ∫i 27 din Legea nr. 101/1998, Statutul B.N.R., solicita B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei (Ón calitatea sa de îÓmprumut„tor de ultim„ instan˛„“), s„ acorde B„ncii Religiilor un îcredit-punte“ de 300 miliarde lei, pe termen scurt, preciz‚nd c„ prin acest credit s-ar evita plata de c„tre Fondul de garantare al depozitelor bancare a deponen˛ilor B.I.R. cu suma de cca 1.900 miliarde lei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 Dac„ nu ar fi existat alte interese sau un alt plan Ón ceea ce prive∫te Banca Religiilor, acest credit putea fi acordat Ón mod legal pentru protejarea sistemului bancar ∫i neperturbarea efectu„rii pl„˛ilor. Dar, din nefericire, a∫a cum s-a ar„tat mai sus, domnul Mihai Bogza solicitase ∫i el o linie de credit Ónc„ de la 31 martie 2000, tocmai pentru plata deponen˛ilor — persoane fizice — ale B.I.R. Deci falimentul acestei b„nci era Ón mod evident premeditat.

Tot Ón aprilie 2000 apar Óns„ la B.I.R. ∫i binevoitori, care doresc s„ sprijine banca Ón momentele sale de restri∫te: astfel, chiar so˛ia domnului viceguvernator B.N.R. Mihai Bogza, Ómpreun„ cu asociatul s„u, Nicolae Mihalache, prezint„ conducerii B.I.R. grupul de investitori îJaquilla“ care inten˛ioneaz„ s„ majoreze capitalul B.I.R. cu 20 milioane USD.

Œncep tratativele cu acest grup, dar dup„ scurt„ vreme negocierile s-au Óntrerupt deoarece chiar B.N.R. a refuzat o solicitare a grupului îJaquilla“ de a se efectua mai Ónt‚i un audit al B.I.R., ca numai apoi s„ se depun„ Óntr-un cont suma de 20 milioane dolari. Ulterior, s-a aflat c„ grupul nu se Ón˛elesese asupra comisionului cu partenerii rom‚ni care Ól prezentase.

™i tot Ón aprilie 2000, conducerea B.I.R. mai prime∫te o ofert„: de la administratorul unic al Companiei îPo∫ta Rom‚n„“, domnul Nicolae M‚zg„reanu, ac˛ionar al B.I.R., care Ó∫i manifesta ∫i el inten˛ia ca îPo∫ta Rom‚n„“, ac˛ionar al B.I.R. cu 1,13%, s„ majoreze capitalul b„ncii cu o sum„ care s„ determine ca aceasta (îPo∫ta Rom‚n„“) s„ devin„, prin de˛inerea a peste 51%, ac˛ionar majoritar.

Legat de demersul lui Nicolae M‚zg„reanu, un mesager al unui partid contacteaz„ conducerea B.I.R., preciz‚nd c„ aceasta îva deveni banca fiefului partidului care are controlul asupra Departamentului Comunica˛iilor.“

Propunerea este primit„ cu rezerve de conducerea B.I.R., iar negocierilor nu li se mai d„ curs.

B.I.R. continu„ ∫i insist„ asupra demersurilor sale referitoare la ob˛inerea creditului de numai 300 miliarde lei. Astfel, conducerea B.I.R. repet„ cu insisten˛„ ∫i obstina˛ie la 8 mai 2000, la 12 mai 2000, la 15 mai 2000, la 24 mai 2000 aceste demersuri.

Este interesant de subliniat modul îmatern de mam„ bun„“ a B„ncii Na˛ionale, privitor la insisten˛ele B.I.R. Astfel, la 16 mai 2000, pe o nou„ cerere a acesteia, prin care se insista asupra acord„rii creditului de 300 de miliarde lei, la B.N.R. se pune cu majuscule, rezolu˛ia VISE, ∫i semneaz„.

La 29 mai 2000, Banca Na˛ional„ r„spunde demersurilor B.I.R., ar„t‚ndu-se c„ s-a hot„r‚t respingerea cererii de acordare a creditului de 300 miliarde lei!!!

Peste exact o lun„, respectiv la 29 iunie 2000, B.N.R. emite cererea de declan∫are a falimentului B.I.R. — cererea este semnat„ de viceguvernatorul Mihai Bogza. Pe cerere nu apare nici o ∫tampil„ de Ónregistrare la Tribunalul Bucure∫ti!!! A se vedea anexa.

™i pentru c„ domnul Is„rescu, se pare din necuno∫tin˛„ sau din lips„ de informare corect„, comenteaz„ Ón scrisoarea sa date referitoare la aceast„

cerere, repun‚nd Ón discu˛ie calitatea de îguvernator“ a domnului Emil Iota Ghizari, ∫i la semn„turile acestuia îÓn calitate de guvernator“ al B.N.R., facem urm„toarele preciz„ri.

Conform prevederilor legale (art. 36 din Legea nr. 101 — Statutul B.N.R.), domnul Ghizari nu a avut calitatea de guvernator, calitate care, conform dispozi˛iilor amintite, este dat„ de Parlament Ón mod nominal ∫i nicidecum printr-o simpl„ Œncheiere a Consiliului de administra˛ie al B.N.R. Trebuie re˛inut: domnul Emil Iota Ghizari a suplinit pe guvernatorul titular al B.N.R., care Ón acea perioad„ era suspendat, Óndeplinind func˛ia de prim-ministru. Prin suplinire nu Ónseamn„ c„ domnul Ghizari a fost desemnat de Parlament, Ón calitate de guvernator al B.N.R.!!!

Precizarea de mai sus este confirmat„ de c„tre Monitorul Oficial al Rom‚niei (anexa) care subliniaz„ cu claritate: nu exist„ nici o hot„r‚re a Parlamentului prin care domnul Emil Iota Ghizari s„ fi fost numit Ón calitate de guvernator al B.N.R. ™i Consiliul Legislativ face precizarea (anexa) c„ suplinirea de c„tre domnul Ghizari a guvernatorului titular nu Ónsemna c„ acesta a fost desemnat Ón calitate de guvernator de c„tre Parlament.

Avem convingerea c„ domnul Mugur Is„rescu nu poate s„ accepte faptul c„, s„ presupunem, Pre∫edintele Rom‚niei fiind absent o perioad„ sau se afl„ Ón imposibilitatea de a ac˛iona dintr-un anume motiv, Ón aceast„ perioad„ pre∫edintele Senatului, ˛in‚ndu-i locul de drept, ar semna documente oficiale Ón calitate de Pre∫edinte al Rom‚niei.

Œn concluzie, este clar: domnul Emil Iota Ghizari nu a avut niciodat„ calitatea de guvernator al B.N.R., ci a suplinit pe guvernatorul titular, actele emanate de la B.N.R. Ón acea perioad„ necesit‚nd a fi semnate îpentru guvernator“, men˛ion‚ndu-se calitatea domnului Ghizari de prim-viceguvernator. De altfel, chiar domnul Is„rescu, la pagina 3 alin. 2 din scrisoare, arat„ c„, Ón conformitate cu prevederile art. 36 alin. 5, guvernatorul este suplinit de c„tre Ónlocuitorul s„u. Guvernatorul este deci suplinit de Ónlocuitor, ∫i nicidecum Ónlocuitorul are calitatea de guvernator, calitate care nu-i poate fi atribuit„, conform legii, dec‚t de Parlament. Deci, uzurpare de calit„˛i oficiale, infrac˛iune prev„zut„ ∫i pedepsit„ de Codul penal.

Œn ceea ce prive∫te cererea introductiv„ a B.N.R., prin care s-a solicitat declan∫area falimentului B.I.R., cerere emis„ la 29 iunie 2000 de Cabinetul guvernatorului, Banca Na˛ional„ fiind reprezentat„ de îguvernator“ Emil Iota Ghizari, ar„tam, spre regretul nostru, anex‚nd o copie conform„ cu originalul, ob˛inut„ ∫i certificat„ de Tribunalul Bucure∫ti, c„ pe aceasta nu figureaz„ nici o ∫tampil„ a acestei instan˛e. Dac„ Óntre timp s-a reu∫it s„ se aplice vreo ∫tampil„ — nu cunoa∫tem Ón ce Ómprejur„ri — acest fapt reprezint„ un nou act ilegal, prin care se Óncearc„ acoperirea unor abuzuri ∫i ilegalit„˛i.

Interesant Óns„ de re˛inut c„ pe cererea men˛ionat„, chiar Ón aceea∫i zi de 29 iunie 2000 (data redact„rii acesteia la Banca Na˛ional„), s-au pus cu o celeritate demn„ de apreciat rezolu˛iile a dou„ judec„toare: una, a judec„toarei N„val„ Maria — ∫ef al biroului judec„tor sindic, prin care se dispune Ónaintarea cererii la pre∫edintele Tribunalului pentru a desemna judec„torul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 sindic; cea de a doua rezolu˛ie, datat„ Ón aceea∫i zi de 29 iunie 2000, apar˛in‚nd judec„toarei Negru Cristina, prin care dispune citarea debitoarei prin agent procedural.

Deci, a se re˛ine: Ón aceea∫i zi, B.N.R. emite cererea prin care se solicita declan∫area falimentului B.I.R.; Ón aceea∫i zi, cererea ajunge la Tribunal; Ón aceea∫i zi, ∫efa Biroului judec„tor sindic pune rezolu˛ia de Ónaintare a cererii la pre∫edintele Tribunalului, pentru desemnarea judec„torului sindic; Ón aceea∫i zi, judec„torul sindic pune rezolu˛ia de citare a B.I.R. prin agent procedural. Cine poate crede c„ principiul celerit„˛ii Óntr-o instan˛„ de judecat„ neinteresat„ sau necomandat„, s„ solu˛ioneze cu o asemenea rapiditate o cerere depus„ la acea instan˛„?

Nu cumva devine suspect„ aceast„ rapiditate? Desigur c„ este suspect„, deoarece chiar a doua zi, adic„ la 30 iunie 2000, viceguvernatorul B.N.R. Mihai Bogza, coordonatorul supravegherii bancare ∫i Ón acela∫i timp ∫i pre∫edinte al Fondului de garantare a depozitelor Ón sistemul bancar, convins fiind c„ instan˛a va declan∫a falimentul B.I.R., dup„ ce a refuzat cu obstina˛ie Ómprumutul de 300 miliarde lei solicitat de B.I.R., aceasta subliniind neÓncetat c„ Ón acest mod s-ar evita plata de c„tre Fond a sumei de cca 1.900 miliarde lei, ob˛ine el, chiar domnul Bogza, prin semn„tura sa, Ón cele dou„ calit„˛i ale sale — Ómprumutator si Ómprumutat — pentru Fondul de garantare al depozitelor bancare, linia de credit de 1.500 miliarde lei, necesar„ pl„˛ii deponen˛ilor — persoane fizice—, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2000, de la B.N.R.

A∫a cum ar„tam mai sus, Nota de fundamentare a acestei ordonan˛e fusese redactat„ de domnul Mihai Bogza Ónc„ de la 31 martie 2000, deoarece falimentul B.I.R. era deci programat. Deci domnul Bogza avea ∫i certitudinea c„ instan˛a va declan∫a falimentul B.I.R.

Œn ceea ce prive∫te avizul emis de B.N.R. pentru lichidatorul îReconversie ∫i valorificare active“, adic„ firma celor doi avoca˛i (Arin St„nescu ∫i C„lin Andrei Zamfirescu), colaboratorii ∫i proteja˛ii B.N.R., subliniem urm„toarele.

Faimoasa Ordonan˛„ de urgen˛„ nr. 186/1999, îopera“ celor doi avoca˛i-lichidatori, stipuleaz„ Ón art. 7 alin. 1 c„: îŒn cazul deschiderii procedurii falimentului, judec„torul sindic...va desemna un lichidator, cu avizul B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei. Acesta va trebui s„ fie persoan„ juridic„ specializat„, constituit„ conform legii“.

Se Ón˛elege clar: deci avizul B.N.R. trebuie s„ fie anterior desemn„rii.

Procedura declan∫„rii falimentului B.I.R. a fost pronun˛at„ la 10.07.2000, la numai 10 zile de la introducerea cererii de c„tre B.N.R. Desemnarea lichidatorului îReconversie si valorificare active“ s-a f„cut prin sentin˛a datat„ 10 iulie 2000, f„r„ avizul B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, Ónc„lc‚ndu-se prevederile men˛ionate mai sus. Magistrata Negru Cristina a solicitat avizul B.N.R. numai ulterior desemn„rii, respectiv la 14 iulie 2000, iar B.N.R. a acordat acest aviz numai la 19.07.2000.

Legat de acest fapt se pun c‚teva Óntreb„ri: de unde avea convingerea magistrata care a declan∫at falimentul B.I.R. c„ B.N.R. va aviza firma respectiv„ ca lichidator al B.I.R.? Este clar c„ avizul B.N.R. trebuia s„ fie anterior

desemn„rii, ∫i nicidecum ulterior. A∫a a procedat instan˛a c‚nd a fost declan∫at falimentul Bankcoop. A se vedea sentin˛a civil„ nr. 721 din 08.02.2000 a aceleia∫i instan˛e, care la pagina 8 alin. 6 stipuleaz„: îŒn vederea desemn„rii lichidatorului ∫i a ob˛inerii Ón acest sens a avizului B.N.R., acord„ termen la 15 februarie 2000, la termenul acordat urm‚nd a se stabili atribu˛iile lichidatorului ∫i retribu˛ia acestuia“.

A∫adar, se confirm„ Ónc„ o dat„ c„ avizul B.N.R. trebuia s„ fie anterior desemn„rii. Dar aici se mai pune o Óntrebare: de unde ∫tiau ∫i cum de aveau convingerea avoca˛ii lichidatori Arin St„nescu ∫i C„lin Andrei Zamfirescu c„ se va declan∫a falimentul B.I.R., de ∫i-au oferit serviciile firmei lor de lichidare chiar Ón acela∫i timp cu cererea B.N.R. de declan∫are a falimentului B.I.R.?

Legat de acest fapt, trebuie subliniat c„ at‚t Bankcoop, c‚t ∫i B.I.R., precum ∫i celelalte b„nci c„rora, la cererea B.N.R., li s-a declan∫at falimentul, toate acestea au fost Óncredin˛ate spre lichidare firmei celor doi avoca˛i.

Oare s„ fie str„in de toate acestea domnul Mugur Is„rescu?

™i revenind la cazul B.I.R.: oare domnul Is„rescu s„ nu fi fost informat despre faptul ca la 1 ianuarie 2000, deci cu 15 zile Ónainte de intrarea Ón sediul b„ncii a echipei B.N.R., indicatorii B.I.R. nu duceau la concluzia necesit„˛ii declan∫„rii falimentului?

S„ nu fi fost la curent domnul Is„rescu c„ instituirea supravegherii speciale, a impunerii de m„suri restrictive asupra obiectului de activitate al B.I.R. de c„tre domnul Mihai Bogza, aveau un singur scop? Acela de a crea condi˛iile declan∫„rii falimentului?

Dac„ s-ar fi impus necesitatea declan∫„rii falimentului, pentru care motiv nu s-a solicitat acest lucru chiar la 15 ianuarie 2000, c‚nd Ón B.I.R. a intrat Comisia B.N.R.?

Conform prevederilor legale, scopul instituirii supravegherii speciale nu este acela de a aduce o banc„ Ón situa˛ia de a-i declan∫a falimentul, ci tocmai pentru a o sprijini Ón a se evita o astfel de procedur„. Deci condi˛iile declan∫„rii falimentului B.I.R. au fost preg„tite cu minu˛iozitate de c„tre Comisia de supraveghere, la ordinele ∫i dispozi˛iile domnului Mihai Bogza.

Cu tot regretul, domnul Is„rescu trebuie s„ re˛in„ aceste fapte, Domnia sa afl‚ndu-se Ón perioada aceea la Palatul Victoria.

La 10 iulie 2000, Óntr-o ∫edin˛„ de numai 20 de minute, judec„toarea Negru Cristina, min˛ind cu neru∫inare c„ B.N.R. este creditoarea B.I.R., fapt absolut nereal, B.I.R. neÓmprumut‚nd niciodat„ un leu de la B.N.R., resping‚ndu-se contesta˛ia B.I.R. ∫i insisten˛a acesteia de a se efectua o expertiz„ de specialitate ∫i de a fi sesizat„ Curtea Constitu˛ional„ asupra unor excep˛ii de neconstitu˛ionalitate, declan∫eaz„ procedura de faliment.

De re˛inut Óns„ faptul c„ din minuta olograf„ a judec„toarei ∫i prin sentin˛a nr. 4461 din 10 iulie 2000, instan˛a, desemn‚nd lichidatorul — a∫a cum s-a ar„tat—, firma celor doi avoca˛i, a dispus acestuia numai atribu˛ii prev„zute la art. 9 din faimoasa Ordonan˛a nr. 186/1999, respectiv redactarea unui raport cu situa˛ia financiar„ a b„ncii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 Nici la 10 iulie 2000 ∫i nici ulterior, prin vreo alt„ hot„r‚re, nici o instan˛„ nu a dispus lichidatorului men˛ionat preluarea atribu˛iilor prev„zute la art. 10 din ordonan˛a sus-citat„. Lichidarea bunurilor din averea b„ncii debitoare este prev„zut„ la lit. l) a acestui articol, pe care niciodat„, nici o instan˛„ nu l-a dispus lichidatorului, B.I.R. fiind practic lichidat„ — de necrezut dar adev„rat — f„r„ un titlu juridic legal.

La 26 iulie 2000, cei doi avoca˛i, patronii firmei îReconversie ∫i valorificare active“, Ónc„lc‚nd prevederile art. 246 ∫i 247 din Legea nr. 31/1990, intr„ Ón sediul B.I.R., Óndep„rteaz„ conducerea, nu mai permite acesteia s„ intre Ón sediul b„ncii, nu ia Ón primire patrimoniul, nu Óntocme∫te bilan˛ul activelor ∫i pasivelor cu administratorii ∫i pun st„p‚nire pe banc„.

Din acest moment Óncepe un adev„rat jaf asupra patrimoniului ∫i fondurilor acesteia.

Œn ceea ce prive∫te modul Ón care instan˛ele judec„tore∫ti au gestionat dosarul falimentului B.I.R., red„m mai Ónt‚i concluziile fostului procuror general al Parchetului de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justi˛ie, domnul Joi˛a T„nase:îHot„r‚rile au fost pronun˛ate cu Ónc„lcarea esen˛ial„ a legii, ceea ce a determinat solu˛ionarea gre∫it„ a cauzei pe fond, ∫i aceste hot„r‚ri sunt v„dit netemeinice“,iar doamna Rodica Mihaela St„noiu, fostul ministru al justi˛iei, prin adresa nr. 2266/IGAI/M/2003 din 22.07.2003, comunica domnului Dan Lupa∫cu, secretar general al Consiliului Superior al Magistraturii ∫i pre∫edinte al Cur˛ii de Apel Bucure∫ti, c„: îŒn leg„tur„ cu instrumentarea dosarului nr. 5615/2000 privind falimentul B„ncii Interna˛ionale a Religiilor, s-au materializat constat„ri ∫i concluzii care eviden˛iaz„ deficien˛e privind conducerea judiciar„ la Sec˛ia VII-a — Falimente a Tribunalului Bucure∫ti“.

Oare domnul Mugur Is„rescu s„ nu fi fost la curent cu materialele ap„rute Ón pres„, referitoare la cazul P„v„lache, la leg„turile unor magistra˛i cu firma de lichidare men˛ionat„, cu Ónt‚lnirile ∫i îdeliber„rile“ ce aveau loc prin apartamente sau restaurante Ón dosarul amintit?

S„ nu fie la curent domnul Is„rescu cu faptul c„, cu toate interven˛iile sale la P.N.A., s-a Ónceput urm„rirea penal„ Ón dosarul declan∫„rii falimentului ∫i lichid„rii B„ncii Religiilor de c„tre firma men˛ionat„, ∫i c„ cele dou„ judec„toare — Negru Cristina ∫i N„val„ Maria (cele ce au gestionat dosarul falimentului B.I.R.) —sunt cercetate ∫i ele penal?

Pentru c„ vrem s„ credem c„ domnul Mugur Is„rescu, fiind de bun„-credin˛„, nu este la curent cu modul Ón care are loc lichidarea B„ncii Religiilor de c„tre firma celor doi avoca˛i — lichidatori, colaboratori ∫i proteja˛i ai B.N.R., ar„tam c„ p‚n„ la 31 decembrie 2003 ace∫tia Óncasaser„ din crean˛ele B.I.R. ∫i din valorificarea de active peste 1.300 miliarde lei.

Din aceast„ sum„ lichidatorii au cheltuit ∫i ∫i-au Óncasat îonorarii“, ∫i-au pl„tit salarii, ∫i-au acordat îbonusuri de performan˛„“ etc. peste 550 miliarde lei.

Red„m numai c‚teva exemple:

— din suma de 580 miliarde lei, Óncasat„ din crean˛ele B.I.R. Ón perioada 10.07.2000—31.08.2001, cei doi avoca˛i lichidatori au cheltuit peste 211 miliarde lei ∫i ∫i-au mai Óncasat un îmic onorariu“ de peste 55 miliarde lei — totaliz‚nd la cheltuieli peste 266 miliarde lei;

— din suma de peste 84 miliarde lei, Óncasat„ Ón lunile iunie — august 2002, avoca˛ii lichidatori au cheltuit ∫i ∫i-au Ónsu∫it peste 36 miliarde lei;

— din suma de peste 167 miliarde lei, Óncasat„ Ón perioada ianuarie 2003 — martie 2004, avoca˛ii lichidatori au cheltuit ∫i ∫i-au Ónsu∫it peste 104 miliarde lei.

Aceia∫i avoca˛i lichidatori au acordat a∫a-zise disconturi la crean˛ele B.I.R. de sute de miliarde lei. Desigur, avem convingerea c„ organele penale, Ón cadrul cercet„rilor ce se efectueaz„, vor stabili Ón ce condi˛iuni au fost acordate aceste disconturi din fondurile B.I.R., fonduri care nu apar˛in desigur, ca proprietate, celor doi avoca˛i.

™i tot cei doi ilu∫tri avoca˛i lichidatori au îvalorificat“ (jefuit) — dac„ se poate spune astfel — active ale B.I.R. (bunuri imobile ∫i mobile) la pre˛uri derizorii — Óntre 10— 40% din valoarea lor real„.

Este bine s„ cunoasc„ domnul Mugur Is„rescu c„ toate aceste cheltuieli ∫i Ónsu∫iri de fonduri s-au f„cut cu acordul func˛ionarilor desemna˛i de Banca Na˛ional„ ∫i al Fondului de garantare a depozitelor Ón sistemul bancar, condus de domnul Mihai Bogza, iar, mai recent — dup„ aplicarea reglement„rilor referitoare la incompatibilit„˛i —, de consilierii acestuia, domnul Vulpescu ∫i domnul Decebal Urdea.

S„ nu fie de acord oare domnul Mugur Is„rescu c„ toate acestea reprezint„ o devastare, un jaf al patrimoniului ∫i fondurilor B„ncii Religiilor?

