Stenogramă plen

Daþi-mi voie sã deschid ºedinþa de astãzi a plenului Senatului cu tradiþionala urare: ”Hristos a înviat!Ò Fie ca Mântuitorul nostru sã ne cãlãuzeascã numai spre bine ºi sã ne aducã luminã în tot ceea ce facem.

Cu aceste cuvinte, daþi-mi voie sã încep ºedinþa de astãzi condusã de subsemnatul, Pusk‡s Valentin-Zolt‡n, în calitate de vicepreºedinte, ºi asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ºi Paul Pãcuraru, în calitate de secretari.

Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 96 de senatori, 3 sunt membri ai Guvernului, un senator se aflã în delegaþie ºi unul este bolnav. Cvorumul de ºedinþã este de 71 de senatori.

Daþi-mi voie sã vã supun atenþiei programul de lucru al Senatului în perioada 17Ð21 aprilie, program pe care l-aþi primit la casete.

Marþi, 17 aprilie, avem ºedinþã în plen cu program obiºnuit de luni.

Mâine, miercuri, 18 aprilie, avem lucrãri în comisiile permanente.

Joi, 19 aprilie, avem lucrãri în plenul Senatului.

Dacã aveþi observaþii în legãturã cu programul sãptãmânii?

Dacã nu, vã rog sã vã exprimaþi votul în legãturã cu acest program. Doamnelor ºi domnilor senatori, vã rog sã votaþi!

Cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, programul a fost adoptat.

Trecem la ordinea de zi. Ordinea de zi a fost distribuitã la casete.

Dacã aveþi observaþii în legãturã cu ordinea de zi pentru astãzi?

Dacã nu, vã rog sã vã exprimaþi votul în legãturã cu ordinea de zi. Vã rog sã votaþi!

- Cu 73 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi

- 3 abþineri, s-a adoptat ordinea de zi.

Programul de lucru este între orele 15,00 ºi 19,30. Dacã aveþi observaþii în legãturã cu programul pentru astãzi?

Dacã nu, vã rog sã vã exprimaþi votul. Vã rog sã votaþi!

- Cu 68 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi

- 4 abþineri, a fost adoptat programul.

- Vã mulþumesc.

- Trecem la ordinea de zi Ñ declaraþii politice.

Pentru declaraþii politice s-au înscris domnii senatori: Adrian Pãunescu, Ion Solcanu de la Grupul parlamentar P.D.S.R. (social democrat ºi umanist); domnul senator Dinescu Valentin, Ioan Belu ºi doamna senator Maria Ciocan de la Partidul România Mare; domnii senatori Pãcuraru Paul ºi Popa Nicolae-Vlad de la Partidul Naþional Liberal.

Daþi-mi voie sã dau cuvântul domnului senator Adrian Pãunescu.

Vã rog, domnule senator, poftiþi la microfon!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

## Domnilor colegi,

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Sunt, ca ºi dumneavoastrã, marcat de ziua în care ne desfãºurãm activitatea, o zi sfântã, o zi pe care suntem între puþinele instituþii ale României care o transformã sau încearcã sã o transforme în lucrare. Iatã, Camera Deputaþilor îºi începe mâine activitatea; noi, Senatul, lucrãm azi.

În aceasta eu vãd însã nu o întâmplare, ci un sens. Este, de fapt, ºi substanþa declaraþiei mele politice.

Cred cã se cuvine, în aceastã a treia zi a Paºtelui tuturor creºtinilor, coincidenþã fericitã, care ar trebui forþatã sã rãmânã printre noi, sã spunem cã Învierea trebuie sã devinã lucrare. Simpla proclamare a Învierii la orele miezului nopþii dinspre duminicã ºi continuarea mizeriei umane imediat dupã proclamarea Învierii nu rezolvã lucrurile.

Trebuie ca intelectualii unei comunitãþi Ñ ºi se întâmplã sã fim ºi noi intelectuali ai acestei comunitãþi Ñ sã transforme aceastã Înviere în lucrare, sã transforme aceastã Înviere într-un prilej de meditaþie ºi de regenerare. Adevãrul este cã nenorocita obiºnuinþã ne-ar putea face sã credem cã toate sunt normale în România. Din nefericire, aceastã obiºnuinþã ne ia gradele înalte ale acuitãþii ºi am ajuns sã trãim într-un climat de eroare, într-un climat de dezumanizare, într-un climat de lipsã de solidaritate omeneascã ºi de lipsã de milã, ca ºi când ar fi normal sã fie aºa. Sigur cã ori de câte ori vorbim despre acestea toate trebuie sã ne gândim ºi la posibilitatea de a le rezolva ºi singura posibilitate de a rezolva cât de cât aceste lucruri grave ºi de a impune rezolvarea radicalã a acestor lucruri grave, în perspectivã nu prea

îndepãrtatã, este _lucrarea_ , ieºirea din contemplare ºi intrarea în militantismul pentru cauza unei democraþii acoperite de fapte, a unei democraþii care sã-ºi îngãduie ºi acest capriciu omenesc al solidaritãþii Ñ dacã este capriciu omenesc.

Toate aceste zile ne-au arãtat ce mare distanþã este între faptul divin al Învierii ºi moartea noastrã de fiecare zi, asupra cãreia nici nu mai avem reacþia de tulburare pe care s-ar cuveni sã o avem, spre a încerca sã-i impunem rigorile Învierii. _”Ce-i rãu nu-i rãul meu ºi nu-i nici rãul tãu, ci cã ne-am învãþat cu acest rãuÒ_ Ñ scriam în urmã cu un sfert de veac.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Ioan Belu de la Partidul România Mare. Poftiþi!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Îmi manifest ºi eu nemulþumirea faþã de faptul cã a treia zi de Paºti noi ne-o petrecem aici, muncind, deºi ar fi trebuit sã ne-o petrecem în altã parte, ºi mã alãtur întru totul celor spuse de domnul senator Adrian Pãunescu.

În al doilea rând, vreau sã mã refer la câteva probleme din judeþul Hunedoara, în special la Valea Jiului, deoarece în zilele de 3 ºi 4 aprilie am participat la un simpozion internaþional organizat la Petroºani, cu tema ”Oportunitãþile de dezvoltare social-economicã a Vãii JiuluiÒ.

Cunoaºtem cu toþii cã la sfârºitul anului 1997, an de cotiturã în viaþa Vãii Jiului, au avut loc primele restructurãri în minerit, soldate cu disponibilizãri în efectivul Companiei Naþionale a Huilei, acesta scãzând de la 32.600 la 21.300 de locuri.

De asemenea, au avut loc importante reduceri de personal ºi în unitãþile prelucrãtoare ºi de construcþii.

Salariile compensatorii primite nu au contribuit la lansarea în afaceri a disponibilizaþilor, aºa cum se credea, ci mai degrabã au dus la satisfacerea unor nevoi - imediate din familii. În acest an a fost semnat actul de naºtere a noii categorii de locuitori ai Vãii Jiului, ºi anume Ñ disponibilizaþii.

În aceºti trei ani care au trecut de la masiva disponibilizare nici guvernele care s-au perindat pe la guvernare ºi nici guvernul actual nu au gãsit alternative economice viabile în zonã, care sã atragã aceastã forþã de muncã. Miniºtrii vechi au trecut prin Valea Jiului doar pentru a-ºi lansa promisiunile gogonate ºi a aduna capital electoral. Actualii miniºtri au trecut ºi mai puþin. De altfel, la acest simpozion au venit reprezentanþi din partea Bãncii Mondiale, inclusiv domnul Alahad Jiad, care ºtiþi cine este, dar nu ºi-a fãcut prezenþa decât domnul ministru Cazan, de la Ministerul Prognozei ºi Dezvoltãrii, deºi consider cã ar fi trebuit sã fi fost acolo obligatoriu reprezentanþi, dacã nu miniºtri, cel puþin secretari de stat din Ministerul Industriilor ºi Comerþului, Turismului, Finanþelor ºi de la Întreprinderile Mici ºi Mijlocii.

Cu câteva zile înainte, câþiva reprezentanþi ai Guvernului le-au spus greviºtilor foamei de la Petrila sã nu se mai gândeascã la minerit, pentru cã acesta va dispãrea foarte curând ºi nu se mai face nici o angajare în nici o minã, dar, aºa cum arãta preºedintele Partidului România Mare sãptãmâna trecutã, noi mai continuãm sã importãm cãrbune, plãtind în felul acesta muncitorii din Africa de Sud, din Polonia sau Ucraina, lãsându-i pe ai noºtri sã facã greva foamei ºi, efectiv, sã crape de foame pe stradã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Pãcuraru Paul, de la Partidul Naþional Liberal.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Intervenþia mea de astãzi are ca suport douã evenimente distincte, aparent fãrã nici o legãturã.

Primul, pe care îl voi prezenta mai pe larg, este publicarea la începutul acestei luni a raportului institutului REND, semnat de Tom Sania, privind strategia de extindere NATO în perioada 2001Ð2015.

Al doilea eveniment cu suficientã putere de sugestie este vizita începutã ieri a preºedintelui Moldovei, Valentin Voronin, la Moscova.

Raportul fundaþiei REND este, de fapt, o cercetare realizatã la comanda U.S.A. Force ºi a conducerii staff-ului de operaþiuni terestre ºi aeriene în Europa în vederea summit-ului de la Praga din 2002, când va avea loc urmãtoarea decizie de extindere.

Lucrarea se extinde pe 145 de pagini, 6 capitole Ñ ”IntroducereÒ, ”Contextul planificãriiÒ, ”Partenerii procesului de extindereÒ, Evaluarea candidaþilor pentru extinderea NATOÒ, ”Analiza forþei membrilor aspiranþiÒ ºi ”ConcluziiÒ Ñ ºi 42 de tabele ºi diagrame de analizã cu date de referinþã anii 1999 ºi 2000. Subliniez _2000_ pentru cã, practic, raportul publicat acum a prezentat toate datele la zi, inclusiv cele privind anul 2000, deci nu este un raport care sã aibã datele statistice sau indicatorii depãºiþi din punct de vedere al actualitãþii.

Toatã aceastã desfãºurare ºtiinþificã încearcã sã rãspundã la douã întrebãri: ce þãri vor fi admise în NATO ºi când.

Problema extinderii NATO, ale cãrei rãdãcini le gãsim în cãderea zidului Berlinului, îºi are originea în transformarea NATO din organizaþie defensivã a membrilor într-o organizaþie de prevenire a conflictelor ºi de management al conflictului în interiorul tratatului.

Raþiunea extinderii NATO nu este legatã de riscul confruntãrii cu rãmãºiþele imperiului sovietic sau de frica foºtilor membri ai Tratatului de la Varºovia de revenire a ursului imperial.

Adevãrata raþiune este cã Europa Ñ care, oricât ar pãrea de paradoxal, este definitã drept cel mai paºnic continent din lume ºi ca o regiune în care rãzboiul ca mod de rezolvare a problemelor este o opþiune aproape imposibilã Ñ aceastã Europã are deci ca unic potenþial de conflict intern ºi interstatal aria încã neintegratã a fostelor þãri comuniste. Fãrã sã intru în detalii, deoarece timpul nu-mi permite, voi arãta cã extinderea propriu-zisã este precedatã de mai multe etape de integrare. Primele ºi cele mai largi sunt Consiliul parteneriatului euroatlantic ºi Parteneriatul pentru pace care include informãri reciproce ºi programe militare de cooperare între cele 17 state NATO ºi statele europene nemembre NATO.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Solcanu Ion, preºedintele Grupului parlamentar P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist).

Vã rog, domnule senator!

## **Domnul Ion Solcanu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Vã reþin atenþia cu o problemã care þine atât de conºtiinþa ºi solidaritatea noastrã naþionalã, cât ºi de respectul drepturilor elementare ale omului ºi, în particular, ale parlamentarului Ñ concret, despre cazul colegului nostru, cetãþean român, senator P.R.M., domnul Ilie Ilaºcu, condamnat la moarte, aflat în detenþie într-o regiune separatistã a Republicii Moldova.

Dupã cum ºtiþi, am condus delegaþia grupului român al Uniunii Interparlamentare care a participat, la începutul lunii aprilie, la cea de a 105-a conferinþã a Uniunii Interpalamentare.

Ordinea de zi a conferinþei a cuprins teme importante la care parlamentarii români au avut o participare activã, susþinând intervenþii la dezbaterea acestor teme atât în plen prin douã cuvântãri Ñ cea a subsemnatului ºi a domnului deputat Anghel Stanciu Ñ, cât ºi în cadrul Comisiei pentru probleme politice, securitate internaþionalã ºi dezarmare, intervenþie datoratã domnului deputat Kov‡cs Csaba-Tiberiu, trezorierul grupului român, respectiv în cadrul Comisiei pentru educaþie, ºtiinþã, culturã ºi mediu, unde s-a ilustrat colegul senator Liviu-Doru Bindea.

În finalul conferinþei, participanþii, în plen, au adoptat 4 rezoluþii pe temele referitoare la Dreptul internaþional, educaþie ºi culturã, terorism internaþional ºi situaþia din Afganistan.

Prin rezoluþiile ºi rapoartele adoptate de Consiliul Interparlamentar, organul director plenar care elaboreazã politica Uniunii Interparlamentare, se numãrã ºi o rezoluþie referitoare la cazul senatorului român Ilie Ilaºcu, aflat în detenþie Ñ dupã cum ºtiþi Ñ de aproape 9 ani pentru delictul de a fi luptat în anul 1991 pentru independenþa ºi integritatea þãrii sale.

Pentru grupul român al Uniunii Interparlamentare, prezintã o importanþã deosebitã raportul ºi rezoluþiile propuse de Comitetul Uniunii Interparlamentare pentru drepturile omului, ale parlamentarilor.

Vã informez cã acest comitet are sarcina de a investiga situaþiile de violare a drepturilor omului în cazul parlamentarilor ºi de a acþiona pentru soluþionarea acestora prin dialog ºi cooperare cu autoritãþile þãrilor în cauzã.

Majoritatea cazurilor se referã la parlamentari împiedicaþi sã-ºi exercite mandatul, ameninþaþi, þinuþi în detenþie sau chiar torturaþi ºi uciºi cã ºi-au exercitat dreptul de libertate a cuvântului.

Vã mulþumesc, domnul senator.

Are cuvântul doamna senator Maria Ciocan de la Grupul parlamentar Partidul România Mare.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Obiectul declaraþiei politice îl reprezintã poluarea municipiului Baia Mare.

Gradul foarte mare de poluare al municipiului Baia Mare nu mai este de mult o noutate, devenit sediu al firmelor producãtoare de cianuri, oxizi de sulf, plumb, zinc, carbiu, arseniu, etcetera, societãþi care agraveazã continuu starea de sãnãtate a locuitorilor acestui colþ de þarã, sãnãtate aflatã ºi aºa într-o situaþie deplorabilã.

Ca urmare a ineficienþei guvernãrilor trecute ºi a lipsei de interes a celor care au condus destinele oamenilor, poluarea la Baia Mare e în plinã ascensiune.

Media de viaþã în acest oraº este cu 10Ð15 ani mai micã decât media pe þarã. Numãrul bolnavilor de cancer înregistraþi numai în anul 2000 este de peste 1.200, din care 898 au decedat. Surse autorizate aratã cã, lunar 100 de bolnavi de cancer se interneazã în Spitalul judeþean Baia Mare datoritã poluãrii.

Copiii din Baia Mare deþin locul întâi pe þarã la îmbolnãvirile de tuberculozã.

Rata mortalitãþii este, în medie, cu 60Ð70% mai mare decât media pe þarã, mortalitatea infantilã, în medie cu 50Ð60% mai mare, iar bolile cardiace sunt cu 300% mai multe decât media pe þarã.

În apropierea haldei de steril din zona Meda Baia Mare sunt construite 14 blocuri a câte 100 de garsoniere fiecare. Starea sãnãtãþii locuitorilor este una mai mult decât îngrijorãtoare. Erupþiile cutanate de origine necunoscutã le transformã viaþa într-un adevãrat coºmar. Fiecare copil se prezintã cu asemenea erupþii la medic cel puþin o datã pe lunã.

În perioada de debut a prelucrãrii haldei, au apãrut primele simptome de febrã persistente la aproape toþi copiii din zonã. Începând cu aceeaºi perioadã au apãrut ºi durerile abdominale, vãrsãturi ºi infecþii respiratorii, cãrora nu le-a fost gãsitã încã originea din punct de vedere medical.

În aparenþã copiii sunt sãnãtoºi, dar tot timpul îi doare câte ceva ºi acest lucru se întâmplã pentru cã sistemul lor imunitar este precar. Spasmofilia este foarte crescutã la toþi tinerii.

Condiþia materialã a majoritãþii familiilor din zonã nu le permite o alimentaþie echilibratã ºi un tratament medicamentos faþã de poluarea excesivã.

2. Ñ aprobarea ºi acceptarea proiectului respectiv de cãtre autoritãþile române;

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Popa Nicolae-Vlad de la Partidul Naþional Liberal. Poftiþi, domnule senator!

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi senatori,

În joia din sãptãmâna mare, a avut loc un important eveniment politic, votarea bugetului de stat pe anul 2001.

Votul împotrivã al parlamentarilor liberali, motivat temeinic, a fost catalogat de cãtre P.D.S.R. drept fariseism politic.

În momentul în care domnul preºedinte Valeriu Stoica a afirmat cã va pune în discuþie rezilierea protocolului P.D.S.R.-P.N.L., majoritatea parlamentarilor P.D.S.R. au aplaudat fãrã a-ºi ascunde bucuria faþã de încetarea acestui protocol.

Aceastã satisfacþie s-a accentuat când însuºi preºedintele P.D.S.R., premierul Adrian Nãstase, a precizat cã ºi Domnia sa se bucurã cã acest protocol va fi reziliat.

Evident, nu vreau sã generalizez ºi trebuie sã fac precizarea cã unii dintre colegii noºtri parlamentari P.D.S.R. nu au aplaudat ºi au rãmas îngânduraþi, îngânduraþi pentru cã aceºtia au înþeles cã apropierea de P.R.M. ºi votul favorabil dat de acest partid vor ridica mari semne de întrebare în vestul Europei.

