Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·12 octombrie 2001
Camera Deputaților · MO 142/2001 · 2001-10-12
· other
83 de discursuri
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Începem ºedinþa de astãzi cu secvenþa dedicatã intervenþiilor.
Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul Traian Dobre.
Poftiþi, vã rog.
Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,
Am sã mã refer la situaþia ºcolii româneºti de dincolo de Prut.
În Republica Moldova, anul ºcolar nu a început sub auspicii prea bune. Sãrãcia accentuatã a majoritãþii populaþiei, sub pragul oficial declarat al subzistenþei, lipsa cronicã a fondurilor pentru repararea ºcolilor, pentru plata, ºi aºa derizorie, a cadrelor didactice, pentru asigurarea gratuitãþii manualelor ºcolare ºi a dotãrilor elementare cu materiale didactice, toate acestea au dus la degradarea progresivã a învãþãmântului: zeci, poate sute de ºcoli nereparate, abandonul ºcolar în creºtere îngrozitoare, zeci de ºcoli în grevã pentru neplata salariilor, un deficit de aproximativ o mie de cadre didactice, în special la limba românã ºi limbile strãine, lipsa de manuale ºi carte ºcolarã.
Oficializarea limbii ruse, prin adoptarea Legii minoritãþilor naþionale, ºi intenþia declaratã de a o decreta a doua limbã de stat, introducerea obligatorie a studierii limbii ruse începând din clasa a II-a, intenþia de a se reveni la studiul limbii moldoveneºti ºi al istoriei Moldovei au stârnit îngrijorare nu numai în rândul profesorilor, ci ºi al întregii intelectualitãþi româneºti din Republica Moldova.
Cea mai dramaticã situaþie pentru limba românã se înregistreazã în ºcolile din regiunea separatistã transnistreanã, unde existã numai 7 ºcoli româneºti, însumând 5 mii de elevi care studiazã în baza grafiei latine ºi conform programelor ºcolare ºi manualelor de la Chiºinãu. În restul de 94 de ºcoli, cuprinzând 55 de mii de elevi, instruirea se face în grafie chirilicã, dupã programe ºi manuale elaborate de Tiraspol, aceleaºi din perioada sovieticã.
A fost retrasã deja licenþa de funcþionare a celei mai importante ºcoli Ð ªcoala nr. 20 din Tiraspol Ñ, somatã sã pãrãseascã clãdirea în care funcþioneazã pânã la 1 octombrie, fapt ce constituie un procedent periculos, care poate fi urmat de închiderea celorlalte 6 ºcoli, numite ”nestataleÒ. Acestea activeazã în baza licenþelor de funcþionare acordate de fostul ministru al învãþãmântului din Transnistria, care, însã, a fost eliberat recent din funcþie tocmai pentru acordarea licenþelor.
Legislaþia transnistreanã interzice studierea în baza alfabetului latin, precum ºi predarea Istoriei românilor. Organizaþia Profesorilor Creºtini-Democraþi a denunþat, printr-un apel, situaþia dezastruoasã a învãþãmântului ºi procesul de rusificare. Un alt apel a fost adresat Guvernului României, în care se cere integrarea ºi sincronizarea sistemelor educaþionale din Republica Moldova cu cele din România ºi mãrirea numãrului de burse acordate elevilor ºi tinerilor din Republica Moldova, pentru a se satisface nevoia acutã de a forma în spirit naþional noua generaþie.
Statul român face deja eforturi financiare în acest sens. La cele aproximativ 2.000 de burse pe care le acordã anual Republicii Moldova, se adaugã recent cel mai mare program de dotare cu carte româneascã a tuturor bibliotecilor ºcolare din republicã, prin care cele peste 1.500 de ºcoli vor primi câte 100 de titluri din Biblioteca ªcolarului, cerute de programa ºcolarã.
ªi un alt program de aceeaºi importanþã, dacã nu chiar mai mare, începe sã prindã contur. El prevede dotarea cu manuale ºcolare plãtite de statul român tuturor ºcolilor din Republica Moldova, sumele necesare tipãririi acestora fiind deja deblocate din fondul special pentru Republica Moldova.
Iatã câteva aspecte din ceea ce se întâmplã cu ºcoala româneascã de dincolo de Prut ºi din mãsurile luate de Guvernul Nãstase, pentru ca aceastã ºcoalã sã nu se stingã.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
ªi eu vã mulþumesc.
Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul Damian Brudaºca.
cheltuieli ºi efectuarea altor cheltuieli noi se fac cu asigurarea resurselor financiare realizãrii acestora, lucru care nu se întâmplã în cazul în speþã.
Pentru luna octombrie anul curent, prin ordonanþa de urgenþã a Guvernului menþionatã, nu se prevede nici un leu pentru ajutoare bãneºti familiilor sãrace. În aceastã situaþie, nefiind asigurate fonduri în bugetele locale, primãriile nu vor putea acorda ajutoarele bãneºti stabilite prin ordonanþa de urgenþã ºi, ca urmare, existã riscul blocãrii sistemului energetic naþional.
S-a ajuns la aceastã situaþie disperatã datoritã faptului cã Guvernul, pentru a-ºi întreþine imaginea, a anunþat pentru ultimele douã luni ale acestui an o mãsurã cu caracter populist, care nu poate fi aplicatã de cãtre consiliile locale, din lipsã de fonduri.
În aceste condiþii, apreciem cã, de fapt, Guvernul s-a transformat într-un vânzãtor de iluzii, care, ºi aºa, a pus în situaþii destul de delicate consiliile locale, ajunse, multe dintre ele, în pragul falimentului, deoarece riscã sã nu-ºi mai poate achita nici mãcar propriile salarii, d-apoi aceste sume care le sunt percepute datoritã unei generozitãþi a premierului Adrian Nãstase ºi a Cabinetului condus de cãtre acesta.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Da.
Urmeazã domnul Cristian Sandache, de la P.S.D.
Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,
În ºedinþa de guvern din data de 20 septembrie a.c. a fost adoptatã Ordonanþa de urgenþã privind reglementarea unor mãsuri de asigurare a fondurilor necesare furnizãrii energiei termice ºi a gazelor naturale pentru populaþie
Pânã în 26 septembrie a.c., aceastã ordonanþã încã nu a fost semnatã de primul-ministru Adrian Nãstase ºi nici publicatã în ”Monitorul OficialÒ, deºi ea trebuia sã intre în vigoare începând cu data de 1 octombrie a.c.
Ordonanþa prevede acordarea de ajutoare bãneºti familiilor cu venituri mici pentru suportarea cheltuielilor suplimentare, determinate de creºterea exorbitantã a preþului la gazele naturale.
Ordonanþa de urgenþã prevede la art. 4 alin.1 cã în perioada 1 noiembrie Ð 31 decembrie 2001, ajutoarele bãneºti se acordã de cãtre autoritãþile administraþiei publice locale din bugetele locale. De aici ºi generozitatea suspectã de care a dat dovadã primul-ministru al României, având în vedere cã în felul acesta nu este afectat bugetul central al statului.
Nerespectându-se prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2001, pentru bugetele consiliilor locale nu au fost acordate, pentru perioada 1 noiembrie Ð 31 decembrie 2001, fondurile corespunzãtoare în vederea acordãrii ajutoarelor bãneºti familiilor cu venituri mici care utilizeazã gazele naturale pentru încãlzirea locuinþei.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 3 din Legea finanþelor publice nr. 189/1998, descentralizarea unor
Domnule preºedinte, Onoratã asistenþã,
O societate normalã, civilizatã, o societate a mentalitãþilor decrispate constituie aspiraþia fireascã a oricãrui regim cu adevãrat democratic. Prosperitatea economicã realã, asimilarea structuralã a normelor de conduitã fireºti, toate acestea reprezintã adversari redutabili pentru orice formã de populism agresiv, cu valenþe radicale ºi exclusiviste.
Mitul justiþiarului absolut, al eroului îndelung aºteptat, care va face ordine în 24 de ore, invocând ambiguu legea, dar fãrã sã ne explice concret cum, constituie o himerã periculoasã care poate fi însã îmbrãþiºatã de oamenii ajunºi la disperare totalã, sãrãcie absolutã ºi atotbiruitoare ignoranþã.
Atunci când sunt cultivate preponderent instinctele ancestrale, când limbajul demagogic Ñ chiar plastic ºi multicolor Ð loveºte în dreapta ºi în stânga, asemenea cozii unei vipere, e semn de smintire programatã ºi de rinocerizare a conºtiinþelor. Atunci, extremismele de orice tip îºi gãsesc un teren fertil ºi în mrejele lor cad oamenii lipsiþi de îndoieli, sumari în informaþii ori frustraþi.
Agitând spectrul fricii, noii nebuni ai veacului au reuºit pânã la un punct sã seducã mulþimile. Târziu, poate prea târziu, s-a descoperit cã sub masca eroului se ascundea un laº, ori cã sub acoperãmântul credinþei clamate se adãpostea un duºman al omului.
Miºcãrile care proclamã aºa-zisul primat al poporului, acuzând pe alþii de felurite scenarii sau conspiraþii demonice, sunt, prin ele însele, produse ale demonologiei politice. Adevãrata politicã, singura politicã adecvatã viitorului este aceea a normalitãþii, având la bazã o idee simplã, dar de o cuceritoare perenitate. Nimic din ceea ce este omenesc nu trebuie sã ne fie strãin.
Convenþionalismele, frustrãrile, minciuna nu pot avea viaþã lungã. Nimeni nu poate fi deþinãtorul absolut al patriotismului sau onestitãþii, în vreme ce toþi ceilalþi ar fi, conform unei false scheme, vinovaþi de toate relele lumii.
Va veni, sperãm, o zi în care selecþia valorilor, inclusiv în politicã, nu se va mai face, în unele cazuri, dupã decibelii zgomotelor emise continuu de cãtre demagogi, nici dupã cutare, sau cutare coterie de tip ocult, ci dupã valoarea intrinsecã a celui ivit în arena vieþii publice.
Evident, astãzi mulþi considerã aceasta o utopie. Posibil. Numai cã, sã nu uitãm cã milioane de oameni ne urmãresc, iar aºteptãrile lor de acum pot constitui în fapt avertismentul cel mai puternic al viitorului. Vã mulþumesc.
Doamna deputat Constanþa Popa, de la P.R.M. Doamna Constanþa Popa este? Nu este.
Domnul ªtefan Baban, de la P.R.M. Este? Nu este. Domnul Rus Emil. Poftiþi.
Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Am aflat ºi eu cu stupoare ºi uimire, din mass-media, cã Guvernul a hotãrât în ºedinþa de joi, 20 septembrie a.c., retragerea autorizaþiilor de funcþionare a 5 universitãþi particulare, decizie fãrã precedent, a declarat vineri, 21 septembrie, într-o conferinþã de presã, ministrul educaþiei ºi cercetãrii, doamna Ecaterina Andronescu.
Tot prin intermediul mass-media, iniþial, am înþeles cã Guvernul a dat o ordonanþã de urgenþã prin care au fost acreditate 8 universitãþi, pe de altã parte.
Prima întrebare pe care mi-am pus-o ca deputat ºi membru al Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a fost în legãturã cu procedurile de acreditare ºi tehnologia de lichidare a universitãþilor în cauzã ºi în general.
Am revãzut Legea nr. 88/1993, republicatã, ºi Legea învãþãmântului nr. 84/1995, legi organice care prevãd procedurile legale de înfiinþare a universitãþilor.
ªi, atunci, de ce atâta grabã în adoptarea unei ordonanþe de urgenþã de cãtre Guvern, pe câtã vreme proiectele de lege adoptate de Senat se aflã la Comisia pentru învãþãmânt spre analizã, pentru a fi dezbãtute ºi adoptate în Camera Deputaþilor?!
Dupã ce criterii Ñ presupun eu, obiective Ñ au fost scoase cele 8 universitãþi din analiza Comisiei pentru învãþãmânt ºi din dezbaterea Camerei Deputaþilor?
Potrivit Legii învãþãmântului ºi Legii acreditãrii, Guvernul nu este abilitat pentru înfiinþarea universitãþilor. Guvernul este abilitat numai pentru autorizarea ºi acreditarea specializãrilor, precum ºi pentru iniþierea proiectelor de lege privind înfiinþarea instituþiilor de învãþãmânt superior cu respectarea procedurilor prevãzute de Legea nr. 88/1993, republicatã.
În expunerile de motive la proiectele de înfiinþare a celor 8 universitãþi particulare, înaintate Guvernului de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, a fost scos punctul a) din art. 104 al Legii învãþãmântului, care precizeazã: ”Învãþãmântul particular funcþioneazã potrivit legii dacã: a) este organizat ºi funcþioneazã pe principiul nonprofitÒ, prevedere fundamentalã, ceea ce presupune cã aceste universitãþi în cauzã au fost iniþial s.r.l.-uri, nerespectând de la bun început principiul nonprofit.
O întrebare de fond care se pune este: când ºi cum au obþinut aceste universitãþi personalitate juridicã, în condiþiile în care, potrivit art. 5 din Legea nr. 21/1924, ”un aºezãmântÒ Ñ adicã universitate Ð ”creat de o persoanã juridicãÒ (fundaþie Ð n.n.) ”nu poate avea personalitate distinctã de aceea a persoanei juridice care a creat-oÒ.
Rezultã de aici cã personalitatea juridicã au obþinut-o ca unitãþi distincte, nefiind înfiinþate de nici o fundaþie ºi, prin urmare, nu au respectat principiul nonprofit prevãzut de Legea nr. 21/1924.
Aceasta ne dã dreptul sã credem cã prin înfiinþarea ca universitãþi a acestor societãþi cu rãspundere limitatã prin ordonanþã de urgenþã se încearcã a le legitima ca instituþii de învãþãmânt superior respectabile. Înseamnã a le pierde urma ca societãþi comerciale.
Art. 2 din ordonanþa de urgenþã prevede, la alin.1: ”Patrimoniul propriu al instituþiilor de învãþãmânt superior înfiinþate va fi cel puþin la nivelul celui avut la data acreditãrii ºi va fi utilizat în cadrul sistemului naþional de învãþãmânt, în condiþiile legiiÒ.
Alin. 2: ÇÎn termen de 90 de zile de la publicarea prezentei ordonanþei de urgenþã în ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ, persoana juridicã care a înfiinþat iniþial unitatea de învãþãmânt superior particular este obligatã sã transfere acesteia întregul patrimoniu folosit în procesul de învãþãmânt, în momentul propunerii pentru acreditare. În cazul nerespectãrii acestei prevederi, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii va iniþia prin lege acþiunea de încetare a activitãþii de învãþãmânt ºi de desfiinþare a instituþiei respectiveÈ.
Se impun urmãtoarele clarificãri: cum poate fi utilizat în cadrul sistemului naþional de învãþãmânt patrimoniul unei persoane juridice de drept privat Ñ fundaþia, creatã ºi organizatã de particulari Ñ, decât încãlcându-se dreptul de proprietate al persoanei juridice de drept privat? Acest transfer nu înseamnã o naþionalizare mascatã?
Universitãþile înfiinþate de fundaþie constituie patrimoniul acestora. Înfiinþarea lor prin ordonanþã de urgenþã nu înseamnã trecerea lor din domeniul privat în domeniul public ºi subordonarea lor, sub aspectul bazei materiale, activului Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, utilizãrii patrimoniului acestora în cadrul sistemului naþional de învãþãmânt?
Toate aceste prevederi nu înseamnã un abuz ºi un atentat grav la dreptul de proprietate privatã, prevãzut de art. 41 alin. (2) din Constituþia României? ”Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titularÒ.