Œn leg„tur„ cu îgrija“ domnului Is„rescu c„ Curtea European„ pentru Drepturile Omului a fost sesizat„ cu cazul ce face obiectul prezentei, putem s„ confirm„m cu date certe c„ mai mul˛i ac˛ionari rom‚ni ∫i str„ini ai B.I.R. s-au adresat acestei instan˛e interna˛ionale cu pl‚ngeri, reclam‚nd Ónc„lcarea drepturilor lor, hot„r‚rile nedrepte date de instan˛ele rom‚ne la comanda ∫i sub influen˛a celor doi avoca˛i lichidatori, solicit‚nd Statului Rom‚n, pe baza unor expertize, desp„gubiri Ón sum„ de peste 100 milioane dolari.

Este regretabil c„ prin interven˛iile, prin pozi˛ia ∫i prin atitudinea domnului Is„rescu, rezult„ c„ Banca Na˛ional„ sprijin„ ∫i ap„r„ un grup de interese pe care Ól cunoa∫te foarte bine, Ón loc s„ caute solu˛ii de rezolvare a acestui dosar, pe plan na˛ional.

Vrem s„ credem c„ domnul Is„rescu este de acord cu faptul c„ Ón dosarul B.I.R. s-au produs grave abuzuri ∫i ilegalit„˛i, c„ Ón cazul B.I.R. m„surile luate de B.N.R. nu au fost numai pripite, dar au fost ∫i premeditate, toate faptele rezult‚nd cu certitudine din desf„∫urarea evenimentelor, care demonstreaz„ existen˛a unor interese care numai obscure nu sunt.

Dac„ nu ar fi existat complicitatea unor func˛ionari chiar din cadrul B.N.R., acest caz putea fi rezolvat de mult„ vreme pe plan intern f„r„ a mai pune Óntr-o lumin„ defavorabil„ statul rom‚n ∫i f„r„ a mai exista riscul oblig„rii acestuia la plata unor desp„gubiri enorme.

Œn ceea ce prive∫te activitatea comisiei noastre Ón acest caz, subliniem c„, prin sute de inform„ri, sesiz„ri, convorbiri etc., am aten˛ionat, am informat, am ˛inut la curent, am rugat toate autorit„˛ile abilitate s„ g„seasc„ solu˛ii de rezolvare a acestui caz Ón ˛ar„, aplic‚ndu-se Ón mod corect legile, ∫i nu la comanda unui grup de interese.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 Din nefericire, demersurile noastre au r„mas f„r„ ecou, iar Banca Na˛ional„, Ón loc s„ ia act de situa˛ia grav„ creat„, a replicat Óncerc‚nd s„ determine o atmosfer„ r„u-voitoare, Ónvinov„˛indu-ne pe noi, parlamentarii, pentru faptul c„ am cercetat, am ob˛inut dovezi ∫i am scos la lumin„ gravele abuzuri ∫i flagrantele ilegalit„˛i.

Credem c„ a sosit vremea ca domnul Mugur Is„rescu, Ón calitate de guvernator al B„ncii Na˛ionale, s„ renun˛e a mai ap„ra ∫i acoperi pe colaboratorii s„i — vinova˛i direc˛i Ón acest caz — ∫i s„ caute solu˛ii de urgen˛„ pentru rezolvarea cazului pe plan na˛ional.

De asemenea, credem c„ a sosit timpul ca Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie s„ treac„ din zona document„rii la anchetarea direct„ ∫i sanc˛ionarea celor vinova˛i de crim„ organizat„ ∫i corup˛ie institu˛ionalizat„.

V„ rog!

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei politice de ast„zi este: î16 iunie 2001“.

M‚ine, 16 iunie 2004, se Ómplinesc trei ani de la constituirea Partidului Social Democrat. Premisele acestui eveniment deosebit din via˛a politic„ rom‚neasc„ au fost fundamentate prin aderarea Partidului Social Democrat din Rom‚nia la Polul Democrat Social din Rom‚nia, fondat la 8 septembrie 2000, pol format din Partidul Democra˛iei Sociale din Rom‚nia ∫i Partidul Umanist Rom‚n la 25 februarie 2000.

La r‚ndul s„u, P.D.S.R. s-a creat prin desprinderea de F.S.N., la Conven˛ia Na˛ional„ din 27—29 martie 1992 a unor parlamentari, mini∫tri, prefec˛i ∫i a mai multor organiza˛ii jude˛ene. Ajuns la guvernare sub numele de F.D.S.N., a ini˛iat programul Strategiei de reform„ economico-social„, sprijinit fluctuant de ceilal˛i parteneri: P.S.M., P.U.N.R. ∫i P.R.M.

Prioritatea programului a fost privatizarea, iar Ón plan extern, ini˛iativele privind integrarea european„ ∫i euroatlantic„, Acordul de Asociere a Rom‚niei la Comunit„˛ile Europene — februarie 1993, admiterea Ón Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei, participarea Rom‚niei la Parteneriatul pentru Pace propus de NATO etc.

Conven˛ia Na˛ional„ a F.D.N.S. din 9—10 iulie 1993 a hot„r‚t schimbarea numelui Ón îPartidul Democra˛iei Sociale din Rom‚nia“ ∫i comasarea prin absorb˛ie cu Partidul Republican, Partidul Cooperatist ∫i Partidul Socialist Democratic din Rom‚nia.

Cu acest prilej, domnul Adrian N„stase, pre∫edintele executiv al P.D.S.R., a sus˛inut programul îCum s„ realiz„m schimbarea Ón bine a Rom‚niei“, un proiect social-democrat realist, Ón care reafirma doctrina socialdemocrat„ a partidului.

Cel de-al doilea element structural decisiv Ón apari˛ia P.S.D. a fost Partidul Social Democrat Rom‚n, cu ascenden˛„ Ón mi∫carea muncitoreasc„ de la sf‚r∫itul

secolului trecut ∫i concretizat„ organizatoric prin apari˛ia Ón 1893 a Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Rom‚nia.

Œn 1910 Ó∫i schimb„ denumirea de îUniunea Socialist„ din Rom‚nia“, adoptat„ Ón 1907, Ón îPartidul Social Democrat din Rom‚nia“.

Dup„ o evolu˛ie sinuoas„, Ón concordan˛„ cu marile evenimente politice ale vremii, partidul se reÓnfiin˛eaz„ la 18 ianuarie 1990.

Revenind la momentul iunie 2001, semnal„m faptul c„ la 15 iunie 2001 Congresul Extraordinar al P.S.D.R. a ratificat protocolul de fuziune cu P.D.S.R., semnat la 25 februarie 2000, iar Ón 16 iunie 2001 a avut loc Congresul de constituire a Partidului Social Democrat.

Œn discursul s„u, pre∫edintele Adrian N„stase a subliniat faptul c„ prin fuziunea celor dou„ forma˛iuni politice ∫i crearea Partidului Social Democrat s-a f„cut dovada maturiz„rii clasei politice rom‚ne∫ti ∫i a ap„rut cel mai puternic partid din Rom‚nia, cu peste 700.000 de membri.

Partidul Social Democrat a preluat programul de guvernare al P.D.S.R., Óndeplinind multe din obiectivele acestuia, e∫alonate pe perioada 2001—2004, dovedind astfel responsabilitate ∫i implicare Ón gestionarea destinului na˛ional.

Constituirea unei economii de pia˛„ func˛ionale, cre∫terea standardului de via˛„, combaterea corup˛iei, diminuarea ∫omajului, reformarea justi˛iei ∫i a administra˛iei publice sunt obiective majore, cu o larg„ sus˛inere ∫i care vor asigura func˛ionalitate ∫i echilibru tuturor compartimentelor economice ∫i sociale ale statului rom‚n.

A∫adar, 16 iunie 2001 r„m‚ne un moment de referin˛„ Ón istoria ˛„rii noastre.

- V„ mul˛umesc.

Domnul ™tefan Baban, din partea Partidului Rom‚nia Mare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îDeficien˛ele alegerilor locale“.

A trecut primul tur al alegerilor locale ∫i ne preg„tim cu ner„bdare pentru cel de-al doilea. Ne-am lini∫tit cu to˛ii dup„ aflarea rezultatelor finale care au adus Ón ˛ara aceasta numai Ónving„tori ∫i nici un Ónvins. Dar nu despre acest subiect voi dori s„ prezint azi ∫i acum impresiile mele personale, deoarece au curs valuri de cerneal„ pe aceast„ tem„.

M„ voi referi ast„zi doar la perioada premerg„toare ∫i de exercitare propriu-zis„ a votului, precum ∫i la neregulile semnalate Ón toat„ ˛ara.

Œn primul r‚nd, ceea ce a atras aten˛ia at‚t reprezentan˛ilor partidelor politice, dar ∫i aleg„torilor au fost inexactit„˛ile din lege pe care le-au afi∫at at‚t pre∫edin˛ii de birouri electorale, c‚t ∫i pre∫edin˛ii comisiilor de votare. Au fost sec˛ii Óntregi de votare ∫i circumscrip˛ii electorale care la anularea voturilor au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 interpretat dup„ bunul lor plac legea, astfel Ónc‚t atunci c‚nd au fost centralizate s-au descoperit neregulile respective. ™i asta, pentru c„ nimeni nu a fost interesat Ón a stabili Ón aceste birouri electorale ca pre∫edin˛i de comisii de votare oameni care s„ aib„ c‚t de c‚t o preg„tire care s„ le permit„ Ónsu∫irea corect„ a articolelor unei legi. Nu ar fi fost r„u dac„ cu 2, 3 zile Ónainte de data alegerilor li s-ar fi explicat acestora, de c„tre persoane cu preg„tirea de specialitate necesar„, toat„ legisla˛ia Ón vigoare, pentru ca m„car o dat„ Ón ˛ara aceasta lucrurile s„ fie bine f„cute.

Apoi, meteahna edililor-∫efi din unele ora∫e de a schimba peste noapte numele str„zilor ∫i numerele blocurilor a dat mult„ b„taie de cap aleg„torilor, dar ∫i celor din sec˛iile de votare. Pentru c„ legea Ón vigoare prevede c„ pe listele speciale de votare sunt trecute doar persoane care ∫i-au schimbat domiciliul cu cel pu˛in trei luni Ónainte de data votului, au ap„rut diferite situa˛ii hilare: unii aleg„tori s-au trezit c„ nu pot vota pentru c„ datele de pe buletin nu corespund cu cele din listele comisiei de votare — m„ refer la adresa de domiciliu — ∫i au avut dou„ variante: ori merg la serviciul de eviden˛„ informatizat„ a popula˛iei pentru efectuarea corec˛iilor, ori renun˛„, ceea ce mul˛i dintre cei afla˛i Ón aceast„ situa˛ie au f„cut. Tot hilar a fost ∫i faptul c„, Ón numeroase familii, so˛ul a votat la o sec˛ie de votare, iar so˛ia la alta, de∫i locuiesc Ón acela∫i apartament, dar au avut ne∫ansa de a-∫i schimba Ón ani diferi˛i actele de identitate. Ca s„ nu mai vorbim de zelul unor membri ai comisiilor de votare, care le-au cerut aleg„torilor ∫i buletinul sau cartea de identitate, ∫i cartea de aleg„tor, de∫i datele de pe ambele documente sunt identice, iar la aceste alegeri nu a fost permis„ utilizarea c„r˛ii de aleg„tor. Tot aici trebuie s„ men˛ion„m ∫i situa˛ia de la Snagov, unde peste 200 de persoane nu s-au reg„sit pe listele de votare, neput‚nd s„-∫i exercite un drept democratic, de∫i autorit„˛ile locale au Óncercat s„ dea vina pe aglomera˛ia creat„ dup„ ora 19,00.

Au fost localit„˛i Ón aceast„ ˛ar„ unde urnele nu au fost suficiente, iar Ón cabinele de vot aleg„torii au avut sf„tuitori care i-au Óndemnat unde s„ pun„ ∫tampila ∫i cu cine s„ voteze, ∫i asta de fa˛„ cu pre∫edin˛ii comisiilor de votare, care nici m„car n-au Óncercat s„ rezolve aceast„ problem„. Tot pre∫edin˛ii sec˛iilor de votare au fost aceia care au trimis la ora 19,00 urnele de votare mobile, pentru a reu∫i s„ mai acopere din absenteismul la vot, astfel c„ mul˛i aleg„tori valizi ∫i-au exercitat dreptul democratic de a vota pe cine vor ei ∫i de a reg„si pe buletinul de vot pe cine vor al˛ii.

Un alt aspect Ón neregul„ ∫i deloc de neglijat a fost proasta calitate de h‚rtie folosit„ la buletinele de vot, a tu∫ului de ∫tampil„, precum ∫i a autocolantelor, lucrurile acestea duc‚nd la anularea unor buletine de vot, dar ∫i la aflarea op˛iunii de vot p‚n„ la introducerea acestora Ón urne. ™i asta pentru c„ acele firme care au tip„rit buletinele de vot au fost nevoite, pentru a r„spl„ti facilitatea acordat„ de mai marii jude˛elor, s„-∫i reduc„ cheltuielile la nivelul minim pentru a se Óncadra Ón ofertele prezentate ∫i pentru a putea acoperi comisionul datorat pentru acest favor.

Tot Ón zona votului, Ón unele circumscrip˛ii electorale campania a continuat, cet„˛enii fiind Óndemna˛i s„ voteze un candidat sau altul, sau chiar pe cel aflat Ón func˛ie, pentru c„, vezi Doamne, dac„ ace∫tia nu s-ar men˛ine la putere nu s-ar mai moderniza drumul na˛ional sau local, nu s-ar mai continua aduc˛iunea de ap„, nu s-ar mai prelungi conducta de gaz metan ∫i Ón cartierele m„rgina∫e etc. Unii dintre candida˛i, Ónarma˛i cu tupeu ∫i bani, au Ónc‚ntat aleg„torul Ónainte de a p„∫i pragul sec˛iilor de votare cu mici, bere ∫i bani, pentru c„, Ón definitiv, Ón r„zboi, totul este permis.

Dintre neregulile preelectorale a∫ dori s„ men˛ionez Ómpiedicarea unor candida˛i de a-∫i afi∫a propriile bannere ∫i materiale electorale pe motive puerile ∫i ilegale, inventate de primarii Ón func˛ie, de genul m„rimii afi∫elor ∫i a bannerelor, a st‚lpilor ∫i a panourilor publicitare, de∫i cu doar ceva timp Ónainte Ó∫i d„duser„ consim˛„m‚ntul, accept‚nd c„ toate acestea sunt legale, conform contractelor de reclam„ ∫i publicitate Óncheiate de partidele politice. S„ ne mai aducem aminte ∫i de b„t„ile Óncasate de unii candida˛i, indiferent de func˛iile pentru care urmau s„ candideze, de controalele la s‚nge f„cute de prim„rii la firmele concuren˛ei politice sau chiar de ∫icanele f„cute cet„˛enilor care ∫i-au exprimat simpatiile politice fa˛„ de opozi˛ie.

Œn concluzie, alegerile locale electorale au fost mai prost organizate dec‚t Ón anul 2000. Poate Ón turul al doilea aceste situa˛ii s„ fie rezolvate, pentru c„, nu-i a∫a?, din orice gre∫eal„ se Ónva˛„. Dar asta se poate Ónt‚mpla doar Ón cazul Ón care se dore∫te ca procesul electoral s„ fie unul de nivel european, care s„ permit„ ∫i cet„˛eanului rom‚n s„-∫i exercite un drept democratic ob˛inut cu s‚nge Ón Decembrie 1989.

V„ mul˛umesc.

Doamna Liana Naum.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îMangalia, poarta de intrare Ón Europa“.

Mangalia, ora∫-port cu vechi tradi˛ii culturale, este locul Ón care de 2.500 de ani demonstr„m binecuv‚ntarea acestui l„ca∫ de toleran˛„ pentru civiliza˛iile ∫i etniile care l-au populat de-a lungul timpului.

Cei 41 de mii de locuitori de diverse etnii ∫i religii tr„iesc Ón ritmul unui ora∫ cu o economie puternic„. Dup„ 1990, investi˛iile str„ine au consolidat baza industrial„ existent„: cea mai mare investi˛ie a concernului coreean îDaewoo“ — îDaewoo Mangalia Heavy Industries“—, fabricile de confec˛ii cu capital majoritar german, alte investi˛ii din Belgia, Grecia, Turcia, Italia ∫i Olanda.

Industria alimentar„, transportul naval, marile societ„˛i de turism, Óntreprinderile mici ∫i mijlocii completeaz„ imaginea unui ora∫ cu o economie dezvoltat„.

Rolul administra˛iei locale, prin institu˛ia prim„riei municipiului Mangalia, este esen˛ial pentru buna administrare ∫i valorificare a poten˛ialului social, economic ∫i cultural al ora∫ului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 Prim„ria Mangalia este de altfel prima institu˛ie public„ din Rom‚nia ale c„rei servicii au fost certificate ISO 9001, document ce atest„ calitatea serviciilor oferite cet„˛enilor, prim„ria municipiului Mangalia primind ∫i Premiul Rom‚n pentru Calitate îJ. M. Juran“, pe 2001.

O preocupare primordial„ a administra˛iei locale, cu impact direct asupra cet„˛enilor, este schimbarea Ónf„˛i∫„rii ora∫ului. Mangalia este ast„zi recunoscut„ ca unul dintre cele mai curate ora∫e din Rom‚nia, cu cea mai mare parte a str„zilor complet reabilitate.

Siguran˛a circula˛iei, ordinea ∫i lini∫tea public„ sunt asigurate prin func˛ionarea primului sistem de monitorizare a circula˛iei ∫i ordinii publice din Rom‚nia, Mangalia devenind astfel ∫i prima prezen˛„ Ón direct pe internet a unui ora∫ din Rom‚nia.

Nota specific„ de alb ce caracterizeaz„ ora∫ul este conferit„ de aspectul Óngrijit al fa˛adelor cl„dirilor ∫i locuin˛elor particulare, renovate ∫i zugr„vite prin contribu˛ia agen˛ilor economici locali.

Tinerii sunt privilegia˛i Ón Mangalia, ora∫ul cu cel mai mare num„r de locuin˛e pe cap de locuitor construite Ón Rom‚nia dup„ ’89.

Facilit„˛ile acordate de altfel de administra˛ia local„ investitorilor ∫i agen˛ilor economici — scutiri de taxe, concesionare de teren — reprezint„ unul din secretele prin care reprezentan˛ii comunit„˛ii de afaceri sunt atra∫i Ón investi˛iile sau ac˛iunile sociale ale ora∫ului.

Prima emisiune de obliga˛iuni municipale dup„ cel deAl Doilea R„zboi Mondial a permis prim„riei Mangalia s„ investeasc„ Ón repararea falezei ∫i Ón construc˛ia unei s„li de sport olimpice.

Abordarea problemelor sociale se face la Mangalia din perspectiva colabor„rii reciproce. Familiile s„race sau persoanele cu venituri mici beneficiaz„ de reduceri la impozitele ∫i taxele locale, iar problema locuin˛elor familiilor f„r„ cas„ se rezolv„ prin proiectele sus˛inute de municipalitate.

Unul dintre cele mai reu∫ite proiecte la nivel na˛ional este proiectul de integrare social„ a romilor — spa˛ii de locuit, terenuri agricole, program de alfabetizare.

Schimbarea imaginii municipiului Mangalia s-a realizat nu numai la nivel na˛ional. Deschiderea c„tre lume, stabilirea de rela˛ii str‚nse de colaborare cu institu˛ii, firme, organiza˛ii guvernamentale ∫i neguvernamentale din ˛„rile Comunit„˛ii Europene, ∫i nu numai, au contribuit esen˛ial la impunerea imaginii ora∫ului Mangalia la nivel interna˛ional.

Via˛a cultural„ este puternic reprezentat„ de numeroase activit„˛i culturale — spectacole de muzic„, poezie, lans„ri de carte, vernisaje ∫i expozi˛ii.

Mangalia Ónseamn„ Óns„ Ón ultimii ani manifest„rile Festivalului îCallattis“, Gala t‚n„rului actor ∫i Festivalul Interna˛ional îZile ∫i nop˛i de literatur„“.

A∫ezarea privilegiat„, atributele naturale, implicarea direct„ a cet„˛enilor ∫i preocuparea administra˛iei locale pentru valorificarea poten˛ialului ∫i oportunit„˛ilor zonei sunt factori ce au transformat Mangalia Ón unul dintre cele mai frumoase ora∫e din Rom‚nia, de fapt, poarta de intrare Ón Europa.

™i, pentru c„ m‚ine va fi validat Consiliul local ∫i primarul ales pentru a treia oar„, doresc s„ le urez succes ∫i de la aceast„ tribun„.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Antal István.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Interven˛ia mea se nume∫te îAplicarea legisla˛iei Ón vigoare pentru infractorii de drept comun“.

Biroul meu parlamentar din teritoriu a fost sesizat Ón leg„tur„ cu cre∫terea fenomenului infrac˛ional pe raza localit„˛ii comunei Raco∫ din jude˛ul Bra∫ov. Men˛ionez c„ eu sunt deputat de Harghita, dar m-am n„scut Ón jude˛ul Bra∫ov ∫i este vorba chiar de satul meu natal, de care m„ simt ata∫at ∫i pentru care, Ón calitatea mea de deputat, m„ simt responsabil, unde tr„ie∫te ∫i ast„zi mama mea Ón v‚rst„ de 78 de ani.

Acest fenomen din comuna Raco∫ a Ónceput la mijlocul anilor ’90. Relat„ri despre infractorii din comun„ au fost numeroase, dar interven˛iile oamenilor de ordine nu au avut rezultatul scontat.

Œn ultima perioad„, Óntreaga comunitate tr„ie∫te Ón incertitudine, pentru c„ infractorii au Ónceput s„ ac˛ioneze ∫i la lumina zilei, drept dovad„ este evenimentul care s-a petrecut recent, la data de 8 iunie, c‚nd, Ón plin„ zi, a avut loc un jaf calificat. I.P.J. Bra∫ov a reac˛ionat prompt, a f„cut cercet„rile necesare ∫i a identificat infractorii, conform dosarului nr. 47 I.P.J., dar stupoare Ón r‚ndul localit„˛ilor comunei: la dou„ zile dup„ identificarea lor, datorit„ deciziei procuraturii, infractorii se plimb„ Ón continuare prin localitate ∫i amenin˛„ Ón continuare popula˛ia pa∫nic„.

Atrag aten˛ia asupra faptului c„ unul dintre infractorii identifica˛i are la activ peste 40 de dosare, f„r„ s„ fie condamnat.

Evenimentele relatate prezint„ o agravare Óngrijor„toare, av‚nd Ón vedere faptul c„, p‚n„ acum, spargerile de case se petreceau noaptea ∫i vizau locuin˛ele b„tr‚nilor care locuiau singuri Óntr-un imobil, iar mai nou teroarea este prezent„ ∫i Ón timpul zilei.

