Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·4 mai 2001
other
Damian Brudaºca
Discurs
Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,
Daþi-mi voie sã vã aduc în atenþie un subiect deosebit de important, acela al implicãrii organismelor statului în falimentarea economiei naþionale.
În ultimii ani, asistãm de cele mai multe ori neputincioºi la un proces ireversibil de pulverizare a economiei
naþionale, de distrugere sistematicã a potenþialului productiv al acestei þãri. Dupã 1990, într-un mod absolut singular în lume, s-a trecut la o aºa-zisã economie de piaþã, dar nu în sensul dezvoltãrii capacitãþilor de producþie indigene pentru a putea face faþã exigenþelor ºi standardelor de calitate într-o competiþie cu produse similare din afarã, ci la eliminarea treptatã, conºtientã, ºi de aceea iresponsabilã, a oricãrei ºanse a producãtorului autohton de a-ºi disputa nu pieþele externe, cum ne-am putea gândi, dar nici mãcar pe cea internã.
Pentru factorii de decizie politicã ºi de la nivelul Executivului, în cei 12 ani care au trecut de la evenimentele din decembrie 1989, prioritarã nu a fost dezvoltarea capacitãþilor de producþie, modernizarea sau retehnologizarea acestora, ci, de cele mai multe ori, închiderea lor din proprie iniþiativã sau de cãtre cei care le-au achiziþionat la preþuri derizorii în cadrul aºa-zisului proces de privatizare.
În majoritatea cazurilor, pe baza unor slogane dirijate de forþe interesate, s-a avut în vedere doar lichidarea unitãþilor respective, argumentându-se pretinsa lor lipsã de eficienþã, chiar ºi atunci când, prin profilul lor de producþie, ele erau unice la nivelul economiei naþionale sau jucau un rol decisiv în industria pe orizontalã.
Sectorul cel mai greu lovit de aceastã politicã bizarã l-a reprezentat mineritul unde, dupã cum se ºtie, au fost disponibilizate zeci de mii de persoane ºi închise numeroase mine. În aceastã situaþie se aflã ºi mina de feldspat din localitatea Muntele Rece, judeþul Cluj, aparþinând S.C. Cominex Ñ S.A. Cluj. Aºa cum am precizat mai sus, mina de la Muntele Rece reprezintã cea mai mare rezervã de feldspat alcalin ºi potasic din þarã. Ea a funcþionat între anii 1954-1994, fiind principalul furnizor pentru mai multe întreprinderi din judeþul Cluj ºi din þarã ºi livrând la export peste 60% din producþia realizatã. Din informaþiile pe care le deþin, aici se obþinea o producþie de pânã la 10.000 de tone pe lunã, atât prin exploatãrile la suprafaþã, cât ºi din subteran, având un randament de pânã la 90-95%.
La aceastã minã îºi desfãºurau activitatea circa 300 de angajaþi, majoritatea localnici sau din zonele apropiate. Din motive absolut necunoscute, S.C. Cominex Ñ S.A. Cluj a decis în 1994 încetarea totalã a activitãþii de exploatare minierã de feldspat de la Muntele Rece, nu pentru cã ar fi încetat cererea de feldspat la intern ºi export ºi nici pentru cã ar fi fost nevoie de investiþii mari în dotare sau în activitatea de producþie. În prezent, foºtii beneficiari ai minei se aprovizioneazã din export la preþuri cu mult mai mari decât cele pe care ar fi trebuit sã le plãteascã pentru feldspatul de la Muntele Rece.