Petre Roman

Domnule pre∫edinte, Stimate ∫i stima˛i colegi,

Œn discu˛iile pe care le-am surprins Ónainte de dezbaterea acestui amendament au fost o serie de aprecieri c„ acest amendament este excesiv, ce s„ mai vorbim de Revolu˛ia rom‚n„ acum, ce mai e ∫i cu lehamitea asta acum, ∫i m„ g‚ndeam c„ acum, la 13 ani ∫i jum„tate, aproape 14 ani de atunci, ne este, Óntr-adev„r, u∫or s„ exprim„m o lehamite fa˛„ de Revolu˛ia din Decembrie 1989.

Atunci Óns„ lucrurile s-au desf„∫urat cu totul altfel. Atunci Óns„ au fost unii care — s„-mi fie iertat„, poate, lipsa de modestie — au fost unii care au avut curajul s„ Ónfrunte dictatura direct, unii au murit ∫i nu s-au mai putut bucura de victorie, al˛ii au primit de la Dumnezeu minunea de a mai tr„i Ónc„.

Cert este c„ Revolu˛ia rom‚n„ din Decembrie 1989 nu ne-a adus, dup„ aproape 14 ani, Ómplinirea acelor idealuri pe care le-am avut. Sunt de vin„ aceia care au marcat schimbarea hot„r‚toare de regim? Sunt ei de vin„ pentru c„ acele idealuri ale lor nu s-au Ómplinit? A∫ spune c„ nu.

Poate c„ nou„, rom‚nilor, ne lipse∫te adesea — ∫i am constatat-o pe propria piele, Ón numeroase Ómprejur„ri interna˛ionale Ón care trebuia s„ m„ bat, s„ m„ lupt pentru o cauz„ a Rom‚niei, Ón raport cu a altor ˛„ri...

Poate c„, spuneam, noi, rom‚nii, avem acest defect de a ne Ónfl„c„ra repede ∫i apoi de a ne Ónmorm‚nta lucrurile ∫i faptele minunate pe care le-am f„cut, printr-o intrig„ ∫i o disput„ generalizat„ dintre noi.

Eu cred c„, fa˛„ de ceea ce a fost Ón lumea Óntreag„, momentul Revolu˛iei rom‚ne din Decembrie 1989 a fost momentul Ón care Rom‚nia a fost, cu adev„rat, pe buzele tuturor, din Statele Unite p‚n„ Ón Filipine. Foarte repede, datorit„ a ceea ce spuneam, intrigile ∫i disputele interne, mass-media interna˛ional„, f„c‚ndu-∫i datoria, de altminteri, a redus Revolu˛ia rom‚n„, de multe ori, la o lovitur„ de stat, la o minciun„. Noi ∫tim, Óns„, c„ Revolu˛ia rom‚n„ n-a fost o minciun„. Noi ∫tim, Óns„, c„ acei care au avut curajul s„ se lupte cu bra˛ele goale Ón fa˛a armelor lui Ceau∫escu, care au f„cut ca, apoi, poporul, Óntr-adev„r, s„ ias„, cu sutele de mii, cu milioanele, Ón strad„ ∫i s„ pecetluiasc„ victoria, noi ∫tim c„ n-a fost o minciun„.

Am suferit cumplit, d‚nd zeci ∫i sute de interviuri, c„rora, de unul singur, nu le-am putut face fa˛„, r„spunz‚nd la Óntreb„ri de tipul: îDomnule, dar dumneata n-ai f„cut parte dintr-o conspira˛ie? Dumneata n-ai fost cumva spionul nu ∫tiu cui? Dar Iliescu n-a fost teleghidat de la Moscova“? ™i a∫a mai departe. îDar Dan Iosif nu ∫tiu al cui a fost?“

La baricada de la _Intercontinental_ , din seara zilei de 21 decembrie 1989, nu au fost niciodat„ mai mult de 150-200 de oameni, dintre care foarte mul˛i tineri, de 15-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 16 ani, care la ora 1 f„r„ 25 noaptea au primit, de aceast„ dat„, direct, Ón plin, focul cu muni˛ie de r„zboi din partea for˛elor de represiune. Atunci au murit mai mul˛i dintre noi. Unii au sc„pat. Dar, ca printr-o minune, a doua zi, tot poporul din Bucure∫ti a ie∫it Ón strad„.