Cu c‚˛iva ani Ón urm„, un b„tr‚n din localitate a fost lovit cu toporul ∫i a decedat Ón urma loviturii primite, dup„ c‚teva zile, Óntr-un spital din Bra∫ov, iar expertiza a f„cut tot posibilul s„ mu∫amalizeze cazul.

Domnule ministru de interne,

Av‚nd Ón vedere cele relatate, v„ rog respectuos s„ analiza˛i Ón modul cel mai serios starea de fapt existent„ Ón prezent pe raza localit„˛ii Raco∫ ∫i s„ dispune˛i luarea m„surilor Ón vederea stop„rii acestui val de violen˛e care risc„ s„ degenereze Óntr-un conflict Óntre locuitorii din localitate.

Personal, v-a∫ sugera s„ organiza˛i o dezbatere public„, Ón prezen˛a tuturor organelor responsabile pentru restabilirea lini∫tii Ón r‚ndul popula˛iei din Raco∫, garantarea siguran˛ei de zi cu zi, garantarea aplic„rii legii pentru to˛i cei care comit infrac˛iuni, la care s„ invita˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 consiliul local, reprezentantul prim„riei, al procuraturii din jude˛, reprezentan˛ii O.N.G.-urilor ∫i ai partidelor politice din jude˛, pentru a Óncerca stoparea acestui val de violen˛e.

A fost de datoria mea, doamnelor ∫i domnilor, s„ v„ relatez acest eveniment nefericit, pentru a preveni declan∫area unui conflict din cauza neglijen˛ei organelor abilitate, prin nerespectarea obliga˛iilor care le revin acestora conform legisla˛iei Ón vigoare. Nimeni nu are dreptul s„ terorizeze o comunitate, iar cine o face trebuie s„ fie pedepsit prompt de for˛a legii.

Men˛ionez c„ m-am adresat Ón scris ∫i domnului ministru de interne, ∫i domnului ministru al justi˛iei, pentru a solu˛iona cazul c‚t mai urgent posibil.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc. Doamna deputat Maria Laz„r.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn aceste zile, rela˛iile rom‚no-chineze marcheaz„ un nou moment de importan˛„ istoric„, prin vizita Ón ˛ara noastr„ a pre∫edintelui Republicii Populare Chineze, Hu Jintao.

Remarcabil este faptul c„, Ón programul s„u, Ónaltul oaspete, Ónso˛it de o numeroas„ delega˛ie, a fost oaspetele Parlamentului Rom‚niei, fiind primit de pre∫edin˛ii celor dou„ Camere. Cu acest prilej, pre∫edintele Republicii Populare Chineze a rostit un discurs excelent Ón fa˛a senatorilor ∫i deputa˛ilor, a reprezentan˛ilor unor importante institu˛ii de interes na˛ional. Marc‚nd Ómplinirea a 55 de ani de la stabilirea rela˛iilor diplomatice dintre Rom‚nia ∫i Republica Popular„ Chinez„, pre∫edintele Chinei a f„cut un succint bilan˛ al rela˛iilor reciproce, subliniind prietenia str‚ns„ care leag„ cele dou„ popoare, din vremuri Óndep„rtate, ∫i care s-au consolidat p‚n„ Ón zilele noastre. Aceast„ durabilitate a fost sus˛inut„ de rela˛iile prietene∫ti ∫i sprijinul reciproc pe multiple planuri. La consolidarea acestui proces, un aport deosebit ∫i l-au adus ∫i Parlamentele celor dou„ ˛„ri.

Semnificativ este faptul c„, Ón momentele grele pe care le-au traversat, cele dou„ ˛„ri ∫i-au dovedit fidelitatea ∫i mai ales sprijinul reciproc. Chiar dac„, Ón prezent, sistemele politice din cele dou„ ˛„ri sunt diferite, acest lucru nu reprezint„ un obstacol Ón calea dezvolt„rii unor rela˛ii foarte bune, acum ∫i Ón viitor. Dimpotriv„ s-a creat o baz„ mai larg„ de cooperare, mai ales Ón perspectiva ader„rii ∫i integr„rii Rom‚niei Ón structurile euroatlantice.

A∫a cum a afirmat pre∫edintele Hu Jintao, aceste raporturi foarte bune se vor materializa Ón continuare, prin extinderea cooper„rii economice ∫i comerciale, Ón special dezvoltarea investi˛iilor ∫i a tehnicii, l„rgirea colabor„rii culturale Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului ∫i al s„n„t„˛ii.

De comun acord, conducerile de stat din Rom‚nia ∫i China au hot„r‚t consolidarea cooper„rii pe plan interna˛ional, lupta comun„ Ómpotriva terorismului, a

pericolului conflictelor ∫i r„zboaielor ce amenin˛„ popoarele, milit‚nd pentru pacea ∫i securitatea interna˛ional„.

Prin vizita efectuat„ Ón Rom‚nia, pre∫edintele Republicii Populare Chineze a dovedit c„ poporul din cea mai mare ˛ar„ a lumii nutre∫te sentimente de prietenie ∫i apreciere solide fa˛„ de poporul rom‚n, c„ avem Ón China un prieten de n„dejde sincer ∫i loial pe care ne putem baza.

™i Ón final a∫ vrea s„-mi declar nemul˛umirea pentru faptul c„, Ón presa din Rom‚nia, s-a ar„tat c„ sala Parlamentului, Ón fa˛a c„reia Ónaltul oaspete a ˛inut acel discurs excelent, a fost o sal„ de umplutur„, ceea ce nu este adev„rat, ∫i Ómi exprim regretul pentru acest mod de a trata un eveniment de o asemenea importan˛„ ∫i poate c„ cei care au ar„tat acest lucru nu au ∫tiut c„, pe l‚ng„ deputa˛i ∫i senatori, Ón sal„, au fost invita˛i reprezentan˛i ai institu˛iilor de baz„ ale statului nostru, din organiza˛ii neguvernamentale. Deci Ómi exprim acest protest de la tribuna Parlamentului.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Doamna Amalia B„l„∫oiu.

Domnule pre∫edinte,

Stimate colege,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: î5 Iunie — Ziua Mondial„ a Mediului“.

Œn ultimele decenii, introducerea ∫i r„sp‚ndirea diverselor procese entropice au condus la o real„ criz„ a mediului. Œn fostele ˛„ri socialiste, proprietatea colectiv„ asupra mijloacelor de produc˛ie, planificarea centralizat„ ∫i respingerea profitului drept mobil al ac˛iunii economice au condus la instalarea unui adev„rat dezastru ecologic Ón regiuni ce au devenit deja notorii. îTriunghiul negru“ format din Silezia de Sus, estul Germaniei ∫i Boemia este foarte cunoscut din acest punct de vedere. La fel de cunoscute sunt ∫i fenomenele ireversibile petrecute Ón Marea de Aral. La toate aceste realit„˛i negative se adaug„ centralele nucleare de tipul celei de la Cernob‚l, care reprezint„ permanente amenin˛„ri ale mediului.

Œn ˛„rile cu economie de pia˛„, dezastrul ecologic este mai pu˛in evident. Aceasta nu Ónseamn„ Óns„ c„ aerul, apa ∫i solurile — triunghiul vie˛ii — ar fi Óntr-o stare mult mai bun„. Œncep‚nd cu anul 1972, anul Ón care a avut loc Conferin˛a asupra mediului, de la Stockholm, ∫i p‚n„ Ón prezent au fost puse Ón circula˛ie peste 60 de interpret„ri ale conceptului de îdezvoltare economic„ durabil„“. Punctul de vedere larg acceptat este cel de dezvoltare durabil„, Ón cadrul c„reia se urm„re∫te interac˛iunea ∫i compatibilitatea a patru sisteme: economic, uman, ambiental ∫i tehnologic. Pentru realizarea condi˛iilor de compatibilitate a celor patru sisteme, strategia dezvolt„rii durabile include, ca un element esen˛ial, simultaneitatea progresului Ón toate cele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 patru dimensiuni. Œn ˛ara noastr„, o asemenea viziune asupra problematicii mediului a fost sus˛inut„, Ónc„ din anul 1976, de c„tre academicianul N. N. Constantinescu.

Lu‚nd Ón considerare leg„tura indisolubil„ dintre economie ∫i mediu, trebuie ar„tat faptul c„ evenimentele se deruleaz„ Ón condi˛iile Ón care oamenii par s„ descopere acum, dup„ ani de indiferen˛„, c„ activitatea lor se desf„∫oar„ Óntr-un mediu plin de via˛„ pe care ace∫tia Ól transform„. P‚n„ acum c‚teva decenii, sfera economic„ func˛iona sau mai bine zis dorea s„ func˛ioneze ca un tot independent de biosfer„, iar legile sale le ignorau pe cele ale naturii.

Amenin˛„rile ecologice de natur„ global„, care altereaz„ Ón prezent mediul, reamintesc realit„˛i foarte simple, ce au fost mult„ vreme uitate, ∫i anume c„ atingerea bun„st„rii sociale nu se reduce la o simpl„ acumulare de bunuri ∫i servicii.

Principala muta˛ie care trebuie s„ se produc„ Ón mentalitatea curent„ ar fi aceea de substituire a interesului economic imediat no˛iunii de interes privind conservarea patrimoniului genera˛iilor viitoare. Pe aceast„ linie de g‚ndire trebuie Óncercat„ conceperea unei politici economice care, Ón loc s„ supun„ biosfera constr‚ngerilor furnizate de logica profitului imediat ∫i a lucrurilor neÓnsufle˛ite ce trebuie s„ primeze, s„ Óncerce s„ organizeze, Ón primul r‚nd, gestionarea corespunz„toare a fiin˛elor vii ∫i a resurselor naturale, pe baza c„rora s„ se fundamenteze politici de mediu realiste.

Principalele elemente de departajare a tr„s„turilor politicilor de mediu de cele ale politicilor social-economice le reprezint„ zonele de operare, Óntinderea temporal„, capacitatea de a influen˛a prin factorii interesa˛i ∫i zona juridic„ de ac˛iune.

Œn prezent, Ón cadrul strategiei de ansamblu privind politicile de protec˛ie a mediului se disting dou„ orient„ri caracteristice: strategia cu caracter anticipativ ∫i strategia de integrare.

Strategia cu caracter anticipativ s-a realizat, Ón mod progresiv, Ón cursul ultimelor dou„ decenii, prin aplicarea unor metode diferite. Aceste metode au inclus studii de previziune (prognoze) privind cre∫terea economic„ ∫i progresul tehnic Ón anumite sectoare ce pot influen˛a calitatea mediului, precum ∫i evolu˛ia consumului de resurse naturale ∫i a nivelului produc˛iei de de∫euri; extinderea utiliz„rii principiului îcine polueaz„ pl„te∫te“ ∫i a stabilirii pre˛ului resurselor; Óntrebuin˛area pe scar„ mai larg„ a studiilor de impact asupra mediului Ón cadrul concep˛iei ∫i planific„rii proiectelor; controlul tot mai puternic al produc˛iei ∫i folosirii produselor chimice.

Strategia de integrare este adesea str‚ns legat„ de strategia cu caracter anticipativ, acestea complet‚ndu-se reciproc. Dup„ declara˛ia din 1985, ˛„rile membre ale OECD acord„ o importan˛„ deosebit„ integr„rii. Œn acest context, integrarea se poate manifesta sub dou„ forme: a) Ón domeniul formul„rii obiectivelor politicilor de protec˛ie a mediului; b) Ón domeniul perfec˛ion„rii mijloacelor pentru a atinge aceste obiective, at‚t Ón interiorul mediului, c‚t ∫i Óntre mediu ∫i celelalte sectoare ale economiei.

Œn general, Ón Rom‚nia, prin sistemul politicilor de mediu se define∫te ansamblul de politici privind regimul substan˛elor ∫i al de∫eurilor periculoase, al Óngr„∫„mintelor chimice ∫i al pesticidelor, al asigur„rii protec˛iei Ómpotriva radia˛iilor ionizante ∫i securit„˛ii surselor de radia˛ii, al protec˛iei resurselor naturale ∫i conserv„rii biodiversit„˛ii, regimul protec˛iei apelor ∫i a ecosistemelor acvatice, regimul protec˛iei atmosferei, regimul protec˛iei solului, subsolului ∫i al ecosistemelor terestre, regimul ariilor protejate ∫i al monumentelor naturii, regimul protec˛iei a∫ez„rilor umane ∫i alte activit„˛i care constituie tot at‚tea subsisteme ale activit„˛ii generale intitulate politica de mediu.

Œn fundamentarea ∫i elaborarea unei politici economice eficiente...

Stimat„ coleg„,

V„d c„ prezenta˛i o dizerta˛ie pentru licen˛„. Totu∫i...

Œnchei acum.

V„ rog frumos!

E Ziua Mediului ∫i am considerat...

E foarte frumoas„ lucrarea, dar chiar v„ pute˛i Ónscrie la doctorat cu ea.

Mul˛umesc.

Am doctoratele Ón alte domenii, dar o s„ ˛in cont.

Œn fundamentarea ∫i elaborarea unei politici economice eficiente, care ia Ón considerare componenta ecologic„, este evident rolul crucial al activit„˛ii de cercetare ∫i dezvoltare ∫i al tehnologiilor utilizate. Acestea determin„ at‚t caracteristicile capacit„˛ii de produc˛ie ale economiei, c‚t ∫i m„sura Ón care obiectivele privind dezvoltarea durabil„ sunt realizabile ∫i cu ce pre˛. Este evident c„ Guvernul joac„ un rol major Ón asigurarea tranzi˛iei spre paradigma tehnologic„, care sus˛ine faptul c„ este necesar tot mai mult capital creat ∫i acumulat de om pe m„sur„ ce resursele naturale scad. Pe de alt„ parte, este necesar s„ se plaseze bani Ón domeniul unei cercet„ri competitive Ón aceste domenii, Óndep„rt‚ndu-se barierele de pia˛„ privind introducerea unor astfel de tehnologii ∫i asistarea Ón programele demonstrative. Totu∫i, este clar c„ numai Guvernul poate promova direct tehnologiile îcurate“, iar majoritatea ac˛iunilor vor trebui s„ fie realizate de sectorul privat.

Necesitatea cadrului institu˛ional capabil s„ permit„ conceperea unei politici eficiente este cu at‚t mai presant„ cu c‚t diferen˛ele de cost presupuse de utilizarea diverselor strategii politice sunt tot mai mari pe m„sur„ ce timpul trece. Œn vreme ce Ón perioada de Ónceput a utiliz„rii politicii de protec˛ie erau realizabile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 Ómbun„t„˛iri semnificative ale calit„˛ii mediului, cu costuri relativ sc„zute, aproape indiferent de instrumentul de politic„ utilizat, Ón prezent apare tot mai clar, Ón special Ón domeniile unde progresul n-a fost prea semnificativ, c„ problema costurilor ar putea deveni tot mai acut„ dac„ instrumentele nu sunt selectate cu grij„. De aceea consider c„ trebuie s„ avem grij„ s„ conserv„m patrimoniul natural pentru genera˛iile viitoare.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc celor care au Ón˛eles c„ se apropie ∫edin˛a dezbaterilor actelor normative ∫i au depus Ón scris. Totu∫i, pentru o ultim„ interven˛ie, dau cuv‚ntul domnului Ráduly Róbert, care probabil va avea o ultim„ interven˛ie Ón Parlament, dup„ ce a fost ales primar al municipiului Miercurea-Ciuc.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu nu a∫ fi a∫a de optimist ca dumneavoastr„ c„ e o ultim„ interven˛ie. Este una dintre ultimele interven˛ii Ónainte de a-mi da demisia din Parlamentul Rom‚niei, al c„rui membru am fost cu onoare timp de aproape 8 ani.

Revenind la interven˛ia mea de ast„zi, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, a∫ vrea s„ m„ refer la dou„ aspecte pe care le-am constatat Ón ceea ce prive∫te aplicarea Ón practic„ a Legii privind alegerile locale.

Biroul electoral ar fi trebuit, conform acestei legi, s„ asigure interpretarea unitar„ a prevederilor legii pe teritoriul administrativ-teritorial al Rom‚niei. Din nefericire, am dou„ exemple Ón care acest lucru nu s-a Ónt‚mplat. Pe de o parte, la noi, Ón jude˛ul Harghita, Ón ceea ce prive∫te num„rul de sus˛in„tori pentru candida˛ii independen˛i, doi eminen˛i juri∫ti, pre∫edintele judec„toriei locale, respectiv vicepre∫edinte al tribunalului jude˛ean, au g„sit o interpretare foarte original„: Ón∫i∫i d‚n∫ii au spus c„ trebuie interpretat textul de lege Ón spirit democratic, astfel Ónc‚t s„ se asigure un acces c‚t mai lesnicios candida˛ilor independen˛i la alegerile locale. Drept urmare, textul care era de genul î1%, dar nu mai pu˛in de...“ ∫i se stabilea un num„r, d‚n∫ii au spus c„, Ón legisla˛ia rom‚neasc„, îdar nu mai pu˛in“ se interpreteaz„ îsau“ ∫i au acceptat aceste candidaturi ∫i cu mai pu˛ine semn„turi dec‚t acest text de lege prevedea foarte clar. Deci au fost singurul jude˛ ∫i singurele situa˛ii din Rom‚nia, Ón care m-am documentat… a fost o interpretare extraordinar de îdemocratic„“ a acestei legi.

Al doilea aspect este unul ∫i mai nepl„cut, pentru c„, aici, pe de o parte, eu am solicitat ∫i un punct de vedere, o hot„r‚re de interpretare din partea Biroului Electoral Central, ceea ce nu am primit nici p‚n„ Ón ziua de ast„zi: este legat de faptul c„ au fost persoane care au candidat deopotriv„ ca independen˛i ∫i pe liste ale unor partide, de exemplu ca independent pentru primar ∫i pe lista U.D.M.R. sau pe lista Forumului Democrat German pentru consilieri locali. Œn aceste situa˛ii, lucru nu

neap„rat f„r„ precedent Ón Rom‚nia, judec„toriile Ón cauz„, respectiv Judec„toria din Miercurea-Ciuc ∫i Tribunalul din T‚rgu Mure∫, au dat solu˛ii diferite.

La Miercurea-Ciuc, Ón conformitate cu voin˛a legiuitorului, pentru c„ eu personal am Óntrebat c‚˛iva colegi juri∫ti din Comisia juridic„, d‚n∫ii mi-au spus foarte clar c„ voin˛a legiuitorului Ón ceea ce ne prive∫te a fost s„ nu poat„ s„ candideze o persoan„ ca independent ∫i ca membru de partid Ón acela∫i timp. Deci Ón Harghita s- a dat o solu˛ie Ón aceast„ Ón spe˛„, a∫a cum a fost voin˛a legiuitorului, ∫i a fost constatat„ nulitatea de drept a ambelor candidaturi. Œn schimb, Ón Mure∫, s-a dat o solu˛ie contrarie ∫i au spus c„ po˛i s„ candidezi ca independent pentru func˛ia de primar ∫i pe listele unui partid, Ón spe˛„ a fost lista U.D.M.R., Ón ceea ce prive∫te consiliul local, ceea ce spun c„ este contrar voin˛ei legiuitorului.

Iat„ c„, orice lege fiind perfectibil„, eu am ˛inut neap„rat ca s„ precizez aceste aspecte aici, de la tribuna Parlamentului, Ón naivitatea mea c„ cei care vor veni dup„ noi, Ón urm„torul mandat, Ón aceast„ Camer„, o s„ citeasc„ ∫i stenogramele, ∫i interven˛iile noastre, inclusiv cea de ast„zi, ∫i o s„ g„seasc„ solu˛ii juridice ∫i pentru aceste spe˛e, ca s„ fie, Óntr-adev„r, legisla˛ia privind alegerile locale unitar„ Ón Rom‚nia.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, pentru r„bdare ∫i pentru Ón˛elepciune.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ mul˛umesc.

Domnul Eugen Ple∫a depune interven˛ia Ón scris, a∫a cum au depus ∫i domnii Ion Bozg„, Gheorghe Popescu, Vasile Miron, Victor Berc„roiu, Mihai Tudose, Ionel Marineci.

îAlegere cu dar ∫i comportamentul stalinist al prefectului Ni˛ulescu“

Œn pofida sondajelor mincinoase, dar pl„tite cu bani grei din bugetul jude˛ului, la 6 iunie a.c., Ón Teleorman, alt„dat„ jude˛ considerat eminamente îro∫u“, P.S.D. nu a ob˛inut dec‚t 38%, iar restul de 62% din voturi a revenit partidelor din opozi˛ie. Astfel, cele 33 de mandate de consilieri jude˛eni au fost alocate dup„ cum urmeaz„: 15 mandate P.S.D., 15 mandate Alian˛a D.A., P.N.L.-P.D., ∫i 3 mandate P.R.M. Conducerile celor 3 partide de opozi˛ie, P.N.L.-P.D., P.R.M., au convenit o Ón˛elegere politic„ prin care acestea s„-∫i asume r„spunderea conducerii autorit„˛ii jude˛ene deliberative Ón urm„torii 4 ani.

Œn˛eleg‚nd c„ nimic nu poate fi mai p„gubos pentru Teleorman ∫i teleorm„neni dec‚t a-l l„sa Ónc„ 4 ani pe îv„taful“ Liviu Nicolae Dragnea cu m‚na Ón banii publici, conducerea Alian˛ei a mers p‚n„ acolo Ónc‚t a invitat P.R.M. Teleorman s„ preia func˛ia de pre∫edinte al consiliului jude˛ean (de∫i avea numai 3 mandate din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 totalul de 33!), cu sprijinul celor 15 consilieri ai P.N.L. ∫i P.D. Œn plus, P.R.M. primea ∫i un post de viceprimar Ón municipiul Alexandria.

Numai c„, a∫a cum a relatat toat„ presa local„ ∫i central„, pre∫edintele Organiza˛iei jude˛ene Teleorman a P.R.M., domnul Doru Tudor Lucian, îFlorea Buga a jucat str‚mb!“ El a fost un fel de îcal troian“ pentru reprezentan˛ii Alian˛ei, Ón sensul c„ s-a dovedit a fi un perfid, lipsit de b„rb„˛ie, care una spune ∫i alta face, dup„ care face pe nisnaiul la televizor! La fel ca el au procedat ∫i consilierii jude˛eni ale∫i ai P.R.M., Ion Putineanu, Viorel Mu∫at ™tef„nescu ∫i Romeo Ianculescu, care au ales s„-l sprijine pe îv„taful“ Dragnea pentru Ónc„ 4 ani Ón func˛ia de pre∫edinte al consiliului jude˛ean.