La alin. (7) se prevede: ”Averea dobânditã licit nu poate fi confiscatãÒ. Referitor la desfiinþarea celor 5 universitãþi se ridicã, la fel, semne de întrebare: care este aºa-zisa tehnologie de lichidare? Cine este în drept s-o facã? Mai este nevoie de Consiliul Naþional de Evaluare ºi Acreditare Academicã? De ce aceastã miºcare de lichidare cu 10 zile înainte de începerea anului universitar? De ce hotãrârea de guvern nu a apãrut în ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ?
Toate acestea explicã teama doamnei ministru Andronescu, care este membru al Comisiei pentru învãþãmânt a Camerei Deputaþilor, pentru trecerea acestor universitãþi prin comisie, ca urmare a faptului cã nu rãspund criteriilor impuse de cele douã legi, ceea ce echivaleazã cu cel mai grav abuz din istoria Ministerului Învãþãmântului, un atentat la democraþie ºi la statul de drept.
Este o ingerinþã gravã a Guvernului în atribuþiile puterii legislative ºi o încãlcare la fel de gravã a principiului separaþiei puterilor în stat.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Domnul deputat Dan Coriolan Simedru. Poftiþi.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În urmã cu câteva luni, am adus în atenþia Parlamentului ºi a primului-ministru un caz grav care se referea la intenþia prefectului de Alba, Ioan Rus, pusã apoi imediat în practicã, de a arunca la coºul de gunoi al istoriei pe Iuliu Maniu, prin anularea deciziei care denumea simbolic sala de ºedinþe a prefecturii cu numele marelui patriot ºi om politic român.
Singurul argument plauzibil, dar nefãcut public, a fost, cred eu, disconfortul la care era supus prefectul, ºtiind cã era obligat sã-ºi þinã ºedinþele politice într-o salã unde, ca simbol al Unirii, plutea spiritul lui Iuliu Maniu.
Din pãcate, Ioan Rus nu ºi-a depãºit condiþia de cãuzaº politic ºi a schimbat denumirea sãlii în ”Sala Mihai ViteazulÒ, cãutând, parcã, sã contrapunã cele douã personalitãþi. Îi ceream atunci primului-ministru sã intervinã pentru a împiedica acel abuz, dar primul-ministru ºi ministrul administraþiei publice, într-o tãcere suspectã, nu numai cã nu l-au tras de mânecã pe Ioan Rus, ci l-au promovat în funcþia de consilier în cadrul Consiliului de coordonare al ministerului condus de domnul Cozmâncã.
Iatã, prefectul nesancþionat atunci recidiveazã acum, întorcându-se împotriva lui Mihai Viteazul, a cãrui statuie vrea s-o scoatã din Cetatea Albei ºi s-o mute în afara ei, în parcul din faþa Catedralei Reîntregirii sfidând astfel istoria ºi cãlcând în picioare, la fel ca ºi ministrul Cozmâncã, autoritatea localã, pe care încearcã s-o punã în faþa deciziei luate abuziv, fãrã mãcar o consultare prealabilã.
Amintesc cã asemenea acte izvorâte parcã din paranoia unei puteri totalitare nu sunt unice, prefectul de Hunedoara ºi cel de Gorj îºi disputã un alt simbol naþional Ð Coloana Infinitului.
Ceea ce nu ºtie probabil domnul prefect Ioan Rus este faptul cã amplasamentul actual al statuii este unul bine gândit de cãtre celebrul sculptor Oscar Han Ñ între Palatul princiar, cu apartamentele unde a locuit Mihai Viteazul, ºi Sala Unirii, spre care se îndreaptã mâna în care voievodul þine sceptrul.
Amplasarea statuii în acel loc s-a fãcut într-un an simbol Ð 1968 Ñ, când a fost sãrbãtorit Semicentenarul Unirii. Faptul cã în apropierea statuii se aflã pe lângã cele douã obiective amintite anterior ºi cele douã catedrale Ð a Reîntregirii ºi cea Romano-Catolicã Ñ, cu sediile episcopale, precum ºi Muzeul de Istorie demonstreazã faptul cã statuia se aflã la locul potrivit.
Domnule prim-ministru, domnule prefect, Mihai Viteazul ºi-a câºtigat dreptul de a intra triumfal în Cetatea Albei Iulia, învingând la ªelimbãr. A intrat în Cetate ºi în conºtiinþa poporului român pentru a nu mai ieºi niciodatã. De ce încercaþi sã-l scoateþi pe poarta din spate, trãdându-l, parcã, a doua oarã, la fel ca generalul Basta?
Sper cã mãcar de data aceasta, domnule prim-ministru, sã luaþi atitudine pentru a stopa din faºã aceastã infantilã intenþie, iar dacã argumentele prezentate mai sus nu v-au convins, sã ºtiþi cã noul amplasament este atât de prost ales, încât vorba subprefectului: ”oricum va fi poziþionatã Statuia lui Mihai Viteazul în Parcul Unirii, calul ºi cãlãreþul vor sta cu spatele la CatedralãÒ.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
## ªi eu vã mulþumesc.
Am o rugãminte la toþi cei care au vorbit ºi la cei care vor vorbi în continuare: vã rog, trei minute! Numai atât: trei minute. Atât este declaraþia.
Domnul deputat Ilie Merce.
## **Domnul Ilie Merce:**
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
În timpul vacanþei parlamentare, un moment, parcã anume ales, în îndelungatul ºi mereu mai periculosul atac la adresa unitãþii ºi indivizibilitãþii României, s-a petrecut un eveniment fãrã precedent, de naturã a indigna ºi organismele europene, care au condamnat actul politicojuridic de agresiune a Ungariei asupra unor þãri vecine prin acordarea de legitimaþii etnice cetãþenilor acestora.
Un asemenea fapt nu este decât o verigã cãtre capãtul lanþului cu care se doreºte jugularea unitãþii statal-teritoriale a României. Nu prin forþã, nu prin desprinderea teritorialã ori violenþã, ci prin politica faptului împlinit.
Evenimentul menþionat nu a fost singular. Presa din Bulgaria, citând surse de peste ocean, a cochetat, tot în vara acestui an, cu ideea retrasãrii graniþelor în Balcani, strecurând aluzia cã Transilvania ar urma sã revinã Ungariei, în cadrul unui proiect mai amplu, de aºa-zisã soluþionare a focarelor actuale ori posibile ale conflictelor teritoriale, potrivit principiului ”o etnie Ð un statÒ.
În acest scop, ar fi proiectatã o conferinþã ce ar urma sã se desfãºoare la sfârºitul lunii mai 2002, la Berlin. Simultan, ºi presa din Macedonia a fãcut speculaþii pe aceeaºi temã. Un aºa-zis Consiliu ªtiinþific pentru Europa de Est, care patroneazã un Institut de Balcanologie, de a cãror activitate este apropiat fostul secretar de stat american Henry Kissinger, unul dintre proiectanþii graniþelor viitoare, lanseazã de mai multã vreme diverse variante de schimbare a graniþelor pe cale paºnicã, dupã cum afirmã preºedintele Academiei de ªtiinþã din Macedonia.
Într-un asemenea contest survine ºi declaraþia premierului român Adrian Nãstase, care avertizeazã cã Transilvania ºi Banatul sunt þinte ale noului revizionism. De ce-l cred pe Nãstase? Vine Octavian Paller ºi comenteazã aceste declaraþii într-un editorial: ”Dupã 1989 s-au reactivat virulent cercurile ºi forþele revizioniste maghiare. Socotim cã a venit vremea sã se treacã la fapte. Nemulþumirile economice din Ardeal au ceva specific. Regãþeanul dezamãgit înjurã politicienii, în schimb un ardelean e tentat sã înjure Bucureºtiul. Dacã pe la începutul secolului trecut se zicea în Ardeal cã soarele rãsare de la Bucureºti, acum vorba care circulã este cã rãul vine de la Bucureºti.
Exact din aceleaºi motive economice a apãrut miºcarea secesionistã în Italia care vrea sã rupã Nordul de Roma ºi de Sud.
Din pãcate, politicienii noºtri îºi închipuie cã e suficient sã þinã discursuri despre statul naþional unitar sau sã facã pelerinaje la mormântul lui Avram Iancu, în loc sã se întoarcã de la efecte la cauzã. Doctrina transilvanismului este perfid întreþinutã de revizioniºti pentru a sãpa o falie psihologicã între românii de dincolo ºi de dincoace de munþi.
Vocile româneºti care fac lobby pentru Ungaria denunþând extremismul îl vãd reprezentant numai pe Corneliu Vadim Tudor sau pe Funar, ºi niciodatã pe Tškes.Ò
Am încheiat citatul din editorialul domnului Paler.
Pe site-urile Internetului, în spatele unor partide sau organizaþii neguvernamentale gen ”Pro TransilvaniaÒ, ”Partidul MoldovenilorÒ ºi altele, se proiecteazã deja graniþele unor state virtuale, pentru ca lumea, o datã obiºnuitã cu ideea, sã nu mai fie surprinsã de îndeplinirea unor asemenea proiecte.
Sfãrâmarea României este obiectivul strategic al politicilor revizioniste apãrute o datã cu ultimele zile ale Primului Rãzboi Mondial. Aceste politici sunt aplicate cu perseverenþã, mereu adaptate evoluþiilor politice internaþionale.
Experienþa inter ºi postbelicã a României atestã fãrã putinþã de tãgadã cã pericolul revizionist este multidirecþional. ªi arhicunoscutul plan al bulgarului Valev prin care România era sã fie adjudecatã de vecini în contextul unei aºa-zise diviziuni a muncii între statele membre ale C.A.E.R., a fost tot o astfel de iluzie care s-a spulberat în faþa rezistenþei naþionale, aºa cum s-a putut ea manifesta la începutul anilor[,] 60.
Nu este acum nici locul ºi nici momentul pentru a diagnoza acþiunile neorevizioniste prin care se urmãreºte din nou reducerea, într-o primã fazã ºi, ulterior, anihilarea suveranitãþii statului român asupra teritoriilor din cuprinsul graniþelor sale ºi a populaþiei acestora.
Formele acestei agresiuni sunt multiple, dar, în principal, preeminente sunt cele economice ºi informaþionale, a
cãror manifestare e mai greu vizibilã ºi aproape imposibil de contracarat dacã efectele au început sã se producã.
Cei care au ocazia sã cãlãtoreascã în judeþele din Transilvania s-ar putea sã aibã surpriza sã constate cã de la campania plãcuþelor bilingve s-a ajuns relativ repede la monolingvismul care exclude de astã datã limba românã chiar de pe indicatoarele din localitãþi.
Dependenþa faþã de importurile din Ungaria a devenit în Transilvania atât de evidentã, încât aceastã parte din România apare firesc în ochii unora ca un debuºeu dacã nu chiar o provincie a statului vecin. Respectãm dreptul la identitatea naþiunilor conlocuitoare, dar în acelaºi timp considerãm cã este de datoria noastrã sã atragem atenþia cã acesta a devenit paravanul acþiunilor externe de suprimare a atributelor esenþiale ale statului român, fiind grav puse în pericol fundamentele acestuia, prin încãlcarea flagrantã a unor principii constituþionale esenþiale.
ªi astãzi, precum ºi în urmã cu peste opt decenii, ziariºti români cumpãraþi, asociaþii ºi fundaþii paravan duc o propagandã a panmaghiarismului ºi a pantransilvanismului, autonomiei ºi a federalizãrii. Continuã sã ne fie falsificatã istoria, iar pe fondul intoxicãrilor mediatice, personalitãþi europene precum Xavier Solana confundã Bucureºtiul cu Budapesta. Bibliotecile din întreaga lume sunt poluate informaþional cu cãrþi de istorie ºi statistici false.
Dacã se repetã istoria, nu trebuie repetate ºi greºelile ei. În anii «30, Partidul Maghiarilor a condiþionat colaborarea ungurilor cu guvernul de o listã de revendicãri. Astãzi, dupã patru ani de guvernare algoritmicã, U.D.M.R. colaboreazã cu actualul Guvern tot în baza unei liste de revendicãri.
O asemenea listã de revendicãri a fost transmisã de U.D.M.R. la 26 august anul curent fostului secretar general al Consiliului Europei, Catherine LalumiŽre, acoperindu-se în fapt un memorandum de facturã separatistã ºi revizionistã. Budapesta ºi liderii maghiari din România dezinformeazã forurile internaþionale.
Care pot fi, în acest context, motivele pentru care autoritãþile române nu informeazã forurile internaþionale despre diversiunile neorevizioniste practicate în contextul Europei unite?
Vã mulþumesc.
Domnul deputat Ludovic Mardari.
Vã rog din suflet, trei minute! Dacã dupã aceea întrerup vorbitorul, o sã spuneþi cã am ceva cu cineva.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Sãptãmâna trecutã, vineri 28 septembrie 2001, am dorit sã prezint un discurs la Radio Timiºoara în cadrul emisiunii ”La zi în viaþa partidelor parlamentareÒ. Acest lucru n-a fost posibil, deoarece emisiunea a fost interzisã pentru a nu deranja vizita în judeþul Timiº a domnului Preºedinte Iliescu. Menþionez cã, deºi în acea zi nu a fost transmis la Radio Timiºoara, textul a apãrut în ziarul local ”Agenda zileiÒ din data de 28 septembrie 2001, sub titlul ”P.R.M. se teme de cenzurã ºi dictaturãÒ.
Dupã cum vedeþi, acest titlu are o deplinã îndreptãþire, fapt demonstrat de interzicerea transmiterii textului la postul de radio Timiºoara, care fiind post public, deci întreþinut cu banii contribuabililor, nu avea dreptul sã practice o cenzurã favorabilã P.S.D.-ului.
Cu permisiunea dumneavoastrã, am sã prezint Parlamentului discursul de care s-au speriat adepþii partidului de guvernãmânt de la Radio Timiºoara.
Dupã cum se cunoaºte, preºedintele partidului din care fac parte, domnul Corneliu Vadim Tudor, în cadrul conferinþei de presã pe care a þinut-o în data de 14 septembrie 2001, la trei zile dupã atacul terorist din Statele Unite ale Americii, a solicitat lãmuriri cu privire la antrenamentele unor palestinieni pe teritoriul României.
Imediat Parchetul General s-a autosesizat, nu ca sã verifice ilegalitãþile comise cu ocazia acelor antrenamente, ci pentru a cerceta dacã domnul Corneliu Vadim Tudor se face vinovat de rãspândirea unor zvonuri mincinoase care ar putea aduce atingere siguranþei naþionale, deºi Constituþia prevede la art. 70 cã: ”Deputaþii ºi senatorii nu pot fi traºi la rãspundere juridicã pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.Ò
Desigur cã nu este greu de presupus cã autosesizarea Parchetului General s-a fãcut la sugestia instituþiei prezidenþiale, aceeaºi instituþie care a cerut Parchetului General ºi anchetarea unui ziarist de la România Liberã în urma abordãrii aceluiaºi subiect în data de 20 septembrie.
Se poate trage concluzia cã toþi ziariºtii care vor sã facã luminã în acest subiect fierbinte riscã sã fie anchetaþi ºi sã-ºi piardã libertatea. Realizatorul de radio Paul Grigoriu a fost suspendat timp de 30 de zile de la emisiunea ”Sfertul academicÒ pentru cã nu l-a cenzurat pe domnul Corneliu Vadim Tudor în data de 17 septembrie.
Luând în considerare aceste reacþii în forþã, sunt îndreptãþit sã cred cã, în condiþiile în care partidul aflat la putere îºi consolideazã poziþia prin racolare de parlamentari de la alte partide, opoziþia devenind o simplã figuraþie, nu este exclus ca cenzura sã se accentueze ºi sã se ajungã chiar la o formã de dictaturã.
