Traian Dobre

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am sã mã refer la situaþia ºcolii româneºti de dincolo de Prut.

În Republica Moldova, anul ºcolar nu a început sub auspicii prea bune. Sãrãcia accentuatã a majoritãþii populaþiei, sub pragul oficial declarat al subzistenþei, lipsa cronicã a fondurilor pentru repararea ºcolilor, pentru plata, ºi aºa derizorie, a cadrelor didactice, pentru asigurarea gratuitãþii manualelor ºcolare ºi a dotãrilor elementare cu materiale didactice, toate acestea au dus la degradarea progresivã a învãþãmântului: zeci, poate sute de ºcoli nereparate, abandonul ºcolar în creºtere îngrozitoare, zeci de ºcoli în grevã pentru neplata salariilor, un deficit de aproximativ o mie de cadre didactice, în special la limba românã ºi limbile strãine, lipsa de manuale ºi carte ºcolarã.

Oficializarea limbii ruse, prin adoptarea Legii minoritãþilor naþionale, ºi intenþia declaratã de a o decreta a doua limbã de stat, introducerea obligatorie a studierii limbii ruse începând din clasa a II-a, intenþia de a se reveni la studiul limbii moldoveneºti ºi al istoriei Moldovei au stârnit îngrijorare nu numai în rândul profesorilor, ci ºi al întregii intelectualitãþi româneºti din Republica Moldova.

Cea mai dramaticã situaþie pentru limba românã se înregistreazã în ºcolile din regiunea separatistã transnistreanã, unde existã numai 7 ºcoli româneºti, însumând 5 mii de elevi care studiazã în baza grafiei latine ºi conform programelor ºcolare ºi manualelor de la Chiºinãu. În restul de 94 de ºcoli, cuprinzând 55 de mii de elevi, instruirea se face în grafie chirilicã, dupã programe ºi manuale elaborate de Tiraspol, aceleaºi din perioada sovieticã.

A fost retrasã deja licenþa de funcþionare a celei mai importante ºcoli Ð ªcoala nr. 20 din Tiraspol Ñ, somatã sã pãrãseascã clãdirea în care funcþioneazã pânã la 1 octombrie, fapt ce constituie un procedent periculos, care poate fi urmat de închiderea celorlalte 6 ºcoli, numite ”nestataleÒ. Acestea activeazã în baza licenþelor de funcþionare acordate de fostul ministru al învãþãmântului din Transnistria, care, însã, a fost eliberat recent din funcþie tocmai pentru acordarea licenþelor.

Legislaþia transnistreanã interzice studierea în baza alfabetului latin, precum ºi predarea Istoriei românilor. Organizaþia Profesorilor Creºtini-Democraþi a denunþat, printr-un apel, situaþia dezastruoasã a învãþãmântului ºi procesul de rusificare. Un alt apel a fost adresat Guvernului României, în care se cere integrarea ºi sincronizarea sistemelor educaþionale din Republica Moldova cu cele din România ºi mãrirea numãrului de burse acordate elevilor ºi tinerilor din Republica Moldova, pentru a se satisface nevoia acutã de a forma în spirit naþional noua generaþie.

Statul român face deja eforturi financiare în acest sens. La cele aproximativ 2.000 de burse pe care le acordã anual Republicii Moldova, se adaugã recent cel mai mare program de dotare cu carte româneascã a tuturor bibliotecilor ºcolare din republicã, prin care cele peste 1.500 de ºcoli vor primi câte 100 de titluri din Biblioteca ªcolarului, cerute de programa ºcolarã.