Care s„ fi fost motivele reale pentru care consilierii P.R.M. — m‚nui˛i cu dib„cie de p„pu∫arul Florea Buga — au refuzat ca func˛ia de pre∫edinte al consiliului jude˛ean s„ revin„ organiza˛iei jude˛ene a P.R.M., Ón fapt, unuia dintre ei? Œn acela∫i timp, pentru a-l sus˛ine pe Dragnea, au consim˛it cu prezen˛a lor la simulacrul de ∫edin˛„ de constituire a noului consiliu, Ónc„lc‚nd astfel dispozi˛ia conducerii centrale a P.R.M., care, Ónc„ din 9 iunie a.c., interzisese consilierilor P.R.M. ale∫i s„ participe la astfel de ∫edin˛e Ónainte de 20 iunie a.c.! Ce a fost at‚t de important pentru organiza˛ia jude˛ean a P.R.M., spre a-∫i asuma acest risc? Œn ce oare a constat c‚∫tigul organiza˛iei jude˛ene a P.R.M., Ónc‚t domnul Buga ∫i cei 3 consilieri ale∫i ∫i-au permis s„ refuze postul de pre∫edinte al consiliului jude˛ean, ca ∫i pe cel de viceprimar al municipiului Alexandria ∫i, Ón acela∫i timp, s„ nesocoteasc„ dispozi˛ia pre∫edintelui C. V. Tudor?

Personal, nu pot Ón˛elege gestul lor. S„ fi considerat Florea Buga c„ P.R.M. nu are oameni capabili pentru a ocupa asemenea func˛ii? Dac„-i a∫a, atunci ce va face P.R.M. Ón eventualitatea unei particip„ri la o viitoare guvernare, pe care anun˛„ c„ ∫i-o dore∫te at‚t de mult? O organiza˛ie jude˛ean„ ca cea a P.R.M. nu se va mai Ónt‚lni cu o astfel de oportunitate, cel pu˛in Ón viitorul previzibil. Am fost sunat de mai mul˛i lideri jude˛eni ai P.R.M. din Alexandria, Ro∫iorii de Vede, Zimnicea ∫i c‚teva comune mari, care, Óntreb‚ndu-m„ ce s-a Ónt‚mplat, ∫i-au exprimat stupefac˛ia fa˛„ de refuzul pre∫edintelui Buga de a prelua pre∫edin˛ia consiliului jude˛ean. Œn plus, ace∫tia sus˛in c„ despre acest refuz nu s-a ∫tiut ∫i nu s-a discutat nimic Ón organismele lor jude˛ene de conducere.

™i atunci, Ón mod obsesiv, revine Óntrebarea: De ce au procedat astfel? De ce au dat cu piciorul unei astfel de oferte certe? Œnclin s„ cred c„ teleorm„nenii au dreptate. M„ refer la teleorm„nenii, care, de 5 zile, vorbesc deschis despre faptul c„ domnul Doru Tudor Lucian, Buga ∫i cei 3 consilieri P.R.M. s-au v‚ndut pe bani grei ∫i asta numai pentru interesele lor personale.

Neg„sind o motiva˛ie credibil„, cu toate c„ mi-e greu s„ admit, Ónclin s„ dau crezare informa˛iilor din presa central„ potrivit c„rora domnii Buga, Putineanu, ™tef„nescu ∫i Ianculescu ar fi primit 250.000 de euro de la Dragnea Ón schimbul votului acordat pentru pre∫edin˛ia consiliului jude˛ean, adic„, 10 (zece) miliarde de lei!

Dac„ domnul Buga nu va aduce rapid argumente sau probe solide, de net„g„duit ∫i verificabile, prin care s„ justifice credibil decizia de a refuza pre∫edin˛ia consiliului jude˛ean, m„ tem c„ la Teleorman P.R.M. va Ónregistra o pierdere masiv„ de electorat. Degeaba dai din gur„ c„ îP.S.D. este corupt!“, c„ îP.S.D. este un partid de tip mafiot“ sau c„ îP.S.D. este un partid clientelar“ etc., dac„ atunci c‚nd ai ocazia s„-l dai jos din jil˛urile puterii ∫i s„-i sco˛i m‚inile hr„p„re˛e din banul public, tu, reprezentantul unui partid justi˛iar... îte faci c„ plou„“. Ba, mai mult, te a∫ezi la mas„ cu ho˛ii ∫i, ca partid, te mul˛ume∫ti numai cu o ciozv‚rt„!

Dup„ p„rerea mea, un lucru este sigur: Ón 28 noiembrie a.c., P.R.M. Teleorman va pl„ti scump aceast„ op˛iune!

Dar ∫edin˛a de constituire a noului consiliu jude˛ean a avut ∫i multe elemente de nelegalitate procedural„ sau de for˛are a legii, printre care, chiar ordinul de convocare semnat de prefect. Contrar legii, consilierii ale∫i nu au primit ordinul de convocare Ón scris ∫i cu precizarea ordinii de zi. De con˛inutul acestuia au luat cuno∫tin˛„ din presa local„ abia Ón diminea˛a zilei de 10.06.2004, c‚nd urma s„ aib„ loc ∫edin˛a. De re˛inut c„ la acea dat„ ∫i or„ nu se comunicase Ónc„ rezultatul oficial al scrutinului din 6 iunie, ∫i nici nu erau depuse la Curtea de Conturi, conform legii, rapoartele mandatarilor financiari, f„r„ de care nu se poate face validarea mandatelor.

Dar pentru prefectul Ni˛ulescu Teodor, îmicul Stalin“, cum Ól alint„ teleorm„nenii, sau îbaron de Teleorman“, cum Ól nume∫te presa, aceste am„nunte nu au nici o importan˛„. Oricum, pentru el respectarea legii este ultimul lucru care Ól preocup„. Drept dovad„ este implicarea sa direct„ ∫i la vedere Ón campania electoral„, unde a Ónso˛it ∫i a sus˛inut candida˛ii P.S.D. din Alexandria, Ro∫iorii de Vede, Videle, Zimnicea, V‚rtoape, Dobrote∫ti ∫i Obreasca, ca s„ dau numai c‚teva exemple.

Acum, dup„ ce ∫i-a v„zut colegul de îciordeal„“ Ónsc„unat ca pre∫edinte al consiliului jude˛ean pentru Ónc„ 4 ani, îbaronul de Teleorman“, Teodor Ni˛ulescu, iese Ón conferin˛a de pres„ din 11 iunie a.c. ∫i, ca un adev„rat discipol al îmarelui Stalin“, trece direct la amenin˛„ri: îPrimarii altor partide vor avea probleme Ón a-∫i realiza platforma-program din campania electoral„, deoarece din partea consiliului jude˛ean sprijinul va fi, clar, numai pentru primarii partidului nostru!“

Atrag aten˛ia Biroului Electoral Central, ca ∫i domnului prim-ministru Adrian N„stase, c„ aceast„ declara˛ie este de o gravitate extrem„, pentru c„: este f„cut„ Ón plin„ campanie electoral„ (Ónainte de turul II) de c„tre prefect, persoan„ c„reia Ói este interzis„ prin lege orice manifestare Ón favoarea sau defavoarea unuia sau altuia dintre candida˛i, or, aceast„ declara˛ie este f„cut„ cu scopul evident de a influen˛a aleg„torii ca Ón turul II s„ voteze numai candida˛ii P.S.D., pentru c„ altfel localitatea respectiv„ nu va beneficia de fonduri de la consiliul jude˛ean; tr„deaz„ un anume îmecanism“ transmis de la centru c„tre liderii P.S.D. din teritoriu privind cum anume s„ se Ómpart„ banii publici. Dac„ dori˛i, aceasta este identic„ cu de-acum celebra declara˛ie cu îpixul lui Mischie“: îŒncep‚nd din acest moment, politic vorbind,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 P.N.L. nu mai exist„ Ón Teleorman ∫i nu va mai exista, iar, tot din punct de vedere politic, P.D.-ul ∫i ce a mai r„mas din el se va desfiin˛a!“

Omul politic Ni˛ulescu nici nu a observat (sau poate a observat ∫i de aceea se comport„ ca un disperat) c„ Alian˛a D.A., Ón Teleorman, a ob˛inut acela∫i scor ca ∫i P.S.D.-ul! ™i atunci, cum Ó∫i permite s„ jigneasc„ Ón asemenea mod pe cei peste 75.000 de teleorm„neni care au votat Alian˛a?

Acestea fiind spuse, cer domnului prim-ministru Adrian N„stase s„-l demit„ de urgen˛„ pe acest politician care Óncalc„ grosolan legea ∫i, de la o vreme Óncoace, are un comportament din ce Ón ce mai dictatorial ∫i, oricum, Ón dispre˛ul total al legii. Dac„ e s„ d„m crezare zvonurilor din preajma sa, acest comportament ilegal ∫i abuziv este premeditat, pentru c„ individul se vrea imediat afar„ din func˛ie, spre a putea candida la toamn„ pentru ni˛ic„... imunitate parlamentar„. Ce p„rere au despre aceast„ ipotez„ domnii Adrian N„stase ∫i Ion Iliescu?

## îPresa ∫i democra˛ia“

Recenta campanie electoral„ pentru alegerile din 6 iunie a.c. a scos Ón eviden˛„, Ónc„ o dat„, faptul c„ o bun„ parte a presei rom‚ne∫ti manifest„, Ón continuare, partizanat politic. Amintesc, Ón acest sens, faptul c„ at‚t la nivel jude˛ean, c‚t ∫i Ón presa central„ acest lucru este tot mai evident. Astfel, at‚t unele publica˛ii, c‚t ∫i unele posturi de radio ∫i televiziune fie au marginalizat constant anumite partide politice, Óndeosebi P.R.M., angaj‚ndu-se Ón autentice campanii de lin∫aj mediatic, fie nu au mai f„cut nici un secret din op˛iunea lor favorabil„ puterii sau unora dintre partidele Ónscrise Ón cursa electoral„.

Ceea ce este ∫i mai frapant este faptul c„ o parte a acestor publica˛ii sau posturi de radio ∫i TV se consider„ independente. Œn aceste condi˛ii, se pune Óntrebarea fireasc„: Ón ce const„ independen˛a pe care acestea o reclam„ at‚ta vreme c‚t, a∫a cum s-a Ónt‚mplat ∫i pe parcursul recentei campanii, materialele publicate sau difuzate au avut un caracter de evident angajament politic?

Œn general, Ón orice economie de pia˛„, produc„torii de m„rfuri sau servicii sunt obliga˛i, prin lege, s„ aduc„ la cuno∫tin˛a poten˛ialilor beneficiari, prin etichete lipite pe ele, caracteristicile acestor produse sau servicii, pentru ca to˛i cei interesa˛i s„ poat„ alege Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„. Din acest punct de vedere consider nepotrivit ca pe man∫eta unui ziar sau din declara˛iile unor redactori de radio ∫i TV s„ rezulte o a∫a-zis„ independen˛„, iar din materialele publicate sau difuzate s„ reias„ un incontestabil partizanat politic.

F„c‚nd afirma˛iile de mai sus, vrem s„ se Ón˛eleag„ c„ nu ne opunem libert„˛ii totale a presei, dar solicit„m, cum e ∫i firesc, onestitate ∫i din partea reprezentan˛ilor acesteia. Credem c„ ar fi mult mai cinstit ca publica˛iile sau posturile de radio ∫i TV s„ nu induc„ Ón eroare pe cititori, ascult„tori sau telespectatori, pretinz‚nd c„ sunt independente. Mai cinstit ar fi ca pe man∫etele publica˛iilor s„ apar„, dup„ caz, precizarea: îPublica˛ie proguvernamental„“ sau îPublica˛ie antiguvernamental„“, iar la Ónceputul fiec„rei emisiuni de ∫tiri pe posturile de

radio ∫i TV s„ se fac„ acelea∫i preciz„ri. Cititorii, ascult„torii sau telespectatorii ar avea astfel posibilitatea de a citi sau urm„ri, Ón raport cu propriile op˛iuni politice sau din curiozitate, materialele de pres„ scris„ sau audiovizual„ care Ói intereseaz„.

Nu mi se pare onest s„ se afirme c„ este vorba de o publica˛ie sau un post audiovizual independent(„), at‚ta vreme c‚t numai cei care au orbul g„inilor nu se pot convinge de contrariu.

Cred c„, Óntr-un stat de drept, nimeni nu poate fi mai presus de lege, iar presa trebuie s„ admit„ ∫i ea acest principiu democratic.

Av‚nd Ón vedere cele Ónt‚mplate, ca ∫i folosirea presei Ón scopuri politice, ∫i nu de informare, a∫a cum se petrece Ón ˛„rile lumii civilizate, voi propune Parlamentului Rom‚niei un proiect legislativ pentru clarificarea statutului presei scrise ∫i audiovizuale din Rom‚nia ∫i a raportului acesteia cu partidele politice.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn fiecare an, la data de 26 iunie, se s„rb„tore∫te Ón Rom‚nia îZiua Drapelului Na˛ional“. Cu acest prilej, m„ simt deosebit de onorat de a m„ adresa Domniilor voastre Ón Óncercarea de a rememora momentele solemne care au marcat instituirea acestei s„rb„tori de suflet pentru poporul roman.

La 14/26 iunie 1848, pentru prima dat„, drapelul na˛ional, albastru, galben, ro∫u, a fost decretat ca simbol na˛ional de Guvernul revolu˛ionar provizoriu din fiara Rom‚neasc„. De asemenea, Constitu˛ia din 1991 prevede c„ drapelul tricolor este un simbol na˛ional al„turi de stem„, sigiliu ∫i imn.

Atribut ∫i simbol al patriei, drapelul tricolor a fost onorat permanent, Ón el fiecare genera˛ie identific‚ndu-∫i trecutul, prezentul ∫i viitorul neamului. Este acel simbol care le-a dat rom‚nilor t„ria florii de piatr„, t„ria de a fi ei Ón∫i∫i ∫i Ón˛elepciunea de a nu se teme de ploi ∫i furtuni, ci de a c„uta mereu s„ mearg„ Ónainte, Ón Ónt‚mpinarea vremurilor bune.

Tricolorul rom‚nesc — ro∫u, galben ∫i albastru — se constituie astfel Óntr-un arc peste timp, Óntr-un curcubeu al unit„˛ii ∫i sufletului rom‚nesc.

Drapelul a fost, este ∫i nu va Ónceta s„ fie simbolul rom‚nismului ∫i al Rom‚niei. El reprezint„ Unitatea, Independen˛a ∫i T„ria rom‚nilor al„turi de istoria, limba ∫i credin˛a lor. Pentru toate acestea, tricolorului trebuie s„ i se acorde onorul permanent ∫i s„ fie p„strat cu sfin˛enie.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn timpul care-mi este alocat pentru interven˛ia mea politic„ de ast„zi vreau s„ aduc un omagiu celui care a fost supranumit îLuceaf„rul poeziei rom‚ne∫ti“, poetul nostru na˛ional Mihai Eminescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 Comemor„m ast„zi 115 ani de la trecerea Ón nefiin˛„ a celui care a marcat, prin frumuse˛ea versurilor sale, genera˛ii Óntregi de iubitori de frumos.

Mihai Eminescu s-a n„scut la Ipote∫ti, jude˛ul Boto∫ani, la 15 ianuarie 1850, fiind al ∫aptelea din cei 11 copii ai c„minarului Gheorghe Eminovici.

Primele Óncerc„ri de poezie ale lui Mihai Eminescu dateaz„ din ianuarie 1866, c‚nd a debutat cu poezia îLa morm‚ntul lui Aron Pumnul“, pe care a semnat-o M. Eminovici. Œn acela∫i an Óncepe colaborarea la revista îFamilia“, a lui Iosif Vulcan, care are meritul de a-l fi descoperit pe viitorul mare poet.

Dup„ apropierea de societatea literar„ îJunimea“, Ón care crea˛iile sale sunt primite cu entuziasm, Ón 1870 Óncepe s„ colaboreze la revista ie∫ean„ îConvorbiri literare“. Diversitatea, profunzimea ∫i expresia artistic„ a liricii eminesciene sunt remarcate de criticul Titu Maiorescu, mentorul spiritual al îJunimii“, care se va servi de poezia marelui poet pentru a argumenta definirea îdirec˛iei noi“ ap„rute in literatura rom‚neasc„ dup„ perioada pa∫optist„.

Important„ r„m‚ne ∫i activitatea sa jurnalistic„. Dup„ ce Ón 1876 este redactor-administrativ la îCurierul de Ia∫i“, pasiunea pentru acest„ meserie Ól va face s„-∫i schimbe statutul Ón acela de ziarist profesionist. Œn 1880 devine redactor-∫ef al ziarului îTimpul“, Ón paginile c„ruia a publicat peste 300 de articole referitoare la problemele vie˛ii contemporane.

Prima culegere din opera poetic„ eminescian„ ∫i singurul volum de poezii tip„rit Ón timpul vie˛ii lui Mihai Eminescu, ∫i care a marcat consacrarea sa definitiv„ ca mare poet, a ap„rut la 21 decembrie 1883. Volumul îPoesii“ a fost tip„rit Óntr-o frumoas„ ˛inut„ grafic„, cu un portret al poetului ∫i cu o scurt„ prefa˛„ a lui Titu Maiorescu, cel care a Óngrijit aceast„ prim„ edi˛ie a poeziilor eminesciene.

Grav bolnav, se stinge din via˛„ la 15 iunie 1889, fiind Ónmorm‚ntat la Cimitirul Bellu. La 28 octombrie 1948 devine membru de onoare post-mortem al Academiei Rom‚ne.

Stima˛i colegi, cinstirea marilor personalit„˛i ale culturii ∫i istoriei rom‚ne∫ti este o datorie de onoare pe care noi, autorit„˛ile statului, trebuie s„ ne-o asum„m ori de c‚te ori este necesar. Doar Ón acest mod ne vom putea p„stra intacte valorile care ne-au reprezentat cu demnitate ∫i datorit„ c„rora na˛iunea rom‚na a prosperat at‚t economic, c‚t mai ales spiritual.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

îExist„, mai nou, o zon„ maghiar„ a Ungariei Ón Rom‚nia!“

Func˛ioneaz„ Ón Bucure∫ti o Societate Comercial„ denumit„ CREATON — S.R.L., care este o sucursal„ a unei firme germane produc„toare de calorifere. Scopul ∫i rostul firmei bucure∫tene este acela de a c„uta comenzi pentru calorifere Ón Rom‚nia ∫i a le transmite firmeimam„ din Germania, care apoi face livrarea c„tre beneficiari. Firma german„ nu face nici o livrare f„r„ acordul sucursalei din Bucure∫ti, deoarece aceasta din urm„ face Óncasarea ∫i asigur„ desc„rcarea m„rfii la beneficiar.

Cu toate acestea, zilele trecute, firma din Germania a f„cut o livrare de calorifere la T‚rgu Mure∫, f„r„ acordul sucursalei bucure∫tene. Nimic deosebit Ón acest lucru, at‚ta timp c‚t firma din capitala noastr„ este una subordonat„, dar ve˛i vedea c„ lucrurile nu stau a∫a de simplu. Ele au conota˛ii politice grave, care sunt urmarea unei politici de ve∫nic„ cedare a Guvernului Rom‚niei Ón fa˛a iredentismului maghiar.

Societatea din Bucure∫ti, afl‚nd despre aceast„ livrare, ∫i-a contactat ∫efii din Germania ca s„ afle ce este cu acest transport, cum se Óncaseaz„ banii ∫i cine a comandat marfa.

Nem˛ii au dat un r„spuns stupefiant pentru firma rom‚neasc„: comanda a fost f„cut„ de sucursala de la Budapesta a firmei germane, iar atunci c‚nd ungurii au fost Óntreba˛i cum de fac o comand„ pentru un beneficiar dintr-o alt„ tar„, au r„spuns tran∫ant: îT‚rgu Mure∫ul face parte din partea maghiara a Rom‚niei!“ Ce comentarii mai putem face?

Cazul pe care vi l-am relatat ar putea fi trecut cu vederea dac„ nu ar fi fost generat, cum ar„tam, de o anume politic„ a Guvernului Rom‚niei.

Am atras aten˛ia de la acest microfon, Ón nenum„rate r‚nduri, despre a∫a-zisa politic„ a îpa∫ilor m„run˛i“ pe care o promoveaz„ U.D.M.R. ∫i politicienii maghiari, pentru cucerirea — mai nou, economic„— a Transilvaniei ∫i maghiarizarea acestei provincii rom‚ne∫ti.

Dac„ aceast„ politic„ ar r„m‚ne la nivelul declarativ al partidelor sau organiza˛iilor iredentiste, nu ne-am face nici un fel de probleme. Dar, iat„, aceast„ politic„ iredentist„ a devenit deja un reflex al popula˛iei maghiare din Ungaria ∫i al celei din Rom‚nia.

Comercian˛ii din T‚rgu Mure∫ (de etnie maghiar„), care au comandat marfa la sucursala din Budapesta, ∫i nu la cea din Bucure∫ti, au con∫tiin˛a faptului c„ ei ˛in de aceast„ capital„, ∫i nu de cea rom‚neasc„.

Lega˛i acest fenomen, izolat ∫i insignifiant, de fenomenul declar„rii independen˛ei f nutului Secuiesc, de at‚t de mult tr‚mbi˛ata autonomie pe criterii etnice a jude˛elor cu popula˛ie maghiar„, de solicitarea insistent„ de segregare a elevilor maghiari Ón ∫coli, de continua h„r˛uire a popula˛iei rom‚ne∫ti din jude˛ele secuie∫ti ∫i ve˛i avea o explica˛ie clar„ a ceea ce se Ónt‚mpl„ in Transilvania.

Œn Transilvania circul„ o vorb„: îBucure∫tenii nu cunosc ∫i n-au cunoscut niciodat„ nevoile noastre ∫i problemele pe care le avem aici, Ón Ardeal!“

S„ fie oare adev„rat? Dac„ da, atunci lucrurile sunt foarte grave ∫i ar trebui s„ ne dea de g‚ndit p‚n„ nu este prea t‚rziu.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îActivitatea de consultan˛„ agricol„ Ón sprijinul produc„torului agricol“.

- Domnule pre∫edinte,

- Stima˛i colegi,

Speciali∫tii consultan˛i desf„∫oar„ o permanent„ campanie de informare privind integrarea Ón Uniunea European„, mai ales acum c‚nd, de cur‚nd, s-a Óncheiat de negociat Capitolul 7 — Agricultur„ — cerin˛e ∫i facilit„˛i; codul de bune practici agricole, nout„˛i Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 legisla˛ia din agricultur„; subven˛iile; rolul ∫i importan˛a respect„rii tehnologiilor din culturile agricole ∫i cre∫terea animalelor.

Obiectivul principal care este urm„rit de consultan˛a agricol„ este Ómbun„t„˛irea cuno∫tin˛elor ∫i aptitudinilor produc„torilor agricoli priva˛i, pentru a-i face capabili s„ ia decizii eficiente Óntr-un context de concuren˛„ economic„.

Produc„torii agricoli au nevoie de cuno∫tin˛e ∫i deprinderi corespunz„toare etapei actuale, pentru trecerea de la ferma de subzisten˛„ la o structur„ cu exploata˛ii agricole performante ∫i profitabile, din care cauz„ trebuie s„ beneficieze Ón continuare de serviciile de extensie ∫i consultan˛„.