Consecinþa acestui faptÉ

Domnilor senatori, vã rog! Vã rog, sã îl ascultãm pe colegul nostru! Poftiþi!

Consecinþa acestui fapt, pe care, evident, nu o dorim, va fi o influenþare negativã asupra tratativelor cu F.M.I., NATO ºi Uniunea Europeanã. În politicã trebuie cumpãnit bine orice gest ºi prevãzute urmãrile acestuia.

Noi, Partidul Naþional Liberal, am semnat acel protocol cu bunã-credinþã, bazându-ne pe o logicã simplã ºi pragmaticã, ºi anume, Constituþia trebuie modernizatã ºi adaptatã începutului de mileniu, iar pentru a realiza acest obiectiv de interes naþional era nevoie de o majoritate calificatã, chiar dacã ea aparþine, prin contribuþie, unui partid adversar politic.

Semnarea protocolului a fost aprobatã, practic, de majoritatea membrilor P.N.L., ceea ce nu s-a întâmplat în P.D.S.R., de câtã vreme domnul Nãstase a afirmat cã acest lucru este dificil de susþinut.

Modificarea Constituþiei nu avea absolut nici o legãturã cu Legea bugetului de stat din 2001, votatã, de altfel, cu încãlcarea unor norme de procedurã. De câte ori s-a fãcut afirmaþia cã nu conteazã cvorumul, ci doar majoritatea din salã? Printr-un scenariu absurd, vã pot demonstra ce înseamnã acest lucru, adicã doar votul majoritãþii. Dacã preºedintele de ºedinþã se aflã, întâmplãtor, singur în salã, Domnia sa, fiind în majoritate, ar putea vota, fãrã posibilitatea de modificare ulterioarã, toate articolele legii. În a doua variantã, dacã s-ar afla în salã un parlamentar P.N.L., unul P.D.S.R. ºi altul U.D.M.R. sau P.R.M., ar putea continua legiferarea. Datoritã complexitãþii Legii bugetului de stat, aceasta necesitã un cvorum de

jumãtate plus unul din membrii Parlamentului, pentru a legitima, astfel, voinþa electoratului de a fi reprezentat de o majoritate. Dacã aceastã condiþie nu este respectatã, se produce o încãlcare a Constituþiei ºi posibilitatea unor abuzuri.

Sigur cã aceste lucruri trebuie spuse ºi trebuie susþinute, pentru cã a lãsa sã existe un precedent în acest domeniu este un fapt grav pentru democraþia noastrã firavã.

Cine este fariseu? Cel care respectã legea sau cel care o încalcã cu bunã ºtiinþã? Dacã aº fi fost fariseu, v-aº declara dumneavoastrã, domnilor senatori P.D.S.R., cã formaþi un partid indestructibil, cã sunteþi uniþi ºi foarte bine organizaþi, cã vã bazaþi numai pe oameni valoroºi, cã nu mai aveþi nimic în comun cu fostul P.C.R. ºi fosta Securitate, cã nu veþi pãrãsi niciodatã guvernarea, pentru cã veþi forma viitorul partid unic, pentru cã dumneavoastrã sunteþi armãsarul sau elefantul politicii româneºti.

Vã mulþumesc, domnule senator. Declaraþiile politice au luat sfârºit.

Urmeazã pct. 3 de pe ordinea de zi: Notã pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

Daþi-mi, vã rog, voie sã citesc aceastã notã.

”Notã pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale

Vã facem cunoscut cã, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47 din 1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului urmãtoarele legi:

1) Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 85 din 1998 privind plata colaboratorilor externi folosiþi în ministere, pentru elaborarea proiectelor de coduri ºi a altor acte normative;

2) Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 68 din 1999 privind finanþarea activitãþii Direcþiei Generale a Penitenciarelor din subordinea Ministerului Justiþiei;

3) Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 82 din 1999 pentru modificarea ºi completarea Decretului nr. 247 din 1977 cu privire la încadrarea cadrelor militare permanente în grupele 1, 2 sau 3 de muncã;

4) Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168 din 1999 privind mãsuri pentru asigurarea finanþãrii acþiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr. 18 din 1991;

5) Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 25 din 2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 63 din 1994 privind actualizarea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile ºi instituþiile publice;

6) Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 65/2000 privind exceptarea de la plata taxei vamale, a suprataxei ºi a taxei pe valoarea adãugatã pentru obiectivul de investiþii ”Incinerator, sistem de ardere ºi neutralizare a deºeurilorÒ din municipiul Oradea;

7) Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/2000 pentru asigurarea finanþãrii acþiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr. 18 din 1991, republicatã, ºi a Legii nr. 1 din 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, ºi ale Legii nr. 169/1997;

## **Domnul Ghiorghi Prisãcaru:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori, Stimaþi colegi,

În urmã cu douã sãptãmâni, Biroul permanent al Senatului a stabilit ca domnul senator Predescu, împreunã cu subsemnatul, sã elaborãm o Declaraþie-apel a Senatului cu privire la grupul Ilaºcu. În elaborarea proiectului au fost consultaþi toþi liderii grupurilor parlamentare, precum ºi Ministerul Afacerilor Externe ºi Ministerul Justiþiei.

Demersul Senatului României se asociazã acþiunilor întreprinse de alte instituþii, precum Uniunea Interparlamentarã, ºi cuvântul de astãzi al domnului senator Solcanu, preºedintele Grupului român pentru Uniunea Interparlamentarã, a fost un exemplu în legãturã cu activitatea pe care Domnia sa ºi membrii grupului au desfãºurat-o la Congresul Uniunii Interparlamentare de la Havana. De asemenea, de alte instituþii, precum Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei Ñ ºtiþi prea bine cã delegaþia românã a introdus o moþiune pentru adoptarea unei rezoluþii în acest sens, precum ºi Adunarea Parlamentarã a O.S.C.E.

Sperãm ca ºi noile autoritãþi ale Republicii Moldova sã acþioneze în aceeaºi direcþie.

Vã rog sã îmi îngãduiþi sã dau citire textului convenit privind Declaraþia-apel a Senatului României.

ÇSe împlinesc anul acesta 9 ani de când, în vãzul lumii întregi, se perpetueazã un abuz flagrant ºi sfidãtor împotriva drepturilor fundamentale ale omului, victimele lui fiind 4 cetãþeni ai Republicii Moldova: Ilie Ilaºcu, Andrei Ivanþoc, Alexandru Lesco, Tudor Petrov Popa.

Cazul grupului Ilaºcu este bine cunoscut de comunitatea internaþionalã. Un tribunal ilegitim din autoproclamata ”Republicã Moldoveneascã NistreanãÒ a condamnat la moarte ºi la alte pedepse grele, la 9 decembrie 1993, fãrã drept de recurs, în urma unui proces neechitabil, de-a lungul cãruia nu s-a respectat prezumpþia de nevinovãþie ºi în care au fost administrate probe prefabricate pentru susþinerea acuzaþiilor, un grup de patrioþi din Republica Moldova arestaþi în iunie 1992 pentru delictul de a fi luptat pentru independenþa ºi integritatea þãrii lor, Republica Moldova, stat independent din anul 1991.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aplauzele dumneavoastrã înseamnã ºi adeziunea.

Dar, totuºi, eu trebuie sã

Vã mulþumesc.

Trecem la punctul urmãtor: constituirea comisiilor de mediere.

Constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind extrãdarea.

Grupul parlamentar al P.D.S.R. Ñ 3 locuri.

Domnii senatori Octavian Opriº, Ion Predescu, Antonie Iorgovan.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M. Ñ douã locuri.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare propune pe domnii senatori Aron Belaºcu ºi Mihai Lupoi.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ un loc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat propune pe domnul senator Avram Filipaº.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. Ñ un loc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. propune pe domnul senator Eckstein Kov‡cs PŽter.

## Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra componenþei comisiei de mediere. Vã rog sã votaþi.

Componenþa comisiei de mediere a fost acceptatã cu 98 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

Comisia de mediere pentru soluþionarea divergenþelor apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 204 din 2000, pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 111 din 1996 privind desfãºurarea în siguranþã a activitãþilor nucleare.

Grupul parlamentar al P.D.S.R. Ñ 3 locuri.

Domnii senatori Doru Laurian Bãdulescu, Traian Novolan ºi Marin Dinu.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare Ñ douã locuri.

Propunem pe domnii senatori Ion Cârciumaru ºi Mircea Nedelcu.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ un loc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat propune pe domnul senator Romeo Octavian Hanganu.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare Ñ un loc.

Domnul senator Ilie Petrescu.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ un loc.

Domnul senator Corin Penciuc.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. Ñ un loc.

Senator Pete ªtefan.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra componenþei comisiei de mediere. Vã rog sã votaþi.

Comisie acceptatã cu 97 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130 din 1999, pentru completarea Legii nr. 115 din 1999 privind responsabilitatea ministerialã.

Grupul parlamentar al P.D.S.R. Ñ 3 locuri.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ un

loc.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

## Vã mulþumesc.

Rog plenul Senatului sã se pronunþe asupra componenþei comisiei de mediere.

Vã rog sã votaþi.

Comisie acceptatã cu 91 de voturi pentru, 4 abþineri.

Trecem la urmãtoarea comisie, comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68 din 2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64 din 1997 privind reînfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Dezvoltarea ºi Implementarea Programelor de Reconstrucþie a Zonelor Miniere.

Grupul parlamentar al P.D.S.R. Ñ 4 locuri.

Domnii senatori Ion Predescu, Antonie Iorgovan, Octavian Opriº.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare Ñ douã locuri.

Domnii senatori Aron Belaºcu ºi Vasile Duþã.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ un loc.

Doamna senator Maria Petre.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R. Ñ un loc.

Domnii senatori Mircea Popescu, Doru Laurian Bãdulescu, Novolan Traian, Marin Dinu.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

## Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra componenþei comisiei de mediere. Vã rog sã votaþi.

Comisie acceptatã cu 87 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 207 din 2000 privind modificarea ºi completarea Codului penal ºi Codului de procedurã penalã.

Grupul parlamentar al P.D.S.R. Ñ 3 locuri.

Domnii senatori Ion Predescu, Antonie Iorgovan, Aristide Roibu.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare Ñ douã locuri.

Domnii senatori Aron Belaºcu ºi Vasile Duþã.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ un loc.

Domnul senator Avram Filipaº.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ un loc.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra componenþei comisiei de mediere.

Vã rog sã votaþi.

Comisia a fost aprobatã cu 95 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Vã mulþumesc.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional, Secþiunea a 4-a Ñ ”Reþeaua de localitãþiÒ.

Grupul parlamentar al P.D.S.R. Ñ 3 locuri.

Domnii senatori Florin Hriþcu, Viorel Balcan ºi MihaiRadu Pricop.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M. Ñ douã locuri.

Domnul senator Ionel Alexandru ºi doamna senator Angela Mihaela Bãlan.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ un loc.

Domnul senator Hermann Armeniu Fabini.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. Ñ un loc.

Domnul senator Seres DŽnes.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra componenþei comisiei de mediere. Vã rog, votul dumneavoastrã!

Acceptatã cu 92 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 242 din 2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 105 din 1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice.

Grupul parlamentar al P.D.S.R. Ñ 3 locuri.

Doamna senator Rodica ªelaru ºi domnii senatori Alin Theodor Ciocârlie ºi Cornel Filipescu.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M. Ñ douã locuri.

Domnii senatori ªtefan Gheorghe Mãrgineanu ºi Ion Aurel Rus.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ un loc.

Doamna senator Simona Marinescu.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. Ñ un loc.

Domnul senator NemŽth Csaba.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra componenþei comisiei de mediere. Vã rog sã votaþi.

Comisie acceptatã cu 93 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri. Vã mulþumesc.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118 din 1999 privind înfiinþarea ºi utilizarea Fondului Naþional de Solidaritate.

Grupul parlamentar al P.D.S.R. Ñ 4 locuri.

Doamna senator Rodica ªelaru ºi domnii senatori Alin Theodor Ciocârlie, Cornel Filipescu ºi Dionisie Bucur.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar al P.R.M. Ñ un loc.

Domnul senator Corneliu Bichineþ.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ un loc.

Domnule preºedinte de ºedinþã, propunem pe doamna senator Simona Marinescu, cea care l-a iniþiat. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ un loc.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ un loc.

Domnul senator Gheorghe Flutur.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. Ñ un loc.

Senator Pete ªtefan.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra componenþei comisiei de mediere. Vã rog sã votaþi.

Comisie acceptatã cu 93 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic.

P.D.S.R. Ñ trei locuri.

Doamna senator Sporea Elena ºi domnii senatori Matei Viorel ºi Mocanu Vasile.

Vã mulþumesc.

P.R.M. Ñ douã locuri.

Doamna senator Norica Nicolai.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra componenþei comisiei de mediere. Vã rog sã votaþi.

Comisia a fost acceptatã cu 90 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Vã mulþumesc.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 142 din 2000 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei SAPARD, pentru implementarea tehnicã ºi financiarã a Instrumentului special de preaderare pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã.

Grupul parlamentar al P.D.S.R. Ñ 3 locuri.

Doamna senator Elena Sporea ºi domnii senatori Victor Apostolache ºi Viorel Matei.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M. Ñ douã locuri.

Domnii senatori Dumitru Codreanu ºi Valentin Dinescu.

Domnii senatori Dumitru Codreanu ºi Nicolae Pãtru.

Vã mulþumesc.

P.D. Ñ un loc.

Doamna senator Simona Marinescu.

Vã mulþumesc.

U.D.M.R. Ñ un loc.

Senator Pete ªtefan.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra componenþei comisiei. Vã rog sã votaþi.

Cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, comisia a fost acceptatã.

Vã mulþumesc.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerþului. P.D.S.R. Ñ trei locuri.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/27.IV.2001

Domnii senatori Predescu Ion, Opriº Octavian ºi Iorgovan Antonie.

Vã mulþumesc. P.R.M. Ñ douã locuri.

Domnii senatori Ionel Alexandru ºi Mircea Nedelcu.

Vã mulþumesc. Partidul Democrat Ñ un loc.

Domnul senator Hanganu Romeo.

Vã mulþumesc. P.N.L.Ñ un loc. Partidul Naþional Liberal, un loc!

Îmi permit sã mã propun pe mine, Paul Pãcuraru.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Comisia este completã, vã rog sã vã propnunþaþi asupra componenþei comisiei.

Vã rog sã votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, comisia a fost acceptatã.

Vã mulþumesc, comisiile de mediere au fost constituite. Trecem la punctul 6 de pe ordinea de zi.

Este vorba de raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor de divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/2000 privind reglementarea situaþiei juridice a conductelor magistrale.

De la Senat au participat domnii senatori: Dinu Marin, Bãdulescu Doru Laurian, Seche Ion, Bîciu Constantin, Onaca Dorel-Constantin, Panã Viorel Marian, Pãcuraru Paul.

Rog pe unul dintre participanþi sã prezinte raportul comisiei de mediere.

Încã o datã, domnule senator Paul Pãcuraru, vã rog sã ...

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Au existat la articolul 5 douã probleme care au în divergenþã între textul adoptat de Senat ºi textul adoptat de Camera Deputaþilor.

De fapt, problema în discuþie a fost denumirea corectã, tehnic corectã, a reziduurilor petroliere aflate pe conductele de transport pentru produsele petroliere.

Finalmente s-a propus un text comun care a fost votat ºi de reprezentanþii Camerei, ºi de reprezentanþii Senatului, în unanimitate, ºi acest text comun îl supunem ºi noi aprobãrii Senatului.

Vã mulþumesc.

Existã un text comun, vã rog sã vã pronunþaþi dacã aveþi intervenþii.

Nu?! Atunci vã rog sã vã pronunþaþi asupra textului comun votat de comisia de mediere. Vã rog sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, textul a fost acceptat.

Acum vã rog sã vã pronunþaþi asupra raportului comisiei de mediere, având în vedere cã este o lege organicã.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 95 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, raportul a fost votat.

Vã mulþumesc.

Trecem la punctul 7, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 2/2001 pentru stabilirea unor mãsuri privind înfiinþarea, organizarea, reorganizarea sau funcþionarea, dupã caz, a unor ministere, organe de specialitate ale administraþiei publice centrale ºi instituþii publice.

Din partea Senatului, vã rog, un domn senator care a participatÉ

M-am prezentat.

Vã rog, domnule senator.

Analizând aceastã lege, au apãrut douã puncte în divergenþã. S-a adoptat textul Senatului.

Da, vã mulþumesc.

Fiind adoptat textul Senatului, noi trebuie sã supunem aprobãrii doar raportul în ansamblu.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra raportului, având în vedere cã este vorba de o lege organicã.

Vã rog sã votaþi.

Cu 101 voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, raportul a fost adoptat.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 148/1999 privind reglementarea regimului juridic al terenurilor destinate construirii de locuinþe prin Agenþia Naþionalã de Locuinþe. Vã rog, domnule senator!

Au apãrut trei texte în divergenþã, textul numãrul unu este adoptat ca la Senat, textul numãrul doi este adoptat ca la Senat, numai la textul numãrul trei, când este vorba de caracterul legii, adoptãm textul Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

La articolul unic, text Senat, la articolul unic, punctul 3, text Senat, iar la caracterul legii, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra textului Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

Cu 95 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, textul a fost acceptat.

Acum vã rog sã vã pronunþaþi asupra raportului comisiei de mediere, având în vedere cã legea este organicã. Vã rog sã votaþi.

Cu 98 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, raportul a fost aprobat.

- Punctul 9 de pe ordinea de zi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitãþile de cult cu venituri mici sau fãrã venituri aparþinând cultelor religioase din România. Domnule senator, vã rog!

Au fost patru puncte aflate în divergenþã, la toate s-a adoptat în unanimitate textul Senatului.

## Vã mulþumesc.

Deci la articolul unic, text Senat, nu trebuie sã votãm, la articolul unic alineatul 2 Ñ text Senat, alineatul 3 Ñ text Senat ºi articolul 2 Ñ text Senat.