Au fost unele voci care au spus cã nu era momentul ca domnul Corneliu Vadim Tudor sã readucã în atenþia mass-media problema luptãtorilor palestinieni antrenaþi în anii 1994-1996 pe teritoriul României tocmai acum, când þara noastrã se aflã la un pas de intrarea în NATO.
Nu este aºa! Duplicitatea ne aduce numai deservicii. Occidentul, prin intermediul serviciilor secrete proprii, poate afla tot ce se întâmplã în România în probleme cum ar fi: traficul de droguri, transporturi speciale de armament, respectiv antrenamente ale militarilor strãini þinute secret faþã de Parlament. Doar populaþia din România a fost menþinutã în bezna necunoaºterii, chiar dacã din banii ei s-au plãtit cheltuielile aferente antrenamentelor respective.
Vreau sã liniºtesc membrii ºi simpatizanþii Partidului România Mare spunându-le cã ridicarea imunitãþii parlamentare a domnului Corneliu Vadim Tudor este puþin probabil cã va avea lor. Domnul Preºedinte Iliescu împreunã cu partidul din care provine ar face o mare greºealã politicã. Sã nu uitãm cã liderul celui mai mare partid de opoziþie din þara noastrã, domnul Corneliu Vadim Tudor, este parlamentar european.
În consecinþã, dacã ar afla Consiliul Europei cã unui membru al sãu i s-a ridicat imunitatea datoritã solicitãrii de a se face luminã într-o problemã care ar putea avea legãturã cu terorismul internaþional, reacþia ar fi devastatoare. S-ar ajunge la concluzia cã, în România, democraþia este ameninþatã. Imaginea externã a domnului Iliescu ºi a partidului aflat la putere ar avea foarte mult de suferit ºi, ca urmare, nu-ºi vor asuma un astfel de risc. Cu sau fãrã declaraþia domnului Corneliu Vadim Tudor, prin declanºarea rãzboiului împotriva terorismului internaþional, secretul privind antrenamentul luptãtorilor palestinieni la noi în þarã ar fi fost spulberat.
Sã ne rugãm ca numele luptãtorilor palestinieni care au fost antrenaþi în România sã nu se regãseascã pe lista teroriºtilor implicaþi în crimele din Statele Unite ale Americii!
Scuzele României cã pregãtirea s-a fãcut pentru luptele antitero ºi nu pentru terorism nu vor avea nici o valoare. Va trebui sã ne luãm adio de la orice fel de integrare euroatlanticã pentru o bunã perioadã de timp de acum înainte ºi, în acest caz, vinovat va fi domnul Preºedinte Iliescu, nicidecum domnul Corneliu Vadim Tudor.
În contextul opþiunii noastre occidentale, în viitorul imediat apropiat, România are nevoie de înþelepciune ºi, mai ales, de mult noroc.
Vã mulþumesc.
Domnul deputat Napoleon Pop.
## **Domnul Napoleon Pop:**
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Institutul Naþional de Statisticã aflat sub coordonarea ministrului dezvoltãrii ne informeazã cu legitimã mândrie cã cifrele statistice consemneazã evoluþii pozitive ale unor indicatori economici fundamentali, evoluþii care, proiectate în perspectivã, ar trebui sã confirme strategia de dezvoltare pe termen mediu convenitã de forþele politice la mijlocul anului 2000 ºi acceptatã de Uniunea Europeanã.
Cu toate acestea, semnarea unui nou acord stand-by cu F.M.I. pentru a obþine eticheta de credibilitate externã treneazã, iar Uniunea Europeanã ne repetã cã suntem încã rãmaºi în urmã la criteriul economic. Între timp, investiþii majore strãine nu vin, investiþii noi cu impact economic major nu se întâmplã, arieratele cresc, producþia pe stoc se acumuleazã, deficitul comercial înregistreazã un record absolut, iar exporturile nu pot fi dinamizate substanþial peste bariera de 10 miliarde dolari pe an.
Chiar dacã unele evaluãri, bune sau rele, sunt prea devreme faþã de momentul începerii guvernãrii P.S.D., pentru cetãþenii acestei þãri timpul trece inexorabil, iar problemele cotidiene devin acute în acest nou prag de iarnã, caracterizat printr-o escaladare fãrã precedent a preþurilor utilitãþilor publice.
Miniºtrii responsabili pentru economie depun eforturi vizibile pentru macrostabilizare, cu credinþa cã deficitul bugetar ºi inflaþia vor fi stãpânite.
Întrebarea fundamentalã este însã cu ce metode se doreºte atingerea acestor obiective. De ce? Pentru cã dincolo de rezultatele bune pe care cifrele le relevã la rece, implacabil pentru minþile slabe, preocupate exclusiv de perspectiva zilei de mâine, problema esenþialã este dacã mecanismele ºi politica din spatele acestor cifre sunt sustenabile, funcþionabile pe termen lung, se autoregleazã, genereazã progres ºi bunãstare pentru toþi cetãþenii, cu intervenþie statalã directã minimã.
Ce se întâmplã în realitate?
Din dorinþa de a demonstra cã economia merge bine, intervenþia statului este în continuã creºtere, decizia se concentreazã la vârf, caracterul ei administrativ se acutizeazã, principalul loc de intervenþie este proprietatea de stat unde administraþia centralã se poate impune, poate dicta, poate forþa.
Tot acest proces nu se întâmplã pe baza pârghiilor financiar-economice, ci a relaþiilor subiective dintre persoane aflate într-o structurã ierarhicã ºi poziþii de decizie în care prevaleazã dispoziþia scrisã sau datã telefonic ºi mai puþin regulile de joc valabile pentru toþi prin lege. Tot aºa are loc ºi alocarea resurselor, sub presiunea unor persoane ºi evenimente, în mod subiectiv, care în final vor destrãma corelaþiile economice iniþiale stabilite prin modelul restructurat de dezvoltare pe termen mediu ºi pentru care s-a fãcut atâta vâlvã ºi s-a invenstit atâta încredere.
Dacã cineva crede cã acesta este modelul de economie de piaþã socialã se înºealã amarnic, iar rezultatele pe termen lung vor fi dezastruoase pentru aceastã populaþie adusã la limita sãrãciei insuportabile.
Filozofic, ne aflãm în situaþia în care guvernul, prin politica sa economicã, încearcã sã asigure un peºte pentru fiecare flãmând.
Iatã câteva exemple: credite necomerciale, deci nu de la bãnci, date la tot felul de societãþi cu capital majoritar de stat, din cele mai diverse motive: plata salariilor, restructurare, plata unor datorii etc. nici un credit nefiind returnat; povestea cu milionul de lei la hectar care nu a ajuns încã la toþi agricultorii dupã un an de zile; întreruperea bruscã a finanþãrii subvenþiei pentru tractoare ºi alte echipamente agricole; intervenþia Executivului în structurile locale alese; modul de soluþionare a pãgubiþilor F.N.I.; încredinþarea contractelor de realizare a unor drumuri judeþene; asanarea financiarã a Bãncii Agricole ºi, anterior, Bancorex; garantarea de credite producãtorilor de utilitãþi publice pentru a se asigura energia electricã ºi termicã populaþiei pentru iarnã.
Cât de mare poate fi sacul cu peºti al Guvernului? Atâta cât poate fi alimentat din ce în ce mai puþin de cei care mai ºtiu, mai pot sau mai vor sã foloseascã undiþa, pânã când vor ajunge ºi aceºtia sã cearã câte un peºte de la Guvern.
Ce se întâmplã în final? Cetãþeanul plãteºte de douã ori: preþurile pentru utilitãþi, iar pe de altã parte, birurile mari ºi multiple puse pe bruma de câºtig pe care o are.
La o astfel de perspectivã îngrijorãtoare nici nu mai poate fi vorba de o opoziþie partizanã, ci de nevoia de a privi extrem de responsabil asupra a ceea ce este rãu cu noi.
Este rãu cã ne îndepãrtãm de la legea fundamentalã, de la Constituþie.
Politica economicã, ºi nu neapãrat a actualului Guvern, se pare cã nu s-a trezit din coºmarul dictaturii ºi al totalitarismului. Ea continuã sã punã accent pe sistem ºi nu pe cetãþean ºi drepturile lui garantate de Constituþie. Dar care sistem?
Un sistem care de fapt este interzis prin Constituþie. Un sistem care se doreºte sã se bazeze pe forþe dominante, monopoliste, cu caracter politic ºi economic, forþe care neagã în final libertatea ºi demnitatea individului, egalitatea de ºanse ale acestuia.
Noua ordine social-economicã pe care a prevãzut-o Constituþia se bazeazã pe conceptul de societate liberã, pe libertatea individului, pe responsabilitatea acestuia, pe libera competiþie, pe prevenirea oricãrui abuz al puterii generat de o poziþie dominantã, care nu poate fi rezultatul decât al aplicãrii voluntare, inegale ºi inconsecvente a legii.
Dominaþia puterii centrale, prin monopoluri politice ºi naturale, a companiilor naþionale de stat, a structurilor politice clientelare sunt o agresiune la societatea liberã garantatã de instituþiile democratice, sunt o agresiune chiar la puþina legislaþie socialã, care, chiar în respectul libertãþii ºi demnitãþii individului, nu reuºeºte ºi nu vrea sã-i aºeze pe toþi cetãþenii acestei þãri pe o linie de plecare rezonabilã în fructificarea ºanselor egale.
Cu peste 45% din populaþie la pragul sãrãciei, este greu sã vorbim de o societate liberã, garantatã de Constituþie, care sã asigure securitate, stabilitate ºi libertate fiecãrui cetãþean.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Domnul deputat Dumitru Bãlãeþ.
Dumitru Bãlãeþ
#48436Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,
Asistãm astãzi la o campanie de denigrare bine organizatã pânã la cel mai înalt nivel ”de partid ºi de statÒ, Ñ pentru a ne referi în termenii desueþi în care se duce Ñ, împotriva liderului P.R.M., senatorul Corneliu Vadim Tudor. Domnul Corneliu Vadim Tudor a mers mereu împotriva curentului de mediocritate ºi de oportunism care dominã din pãcate viaþa noastrã politicã. De aceea, mediocritãþile ºi oportuniºtii s-au coalizat dintotdeauna împotriva sa.
Acum, asistãm însã la o situaþie nouã. S-a gãsit un clenci mai deosebit, ºi anume acuzaþia cã, prin atitudinea sa, senatorul Corneliu Vadim Tudor ar fi lezat interesele statului român. Aceastã acuzaþie a intervenit dupã atacurile teroriste de la 11 septembrie din Statele Unite ale Americii, când Preºedintele Ion Iliescu ºi Guvernul dom- nului Nãstase au oferit, supralicitând, spaþiul aerian ºi terestru al României pentru un rãzboi cu þãrile care susþin terorismul, fãrã sã se cunoascã acestea, ceea ce nu au fãcut nici mãcar þãrile din N.A.T.O.
Fãrã sã se opunã acestei hotãrâri, cel puþin pripite ºi emoþionale, a guvernanþilor de la Bucureºti, domnul senator Corneliu Vadim Tudor a atras atenþia acestor guvernanþi cã, acum câþiva ani în urmã, tot ei au fost aceia care au admis ºi sprijinit pregãtirea pe teritoriul þãrii noastre a unor luptãtori Hamas (arabi), acuzaþi acum de terorism.
De aici imensul scandal care s-a stârnit. De aici furia cu care Vadim este atacat în presã. De aici acuzaþia care i se aduce de cãtre guvernanþi cã ar fi lezat interesele statului ºi ale poporului român ºi cã pentru asta senatorul Corneliu Vadim Tudor ar trebui ostracizat ºi bãgat la închisoare.
Potoliþi-vã, domnilor! Sã judecãm faptele mai la rece ºi sã tragem concluziile corecte care se cuvin. Mai întâi sã observãm cã faptele pe care le incrimineazã Corneliu Vadim Tudor nu au fost inventate de el, ci au fost publicate anterior.
De ce nu s-au sesizat domnii de la putere în legãturã cu toate acestea? De ce s-au nãpustit numai asupra domnului Corneliu Vadim Tudor? De ce numai dumnealui i se aduc acuzaþii atât de grave? Sã fie oare pentru cã domnul Corneliu Vadim Tudor a dat faptelor despre care a vorbit presa o coloraturã mai aparte, mai literarã, cã le-a îmbrãcat în haina pamfletului politic care i-a enervat peste mãsurã? Dar pamfletul politic a existat în România ºi pânã acum ºi nimeni nu i-a pus pumnul în gurã. L-au practicat cu mãiestrie Maiorescu, Eminescu, N. D. Cocea, Arghezi ºi mulþi alþii.
De ce atâta lipsã de umor la domnii noºtri de astãzi care se simt lezaþi de arta pamfletarã a lui Vadim ºi recurg la lovituri de cu totul altã naturã?
Aflãm astfel cã domnul Preºedinte Iliescu, în cadrul convorbirilor cu partidele politice, a invitat la Cotroceni Partidul România Mare, dar a refuzat pe senatorul Corneliu Vadim Tudor, când se ºtie cã acesta este chiar preºedintele ales în funcþiune al acestui partid. A ce seamãnã acþiunea domnului preºedinte Ion Iliescu? Evident, a ºantaj politic, a amestec în treburile interne ale partidului respectiv, ceea ce depãºeºte cu mult funcþia prezidenþialã de mediator imparþial între partidele politice ale þãrii.
Mai aflãm cã domnii de la putere pregãtesc chiar în sãptãmâna aceasta ridicarea imunitãþii parlamentare a domnului senator Corneliu Vadim Tudor, pentru a-l deferi apoi justiþiei. ªi aceastã mãsurã sã fie un rãspuns la arta de pamfletar a lui Vadim? Evident, ºi în acest caz, enervarea, în loc sã producã îngeri cum ar trebui, produce monºtri. Monºtrii care sfideazã democraþia.
Imunitatea parlamentarã a fost prevãzutã în constituþiile statelor democratice tocmai pentru a combate aceºti monºtri ºi a apãra dreptul la opinie politicã a parlamenarilor. Or, tocmai acest drept îl vedem atacat acum de cei ce vor sã transforme statul român de azi în partid, iar partidul în stat, identitate pãguboasã pentru toatã lumea.
Mai avem ºi o altã observaþie de principiu: acum, dupã ce ºocul american a trecut, judecând mai la rece, se vede clar cã lupta împotriva terorismului este mult mai complexã ºi mai dificilã decât se credea iniþial. Ea presupune mai întâi identificarea unui duºman ascuns ºi foarte alunecos ºi numai dupã aceea combaterea lui cu mijloace adecvate.
În cadrul primei acþiuni intrã ºi datoria fiecãrui stat de a analiza cu luciditate în ce mãsurã a hrãnit la sânul sãu ”ºarpeleÒ terorismului, cãci acest ”ºarpeÒ nu a venit de pe alte planete, ci s-a pripãºit la locuri cãlduþe ºi a crescut în climatul de corupþie care existã astãzi în lume. Ar fi fost o onoare pentru noi, ca români, sã deschidem acest capitol obligatoriu din istoria contemporanã a omenirii.
Iatã ceea ce ne propunea senatorul Corneliu Vadim Tudor spre onoarea noastrã, a tuturor. Se vede însã cã autoritãþile noastre nu sunt capabile de o asemenea onoare, cã un asemenea moment al adevãrului ºi dreptãþii nu le poate conveni.
Manifestãm totuºi credinþa cã pânã la urmã acest adevãr ºi aceastã dreptate vor triumfa. Am fãcut aceastã declaraþie politicã în nume personal ºi al Grupului parlamentar P.R.M. din care fac parte.
Mulþumesc pentru atenþie.