Consultan˛a agricol„ are menirea de a realiza transferul cuno∫tin˛elor ∫i al rezultatelor din cercetarea ∫tiin˛ific„ din agricultur„ Ón contextul integr„rii Ón Uniunea European„, obiectiv axat pe necesit„˛ile stringente de limitare a efectelor schimb„rii climatice, conservare a biodiversit„˛ii ∫i utilizarea durabil„ a celorlalte resurse naturale, precum:

— realizarea de sisteme de cultur„ a plantelor de c‚mp cu inputuri tehnologice reduse;

— elaborarea de sisteme pedoameliorative ∫i hidroameliorative;

— perfec˛ionarea sistemului de monitorizare a calit„˛ii solului;

— dezvoltarea biotehnologiilor ∫i perfec˛ionarea sistemului de producere de semin˛e din categorii biologice superioare noilor crea˛ii solicitate pe pia˛„;

— elaborarea de tehnologii agricole ecologice;

— introducerea Ón cultur„ a noi sortimente horticole ∫i elaborarea de tehnologii moderne, performante, Ón func˛ie de structura de proprietate ∫i de cerin˛ele diversificate ale pie˛ei;

— Ómbun„t„˛irea ∫i valorificarea superioar„ a fondului genetic la animale, acvacultur„;

— eficientizarea conversiei furajelor;

- elaborarea de tehnologii eficiente de depistare,

- prevenire ∫i combatere a bolilor ∫i d„un„torilor;

— valorificarea complex„ a resurselor agricole;

— formarea structurilor agrare de produc˛ie, organizare, management ∫i marketing viabil ∫i eficient;

— realizarea de tehnologii ∫i sisteme de echipamente tehnice destinate mecaniz„rii lucr„rilor din agricultur„ ∫i industria alimentar„;

— evaluarea, monitorizarea ∫i managementul ecosistemelor forestiere.

Obiectivele propuse sunt destinate s„ promoveze sistemele de agricultur„ modern„, ra˛ional„, precum ∫i sistemele de agricultur„ ecologic„, care cunosc o extindere european„ ∫i mondial„ din ce Ón ce mai pronun˛at„.

Activitatea consultan˛ei agricole se desf„∫oar„ dup„ un program cu ac˛iuni ∫i activit„˛i concrete Ón sprijinul produc„torilor agricoli, ca de exemplu:

- loturi demonstrative la diferite culturi;

- t‚rguri ∫i expozi˛ii agrozootehnice;

- asisten˛„ tehnic„ de specialitate;

- seminarii, simpozioane, mese rotunde, schimburi de

- experien˛„;

— vizite de documentare la sta˛iuni de cercetare, ferme-pilot, unit„˛i de prelucrare ∫i valorificare a produselor agricole;

— cursuri de calificare Ón diferite meserii.

Produc„torul agricol trebuie s„ cunoasc„ ∫i s„ aplice tehnologiile moderne de cultur„ a plantelor, de cre∫tere a animalelor, s„ produc„ de calitate, s„ prelucreze ∫i s„ valorifice eficient produsele, acest lucru fiind posibil numai cu acumularea de cuno∫tin˛e minime.

V„ mul˛umesc.

îDemocra˛ia Ón Uniunea European„ ∫i democratoliberalii de D‚mbovi˛a“

Fiecare din cele 25 de state membre ale U.E. posed„ institu˛ii democratice viabile, validate de c„tre cet„˛eni ∫i acceptate ca surse legitime de putere ∫i autoritare.

U.E., Ón dorin˛a de a da o legitimitate democratic„ sistemului de suveranitate comun„, de a asigura reprezentarea cet„˛eneasc„ Ón deciziile care influen˛eaz„ via˛a cotidian„, a institu˛ionalizat Parlamentul European, la a c„rui alegere se procedeaz„ Ón aceste zile.

Œn spiritul aceluia∫i demers democratic este abordat ∫i proiectul Constitu˛iei Europene, pentru care comunit„˛ile economice, sindicale, organiza˛iile societ„˛ii civile Ó∫i exprim„ considera˛iile pentru a r„spunde mai bine nevoilor comunit„˛ii de 450 milioane de cet„˛eni ∫i ˛„rilor acestora, dorin˛elor de liber„ circula˛ie, comer˛ ∫i comunicare liber„.

Tot acest proces denot„ preocuparea tuturor cet„˛enilor de a participa, contribui ∫i a se implica Ón transform„rile europene, con∫tien˛i c„ este Ón folosul comun. Spiritul de participare al cet„˛enilor europeni la alegerea Parlamentului European este dominat de cinste, de corectitudine, responsabilitate, seriozitate ∫i con∫tiin˛„ civic„.

Recentul tur al alegerilor pentru autorit„˛ile publice locale desf„∫urat la noi Ón ˛ar„ dovede∫te, prin compara˛ie, c„ participarea partidelor din Alian˛a D.A. la campania electoral„ este departe de spiritul democratic existent Ón U.E., dar este departe ∫i de comportamentul normal recunoscut Ón mod obi∫nuit.

P.N.L. ∫i P.D. au clamat aprioric campaniei o presupus„, dar sigur„ fraud„ electoral„ preg„tit„ Ón defavoarea lor de c„tre partidul majoritar; Ón urma public„rii rezultatelor, îpolitica“ acestor dou„ partide s-a schimbat subit acolo unde au fost Ón avantaj ∫i a continuat Ón mod penibil Ón circumscrip˛iile unde nu au c‚∫tigat.

Entuziasmul nefondat, precipitat ∫i timpuriu tr‚mbi˛at le-a f„cut s„ declare c„ lupt„ pentru eliminarea din cursa electoral„ a partidului majoritar, care, de altfel, a ob˛inut ∫i cele mai multe mandate de primari Ón ˛ar„; la at‚ta se reduc principiile ∫i platformele electorale ale P.N.L.-P.D., asta este tot ce pot promite electoratului.

P.N.L.-P.D. au adoptat o atitudine de negare a tuturor realiz„rilor P.S.D. Ón perioada 2001—2004, de∫i acestea sunt evidente fie ∫i numai prin notorietatea lor, uit‚nd c„ electoratul a exclus cele dou„ partide de la guvernare Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 anul 2000 tocmai pentru incapacitatea de care au dat dovad„ Ón gestionarea celor mai simple probleme ale ˛„rii ∫i pentru lipsa m„surilor Ómpotriva corup˛iei generalizate.

P.N.L.-P.D. doresc s„ se impun„ ∫i s„ se ridice la nivelul european de exprimare a opiniilor politice cu mesaje electorale precum ardeiul ∫i r‚sul grobian, care le caracterizeaz„ Óntr-adev„r pentru nivelul de civiliza˛ie ∫i cultur„ pe care Ól proiecteaz„ pentru cet„˛eni.

Electoratul trebuie s„ fac„ deosebirea Óntre P.S.D. ∫i P.N.L.-P.D., Óntre pragmatism ∫i amatorism, Óntre seriozitate ∫i impostur„, Óntre concep˛iile moderne ∫i vidul de strategii, Óntre ac˛iunea hot„r‚t„ ∫i promisiuni iresponsabile, Óntre realiz„ri concrete pentru ˛ar„ ∫i nimicul guvern„rii P.N.L.-P.D.

Avem Óncredere Ón judecata final„ a electoratului.

îTelenovela disper„rii pesediste“

Disperare, numele t„u e P.S.D.! Din alegerile din 6 iunie, a.c., puterea abuziv„ ∫i totalitar„ a ie∫it ∫ifonat„ r„u. ™andramaua baroniadei din administra˛ia local„ p‚r‚ie din toate Óncheieturile. Din nefericire, Ón multe situa˛ii, Ón fruntea bucatelor se Ónghesuie campionii dezastrului altor guvern„ri. Se pare c„ rom‚nii au parte de schimbare numai prin Ónlocuirea unor borfa∫i cu al˛ii, mai mari sau mai mici. Singura alternan˛„ la c‚rma treburilor publice, Ón cei 15 ani de pseudo-democra˛ie, de acumulare s„lbatic„ de averi prin distrugerea economiei, prin masacrarea patrimoniului public ∫i prin dijmuirea discre˛ionar„ a fondurilor publice, este schimbarea cremei ho˛ilor unei guvern„ri cu spuma Ónveninat„ a altor guvern„ri. Sarabanda rul„rii haitelor de jefuitori reprezint„, azi, cea mai sinistr„ prin care trece ˛ara. Au pierdut P.S.D.-i∫tii ∫i au c‚∫tigat P.N.L.-P.D.-i∫tii la Buz„u, dup„ un mandat Ómbel∫ugat Ón care pre∫edintele P.S.D.-ului ∫i clientela proprie au acumulat averi imense: p„duri, podgorii, livezi, terenuri agricole, conace boiere∫ti, vile, limuzine ∫i conturi grase, au pierdut puterea ∫i Ón consiliul municipal — cu 9 consilieri din 23 —, ∫i Ón consiliul jude˛ean — cu 16 mandate din 33.

Actualul prefect, care reprezint„ statul, una ∫i aceea∫i persoan„ cu actualul pre∫edinte al P.S.D., care reprezint„ îpartidul“, ∫eful suprem al administra˛iei jude˛ene, care Ómparte dup„ bunul-plac îdreptatea“, chilipirurile, subordon‚ndu-∫i tot ce mi∫c„ Ón jude˛, inclusiv presa, a intrat Ón mare panic„. Av‚nd nevoie de un singur vot Ón plus pe l‚ng„ cele 16 mandate de consilieri ob˛inute, ∫tie toat„ lumea cum, pentru a constitui majoritatea necesar„ men˛inerii postului de pre∫edinte al consiliului jude˛ean Ón gr„dina cu trandafiri exfolia˛i de corup˛ie, prefectul ∫i camarila sa aplic„ scenarii cinematografice aiuritoare pentru cei cu mai pu˛in„ imagina˛ie la furat. Astfel, Ón seara zilei de joi, 10 iunie, la ora 20,00, Tudorache Cristian, Ón v‚rst„ de 32 de ani, inspector fiscal Ón R‚mnicu-S„rat, consilier jude˛ean P.D. dup„ recentele alegeri, a fost chemat de unchiul s„u, Tudorache F„nel, ∫eful finan˛elor publice din R‚mnicu-S„rat, s„ fac„ Ómpreun„ o vizit„ prefectului de Buz„u. La ora 21,30, au fost Ónt‚mpina˛i la intrarea Ón Municipiul Buz„u de c„tre Dan Mori∫c„, secretarul Direc˛iei Finan˛elor Publice

Buz„u. Cei doi r‚mniceni au fost lua˛i Ón ma∫ina lui Dan Mori∫c„, pilotat„ de so˛ia acestuia, ∫i au fost du∫i la unul din conacele latifundiarului-prefect, Ón localitatea Verne∫ti. Aici i-a primit prefectul Ion Vasile, Ón livingul impozantei vile, ∫i i-a promis t‚n„rului Tudorache Cristian s„ voteze al„turi de P.S.D. la constituirea consiliului jude˛ean, Ón schimbul func˛iei de vicepre∫edinte, func˛ia de pre∫edinte urm‚nd s„ r„m‚n„ Ón continuare tot P.S.D.-ului.

A doua zi, Tudorache Cristian a informat opozi˛ia buzoian„, scenariul pesedist e∫u‚nd la prima Óncercare de constituire a consiliului jude˛ean de vineri, 11 iunie 2004, ora 14,00, am‚n‚ndu-se p‚n„ luni, 14 iunie, ora 14,00. Œntruc‚t grupul consilierilor P.S.D. nu s-a prezentat nici de aceast„ dat„, ∫edin˛a a fost reprogramat„ pentru joi, 17 iunie 2004, ora 14,00. Dac„ nici p‚n„ atunci scenari∫tii panica˛i nu vor g„si m„car un tr„d„tor Ón r‚ndurile opozi˛iei buzoiene, partidul-stat va pierde puterea Ón consiliul jude˛ean. Œn consiliul municipal e deja pierdut„. R„m‚ne s„ vedem cum se va mai derula telenovela P.S.D.-ist„ a crampon„rii de putere, adic„ de sacul cu bani publici, de licita˛ii, concesion„ri, programe de finan˛are extern„ etc.

P‚n„ atunci, cet„˛enii a∫teapt„ s„ vad„ c‚t„ ingeniozitate regizoral„ mai eman„ capetele marilor bog„ta∫i, care se aga˛„ ca Óneca˛ii de orice pai.

Colacul de salvare este, deocamdat„, dezumflat. Vor g„si altul sau se vor opinti p‚n„ la ultima suflare s„ se salveze de la dezastru? Caricaturizarea democra˛iei ∫i schimonosirea managementului politic ne scufund„ necontenit Ón mizerie. Oricum, s„rman popor, Óncurcate sunt meandrele politicii la rom‚ni!

Alian˛a D.A. — P.N.L.-P.D. — Ó∫i arat„ abia acum adev„rata fa˛„. Practic‚nd o strategie electoral„ bazat„ pe mu∫chi ∫i b‚te, Alian˛a crede c„ rezolv„ problemele sectorului 6. De trei zile, cet„˛enii sectorului sunt teroriza˛i cu amenin˛„ri ∫i intimid„ri, lucrurile fiind Ómpinse p‚n„ la agresiunea fizic„.

Astfel, agen˛ii comerciali din pie˛ele sectorului 6 au primit îvizita“ unor posesori de mu∫chi care i-au amenin˛at c„, dac„ mai voteaz„ Ón turul doi cu Dan Darabon˛, spa˛iile pe care le de˛in vor fi devastate, iar ei ∫i familiile lor vor ajunge Ón strad„.

De asemenea, afi∫ele electorale pe care unii dintre comercian˛i, simpatizan˛i ai primarului Darabon˛, le aveau expuse Ón vitrine, au fost smulse, rupte ∫i Ónlocuite f„r„ acordul acestora cu materiale electorale reprezent‚ndu-l pe candidatul Alian˛ei D.A.

Persisten˛a cu care Alian˛a P.N.L.-P.D. a Ón˛eles s„ transforme lupta politic„ Ón circ electoral, antren‚nd chiar ∫i o institu˛ie a statului, precum cea a Biroului Electoral Central, Ón scandaluri de mahala, este cel pu˛in deplorabil„. Reprezentan˛ii P.N.L. ∫i P.D. au Ón˛eles s„ Ó∫i desf„∫oare activitatea la B.E.C. f„c‚nd zilnic contesta˛ii Ón b„taie de joc, f„r„ argumente, f„r„ temei legal ∫i aliment‚nd o permanent„ stare de haos Ón ∫edin˛ele Biroului Electoral Central.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 Dezinteresul ∫i batjocura pe care le-au ar„tat liberalii ∫i democra˛ii fa˛„ de ∫edin˛ele B.E.C. au demonstrat Ónc„ o dat„ c„ îP.N.L. & Asocia˛ii“ confund„ scena politic„ cu tejgheaua.

Cel care a dat tonul scandalurilor Ón B.E.C. a fost reprezentantul P.D., Corneliu Turianu, care a alternat injuriile la adresa magistra˛ilor din B.E.C. cu glumi˛e ieftine. Mai mult, P.D., Ómpreun„ cu alia˛ii din P.N.L., a depus zeci de contesta˛ii prin care se solicita constatarea fraudei electorale ∫i anularea alegerilor Ón mai multe localit„˛i.

Pl‚ngerile depuse erau, Ón realitate, simple îjalbe“ ale pre∫edin˛ilor de organiza˛ii P.D., f„r„ probe de sus˛inere, f„r„ procese-verbale ale birourilor de circumscrip˛ie ∫i f„r„ dovezi care s„ ateste a∫a-zisele fraude.

Pseudoprobele cu care Ó∫i Ónt„reau acuza˛iile erau copii xerox dup„ declara˛ii olografe, f„r„ autentificare ∫i f„r„ men˛iunea c„ aceia care le-au semnalat r„spund pentru afirma˛iile f„cute.

Œn consecin˛„, B.E.C. a respins cu majoritate de voturi toate aceste contesta˛ii ∫i a dispus trimiterea la Parchet, pentru verific„ri, a declara˛iilor a∫a-zi∫ilor martori oculari, care risc„ s„ r„spund„ penal pentru m„rturii mincinoase.

Nu putem dec‚t s„ ne exprim„m consternarea fa˛„ de lipsa de profesionalism ∫i modul tenden˛ios Ón care reprezentan˛ii Alian˛ei îDemagogie ∫i Amatorism“ au sus˛inut aceste contesta˛ii. Œn˛eleg, Óns„, disperarea liberalilor ∫i democra˛ilor, care Óncearc„ s„ ascund„, cu orice pre˛, realitatea Ónfr‚ngerii la alegerile locale.

Dac„ ne amintim bine, P.N.L. ∫i P.D. protesteaz„ mai la orice, indiferent de conjunctur„ ∫i de interesul care este urm„rit. Chiar ∫i atunci c‚nd era vorba de interese na˛ional precum votarea Constitu˛iei, P.N.L.-P.D. a protestat.

Ce s„ mai spunem Ón cazul de fa˛„, c‚nd ace∫tia s au clasat net inferior fa˛„ de P.S.D. Ón alegerile locale. Este evident faptul c„ o s„ protesteze ∫i o s„ promoveze o campanie plin„ de mizerie, a∫a cum este, de altfel, ∫i stilul acestor a∫a-numite alian˛e ale adev„rului.

îRom‚nia a Ónchis capitolul 7 — «Agricultura»“

Rom‚nia este una din pu˛inele ˛„ri care a reu∫it s„ Ónchid„ negocierile privind capitolul îAgricultura“. Cele mai grele negocieri au cuprins sectorul sanitar veterinar ∫i fitosanitar, Ómpreun„ cu aspectele financiare.

Œn ultima perioad„, reprezentan˛ii Comisiei Europene au avut Ónt‚lniri la Bruxelles cu reprezentan˛ii statelor membre, unde au fost prezentate realiz„rile Rom‚niei din cursul ultimelor luni, fapt ce a determinat alocarea sumei de 4,7 miliarde euro, Ón primii trei ani dup„ momentul integr„rii. Men˛ionez c„, pentru majoritatea sectoarelor, perioadele de tranzi˛ie negociate sunt p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2009.

Referitor la cota de procesare negociat„ pe zah„r, Rom‚nia este prima din cele 12 ˛„ri candidate care a ob˛inut 329.000 de tone, al„turi de cota de produc˛ie de 109.000 tone, ajung‚nd astfel la un total de aproximativ 440.000 de tone.

O alt„ cot„ important„ ob˛inut„ Ón urma negocierilor este cea de izoglucoz„, respectiv 9.900 tone.

Referitor la sectorul laptelui, unde aspectele se afl„ pe dou„ direc˛ii, aceea a calit„˛ii ∫i a cantit„˛ii, cota este de 3,3 milioane litri. De asemenea, suprafa˛a de pl„˛i directe ob˛inut„ Ón negocieri este de aproximativ 7 milioane de hectare. Aceast„ suprafa˛„ va putea fi cultivat„ din anul 2007 cu toate culturile agricole.

Pentru aceste realiz„ri, felicit pe ministrul agriculturii, silviculturii ∫i dezvolt„rii rurale, domnul Ilie S‚rbu, pe ministrul secretar de stat, domnul Valeriu Steriu, pe secretarul de stat Liviu Harbuz.

Felicit Guvernul Rom‚niei pentru succesul ob˛inut.

Declara˛ie politic„.

Negocieri, protocoale, alian˛e, promisiuni ∫i trocuri... toate purtate de c„tre opozi˛ie Ón atingerea aceluia∫i scop: ob˛inerea puterii. F„r„ a mai ˛ine seama de opinia electoratului sau de ideologiile diriguitoare ale forma˛iunilor politice, opozi˛ia recurge la meschin„rii de tot soiul pentru a c‚∫tiga voturile aleg„torilor.

Alian˛e f„cute contrar oric„ror legi politice, n„scute doar din sentimente de ur„ fa˛„ de P.S.D., sau negocieri care merg p‚n„ la amenin˛„ri cu excluderea din partid sunt comportamente care nu mai au nimic de a face cu politica. Este doar îincest politic“ ori manifestarea devizei lor din aceast„ campanie, îa te face frate cu dracul p‚n„ treci puntea“.

Tot acest comportament arbitrar al opozi˛iei, otr„vitor pentru politica rom‚neasc„, ne Ónt„re∫te Óns„ convingerea c„ un eventual c‚∫tig al acesteia Ón alegeri ar Ónsemna regres ∫i anulare a tot ceea ce s-a f„cut bun Ón aceast„ ˛ar„. Cu alte cuvinte, am lua-o din nou de la cap„t.

P.S.D. Ó∫i consfin˛e∫te Óns„ atitudinea constant„ a unui partid serios, care prefer„ deciziile responsabile Ón locul ipocriziei ca manier„ de abordare politic„. Vom continua s„ promov„m femeile ∫i genera˛ia t‚n„r„ Ón structurile administrative, demonstr‚nd c„ suntem un partid al maselor ∫i al oamenilor obi∫nui˛i.

™i este bine ca opozi˛ia s„ ∫tie c„ pentru P.S.D. exist„ o singur„ alternativ„: P.S.D.

îUnele genuri muzicale, Óntre decen˛„ ∫i vulgaritate!“ Una dintre pierderile irecuperabile suferite dup„ 1989, despre care am mai scris ∫i cu alte prilejuri, este sim˛ul moral ∫i estetic Ón modul Ón care se exprim„ interpre˛ii de muzic„ u∫oar„, pop, dance ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, maneli∫tii.

Nu to˛i, ci mai ales tinerii, fiindc„ cei mai recunoscu˛i ca reale talente dinainte de p„gubitoarea tranzi˛ie au Ón s‚nge bunul-sim˛ ∫i respectul pentru ei Ón∫i∫i ∫i pentru publicul c„ruia i se adreseaz„. Din nevoia sufleteasc„ de muzic„, fiecare dintre noi deschide televizorul pentru a urm„ri vreo emisiune. De cele mai multe ori la Ónt‚mplare, f„r„ program sau alt„ informa˛ie prealabil„.

C‚nd ai îfericirea“ s„ nimere∫ti un program de muzic„ u∫oar„, cu muzic„ interpretat„ de tinerele noastre talente care au îexplodat“ Ón ultimul deceniu Ón muzic„ Ón DVD-uri sau videoclipuri sus˛inute de diverse case de Ónregistr„ri, nu mic„ ˛i-e surpriza s„ vezi, nu de pu˛ine ori

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 c„ ceea ce impresioneaz„ este nu muzica, melodia, ci mi∫carea, fream„tul, chiar zbuciumul fizic al interpretului, mut‚nd brusc accentul de la ceea ce te intereseaz„.

™i n-ar fi nimic dac„ mi∫carea aceasta ar fi elegant„, pl„cut„, dar din p„cate este dominat„ de cel mai prost gust, vulgar„, uneori exhibi˛ionist„, astfel Ónc‚t nedumerirea vine c‚nd te Óntrebi care a fost muzica lor; s„ ne Ónc‚nte sufletul, dac„ au cu ce sau s„-∫i fac„ exerci˛iile de dat Óntr-un anumit fel, Ón colectiv sau de unul singur.