Toate textele sunt ale Senatului, trebuie sã votãm doar raportul în ansamblu.

Vã rog sã votaþi asupra raportului comisiei de mediere având în vedere cã este vorba de o lege ordinarã.

Vã rog sã votaþi.

Cu 100 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, raportul a fost acceptat.

Vã mulþumesc.

La punctul 10, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 176/2000 pentru modificarea articolului 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitãþile de cult cu venituri mici sau fãrã venituri aparþinând cultelor religioase din România.

Vã rog, domnule senator, sã prezentaþi raportul.

Au fost douã puncte în divergenþã, la ambele s-a ales în unanimitate varianta Senatului.

Deci la articolul unic, varianta Senatului, la...

La articolul 4 Ñ varianta Senatului.

La articolul 4 Ñ varianta Senatului.

Trebuie sã votãm raportul în ansamblu. Este vorba de o lege ordinarã.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra raportului comisiei de mediere.

Vã rog sã votaþi.

Cu 95 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, textul a fost adoptat în unanimitate. Vã mulþumesc.

La punctul 11, raportul comisiei de medire la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 128/1999 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaþia agenþilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Domnule senator, vã rog.

Sunt douã puncte luate în discuþie la comisia de mediere. S-a adoptat, la ambele, varianta Camerei Deputaþilor, singura modificare fiind cea prevãzutã de lege, faptul cã, iniþial, data de la care trebuia sã intre în vigoare era 1 aprilie ºi s-a convenit sã fie 1 iulie.

Da, vã mulþumesc.

La articolul unic, text Camera Deputaþilor Dacã aveþi observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra textului Camerei Deputaþilor.

Cu 87 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi o abþinere, textul a fost adoptat.

La articolul unic punctul 1, articolul 6 litera b), text Camera Deputaþilor. Dacã aveþi observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra textului.

Cu 87 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, textul a fost adoptat.

Raportul comisiei de mediere, în ansamblu, având în vedere cã este vorba de o lege ordinarã.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra raportului comisiei de mediere.

Cu 89 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi o abþinere, raportul a fost adoptat.

Vã mulþumesc.

Punctul 12 de pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 26/2000 privind autorizarea Bãncii Naþionale a României de a acorda un credit pentru acoperirea cererilor populaþiei de retragere a depozitelor constituite la Banca ”Renaºterea Creditului RomânescÒ Ñ S.A. Ñ CREDIT BANK.

Poftiþi, domnule senator.

Comisia de mediere, la ambele articole aflate în divergenþã, a adoptat varianta Senatului în unanimitate.

Vã mulþumesc.

Sunt douã texte ale Senatului, nu trebuie sã votãm. Sã trecem la votarea raportului comisiei de mediere, având în vedere cã este vorba de o lege ordinarã.

Vã rog, votul dumneavoastrã referitor la textul comisiei de mediere.

Cu 92 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, textul a fost adoptat. Vã mulþumesc.

Trecem la punctul 13 de pe ordinea de zi.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþia de locuinþe.

Domnul senator Predescu, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Din cele 13 puncte de divergenþã, 11 sunt ale Senatului, 8 este înscris la varianta Camerei Deputaþilor, de fapt, doresc sã fac precizareaÉ Camera nu avea text aici, era vorba de un text nou introdus de Senat, care a fost eliminat cu 8 voturi pentru ºi 3 abþineri.

Prin urmare, vã rog sã supuneþi votului eliminarea textului pe care îl introdusese nou Senatul.

Domnule senator, vã mulþumesc.

Punctul 8.

Deci text Senat, 7 Ñ text Senat, punctul 8 este varianta Camerei Deputaþilor.

Dacã aveþi observaþii asupra textului Camerei Deputaþilor?

Nu?! Vã rog, votul dumneavoastrã pentru acest text. Vã rog sã votaþi!

Cu 86 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi 4 abþineri a fost adoptat.

## **Domnul Dumitru Pâslaru** _Ñ secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

Mã numesc Dumitru Pâslaru, secretar de stat, Ministerul Culturii ºi Cultelor.

Poftiþi, domnule secretar de stat!

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În prezent, cultele religioase nu dispun de venituri sau au venituri foarte mici, aºa cum ºtiþi, insuficiente pentru a-ºi desfãºura în mod optim activitatea, fapt ce le determinã sã apeleze la sprijinul statului, sprijin evidenþiat sub diferite forme, îmbrãcând toate însã forma unor reglementãri juridice.

Prin Ordonanþa de faþã, de urgenþã, nr. 246/2000 pentru completarea articolului 1 alineatul 2 din Ordonanþa Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, se propune exceptarea unitãþilor aparþinând cultelor religioase de la plata impozitului pe profit pentru veniturile obþinute din chirii, cu condiþia utilizãrii acestor sume la întreþinerea ºi funcþionarea unitãþilor de cult, la lucrãrile de construire, de reparaþii ºi de consolidare a lãcaºelor de cult ºi a clãdirilor ecleziastice, la învãþãmânt ºi la acþiuni specifice cultelor religioase.

Menþionãm cã aceastã propunere constituie, de fapt, un ajutor real pe care, indirect, statul îl acordã cultelor religioase sub diferite forme, mai ales în acest context de buget de austeritate, pe care tocmai l-aþi aprobat sãptãmâna trecutã.

Având în vedere toate acestea, vã propunem adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 246/2000.

Vã mulþumesc.

ªi ultimul este punctul 12. De fapt, este corectarea unei trimiteri, articolul 32 alineatul 1, în loc de 32 alineatul 2.

Este un text comun la punctul 12. Dacã aveþi observaþii?

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra textului de la punctul 12.

- Cu 74 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi

- 4 abþineri, textul a fost adoptat. În rest, text Senat.

- Vã rog, votul dumneavoastrã pentru raportul comisiei

- de mediere. Este vorba de o lege ordinarã.

- Vã rog, votul dumneavoastrã pentru raport.

- Cu 82 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi

- 5 abþineri, raportul a fost adoptat.

- Vã mulþumesc.

Punctul 14 de pe ordinea de zi: este vorba de proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 246/2000 pentru completarea articolului 1 alineatul 2 din Ordonanþa Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit.

Domnul preºedinte al Comisiei de buget, finanþe ºi bãnci este prezent.

Din partea iniþiatorului, vã rog sã vã prezentaþi ºi sã expuneþi proiectul...

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule preºedinte?

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, analizând prezentul proiect de lege, propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului în forma promovatã de Camera Deputaþilor, cu menþiunea cã s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La dezbateri generale, dacã doreºte cineva? Nu. Vã mulþumesc.

Având în vedere cã raportul nu are amendamente, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului.

Vã rog sã votaþi.

Cu 93 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, raportul a fost adoptat.

Asupra proiectului de lege, vã rog, votul dumneavoastrã. Este o lege ordinarã.

Cu 96 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat. ## Vã mulþumesc.

Trecem la punctul 15, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 42/2000 privind îmbunãtãþirea finanþãrii unor programe de dezvoltare sectoriale iniþiate de Ministerul Culturii ºi Cultelor.

Tot dumneavoastrã prezentaþi? Vã rog, din partea Comisiei pentru culturã, pentru raport.

Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã! Vã rog, un reprezentant al comisiei. Vã mulþumesc, domnule senator, poftiþi! Domnule secretar de stat, vã rog sã prezentaþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Una dintre principalele funcþii ale Ministerului Culturii ºi Cultelor este aceea de a sprijini, în colaborare cu autoritãþile administraþiei publice locale, buna funcþionare a instituþiilor ºi aºezãmintelor de culturã, de interes judeþean sau local, în folosul comunitãþii locale.

În temeiul dispoziþiei prezentei ordonanþe, atât instituþiile publice subordonate Ministerului Culturii, cât ºi instituþiile publice de culturã subordonate autoritãþilor publice locale vor putea beneficia de bunuri culturale necesare desfãºurãrii actului de culturã, pe care nu le pot achiziþiona altfel datoritã insuficienþei sumelor alocate din bugetele locale ºi a veniturilor proprii, permiþându-le astfel asigurarea la nivel local a unei oferte culturale în concordanþã cu trebuinþele ºi interesele colectivitãþii.

Pentru realizarea concretã a tuturor celor prezentate mai sus, considerãm cã se impune ca Ministerul Culturii sã asigure prin alocaþii bugetare proprii efortul financiar necesar dotãrii unor instituþii publice din subordinea sa ºi a celor din subordinea autoritãþilor publice locale cu cãrþi, publicaþii, alte bunuri culturale necesare desfãºurãrii activitãþii specifice, dotãri care altfel ar pica în sarcina autoritãþilor locale.

În acest mod se va realiza colaborarea cu autoritãþile locale, crearea unui sistem naþional de biblioteci publice, îndeplinirea în mod corespunzãtor a politicilor ºi strategiilor culturale, sectoriale elaborate de Ministerul Culturii.

Þinând seama de faptul cã ministerul asigurã ºi coordoneazã, potrivit legii, alocarea resurselor bugetare, atât cât sunt, ºi realizarea programului de dezvoltare a bazei materiale ºi de investiþii din domeniul sãu de activitate, credem cã aceastã ordonanþã de urgenþã este binevenitã ºi vã rugãm sã o aprobaþi.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, poftiþi!

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Comisia pentru culturã avizeazã la rândul ei favorabil, fãrã amendamente, proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu, trecem la votul pentru raport.

Raportul nu are amendamente, deci vã rog sã vã pronunþaþi asupra raportului Comisiei pentru culturã.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 106 voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, raportul a fost adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru proiectul de lege, fiind vorba de o lege ordinarã.

Vã rog sã votaþi.

Cu 102 voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, legea a fost adoptatã. Vâ mulþumesc.

La punctul 16 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 93/2000 privind declararea Municipiului Alba Iulia ºi a zonei înconjurãtoare ca obiectiv de interes naþional.

Din partea Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, vã rog, domnul preºedinte.

Din partea iniþiatorului, vã rog, domnul secretar de stat!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În urma unor demersuri locale ºi a unor vizite la Alba Iulia directorul Institutului European pentru Itinerarii Culturale ºi reprezentant al Consiliului Europei, Municipiul Alba Iulia va fi integrat ºi finanþat în Programele Institutului European pentru Itinerarii Culturale ale Consiliului Europei.

Pentru aceastã reuºitã a integrãrii culturale a României în Europa sunt necesare însã o serie de acþiuni pregãtitoare, cum ar fi restaurarea ºi introducerea în circuitul cultural al monumentelor istorice ºi de arhitecturã, conservarea integralã a zonelor protejate de valoare naþionalã, potrivit cu proiectul de dezvoltare durabilã, dezvoltarea ºi modernizarea infrastructurilor existente.

Ordonanþa nr. 93/2000 propune în acest scop declararea Municipiului Alba Iulia ºi a zonei înconjurãtoare obiectiv de interes naþional ºi procedarea la realizarea proiectului complex numit ”Alba Iulia MileniumÒ, adicã tocmai reabilitarea construcþiei echipamentelor ºi infrastructurii, reabilitarea obiectivelor turistice din zonã, restaurarea monumentelor istorice, crearea condiþiilor necesare repopulãrii ºi reabilitãrii zonelor rurale pãrãsite.

S-a constituit în acest scop un colectiv de coordonare, s-au stabilit sursele de finanþare, lucrãrile sunt în curs.

De aceea, vã rugãm, doamnelor ºi domnilor senatori, sã aprobaþi proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 93/2000.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege. S-a primit aviz favorabil de la Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Legea este ordinarã.

Pentru considerentele expuse, vã rugãm a dezbate ºi adopta legea în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, cu amendamentele comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La dezbateri generale dacã doreºte cineva? Nu. Mulþumesc.

Trecem la discutarea amendamentelor.

La articolul 2 dacã aveþi observaþii privind textul comisiilor?

Din partea iniþiatorului, sunteþi de acord? Domnule secretar de stat?

Da.

## Sunteþi de acord.

Fiind de acord ºi iniþiatorul, nefiind observaþii, vã rog sã votaþi textul comisiei la articolul 2. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, textul a fost adoptat.

La articolul 3 existã un text al comisiei. Dacã iniþiatorul este de acord?

De acord cu textul comisiei.

Vã mulþumesc.

Dacã aveþi observaþii, doamnelor ºi domnilor senatori? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi textul comisiei. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 86 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, textul a fost adoptat.

Nefiind alte amendamente, vã rog sã vã pronunþaþi asupra raportului comisiei. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 94 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, raportul a fost adoptat.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra proiectului de lege, fiind vorba de o lege ordinarã.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi

3 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat. Vã mulþumesc.

La punctul 17, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 125/2000 privind declararea oraºului Sulina, Judeþul Tulcea, ºi a zonei înconjurãtoare ca obiectiv de interes naþional.

Vã rog, domnule secretar de stat.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Zona Sulina este, aºa cum se ºtie, marcatã, ºi interesantã din acest punct de vedere, de pluriculturalism, dar pãstreazã ºi un bogat patrimoniu cultural, o rezervaþie de arhitecturã din Secolul XIX aflatã acum într-o avansatã stare de degradare.

Punerea în valoare a identitãþii culturale a zonei va avea ca urmare o dezvoltare economicã accentuatã a regiunii, în condiþiile în care exploatarea turisticã a valorilor culturale determinã, de regulã, crearea a noi locuri de muncã ºi intensificarea interesului agenþilor economici pentru zonã.

Mai mult, Consiliul Europei este de acord sã punã în aplicare revitalizarea zonei Sulina în cadrul proiectului intitulat ”Arta regenerãrii Ñ oraºe din sud-estul EuropeiÒ, iar Delta Dunãrii a fost inclusã anii trecuþi de UNESCO pe lista rezervaþiilor biosferei.

Prezenta ordonanþã declarã oraºul Sulina obiectiv de interes naþional tocmai pentru iniþierea ºi realizarea lucrãrilor de restaurare, consolidare, conservare ºi punere în valoare a monumentelor istorice, reabilitarea construcþiei echipamentelor ºi infrastructurii, reabilitarea obiectivelor turistice din zonã, restaurarea ºi introducerea în circuitul turistic a unor clãdiri, monumente istorice, sprijinirea agroturismului ºi a turismului cultural.

S-a constituit ºi aici un comitet de coordonare alcãtuit din reprezentanþi ai autoritãþilor locale ºi centrale, s-au stabilit, de asemenea, sursele de finanþare Ñ una dintre sursele de finanþare importante o reprezintã sursele de finanþare externe.

Având în vedere importanþa deosebitã ºi caracterul de urgenþã al situaþiei, vã rugãm, doamnelor ºi domnilor senatori, sã aprobaþi ºi acest proiect de Lege pentru Ordonanþa nr. 125/2000.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte, din partea comisiei.

Domnule preºedinte,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege.

S-a primit aviz favorabil de la Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Legea este ordinarã.

Pentru considerentele spuse de reprezentantul ministerului, rugãm a dezbate ºi adopta proiectul de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, cu amendamentul comisiei.

Vã mulþumesc.

Comisia are un amendament la articolul 4[1] , la care se propune eliminarea.

Dacã aveþi intervenþii la dezbateri generale?

Nu aveþi. Trecem la discutarea pe articole.

Deci amendamentul comisiei, eliminarea articolului 4[1] , domnule senatorÉ

Suntem de acord cu amendamentul comisiei.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

## Sunteþi de acord.

Dacã din partea doamnelor ºi domnilor senatori sunt intervenþii? Nu. Vã mulþumesc.

Vã

Vã mulþumesc.

Punctul 18 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 1/2000 pentru modificarea art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 26/1993 privind Tariful vamal de import al României.

Din partea iniþiatorului, domnul secretar de stat, vã mulþumesc, ºi din partea Comisiei de buget, finanþe ºi bãnci, domnul preºedinte, vã mulþumesc.

Poftim, domnule secretar de stat!

## **Domnul Pavel Abraham** _Ñ general de brigadã, secretar de stat în Ministerul de Interne:_

Sunt secretar de stat la Ministerul de Interne, general de brigadã Pavel Abraham.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de lege supus atenþiei dumneavoastrã spre dezbatere ºi adoptare vizeazã aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 1/2000 pentru modificarea art. 5 din Ordonanþa de urgenþã nr. 26/1993 privind Tariful vamal de import al României. Modificarea propusã priveºte acceptarea scutirii de taxe vamale a altor autovehicule decât cele destinate menþinerii ºi restabilirii ordinii publice ºi ambulanþelor primite din import sub formã de ajutoare ºi donaþii. Datoritã faptului cã Ordonanþa de urgenþã nr. 26/1993 a fost modificatã prin Ordonanþa nr. 127/1999, în sensul cã autoturismele primite ca ajutoare nu mai sunt scutite de taxã de import, iar din data de 5 noiembrie 1999 se aflã în vamã ºi aºteaptã sã fie preluate trei autoturisme Opel Astra ca ajutor de dotare din partea poliþiei germane, în derularea înþelegerii amintite, pentru preluarea acestora ar fi necesarã alocarea de cãtre Ministerul de Interne a unei sume de circa 30.000 mãrci. S-a impus modificarea art. 5 din ordonanþa de referinþã, în sensul exceptãrii de la regimul de scutire de taxe vamale ºi acestor autovehicule destinate menþinerii ºi restabilirii ordinii publice. Întrucât prezentul proiect de lege privind tariful vamal de import al României este însoþit ºi de raportul comisiei Camerei Deputaþilor, vã rog sã fiþi de acord cu adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentatã.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte al comisiei?

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege enunþat mai sus. Suplimentar celor spuse de iniþiator, comisia precizeazã cã scopul ordonanþei este de a institui o serie de mãsuri cu caracter fiscal, în sensul îmbunãtãþirii realizãrii ºi colectãrii veniturilor la bugetul de stat. Camera Deputaþilor a adoptat proiectul de lege în forma emisã de Guvern. Potrivit conþinutului sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. 2 din Constituþia României. Analizând în ºedinþa din 6.III.2001 prezentul proiect de lege, membrii comisiei au votat în unanimitate prezentul raport pe care-l supun spre dezbatere ºi adoptare plenului în forma emisã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Raportul nu are amendamente.