Doamna deputat Ana Florea.
## **Doamna Ana Florea:**
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Învãþãmântul dintr-o þarã este investiþia cea mai importantã pe termen lung: investiþia în tineret. Aceastã instituþie presupune resurse umane, materiale ºi financiare consistente. Rezultatele se obþin relativ târziu ºi sunt greu cuantificabile.
În România mereu s-a vorbit ºi se vorbeºte cã învãþãmântul este o prioritate, dar aplicarea în practicã a acestor afirmaþii a fost ºi este deficitarã. Mã refer în special la învãþãmântul din comunitãþile cehe din judeþul Caraº-Severin, deºi aceastã problemã nu este specificã acestei minoritãþi, fiind comunã toturor ºcolilor din mediul rural românesc.
În ultimii ani, absolvenþii claselor a VIII-a din aceste ºcoli cu predare în limba românã ºi având limba cehã ca limbã maternã nu ºi-au luat examenul de capacitate în prima sesiune. Aceºti copii n-au mai avut ºansa de a urma un liceu, mulþi dintre ei renunþând la ºcoalã.
Problema este complexã. Satele cehe sunt relativ izolate, la 15-20 de kilometri de o ºosea naþionalã, iarna putând rãmâne pentru anumite perioade de timp complet izolate. Existã dotare materialã, ºcoli, manuale. Existã cadre didactice, dar aceºtia în cea mai mare parte sunt suplinitori ºi predau mai multe materii.
La începutul acestui an ºcolar, în unele sate, la ºcoalã s-au prezentat doar elevii ºi pãrinþii, cãci profesorii suplinitori nu erau încã stabiliþi. Un început de an ºcolar descurajant atât pentru elevi cât ºi pentru pãrinþi. În acest context, este greu sã-i convingi pe copii de importanþa educaþiei ºi pe pãrinþi sã-i capacitezi sã facã eforturi financiare, când cei care sunt responsabili cu acest lucru îl trateazã cu superficialiate. Pierdem generaþii, pierdem încrederea în educaþie. Aceºti tineri sunt tinerii noºtri, mulþi dintre ei maculeazã imaginea României peste hotare. Ei emigreazã ºi, prin nivelul lor de pregãtire, noi toþi primim o notã proastã la învãþãmânt ºi educaþie.
Din pãcate, rar ni se contorizeazã ºi valorile ºi tinerii de excepþie. ªtiu cã Guvernul ºi Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii depun eforturi considerabile pentru rezolvarea problemelor din învãþãmântul rural. Mã întreb ce vom face cu aceste generaþii de tineri ai tranziþiei care în viitor vor costa societatea româneascã foarte mult. Ei vor fi cei care nu-ºi vor gãsi loc de muncã ºi mereu vor apela la ajutor din partea societãþii.
Sunt proiecte care se referã la învãþãmântul rural, în unele zone, uºor de aplicat. Dar ce vom face cu comunitãþile izolate unde distanþa, dar mai ales accesibilitatea în perioada iernii este o problemã. Va fi ca o glumã. O datã nu va fi combustibil, altã datã se stricã microbuzul, se îmbolnãveºte ºoferul sau se înzãpezeºte drumul. Dacã problemele învãþãmântului rural sunt complexe ºi particulare, soluþiile ar trebui sã fie particularizate.
În comunitãþile izolate ar fi mult mai eficiente pãstrarea ºcolilor existente ºi atragerea profesorilor calificaþi în aceste zone. Existenþa unui intelectual în comunitate este beneficã nu doar pentru educaþia copiilor, dar ºi a întregii comunitãþi. Cadrele didactice trebuie motivate pentru a se stabili în aceste comunitãþi, oferindu-le un salariu de douã-trei ori mai mare ºi alte facilitãþi la nivel local, de exemplu, locuinþã. În acest fel se rezolvã ºi problema multor absolvenþi care nu-ºi gãsesc un loc de muncã corespunzãtor pregãtirii lor ºi problema educaþiei în comunitãþile izolate.
Cred cã în timpul cel mai scurt vom gãsi soluþiile cele mai bune, lãsând la o parte culoarea politicã ºi interesele de grup, concentrându-ne asupra viitorului nostru Ñ educaþia tineretului.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Domnule Iulian Mincu, poftiþi.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În ºedinþa de guvern din 27 septembrie 2001 s-a discutat textul unei ordonanþe de urgenþã care reprezintã actul de naºtere a 8 universitãþi din cele 18 aflate de peste 6 luni în discuþia Comisiei de învãþãmânt a Camerei Deputaþilor.
Nu s-a putut lua pânã acum la comisie nici o mãsurã, cu toate cã existã materialele necesare, întrucât, la cererea ministrului educaþiei ºi cercetãrii, s-a aºteptat punctul de vedere al ministerului. Acest punct de vedere nu îl avem oficial nici în prezent, în schimb, în ultimile zile au apãrut la televiziune ºi în presã lista celor 8 universitãþi particulare acreditate prin ordonanþã de urgenþã. Motivaþia exprimatã de ministru sunã astfel: ”În urma controalelor celor 20 de universitãþi s-a constatat cã personalul didactic este format din cadre didactice pensionate sau care nu sunt titularizate, structuri academice de conducere ile-
gal constituite, asistenþi sau preparatori cu funcþii de prorectori, decani sau secretari ºtiinþifici, depãºirea capacitãþii de ºcolarizare cu scopul interesului financiar în dauna calitãþii de învãþãmânt. Exemplu: Spiru Haret Ð 530%, Româno-Americanã Ð 133%. Creºterea numericã a numãrului de studenþi este evident necorelatã cu posibilitãþile reale de ºcolarizareÒ.
Prin declaraþia de astãzi þin sã precizez:
1) Legea învãþãmântului ºi acreditãrii nr. 84 din 1995, lege organicã, invocatã în ordonanþa de urgenþã spune cã: ”Înfiinþarea instituþiilor de învãþãmânt superior se face prin lege, în baza procedurilor prevãzute de Legea nr. 88 din 1993 art. 56 alin. 1.
2) Constituþia României prevede la art. 114 alin. 4 cã: ”În cazuri excepþionale, Guvernul poate adopta ordonanþe de urgenþã. Acestea intrã în vigoare numai dupã depunerea lor spre aprobare în ParlamentÒ. Mã întreb ºi ne putem întreba care este starea excepþionalã în cazul de faþã?
3) La 5 din cele 8 universitãþi acreditate prin ordonanþã de urgenþã, s-au constatat de cãtre comisie, pe baza documentelor depuse de cãtre acestea, o serie de inadvertenþe sau falsuri.
4) Motivaþia ministrului, depãºirea numãrului de studenþi sau cã unele cadre sunt pensionate, se aplicã ºi la facultãþile de stat. Dau, spre exemplu, Universitatea Valahia din Târgoviºte, condusã de un rector de peste 76 de ani, cadre didactice ce ating vârsta de 82 Ð 83 de ani, ceea ce dupã mine este factor grav. Numãrul de studenþi înscriºi cu taxe este exagerat de mare. La facultatea de drept, spre exemplu, la 40 de studenþi fãrã taxe existã înscriºi 500 studenþi cu taxe, adicã 1250%, iar la A.S.E., la 80 studenþi fãrã taxe sunt înscriºi cu taxe 600 de studenþi, adicã 750%. Exemplele pot continua ºi cu alte universitãþi de stat, aspecte ce contravin flagrant legilor în vigoare.
5) În conformitate cu Legea nr. 84 din 1995, aºa cum am subliniat în interpelarea din 12 martie 2001, învãþãmântul particular funcþioneazã, potrivit legii, pe principiul nonprofit, pe principiul nediscriminãrii ºi respectând standardul naþional Ñ Monitorul Oficial nr. 606 din 10.12.1999 capitolul XI, art. 102.
Din pãcate, nu s-a þinut seama de aceste specificaþii ale legii, chiar ºi la unele din universitãþile aprobate.
6) Având în vedere cã la Comisia de învãþãmânt a Camerei Deputaþilor se aºteaptã de luni de zile punctul de vedere al Ministerului Învãþãmântului ºi Cercetãrii, la cererea ministrului chiar, ne întrebãm de ce ministerul a recurs la acest mijloc ilegal care subestimeazã Parlamentul? Presa susþine cã cele 8 universitãþi sunt motivate de existenþa unor personalitãþi politice în spatele lor; nu le mai nominalizãm, le-a nominalizat presa. Numai aºa se explicã, însã, de ce ministrul învãþãmântului nu a sesizat incompatibilitatea juridicã dintre un proiect de lege ºi o ordonanþã de urgenþã.
Vã mulþumesc.
Ultimul înscris pentru astãzi la declaraþii, domnul deputat Negiat Sali. Domnul deputat Negiat nu este. Bun. Am încheiat aceastã secvenþã a ºedinþei noastre de astãzi. Acum trebuia sã vã citesc situaþia prezenþei. Pe hârtie Bozgã Ion prezent s-au înscris 262 deputaþi, 83 sunt absenþi, 18 participã la Bran Vasile absent alte activitãþi parlamentare. Vã rog sã constataþi ºi dumBrînzan Ovidiu prezent neavoastrã cã în salã nu sunt 262 de deputaþi. Am Brudaºca Damian prezent rugãmintea la secretari sã aducã listele de prezenþã sã Bucur Constantin prezent facem un apel nominal. Bucur Mircea prezent Poftiþi, domnule secretar. Buga Florea prezent Burnei Ion prezent **Domnul Constantin Niþã:** Buruianã-Aprodu Daniela prezentã Abiþei Ludovic prezent Buzatu Dumitru prezent Afrãsinei Viorica prezentã Buzea Cristian Valeriu prezent Albu Gheorghe absent Calcan Valentin Gigel prezent Ana Gheorghe absent Canacheu Costicã absent Anastasescu Olga-Lucheria prezentã Cazimir ªtefan prezent Andea Petru prezent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard absent Andrei Ioan prezent Cãºunean-Vlad Adrian prezent Andrei Zeno absent Cerchez Metin absent Andronescu Ecaterina absentã Cherescu Pavel prezent Antal Istv‡n absent Chiliman Andrei Ioan prezent Anton Marin prezent Chiriþã Dumitru prezent Antonescu George Crin Laurenþiu prezent Ciontu Corneliu absent Antonescu Niculae Napoleon prezent Ciuceanu Radu prezent Apostolescu Maria prezentã Ciupercã Vasile Silvian prezent Arghezi Mitzura Domnica prezent Cîrstoiu Ion prezent Ariton Gheorghe prezent Cladovan Teodor prezent Armaº Iosif prezent Cliveti Minodora prezent Arnãutu Eugeniu prezent Coifan Viorel Gheorghe prezent Asztalos Ferenc prezent Cojocaru Nicu prezent Baban ªtefan prezent Crãciun Dorel Petru prezent Babias Iohan-Peter absent Creþ Nicoarã prezent Babiuc Victor absent Cristea Marin prezent Baciu Mihai prezent Criºan Emil prezent Bahrin Dorel prezent Dan Matei-Agathon absent Baltã Mihai prezent Daraban Aurel prezent Baltã Tudor absent Dinu Gheorghe prezent Bar Mihai prezent Dobre Traian prezent Bara Radu-Liviu prezent Dobre Victor Paul prezent Barbu Gheorghe prezent Dobrescu Smaranda prezent Bartoº Daniela absentã Dolãnescu Ion prezent Bãdoiu Cornel prezent Dorian Dorel absent Bãlãeþ Miticã prezent Dorneanu Valer prezent Bãlãºoiu Amalia prezentã Dragomir Dumitru absent Bãncescu Ioan prezent Dragoº Liviu Iuliu absent Bâldea Ioan prezent Dragu George absent Becsek Garda Dezideriu Coloman absent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil prezent Bentu Dumitru prezent Dreþcanu Doina Micºunica absentã Bercãroiu Victor prezent Dumitrescu Cristian-Sorin prezent Berceanu Radu Mircea prezent Dumitriu Carmen absentã Bereczki Endre prezent Duþu Constantin absent Birtalan çkos prezent Duþu Gheorghe prezent Bivolaru Ioan prezent Enescu Nicolae prezent Bleotu Vasile prezent Erdei Dol—czki Istv‡n absent Boabeº Dumitru prezent Eserghep Gelil absent Boagiu Anca Daniela absentã Fâcã Mihail prezent Boajã Minicã prezent Firczak Gheorghe prezent Boc Emil absent Florea Ana prezent Bogea Angela prezentã Florescu Ion prezent Boiangiu Cornel prezent Florescu Nicolae-Doru prezent Bolcaº Augustin Lucian prezent Fotopolos Sotiris prezent Bšndi Gyšngyike prezentã Frunzãverde Sorin absent BorbŽly L‡szl— prezent Gaspar Acsinte prezent
Acum trebuia sã vã citesc situaþia prezenþei. Pe hârtie s-au înscris 262 deputaþi, 83 sunt absenþi, 18 participã la alte activitãþi parlamentare. Vã rog sã constataþi ºi dumneavoastrã cã în salã nu sunt 262 de deputaþi. Am rugãmintea la secretari sã aducã listele de prezenþã sã facem un apel nominal.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/12.X.2001