Nici ˛inuta fizic„, vestimentar„ nu face excep˛ie de la vulgaritatea ∫i extremismul prostului gust. Dac„ tinerii, b„ie˛ii, exceleaz„ Ón Ómbr„c„minte c‚t mai de∫ucheat„ sau îschocking“, Ón termenii lor hiperenglezi˛i, tinerele se Óntrec Ón decolteuri ∫i mini-uri care, p‚n„ la un punct, nu ar deranja, dar care, c‚nd dep„∫esc m„sura, sunt sup„r„toare sau, relu‚nd remarca de mai sus, mut„ accentul, iar cea care pierde este muzica.

™tim cu to˛ii c„ Ón numele drepturilor omului fiecare poate s„ se exprime cum vrea fizic, vestimentar, verbal, dar la noi libertatea de expresie adeseori a fost gre∫it Ón˛eleas„, transform‚ndu-se Ón îlibertinaj“ Ón cele mai diferite sensuri, exhibi˛ionism ∫i sexism, indecen˛„ ∫i vulgaritate vestimentar„ ∫i verbal„.

Coordonatorii ∫i cei care supervizeaz„ spectacolele sau Ónregistr„rile nu mai au Ón vedere ∫i criteriul estetic ∫i moral, ca ∫i cum acesta n-ar mai conta Ón vie˛ile oamenilor. Un dezm„˛ general, f„r„ nici o cauz„, este considerat binevenit pentru cre∫terea rating-ului sau succesul la public.

Nenorocirea este c„ dac„ ne c„ut„m succesul prin intermediul vulgarit„˛ii ∫i al lipsei de respect de sine, de altul, de limb„, de ˛inut„, nu putem avea nici o preten˛ie asupra publicului, acesta fiind pe m„sura ofertei.

Benefic ar fi ca, p‚n„ nu este prea t‚rziu, s„ fie limitate aceste tendin˛e inestetice, nemorale, s„ orient„m cu tact ∫i delicate˛e publicul, mai ales cel t‚n„r spre frumos, decen˛„ ∫i bun-sim˛.

Haide˛i s„ urm„rim, Ón contrast cu ce am eviden˛iat p‚n„ acum, emisiunile de muzic„ popular„. C‚t„ m„sur„, c‚t„ noble˛e exprim„ interpre˛ii lor, ceea ce poate constitui oric‚nd un model demn de preluat ∫i de tinerii din muzica u∫oar„, model de modul cum trebuie s„ se prezinte pe scen„, s„ se Ómbrace, inclusiv s„-∫i aleag„ cuvintele pentru a exprima cele mai alese g‚nduri ∫i sentimente ale omului.

Muzica popular„, mult pre˛uit„ de to˛i iubitorii de muzic„ autentic„, este Ón fapt expresia caracterului ∫i sufletului poporului rom‚n. Ea Ól define∫te Ón esen˛a lui moral„ ∫i estetic„ cea mai profund„. ™i tot ea reu∫e∫te s„ cucereasc„ f„r„ echivoc spectatorii ∫i ascult„torii rom‚ni ∫i de pretutindeni. Ea aduce publicului nu numai armoniile f„r„ egal ce au constituit motive ∫i Ón muzica cult„, dar ∫i frumuse˛ea seduc„toare a vestimenta˛iei, a ˛inutei ∫i gestului calm, elegant, nobil.

Plec‚nd de la aceste lec˛ii de Ónalt„ clas„ date de interpre˛ii de muzic„ popular„, reali promotori ai frumosului ∫i decen˛ei, ne dorim ca ∫i tinerii din celelalte genuri ale muzicii practicate de ei s„ ne ofere spectacole

∫i videoclipuri Ón care s„ ne reg„sim Ón esen˛a noastr„ de popor frumos, s„n„tos ∫i bine alc„tuit din punct de vedere estetic, fizic ∫i moral.

Œn acest fel am modela o alt„ genera˛ie posttranzi˛ie, mai apropiat„ de caracterul ∫i modul de a fi al poporului nostru, Ónzestrat cu hazul de a c‚nta, dar ∫i cu bun-sim˛ ∫i noble˛e.

V„ mul˛umesc.

Cu aceasta, declar Ónchis„ prima parte a ∫edin˛ei de ast„zi.

Vom Óncepe, Ón trei minute, ∫edin˛a Ón plen.

V„ rog s„ v„ chema˛i colegii Ón sal„ ∫i rog ∫i secretarii de ∫edin˛„ s„ pofteasc„!

## DUP√ PAUZ√

Rog secretarii de ∫edin˛„ s„ pofteasc„ Ón sal„!

Œi rog pe domnii secretari Leon„chescu ∫i Ha∫otti s„ pofteasc„ Ón sala de ∫edin˛e, ca s„ putem Óncepe ∫edin˛a!

P‚n„ atunci, o s„ v„ supun aprob„rii dumneavoastr„ comisia de mediere la proiectul Legii Codului penal: domnii Cornel B„doiu, Cristian Dumitrescu, Ioan Timi∫, V„s„lie Moi∫, Emil Boc, Cornel ™tirbe˛, Tamás Sándor. Dac„ sunte˛i de acord?

Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Cu distinsul nostru coleg care urmeaz„ s„ depun„ jur„m‚ntul, a∫tept„m raportul comisiei de validare.

V„ Ón∫tiin˛ez, stima˛i colegi, c„ din cei 345 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 268, sunt absen˛i 77, 15 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Œncepem dezbaterile de ast„zi cu proiectul de Lege privind protec˛ia ∫i promovarea drepturilor copilului.

Dau cuv‚ntul ini˛iatorului pentru a prezenta acest proiect ∫i rog Comisia juridic„ s„ se preg„teasc„ pentru a prezenta raportul.

## **Doamna Gabriela Coman** _— pre∫edinte al Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie_ **:**

## Bun„ diminea˛a.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de Lege privind promovarea ∫i protec˛ia drepturilor copilului este unul dintre cele 4 proiecte care fac parte din pachetul legislativ Ón domeniul protec˛iei copilului, pachet legislativ elaborat pe parcursul ultimilor doi ani, cu sprijinul unor exper˛i independen˛i din statele membre ale Uniunii Europene, exper˛i desemna˛i de Comisia european„ pentru a sprijini autorit„˛ile rom‚ne Ón finalizarea pachetului legislativ.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 Primul proiect, cel care v„ este supus aten˛iei acum, cel privind promovarea ∫i protec˛ia drepturilor copilului este baza acestui pachet legislativ ∫i el Ó∫i propune crearea unui sistem nou modern ∫i european de protec˛ie a copiilor rom‚ni, extinz‚nd, de data aceasta, aria de reglementare a protec˛iei copilului de la copilul aflat Ón dificultate, a∫a cum era tratat p‚n„ acum, la to˛i copiii Rom‚niei, la to˛i copiii Ón ansamblul drepturilor lor ∫i, deci, implicit la copiii Ón ansamblul familiilor lor. Se introduc nout„˛i Ón pachetul legislativ, Ón sensul c„: Comisia pentru protec˛ia copilului, organism administrativ care lua p‚n„ Ón prezent anumite m„suri de protec˛ie a copilului, Ó∫i reduce din atribu˛ii, l„s‚nd ca acestea s„ fie trecute Ón sarcina instan˛elor, Ón mod special atunci c‚nd copilul este separat de p„rin˛i; se subliniaz„ primordialitatea rolului p„rin˛ilor Ón cre∫terea ∫i educarea copilului, urm‚nd ca autorit„˛ile locale s„ intervin„ atunci c‚nd este nevoie, subsidiar, iar statul, complementar; se introduce un instrument nou, care este planul individualizat de protec˛ie a copilului, cel care urm„re∫te evolu˛ia copilului de-a lungul m„surii care a fost luat„ Ón favoarea sa, iar copilul sub doi ani, Ón cazul Ón care este separat de p„rin˛i, va fi protejat numai Óntr-un mediu familial, fie la rudele sale, fie la o familie de asisten˛i maternali profesioni∫ti, fie Óntr-un altfel de protec˛ie de tip familial. De asemenea, se reconsider„ atribu˛iile ∫i responsabilit„˛ile autorit„˛ilor locale de la nivelul jude˛ului ∫i de la nivelul comunit„˛ilor, astfel Ónc‚t serviciile de prevenire ∫i de sus˛inere a familiei, pentru a fi capabil„ s„-∫i creasc„ ∫i Óngrijeasc„ copilul, se vor transfera c‚t mai aproape de beneficiar, ∫i anume la nivelul comunit„˛ii. Acestea sunt, Ón ansamblu, elementele de noutate Ón domeniul legisla˛iei privind protec˛ia ∫i promovarea drepturilor copilului, drept pentru care v„ supunem aten˛iei ∫i dezbaterii con˛inutul acestei legi. Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc pentru sintez„, doamn„ ministru. Domnule Florin Iordache, v„ rog s„ prezenta˛i pe scurt raportul ∫i s„ propune˛i timpii de dezbatere, pentru c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Ón plenul s„u, a analizat acest proiect de lege. Vreau s„ precizez faptul c„ Senatul, Ón ∫edin˛a din 15 aprilie 2004, a adoptat prezentul proiect de lege. Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a ˛inut cont de avizele favorabile ale Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, Comisiei pentru s„n„tate ∫i familie, Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, c‚t ∫i de avizul favorabil al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic. De asemenea, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a avizat favorabil, cu un amendament, acest proiect de lege. Consiliul Legislativ, cu avizul s„u favorabil, de asemenea, cu anumite observa˛ii ∫i propuneri, a avizat acest proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Ón plenul s„u, a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de Lege pentru protec˛ia ∫i promovarea drepturilor copilului s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, cu amendamentele prezentate Ón prezenta anex„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Iar ca timp total v„ propun 10 minute, c‚te un minut pentru fiecare interven˛ie.

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ repartizare a timpilor de dezbatere?

- Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul acestuia, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

- Titlul capitolului I.

- Votat Ón unanimitate.

- Art. 1, 2, 3, 4. Comisia nu a avut amendamente.

- Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

Votate Ón unanimitate. Art. 5 ∫i 6. Votate Ón unanimitate. Art. 7. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului II. Votat Ón unanimitate. Art. 8, 9, 10 ∫i 11. Votate Ón unanimitate. Art. 12, 13. Votate Ón unanimitate. Art. 14, 15. Votate Ón unanimitate. Art. 16, 17, 18. Votate Ón unanimitate. Art. 19 ∫i 20. Votate Ón unanimitate. Art. 21, 22, 23. Votate Ón unanimitate. Art. 24, 25. Votate Ón unanimitate. Art. 26, 27, 28, 29. Votate Ón unanimitate. Art. 30, 31, 32, 33, 34. Votate Ón unanimitate. Art. 35, 36, 37, 38, 39. Votate Ón unanimitate. Art. 40, 41.

Votate Ón unanimitate.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004

Art. 42. Urm„ri˛i amendamentul 1. Nu sunt obiec˛iuni, admis amendamentul 1, modificat art. 42.

Art. 43, 44, 45, 46. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate. Art. 47, 48. Votate Ón unanimitate. Art. 49. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului III. Votat Ón unanimitate. Art. 50, votat Ón unanimitate. La art. 51, urm„ri˛i amendamentul 2. Nu sunt obiec˛iuni.

Votat amendamentul, modificat art. 51. Art. 52, 53, 54, 55, votate Ón unanimitate. La art. 56, urm„ri˛i amendamentul 3. Votat amendamentul, modificat art. 56. Art. 57, 58, 59, 60. Votate Ón unanimitate. Art. 61, 62, 63. Votate Ón unanimitate. Art. 64, 65, 66, 67, 68. Votate Ón unanimitate. Art. 69, 70, 71. Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului IV. Votat Ón unanimitate. Art. 72, 73, 74, 75 ∫i 76, votate Ón unanimitate. La art. 77, urm„ri˛i amendamentul 4. Œl g„si˛i la pagina 4. Nu sunt obiec˛iuni. Votat amendamentul, modificat articolul. Art. 78, votat Ón unanimitate. Art. 79. Urm„ri˛i amendamentul 5, pe care-l g„si˛i tot la pagina 4. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat amendamentul, modificat art. 79. Titlul capitolului V, votat Ón unanimitate. Art. 80, 81, 82, 83. Votate Ón unanimitate. Art. 84. Urm„ri˛i amendamentul 6, la pagina 5. Admis amendamentul, modificat art. 84. Urm„ri˛i Ón continuare amendamentul 7, comisia propune modificarea titlului 6. Nu sunt obiec˛iuni. Admis amendamentul, modificat titlul. La art. 85 urm„ri˛i amendamentul 8 de la pagina 6. Admis amendamentul, modificat art. 85. La art. 86 urm„ri˛i amendamentul 9. Admis amendamentul, modificat articolul. Art. 87, 88 — dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votate Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii a 3-a, urm„ri˛i amendamentul 10. Comisia propune modificarea acestui titlu. G„si˛i amendamentul la pagina 8.

Admis amendamentul, modificat titlul sec˛iunii a III-a. Art. 89, 90, 91, 92, 93, 94 ∫i 95. Votate Ón unanimitate. Nu sunt obiec˛iuni. Art. 96, 97. Votate Ón unanimitate.

Titlul sec˛iunii a 4-a, urm„ri˛i amendamentul 11 de la pagina 8.

Admis amendamentul, modificat titlul. La art. 98 nu sunt obiec˛iuni, votat Ón unanimitate. Art. 99 urm„ri˛i amendamentul 12. Admis amendamentul, modificat art. 99. Titlul capitolului VII. Urm„ri˛i amendamentul 13. Admis amendamentul, modificat titlul capitolului 7. Art. 100, 101, 102, 103, votate Ón unanimitate. Art. 104. Urm„ri˛i amendamentul 14. Admis amendamentul, modificat art. 104. Art. 105. Urm„ri˛i amendamentul 15, vizeaz„ doar modificarea alin. 5. Admis amendamentul, modificat alin. 5, art. 105 votat Ón unanimitate Ón structura rezultat„ din Ónsumarea alin. 1—4, potrivit formul„rii Guvernului, ∫i alin. 5 modificat dup„ amendamentul 15. Art. 106. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. La art. 107 urm„ri˛i amendamentul 16 pe care Ól g„si˛i la pagina 11. Admis amendamentul, modificat corespunz„tor art. 107. Art. 108, 109, 110, 111, 112, votate Ón unanimitate. Titlul cap. VIII. Votat Ón unanimitate. Art. 113. Urm„ri˛i amendamentul 17. Admis amendamentul, votat art. 113, Ón formularea rezultat„. Art. 114. Urm„ri˛i amendamentul 18. Admis amendamentul, modificat acest text. De fapt, art. 114 nu se modific„, ci se elimin„, urm„ri˛i exact amendamentul 18. La art. 115 urm„ri˛i amendamentul 19. Admis amendamentul, modificat art. 115. La art. 116 urm„ri˛i amendamentul 20, comisia propune eliminarea acestuia. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, eliminat textul. Titlul capitolului IX. Adoptat Ón unanimitate. Art. 117, 118, 119. Votate Ón unanimitate. Titlul cap. X. Votat Ón unanimitate. Art. 120, 121, 122, 123, 124, 125. Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului XI. Votat Ón unanimitate. Art. 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133. Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului XII. Votat Ón unanimitate. Art. 134, 135, 136, 137, 138. Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului XIII. Votat Ón unanimitate. Art. 139. Votat Ón unanimitate. Art. 140. Urm„ri˛i amendamentul 21. Admis amendamentul, modificat articolul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 Art. 141. Urm„ri˛i amendamentul 22.

Admis amendamentul, modificat art. 141, respectiv doar la alin. 5.

Urm„ri˛i Ón continuare amendamentul 23 prin care se propune introducerea unui text nou, 141[1] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul, introdus acest text nou.

Art. 142. Nu sunt obiec˛iuni, votat Ón unanimitate. Art. 143. Urm„ri˛i amendamentul 24.

Votat Ón unanimitate, modificat textul.

Art. 144, 145, 146, 147, 148. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis aceste texte Ón formularea ini˛ial„. Unanimitate. Art. 149. Urm„ri˛i amendamentul 25.

Admis amendamentul, modificat art. 149.

Sper c„ la 149 a˛i urm„rit exact textele introduse de c„tre comisie cu privire la intrarea Ón vigoare a acestei legi.

Am parcurs textele proiectului de lege, Ól vom supune ast„zi votului final.

V„ mul˛umesc.

Urm„torul proiect vizeaz„ regimul juridic al adop˛iei. Suntem tot Ón procedur„ de urgen˛„.

V„ rog, doamna ministru, s„ prezenta˛i foarte pe scurt acest proiect, ∫i apoi domnul Florin Iordache s„ prezinte raportul ∫i timpii de dezbatere.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul privind regimul juridic al adop˛iei este cel de al doilea din pachetul legislativ men˛ionat anterior, Ó∫i propune o serie de modific„ri ∫i, Ón primul r‚nd, cea esen˛ial„ ∫i de fond este faptul c„ adop˛ia nu va mai fi considerat„ a∫a cum este acum, ca o m„sur„ de protec˛ie a unui copil aflat Ón dificultate, ci ca o institu˛ie de drept civil prin care se stabile∫te un nou grad de rudenie ∫i de filia˛ie, astfel Ónc‚t nu vor mai exista categorii de copii pentru care s„ se poat„ aplica aceast„ m„sur„, ci m„sura, atunci c‚nd este nevoie, va fi aplicat„ individual, Ón func˛ie de analiza situa˛iei fiec„rui copil Ón parte, iar procedura de adop˛ie va fi deschis„ numai de c„tre instan˛ele specializate, urm‚nd ca acestea s„ se pronun˛e ∫i Ón momentul Óncredin˛„rii Ón vederea adop˛iei copilului c„tre o familie adoptiv„, ∫i Ón momentul finaliz„rii adop˛iei, pe baza a dou„ documente importante: planul individualizat, prin care se arat„ toate demersurile pe care serviciile specializate le-au f„cut pentru p„strarea copilului Ón familia sa natural„ sau Ón familia l„rgit„, precum ∫i consim˛„m‚ntul acestora.

Un alt element de noutate este faptul c„, de data aceasta, consim˛„m‚ntul p„rintelui natural se va da Ón fa˛a instan˛ei, ∫i nu Ón fa˛a notarului, a∫a cum era p‚n„ acum. Œn plus, planul individualizat Ó∫i propune ca principiu de baz„ al acestei legi Óncercarea de a face tot posibilul ca copilul s„ fie protejat Ón cadrul familiei sale. Mul˛umesc.

Domnul Florin Iordache.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a analizat proiectul de Lege privind regimul juridic al adop˛iilor.

Vreau s„ v„ spun c„ Senatul, Ón ∫edin˛a sa din 15 aprilie 2004, a adoptat prezentul proiect de lege, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i Ón momentul Ón care a analizat prezentul proiect de lege a ˛inut cont de avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, de asemenea, Comisia pentru politic„ extern„ a avizat favorabil ∫i de asemenea, am ˛inut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice. Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a hot„r‚t Ón unanimitate s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i adoptare prezentul proiect de lege cu amendamentele admise, a∫a cum sunt redate acestea Ón anexa nr. 1 ∫i amendamentele respinse, cum sunt prezentate Ón anexa nr. 2 din prezentul raport.

V„ mul˛umesc. Iar ca timp de dezbatere v„ propun 10 minute ca timp total de dezbatere, c‚te un minut pentru fiecare interven˛ie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunte˛i de acord, stima˛i colegi, cu propunerea de dezbatere?

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Mul˛umesc.

S-a adoptat modul de dezbatere Ón unanimitate.

V„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel textul legii ∫i raportul comisiei, cu amendamentele admise.

La titlul legii dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

Art. 1, 2 ∫i 3, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votate Ón unanimitate.

La art. 4 urm„ri˛i v„ rog amendamentul 1 al comisiei. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul, modificat art. 4.

Titlul capitolului II, votat Ón unanimitate.

Art. 5, 6, 7, 8, 9 ∫i 10, nu sunt obiec˛iuni.

Votate Ón unanimitate.

Art. 11. Prin amendamentul 2 s-a propus modificarea acestuia ∫i nu sunt obiec˛iuni.

Œn consecin˛„, adoptat amendamentul, modificat art. 11.

Art. 12, votat Ón unanimitate, Ón formularea Guvernului. Art. 13. Urm„ri˛i amendamentul 13. Nu, cineva a marcat aici gre∫it amendamentul. Deci este vorba de amendamentul 3, nu 13, cu privire la art. 13. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul, modificat art. 13. Art. 14, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004

Art. 15. Urm„ri˛i amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat alin. 3 de la 15, restul

r„m‚n Ón formularea Guvernului.

Art. 16. Votat Ón unanimitate. La art. 17 urm„ri˛i amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat art. 17, respectiv doar la alin. 1.

La art. 18 urm„ri˛i amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat art. 18. Titlul capitolului III. Votat Ón unanimitate. La art. 19 urm„ri˛i amendamentul 7, pagina 6. Admis amendamentul, modificat art. 19. Art. 20, 21, 22, 23 ∫i 24. Votate Ón unanimitate. Art. 25. Urm„ri˛i amendamentul 8. Domnul ™tefan Cazimir, v„ rog.

Nu este prima oar„ c‚nd Óntr-un amendament al meu apare o gre∫eal„ material„. Œn cazul de fa˛„, pe r‚ndul 6, virgula este de prisos Ónaintea conjunc˛iei î∫i“.

Domnul Florin Iordache.

Nu am fost atent ce a propus domnul... v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i cu privire la...

Este un lucru foarte m„runt. Am spus c„ nu este prima oar„ c‚nd Óntr-un amendament al meu apare o gre∫eal„ material„. Œn cazul de fa˛„, pe r‚ndul 6, virgula Ónaintea conjunc˛iei î∫i“ este de prisos.

Toat„ lumea este de acord.

™i eu v„ mul˛umesc pentru interven˛ie ∫i v„ stimulez ca alte interven˛ii de acest tip s„ le depune˛i direct la comisie, care are toat„ Óncrederea Ón dumneavoastr„, mai ales c„ sunte˛i membru al comisiei.

Am spus, domnule pre∫edinte, spre a preveni aceast„, s„-i zicem, admonestare.

Nu, nu, a fost o propunere colegial„, constructiv„.

... c„ este o gre∫eal„ survenit„ dup„ ce lucrul a fost convenit Ón comisie; este o gre∫eal„ material„ ∫i at‚ta tot.

V„ mul˛umesc c„ a˛i sesizat-o.

Cu aceast„ observa˛ie, art. 25 a fost adoptat, potrivit amendamentului 8.

Art. 26.

Votat Ón unanimitate.