La dezbateri generale, dacã aveþi intervenþii? Nu sunt. Atunci vã

Vã

Trecem la punctul 19 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 135/2000 pentru completarea art. 16 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 100/1999 privind unele mãsuri de protecþie socialã a cadrelor militare ºi a salariaþilor civili, care se vor aplica în perioada restructurãrii aparatului central, comandamentelor de armã, inspectoratelor generale, marilor unitãþi, unitãþilor ºi formaþiunilor din compunerea Ministerului de Interne.

Din partea iniþiatorului? Din partea comisiei este domnul senator.

Poftiþi, domnule secretar de stat!

Proiectul de lege supus atenþiei dumneavoastrã spre dezbatere ºi adoptare are ca obiect aprobarea Ordonanþei nr. 135/2000 pentru completarea art. 16 din Ordonanþa de urgenþã nr. 100/1999 privind unele mãsuri de protecþie socialã a cadrelor militare ºi a salariaþilor civili, care se vor aplica în perioada restructurãrii aparatului central, comandamentelor de armã, inspectoratelor generale, marilor unitãþi, unitãþilor ºi formaþiunilor din compunerea Ministerului de Interne. Pentru a pune în aplicare prevederile acestei ordonanþe se impune, pentru asigurarea posibilitãþilor de platã de cãtre Ministerul de Interne a acestor sume, ca plata sã se facã eºalonat, întrucât ministerului nu i se alocã de la bugetul de stat suma integralã necesarã acordãrii plãþilor compensatorii. Faþã de cele prezentate mai sus, susþinem adoptarea proiectului de lege în aceastã formã.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/27.IV.2001

Vã mulþumesc.

Din partea celor douã comisii, Comisia pentru apãrare ºi Comisia pentru muncã, poftiþi!

Deci din partea Comisiei pentru apãrare ºi a Comisiei pentru muncã avizul este favorabil, fãrã propuneri de modificãri, ºi vã rugãm sã-l aprobaþi conform prevederilor art. 74 din Constituþia României.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã aveþi intervenþii la dezbaterile generale? Nefiind intervenþii, vã rog sã trecem la votul pentru raport, nefiind amendamente.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra textului raportului. Raport adoptat cu 87 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru proiectul de lege. Este vorba de o lege cu caracter ordinar. Vã rog sã votaþi proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 88 de voturi pentru ºi 3 voturi împotrivã.

Vã mulþumesc.

Trecem la punctul 20 de pe ordinea de zi Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 271/2000 privind regimul activitãþilor de transport, comercializare ºi recuperare a þiþeiului, gazolinei, condensatului ºi etanolului lichid ºi stabilirea regimului de urmãrire ºi judecare în procedurã de urgenþã a unor fapte penale. Vai, ce lungã e! Poftiþi, domnule secretar de stat.

Fenomenul infracþional constând în furtul produselor petroliere din conducte ºi vagoane-cisternã a luat o amploare fãrã precedent, ajungându-se la peste 290 de spargeri intenþionate pe teritoriul celor 23 de judeþe prin care trec aceste conducte petroliere.

Perforarea conductelor în scopul infracþional conduce la pierderea de produse, o parte sustrasã ºi o parte care se scurge pe terenuri, în apele de suprafaþã ºi în apele subterane, provocându-le o gravã poluare cu efecte negative, alarmante sub aspect economic, social ºi ecologic, existând deja numeroase cazuri pe teritoriul þãrii unde, datoritã poluãrii apelor subterane, multe aºezãri rurale ºi urbane au rãmas fãrã apã potabilã. Dacã curãþirea solului este posibilã, nu acelaºi lucru se întâmplã cu subsolul pentru care metodele practicate pe plan mondial au timp de operare de aproximativ trei ani ºi cheltuieli foarte mari pentru un hectar.

Pentru a stopa acest fenomen infracþional a fost elaborat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 271/2000 privind regimul activitãþilor de transport, comercializare ºi recuperare a þiþeiului, gazolinei, condensatului ºi etanului lichid ºi stabilirea regimului de urmãrire ºi judecare în procedurã urgentã a unor fapte penale, prin care se propune înãsprirea regimului sancþionator ºi instituirea procedurii urgente de urmãrire ºi judecare a infracþiunilor prevãzute la art. 209 alin. 3 lit. a), respectiv furt, din Codul penal al României,

republicat, cu modificãrile ulterioare, pe care vã rugãm sã-l aprobaþi ºi sã-l adoptaþi în forma prezentatã. Vã mulþumesc.

A fost întocmit un raport de cãtre Comisia juridicã de muncã, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisia economicã. Vã rog, prezentaþi raportul.

## Domnule preºedinte,

În cele douã ºedinþe, cele douã comisii au adus modificãri substanþiale, pentru cã: prin Ordonanþa nr. 10/2001, modificând Ordonanþa nr. 271/2000, s-au produs perturbãri în reglementarea penalã. Una dintre ordonanþe a venit cu modificãri ºi de procedurã alãturi de modificãrile de fond, de drept material penal, iar cealaltã a operat modificãri necorespunzãtoare. Dupã cum vedeþi, din amendamentele-anexã comisiile au procedat la modificarea titlului însuºi ºi au eliminat din titlu ”ºi stabilirea regimului de urmãrire ºi judecare în procedurã de urgenþã a unor fapte penaleÒ, pentru cã prima ordonanþã face trimitere la Codul de procedurã penalã ºi cea de-a doua nu mai trebuia sã facã o asemenea menþiune. Apoi, la art. 9 ºi 12 au adoptat termenii consacraþi din punct de vedere juridic ”constituie infracþiuneÒ nu ”considerã infracþiuneÒ, ºi în explicaþiile date în coloana a 3-a sunt menþionate temeiurile pentru care am operat aceste înlocuiri de termeni juridici.

La art. 16[1] comisiile au dat o reconsiderare totalã celor douã incriminãri în cele douã alineate, pentru cã e vorba de incriminarea unor acte preparatorii, datã fiind periculozitatea socialã a actelor preparatorii Ñ de regulã, fapta persoanei de a efectua sãpãturi pe terenul din apropierea conductelor sau deþinere în apropierea unei conducte ºi surprinderea unei persoane cu instrumente de perforare, de tãiere a instalaþiilor de transport a produselor pe care le menþioneazã textul prezintã periculozitate socialã Ñ, s-a constatat în numeroase cazuri cã ele au fost urmate de executare, asemenea acte preparatorii, ºi, în orice caz, nu se justificã, motiv pentru care legea a înþeles sã incrimineze chiar ºi actele preparatorii în asemenea cazuri.

Cum spuneam, cele douã comisii au dat o altã redactare corespunzãtoare normelor incriminatorii în materie penalã, pentru cã a apreciat, constatând cã aºa cum rezultau din ordonanþe nu corespundeau celorlalte incriminãri din Codul penal. Fãceau opinie separatã, ca sã zic aºa. Apoi am abrogat art. II, ca urmare a reconsiderãrii incriminãrilor precedente ºi a reconsiderãrii conþinutului completãrii la art. 209 din Codul penal. Apoi comisiile vã propun eliminarea art. III, acela care fãcea referire la normele de urmãrire ºi judecatã, fiind suficientã trimiterea de la art. 209 alin. 3 în Codul penal, fiind suficientã prevederea de trimitere la 467 pânã la 479 din Codul de procedurã penalã, adicã întreaga reglementare a infracþiunilor flagrante, cu toate caracteristicile de urmãrire ºi judecatã a acestora.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al Comisiei economice? DanMircea Popescu.

Vã mulþumesc.

Aº adãuga la cele susþinute aici faptul cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al comisiilor noastre de specialitate, respectiv Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. De asemenea, proiectul de lege, þin sã subliniez acest lucru, face parte din categoria legilor organice.

Da, vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt intervenþii? Nu sunt la dezbateri generale?

Trecem la textul legii, conform raportului întocmit de cele douã comisii. Titlul ordonanþeiÉ a fost propus de cãtre cele douã comisii un nou text.

Dacã iniþiatorul este de acord?

Da.

Iniþiatorul este de acord. Dacã aveþi observaþii?

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru titlul ordonanþei. Vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 91 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri.

La art. 9 existã un text propus de cele douã comisii; la fel, existã un amendament respins de cele douã comisii.

Dacã doriþi sã susþineþi, domnul senator, amendamentul dumneavoastrã, vã rog!

Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Eu îmi susþin acest amendament, bazându-mã pe o serie de informãri din partea organelor de poliþie ºi de la Garda Financiarã ºi care prezentau urmãtoarele aspecte, ºi anume numeroase persoane care nu aveau nici un fel de documente au fost surprinse comercializând aceste produse ºi declarau cã le-au cumpãrat de la diferite persoane necunoscute de ei. Existã posibilitatea ca sã se eludeze legea ºi, când m-am referit la acest aspect, nu am avut în vedere o situaþie de genul pe care domnul senator Ion Predescu a prezentat-o, adicã cineva a cumpãrat un litru-douã de benzinã când a rãmas în panã, ci e vorba de cantitãþi mari de benzinã ºi motorinã sustrase, bineînþeles, din conducte, cisterne etc. ªi eu cred cã nu ar împiedica cu nimic faptul dacã am introduce ºi aceste douã produse în textul legii. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Alte intervenþii?

Dacã mi-aþi permite sã-l ajut eu pe coleg!

Vã rog sã-l ajutaþi!

Probabil v-aþi referit la vânzarea de benzinã ºi motorinã pe autostrada BucureºtiÐPiteºti. Aici da, e un fenomen. A fost, mai bine-zis!

Am vrea sã ºtim ce zice domnul general aici?

Vã rog, vã rog, nu dialogaþi! Dacã doriþi sã vorbiþi, sã exprimaþi o pãrere, atunci vã dau cuvântul. Domnul senator, poftiþi, dacã aveþi ceva de spus!

Da, e motivul pentru care am spus cã nu ne opunem dacã se învedereazã din practicã, din experienþã, din viaþã, adicã fenomenul, amploarea ºi periculozitatea lui. Eu cunoºteam forma pe autostrãzi de cãtre strãini sau ºi chiar de cãtre români, dar de regulã de cãtre strãini. Dar aceea are sancþiuni. Are regim sancþionatoriu în Codul penal.

E drept cã regimul sancþionator nou-instituit e mult mai sever. Aº vrea sã ºtiu din experienþa, din activitatea organelor de poliþie ce ne poate spune domnul secretar de stat, domnul general Abraham.

Domnul secretar de stat, vã rog, poftiþi!

Vã mulþumesc.

Alte intervenþii dacã sunt? Nu sunt alte intervenþii. Deci propunerea domnului senator Ionel Alexandru a fost introducerea în textul adoptat de cele douã comisii a sintagmei Òbenzinei ºi motorineiÒ. Atâta, da?

Da, singurul argument pe care-l avem pentru a fi introduse ºi benzina ºi motorina este acela cã regimul sancþionator în actualele condiþii este mult înãsprit ºi, sigur, noi credem cã am face mai bine faþã exigenþelor actuale.

Deci sunt de acord cu punctul de vedere exprimat din aceastã perspectivã.

Deci sunteþi de acord cu introducerea în text a amendamentuluiÉ

ɪi a benzinei ºi motorinei.

Da, amendamentului benzinei ºi motorinei. Bine. Alte intervenþii, dacã sunt?

Vã rog, domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Reprezint un judeþ care din nefericire a prezentat foarte numeroase asemenea cazuri cu grave pagube aduse societãþilor ºi economiei naþionale, încât consider cã asprimeaÉ în general, sunt pentru blândeþea pedepselor, þinând seama de tot ceea ce-am fãcut în viaþa mea în faþa justiþiei, dar de data aceasta cred cã trebuie tras un semnal de alarmã ºi trebuie atrasã atenþia foarte serios celor care lovesc în siguranþa acestor conducte ºi care, speriaþi probabil sau îngrijoraþi de asprimea pedepselor, se vor ocupa de fapte licite ºi vor pãrãsi domeniul acesta infracþional.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Alte intervenþii? Vã rog, poftiþi, domnule senator.

Este un fapt cunoscut de cei care urmeazã traseul ConstanþaÐCernavodã, în dreptul localitãþii Castelul din judeþul Constanþa, de peste trei ani se extrage de ocazie benzinã, nu motorinã, nu alt produs, ci benzinã care se vinde direct trecãtorilor cu autoturisme sau cu alte mjloace auto. Deci existã situaþia în care se perforeazã conducte prin care tranziteazã benzinã; s-au pierdut cantitãþi imense ,dacã de trei ani aceºti sondori ocazionali extrag de la o adâncime de 2Ð3Ð4 m benzinã purã. Nu fac decât sã o strecoare printr-un tifon sau un nailon, ceva de genul ãsta, ºi o revând. Deci acest fenomen pe anumite trasee este endemic, dacã este deja de trei ani ºi cred cã trebuie luat în considerare în mod serios amendamentul colegului, care se referea ºi la benzinã.

Da, da.

Iniþiatorul a fost de acord. Vã rog sã vã pronunþaþi asupra acestui amendament.

ªi comisia este de acord.

ªi comisia este de acord. Vã rog sã vã pronunþaþi asupra acestui amendament, deci introducerea în text a sintagmei Òbenzinei ºi motorineiÒ. Vã rog sã votaþi.

Deci amendamentul a fost acceptat cu 91 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri.

Cu acest amendament, dacã sunteþi de acord cu textul propus de cele douã comisii. Iniþiatorul, dacã este de acord?

Da.

Da. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt.

Deci, cu acest amendament, textul comisiei. Vã rog sã votaþi.

Cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, art. 9 a fost adoptat textul comisiei cu amendamentul domnului senator Ionel Alexandru.

Vã mulþumesc.

Trecem mai departe. La art. 12, existã un text al comisiei ºi existã un amendament al domnului senator Ionel Alexandru, de fapt, acelaºi amendament. Dacã doriþi sã susþineþi? Vã rog.

E acelaºi.

Regulamentul...

Nu mai repet, e aceeaºi situaþie, de aceea vreau sã-l susþin.

Deci menþineþi amendamentul? Dacã sunteþi de acord, domnule secretar de stat? Comisia?

Da.

La fel.

## Deci la fel.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra amendamentului domnului senator Ionel Alexandru la art. 12. Vã rog sã votaþi. Amendamentul a fost acceptat cu 92 de voturi pentru ºi douã abþineri.

ªi cu acest amendament introdus în textul propus de cele douã comisii, dacã iniþiatorul este de acord? Da, mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra textului comisiei, cu amendamentul acceptat al domnului senator Ionel Alexandru. Vã rog sã votaþi.

Mulþumesc. Art. 12 a fost adoptat cu 79 de voturi pentru ºi o abþinere, cu amendamentul domnului senator Ionel Alexandru.

Comisia propune la art. 16[2] un text nou. Dacã iniþiatorul este de acord?

Da.

Dacã sunt observaþii din partea doamnelor ºi domnilor senatori? Nu.

Deci vã rog sã vã pronunþaþi asupra textului propus de cele douã comisii.

16[2] !

16[2] , daÉ Adoptat cu 79 de voturi pentru ºi un vot împotrivã.

La art. II comisiile, de fapt, propun abrogarea textului. Dacã iniþiatorul este de acord?

Da.

## Dacã aveþi observaþii? Nu.

Deci atunci vã rog sã votaþi pentru eliminarea art. II din text. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Vã mulþumesc. Textul a fost eliminat cu 86 de voturi pentru ºi douã voturi împotrivã.

La art. III se propune tot eliminarea textului. Dacã iniþiatorul este de acord?

Da.

Da. Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra eliminãrii textului de la art. III.

Cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, textul a fost eliminat.

Acestea au fost amendamentele. Cu aceste amendamente, dacã sunteþi de acord cu raportul celor douã comisii? Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Raport adoptat cu 92 de voturi pentru ºi douã împotrivã.

Acum, asupra proiectului de lege, având în vedere cã legea are un caracter organic. Vã rog sã votaþi proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 99 de voturi, în unanimitate.

Vã mulþumesc.

Trecem la punctul 21 Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 201/2000 pentru crearea cadrului instituþional necesar în vederea funcþionãrii Centrului Regional al Iniþiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru combaterea infracþionalitãþii transfrontaliere.

Domnul secretar de stat este. Din partea comisiei, domnul senator Sergiu Nicolaescu, da.

Domnule secretar de stat, poftiþi!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 201/2000 pentru crearea cadrului instituþional necesar funcþionãrii Centrului Regional al Iniþiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru combaterea infracþionalitãþii transfrontaliere, semnatã de Ministerul de Interne, în calitate de coautor alãturi de Ministerul de Externe ºi al Finanþelor, a fost adoptatã cu scopul asigurãrii bazei legale necesare operaþionalizãrii imediate a Centrului SECI ºi a obligaþiilor care revin autoritãþii române competente în intervalul de timp ce va trece pânã la intrarea în vigoare a Legii de ratificare a Acordului de sediu. Prin acest act normativ s-a înfiinþat ca direcþie în cadrul Ministerului de Interne, punctul naþional focal, stabilindu-se, totodatã, atribuþiile acestei noi structuri ºi s-a instituit calitatea de ofiþer de legãturã pe care o vor avea reprezentanþii Ministerului de Interne ºi Ministerului Finanþelor Publice, respectiv ai Direcþiei Generale a Vãmilor, la Centrul SECI.

Având în vedere aspectele prezentate, vã rog sã fiþi de acord cu adoptarea proiectului de lege ºi aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 201/2000 în forma prezentatã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnul preºedinte al comisiei, domnul senator Sergiu Nicolaescu.