Georgescu Filip absent Mândroviceanu Vasile prezent Georgescu Florin prezent Mera Alexandru-Liviu prezent Gheorghe Valeriu prezent Merce Ilie prezent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Meºca Sever prezent Gheorghiu Adrian prezent Miclea Ioan prezent Gheorghiu Viorel prezent Micula Cãtãlin absent Gingãraº Georgiu prezent Mihalachi Vasile prezent Giuglea ªtefan prezent Mihãilescu Petru-ªerban absent Godja Petru absent Mincu Iulian prezent Grãdinaru Nicolae absent Mircea Costache prezent Grigoraº Neculai prezent Mirciov Petru prezent Gubandru Aurel absent Miron Vasile prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Mitrea Manuela prezentã Haºotti Puiu absent Mitrea Miron Tudor absent Hogea Vlad-Gabriel prezent Mitu Dumitru Octavian prezent Holtea Iancu prezent Miþaru Anton prezent Hrebenciuc Viorel prezent Mînzînã Ion absent Ianculescu Marian prezent Mociolcã Ion prezent Ifrim Mircea prezent Mocioi Ion prezent Ignat Miron prezent Mogoº Ion absent Ilie Aurel Constantin absent Mohora Tudor absent Iliescu Valentin Adrian prezent Moisescu George Dumitru prezent Ionel Adrian prezent Moisoiu Adrian prezent Ionescu Anton prezent Moiº Vãsãlie prezent Ionescu Costel Marian prezent Moldovan Carmen-Ileana prezentã Ionescu Dan prezent Moldovan Petre prezent Ionescu Daniel prezent Moldoveanu Eugenia prezentã Ionescu Mihaela absentã Moraru Constantin Florentin prezent Ionescu Rãzvan prezent Motoc Marian Adrian prezent Ionescu Smaranda prezentã Musca Monica-Octavia prezentã Iordache Florin prezent Muºetescu Ovidiu Tiberiu absent Iriza Scarlat prezent Naidin Petre prezent Ivãnescu Paula Maria absentã Nan Nicolae absent Jipa Florina Ruxandra absentã Nassar Rodica prezentã Kelemen Atilla-BŽla-Ladislau prezent Naum Liana-Elena prezentã Kelemen Hunor absent Nãdejde Vlad-George prezent Kerekes K‡roly prezent Nãstase Adrian absent K—nya-Hamar S‡ndor prezent Nãstase Ioan Mihai absent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Kov‡cs Zolt‡n prezent Neacºu Ilie prezent Neagu Ion prezent Lari Iorga Leonida prezentã Lazãr Maria prezentã Neagu Victor prezent Neamþu Horia-Ion prezent Lãpãdat ªtefan prezent Neamþu Tiberiu-Paul prezent Lãpuºan Alexandru prezent Leonãchescu Nicolae prezent Nechifor Cristian prezent Lepãdatu Lucia-Cornelia prezentã Negoiþã Gheorghe-Liviu absent Lepºa Sorin Victor absent Nica Dan absent Loghin Irina absentã Nicolae Ion prezent Luchian Ion prezent Nicolãescu Gheorghe-Eugen prezent Magheru Paul absent Nicolescu Mihai absent Maior Lazãr Dorin absent Nicolicea Eugen prezent Makkai Grigore prezent Niculescu Constantin absent Man Mircea absent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae absent Manolescu Oana prezentã Nistor Vasile absent Marcu Gheorghe prezent Niþã Constantin prezent Mardari Ludovic prezent Oltean Ioan prezent Marin Gheorghe prezent Olteanu Ionel prezent Marineci Ionel prezent Oltei Ion absent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Onisei Ioan prezent Mãlaimare Mihai Adrian prezent Palade Doru Dumitru prezent Mãrãcineanu Adrian prezent Pambuccian Varujan prezent Mândrea-Muraru Mihaela prezent Paºcu Ioan Mircea absent |Pataki Iulia|prezentã|Stanciu Zisu|absent| |---|---|---|---| |Patriciu Dan Costache (Dinu)|absent|Stãnescu Alexandru-Octavian|prezent| |Paun Nicolae|absent|Stãniºoarã Mihai|absent| |Pãduroiu Valentin|prezent|Stoian Mircea|prezent| |Pãscuþ ªtefan|prezent|Stoica Valeriu|absent| |PŽcsi Francisc|prezent|Stroe Radu|prezent| |Pereº Alexandru|absent|Stuparu Timotei|prezent| |Petrescu Ovidiu Cameliu|prezent|Suciu Vasile|prezent| |Petruº Octavian Constantin|prezent|Suditu Gheorghe|prezent| |Pleºa Eugen-Lucian|prezent|SzŽkely Ervin-Zolt‡n|prezent| |Pop Napoleon|absent|Szil‡gyi Zsolt|prezent| |Podgorean Radu|absent|ªnaider Paul|prezent| |Popa Constanþa|prezentã|ªtefan Ion|prezent| |Popa Cornel|prezent|ªtefãnescu Codrin|absent| |Popa Virgil|prezent|ªtefãnoiu Luca|prezent| |Popescu-Bejat ªtefan-Marian|prezent|ªtirbeþ Cornel|prezent| |Popescu Gheorghe|prezent|Tam‡s S‡ndor|prezent| |Popescu Grigore Dorin|prezent|Tãrâþã Culiþã|prezent| |Popescu Ioan Dan|absent|Târpescu Pavel|prezent| |Popescu Kanty Cãtãlin|prezent|Tcaciuc ªtefan|absent| |Popescu-Tãriceanu Cãlin|absent|Teculescu Constantin|absent| |Popescu Virgil|prezent|Timiº Ioan|prezent| |Posea Petre|prezent|Toader Mircea Nicu|prezent| |Predicã Vasile|prezent|Todoran Pavel|prezent| |Pribeanu Gheorghe|prezent|Tokay Gheorghe|prezent| |Priboi Ristea|prezent|Tor— Tiberiu|prezent| |Purceld Octavian-Mircea|absent|Tudor Marcu|prezent| |Puºcaº Vasile|absent|Tudose Mihai|prezent| |Puwak Hildegard-Carola|absentã|Tunaru Raj|absent| |Puzdrea Dumitru|absent|Þibulcã Alexandru|prezent| |Radan Mihai|prezent|Þocu Iulian Costel|absent| |R‡duly R—bert K‡lm‡n|prezent|Varga Attila|prezent| |Raicu Romeo-Marius|absent|Vasile Aurelia|prezentã| |Rasovan Dan Grigore|prezent|Vasilescu Lia-Olguþa|prezentã| |Rãdoi Ion|prezent|Vasilescu Nicolae|prezent| |Rãdulescu Grigore Emil|prezent|Vasilescu Valentin|prezent| |Rus Emil|prezent|Vekov Carol Ioan|prezent| |Rus Ioan|prezent|Verbina Dan|absent| |Ruºanu Dan-Radu|prezent|Vida Iuliu|prezent| |Sadici Octavian|prezent|Videanu Adriean|absent| |Sali Negiat|prezent|Viºinescu Marinache|prezent| |Sandache Cristian|prezent|Voicu Mãdãlin|prezent| |Sandu Alecu|absent|Voinea Florea|prezent| |Sandu Ion Florentin|prezent|Winkler Iuliu|prezent| |Sassu Alexandru|prezent|Wittstock Eberhard-Wolfgang|prezent| |Saulea Dãnuþ|absent|Zãvoian Ioan Dorel|prezent| |Savu Vasile Ion|absent|Zgonea Valeriu ªtefan|prezent| |Sãpunaru Nini|prezent||| |Sârbu Marian|absent|**Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**|| |Sbârcea Tiberiu Sergiu|prezent|Acum, vom face o evaluare, câþi au rãspuns prez|| |Selagea Constantin|prezent|ºi vom continua cu ºedinþa de vot. Vã rugãm sã vã l|| |Sersea Nicolae|prezent|locurile în salã! Nu pãrãsiþi sala, vã rog!|| |Severin Adrian|prezent|Stimaþi colegi,|| |Simedru Dan Coriolan|prezent|Avem în salã 255 de deputaþi, 90|sunt abse| |Sireþeanu Mihail|prezent|Trecem la derularea ºedinþei de vot final.|| |Sonea Ioan|prezent|Proiectul de Lege pentru respingerea|Ordonanþei| |Spiridon Nicu|prezent|urgenþã a Guvernului nr. 56/2001 privind|modificare| |Stan Ioan|prezent|completarea art. 43 din Legea educaþiei fizice ºi sport|| |Stan Ion|prezent|nr. 69/2000.|| |Stana-Ionescu Ileana|prezent|Cine este pentru? Mulþumesc.|| |Stanciu Anghel|prezent|Voturi contra? Douã voturi contra.||
Acum, vom face o evaluare, câþi au rãspuns prezent, ºi vom continua cu ºedinþa de vot. Vã rugãm sã vã luaþi locurile în salã! Nu pãrãsiþi sala, vã rog!
Stimaþi colegi, Avem în salã 255 de deputaþi, 90 sunt absenþi. Trecem la derularea ºedinþei de vot final.
Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 56/2001 privind modificarea ºi completarea art. 43 din Legea educaþiei fizice ºi sportului nr. 69/2000.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/12.X.2001
Abþineri? O abþinere.
Cu 252 de voturi pentru, o abþinere ºi douã voturi contra, s-a adoptat.
Proiectul de Lege privind exceptarea de la plata taxei pentru ocuparea definitivã a unor terenuri din fondul forestier naþional ºi transmiterea acestora în proprietatea publicã a oraºului Buºteni ºi în administrarea Consiliului Local Buºteni.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi contra? Numãraþi voturile contra! 18 voturi con-
tra.
Abþineri? O abþinere.
Cu 246 voturi pentru, 18 voturi contra ºi o abþinere, s-a aprobat.
Proiectul de Lege privind unele mãsuri de protecþie ºi autorizare a construcþiilor în zona de coastã a Mãrii Negre.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi contra? Nu sunt voturi contra.
## Vã mulþumesc.
Propunerea legislativã privind aplicarea proiectului Uniunii Europene ”În oraº, fãrã maºinãÒ pe raza municipiilor ºi oraºelor din România. Se propune respingerea propunerii legislative.
( _Domnul deputat Damian Brudaºca solicitã sã ia cuvântul._ ) Domnule, nu vã pot da cuvântul, fiindcã aici suntem într-o ºedinþã de vot, s-au epuizat dezbaterile generale, cu acea ocazie s-a luat cuvântul. Acum, eventual, sã explicaþi votul, altceva nu pot sã fac.
Deci, se propune respingerea propuneri legislative.
Cine este pentru propunerea de respingere? Mulþumesc.
Voturi contra? 46 voturi contra.
Abþineri? O abþinere.
S-a admis propunerea de respingere. Domnul Brudaºca doreºte sã motiveze votul.
Abþineri? Nu sunt abþineri.
Adoptat cu 255 de voturi, unanimitate.
Proiectul de Lege privind schimbarea denumirii satului Schela, comuna Trivalea Moºteni, judeþul Teleorman, în Deparaþi ºi declararea acestuia comunã. Lege cu caracter organic.
Cine este pentru?
Voturi contra? Nu sunt voturi contra.
Abþineri? O abþinere.
Cu 254 de voturi pentru, s-a adoptat.
Propunerea legislativã privind ridicarea la rang de oraº a comunei Mânãstirea, judeþul Cãlãraºi. Se propune respingerea.
Cine este pentru aceastã propunere de respingere? Mulþumesc.
Voturi contra? 54 voturi contra.
Abþineri? Nu sunt abþineri. S-a respins aceastã propunere legislativã. Domnul Dumitru Bãlãeþ vrea sã explice votul.
Dumitru Bãlãeþ
#73895## Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,
Este vorba de o propunere legislativã fãcutã de mine. Comuna Mânãstirea îndeplineºte condiþiile prevãzute în lege, eu am lipsit de la dezbaterea acestui proiect în Camerã, datoritã faptului cã, realmente, am fost indus în eroare de ordinea de zi. Vreau sã precizez cã ea figureazã ºi în ordinea de zi actualã, la poziþia 27, ceea ce mi se pare absolut absurd, în raport cu propunerea de vot final.
Vreau sã mai precizez cã, dacã aº fi fost aici, aº fi arãtat cât de absurde erau notele de respingere venite din partea comisiei ºi din partea Guvernului ºi ce contradicþii prezintã ele în raport cu legea ridicãrii la un rang mai înalt a comunelor în cadrul legii de administrare localã.
Acum, eu am sã revin. Am discutat cu cei de la comunã ºi ei o sã îndeplineascã condiþiile legii. Pentru cã aceastã comunã a fost oraº încã din timpul Evului Mediu, a fost declaratã ”Oraºul domniei meleÒ de cãtre domnitorii noºtri cei buni, astãzi ea este într-o dezvoltare foarte frumoasã ºi cred cã meritã sã devinã oraº.
Mulþumesc.
## Domnule preºedinte,
## Domnilor colegi,
În legãturã cu poziþia exprimatã de plenul Camerei faþã de acest proiect legislativ, trebuie sã-mi exprim surprinderea, pentru cã existã o diferenþã teribil de mare între ceea ce îºi propune Guvernul ºi ceea ce realizeazã în fapt. Sãptãmâna trecutã, mass-media a anunþat cã pe teritoriul României, în 3 dintre oraºele mari ale þãrii se desfãºoarã aceastã activitate, din iniþiativa comisarului pentru problemele de mediu al Uniunii Europene. În acelaºi timp, se anunþa faptul cã la aceastã acþiune au rãspuns prezent un numãr de 684 de localitãþi de Europa.
În consecinþã, consider cã atitudinea pe care noi, prin votul pe care l-am exprimat acum, am luat-o, este o atitudine împotriva a ceea ce începe sã capete caracter de generalitate în marea majoritate a oraºelor europene.
Acþiunea pe care am propus-o este motivatã de câteva elemente concrete. În primul rând, de faptul cã marea majoritate a oraºelor acestei þãri nu au centuri ocolitoare. De asemenea, gradul de poluare înregistrat în oraºele respective depãºeºte cu mult pragurile admise. Un alt aspect foarte important este acela legat de frecvenþa accidentelor care se întâmplã, mai ales în perioadele de sezon. ªi nu în ultimul rând este vorba de absenþa spaþiilor de parcare, care conduce la aglomerare excesivã a acestor localitãþi.
Din nefericire, unii dintre colegii noºtri nu au înþeles în momentul dezbaterilor cã nu este vorba de o nostalgie dupã vremurile în care se interzicea circulaþia maºinilor în oraºe, din alte raþiuni decât cele de naturã ecologicã. De altfel, aceeaºi declaraþie a fost fãcutã chiar de cãtre preºedintele Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic presei, lucru care, din pãcate, îl descalificã, neînþelegând esenþa unei asemenea propuneri.
În consecinþã, apreciez cã prin votul pe care noi l-am dat nu aþi respins numai proiectul meu legislativ, ci aþi respins o iniþiativã pe care comisarul pentru mediu al Uniunii Europene încearcã sã o impunã, ca o necesitate, în condiþiile în care aceastã problemã a circulaþiei în marile oraºe devine din ce în ce mai presantã.
Un alt aspect pe care îl viza proiectul legislativ era acela al protecþiei monumentelor din centrele din zona zero a oraºelor mari. Prin aceastã chestiune, din nou, se dã frâu liber aceleiaºi stãri de dezacord între ceea ce spunem ºi ceea ce facem.
Aceasta cred cã este extrem de elocvent ºi nu îmi rãmâne decât sã ”aplaudÒ hotãrârea pe care am luat-o.
Propunerea legislativã privind amânarea aplicãrii prevederilor art. 17, 40 alin. 7, art. 43 ºi 90 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 a administraþiei publice locale. Se propune respingerea propunerii legislative.
- Cine este pentru respingere? Mulþumesc.
- Voturi contra? Numãraþi! 49 voturi contra.
- Abþineri? O abþinere.
Cu 250 voturi pentru, s-a respins.
Propunerea legislativã privind reînfiinþarea comunei Rãchiþele, judeþul Cluj. Se propune respingerea propuneri legislative.
Cine este pentru respingere? Mulþumesc.
Voturi contra? 41 voturi contra.
Abþineri? Nu sunt abþineri.
- S-a respins ºi aceastã propunere legislativã cu 214
- voturi.
Propunerea legislativã pentru declararea Complexului muzeal ”Casa memorialã Octavian GogaÒ, de la Ciucea, judeþul Cluj, drept obiectiv de patrimoniu de importanþã naþionalã.
Se propune respingerea propunerii legislative.
- Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi contra? 36 de voturi contra.
Abþineri? Nici o abþinere.
Deci s-a respins ºi aceastã propunere cu majoritatea de voturi cerutã de regulament.
Domnul Brudaºca, iniþiatorul, doreºte sã explice votul.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
Începând cu data de 3 ianuarie, am încercat sã sensibilizez atât Ministerul Culturii ºi Cultelor, Ministerul Finanþelor, pe primul-ministru al României ºi chiar Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor în ceea ce priveºte starea de continuã degradare în care se aflã Complexul muzeal ”Octavian GogaÒ de la Ciucea.
Am încercat sã determin acest lucru având în vedere importanþa deosebitã pe care acest obiectiv o are inclusiv, dacã vreþi, ca loc unde se întrepãtrund ºi unde se regãsesc douã dintre marile personalitãþi ale spiritualitãþii universale ale secolului XX: poetul naþional Octavian Goga ºi poetul Ady Endre. Din pãcate, toate aceste apeluri ale mele nu s-au lãsat decât cu explicaþii, cu justificãri ºi cu dovezi clare cã nu se manifestã nici un fel de interes pentru a se încerca sã se stopeze procesul de distrugere care se constatã la clãdirile care compun complexul respectiv. Cel mai grav este însã faptul cã nici mãcar situaþia determinatã de inspectori ai Inspectoratului
de control al calitãþii în construcþii pe care am înaintat-o Ministerului Culturii nu i-a determinat pe aceºtia decât sã rãmânã tot la nivelul indicaþiilor preþioase de altãdatã.