La art. 27 urm„ri˛i amendamentul 9. Votat amendamentul, modificat art. 27. Art. 28, 29, votate Ón unanimitate. La art. 30 urm„ri˛i amendamentul 10. Adoptat amendamentul, modificat art. 30. Art. 31, 32, 33. Votate Ón unanimitate. Art. 34, 35, 36, 37 ∫i 38. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului IV. Votat Ón unanimitate. Art. 39. Urm„ri˛i amendamentul 11. Admis amendamentul, modificat art. 39. Art. 40, amendamentul 12. Admis amendamentul, modificat acest text. Art. 41, urm„ri˛i amendamentul 13. Admis amendamentul, modificat art. 41. La art. 42 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii a 2-a. V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 14. Admis amendamentul, modificat titlul. La art. 43 urm„ri˛i amendamentul 15. Admis amendamentul, modificat art. 43. Art. 44, votat Ón unanimitate. Art. 45. Urm„ri˛i amendamentul 16. Admis amendamentul, modificat art. 45 Ón privin˛a lit. b). Titlul sec˛iunii a 3-a. Urm„ri˛i amendamentul 17. Admis amendamentul, modificat titlul. Art. 46, amendamentul 18. Admis amendamentul, modificat textul. Art. 47, amendamentul 19. Admis amendamentul, modificat art. 47. Art. 48, amendamentul 20. Admis amendamentul, modificat textul. Art. 49. Urm„ri˛i amendamentul 21. Admis amendamentul, modificat art. 49. Titlul capitolului V, admis, Ón formularea ini˛iatorului. La art. 50 urm„ri˛i amendamentul 22, de la pagina 14. Admis amendamentul 22, modificat art. 50. Art. 51. Votat Ón unanimitate. Art. 52. Urm„ri˛i amendamentul 23. Admis amendamentul, modificat art. 52. Art. 53. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului VI. Votat Ón unanimitate. Art. 54, 55, 56, 57, 58. Votate Ón unanimitate. Art. 59. Urm„ri˛i amendamentul 24. Admis amendamentul, modificat art. 59. Art. 60. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului VII. Votat Ón unanimitate. Art. 61. Urm„ri˛i amendamentul 25. Admis amendamentul, modificat art. 61. Art. 62, amendamentul 26. Admis amendamentul, modificat acest text.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 Art. 63. Urm„ri˛i amendamentul 27. Admis amendamentul, modificat art. 63. La art. 64 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului VIII. Votat Ón unanimitate. Art. 65, 66. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului IX. Votat Ón unanimitate. Art. 67. Urm„ri˛i amendamentul 28. Admis amendamentul, modificat art. 67. Art. 68. Urm„ri˛i amendamentul 29. Admis amendamentul, modificat art. 68. Art. 69. Urm„ri˛i amendamentul 30. Œl g„si˛i la pagina 20

a raportului.

Admis amendamentul, modificat art. 69. Art. 70. Urm„ri˛i amendamentul 31. Admis amendamentul, modificat art. 70. Art. 71, 72. Nu sunt amendamente, nici

dumneavoastr„ nu ave˛i obiec˛iuni.

Votate Ón unanimitate.

Art. 73. Urm„ri˛i amendamentul 32. Admis amendamentul, modificat art. 73. Art. 74. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

Art. 75. Amendamentul 33, la pagina 22 Ól g„si˛i. Nu sunt obiec˛iuni.

Admis amendamentul, modificat art. 75.

Art. 76. Nu sunt amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

Votat Ón unanimitate.

Art. 77. Urm„ri˛i amendamentul 34, iar„∫i complet„ri Ón ceea ce prive∫te intrarea Ón vigoare a acestei legi. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 34? Nu.

Adoptat Ón unanimitate.

V„ rog s„ constata˛i c„ am parcurs ∫i acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Vom supune ast„zi votului final.

Proiectul de Lege privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Oficiului Rom‚n pentru Adop˛ii. Suntem ∫i aici Ón procedur„ de urgen˛„.

Doamna ministru,

V„ rog s„ prezenta˛i pe scurt proiectul, ∫i domnul Florin Iordache, secretarul Comisiei juridice, s„ prezinte raportul ∫i timpii de dezbatere propu∫i.

Urm„toarele dou„ proiecte de lege sunt proiecte privind reorganiz„ri la nivel central ∫i local, dar Ón mod special la nivel central. Av‚nd Ón vedere compozi˛ia noului pachet legislativ, ∫i anume faptul c„ prezenta autoritate Ó∫i propune s„-∫i extind„ aria de reglementare de la copilul aflat Ón dificultate la drepturile copilului, Ón ansamblu, am propus separarea prezentei autorit„˛i ∫i l„sarea acesteia pentru reglementare Ón domeniul protec˛iei drepturilor copilului, urm‚nd ca toate atribu˛iile la nivel central referitoare la adop˛ie s„ fie f„cute de

aceast„ nou„ structur„, numit„ Oficiul Rom‚n pentru Adop˛ii, cu atribu˛ie Ón special Ón materie de adop˛ie na˛ional„, dar ∫i interna˛ional„, ∫i cu atribu˛ii Ón centralizarea tuturor datelor referitoare la copiii adoptabili ∫i la familiile adoptive.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul secretar Florin Iordache.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Acest proiect de lege a fost dezb„tut ∫i adoptat Ón Senat Ón ∫edin˛a sa din 5 aprilie 2004. Potrivit prevederilor art. 75 din Constitu˛ie, Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, cu avizul favorabil al Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, care a avizat favorabil, a dezb„tut Ón plenul s„u ∫i a adoptat Ón unanimitate proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Oficiului Rom‚n de Adop˛ii, cu un amendament respins, care este redat Ón anexa la prezentul raport.

Vreau s„ v„ spun faptul c„ proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar ca timp de dezbatere v„ propun 5 minute, c‚te un minut pentru fiecare interven˛ie.

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunte˛i de acord cu acest timp de dezbatere, stima˛i colegi?

Mul˛umesc.

Dac„ este cineva Ómpotriv„? Dac„ se ab˛ine cineva? Mul˛umesc.

La titlul legii v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i. Nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate.

Art. 1 ∫i 2. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate. Art. 3, 4, 5. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Art. 6.

Votat Ón unanimitate. Art. 7, 8, 9 ∫i 10. Votate Ón unanimitate. Art. 11 ∫i 12. Votate Ón unanimitate. Art. 13 care este ∫i ultimul. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect. Œl vom supune votului final la sf‚r∫itul acestei zile.

Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului 12/2001 privind Ónfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie. Tot Ón procedur„ de urgen˛„ suntem. Doamna ministru, v„ rog s„ prezenta˛i acest proiect.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004

Acesta este ultimul din cele 4 proiecte care fac con˛inutul pachetului legislativ Ón domeniu, este cel privind noile atribu˛ii pe care urmeaz„ s„ le aib„ noua structur„ la nivel central, Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Drepturilor Copilului. De altfel, ∫i titlul caracterizeaz„ viitoarele atribu˛ii ale acestei viitoare structuri, ∫i anume monitorizarea tuturor drepturilor copilului, evaluarea tuturor situa˛iilor care ar putea pune Ón pericol copilul aflat Ón dificultate, precum ∫i promovarea drepturilor acestora prin influen˛e asupra tuturor politicilor celorlalte structuri centrale cu atribu˛ii Ón domeniu.

Mul˛umesc.

Domnul Florin Iordache.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Membri Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Ón momentul Ón care au analizat prezentul proiect de lege, au ˛inut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de asemenea, au ˛inut cont de avizul favorabil al Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

Vreau s„ v„ spun c„ Senatul, Ón plenul s„u, a adoptat acest proiect de lege Ón data de 5 aprilie 2004, iar membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au hot„r‚t Ón unanimitate s„ propun„ plenului spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de Lege pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12 din 2001 privind Ónfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie, cu un amendament admis.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ propun ca timp total de dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare interven˛ie.

Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ sunte˛i de acord cu propunerea de dezbatere? Mul˛umesc.

Dac„ este cineva Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

V„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel textul proiectului de lege ∫i raportul, care con˛ine, a∫a cum v-a spus domnul secretar, doar un singur amendament.

La titlul legii dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Adoptat Ón unanimitate.

La art. I urm„ri˛i amendamentul 1.

Admis amendamentul, modificat cuprinsul art. I Ón mod corespunz„tor.

La punctul 1 ∫i 2 din art. I dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

Adoptat Ón unanimitate. La art. II? Votat Ón unanimitate. Art. III?

Votat Ón unanimitate.

## Stima˛i colegi,

Numai pu˛in, pentru c„ noi am l„sat cele dou„ legi dup„ legile-cadru, tocmai pentru a le corela, ∫i la art. III se impune o asemenea corelare.

- Domnul Florin Iordache.

Deci art. III de la proiectul de Lege privind modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ 12/2001.

## Domnule pre∫edinte,

De comun acord cu reprezentantul Guvernului, v„ propunem modificarea ∫i completarea art. III dup„ cum urmeaz„: se introduce alin. 1, care va avea urm„torul con˛inut: îPrezenta lege intr„ Ón vigoare la 1 ianuarie 2005.“

## **Domnul Valer Dorneanu:**

™i, pe urm„, actualul alineat devine alin. 2 ∫i se coreleaz„ îla data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi.“ Deci 1 ianuarie... atribu˛iile Ón domeniu... corect, doamna ministru? Deci actualul text r„m‚ne alin. 2? Exact Ón aceea∫i structur„!

La art. 14, pentru corelare, v„ propun, domnule pre∫edinte, ca art. 14 s„ aib„ urm„torul con˛inut: îPrezenta lege intr„ Ón vigoare la 1 ianuarie 2005.“

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Deci este vorba de un articol nou introdus. Bun. De acord, ini˛iatorul?

## **Domnul Teodor Bobi∫ —** _secretar de stat_

## _Ón Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ rog s„ ne permite˛i s„ v„ supunem aprob„rii Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea ∫i plata interpre˛ilor ∫i traduc„torilor folosi˛i de organele de urm„rire penal„, de instan˛ele judec„tore∫ti, de birourile notarilor publici, de avoca˛i ∫i de Ministerul Justi˛iei.

Prezentul proiect de lege Ó∫i propune, Ón principal, urm„toarele: reglementarea dreptului cet„˛enilor din statele membre ale Uniunii Europene sau din spa˛iul economic european de a presta activitate de traduc„tor ∫i/sau de translator Ón condi˛iile legii, precum ∫i de a li se recunoa∫te documentele de atestare Ón profesie, emise sau eliberate de autorit„˛ile competente din statele de origine sau de provenien˛„.

De asemenea, sunt cuprinse reglement„ri privind prezentarea atestatului de traduc„tor Ón specialitatea ∫tiin˛e juridice, acordat de Ministerul Culturii ∫i Cultelor, iar pentru persoanele care nu posed„ diplom„ de licen˛„ sau echivalen˛e din care s„ rezulte specializarea Ón limba sau Ón limbile pentru care solicit„ autorizarea atestarea se face de c„tre Ministerul Culturii ∫i Cultelor ∫i trebuie s„ priveasc„ traducerea din limba str„in„ Ón limba rom‚n„ ∫i retroversiunea.

Œn fine, o alt„ reglementare important„ se refer„ la efectuarea unor eviden˛e ale interpre˛ilor ∫i traduc„torilor la cur˛ile de apel Ón circumscrip˛ia c„rora Ó∫i desf„∫oar„ activitatea.

V„ rug„m s„ fi˛i de acord cu proiectul de lege Ón forma recomandat„ de comisia de specialitate. V„ mul˛umim.

Raportul comisiei. Domnul secretar Florin Iordache.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Senatul, Ón ∫edin˛a sa din 21 mai 2004, a adoptat proiectul de lege. De asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege cu observa˛ii ∫i propuneri.

Œn consecin˛„, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a hot„r‚t, Ón unanimitate, ca acest proiect de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare Ón formularea Senatului.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ Ón dezbateri? Trecem la dezbaterea textelor proiectului. La titlul acestuia nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Preambulul art. I. Votat Ón unanimitate.

Punctul 1, punctul 2 ∫i punctul 3, Ón formularea Senatului.

Adoptate Ón unanimitate. Punctul 4. Votat Ón unanimitate. Punctul 5. Votat Ón unanimitate. Art. II.

Votat Ón unanimitate. Art. III.

Votat Ón unanimitate.

Am parcurs ∫i textul acestui proiect. Œl vom supune votului final Ón ∫edin˛a de ast„zi.

Œn continuare, lu„m proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonan˛e.

Dau cuv‚ntul reprezentantului Guvernului, domnul ministru ™erban.

Ave˛i cuv‚ntul!

## **Domnul Nicolae ™erban —** _ministru-delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Este o procedur„ deja consacrat„, practic, din 1991, ca Ón perioada vacan˛elor parlamentare s„ se solicite o lege special„ de abilitare a Guvernului pentru emiterea de ordonan˛e.

Acela∫i lucru Ól facem ∫i prin prezentul proiect, Ón baza art. 115 din Constitu˛ia Rom‚niei. Œn forma adoptat„ de Senat legea are ∫ase domenii pentru care se solicit„ abilitarea: economia ∫i finan˛ele publice, cu 30 de subdomenii; agricultur„, cu 7 subdomenii; administra˛ie public„, cu 4 subdomenii; s„n„tate, cu 6 subdomenii; munc„ ∫i solidaritate social„, cu 4 subdomenii; ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, cu dou„ subdomenii.

Fa˛„ de proiectul Ón forma adoptat„ de Senat, la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost propus ∫i sus˛inut un amendament. Este vorba de capitolul V — Munc„ ∫i solidaritate social„. S-a propus introducerea unui punct nou, punctul 4, cu urm„torul con˛inut: îModificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea social„ a str„inilor care au dob‚ndit o form„ de protec˛ie Ón Rom‚nia, aprobat„ cu modific„ri prin Legea nr. 185/2004“, amendament pe care-l sus˛inem ∫i v„ rug„m s„-l aproba˛i.

Legea este cu caracter ordinar, Camera Deputa˛ilor fiind Camer„ decizional„.

Domnule Florin Iordache, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Ón momentul c‚nd au analizat acest proiect de lege, au ˛inut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, s-a ˛inut cont de faptul c„ Senatul, Ón data de 8 iunie 2004, a dezb„tut ∫i adoptat acest proiect de lege. Œn urma

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 examin„rii acestui proiect de lege, membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor, spre dezbatere ∫i adoptare, proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonan˛e, cu un amendament admis, a∫a cum rezult„ ∫i Ón raport.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, stimate coleg.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ urm„ri˛i textele acestui proiect de lege. Urm„ri˛i ∫i raportul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

La titlul legii dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

Art. 1, preambulul acestuia. Votat Ón unanimitate.

Punctul I — îEconomia ∫i finan˛ele publice“. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate. Punctul II — îAgricultura“. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Punctul III — îAdministra˛ie public„“. Votat Ón unanimitate. Punctul IV — îS„n„tate“ Adoptat Ón unanimitate.

Punctul V — îMunc„ ∫i solidaritate social„“. Urm„ri˛i amendamentul nr. 1 al comisiei.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la acest amendament? Nu.

Admis amendamentul, completat punctul V — îMunc„ ∫i solidaritate social„“.

Punctul VI — îAp„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„“.

Adoptat Ón unanimitate. Art. 2.

Votat Ón unanimitate.

V„ rog s„ constata˛i c„ am parcurs textele proiectului Legii de abilitare a Guvernului.

Vom supune proiectul votului final ast„zi.

Pe ordinea de zi de ast„zi exist„ ∫i raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor ∫i drepturile conexe.

Domnule ministru Vasiliu ∫i domnule Florin Iordache, v„ rog s„ ne informa˛i dac„ a˛i c„zut de acord cu Ministerul Justi˛iei ∫i cu Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i Ón ceea ce prive∫te textele Ón care sunt prev„zute infrac˛iuni.

## **Domnul Florin Vasiliu —** _vicepre∫edintele Oficiului Rom‚n pentru Drepturile de Autor_ **:**

Œn cursul zilei de ieri, au avut loc convorbiri Óntre Ministerul Justi˛iei ∫i pre∫edintele Comisiei pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„, convorbiri la care am fost ∫i noi de fa˛„, reprezentan˛ii Guvernului, ∫i s-a c„zut de acord c„ textul, a∫a cum este formulat, prin care Camera Deputa˛ilor a introdus un amendament la

Legea dreptului de autor ∫i Ón care stipuleaz„ c„ negocierile ce au loc pentru retransmiterea prin cablu au loc Óntre anumite limite, limite stabilite de lege tocmai pentru a se asigura de buna-credin˛„ a negocierilor, c„ aceste prevederi nu Óncalc„ dispozi˛iile acquis-ului comunitar.

V„ mul˛umesc. Domnul Florin Iordache.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Este necesar ca textul s„ r„m‚n„ a∫a cum apare Ón negociere, pentru c„, a∫a cum ∫ti˛i, Codul penal intr„ Ón vigoare Ón viitor ∫i trebuie s„ p„str„m textele a∫a cum au fost Ón raportul de mediere.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Œn aceste condi˛ii, stima˛i colegi, Óncepem parcurgerea raportului de mediere.

La punctul 1 ∫i punctul 2, textele Camerei Deputa˛ilor.

Nu se dezbat, potrivit regulamentului nostru.

Aceea∫i solu˛ie la punctul 3, punctul 4, punctul 5, punctul 6, punctul 7, punctul 8, punctul 9, punctul 10, tot textul Camerei Deputa˛ilor, punctul 11, la fel, punctul 12, aceea∫i solu˛ie, punctul 13, punctul 14, punctul 15, punctul 16.

La punctul 16, p‚n„ la pagina 17, sunt textele Camerei Deputa˛ilor. Acestea nu se

l Ha∫otti, m„ avertizeaz„ c„ la punctul 114 exist„ un text comun, la pagina 140, pentru art. 138[6] . Deci de la punctul 114 p‚n„ la acest text sunt variantele Camerei Deputa˛ilor. Nu se mai dezbat, dar v„ Óntreb dac„ la textul comun pentru art. 138[6] ave˛i obiec˛iuni pentru alin. 1, unde-i text comun? Nu.

Adoptat textul comun pentru acest text.

Pentru alin. 2 r„m‚ne textul Camerei Deputa˛ilor.

Punctul 115 p‚n„ la punctul 125, inclusiv, sunt variantele Camerei Deputa˛ilor. Nu se mai supun dezbaterii.

La punctul 126 exist„ un text comun pentru lit. C) de la art. 146.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Adoptat textul comun, nefiind obiec˛iuni.

La lit. D) este textul Camerei Deputa˛ilor, nu se supune votului.

Punctul 127, punctul 128, punctul 129. La aceste puncte sunt variantele Camerei Deputa˛ilor ∫i, potrivit regulamentului, nu se mai supun dezbaterii, nici votului dumneavoastr„.

Punctul 130, aceea∫i solu˛ie; punctul 131, punctul 132, punctul 133 ∫i punctul 134, care este ultimul, Ón toate cazurile au fost variantele Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie ∫i felicit„m Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„, pentru c„ a putut adopta o lege important„, dup„ variantele propuse de Camera Deputa˛ilor.

La punctul 22, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

Doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu va sus˛ine propunerea de respingere a acestei ini˛iative.

contribu˛iilor datorate de persoanele fizice ∫i juridice participante la sistemul public, drepturile de asigur„ri sociale cuvenindu-se doar pe temeiul contribu˛iilor pl„tite.

Av‚nd Ón vedere acest considerent, membrii Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ au hot„r‚t respingerea acestei propuneri legislative, cu 14 voturi pentru, dou„ Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

De asemenea, v„ propunem ∫i dumneavoastr„, prin acest raport, respingerea propunerii legislative.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu. Vom supune propunerea votului final.

La punctul 23, tot Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ va sus˛ine respingerea ini˛iativei pentru modificarea ∫i completarea art. 38 din Legea nr. 19/2000.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

De asemenea, v„ propunem respingerea acestei ini˛iative legislative din urm„toarele considerente: Ón primul r‚nd, potrivit formei actuale, art. 38 alin. (1) din Legea nr. 19 asimileaz„ stagiului de cotizare ∫i perioada Ón care asiguratul a urmat cursuri de zi al Ónv„˛„m‚ntului universitar organizat Ón condi˛iile legii, pe durata normal„ a studiilor respective, cu condi˛ia absolvirii acestora.

Œn aceast„ categorie nu se pot Ónscrie persoanele care au urmat sau urmeaz„ cursuri serale, f„r„ frecven˛„ sau la distan˛„ ale Ónv„˛„m‚ntului universitar, care pot desf„∫ura activit„˛i aduc„toare de venit, Ón baza c„rora realizeaz„ stagiul de cotizare.

™i, Ón al doilea r‚nd, avem un argument: trecerea prin plen, ieri, f„r„ observa˛ii sau amendamente, a altei propuneri legislative ini˛iate de to˛i membrii comisiei, prin care s-a efectuat deja asimilarea stagiului de cotizare corespunz„tor studiilor universitare.

Œn acest fel, aceast„ propunere legislativ„ a r„mas f„r„ obiect.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Nu. Vom supune propunerea votului final.

La punctul 24, propunerea legislativ„ cu privire la Óncadrarea Ón munc„ a persoanelor cu handicap.

Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a propus, de asemenea, respingerea ini˛iativei.

Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ pre∫edinte!

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ v„ propune dumneavoastr„ respingerea acestei ini˛iative legislative, Óntruc‚t acordarea unei pensii suplimentare, adic„ pensia anual„ de gratitudine, contravine principiului contributivit„˛ii prev„zut la art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, potrivit c„ruia fondurile de asigur„ri sociale se constituie pe baza

## Stima˛i colegi,

V„ propunem respingerea acestei ini˛iative din urm„toarele motive: Ón primul r‚nd, ea contravine prevederilor art. 14 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„, Óntruc‚t prevede unele reglement„ri cuprinse Ón alte acte normative, cum ar fi: Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/1999 privind protec˛ia special„ ∫i Óncadrarea Ón munc„ a persoanelor cu handicap, Ordonan˛a Guvernului nr. 129/2000 privind

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 formarea profesional„ a adul˛ilor, Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.215/2002 pentru aprobarea Strategiei na˛ionale de protec˛ie special„ ∫i integrarea social„ a persoanelor cu handicap, Ordonan˛a Guvernului nr. 14/2003 pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, Codul muncii.

Œn al doilea r‚nd, Ón propunere nu se prevede abrogarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 102, de∫i are foarte multe obiecte de fond pe care le atac„.

Œn al treilea r‚nd, referitor la aspectele financiare, dispozi˛iile privind impozitul pe profit nu pot fi sus˛inute, Óntruc‚t contravin prevederilor Codului fiscal, ∫i are prevederi care lezeaz„ principiul liberei circula˛ii a serviciilor ∫i a m„rfurilor.

Av‚nd Ón vedere toate aceste considerente, membrii Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Ón unanimitate, au propus respingerea ini˛iativei legislative.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ cu privire la aceast„ propunere a comisiei?

Vom supune votului final propunerea.

Punctul 25, propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 47 din Legea nr. 19/2000.

De asemenea, s-a propus respingerea.

Doamn„ pre∫edinte Smaranda Dobrescu, ave˛i cuv‚ntul!