În raportul nostru nr. 17.207/20.03.2001 ne dãdusem avizul, dar a intervenit urmãtorul fapt: dupã discutarea, aprobarea ºi înaintarea raportului de cãtre comisie, Direcþia Generalã a Vãmilor a prezentat o propunere de completare a anexei nr. 2 punctul b). În acest context, anexa nr. 2 punctul b) alineatul 1 cu completarea fãcutã ar avea urmãtorul conþinut: ”Pentru ofiþerii de legãturã ºi personalul detaºat la punctul naþional focal al Ministerului Finanþelor Pubilce Ñ Direcþia Generalã a Vãmilor, conform Legii nr. 154/15 iulie 1998 privind sistemul de stabilire a salariului de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiei persoanelor care ocupã funcþii de demnitate publicã ºi Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/31.03.2000 privind stabilirea salariului de bazã pentru personalul contractual din sistemul bugetarÒ.

Justificãrile introducerii sintagmei ”ºi personalul detaºat la punctul naþional focalÒ sunt: 1. Personalul detaºat de la Ministerul Finanþelor Publice Ñ Direcþia Generalã a Vãmilor poate sã-ºi menþinã drepturile salariale ºi alte sporuri de la ministerul din care face parte. Evitarea salarizãrii personalului Ministerului Finanþelor Publice Ñ Direcþia Generalã a Vãmilor din bugetul Ministerului de Interne. Se eliminã neconcordanþele dintre ofiþerii de legãturã ºi personalul detaºat la punctul naþional focal care îndeplinesc aceleaºi atribuþii. Cooperarea internaþionalã a personalului se face sub sigla fiecãrui minister reprezentat în punctul naþional focal.

2. Totodatã, propunem ca în tot cuprinsul proiectului de lege denumirea Ministerului Finanþelor sã devinã Ministerul Finanþelor Publice.

Rog sã aprobaþi aceastã propunere, în conformitate cu articolul 74 din Constituþia României.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt intervenþii? Nu sunt. Trecem la discutarea raportului.

Deci în raportul suplimentar apar aceste amendamente.

La anexa 2 Ñ b), alineatul 1, dacã iniþiatorul este de acord?

Da.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

## Iniþiatorul este de acord.

Dacã aveþi internvenþii? Nu sunt.

Atunci vã rog sã vã pronunþaþi asupra textului propus de cãtre comisie.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Textul comisiei a fost adoptat cu 96 de voturi pentru ºi douã voturi împotrivã.

Referitor la amendamentul privind denumirea Ministerului Finanþelor care sã devinã Ministerul Finanþelor Publice, dacã aveþi observaþii? Este un lucru legal.

Deci vã rog sã vã pronunþaþi asupra acestui amendament propus de cãtre comisie.

Vã rog, votul dumneavoastrã!

A fost adoptat cu 94 de voturi, în unanimitate.

Nefiind alte amendamente ale comisiei,

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 175/1999 privind înfiinþarea Agenþiei pentru Organizarea Centrului Regional pentru Prevenirea ºi Combaterea Infracþionalitãþii Transfrontaliere (SECI) s-a stabilit, la articolul 8, cã sumele necesare pentru amenajarea ºi dotarea sediului SECI, ale cãrui spaþii au fost menþionate în anexa 4, sã fie puse la dispoziþie de Camera Deputaþilor.

Ulterior, printr-o altã ordonanþã de urgenþã, nr. 202/2000, lucrãrile începute nefiind terminate, ele au fost refinanþate tot prin bugetul Camerei Deputaþilor pentru anul 2000, s-a solicitat suplimentarea cu 15 miliarde din fondul de rezervã bugetar la dispoziþia Guvernului.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus, vã rog sã susþineþi adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnul preºedinte al comisiei.

Comisia noastrã a avizat favorabil, în unanimitate, ºi vã rugãm, plenul Senatului, sã vã daþi acordul.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt intervenþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Raportul nu conþine amendamente, deci vã rog sã vã pronunþaþi asupra raportului comisiei.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Raportul a fost aprobat cu 97 de voturi pentru ºi un vot împotrivã.

Asupra proiectului de lege, este vorba de o lege cu caracter ordinar, vã rog, votul dumneavoastrã pentru proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 99 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte al comisiei. Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

La punctul 23 Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 259/2000 privind organizarea ºi finanþarea rezidenþiatului, stagiaturii ºi activitãþii de cercetare medicalã în sectorul sanitar.

Domnule preºedinte, dacã-mi îngãduiþi?

Vã rog, vã rog, domnule preºedinte al Grupului parlamentar P.D.S.R.!

Am fost informat de Guvern cã Ministerul Sãnãtãþii intenþioneazã sã propunã în ºedinþa de Guvern de joi o formulã agreatã ºi de rezidenþi ºi de stagiari, formulã care nu este cuprinsã în proiectul de lege ºi care, o datã adoptat, ar fi foarte dificil de inclus, fapt pentru care Grupul P.D.S.R solicitã scoaterea acestui proiect de lege de pe ordinea de zi ºi reprogramarea acestuia ulterior, dupã ºedinþa de Guvern.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte al Grupului parlamentar P.D.S.R.!

Permiteþi-mi un punct de vedere, domnule preºedinte de ºedinþã!

Sigur, vã rog, domnule senator Oprescu.

Într-adevãr, astãzi la ora 2,00, ºi nouã ne-a fost transmisã rugãmintea doamnei ministru de a amâna acest lucru pânã joi. Mai mult decât atât, personal am vorbit cu doamna ministru secretar de stat, doamna Gheorghiu. Nici noi nu am fi avut nimic împotrivã dacã aceastã ordonanþã care s-a dat în anul 2000, ordonanþã, din punctul nostru de vedere, greºitã, pentru cã defavoriza aceste categorii ºi desfiinþa stagiatura, ºi-a gãsit o formã, ca sã-i spunem noi, coerentã, dupã ce ne-am consultat cu Colegiul Medicilor, dupã ce ne-am consultat cu reprezentanþii rezidenþilor, dupã ce ne-am consultat cu reprezentanþii celor care efectueazã stagiatura. Am ajuns la o formã pe care noi o gãsim acceptabilã în plata acestor rezidenþi, în plata personalului de cercetare ºtiinþificã din spitale.

Amânatã de douã ori la cererea noastrã, pentru a avea o consultare cât mai largã, am ajuns la concluzia cã, dupã aceea, în momentul când am dorit sã o prezentãm Senatului, din diverse motive nu s-a mai ajuns pe textul acestei ordonanþe. Dupã aceea a intervenit bugetul care avea prioritate.

Vreau sã vã spun cã aceºti oameni nu sunt plãtiþi de 3 luni de zile, rezidenþii, pentru cã nu mai existã temei legal. Ordonanþa, la 31 decembrie 2000, a expirat. De 3 luni de zile se fac o serie întreagã de artificii ca ei sã poatã fi plãtiþi. Mai mult decât atât, personalul de cercetare ºtiinþificã, nu vorbesc de cercetare ºtiinþificã fundamentalã, este singurul care este plãtit din ultimele rãmãºiþe de bani ale bugetului Ministerului Sãnãtãþii. Personalul din cercetarea clinicã care este în spitale nu este plãtit de o lunã ºi jumãtate. Exact astãzi expirã data când nici Colegiul Medicilor din România nu doreºte sã mai prelungeascã aceastã stare de lucruri ºi nu mai este de acord sã semneze în alb, în cadrul absolut nelegal, împreunã cu ministrul sãnãtãþii.

Din consultarea cu cei cu care am discutat, am încercat sã dãm o formã, spuneam noi, acceptabilã, ºi aº vrea sã ne înþelegeþi, cu tot respectul, împreunã cu Comisia pentru învãþãmânt, cã nu am putut sã facem corecturile necesare esenþiale, pentru cã statutul cercetãtorului nu este definit. Va fi nevoie de o lege a cercetãrii, va fi nevoie de o definiþie a cercetãrii clinice ºi aºa mai departe. Pânã atunci însã am considerat cã creºterea salariului rezidenþilor ºi creºterea salariului cercetãtorilor ºtiinþifici la o limitã minimã de subzistenþã, consultând Casa de Asigurãri de Sãnãtate, consultând Ministerul Sãnãtãþii în nenumãratele discuþii, ar fi ceva decent din partea noastrã. Mai mult decât atât, acum trei

Vã mulþumesc ºi eu.

Deci a fost o propunere proceduralã de a scoate de pe ordinea de zi acest proiect.

De amânare!

De amânare, de amânare a acestui proiect de lege, aþi ascultat pãrerile senatorilor care au luat cuvântul. Dacã mai are cinevaÉ?

Tot la procedurã!

Tot la procedurã. Vã rog!

N-am sã mã opresc nici o clipã asupra unei chestiuni pe care, realmente, o consider dureroasã, pentru cã nu vreau sã spun ruºinoasã sau scandaloasã. Situaþia din reþeaua sanitarã, în general, este o problemã care de foarte multã vreme reclamã, în modul cel mai imperios, o rezolvare, iar situaþia acestor medici pe care nu o datã i-am vãzut în diverse emisiuni la televiziune sau în stradã este, la fel, absolut împinsã la limitele normalului. Deci nu intru pe fond, însã mã surprinde cã un domn senator cu experienþa pe care o are distinsul nostru coleg, domnul senator Solcanu, ne pune într-o situaþie de uºoarã dificultate. Noi, la începutul ºedinþei de astãzi, am votat o ordine de zi, deci în urmã cu douã ore ºi jumãtate noi toþi am votat o ordine de zi. Aceastã ordonanþã, discutarea acestei ordonanþe se încadreazã în ordinea de zi pe care am votat-o. Sigur, teoretic se poate spune: Da, acum mai votãm încã o datã împotriva votului pe care l-am dat. Poate nu este firesc, poate ar trebui sã rãmânem în ordinea de zi pe care am votat-o. Sigur cã nu putem spune cã n-am auzit ºi nu suntem sensibili la pledoaria extrem de convingãtoare a domnului senator Oprescu, care, la rândul Domniei sale, este unul dintre mesagerii cei mai avizaþi ºi cei mai competenþi sã susþinã o asemenea problemã ºi nu vreau sã mã fac, sub nici o formã ºi nici o clipã, un judecãtor al speþei, sã spun, dar, dacã un coleg de partid al domnului senator Solcanu ºi al doamnei ministru, totuºi, vine ºi spune S.O.S., haide sã discutãm, eu cred cã dã un plus de greutate observaþiei cã suntem într-o ordine de zi care s-a votat ºi pe care îmi imaginez cã ar fi firesc sã o respectãm. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc? Alte intervenþii. Vã rog, domnule senator Solcanu.

Distinsul antevorbitor ºtie, ca ºi mine, foarte bine, cu aceeaºi experienþã, nu chiar lungã sau de aceeaºi duratã ca ºi a mea, dar de pe bãncile respective, cã un proiect de lege poate fi amânat dupã ce se voteazã ordinea de zi fie prin trimiterea la comisie, fie prin alte modalitãþi. Deci nu aceasta este chestiunea. Chestiunea este, fireºte, aceea pe care a ridicat-o vicepreºedintele Comisiei de sãnãtate, domnul senator Oprescu, care insistã, în pofida rugãminþii ministrului sãnãtãþii, pentru a se discuta un proiect de lege, cel pe care-l avem astãzi în discuþie.

Dacã discutãm ºi aprobãm acest proiect de lege, el nu are cum sã intre imediat sã devinã operabil, pentru cã trebuie promulgat, trebuie publicat în ”Monitorul OficialÒ ºi ajunge în aceeaºi situaþie de joi, când în Guvern se discutã aceastã problemã ºi Guvernul va aproba, deci va lua o atitudine, o poziþie, cea pe care a convenit-o, probabil, cu doamna ministru.

Fireºte cã avem ºi reprezentantul Guvernului aici, al Ministerului Sãnãtãþii ºi îºi va spune punctul de vedere în legãturã cu chestiunea despre care, în calitate de lider de grup, am fost informat.

Vã mulþumesc.

Deci încã n-am intrat în discutarea proiectului de lege, este o problemã proceduralã la care pot sã dau cuvântul doar senatorilor, dar în mod excepþional, dacã doamna secretar de stat doreºte sã ne comunice din partea Ministerului Sãnãtãþii ceva, atunci aveþi 3 minute.

**Doamna Luminiþa Gheorghiu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei:_

## Domnule preºedinte, Stimaþi parlamentari,

Sigur, suntem în faþa unei excepþii de la regulã privind ordinea de zi pe care Domniile voastre aþi votat-o cu câteva ore în urmã ºi apelez la bunãvoinþa dumneavoastrã de a accepta aceastã excepþie de la regulã.

Pe ordinea de zi a Guvernului de sãptãmâna aceasta se va prezenta punctul de vedere al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei privind plata rezidenþiatului ºi a stagiarilor, punct de vedere agreat de aceºtia. ªi, pentru cã este un ,punct de vedere agreat de rezidenþi ºi stagiari, pentru cã este vorba numai de o amânare de câteva zile, joi este ºedinþa, astãzi este marþi, apelãm la bunãvoinþa dumneavoastrã de a amâna dezbaterea acestui proiect pentru sãptãmâna viitoare, deci dupã ºedinþa de Guvern. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Deci mã scuzaþi, doamnelor ºi domnilor senatori, pentru aceastã ieºire din cadrul regulamentar, dar este necesar sã cunoaºtem ºi poziþia ministerului.

Dacã mai aveþi intervenþii? Poftiþi, domnule senator.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am douã întrebãri: În cât timp estimeazã doamna secretar de stat cã va ajunge aceastã ordonanþã, de urgenþã presupun cã va fi, în dezbaterea Senatului?

ªi a doua întrebare: Cum crede doamna secretar de stat cã va plãti ministerul aceste categorii care sunt prevãzute aici, în ordonanþa pe care o avem în faþã?

Dacã rãspunsurile la aceste douã întrebãri vor fi satisfãcãtoare, cred cã putem marºa pe ideea amânãrii; dacã nu, cred cã trebuie sã dezbatem aceastã ordonanþã, pentru cã, efectiv, situaþia acestor categorii este, la ora actualã, disperatã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc, domnule senator. ªi pentru a clarifica, poftiþi!

Dacã-mi permiteþi, imediat dupã redactarea raportului Comisiei de specialitate a Senatului, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a solicitat un raport suplimentar, pentru cã punctul de vedere agreat atât de minister, cât ºi de Casã, de Casa Naþionalã, nu a fost prins în raportul de specialitate efectiv modul cum se va face aceastã platã a rezidenþilor ºi stagiarilor.

Sigur, joi va fi ºedinþã de Guvern, se va aproba ordonanþa de urgenþã ºi, cu bunãvoinþa dumneavoastrã, noi dorim ca sãptãmâna viitoare sã aibã loc o dezbatere chiar în comisie. Deci dorim ca acest proiect sã se discute în regim de urgenþã.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Poftiþi!

Domnule senator, Stimaþi colegi,

Mi se pare anormal ca, o datã ce doamna ministru a spus cã s-a discutat în comisie ºi comisia de specialitate n-a acceptat, sã ni se impunã, eu sunt inginer, nu sunt medic, ºi dezbatem de douã luni de zile aceastã problemã cu reprezentanþii tuturor instituþiilor interesate ºi astãzi sã ni se respingã, pentru cã n-am fost de acord cu propunerea ministerului sã nu o dezbatem în plen. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã-mi permiteþi?

Vã rog, domnule senator Predescu!

Domnule preºedinte, suitele acestea de ordonanþe ne creeazã dificultãþi din care uneori nu putem ieºi. Este vorba aici, la speþã, de o ordonanþã de urgenþã, ordonanþã în vigoare, care se aplicã, da? Sau a ajuns la termen?

S-a aplicat pânã la data de 31 decembrie 2000. Nu mai creeazã cadrul legal, de exemplu, aceastãÉ Domnule senator, mã iertaþi cã vã întrerupÉ

Da, nu e nimic.

De exemplu, aceastã ordonanþã prevede desfiinþarea stagiaturii ordinii de zi, dupã cum dumneavoastrã ºtiþi tot atât de bine, nici un medic specialist sau un medic primar nu este primitÉ

Toate profesiile au stagiaturã.

Nu este primitÉ

Vã rog, domnule senator Predescu, vã rog sã luaþi cuvântul ºi sã terminaþi ºi dupã aceea dau cuvântul domnului senator Oprescu.

Bun, vã rog foarte mult!

Nu, sã ºtiþi cã nu e nimic, dumneavoastrã cunoaºteþi cã dezbaterileÉ

Nu, nu, bine, trebuie sã clarificãm, darÉ Vã rog!

Dezbaterile pot avea loc ºi în dialog, chiar sunt mai lãmuritoare. Faptul cã eu sunt de profesie avocat ºi pe la catedrã am experienþã suficientã în privinþa aceasta.

Dar nu întotdeauna productive. Poftiþi!

Acum dificultatea este urmãtoarea: noi trebuie sã rezolvãm, prin proiectul de lege, situaþia acestei Ordonanþe de urgenþã nr. 259/2000. Ni se cere amânarea acesteia pentru a interveni o altã ordonanþã de urgenþã în aceeaºi rezolvare. Care va avea prioritate? ªi cum se vor aplica? Bãnuiesc, aºa ar trebui sã fie normal, ca ordonanþa care va interveni sã rezolve situaþia concursului acelei ordonanþe cu aceastã Ordonanþã nr. 259/2000, pentru cã ele vor fi în succesiune, dar intrã în concurs. Acesta este, vedeþi, ce vã spuneam eu, adevãrul cel mare, suita ordonanþelor de urgenþã care ne creeazã asemenea dificultãþi.

Dacã tot e expiratã, domnule profesor, domnule preºedinte al comisiei, fiþi de acord cu amânarea, dacã tot e expiratã, pentru cã de astãzi ºi pânã joi, ordonanþa expiratã, chiar dacã o acceptãm noi, nu are cum sã vadã ”Monitorul OficialÒ pentru a deveni temei de platã, pe când ordonanþaÉ

OricumÉ

Daþi-mi voie sã-mi termin raþionamentulÉ pe când ordonanþa Guvernului, dacã o dau joi, poate fi publicatã vineri ºi e temei de platã; acestea sunt dificultãþile practice. Eu vã înþeleg cã s-a creat o stare cvasiconflictualã profesionalã între comisii sau comisiile dumneavoastrã ºi Ministerul Sãnãtãþii. De asemenea, înþeleg cã ºi ministerul s-a aflat în dificultate ºi n-a prea stãruit aici, în problemele astea, le-a tratat cam aºaÉ cu vederea, pentru cã, dacã expira la 31 decembrie, sã fie limpede, ministerul avea obligaþia sã ia mãsuri înainte de 31 decembrie.