Având în vedere câteva dintre prioritãþile pentru reparaþii, am solicitat o sponsorizare în material lemnos din partea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. Având în vedere cã ºi aceasta a fost respinsã, de parcã aº fi cerut acest lemn pentru a-mi construi mie o cabanã, ºi nu pentru a repara un obiectiv de importanþã culturalã naþionalã, am propus aceastã trecere a Muzeului memorial ”Octavian GogaÒ din administrarea Consiliului judeþean Cluj, a cãrui competenþã în materie s-a vãzut prin starea jalnicã în care sã gãseºte muzeul, prin încredinþarea în continuare a administrãrii sale Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului ºi Clujului. În felul acesta, s-ar fi îndeplinit unul dintre dezideratele poetului care, în testamentul sãu, preciza cã doreºte ca averea sa sã fie ulterior administratã de cãtre o mânãstire de cãlugãri intelectuali.
Dupã 1990 am încercat împreunã cu alte persoane din localitate sã reînfiinþãm mânãstirea ortodoxã care funcþioneazã astãzi în perimetrul muzeului. Personalul acesteia a fost însã în mod constant îndepãrtat de la a servi pentru apãrarea patrimoniului cultural care existã aici. În aceste condiþii doresc sã trag un semnal de alarmã: în condiþiile în care zidurile sunt prãbuºite, în condiþiile în care infiltraþiile sunt din ce în ce mai periculoase ºi riscã sã distrugã mozaicul de la mausoleu, în condiþiile în care acoperiºul marii majoritãþi a acestor obiective se gãseºte într-o stare destul de gravã, vom asista foarte curând, ºi prin votul pe care dumneavoastrã l-aþi dat astãzi, la distrugerea acestei Case memoriale ”Octavian GogaÒ.
Ceea ce este mai grav este cã, prin acest vot, nu se condamnã numai Muzeul memorial ”Octavian GogaÒ, ci se condamnã ºi memoria unuia dintre cei care au fost în Parlamentul României, care a fost ministru al cultelor, culturii ºi artei, respectiv prim-ministru al României, ºi, nu în ultimul rând, se condamnã ºi poetul Ady Endre, care a trãit la Ciucea un numãr mai mic de ani.
Prin aceasta, dovedim cã nu manifestãm interes pentru salvarea monumentelor noastre naþionale.
Mulþumesc ºi pentru semnalizarea pe care mi-aþi fãcut-o la pupitru.
Domnule deputat, motivarea votului trebuia sã cuprindã cam ultima frazã pe care aþi rostit-o, pentru cã atunci transformãm motivarea votului într-o dezbatere generalã.
Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Chilia, judeþul Olt.
Se propune respingerea propunerii legislative.
Cine este pentru respingere? Mulþumesc. Voturi contra? 29 de voturi contra.
Abþineri? 3 abþineri.
Deci cu majoritatea voturilor cerute de regulament, s-a respins aceastã propunere legislativã.
Propunerea legislativã privind declararea oraº a comunei Potcoava, judeþul Olt.
Se propune respingerea propunerii legislative. Cine este pentru respingere? Mulþumesc. 210 voturi pentru.
Voturi contra? 41 de voturi contra.
Abþineri? 3 abþineri.
Deci cu 210 de voturi pentru, 41 contra ºi 3 abþineri, s-a respins aceastã propunere.
Propunerea legislativã privind restituirea cãtre comune ºi oraºe a bãlþilor ºi lacurilor aflate pe teritoriul lor de administrare.
Se propune respingerea propunerii legislative.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi contra? 39 voturi contra.
Abþineri? 5 abþineri.
S-a respins ºi aceastã propunere cu majoritatea cerutã de regulament.
Domnul Bãlãeþ doreºte sã facã o explicare a votului.
Dumitru Bãlãeþ
#83370## Domnule preºedinte,
În primul rând, nu s-au numãrat voturile pentru respingere. Am vãzut cã s-au numãrat cele din partea stângã a sãlii, dar în rest nu s-a executat procedura.
În al doilea rând, vreau sã precizez cã ºi aceastã propunere legislativã a fost respinsã în condiþiile în care nu s-au respectat procedurile de respingere corecte, adicã eu nu am fost invitat la comisie, iar pe lista aceasta de vot în Camerã nu am putut sã particip datoritã faptului cã nu s-a reflectat cum ar fi trebuit în cadrul ordinii de zi. Dar eu voi reveni cu o documentaþie ºi mai precisã asupra acestei probleme, pentru cã este absolut regretabil cã niºte comune care dispun de o bogãþie naturalã realã nu au fonduri în nici nu fel pentru a-ºi dezvolta localitãþile ºi pentru a le duce la un grad cât de cât de civilizaþie. În aceste condiþii, aceste resurse sunt lãsate pe mâna unei mafii a bãlþilor ºi a lacurilor care profitã de veniturile ca atare ale acestor comune.
Mulþumesc.
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
Da. Am înþeles cã veþi reveni cu o propunere ºi probabil cã veþi consulta experþii parlamentari cu studii juridice din cadrul grupului dumneavoastrã pentru elaborarea mai temeinicã a viitoarei propuneri legislative.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 6/2001 privind organizarea celei de-a XI-a ediþii a cursurilor de varã destinate tinerilor diplomaþi români ºi strãini, sub egida Fundaþiei Europene ”TitulescuÒ.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt. Cu unanimitate de voturi, s-a adoptat.
## **Domnul M‡rton çrp‡d-Francisc**
**:** Problemã de procedurã!
Suntem în procedurã de vot. Nu pot sã vã permit. Au fost dezbateri generaleÉ Deci, problemã de procedurã.
M‡rton çrp‡d-Francisc
#85198Da, de procedurã.
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,
Art. 66 alin. 3 din regulamentul în vigoare al Camerei Deputaþilor spune astfel: ”În cazul în care o comisie examineazã în fond mai multe proiecte de lege ºi propuneri legislative care au acelaºi obiect de reglementare, se întocmeºte un singur raport.Ò
Când s-a dezbãtut Legea privind protejarea persoanelor privind datele lor personale, am ridicat de la acest microfon problema cã au fost douã proiecte de legi care s-au dezbãtut paralel ºi s-a fãcut un singur raport, numai cã în raport nu s-a specificat acest lucru. Era o problemã de redactare, ºi am ºi spus cã nu vreau sã blochez legea respectivã. Atât raportorul comisiei, cât ºi domnul ministru au recunoscut, ºi dumneavoastrã aþi votat aceastã lege, inclusiv acele elemente care fac parte din legea pe care am propus-o eu. Ca atare, acest pct.14 de pe lista de vot final nu îºi mai are rostul, pentru cã aceastã Camerã deja ºi-a exprimat votul pozitiv asupra acestei legi. De fapt, erau douã legi. Ca atare, acest punct nu are ce cãuta pe ordinea de zi. Nu putea sã se realizeze un raport de respingere pe marginea acestei legi, pentru cã contravenea Regulamentului Camerei Deputaþilor.
Raportul era acela singur, comun pentru ambele legi. Ca atare, vã rog sã eliminaþi punctul 14, pentru cã s-a decis deja prin vot.
Da. Înþeleg cã dumneavoastrã sunteþi în principiu de acord cã proiectul dumneavoastrã nu mai are obiect, însã Comitetul ordinii de zi a decis înscrierea acestui raport de respingere. Eu nu judec acum, nu cântãresc de ce a fãcut acest lucru Comitetul ordinii de zi.
Domnul preºedinte al comisiei.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Aºa este, ºi domnul M‡rton çrp‡d are dreptate. Noi am discutat împreunã cele douã proiecte de lege, am þinut cont de toate observaþiile ºi de toate pãrþile bune pe care le-a adus proiectul de lege al domnului deputat M‡rton ºi am fãcut un raport pentru cele douã. Este adevãrat cã în raportul acela nu am specificat cã este pentru cele douã, dar tot timpul am primit observaþii la comisie cã noi avem un proiect de lege care are ca restant raportul ºi, atunci, ca sã rezolvãm problema aceasta ºi sã nu apãrem cu un proiect de lege restant, am recurs la soluþia aceasta.
Pe de altã parte, eu cred cã domnul M‡rton are dreptate. Dacã acum convenim cu toþii cã nu avea ce sã caute pe ordinea de zi punctul acesta, pentru cã proiectul domnului deputat M‡rton a fost discutat împreunã cu proiectul guvernamental ºi, mai mult decât atât, a îmbunãtãþit substanþial acel proiect, am preluat din proiectul dânsului o grãmadã de lucruri pe care le-am introdus în proiectul guvernamental, ºi eu cred cã nu-ºi are rostul sã dãm un vot de respingere, ci sã convenim pur ºi simplu cã cele douã proiecte au fost discutate o datã. Aºa a fost. Aceasta este realitatea: cele douã proiecte au fost discutate o datã, iar în raportul comun al celor douã proiecte apar toate elementele din proiectul domnului deputat M‡rton, pe care comisia a gãsit de cuviinþã cã meritã sã fie preluate ca amendamente. Vã mulþumesc.
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
Eu înþeleg, domnule preºedinte, însã în acel raport asupra ambelor proiecte ar fi trebuit sã faceþi o menþiune Ñ cã propunerea legislativã a fost respinsã, iar toate prevederile ei au devenit amendamente pentru proiectul de bazã. Trebuia menþionat în raport, însã dumneavoastrã aþi emis un raport de respingere pentru aceastã propunere legislativã. Dacã aþi fãcut acest lucru, Comitetul ordinii de zi evident cã l-a înscris pe ordinea de zi, iar eu, acum, trebuie sã-l
Vot · Amânat
Ședința
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Ceea ce a susþinut distinsul coleg M‡rton este corect, în sensul cã, atunci când sunt douã proiecte de lege cu tematici asemãnãtoare, trebuie discutate împreunã ºi dat un singur raport. Cei care au greºit au fost colegii de la comisie care au emis douã rapoarte. Emiþând douã rapoarte, suntem în posesia unui proiect de lege distinct care trebuie supus procedurii. În momentul când s-a emis raport ºi a intrat pe ordinea de zi, conform aceluiaºi regulament, nimeni nu poate sã-ºi mai retragã proiectul, nici cel puþin iniþiatorul. Pânã la a intra pe ordinea de zi, poþi sã-l retragi, ca iniþiator, dupã aceea, nu.
Deci, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,
Haideþi sã nu transformãm ºi sã nu acoperim o greºealã care este Ñ ºi sã ºi-o asume comisia respectivã Ñ într-o cutumã sau într-un precedent periculos.
Suntem în posesia unui proiect de lege pe ordinea de zi, ºi nu pe orice ordine de zi, ci în ºedinþã de vot, ºi trebuie sã ne exprimãm prin vot, spre a descãrca ºi Camera ºi comisia de acest proiect. Altfel, nu avem cum sã-l descãrcãm, decât pe chestiuni de înþelegere reciprocã.
Este timpul sã terminãm înþelegerile reciproce în afara regulamentului, domnule preºedinte.
De aceea, cu toatã dreptatea pe care i-o dau distinsului coleg M‡rton, altã ieºire nu existã: decât sã descãrcãm Camera prin vot asupra lui.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
Cred cã nu va fi o problemã acest vot. Deci se propune respingerea.
Cine este pentru respingere? Mulþumesc. 235 de voturi pentru.
Voturi contra? 20 de voturi contra.
S-a respins propunerea legislativã cu 235 de voturi pentru ºi restul contra.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/2001 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/2000 privind salarizarea per-
sonalului Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, precum ºi a indemnizaþiilor ºi celorlalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? 36 de voturi contra. Abþineri? Nu sunt abþineri.
Deci s-a aprobat ºi acest proiect de lege cu majoritatea cerutã de regulament.
- Proiectul de Lege privind prevenirea ºi combaterea
- marginalizãrii sociale.
Cine este pentru? Da, mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt nici abþineri.
Deci, cu 255 de voturi, în unanimitate, s-a aprobat acest proiect de lege.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 171/2000 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.
Se propune respingerea ordonanþei.
Cine este pentru respingere? Vã mulþumesc. Voturi contra? 35 de voturi contra. Abþineri? O abþinere.
Deci s-a adoptat propunerea de respingere a ordonanþei. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/2001 pentru modificarea art. 3 din Ordonanþa Guvernului nr. 29/1994 privind utilizarea fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. 251 de voturi pentru. Voturi contra? Nu sunt voturi contra.
Abþineri? 4 abþineri.
Deci cu 251 de voturi pentru ºi 4 abþineri, s-a adoptat proiectul de lege.
Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 11/2001 privind unele mãsuri pentru achiziþionarea metalelor neferoase, aliajelor acestora ºi deºeurilor neferoase reciclabile.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. 253 de voturi pentru.
Voturi contra? Nu sunt.
Abþineri? Douã abþineri.
Deci cu 253 de voturi pentru ºi douã abþineri, s-a aprobat ºi acest proiect.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. 221 de voturi pentru.
Voturi contra? 32 de voturi contra.
Abþineri? Douã abþineri.
Cu 221 de voturi pentru, 32 de voturi contra ºi douã abþineri, s-a adoptat acest proiect de lege.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 56/2001 pentru completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 247/2000 privind scutirea de la platã a taxelor vamale a importurilor pentru ÇReparaþia capitalã cu modernizare pentru creºterea siguranþei ºi a capacitãþii Centralei hidroelectrice ”Porþile de Fier IÒÈ.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. 251 de voturi pentru.
Voturi contra? 4 voturi contra. Abþineri? Nu sunt abþineri.
Cu 251 de voturi pentru ºi 4 voturi contra, s-a adop-
tat.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 272/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaþiile cooperatiste de credit.
Prin proiectul de lege se propune respingerea ordonanþei.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? 33 de voturi contra. Abþineri? 3 abþineri.
**Domnul Anghel Stanciu**
**:** Vã rog, domnule preºedinte.
Poftiþi. Suntem în timpul votului, dar, mã rog...
Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,
Nu-mi permit sã contest competenþa colegilor noºtri în a numãra voturile, pentru cã ºi în legislaturile trecute acest lucru nu s-a fãcut. Deci cred cã existã din partea Domniilor lor competenþã, altfel ar însemna o jignire foarte mare. Deci am încredere în Domniile lor, dar ceva totuºi se întâmplã. Trei grupuri parlamentare, câþi sunt prezenþi, evident, fac 33 de oameni. Cred cã nu s-au adunat voturile raportate de cei doi distinºi secretari ºi s- au raportat numai cele ale P.R.M.-ului. Cred cã aici este defecþiunea.
De aceea, dacã credeþi dumneavoastrã, sã mai supunem o datã ºi sã adunãm sânga cu dreapta. Votul anterior a fost de 31 de voturi.
Bine, domnule profesor, mai supunem o datã.
Repet: nu contest cifrele, ci nu s-au adunat cifrele.
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
Sunteþi 36 de persoane toþi în salã de la grupul dumneavoastrã, ºi foarte mulþi dintre colegii dumneavoastrã vreau sã vã informez cã la proiectul acesta au votat pentru, iar alþii nu au votat în nici un fel, ºi atunci de unde sã scoatem voturile?
Bine, mai supunem încã o datã. Deci suntem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 272/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 97/2000 privind organizaþiile cooperatiste de credit ºi se propune respingerea ordonanþei prin acest proiect de lege.
Cine este pentru? Da, mulþumesc. Voturi contra? Numãraþi.
## **Domnul Anghel Stanciu**
**:**
De la mine se vede altfel.
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
Se vede acum, domnule profesor. Data trecutã, grupul de la perete nu a votat nimic.
Deci acum sunt 58 de voturi contra.
Abþineri? Aþi mai votat ºi contra. Vreþi sã votaþi ºi abþineri, nu vã supãraþi? Nu putem sã scoatem mai mulþi decât suntem efectiv în salã. Sunt douã abþineri.