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Avem dou„ argumente pentru care am respins aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, ∫i anume: Ón primul r‚nd, exist„ o deosebire esen˛ial„ Óntre situa˛ia persoanelor asigurate Ón sistemul public de pensii care au un stagiu de cotizare realizat Ón condi˛ii de handicap preexistent calit„˛ii de asigurat ∫i situa˛ia persoanelor asigurate Ón acest sistem care datorit„ unor deficien˛e fizice, senzoriale, psihice, mentale sau motorii survenite Ón timpul activit„˛ii profesionale, ulterior dob‚ndirii calit„˛ii de asigurat, generate de accidente sau de boli obi∫nuite sunt Óncadrate Ón grade de invaliditate Ón condi˛iile Legii nr. 19/2000.

™i, Ón al doilea r‚nd, din fi∫a financiar„ rezult„ c„ accesul la pensie pentru o limit„ de v‚rst„, cu reducerea v‚rstei ∫i a stagiului de cotizare, ar fi nelimitat pentru o categorie de persoane care nu a fost avut„ Ón vedere de legiuitor, diminu‚nd considerabil fondurile asigur„rilor sociale.

Av‚nd Ón vedere aceste considerente, comisia a propus respingerea ini˛iativei legislative, cu 14 voturi pentru ∫i 3 Ómpotriv„.

V„ propunem, Ón consecin˛„, respingerea acestei ini˛iative legislative.

## V„ mul˛umesc.

Domnul Mardari, probabil ini˛iatorul acestei propuneri, sau din partea ini˛iatorilor.

Pofti˛i!

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

A∫a cum spunea ∫i doamna pre∫edinte a comisiei, un cet„˛ean care a dob‚ndit un handicap Ónainte de a-∫i Óncepe activitatea, Ónainte de a se Óncadra Ón c‚mpul muncii, beneficiaz„ de o serie de facilit„˛i, printre care este ∫i reducerea stagiului de cotizare. Ei bine, dac„ acela∫i cet„˛ean devine handicapat, s„ zicem, la o lun„ de zile dup„ ce s-a Óncadrat Ón c‚mpul muncii, el nu beneficiaz„ de nici un fel de facilit„˛i ∫i va trebui s„-∫i Óndeplineasc„ acel stagiu complet de cotizare, ceea ce este nedrept, ∫i din acest motiv am Óntocmit propunerea legislativ„.

Doamna pre∫edinte se refer„ la sursele de finan˛are a acestor facilit„˛i, dar nu se g‚nde∫te la cet„˛eni ai no∫tri care, dup„ ce au dob‚ndit handicapul ∫i dac„ au o familie grea, sunt nevoi˛i s„ fac„ ni∫te eforturi deosebite pentru a se prezenta la serviciu, astfel Ónc‚t s„ asigure existen˛a membrilor familiei.

Se poate spune c„ — bine, bine — a ob˛inut acel handicap, poate s„ ob˛in„ pensie de handicapat. Dar, bine, acea pensie este mult prea mic„ pentru a ob˛ine ni∫te venituri satisf„c„toare. Din aceast„ cauz„, sunt foarte mul˛i cet„˛eni care sunt nevoi˛i s„ fac„ eforturi ∫i s„-∫i desf„∫oare activitatea acolo unde au g„sit un serviciu corespunz„tor.

Eu Ónclin s„ cred c„ pe nedrept aceast„ propunere legislativ„ a fost respins„ de c„tre comisia unde a avut loc dezbaterea pe fond.

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„?

Doamna pre∫edinte, dori˛i s„ comenta˛i interven˛ia colegului dumneavoastr„, v„ rog?

Œn nici un caz motiva˛ia financiar„, care reprezint„ un rezultat al propunerilor, Ón ceea ce am Óncercat eu s„ explic, nu este determinant„ Ón a hot„rÓ respingerea acestei ini˛iative legislative. Dup„ cum ∫ti˛i, un handicap preexistent se Óncadreaz„ Ón pensia pentru persoane cu handicap, descris Ón art. 47 al Legii nr. 19, ∫i merge cu anumite diminu„ri ale stagiilor de cotizare, iar cazurile pe care le-a˛i expus dumneavoastr„, adic„ dob‚ndirea unui handicap dup„ ce exist„ un statut de asigurat, sunt tratate Ón re˛eaua persoanelor cu invaliditate, Ón pensiile de invaliditate, care au condi˛ii foarte clare, bonusuri fa˛„ de ceilal˛i contribuabili ∫.a.m.d. Deci sunt dou„ re˛ele complet diferite care sunt tratate Ón mod corespunz„tor ∫i exist„ ∫i posibilitatea de a munci, dar numai la pensionarii de invaliditate gradul III, adic„ cei care au Ónc„ capacitate de a munci; cei cu gradul I ∫i gradul II sunt considera˛i inap˛i de munc„, nu vor fi obliga˛i s„ se sacrifice, s„ vin„ s„ munceasc„ pentru a-∫i Óntre˛ine familia, Óntruc‚t pensia este corespunz„toare, poate nu foarte ridicat„, dar corespunz„toare at‚t dob‚ndirii unui handicap, dar ∫i perioadei de contribu˛ie respectiv„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Chiar dac„ mi-a˛i oferit cuv‚ntul f„r„ sonor...

Ce vreau s„ spun? Referitor la punctul de vedere al doamnei pre∫edinte a comisiei. Se referea la acea pensie de invaliditate, dar pensia de invaliditate este foarte mic„. Œn expunerea de motive eu am men˛ionat — nu am mai prezentat-o aici Ón fa˛a dumneavoastr„ expunerea de motive —, am men˛ionat c„ e vorba de cet„˛eni ai no∫tri, cet„˛eni rom‚ni care au ajuns s„ dob‚ndeasc„, s„ devin„ handicapa˛i, s„ aib„ un handicap sever, ∫i c„ acea pensie de invaliditate nu le este suficient„. Oricum, art. 47 alin. (1) prevede foarte clar c„ numai Ón anumite condi˛ii privind Óndeplinirea stagiului de cotizare se acord„ acele facilit„˛i. ™i, ca urmare, eu zic c„ Ómi men˛in punctul de vedere c„ a fost rea-voin˛„ din partea celor care au respins Ón cadrul comisiei aceast„ propunere legislativ„.

V„ mul˛umesc.

E totu∫i cam drastic„ calificarea dumneavoastr„. Vom supune propunerea votului final.

La punctul 26, propunerea legislativ„ privind acordarea de drepturi persoanelor care, Óncep‚nd cu 28 iunie 1940, au fost persecutate din motive politice de autorit„˛ile sovietice Ón Basarabia ∫i f nutul Her˛a.

Tot doamna pre∫edint„ Smaranda Dobrescu va motiva propunerea de respingere a acestei ini˛iative.

## Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„-mi permite˛i doar un scurt comentariu la acea repeti˛ie Ón a considera rea-voin˛„ din partea membrilor Comisiei pentru munc„, dac„ cumva n-am reu∫it s„ v„ conving, este Óntr-adev„r gre∫eala mea, o lips„ a mea, dar, Ón acela∫i timp, atunci de rea-voin˛„ a dat dovad„ ∫i plenul Senatului, Comisia pentru munc„ de la Senat, ∫i C.E.S.-ul, ∫i Comisia noastr„ juridic„, ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, ∫i Guvernul, c‚nd ∫i-au exprimat punctul de vedere.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ m„ Óntorc la aceast„ propunerea legislativ„ privind acordarea de drepturi persoanelor care, Óncep‚nd cu 28 iunie 1940, au fost persecutate din motive politice de autorit„˛ile sovietice Ón Basarabia ∫i f nutul Her˛a ∫i care ulterior s-au repatriat Ón Rom‚nia, redevenind cet„˛eni rom‚ni.

Comisia pentru munc„ v„ propune dumneavoastr„ respingerea ini˛iativei legislative Óntruc‚t m„surile reparatorii prev„zute de actul normativ propus au fost instituite de Ordonan˛a Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de c„tre regimurile instaurate Ón Rom‚nia cu Óncepere de la 6 septembrie 1940 p‚n„ la 6 martie 1945 din motive etnice, astfel, de drepturile prev„zute de aceast„ ordonan˛„ pot beneficia ∫i cet„˛enii rom‚ni deposeda˛i ca urmare a p„r„sirii for˛ate a Basarabiei, Bucovinei de Nord ∫i f nutului Her˛a, cu condi˛ia ace∫tia s„ fac„ dovada

calit„˛ii lor de refugia˛i cu acte oficiale. Din acest motiv, adic„ neav‚nd obiect, membrii comisiei au hot„r‚t respingerea acestei propuneri legislative.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ comenteze aceast„ propunere? Ini˛iatorul sau...

Domnul deputat Leon„chescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Propunerea aceasta legislativ„ vine din partea persoanelor respective, uitate de to˛i, chiar dac„ declar„m noi c„ i-am prins, pe ici pe colo, pe undeva, prin vreun proiect de lege adoptat de al˛ii, alt„dat„.

Curios este c„ acest proiect de lege a primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Œn continuare, Ói consider„m oameni de categoria a doua, uita˛i de to˛i, cu toat„ suita de persecu˛ii la care au fost supu∫i at‚t de sovietici, c‚t ∫i, ulterior, de ai no∫tri. Cred c„ nu merit„ s„-i trat„m cu at‚ta dispre˛. Ar trebui, a∫a cum ∫i Consiliul Legislativ propune, s„ ne g‚ndim mai mult la aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i s„-i ajut„m pe ace∫ti oameni care au suferit at‚t de mult.

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Vom supune propunerea de respingere votului final Ón cursul zilei de ast„zi.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 90 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget, domnule Gubandru? V„ rog s„ v„ sus˛ine˛i propunerea.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn urma examin„rii propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea art. 90 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Ón ∫edin˛a din 8 iunie 2004, comisia a hot„r‚t, cu majoritate de voturi, respingerea acesteia, Óntruc‚t dispozi˛iile cuprinse Ón propunerea legislativ„ se refer„ la administrarea impozitelor ∫i taxelor care fac obiectul Codului de procedur„ fiscal„. Men˛ion„m c„ trebuie evitat„ instituirea acelora∫i reglement„ri Ón dou„ sau mai multe acte normative.

Totodat„, modalitatea de compensare a crean˛elor reciproce Óntre stat, unit„˛ile administrativ-teritoriale ∫i contribuabil, ca ∫i restituirea de sume sunt deja prev„zute Ón art. 105 ∫i 106 din Codul de procedur„ fiscal„. V„ mul˛umesc.

Domnule deputat Dinu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œi dau dreptate domnului deputat care a sus˛inut punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, doar c„ Ón Codul fiscal, care reglementeaz„ modul de restituire a sumelor care s-au calculat gre∫it sau, ce ∫tiu eu, au rezultat a fi Ón plus fa˛„ de ceea ce avea de pl„tit contribuabilul, nu era prev„zut nici un termen de returnare sau de restituire a acestor bani. Codul de procedur„ fiscal„ a venit ulterior. Proiectul meu de lege a fost depus Ónaintea discut„rii Ón Parlament a Codului de procedur„ fiscal„. Sunt de acord c„ acum trebuie s„ apar„ doar Óntr-un singur loc. Din nefericire, el apare Ón Legea privind Codul de procedur„ fiscal„, Ón loc s„ apar„ acolo unde era locul lui, la Codul fiscal. ™i, men˛ionez Ónc„ o dat„, legea pe care eu am depus-o sau modificarea pe care eu am depus-o la Parlament a fost oricum anterioar„ discut„rii Codului de procedur„ fiscal„. Sigur c„ acum este prematur s„ mai discut„m.

V„ mul˛umesc.

Dore∫te cineva s„ mai intervin„? Nu. Vom supune propunerea de respingere votului final ast„zi.

Ultimul proiect de lege de pe ordinea de zi de ast„zi, Ónaintea votului final, se refer„ tot la o ini˛iativ„ legislativ„ privind acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni, care n-au beneficiat de prevederile Legii nr. 9/1998, pentru bunurile trecute Ón proprietatea statului bulgar Ón urma aplic„rii Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria. Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a propus respingerea.

Domnule deputat Gubandru, v„ rog s„ v„ sus˛ine˛i aceast„ propunere.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Óntrunit„ Ón 8 iunie 2004, a hot„r‚t cu majoritate de voturi respingerea acestei legi, deoarece, Ón fapt, se dore∫te prelungirea termenului prev„zut la art. 4 alin. 1 din Legea nr. 9/1998, republicat„, lege care nu a avut caracter restr‚ns, ea asigur‚nd un tratament egal ∫i nediscriminatoriu, prin faptul c„ a dat posibilitatea tuturor cet„˛enilor Óndrept„˛i˛i s„ solicite compensa˛ii prin cereri depuse la comisia jude˛ean„ sau a municipiului Bucure∫ti, cereri al c„ror termen de depunere a fost prelungit, acestea put‚ndu-se depune Ón termen de 18 luni de la data intr„rii Ón vigoare a Legii nr. 9/1998. Totodat„, legiuitorul a mai acordat un termen de 90 de zile, calculate de la expirarea termenului de depunere a cererii, Ón care beneficiarii puteau s„-∫i completeze dosarul cu actele necesare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ domnul Ludovic Mardari mai dore∫te?

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Legea nr. 9/1998 prevede acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor care s-au refugiat Ón Rom‚nia din jude˛ele Durostor ∫i Caliacra, cedate Bulgariei dup„ Tratatul semnat la Craiova Ón data de 7 septembrie 1940.

S-au refugiat Ón Rom‚nia pentru c„ au vrut s„ r„m‚n„ cet„˛eni rom‚ni. Compensa˛iile se refer„ la bunuri imobiliare, precum ∫i la recoltele neculese la data p„r„sirii teritoriului ocupat de autorit„˛ile bulgare. De∫i Legea nr. 9/1998 a intrat Ón vigoare Ón urm„ cu 5 ani, din diverse motive, mai exist„ cet„˛eni care nu au reu∫it s„-∫i depun„ Ón termenul legal cererile Ónso˛ite de acte doveditoare la comisiile jude˛ene ∫i a municipiului Bucure∫ti, constituite Ón acest sens.

Poate ∫i la dumneavoastr„ au venit foarte mul˛i cet„˛eni din aceast„ categorie, care s-au pl‚ns c„ n-au reu∫it s„ procure actele necesare de la Arhiva Na˛ional„. Uneori dureaz„ ∫i doi ani p‚n„ c‚nd reu∫esc s„ intre Ón posesia lor. Eu a trebuit chiar s„ fac unele interven˛ii Ón aceast„ direc˛ie pentru cet„˛eni care au venit Ón audien˛„. Deci nu din cauza lor n-au fost depuse documentele la timp.

Promovarea unei noi legi care s„ ofere tuturor celor Óndrept„˛i˛i s„ beneficieze de prevederile Legii nr. 9/1998 este impus„ de necesitatea asigur„rii unui tratament egal, nediscriminatoriu cet„˛enilor rom‚ni. E vorba de art. 16 din Constitu˛ia Rom‚niei. Acest lucru este posibil av‚nd Ón vedere faptul c„ solu˛ionarea cazurilor de acest fel nu implic„ eforturi diplomatice, Bulgaria achit‚nd Ónc„ din 1942 contravaloarea desp„gubirilor ce i-au revenit Ón urma negocierilor bilaterale.

Men˛ionez c„ am mai f„cut o propunere legislativ„ cu acela∫i con˛inut. A fost respins„, deoarece Comisia juridic„ a sus˛inut c„ nu corespunde din punct de vedere al tehnicii legislative. ™i anume, trebuia s„ cerem instituirea unui nou termen pentru Legea nr. 9/1998, nu prelungirea termenului Ón cauz„. Dup„ c‚te constat de data aceasta, propunerea supus„ dezbaterii dumneavoastr„, din punct de vedere al tehnicii legislative, corespunde. A ap„rut Óns„ un alt aspect. Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, unde s-a f„cut dezbatere pe fond, nu Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, a∫a cum a fost cu ocazia celorlalte propuneri, cere s„ preciz„m sursa de finan˛are. Ei, bine, sursa de finan˛are a fost asigurat„ de statul bulgar Ón 1942. Deci ea exist„, banii s-au cheltuit, ∫i persoanele care sunt Óndrept„˛ite s„-∫i primeasc„ acele compensa˛ii, acele desp„gubiri nu mai au aceast„ posibilitate, din cauz„ c„ n-au depus documentele la timp.

Vreau s„ precizez c„ la dezbaterea propunerii legislative anterioare, cu acela∫i con˛inut, P.S.D.-ul a manifestat Ón˛elegere, ∫i domnul pre∫edinte Hrebenciuc, care a condus lucr„rile cu acea ocazie, chiar a fost de acord cu retrimiterea propunerii legislative la comisie. E adev„rat, a fost respins„ din motive de tehnic„ legislativ„. Acum s-a g„sit altceva, c„ nu exist„ finan˛are. Eu v„ sugerez, stima˛i colegi, s„ fi˛i de acord s„ retrimitem aceast„ propunere legislativ„ la comisie, astfel

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004 Ónc‚t s„ facem dreptate ∫i celor c‚teva sute de cet„˛eni care s-au refugiat din Cadrilater pentru a-∫i p„stra cet„˛enia rom‚n„ ∫i pentru a beneficia de acele bunuri, de acele compensa˛ii pe care le merit„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dore∫te s„ intervin„ ∫i domnul secretar Puiu Ha∫otti.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vin din circumscrip˛ia electoral„ unde s-au depus peste 2.500 de dosare pe aceast„ Lege nr. 9/1998. ™i, din capul locului, sunt de acord cu antevorbitorul meu ∫i la argumentele pe care le-a adus ∫i pe care le-au adus ini˛iatorii eu mai adaug Ónc„ unul. Foarte mul˛i dintre cet„˛enii rom‚ni stabili˛i din Cadrilater Ón urma Tratatului de la Craiova au avut mari dificult„˛i Ón a ob˛ine actele doveditoare, Ón sensul c„ au propriet„˛i, c„ au avut propriet„˛i Ón Cadrilater, actele doveditoare de la autorit„˛ile, de la arhivele din Bulgaria. Nu mai spun c„ mul˛i dintre d‚n∫ii au avut dificult„˛i Ón ob˛inerea actelor doveditoare ∫i de la arhivele din Rom‚nia, dar mai ales de la cele din Bulgaria.

Eu cunosc peste 500 de cazuri numai Ón jude˛ul Constan˛a Ón care cet„˛enii Óndritui˛i de aceast„ lege s„ aib„ compensa˛ii, s„ primeasc„ compensa˛ii, nu au putut depune dosarele pentru simplul motiv c„ din varii explica˛ii arhivele din Bulgaria nu le-au remis actele Ón termen util.

Iat„ de ce, sunt categoric de acord ca aceast„ lege s„ fie trimis„ la comisie ∫i, nu numai at‚t, comisia s„ elaboreze un raport favorabil cu toate c„, e adev„rat, termenul de depunere a acestor acte doveditoare este dep„∫it, are aproape 5 ani, dar sunt motive obiective pentru care cred c„ aceast„ lege trebuie s„ primeasc„ un aviz pozitiv de la comisie.

V„ mul˛umesc.

Domnul Alexandru Sassu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere c„ multe dintre lucrurile spuse aici sunt reale ∫i c„ sunt dificult„˛i serioase Ón procurarea actelor, propun ca acest proiect de lege s„ fie retrimis la comisie.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stima˛i colegi,

™i reprezentan˛ii comisiei sunt de acord.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raport privind validarea unui mandat de deputat. Comisia de validare a luat la cuno∫tin˛„ de faptul c„ a devenit vacant un loc de deputat Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 40 V‚lcea, ca urmare a demisiei domnului deputat Acsinte Gaspar, apar˛in‚nd Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Conform dispozi˛iilor art. 66 alin. 9 din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ón caz de vacan˛„ a mandatelor de deputa˛i ale∫i pe listele de candida˛i, suplean˛ii vor ocupa locurile vacante Ón ordinea Ón care sunt Ónscri∫i pe liste, dac„ p‚n„ la data valid„rii partidele sau forma˛iunile politice pe listele c„rora au candidat suplean˛ii confirm„ Ón scris c„ apar˛in acestora.

Œn leg„tur„ cu ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare, proced‚nd Ón ziua de 15 iunie 2004 la examinarea actelor dosarului Ón cauz„, a constatat urm„toarele. Pe lista suplean˛ilor, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, pentru Partidul Social Democrat, Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 40 V‚lcea, la num„rul curent 244, figureaz„ ca prim-supleant, care urmeaz„ s„ ocupe locul devenit vacant, domnul Vasile Relu R„dulescu. La dosarul de validare se afl„ confirmarea Partidului Social Democrat c„ supleantul mai sus nominalizat apar˛ine ∫i Ón prezent partidului din partea c„ruia a candidat la alegerile din noiembrie 2000.

De asemenea, au fost prezentate declara˛ia scris„ de acceptare a mandatului de deputat ∫i dovada depunerii declara˛iei de avere, prev„zut„ de art. 2 ∫i 3 din Legea nr. 115/1996, modificat„ ∫i completat„ prin Legea nr. 161/2003, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Constat‚nd c„ sunt Óndeplinite condi˛iile legale pentru ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare propune Camerei Deputa˛ilor validarea mandatului de deputat al domnului Vasile-Relu R„dulescu, ales supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000, Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 40 V‚lcea, pe lista Partidului Social Democrat.

Ce ar mai fi de spus este c„ Parlamentul, Camera Deputa˛ilor, pierde un eminent jurist, domnul Acsinte Gaspar, dar Curtea Constitu˛ional„ c‚∫tig„ un eminent jurist, un om de valoare.

Œn acela∫i timp, a∫ men˛iona faptul c„ noi to˛i suntem, cred c„ sunt Ón asentimentul tuturor s„ ur„m succes domnului deputat Vasile-Relu R„dulescu.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/23.VI.2004

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Distinse coleg, v„ rog s„ pofti˛i la tribun„ ∫i s„ rosti˛i jur„m‚ntul.

## **Domnul Vasile-Relu R„dulescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Jur„m‚nt de credin˛„ fa˛„ de ˛ar„ ∫i popor.

îEu, Vasile Relu R„dulescu, Ón calitate de deputat, ales Ón circumscrip˛ia nr. 40, V‚lcea,

Jur credin˛„ patriei mele, Rom‚nia.

Jur s„ respect Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii.

Jur s„ ap„r democra˛ia, drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale cet„˛enilor, suveranitatea, independen˛a, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei.

Jur s„-mi Óndeplinesc cu onoare ∫i fidelitate mandatul Óncredin˛at de popor.

A∫a s„ m„ ajute Dumnezeu!“

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule deputat Vasile Relu R„dulescu,

Colegii dumneavoastr„ v„ ureaz„ succes, s„ p„∫i˛i pe urmele antecesorului dumneavoastr„, c„ruia Ói mul˛umim ∫i Ón lips„ pentru presta˛ia pe care a avut-o Ón Parlamentul Rom‚niei, ∫i dumneavoastr„ v„ dorim succes deplin.

Stima˛i colegi, ne vedem la ora 12. Sper s„ ne vedem f„r„ apel nominal.

## DUP√ PAUZ√

Stima˛i colegi, Œncepem prin a parcurge lista votului final.

1. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 77/2003 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ∫i exercitarea profesiei de avocat. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 231 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei consulare dintre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„, semnat„ la Moscova la 4 iulie 2003. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 232 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.