Da, vã mulþumesc, vã mulþumesc.

Deci, daþi-mi voie sã vã spunÉ domnul senator, imediatÉ doar un singur lucru: ordonanþa încã n-a trecut prin Camerã. Dacã noi o adoptãm astãzi, trebuie sã o trimitem la Camerã, trebuie sã o dezbatã ºi Camera, deci tot va fi mult mai mult timp necesar pentru aplicare decât ordonanþa de urgenþã.

Atât am spus.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

În asemenea situaþii, mulþumesc, domnule preºedinte, cred cã este bine sã facem apel nominal la înþelepciunea poporului care are o zicalã, ”sã nu dai vrabia din mânã pe cioara de pe gardÒ, adicã sã nu dãm vrabia din mâna Senatului pe cioara de pe gardul Guvernului.

Aveþi dreptate.

Deci aþi ascultat pãrerile senatorilor asupra solicitãrii de a amâna punctul 23 de pe ordinea de zi.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, cine este pentru, cine este împotrivã, aºa cumÉ

Ce se voteazã?

Amânarea. Deci, dacã sunteþi de acord cu amânarea, votaþi cu ”daÒ, dacã nu sunteþi, votaþi cu ”nuÒ.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 62 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivã ºi 4 abþineri, s-a votat amânarea acestui punct. Vã mulþumesc.

O listã, domnule preºedinte, la P.R.M.

Vã rog, daþi listã la fiecare grup parlamentar.

Vã mulþumim.

Doamnelor ºi domnilor senatori, a sosit ora 18,00. Mai avem un singur punct de pe ordinea de zi. Dacã sunteþi de acord ºi cu aceastã problemã? Da.

Deci punctul 24 Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 299/2000.

Din partea iniþiatorului, vã rog, ºi din partea Comisiei economice, domnul preºedinte.

Poftiþi, domnule secretar de stat, sã vã prezentaþi ºi sã expuneþiÉ Vã rog, poftiþi!

## **Domnul Marius Sorin Bota Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sunt secretarul de stat Sorin Bota, de la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

Vã rog sã expuneþiÉ

Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, ca autoritate de stat în domeniu, susþine Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 299/2000 pentru o mai bunã administrare a societãþilor comerciale desprinse din Administraþia Naþionalã a Drumurilor, pentru eficientizarea activitãþii acestora pânã la finalizarea procesului de privatizare ºi menþinerea obiectului principal de activitate pânã ºi dupã privatizare, având în vedere importanþa acestora în domeniile de construcþie,

întreþinere ºi modernizare a infrastructurii rutiere de transport ce concurã la apãrarea þãrii.

Trebuie menþionat cã acestea deþin date tehnice privind reþeaua rutierã în exploatare, programe de dezvoltare în perspectivã ºi posedã utilaje ºi specialiºti în domeniul infrastructurii rutiere, fiind organizate teritorial, ceea ce le conferã capacitatea de a interveni în mod operativ pe reþeaua rutierã pentru rezolvarea situaþiilor critice, inclusiv a calamitãþilor naturale determinate de condiþiile meteo nefavorabile, când este necesar a se lua, de urgenþã, toate mãsurile.

Având în vedere cele de mai sus, se impune ca, pânã la finalizarea procesului de privatizare, exercitarea drepturilor de gestionare a acþiunilor ºi de privatizare a societãþilor comerciale rezultate prin desprinderea unor activitãþi din Agenþia Naþionalã a Drumurilor sã fie asiguratã în totalitate de cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, corespunzãtor cotei de capital social deþinutã de statul român.

Faþã de cele prezentate, propun aprobarea, în plenul Senatului, a prezentului proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 299/2000.

Vã mulþumesc. Domnul preºedinte al comisiei.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

ªi Comisia economicã vã propune acelaºi lucru, adoptarea proiectului de lege, cu douã amendamente:

Ð la articolul 1 alineatul 1 sã se adauge sintagma: ”ºi declarate societãþi comerciale de interes strategicÒ;

Ð ºi la articolul 1 alineatul 2, cu adãugarea sintagmei: ”administrarea corespunzãtoareÒ, dupã care urmeazã textul respectiv.

Sunt avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru administraþie publicã ºi al Comisiei juridice.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La dezbateri generale, dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Trecem la discutarea amendamentelor din raport. Amendamentul comisiei la articolul 1 alineatul 1. Dacã iniþiatorul este de acord?

Da, suntem de acord.

## Vã mulþumesc.

Dacã din partea doamnelor ºi domnilor senatori sunt intervenþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului comisiei la articolul 1, alineatul 1.

Vã rog, votul dumneavoastrã. Amendament acceptat cu 74 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Amendamentul comisiei la articolul 1 alineatul 2. Dacã sunteþi de acord?

Suntem de acord.

Mulþumesc. Dacã sunt intervenþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi asupra amendamentului comisiei.

Amendament acceptat cu 77 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Nefiind alte amendamente, vã rog sã vã pronunþaþi asupra raportului Comisiei economice.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Raport adoptat cu 78 de voturi pentru, 22 împotrivã ºi o abþinere.

Asupra proiectului de legeÉ Având în vedere cã este vorba de o lege ordinarã, vã rog, votul dumneavoastrã asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost aprobat cu 78 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Pusk‡s ValentinÐZolt‡n:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Trecem la ultimul punct de pe ordinea de zi: ”Întrebãri interpelãriÒ.

La secretarul Biroului permanent al Senatului au fost depuse urmãtoarele interpelãri: interpelarea domnului senator Adrian Pãunescu ºi interpelarea domnului senator Mihail Lupoi. La întrebãri s-a înscris domnul senator Fabini Hermann.

Deci, doamnelor ºi domnilor senatori, trecem la interpelãri. Are cuvântul domnul senator Adrian Pãunescu.

Domnilor senatori, vã rog sã vã ocupaþi locurile, sã continuãm lucrãrile.

Poftiþi, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Aºa cum am anunþat la secretariat, sunt interesat sã primesc rãspunsuri în câteva probleme grave, pe care le voi expune aici, de la domnul prim-ministru, de la ministrul industriei ºi resurselor, de la ministrul culturii ºi cultelor, de la ministrul informaþiilor publice ºi de la ministrul afacerilor externe.

Înainte de a rosti interpelãrile mele, aº vrea sã salut obiceiul pe care colegul nostru, domnul profesor academician Rãzvan Theodorescu, ºi l-a fãcut din a fi prezent la întâlnirile cu colegii sãi senatori, nu numai ca minister, ci ºi ca persoanã. ªi aº vrea sã fie un obicei molipsitor ºi pentru alþi demnitari de rang înalt, care ne-ar putea da rãspunsuri mai în cunoºtinþã de cauzã cu privire la problemele pe care le ridicãm. E un semn de respect pentru corpul legiuitor, care îl are în rândurile saleÉ

ªi al armatei!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

O clipã. Eu nu m-am adresat armatei astãzi.

Ba nu, cã, dacã-mi aduc bine aminte, mã adresez ºi dumneavoastrã, domnule ministru al armatei. În legãturã cu Craiova, exact!

Nu, dar eu mã refeream la obicei. Domnul ministru Paºcu nu are un obicei. Dânsul a venit azi, ceea ce este excelent. Domnul Rãzvan Theodorescu chiar a venit de mai multe ori, ceea ce începe sã ne convingã cã este o linie de comportament care trebuie salutatã ºi încurajatã, repet, pentru ca rãspunsurile sã fie acoperitoare, prin întreaga autoritate a ministrului respectiv.

O problemã care cred eu cã trebuie sã-ºi primeascã un rãspuns! Ea este compusã din mai multe subdiviziuni, dar veþi înþelege cât de gravã este aceastã problemã. Este vorba de felul cum sunt trataþi cetãþenii din Basarabia, cu deosebire marii unioniºti care au avut lipsa de inspiraþie de a crede cã la Bucureºti este ºi capitala lor, capitala aspiraþiilor lor ºi capitala cãldurii umane care ar trebui sã-i înconjoare pe ei, oamenii care, în Republica Moldova, în ceea ce se cheamã Republica Moldova de astãzi, nu au loc sã se manifeste, sã trãiascã ºi sã lucreze ºi care, aflându-se la Bucureºti, constatã cã au venit în ”neagra strãinãtateÒ.

Am sã vã dau un exemplu care este foarte grav. Eu acest exemplu am încercat sã-l rezolv, mergând pânã la Preºedintele României, mergând la ministrul industriei ºi resurselor. Nu am reuºit, ºi cu tristeþe vã fac mãrturisirea aceasta ºi vã cer sprijinul.

Este vorba de fostul ministru al armatei din Republica Moldova, domnul Costaº, un om excepþional, un om pe care, chiar la instalarea sa în funcþia de Preºedinte al Republicii Moldova, domnul Voronin Ñ ca sã zic doar atât Ñ l-a citat negativ. Domnul Voronin nu a putut face pasul spre instituþia prezidenþialã, dacã nu l-a lovit pe Costaº, pe acest om excepþional, care era, în urmã cu câtva timp, reprezentantul reþelei PETROM în Republica Moldova. S-au fãcut niºte jocuri, s-au fãcut niºte aranjamente, s-au fãcut niºte ºmecherii ºi domnul Costaº a fost marginalizat, domnul Costaº, repet, ministrul apãrãrii în guvernul unionist, singurul guvern unionist pe care l-a avut Republica Moldova, cel de la începutul ultimului deceniu al veacului trecut.

Este ºi situaþia domnului Ion Ungureanu, mare cãrturar român, mare regizor român, cel mai puternic ministru de culturã pe care l-a avut Republica Moldova, omul care a fãcut atât de mult pentru regãsirea românilor de pretutindeni, ca ºi situaþia domnului Matcaº, fost ministru al învãþãmântului, omul care a înþeles cã nu existã istorii alternative când e vorba de unitatea naþionalã!

Pentru mine, ajunge, ca hranã spiritualã, un deceniu faptul cã unul dintre oamenii care sunt recunoscuþi ca ”drepþi ai popoarelorÒ gãseºte resursele sã spere cã va fi înþeles la vreme, la multele decenii pe care le are în vârsta sa, ºi va fi obligat sã trãiascã mai uºor, dupã o viaþã în care a trãit atât de greu.

ªi aº vrea sã-i rog pe colegii care se joacã, uneori, cu cuvintele Ð ºi noi ne jucãm, uneori, între noi, cu cuvintele Ð sã n-o facã în astfel de cazuri. Noi, aici, ne putem ataca, dar pe Raoul ªorban ar fi bine sã-l preþuim cu toþii, pentru cã numai astfel vom învãþa generaþiile tinere sã ne preþuiascã ºi pe noi, dacã vom merita, la vârsta pe care o are marele nostru om de culturã Raoul ªorban.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Mihai Lupoi, de la Partidul România Mare.

Interpelarea mea este adresatã domnului Mircea Geoanã ministrul afacerilor externe.

## Domnule ministru,

Ca membru al Comisiei de politicã externã a Senatului României ºi al grupului care a efectuat de curând o mult comentatã vizitã în Irak, vã adresez urmãtoarele întrebãri.

Când va relua România relaþiile economice cu Irakul, la un nivel semnificativ ca volum, având în vedere faptul cã þãri ca Franþa, ale cãrei interese sunt reprezentate de Ambasada României, fac afaceri de zeci de milioane de dolari?

Irakul reprezintã o piaþã potenþialã pentru industria româneascã petrolierã, farmaceuticã, de utilaj, pentru servicii de reparaþii ºi întreþinere la obiectivele româneºti construite acolo Ð nemaiuitând faptul cã avem de recuperat o datorie de aproape 2 miliarde de dolari.

Mã refer, concret, la reactivarea Comisiei mixte, aºteptatã ºi cerutã cu insistenþã de partea irakianã.

O a doua întrebare este: Când va relua România relaþiile politice la nivel guvernamental, cu atât mai mult cu cât, chiar secretarul de stat Colin Powell a declarat de curând cã embargoul a eºuat ºi cã trebuie gãsitã o nouã formulã de a controla Irakul, iar state arabe care au fãcut parte din coaliþia antiirakianã, ca Arabia Sauditã, Qatar ºi chiar Norvegia, ºi-au redeschis ambasadele la Bagdad?

Spun aceasta pentru cã, dacã nu ne vom miºca repede Ð v-o spun din cele ce le-am vãzut acolo Ð locul va fi ocupat. Deja chinezii fac reparaþii la instalaþiile de transport energie electricã de înaltã tesiune ºi la instalaþiile petroliere româneºti. Nemaivorbind de alte domenii în care România a avut o prezenþã deosebitã pe piaþa irakianã.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Fabini Hermann. Poftiþi, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În baza art. 153 din Regulamentul Senatului, adresez urmãtoarea întrebare domnului ministru al culturii ºi cultelor: Care este data la care se vor înapoia cele 19 tablouri transferate în mod abuziv, în 1948, de la Muzeul Brukenthal din Sibiu la Muzeul Naþional de Artã din Bucureºti?

Caracterul abuziv al acestui transfer este dat de faptul cã este în contradicþie expresã cu testamentul lui Samuel Brukenthal, iniþiatorul ºi proprietarul colecþiilor muzeului, testament semnat la 2 ianuarie 1802, care a devenit operativ dupã moartea baronului, la 3 aprilie 1803.

În testament este specificat explicit ca, pentru a nu se produce Ð citez: ”decãderea ºi devalorizarea bunurilor mele, pe care le-ar cauza orice partiþie, care ar fi ºi în detrimentul publicului, mã oblig sã iau mãsuri de protecþie pentru ca averea mea sã rãmânâ unui întregÒ. Am închis citatul.

Acelaºi testament prevede ca pinacoteca, biblioteca ºi colecþiile de minerale ºi de numismaticã sã fie accesibile, dupã decesul lui Brukenthal, publicului larg.

Aceastã prevedere testamentarã a devenit de actualitate dupã constituirea unei fundaþii care a asigurat funcþionarea colecþiilor ca muzeu public, adicã din 1817, Muzeul Brukenthal fiind primul muzeu de acest fel din sud-estul Europei. Se înþelege de la sine cã, fãrã testamentul amintit, nu am avea astãzi acest muzeu, prevederile testamentare fiind respectate întocmai din 1803 pânã în 1948.

Transferarea celor 19 tablouri în 1948 a fost un act de folosire a puterii centrale în detrimentul celei locale, fãrã respectarea legislaþiei ºi a uzanþelor internaþionale.

Consider cã readucerea acestor tablouri în Palatul Brukenthal este un act de corectitudine faþã de memoria unuia din cei mai strãluciþi reprezentanþi ai iluminismului european din þara noastrã.

Acum, dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, aº vrea sã spun numai câteva cuvinte în legãturã cu interpelarea domnului senator Adrian Pãunescu. Adicã vreau sã spun numai câteva lucruri pe care le cunosc.

O datã, trebuie spus un lucru: existã prezumþia de nevinovãþie. Acuzaþiile aduse primarului Sibiului, ales cu o mare majoritate în acest oraº, nu sunt acoperite de hotãrâri judecãtoreºti. Adicã, atâta timp cât nu existã o hotãrâre judecãtoreascã clarã, care îl condamnã pentru aceste grave acuzaþii pe primarul Sibiului, vã rog sã aveþi reþinere în acest domeniu.

ªi eu nu am dreptul sã critic o hotãrâre a justiþiei?

Vã rog, domnilor senatori! Amândoi. Vã rog!

De ziua a treia a Paºtelui am vrut sã fiu mai indulgent. Vã rog sã terminaþi! Nu este vorba aici de întrebãri ºi interpelãri de la un senator la celãlalt. Vã rog sã terminaþi! Interpelãrile se formuleazã cãtre Executiv, nu cãtre un senator sau altul. Nu aveþi dreptul de replicã...

Constat cã asta observaþi acum, când am intervenit eu!

Domnule senator, vã rog, ocupaþi loc! Aþi vorbit cât aþi putut... ªi dumneavoastrã, vã rog sã ocupaþi loc! Am vrut sã fiu cât mai creºtin în aceastã zi, dar trebuie sã vã opresc, pentru cã aþi depãºit foarte mult limitele regulamentului.

Vã rog, ocupaþi loc, o sã dau cuvântul domnilor miniºtri care au venit pentru a rãspunde la întrebãri ºi interpelãri. Rezolvaþi problemele dumneavoastrã la declaraþii politice.

Sã-mi daþi drept la replicã!

Vã rog, domnule senator Adrian Pãunescu, cu toatã stima, vã rog, ocupaþi loc!

Dar sã-mi daþi drept la replicã!

Nu, nu... Aici nu este drept la replicã!

Pãi, atunci, de ce l-aþi lãsat pe dumnealui sã mã atace?!

Vã rog, ocupaþi loc, domnule senator! Nu trebuie sã folosiþi cuvinte jignitoare...

Domnule preºedinte de ºedinþã, eu mi-am apãrat dreptul ºi numele...

Aþi depãºit ºi dumneavoastrã competenþele care se dau atunci când se fac întrebãri ºi interpelãri, a depãºit ºi domnul senator... De aceea, vã rog, ocupaþi loc...

Vã rog sã-mi daþi drept la replicã!

...ºi, în cadrul declaraþiilor politice, sã vã certaþi cât doriþi!

Acum au cuvântul domnii miniºtri, ca sã rãspundã... Au venit aici ºi dânºii sã rãspundã la aceste întrebãri ºi interpelãri.

Vã rog, domnule senator, vã mulþumesc. Vã rog sã ocupaþi loc! Nu am vrut sã fac o educaþie, dar nu am avut ce face.

Vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, sã mã scuzaþi pentru aceastã intervenþie cam asprã, dar asta este situaþia!

Domnule senator, vã rog sã mã scuzaþi...

Vã rog sã-mi daþi dreptul la replicã!

