Ioan Belu

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Îmi manifest ºi eu nemulþumirea faþã de faptul cã a treia zi de Paºti noi ne-o petrecem aici, muncind, deºi ar fi trebuit sã ne-o petrecem în altã parte, ºi mã alãtur întru totul celor spuse de domnul senator Adrian Pãunescu.

În al doilea rând, vreau sã mã refer la câteva probleme din judeþul Hunedoara, în special la Valea Jiului, deoarece în zilele de 3 ºi 4 aprilie am participat la un simpozion internaþional organizat la Petroºani, cu tema ”Oportunitãþile de dezvoltare social-economicã a Vãii JiuluiÒ.

Cunoaºtem cu toþii cã la sfârºitul anului 1997, an de cotiturã în viaþa Vãii Jiului, au avut loc primele restructurãri în minerit, soldate cu disponibilizãri în efectivul Companiei Naþionale a Huilei, acesta scãzând de la 32.600 la 21.300 de locuri.

De asemenea, au avut loc importante reduceri de personal ºi în unitãþile prelucrãtoare ºi de construcþii.

Salariile compensatorii primite nu au contribuit la lansarea în afaceri a disponibilizaþilor, aºa cum se credea, ci mai degrabã au dus la satisfacerea unor nevoi - imediate din familii. În acest an a fost semnat actul de naºtere a noii categorii de locuitori ai Vãii Jiului, ºi anume Ñ disponibilizaþii.

În aceºti trei ani care au trecut de la masiva disponibilizare nici guvernele care s-au perindat pe la guvernare ºi nici guvernul actual nu au gãsit alternative economice viabile în zonã, care sã atragã aceastã forþã de muncã. Miniºtrii vechi au trecut prin Valea Jiului doar pentru a-ºi lansa promisiunile gogonate ºi a aduna capital electoral. Actualii miniºtri au trecut ºi mai puþin. De altfel, la acest simpozion au venit reprezentanþi din partea Bãncii Mondiale, inclusiv domnul Alahad Jiad, care ºtiþi cine este, dar nu ºi-a fãcut prezenþa decât domnul ministru Cazan, de la Ministerul Prognozei ºi Dezvoltãrii, deºi consider cã ar fi trebuit sã fi fost acolo obligatoriu reprezentanþi, dacã nu miniºtri, cel puþin secretari de stat din Ministerul Industriilor ºi Comerþului, Turismului, Finanþelor ºi de la Întreprinderile Mici ºi Mijlocii.

Cu câteva zile înainte, câþiva reprezentanþi ai Guvernului le-au spus greviºtilor foamei de la Petrila sã nu se mai gândeascã la minerit, pentru cã acesta va dispãrea foarte curând ºi nu se mai face nici o angajare în nici o minã, dar, aºa cum arãta preºedintele Partidului România Mare sãptãmâna trecutã, noi mai continuãm sã importãm cãrbune, plãtind în felul acesta muncitorii din Africa de Sud, din Polonia sau Ucraina, lãsându-i pe ai noºtri sã facã greva foamei ºi, efectiv, sã crape de foame pe stradã.

Aceastã situaþie se întâlneºte ºi la Cãlan, unde am desfiinþat cocseria ºi acum importãm cocs din Bulgaria, iar unii îºi umplu buzunarele pe seama exportului combinatului din Cãlan sub formã de fier vechi, iar cei peste 8.500 de muncitori din Cãlan trãiesc din mila publicã ºi, bineînþeles, a lui Dumnezeu.