Avem 58 de voturi contra ºi douã abþineri, deci s-a adoptat propunerea aceasta de respingere.
Domnule Nicolãescu, aveþi o problemã de procedurã?
## **Domnul Gheorghe-Eugen Nicolãescu**
**:**
Nu. Vroiam sã explicãm votul.
Da, explicaþi votul. Poftiþi.
## Stimaþi colegi,
Din pãcate, la acest proiect de lege sunt mai multe lucruri care nu sunt în regulã. În primul rând, nu s-a þinut cont de faptul cã mai mulþi parlamentari în Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci au avut amendamente.
Când s-a fãcut raportul comisiei, s-a prezentat numai cu amendamentele admise, nu ºi cu amendamentele respinse. Aºa s-a intrat în plen, aºa s-a ajuns la vot final, încãlcându-se procedura.
De asemenea, acest proiect de lege are foarte multe carenþe pe fond. În primul rând, se atenteazã, dacã vreþi, la sistemul cooperaþiei de credit.
Aºa cum e gândit ºi aprobat acest proiect de lege, va face, în foarte scurt timp, nefuncþionalã cooperaþia de credit din România. Din pãcate, este un sector care ajutã, în continuare, categoriile defavorizate din mediul rural, iar noi, dumneavoastrã, de fapt, votaþi ca acest sistem sã se prãbuºeascã. Nu putem fi de acord.
Faptul cã s-a aprobat sã se introducã prevederi mai restrictive în cooperaþia de credit decât la bãncile comerciale, dupã opinia noastrã, este o aberaþie ºi, de fapt, se doreºte prãbuºirea acestui sistem, cu care nu putem fi de acord.
Aceasta este poziþia noastrã ºi trebuie s-o ºtie toatã lumea.
Mulþumesc.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 226/2000 privind circulaþia juridicã a terenurilor cu destinaþie forestierã.
Cine este pentru? Vã mulþumesc.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? 15 voturi contra. Abþineri, vã rog? 10 abþineri. Deci, 15 voturi contra, 10 abþineri.
Cu 230 de voturi a fost aprobatã aceastã lege. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 113/2001 pentru modificarea alin.1 al art. 7 din Legea Curþii Supreme de Justiþie nr. 56/1993.
Voturi pentru? Vã mulþumesc.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.
Abþineri? O abþinere.
Deci, cu 254 de voturi pentru ºi cu o abþinere, s-a aprobat acest proiect.
Domnul deputat Ionel Olteanu, preºedintele Comisiei juridice.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Nu este vorba de o justificare a votului, ci este vorba de o mulþumire, un simplu mulþumesc pe care-l adresez tuturor celor care au votat pentru aceastã lege, în condiþiile în care astãzi, din pãcate, Curtea Supremã de Justiþie a ajuns sã dea termen, în litigii comerciale ºi civile, anul 2003.
Vã mulþumesc încã o datã ºi cred cã preocuparea noastrã în aceastã materie trebuie sã continue.
Vã mulþumesc.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor de reintegrare socialã a infractorilor ºi de supraveghere a executãrii sancþiunilor neprivative de libertate.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi contra? Nu sunt voturi contra.
Abþineri? Nu sunt abþineri.
Cu 255 de voturi, adoptat.
Propunerea legislativã privind reînfiinþarea ºi organizarea Universitãþii de stat cu limbã de predare maghiarã din Cluj-Napoca ºi propunerea legislativã pentru reînfiinþarea ºi organizarea Universitãþii de stat cu limbã de predare limba maghiarã din Cluj-Napoca.
Se propune respingerea.
Cine este pentru respingere? Vã mulþumesc.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi contra? 26 voturi contra.
Abþineri? Nu sunt abþineri.
S-a respins propunerea legislativã.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 206/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii învãþãmântului nr. 84/1995.
La acest proiect de lege privind aprobarea ordonanþei, noi ne aflãm în curs de votare a unor poziþii din ordonanþã ºi din raportul Comisiei de învãþãmânt. Deci dezbaterile s-au finalizat. Urmeazã ca noi sã votãm.
Doamna Afrãsinei doreºte, totuºi. Procedurã, da?
Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.
Având în vedere cã la acest proiect de lege avem de aprobat un amendament al comisiei ºi apoi vot final, Grupul parlamentar P.S.D. vã solicitã o pauzã de consultãri de 15 minute, având în vedere cã dorim prezenþa doamnei ministru înainte de acest vot.
Vã mulþumesc.
Mai solicitã domnul Anghel Stanciu ºi domnul R‡duly. Pe rând, vã rog.
Stimate domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,
Vã rog sã-mi permiteþi sã cataloghez solicitarea distinsei noastre colege, în numele grupului, ca o nouã încercare, dupã 6 luni de zile, de a bloca o ordonanþã care are, în cuprinsul sãu, prevederi ce privesc exclusiv probleme ale învãþãmântului ºi fãrã atingerea intereselor unui grup parlamentar sau altul.
La ultimul Comitet al ordinii de zi, domnul lider de grup, Hrebenciuc, a promis în scris, ºi este în stenogramã, cã în 10 zile rezolvã aceastã problemã. Au trecut 15. A pus-o, totuºi, pe ordinea de zi, pe locul 6, astãzi, acum se aflã pe locul 27, dintr-o regretabilã eroare tehnicã ºi iatã cã, încã o datã, cei care ieri afirmau cã ºcoala este prioritate naþionalã ºi trebuie sã aprobãm interesele ºcolii introduc jocul politic în detrimentul ºcolii. Regret acest lucru, indiferent de soluþia pe care o veþi accepta.
Domnul R‡duly.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Vreau sã vã aduc aminte celor care am fost la Comitetul ordinii de zi de miercuri ce decizie s-a luat. Decizia liderilor a fost urmãtoarea: în cadrul ºedinþei de vot final, la finalul acesteia, ca ultimul punct de pe ordinea de zi din ºedinþa votului final, se va dezbate aceastã Ordonanþã nr. 206.
Toatã lumea a fost de acord, cu excepþia mea. Eu m-am supus ºi o sã dezbatem astãzi. Cred cã pauza de consultãri trebuie acordatã, pentru cã aºa este regulamentar.
Rãmâne un singur semn de întrebare: dacã înainte de pauza de consultãri epuizãm voturile finale sau nu? Pentru cã, în Comitetul ordinii de zi am convenit ca prima datã sã epuizãm voturile finale ºi dupã aceea, ca ultim punct, sã dezbatem Ordonanþa nr. 206/2000. Vã mulþumesc.
Pauzã de consultãri se dã atunci când se solicitã.
Domnul Sassu. ªi e ultima intervenþie. Dupã aceea trecem la pauza de consultãri.
## **Domnul Alexandru Sassu:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Este evident cã o pauzã de consultãri, atunci când este cerutã de un grup parlamentar, trebuie datã. Pãrerea mea este însã cã, dupã revenirea din pauza de consultãri, nu o sã mai fim în cvorum sã votãm acest proiect de lege ºi probabil cã aceasta se ºi urmãreºte. Vã mulþumesc.
22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/12.X.2001
Vã rog sã asiguraþi prezenþa ºi dupã pauza de consultãri.
Acum, pauzã de consultãri, 15 minute.
PAUZÃ
Liderii de grupuri parlamentare, vã rog sã invitaþi colegii dumneavoastrã în salã!
Încã o datã, rog liderii de grupuri parlamentare sã-ºi invite colegii în salã!
Stimaþi colegi,
Sã trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 206/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii învãþãmântului nr. 84/1995.
Domnul preºedinte al Comisiei de învãþãmânt solicitase cuvântul.
## Domnule preºedinte,
## Onoraþi colegi,
Vã rog sã-mi permiteþi, domnule preºedinte, sã vã reamintesc prevederea regulamentarã cã proiectele de lege se dezbat în ordinea fireascã ºi se voteazã în ordinea fireascã în care Comitetul ordinii de zi a aprobat ºi, aºa cum aþi spus dumneavoastrã corect, dupã regulament, acum o sãptãmânã ºi ceva. Nu puteþi modifica ceea ce a stabilit Comitetul ordinii de zi.
ªi eu, ca ºi dumneavoastrã, constat cã cvorumul nu este cel specific, la prima vedere, unei legi organice. De aceea, în calitatea mea de lider în funcþiune, ca ºi dumneavoastrã, preºedinte de ºedinþã în funcþiune, v-aº ruga sã dispuneþi, tot conform regulamentului, un apel nominal, înainte de a intra în dezbaterea, adicã în votarea, pentru cã dezbaterea, aºa este corect cum aþi spus dumneavoastrã, s-a încheiat, în votarea articol cu articol a acestei Ordonanþe nr. 206.
Vã mulþumesc pentru înþelegere.
Da, ºi eu pot sã constat cã nu mai este cvorumul cu care am lucrat înainte de aceastã pauzã de consultare ºi, într-adevãr, rog, se impune, un apel nominal. Rog secretarii de ºedinþã sã facã acest apel.
## **Domnul BorbŽly L‡szl—:**
|**Domnul BorbŽly L‡szl—:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic|prezent| |Afrãsinei Viorica|prezentã| |Albu Gheorghe|absent| |Ana Gheorghe|absent| |Anastasescu Olga-Lucheria|prezentã| |Andea Petru|prezent| |Andrei Ioan|absent| |Andrei Zeno|absent| |Andronescu Ecaterina|absentã|
|Antal Istv‡n|absent| |---|---| |Anton Marin|absent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|prezent| |Apostolescu Maria|prezentã| |Arghezi Mitzura Domnica|prezentã| |Ariton Gheorghe|prezent| |Armaº Iosif<br>Arnãutu Eugenu|absent<br>prezent| |Asztalos Ferenc|prezent| |Baban ªtefan|prezent| |Babias Iohan-Peter|absent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|prezent| |Bahrin Dorel|prezent| |Baltã Mihai|prezent| |Baltã Tudor|absent| |Bar Mihai|prezent| |Bara Radu-Liviu|prezent| |Barbu Gheorghe|prezent| |Bartoº Daniela|absentã| |Bãdoiu Cornel|prezent| |Bãlãeþ Miticã|absent| |Bãlãºoiu Amalia|prezentã| |Bãncescu Ioan|prezent| |Bâldea Ioan|prezent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|absent| |Bentu Dumitru|prezent| |Bercãroiu Victor|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Bereczki Endre|prezent| |Birtalan çkos|prezent| |Bivolaru Ioan|absent| |Bleotu Vasile|prezent| |Boabeº Dumitru|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absentã| |Boajã Minicã|prezent| |Boc Emil|absent| |Bogea Angela|prezentã| |Boiangiu Cornel|prezent| |Bolcaº Augustin Lucian|prezent| |Bšndi Gyšngyike|prezentã| |BorbŽly L‡szl—|prezent| |Bozgã Ion|prezent| |Bran Vasile|absent| |Brînzan Ovidiu|prezent| |Brudaºca Damian|absent| |Bucur Constantin|prezent| |Bucur Mircea|prezent| |Buga Florea|prezent| |Burnei Ion|prezent| |Buruianã Aprodu Daniela|prezentã| |Buzatu Dumitru|prezent| |Buzea Cristian Valeriu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|absent| |Canacheu Costicã|absent| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|absent| |Cazimir ªtefan|prezent| |Cãºunean-Vlad Adrian|prezent| |Cerchez Metin|prezent| |Cherescu Pavel|prezent| Chiliman Andrei Ioan prezent Chiriþã Dumitru prezent Ciontu Corneliu absent Ciuceanu Radu prezent Ciupercã Vasile Silvian prezent Cîrstoiu Ion absent Cladovan Teodor prezent Cliveti Minodora prezentã Coifan Viorel-Gheorghe prezent Cojocaru Nicu prezent Crãciun Dorel Petru prezent Creþ Nicoarã prezent Cristea Marin absent Criºan Emil prezent Dan Matei-Agathon absent Daraban Aurel prezent Dinu Gheorghe prezent Dobre Traian prezent Dobre Victor Paul prezent Dobrescu Smaranda prezentã Dolãnescu Ion absent Dorian Dorel absent Dorneanu Valer absent Dragomir Dumitru absent Dragoº Liviu Iuliu absent Dragu George absent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil prezent Dreþcanu Doina-Micºunica absentã Dumitrescu Cristian-Sorin absent Dumitriu Carmen absentã Duþu Constantin absent Duþu Gheorghe prezent Enescu Nicolae prezent Erdei Dol—czki Istv‡n absent Eserghep Gelil absent Fâcã Mihail absent Firczak Gheorghe prezent Florea Ana prezentã Florescu Ion prezent Florescu Nicolae-Doru prezent Fotopolos Sotiris prezent Frunzãverde Sorin absent Gaspar Acsinte prezent Georgescu Florin absent Georgescu Filip absent Gheorghe Valeriu prezent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Gheorghiu Adrian prezent Gheorghiu Viorel prezent Gingãraº Georgiu absent Giuglea ªtefan prezent Godja Petru absent Grãdinaru Nicolae prezent Grigoraº Neculai prezent Gubandru Aurel absent Gvozdenovici Slavomir prezent Haºotti Puiu absent Hogea Vlad-Gabriel prezent Holtea Iancu prezent Hrebenciuc Viorel prezent Ianculescu Marian prezent
Ifrim Mircea prezent Ignat Miron prezent Ilie Aurel Constantin absent Iliescu Valentin Adrian prezent Ionel Adrian prezent Ionescu Anton prezent Ionescu Costel Marian prezent Ionescu Dan prezent Ionescu Daniel absent Ionescu Mihaela prezentã Ionescu Rãzvan prezent Ionescu Smaranda absentã Iordache Florin prezent Iriza Scarlat prezent Ivãnescu Paula Maria absentã Jipa Florina Ruxandra absentã Kelemen Atilla-BŽla-Ladislau prezent Kelemen Hunor absent Kerekes K‡roly prezent K—nya-Hamar S‡ndor prezent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Kov‡cs Zolt‡n prezent Lari Iorga Leonida prezentã Lazãr Maria prezentã Lãpãdat ªtefan prezent Lãpuºan Alexandru absent Leonãchescu Nicolae prezent Lepãdatu Lucia-Cornelia prezentã Lepºa Victor Sorin absent Loghin Irina absentã Luchian Ion prezent Magheru Paul absent Maior Lazãr Dorin prezent Makkai Grigore prezent Man Mircea absent Manolescu Oana absentã Marcu Gheorghe absent Mardari Ludovic prezent Marin Gheorghe absent Marineci Ionel prezent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Mãlaimare Mihai Adrian absent Mãrãcineanu Adrian prezent Mândrea-Muraru Mihaela prezentã Mândroviceanu Vasile absent Mera Alexandru-Liviu absent Merce Ilie prezent Meºca Sever prezent Miclea Ioan absent Micula Cãtãlin absent Mihalachi Vasile prezent Mihãilescu Petru-ªerban absent Mincu Iulian prezent Mircea Costache prezent Mirciov Petru prezent Miron Vasile prezent Mitrea Manuela prezentã Mitrea Miron-Tudor absent Mitu Dumitru Octavian absent Miþaru Anton prezent Mînzînã Ion absent
## 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/12.X.2001
Mocioalcã Ion absent Popescu Ioan Dan absent Mocioi Ion absent Popescu Kanty Cãtãlin prezent Mogoº Ion absent Popescu Virgil prezent Mohora Tudor absent Popescu-Bejat ªtefan-Marian prezent Moisescu George Dumitru prezent Popescu-Tãriceanu Cãlin absent Moisoiu Adrian prezent Posea Petre prezent Moiº Vãsãlie prezent Predicã Vasile prezent Moldovan Petre prezent Pribeanu Gheorghe prezent Moldovan Carmen Ileana prezentã Priboi Ristea prezent Moldoveanu Eugenia prezentã Purceld Octavian-Mircea absent Moraru Constantin Florentin prezent Puºcaº Vasile absent Motoc Marian Adrian prezent Puwak Hildegard-Carola absentã Musca Monica Octavia prezentã Puzdrea Dumitru absent Muºetescu Ovidiu Tiberiu absent Radan Mihai prezent Naidin Petre prezent R‡duly R—bert K‡lman prezent Nan Nicolae prezent Raicu Romeo-Marius absent Nassar Rodica prezentã Rasovan Dan Grigore absent Naum Liana-Elena prezentã Rãdoi Ion prezent Nãdejde Vlad-George absent Rãdulescu Grigore Emil absent Nãstase Adrian absent Roºculeþ Gheorghe prezent Nãstase Ioan Mihai prezent Rus Emil prezent Neacºu Ilie prezent Rus Ioan prezent Neagu Ion prezent Ruºanu Dan Radu prezent Neagu Victor prezent Sadici Octavian prezent Neamþu Horia Ion prezent Sali Negiat prezent Neamþu Tiberiu-Paul prezent Sandache Cristian prezent Nechifor Cristian prezent Sandu Alecu absent Negoiþã Liviu-Gheorghe absent Sandu Ion Florentin absent Nica Dan absent Sassu Alexandru prezent Nicolae Ion absent Saulea Dãnuþ absent Nicolãescu Gheorghe-Eugen prezent Savu Vasile Ioan absent Nicolescu Mihai prezent Sãpunaru Nini prezent Nicolicea Eugen absent Sârbu Marian absent Niculescu Constantin absent Sbârcea Tiberiu-Sergius prezent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae absent Selagea Constantin prezent Nistor Vasile absent Sersea Nicolae prezent Niþã Constantin prezent Severin Adrian absent Oltean Ioan prezent Simedru Dan Coriolan prezent Olteanu Ionel prezent Sireþeanu Mihail absent Oltei Ion absent Sonea Ioan prezent Onisei Ioan prezent Spiridon Nicu absent Palade Doru Dumitru prezent Stan Ioan prezent Pambuccian Varujan prezent Stan Ion prezent Paºcu Ioan Mircea absent Stana-Ionescu Ileana absentã Pataki Iulia prezentã Stanciu Anghel prezent Patriciu Dinu absent Stanciu Zisu prezent Pãduroiu Valentin prezent Stãnescu Alexandru-Octavi absent Paun Nicolae absent Stãniºoara Mihai absent Pãºcuþ ªtefan prezent Stoian Mircea prezent Pecsi Francisc prezent Stoica Valeriu absent Pereº Alexandru absent Stroe Radu absent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent Stuparu Timotei absent Petruº Octavian Constantin prezent Suciu Vasile prezent Pleºa Eugen-Lucian prezent Suditu Gheroghe prezent Podgoreanu Radu prezent SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Pop Napoleon absent Szil‡gyi Zsolt prezent Popa Constanþa prezentã ªnaider Paul prezent Popa Cornel prezent ªtefan Ion prezent Popa Virgil absent ªtefãnescu Codrin prezent Popescu Dorin Grigore prezent ªtefãnoiu Luca absent Popescu Gheorghe prezent ªtirbeþ Cornel prezent |Tam‡s S‡ndor|prezent| |---|---| |Tãrâþã Culiþã|prezent| |Târpescu Pavel|prezent| |Tcaciuc ªtefan|absent| |Teculescu Constantin|absent| |Timiº Ioan<br>Toader Mircea Nicu|prezent<br>absent| |Todoran Pavel<br>Tokay Gheorghe<br>Tor— Tiberiu<br>Tudor Marcu<br>Tudose Mihai<br>Tunaru Raj-Alexandru<br>Þibulcã Alexandru<br>Þocu Iulian Costel<br>Varga Attila|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Vasile Aurelia|prezentã| |Vasilescu Lia-Olguþa<br>Vasilescu Nicolae|prezentã<br>prezent| |Vasilescu Valentin|absent| |Vekov Carol Ioan|prezent| |Verbina Dan|prezent| |Vida Iuliu|prezent| |Videanu Adriean|absent| |Viºinescu Marinache|prezent| |Voicu Mãdãlin|prezent| |Voinea Florea|prezent| |Winkler Iuliu|prezent| |Wittstock Eberhard-Wolfgang|prezent| |Zãvoianu Ioan Dorel|prezent| |Zgonea Valeriu ªtefan|prezent|
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
Vã rog sã-i strigaþi în ordinea listei, poate cã au mai venit o parte dintre dânºii ºi dupã aceea sã facem evaluarea prezenþei.