Nu! O sã discutaþi în pauzã cu domnul senator, pentru cã nu este...

Nu în pauzã mi-a fãcut observaþii!

ªi dumnevoastrã aþi fãcut în afara regulamentului... Vã rog, domnule ministru Rãzvan Theodorescu, aveþi cuvântul pentru a rãspunde la....

Domnule preºedinte de ºedinþã, este dreptul meu sã rãspund unui atac nominal.

La declaraþii politice. Acum este vorba de întrebãri ºi interpelãri adresate Guvenului.

Asta trebuia s-o observaþi atunci când dumnealui m-a atacat!

De aceea am intervenit!

Nu aþi intervenit când m-a atacat, aþi intervenit când am vorbit eu! Vã rog, daþi-mi drept la replicã!

Când aþi vorbit dumneavoastrã nu am intervenit. Nu... Vã rog, domnule senator, vã rog foarte mult, ocupaþi loc... Haideþi sã nu ne certãm, pentru cã pierdem timpul!

Dar daþi-mi dreptul sã spun o frazã!

Dupã ce au terminat domnii miniºtri, vã dau cuvântul cât doriþi.

Dar de ce nu acum, cum prevede regulamentul?

Pentru cã acesta este regulamentul. La întrebãri ºi interpelãri rãspund domnii miniºtri.

Vã rog, domnule ministru Rãzvan Theodorescu, sã rãspundeþi la intrebare.

Domnule preºedinte de ºedinþã, sãvârºiþi o nedreptate ºi nu aveþi dreptul s-o faceþi!

Îmi asum rãspunderea!

Domnule ministru Rãzvan Theodorescu, vã rog, poftiþi la microfon!

Vã asumaþi inutil rãspunderea. Greºiþi, domnule preºedinte!

Greºiþi cu bunã ºtiinþã! Pãrtiniþi!

Se poate. Se poate. Domnule senator, vã rog, ocupaþi

loc!

Poftiþi, domnule ministru!

## **Domnul Rãzvan Theodorescu** _Ñ mistrul culturii_

## _ºi cultelor:_

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Îi voi mulþumi colegului Adrian Pãunescu pentru ceea ce a spus. Consider cã este de datoria unui ministru de a fi aici. De altfel, colegul meu, domnul Paºcu, rãspunde aceleiaºi exigenþe.

Am venit mai des, pentru cã au fost întrebãri importante.

Iatã care este rãspunsul meu la întrebãrile puse de domnul senator Pãunescu; apoi voi veni la cele puse de domnul senator Fabini.

În momentul de faþã, aºa cum aþi ºi amintit, poetul Grigore Vieru este consilier al ministrului culturii ºi cultelor. Nu ascund cã senatorul Pãunescu a avut aici un rol foarte important, fiindcã mi-a atras atenþia asupra situaþiei foarte grave în care se aflã domnul Vieru.

Domnul Vieru este cel cu care am alcãtuit tot planul de activitate pentru sprijinirea culturii româneºti din Basarabia ºi din Bucovina ºi, din precaritatea bugetului nostru, vom face o parte, sigur, va fi precarã ºi ea, dar va fi pentru fraþii noºtri de dincolo.

Aº vrea sã spun cã situaþia, în momentul de faþã, este mult schimbatã faþã de contactele pe care le-am avut în luna ianuarie cu o serie întreagã de intelectuali din Basarabia, sunt conºtient de acest lucru, ºi tocmai din acest motiv trebuie sã fim foarte atenþi la implicarea noastrã în acest ajutor. Noi trebuie sã tratãm ºi cartea, ºi teatrul, mai ales din Basarabia, cu foarte mare atenþie ºi, în acelaºi timp, trebuie sã evitãm, o spun deschis, ca oriºice acþiune a noastrã sã fie interpretatã ca o implicare în treburile unui stat suveran. Am deja semne cã neprieteni se pregãtesc sã dea aceste interpretãri. Este motivul pentru care, de pildã, în domeniul cãrþii, acolo unde schimburile s-au fãcut bine, vrem sã continue acest lucru la nivelul anilor trecuþi ºi mai ales a anilor dinainte de 1996. Aici avem posibilitatea fericitã de a nu ne amesteca în treburile unui stat vecin ºi suveran, prin aceea cã foarte cunoscutul editor Anatol Vidraºcu, un editor de carte româneascã, cum România nu are, este faimosul Vidraºcu care ajunsese la incredibila performanþã, acum câþiva ani, de a edita o carte româneascã pe zi, punându-ºi amanet toatã averea, are o firmã la Bucureºti, ºi atunci subvenþia se va da acestei firme de la Bucureºti a lui Anatol Vidraºcu într-un ritm care, vã promit, în acest caz va fi egal cu tipul de subvenþie pe care-l dãm celor mai bune edituri. Va fi apoi... achiziþia de carte va continua din România... transferatã bibliotecilor din Basarabia.

Domnule ministru, vã mulþumesc.

O clipã, aºteptaþi sã-l întreb pe domnul senator Adrian Pãunescu ºi pe domnul senator Hermann dacã au ceva de spus.

Domnule ministru, vã mulþumesc pentru cã, în afarã de rãspunsurile punctuale, mi-aþi dat ºi sentimentul cã se mai poate discuta civilizat într-un loc în care s-a sãvârºit sub privirile dumneavoastrã. un abuz grosolan ºi care mia dat sentimentul deznãdejdii. Când un om nu înþelege, e greu sã-l faci sã înþeleagã, când sãvârºeºte abuzul, tot el ridicã tonul. Aºa cã vã mulþumesc pentru rãspunsurile date ºi vã urez succes în încercarea de a restabili drepturile celor loviþi.

Domnule ministru, încã o clipã.... domnul senator Hermann...

Nu am altceva de comentat, decât cã treburile acestea e bine sã fie fãcute ºi în scris. Adicã, de exemplu, situaþia juridicã a acestor imobile din Sibiu care au fost menþionate, eu nu aº fi discutat absolut nimic în aceastã chestiune, dacã n-ar fi fost spuse aceste lucruri. Au fost amintite nume, a fost amintit primarul...

Domnul senator, vã adresaþi domnului ministru?

Nu e problema mea...

Numai domnului ministru sã vã adresaþi, vã rog foarte mult, cã iar încep discuþiile... Domnul senator, vã rog! Fãrã sã vreau o sã ridic tonul. Nu, nu... Deci între senatori nu se discutã în cadrul dezbaterilor privind întrebãrile ºi interpelãrile.

Vã rog foarte mult, dacã nu aveþi cãtre domnul ministru nimic de spus, vã rog foarte mult sã vã ocupaþi ºi dumneavoastrã locul. Nu mai discutãm problema asta.

Mulþumesc domnului ministru pentru rãspuns. În întrebarea mea am cerut rãspuns scris. Atât am avut de spus.

ªi eu vã mulþumesc mult pentru înþelegere. Domnule ministru, vã mulþumim.

Domnul ministru Ioan Mircea Paºcu, de la Ministerul Apãrãrii.

Poftiþi, vã rog.

**Domnul Ioan Mircea Paºcu** _Ñ ministrul apãrãrii naþionale:_

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am o interpelare fãcutã de un coleg, domnul senator Ionel Alexandru, care, în esenþã, îºi manifestã îngrijorarea faþã de procesul de restructurare a forþelor armate ºi de diminuare. ªi, mã rog, Domnia sa este preocupat ca acest proces sã nu îngroaºe rândul ºomerilor prin cei disponibilizaþi din armatã.

Sunt câteva lucruri de spus aici. O primã chestiune este cã existã un angajament al României ºi o decizie a Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, potrivit cãreia, la sfârºitul lui 2003 Armata românã trebuie sã aibã 112.000 funcþii de militari ºi 28.000 funcþii de civili. În total, 140.000 de funcþii.

În momentul de faþã noi avem 105.000 funcþii militare, deci suntem sub cele 112.000. Marea problemã este distribuþia din interiorul lor. Avem mai mulþi ofiþeri decât subofiþeri, ºi în rândul ofiþerilor avem mai mulþi locotenenþicolonei. De pildã, 20% din toate cadrele militare sunt locotenenþi-colonei, în timp ce locotenenþi sunt numai 5%.

Întrebarea pentru oricine este: cine conduce plutoanele, cã doar n-o sã le conducã locotenenþi-colonei?

Deci acestea sunt lucrurile pe care noi trebuie sã le corectãm, ºi din acest punct de vedere se fac disponibilizãrile respective. Disponibilizãrile respective nu se fac prin aruncarea oamenilor în afarã. Ele sunt fãcute prin intermediul unei structuri bine articulate. De pildã, 1.500 ofiþeri împlinesc la data trecerii în rezervã vârsta legalã pentru pensionare în condiþii normale.

Deci nu avem nici un fel de... 1.500 dintre cei care vor pleca pleacã în mod normal. Plecau oricum. Ceilalþi, în majoritate, au o vechime în serviciul militar de peste 20 de ani, beneficiind de pensia anticipatã parþial, precum ºi de ajutoare ºi plãþi compensatorii. Ministerul Apãrãrii Naþionale deruleazã, ºi aþi vãzut cã am încheiat un acord cu Ministerul Muncii pe aceastã temã, cursuri de reconversie. La ele participã ºi cota de participare a Bãncii Mondiale va creºte în continuare.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Domnul senator Ionel Alexandru, dacã aveþi ceva de spus, de întrebat?

Eu îi mulþumesc domnului ministru. Lãmuririle mi se par cuprinzãtoare, într-adevãr. Acum, sã vedem cum va fi transpus în practicã acest program. Profit de faptul cã dumnealui este aici ºi aº vrea sã-i adresez urmãtoarea rugãminte: datoritã faptului cã s-a votat bugetul pentru armatã, sã aibã în vedere sã aloce cele câteva miliarde care mai sunt necesare pentru finalizarea lucrãrilor de

reparaþii la Bricul ”MirceaÒ care de patru ani se aflã în ªantierul Naval Brãila ºi e pãcat de faptul cã aceastã navã-amiral, o navã deosebitã, se aflã într-un stadiu încã în curs de reparaþii, în ºantier, fiind uitatã acolo. Voi urmãri sã vãd cum se finalizeazã aceastã rugãminte. Îi mulþumesc încã o datã foarte mult.

Mulþumesc.

Din câte ºtiam eu, la un moment dat, era vorba de o sumã, anul trecut, de vreo douã miliarde, nu ºtiu dacã a mai crescut sau nu, cam aici discutãm... Ce vreau sã vã spun? Legat de banii pe care-i primim pentru reparaþii ºi pentru asemenea tipuri de cheltuieli, ideea pe care vrem sã o punem în practicã este urmãtoarea: sã cheltuim banii în primul rând acolo unde mai este puþin sã finalizãm ceva, pentru ca sã putem sã beneficiem de ceea ce s-a construit. Pentru cã, dacã bãgãm banii în construcþii noi, de pildã, sau îi distribuim egal, sfârºim prin a nu avea nimic gata. ªi atunci, deci, am mers pe aceastã idee ºi vom cheltui banii în acest fel. Eu am, sã ºtiþi, colegii dumneavostrã din Constanþa m-au abordat, legat de aceastã chestiune, de aia m-am interesat, o sã vedem cum facem. Acum, cã au venit banii, vedem cum reuºim sã... nu vã promit cã se rezolvã, cã nu vã pot promite lucrul ãsta pânã când nu discut concret despre treaba asta, dar vã spun cã sunt conºtient de aceastã chestiune.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Rog pe domnul ministru al tineretului ºi sportului, domnul Georgiu Gingãraº sã rãspundã întrebãrilor ºi interpelãrilor.

## **Domnul Georgiu Gingãraº** _Ñ ministrul tineretului ºi sportului_ **:**

Domnule preºedinte, Stimate doamne, Stimaþi domni senatori,

Am douã interpelãri: din partea domnului senator Mircea Nedelcu, care, cred, într-un fel, ºi-a gãsit rezolvarea, referitor la Clubul Sportiv ªcolar Cetate Deva. Este o unitate de învãþãmânt cu profil sportiv ºi funcþioneazã în subordinea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. Sigur, noi, ca Minister al Tineretului ºi Sportului nu ne putem implica în mod direct ca investitor, însã noi am fãcut tot ce s-a putut.

În general, cluburile sportive ºcoalã cu care ministerul nostru colaboreazã au fost vitregite de fonduri ºi noi, prin modul de colaborare cu dânºii, prin legitimãri duble, prin facilitãþi la accesul în spaþiile noastre, indemnizaþiile de efort, am fãcut tot ce s-a putut pentru ca astfel sã-i ajutãm. La nivelul judeþului Hunedoara, noi, prin diverse facilitãþi, am acordat anul trecut 130 milioane din bugetul nostru. În ºedinþa de Guvern, chiar am intervenit, cã a ajuns problema la mine, la minister, în ºedinþa de Guvern din 22 martie 2001 s-au aprobat 1,5 miliarde de lei necesare reparaþiilor ºi chiar domnul ministru Miron Mitrea s-a oferit sã mai facã rost de o sponsorizare de peste 500 milioane lei.

Domnule ministru, vã rog sã daþi rãspunsul ºi domnului senator Adrian Pãunescu... domnul Mircea Nedelcu nu este în salã...

Am vrut sã atrag atenþia totuºi cã zona ºcolarã, în general, a fost vitregitã de fonduri.

Interpelarea domnului senator Adrian Pãunescu.

Sigur, se adreseazã la Direcþia de tineret ºi sport din judeþul Dolj ºi la Direcþia de tineret ºi sport din judeþul Vâlcea.

Noi, ca minister, ca ministru, mã preocup în primul rând de bunul mers ºi buna funcþionare a ministerului.

Sigur, noi þinem, în general, cont ºi facem tot ceea ce se poate de a avea în judeþe directori care sã fie într-o bunã colaborare cu prefectura ºi sã fie o activitate care sã ducã la ceva bun.

La Dolj este o propunere a marii sportive Natalia Andrei. Sigur, dacã eºti mare sportiv, nu înseamnã cã eºti ºi bun manager, însã Natalia Andrei, sigur, este cineva în sportul românesc. Dânsa are o cerere de director adjunct la Direcþia de tineret ºi sport, noi am ºi oferit acest post. În momentul de faþã, la direcþia de tineret ºi sport este Daniela Popa, care este din anul 1995 ºi rezultatele ei sunt foarte bune. Din 1996, la 195 medalii, a ajuns în 2000 la 261 de medalii, deci este un cadru care ºi-a fãcut datoria. ªtim cu toþii, directorii sunt funcþionari publici, Legea sportului pe 2000 vine ºi întãreºte aceste numiri de direcþii de tineret ºi sport. Nu s-a putut face altceva, sã spunem cã reorganizãm ºi facem concurs din nou, însã la noi a predominat criteriul competenþei. Nu putem sã negãm rezultatele ºi faptul cã este din anul 1995... Sigur, dacã se vor gãsi motive imputabile, deci ne oferim disponibilitatea sã colaborãm ºi sã ajungem la consens cu judeþul Dolj.

În Vâlcea noi avem în momentul de faþã doar ºase inspectori care facÉ deci ãsta este numãrul pe care-l avem de inspectori care controleazã direcþiile ºi în momentul de faþã în judeþul Vâlcea avem controlul. Sã vedem ce rezultate sunt, însã acolo numai din luna februarie nu a fost controlul ºi dacã nu sunt motive imputabile, e foarte greu.

Deci eu am avut cazuri în care la Direcþia de tineret ºi sport din Bucureºti a fost înlocuit în mod, sã nu spunem abuziv, a fost înlocuit directorul, ºi justiþia i-a dat dreptate, iar ministerul a trebuit sã-l reîncadreze ºi sã-i plãteascã salariul din nou.

Domnul senator, poftiþi!

Domnule ministru, conform logicii dumneavoastrã, ar fi urmat ca eu sã vorbesc aici, acum, cu domnul Crin Antonescu, pentru cã domnul Crin Antonescu a condus Ministerul Tineretului ºi Sportului, minister ai cãrui sportivi

au obþinut niºte rezultate excepþionale, ºi e de mirare cã sunteþi dumneavoastrã aici, ºi nu e dânsul?!

Sunt chestiuni pe care, nu ºtiu de ce, vã faceþi cã nu le înþelegeþi, când sunt foarte clare.

Nu puteþi sã spuneþi despre doamna Mariana Târcã de la Vâlcea ºi despre doamna Natalia Andrei de la Craiova cã sunt niºte veleitare care vor sã ocupe locul actualilor responsabili cu sportul, care au rezultate.

Ele sunt supercampioane, domnule ministru.

Atitudinea dumneavoastrã mã surprinde, mã consterneazã ºi mã adânceºte într-o tristeþe iremediabilã.

Înseamnã cã nu dureazã nici un criteriu. Pentru cã aici nu e vorba de funcþionari publici, funcþionarii publici sunt cei care nu se schimbã la schimbarea partidelor politice care guverneazã þara.

Ori în cazul despre care vorbim, nu este vorba de funcþionari publici.

Directorii direcþiilor judeþene de sport nu sunt funcþionari publici. În capul trebii se aflã un ministru politic, pentru cã eu nu cunosc performanþele dumneavoastrã în sport, sunteþi un ministru politic, aºa cum este firesc, ºi conduceþi 40 ºi ceva de judeþe în care, de asemenea, existã un anumit suport politic ºi suportul de competenþã care este dat de cele douã mari campioane pe care dumneavoastrã ezitaþi ºi evitaþi sã le numiþi la locurile lor.

Domnule senator, în peste 25 de judeþe au fost schimbaþi, acolo unde s-au constatat cã s-au fãcut nereguli. Sigur cã noi am schimbat, nu putem aºa, intra peste oameni care au rezultate ºi care au niºte realizãri, sã-i schimbãm pur ºi simplu pe un criteriu care spuneþi dumneavoastrã cã este politic.

În cazul de la Dolj, Daniela Popa a fost deci aºezatã pe aceastã funcþie chiar de cãtre P.D.S.R.

Iar rezultatele dânsei sunt, v-am zis, de la 195 de medalii în 1996, în anul 2000 au fost 261 de medalii.

