Marcu Tudor

## Domnule pre∫edinte, v„ mulþumesc.

Trebuie v„zut c„ acest text are dou„ subarticole, pentru c„ acestea, Óntr-adev„r, constituie un lucru deosebit de important care au format ∫i subiectul discuþiilor de anul trecut, foarte vehemente.

Aici, prima parte se refer„ la persoanele autorizate care au o obligaþie, de a gestiona, de a lucra cu ele, Ón

conformitate cu legea, iar Ón cazul Ón care documentele acestea intr„ Ón posesia unor persoane neautorizate trebuie s„ aib„ o responsabilitate ∫i ele. S„ le dea celui care le-a emis! Este rupt Ón dou„ articolul! Nici unul nu poate fi dat Ón lipsa celuilalt! Nu pot s„ zic numai: tot ce þine de document secret este numai la persoane autorizate! Dar ceilalþi ce fac? Au ∫i ei responsabilitatea ca Ón cazul accidental Ón care intr„ Ón posesia unui astfel de document s„ nu se duc„ cu el c‚nd vede c„ este ceva foarte important pentru stat ∫i s„-l duc„, ∫tiu eu, Ón ce þar„ vecin„ ∫i prieten„ sau s„-l duc„ la pres„ sau, ∫tiu eu, Ón alt„ folosinþ„ contra banilor.

Deci el este obligat ∫i, dac„ exist„ obligaþia aceasta, el este pasibil ∫i de pedeaps„, dac„ o Óncalc„.

Nu putem autoriza comisia, cel puþin, sau hai s„ zic Ón numele meu deocamdat„, s„ fie eliminat punctul 2 de la articol!

Este bine a∫a cum e, pentru c„ obligaþiile sunt ∫i la cei care gestioneaz„, Óntr-o form„ puternic„, reglementat„ ∫i de alte legi, ∫i la cei care numai at‚t au: dac„ Ól au Ón posesia lor, accidental, s„ Ól dea Ónapoi celuilalt. C„, altfel, Ól pot folosi ∫i nu exist„ nici un text de lege care s„-i incrimineze.

Mulþumesc.