Vã rog sã rãmâneþi în salã, ca sã continuãm ºedinþa de vot.
Acum vom evalua prezenþa. Vã rog nu pãrãsiþi sala!
Sunt prezenþi 217 colegi. Vã reamintesc stadiul procedurii în care ne aflãm. La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 206/2000 s-a epuizat timpul afectat dezbaterii ºi acum suntem în procedura de votare a punctelor rãmase restante. Vã rog sã priviþi în raportul comisiei la poz. 4; ni se propune introducerea ca punctul 3 în legea de aprobare a urmãtorului text ”la art. 1, punctul 3, alin. 4[6] al art. 166 se abrogãÒ. Deci, la acest punct avem ºi un amendament respins. Voi supune întâi la vot varianta comisiei, indiferent dacã ea presupunea eliminare sau neeliminare, punem la vot întâi varianta aceasta a comisiei care, întâmplãtor, presupune o eliminare.
Cine este pentru varianta comisiei, vã rog? 54 voturi pentru, insuficient pentru adoptare. Vã supun acuma votului amendamentul respins.
Cine este pentru amendamentul respins? Nu este nici un vot, ca atare nu mai rãmâne decât varianta din ordonanþã, pe care o supun acum votului dumneavoastrã.
Cine este pentru? Da, bine, mulþumesc.
174 voturi pentru. Rãmâne varianta din ordonanþã.
Nu am ce sã fac, s-a numãrat de mai multe ori.
Domnule preºedinte, nu vã supãraþi, dar cea mai simplã operaþie de scãdereÉ Dumneavoastrã aþi declarat cã suntem în salã 217; din 217 vã rog sã scãdeþi acei 54, care sunt mai mult de 54 de fapt, pentru cã nu aþi mai numãrat încã 2 colegi pe care i-am vãzut eu chiar ºi în Grupul P.S.D. ºi atunci rãmân 160 ºi ceva, 163. 163 nu este egal cu 174.
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
Stimate coleg, oricum am numãra, este o majoritate. Da, mai numãrãm o datã, nu? Bun.
Voturi pentru? Încã o datã. Da, 165 voturi pentru. Voturi contra? Sã numãrãm voturile contra. 50 de voturi contra.
## **Domnul Adrian Moisoiu**
**:**
Nu mai are importanþã.
Abþineri? 7 abþineri. Da, poftiþi. S-a votat.
## **Domnul Marcu Tudor:**
Procedurã! Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Vã rog sã luaþi aminte cã nu întâmplãtor, în ziua de astãzi, când era votul acesta cel mai contestat, în prezidiu nu se aflã nici un membru al Partidului România Mare, ci se aflã um membru al U.D.M.R. ºi 2 membri ai P.S.D.-ului. Aºa se ºi explicã faptul cã numãrãtoarea a fost falsificatã de la început ºi nici nu cred cã este realã nici acum. Dovadã cã 54 a fost numit prima datã, acum 50, 174 prima datã, acum 163.
Contest în totalitate procedura acestui vot, vot modificat de chiar componenþa prezidiului care a avut grijã sã cadã exact în aceastã componenþã, exact astãzi când se voteazã exact aceastã lege dificilã.
Vã mulþumesc.
Trecem la punctul 5 al raportului, vã rog frumos.
Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi.
Conform cutumei, am dreptul sã explic votul. Un minut vã solicit.
Da, poftiþi.
## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**
## Domnilor colegi,
Nu m-aº fi ridicat sã explic votul nostru, totdeauna ne-am supus majoritãþii ºi am înþeles cã acesta este un procedeu democratic, dar astãzi s-a întâmplat un eveniment cu totul deosebit. Votul dumneavoastrã a nãscut un monstru ºi acest monstru este, în primul rând, un monstru juridic, ºi anume: formularea textului în sensul cã se permite ca, prin lege, sã se dispunã restituirea, text de lege, un text de trimitere ºi nãscãtor de alte legi posibile ºi probabile, este din punct de vedere juridic o monstruozitate.
În al doilea rând, existã o lipsã de demnitate a votului dumneavoastrã, domnilor colegi, pentru cã, în ciuda protestelor noastre, aþi adoptat art. 16 din Legea 10 care interzice categoric aceste restituiri. Nu vorbesc aici de un conflict legislativ care poate sã fie tranºat pe alte cãi, vorbesc de consecvenþa de care daþi dovadã ºi de verticalitatea dumneavoastrã. O regret, dar nu am cum sã vã îndrept când nu vreþi sã staþi în picioare.
ªi, în ultimul rând, o sã vã vorbesc despre responsabilitate. Se face atâta caz de generaþiile tinere, mergem la deschideri de universitãþi ºi de ºcoli ºi în acelaºi timp, prin votul aceluiaºi partid, lãsãm posibil ca peste 100.000 de elevi sã nu mai aibã clãdiri în care sã înveþe. Eu ce pot sã vã spun? Ca jurist, sunt îngrozit de ce se întâmplã astãzi; ca om, sunt pur ºi simplu cutremurat. Aceasta este responsabilitatea votului dumneavoastrã.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
ªi domnul Hrebenciuc a solicitat cuvântul.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
N-aveam de gând sã iau cuvântul, dar elocinþa distinsului nostru coleg m-a fãcut sã vin la microfon.
Pãrerea predecesorului meu este pãrerea Domniei sale. Dumnealui are impresia cã este vertical ºi cã stã în picioare. Eu cred cã de acolo, din genunchi, nu poate sã-ºi dea seama dacã este cineva în picioare sau nu.
În al doilea rând, îmi pare rãu cã dã dovadã de opacitate, ca jurist, când interpreteazã articolele de lege doar într-un sens absolut propriu ºi original. Legea nr. 10 este deosebit de clarã la art. 8 ºi toate aceste imobile ºi ca problematicã se vor rezolva printr-o lege specialã, care se va da în timp.
Am fost consecvenþi în ceea ce priveºte poziþia noastrã ºi vom fi consecvenþi în continuare, respectându-ne în general angajamentele pe care ni le-am asumat.
Deci, pentru aceastã verticalitate am înþeles cã ne admiraþi, domnule Bolcaº. Vã mulþumesc.
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
Sã continuãm.
Avem punctul 5 din raportul comisiei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Îl considerãm adoptat.
Dacã sunt alte obiecþii cu privire la articolele ordonanþei? Nu sunt.
Titlul legii. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. I. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.
Art. II, aºa cum a fost formulat de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
Vot · approved
Ședința
Cu 179 de voturi pentru, 8 contra ºi 8 abþineri, a fost adoptat proiectul de lege.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 147/1999 privind asociaþiile utilizatorilor de apã pentru irigaþii.
Cine este pentru? Vã mulþumesc.
Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.
Adoptat cu cvorumul cerut pentru legile organice.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin administrarea de terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? 9 voturi contra. Abþineri? O abþinere.
A fost adoptat.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 238/2000 privind rambursarea ratelor de capital pentru o cotã parte din creditul acordat de Guvernul S.U.A. în baza programului CCC-Legea Publicã nr. 480 din 1992, precum ºi achitarea dobânzii ºi altor costuri externe aferente acestei cote pãrþi.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru completarea art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naþional Ð Secþiunea a V-a Ð Zone de risc natural.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 237/2000 pentru modificarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
Adoptat în unanimitate.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind evaluarea conformitãþii produselor.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
Adoptat în unanimitate.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 119/1999 privind atragerea unor sume suplimentare la bugetul fondului de asigurãri sociale de sãnãtate.
Voturi pentru? Vã mulþumesc.
Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/2000 pentru modificarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul naþional de decoraþii al României.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 112/2001 privind sancþionarea unor fapte sãvârºite în afara teritoriului þãrii de cetãþeni români sau de persoane fãrã cetãþenie domiciliate în România.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.
Proiectul de Lege privind prevenirea ºi combaterea traficului de persoane.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.
Adoptat în unanimitate.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea ºi finanþarea rezidenþiatului, stagiaturii ºi activitãþii de cercetare medicalã în sectorul sanitar.
Voturi pentru? Vã mulþumesc.
Voturi contra? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
Adoptat în unanimitate.
Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 259/2000 privind organizarea ºi finanþarea rezidenþiatului, stagiaturii ºi activitãþii de cercetare medicalã din sectorul sanitar.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2001 privind completarea Legii nr. 40/1990 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului de Interne.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? 13 voturi contra. Abþineri? Nu sunt abþineri.
S-a adoptat, cu cvorumul cerut pentru legile organice, ºi acest proiect de lege.
Am încheiat ºedinþa de vot.
Avem sã constituim niºte comisii de mediere.
Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/2001 privind reglementarea situaþiei juridice a rezervoarelor, conductelor de transport al þiþeiului ºi al produselor petroliere, al staþiilor de pompare ºi al celorlalte instalaþii ºi echipamente aferente: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Chiriþã Dumitru, Sandu Ioan Florentin Ð Grupul parlamentar al P.S.D.; Buzea Cristian Valeriu ºi Miclea Ioan Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Anton Marin Ð Grupul parlamentar al P.N.L.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.
S-a adoptat.
Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/1998 privind organizarea activitãþii de asistenþã medicalã ºi psihologicã a personalului din transporturi cu atribuþiuni în siguranþa circulaþiei ºi a navigaþiei ºi înfiinþarea Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor: Brânzan Ovidiu, Burnei Ion, Popescu Gheorghe Ð Grupul parlamentar al P.S.D.; Abiþei Ludovic, Moraru Constantin Florentin Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Boagiu Anca Daniela Ð Grupul parlamentar al P.D.; Dragoº Iuliu Liviu Ð Grupul parlamentar al P.N.L.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. S-a adoptat.
Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea ºi funcþionarea cabinetelor medicale: Brânzan Ovidiu, Naidin Petre, Popescu Gheorghe Ð Grupul parlamentar al P.S.D.; Moraru Constantin Florentin Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Dragoº Iuliu Liviu Ð Grupul parlamentar al P.N.L.; Pataki Iulia Ð Grupul parlamentar al U.D.M.R.; Florea Ana Ð Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat.
Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar: Dumitriu Carmen, Cliveti Minodora, Dobre Traian Ð Grupul parlamentar al P.S.D.; Hogea Vlad Gabriel, Stoian Mircea Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Negoiþã Gheorghe Liviu Ð Grupul parlamentar al P.D.: SzŽkely Ervin-Zolt‡n Ð Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Cine este pentru? Vã mulþumesc.
Voturi contra? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
Adoptat.
Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/1999 privind mãsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construi-
rea de drumuri forestiere în perioada 2000-2010: Crãciun Dorel Petru, Ianculescu Marian, ªtefan Ion Ð Grupul parlamentar al P.S.D.; Bâldea Ioan ºi Pericã Vasile Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Popescu-Bejat ªtefan-Marian Ð Grupul parlamentar al P.D.; Babiaº Iohan-Peter Ð Grupul parlamentar al minoritãþilor.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Suspendãm ºedinþa.
Ne vom revedea mâine în comisii ºi joi în plen.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 13,55._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#127870Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 142/12.X.2001 conþine 28 de pagini.**
Preþul 20.692 lei