Deci s-au fãcut controale pe linie economicã, ce vreþi dumneavoastrã, deci efectiv nu avem niºte motive imputabile.

Dacã dumneavoastrã, la nivel local, aveþi motive, cu toatã plãcerea vã sprijin. Deci nu am nici oÉ mai mult, doamna Natalia Andrei are cerere de, ºi-a fãcut cerere de director adjunct la aceastã direcþie.

Vã rog sã produceþi dovada cã a fãcut cerere de director adjunct.

Este o invenþie, nu existã nici o cerere de director adjunct. Arãtaþi cererea!

Aþi primit-o pe fax?!

Nu este nici o cerere de director adjunct!

Natalia Andrei a fost minþitã, i s-a spus: ”Fã o cerere ca sã poþi sã intri!Ò Ñ ºi ºi-a fãcut o cerere sã lucreze acolo. Nu este de director adjunct! Iar chestiunea cu criteriul politic de care spuneþi, aþi luat-o ºi aþi separat-o de ceea ce am spus: plus criteriul competenþei.

Dumneavoastrã ºtiþi cine este Natalia Andrei? ªtiþi ce a fãcut ea în viaþã? ªi atunci care este criteriul politic aici? Cã vrem sã punem o supercampioanã sã conducã sportul din Dolj?!

ªi tineret ºi sport, domnul senator, deci acolo avem pe cineva care de 7 ani conduce aceastã activitate.

Dar nu este un criteriu, cã l-a pus P.D.S.R.-ul. Ca dovadã cã tot P.D.S.R.-ul local, judeþean, a cerut sã fie numitã Natalia Andrei.

Este absurd ce faceþi!

Sigur, noi am þinut cont de recomandãri în judeþe. În moment ce în 25 de judeþe s-au putut rezolva ºi a fost o congruenþã, aici nu s-a putut. În momentul de faþã sunt câteva judeþe care merg foarte bine.

Nu poþi sã schimbi pe cineva, pur ºi simplu aºa, cã-l schimbi pe un criteriu numai politic.

Este o direcþie descentralizatã, au statut de funcþionar public.

Vã repet, am pierdut proces cu ministerul la Direcþia de tineret ºi sport Bucureºti, am pierdut procesul ºi a câºtigat în justiþie ºi am reîncadrat-o ºi i-am dat ºi salariile din urmã.

Domnule ministru, dumneavoastrã sunteþi aici, pentru cã s-a întâmplat ceva în România lui 2000.

Dacã nu era ceea ce s-a întâmplat, era aici un om, de altfel, remarcabil, care se numeºte Crin Antonescu ºi care a condus sportul ºi care a îndeplinit, iatã, ce invocaþi dumneavoastrã, criteriul medaliilor, cele mai multe medalii din istoria sportului românesc.

Sau nu este acesta criteriul, în cazul de faþã?

Cum adicã nu este acesta criteriul? Deci acum esteÉ

Dumneavoastrã ce medalii aþi adus?

Cã el a adus. ªi atunci de ce a fost schimbat?

Miniºtrii nu se pun pe alte criterii, se pun pe criterii politice.

ªi nu sunt funcþionari publici.

ªi liderii judeþeni decurg din acelaºi criteriu. Nu scrie nicãieri cã sunt funcþionari publici.

Dacã dumneavoastrã ºtiþi altfel, eu nu ºtiu altfel.

Domnule ministru, vã muþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea Ministerului Justiþiei, domnul secretar de stat Alexe Costache Ivanov.

Rãspuns la întrebarea domnului senator Adrian Pãunescu. Vã rog!

## **Domnul Alexe Ivanov Costache** Ñ _secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_

Bunã seara, doamnelor ºi domnilor!

Domnul senator Adrian Pãunescu, cu toatã stima, vã cer scuze cã nu suntem astãzi în mãsurã sã rãspundem la întrebarea pe care aþi pus-o, referitoare la situaþia românilor izgoniþi barbar din Harghita ºi Covasna ºi din alte localitãþi la sfârºitul anului 1989 ºi în perioadele ulterioare, pentru cã din elementele interpelãrii dumneavoastrã nu am putut sã stabilim situaþii ºi cauze concrete în legãturã cu aspectele menþionate, pentru a le putea verifica în limitele competenþelor Ministerului Justiþiei.

ªi, deci, v-am ruga, dacã sunteþi amabil, sã ne daþi elemente suplimentare, ca sã putem sã vã dãm un rãspuns cât mai la obiect.

Domnule senator.

Mie mi s-a pãrut cã am fost clar ºi am încercat sã esenþializez lucrurile, nu sã le amãnunþesc ºi sã le demonizez, n-am vrut sã sporesc starea de incompatibilitate dintre niºte oameni care trãiesc pe acelaºi teritoriu, dintre niºte români ºi niºte maghiari, ºi am vorbit numai de fostul primar al localitãþii Sovata, care ºi astãzi este bolnav, care ºi astãzi este lipsit de averea pe care ºi-o adunase, ºi ºi astãzi este chiriaº tolerat, dupã ce a avut o situaþie normalã de cetãþean român la casa lui.

ªi-am spus cã sunt ºi alte cazuri, repet, din tandreþe nu am vrut sã insist. Pentru cã nu vreau sã redeschid cazul, eu am vrut sã rezolvãm cazurile românilor care au primit asigurãrile tuturor autoritãþilor statului român cã li se vor restabili drepturile ºi nu s-a fãcut nimic, asta am spus.

Dacã e nevoie în mod particular, eu am sã cer de la Târgu Mureº, unde am fost acum 3 sãptãmâni, niºte hârtii speciale ºi am sã vi le dau. Nu vreau sã insist neapãrat public asupra acestor lucruri.

Vã mulþumesc, domnul senator, aºtept, am sã vã caut ca sã obþin hârtiile de la dumneavoastrã.

Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi, mai am o altã, un rãspuns la o altã interpelare, fãcutã mai demult de domnul senator Adrian Pãunescu, în legãturã cu familia, situaþia familiei Marius Cojocaru.

Da, domnul senator, dacã doriþi?

Da, da!

În urma investigaþiilor fãcute de cãtre salariaþii Ministerului Justiþiei, s-a constatat cã la 18 august 1999, prin sentinþa civilã nr. 11.138, Judecãtoria Craiova a respins acþiunea în revendicare formulatã de cãtre reclamanta Florescu Cristina împotriva pârâþilor Consiliul local Craiova ºi Consiliul judeþean Dolj, precum ºi statul român, prin Ministerul Finanþelor, Nicu Cristina ºi Nicu Iulian.

S-a reþinut cã imobilul a fost naþionalizat în baza Decretului nr. 92/1950, proprietar la data respectivã fiind numitul Vlãdoianu Gheorghe, care figura pe listele anexe la decret, iar reclamanta nu ºi-a dovedit calitatea procesualã activã.

Apelul declarat de reclamantã a fost respins de cãtre Tribunalul Dolj, prin Decizia nr. 4.919 din 12 decembrie 1999.

Recursul împotriva acestei decizii a fost soluþionat de Curtea de Apel Alba-Iulia, care a fost sesizatã prin strãmutarea pricinii de cãtre Curtea Supremã de Justiþie.

Instanþa a schimbat radical soluþia, în sensul cã a considerat recursul reclamanþilor întemeiat, a casat hotãrârile atacate ºi a rejudecat cauza, în sensul cã a admis acþiunea în revendicare, a obligat pe pârâþi sã lase în deplinã proprietate ºi posesie reclamantei apartamentul din Craiova, precum ºi terenul aferent, constatând totodatã nulitatea absolutã a contractului de vânzare încheiat la 4 decembrie 1996 între pârâtul Ñ Consiliul judeþean Dolj ºi Nicu Cristina ºi Nicu Iulian, care sunt copiii lui Marius Cojocaru.

Instanþa a reþinut cã prin Decretul nr. 92/1950 s-au naþionalizat de la Vlãdoianu Gheorghe 3 apartamente. Dar din actele depuse la dosar s-a stabilit cã nu acesta era proprietarul imobilului care a fost naþionalizat, ci Pârvulescu Elena, care îl cumpãrase în 1942 printr-un act autentic care a fost încheiat în faþa Judecãtoriei rurale Filiaºi.

În consecinþã, s-a constatat cã imobilul a fost greºit naþionalizat, pentru cã era în patrimoniul unei alte persoane decât aceea care a figurat în lista anexã ºi stabilindu-se cã revendicanta era profesoarã ºi deci era exceptatã din categoriile de persoane cãrora le era adresat decretul de naþionalizare, s-a dispus ca acesta sã fie scos de sub naþionalizare ºi în consecinþã, în final s-a admis recursul, stabilindu-se cã imobilul a trecut fãrã titlu în proprietatea statului ºi cã deci revendicanþii sunt îndreptãþiþi sã-l pretindã.

Da, domnule senator.

Atunci nu ne mai putem bãga în acest proces, dacã el este în curs de soluþionare la procurorul general. Eu vã cerusem însã în interpelarea mea ºi oarecare atenþie pentru felul în care a murit Marius Cojocaru.

Am reamintit aici cã la douã sãptãmâni de la evenimentele de la Braºov, în 1987, Marius Cojocaru, care nu mergea de obicei la vânãtoare, a fost târât la o vânãtoare ºi împuºcat.

Am considerat ºi consider ºi acum cã dupã o istorie atât de tragicã, legatã de un om bun, de un om despre care am afirmat ºi atunci ºi afirm ºi acum cã nu a fost, în nici o clipã a vieþii lui, împotriva oamenilor, ar fi bine sã ºtim ce s-a întâmplat ºi ar fi bine ca familiei sã nu-i fie luat ºi ultimul drept de moºtenitoare a acestui om cu o moarte misterioasã.

ªi v-aº ruga mult sã puneþi în stare de funcþionare mecanismele dumneavoastrã pentru a afla despre ce este vorba, pentru cã, poate, în acest fel alta va fi ºi privirea asupra urmaºilor lui, dacã va fi gãsit, dacã va fi descoperit adevãrul cu privire la cel în cauzã, Marius Cojocaru.

Mi-am notat întrebarea dumneavoastrã, domnule senator ºi o sã facem investigaþii prin intermediul organelor de urmãrire care probabil la timpul respectiv au fãcut urmãrirea cazului, deci ancheta cazului.

ªi o sã discutãm în timp util rãspunsul.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Din partea Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, domnul secretar de stat Petre Ciotloº.

Rãspuns la întrebarea domnului senator Adrian Pãunescu.

## **Domnul Petre Ciotloº** Ñ _secretar de stat la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale:_

Mulþumesc domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ca rãspuns la interpelarea domnului senator Adrian Pãunescu din ºedinþa din 26 martie a.c., referitoare la situaþia pensiilor celor care au lucrat în fostele cooperative agricole de producþie, se fãcea referire la situaþia unor þãrani bãtrâni din judeþul Prahova, vreau sã menþionez cã Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, cunoscând problemele cu care se confruntã pensionarii din domeniul agricol, mã refer la cuantumul mic al pensiilor, precum ºi la condiþiile în care trãiesc aceºtia, are în vedere mai multe mãsuri de reevaluare a acestor categorii de pensii, printre care aº vrea sã menþionez, dupã cum ºtiþi, la 1 aprilie a.c. a intrat în vigoare Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale ºi, potrivit prevederilor acestei legi, persoanelor pensionate în baza unor acte normative anterioare Legii nr. 80/1992 referitoare la pensiile pentru agricultori li se va stabili timpul util pentru calculul pensiei.

## Ce înseamnã aceasta?

Aceasta înseamnã cã perioadele care fuseserã neglijate în vechea legislaþie datoritã neîndeplinirii normelor planificate de conducerea fostelor C.A.P.-uri vor fi considerate stagii de cotizare, ceea ce va conduce implicit la creºterea punctajului total de cotizare ºi a cuantumului pensiei implicit, majoritatea beneficiind în aceste condiþii de o vechime integralã, ceea ce va conduce la majorarea cuantumului pensiei.

Vreau sã reamintesc, de asemenea, cã ºi potrivit programului de guvernare, Guvernul va asigura creºterea în termeni reali, comparativ cu sfârºitul anului 2000, cu 20% în anul 2001, cu 40% pânã în anul 2002, 75% pânã în anul 2003 ºi cu 100% pânã în anul 2004 a pensiei agricultorilor, deci care a fost la sfârºitul anului trecut.

De asemenea, aº vrea sã reamintesc cã, în vederea protejãrii puterii de cumpãrare a pensionarilor, este vorba de toate categoriile de pensii, pensiile vor fi indexate trimestrial cu un procent care sã acopere integral rata inflaþiei ºi prima mãsurã a fost luatã în luna martie a.c., când pentru primul trimestru al anului 2001, prin Hotãrârea Guvernului nr. 294, inclusiv pensiile agricultorilor au fost indexate cu procentul de 7,5%.

Vã mulþumesc. Domnule senator?

Nu voi face imprudenþa sã vã atac pe dumneavoastrã pentru ceva ce ne aparþine tuturor, ºi anume politica cinicã faþã de þãrãnime.

Nu este vorba de azi, este vorba de întreaga noastrã istorie.

Încât mã bucur mãcar cã vã preocupaþi de unele aspecte punctuale imediate.

Dar sperãm sã fim în viaþã când se va schimba politica faþã de þãrani.

Vã mulþumesc.

Domnule secretar, vã mulþumesc ºi dumneavoastrã. Din partea Ministerului de Interne, domnul secretar de stat Pavel Abraham.

Rãspuns la interpelarea domnului senator Vasile Horga.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cu referire la interpelarea domnului senator Vasile Horga, cu privire la nerespectarea prevederilor legale cu ocazia achiziþionãrii unor corpuri de iluminat de la S.C. ”ElectricaÒ Ñ S.A. de la S.C. ”Luxten LightingÒ Bucureºti la preþuri nejustificat de mari, am onoarea sã vã informez cã la data de 23.03.2000, Inspectoratul general al Poliþiei a fost sesizat de cãtre sindicatul liber Femina, din cadrul S.C. ”RomluxÒ Ñ S.A. Târgoviºte, cu privire la nerespectarea prevederilor legale cu ocazia achiziþionãrii unor corpuri de iluminat la preþuri nejustificat de mari de la S.C. ”Luxten LightingÒ Ñ S.A. Bucureºti, aspecte ce se regãsesc ºi în interpelarea dumneavoastrã, domnule senator.

La data de 4.04.2000, Direcþia poliþiei economico-financiare a solicitat printr-o adresã Curþii de Conturi a României, Secþia de control ulterior, verificarea legalitãþii organizãrii ºi adjudecãrii licitaþiilor privind iluminatul public ºi a preþurilor acceptate de S.C. ”ElectricaÒ Ñ S.A. Bucureºti.

Cu o altã adresã, Curtea de Conturi a României a comunicat organelor de poliþie cã solicitarea acestora a fost înregistratã ºi cã verificarea scriptelor semnate se aflã în curs de derulare, urmare a unui memoriu ce i-a fost adresat la data de 1.02.2000 de cãtre sindicatul S.C. ”RomuluxÒ Ñ S.A. Târgoviºte.

Prin aceeaºi adresã, Curtea de Conturi a României a precizat cã în mãsura în care, ca urmare a controlului, se va stabili existenþa unei pagube, procesul-verbal va fi remis procurorului general financiar, în conformitate cu prevederile art. 36 din Legea nr. 94/1992, republicatã, privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi a României, care, în conformitate cu art. 37 din aceeaºi lege, se va pronunþa asupra mãsurilor ce urmeazã a fi luate.

Pânã în prezent, organelor de poliþie nu le-a fost comunicat punctul de vedere al Curþii de Conturi referitor la nerespectarea prevederilor legale, existenþa unui prejudiciu ºi persoanele ce se fac responsabile, pentru a întreprinde mãsuri de cercetãri conform competenþelor ce ne revin.

Urmeazã ca sã revenim la Curtea de Conturi, sã vedem dacã, într-adevãr, rezultã asemenea aspecte ºi, sigur, vã vom informa în consecinþã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

O clipã, la aceeaºi întrebare, domnul secretar de stat din partea Ministerului Industriei ºi Resurselor, domnul Romulus Moucha. ## **Domnul Romulus Ion Moucha** _Ñ secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor:_

Deci subiectul este acelaºi, interpelarea domnului senator, ºi aº dori sã fac urmãtoarele precizãri.

Deci din cercetarea situaþiei a rezultat cã nota de negociere nr. 10.704 din 18 martie 1999, încheiatã cu ”ConelÒ cu ”Luxten LightingÒ din Bucureºti, a fost rezultatul analizei ofertei producãtorilor români ºi strãini, respectiv, ”RomluxÒ Târgoviºte, ”ElbaÒ Timiºoara ºi ”LuxtenÒ.

Preþul convenit a fost rezultatul unei analize economice care a þinut cont de preþul de achiziþie, cheltuielile de întreþinere, menþinere ºi exploatare pe durata de viaþã a produselor, randamentul energetic al resurselor luminoase, respectiv consumul de energie electricã raportat la intensitatea luminoasã.

S-a þinut, de asemenea, cont de fiabilitatea produselor, pe baza rezultatelor din exploatare, în reþelele electrice de distribuþie.

În mod corect a fost aleasã decizia de achiziþie de la acest furnizor, dar nu numai de la el, pentru cã în anii 1999, cât ºi în 2000, de asemenea, ºi în 2001 ”ElectricaÒ a cumpãrat surse de luminã ºi de la ”RomluxÒ, însã în aplicaþii, unde a considerat cã fiabilitatea redusã nu este de neacceptat.

Menþionãm cã Sucursala ”ElectricaÒ din Târgoviºte a cumpãrat cantitãþi reduse de la ”RomluxÒ Târgoviºte tocmai din cauza calitãþii.

Cerinþele impuse de ”ElectricaÒ la achiziþia produselor în discuþie au fost satisfãcute cel mai bine de cãtre ”LuxtenÒ, care are atât reputaþia de furnizor de produse de cea mai bunã calitate, cât ºi atestatul internaþional ”IZO 9001Ò conferit de o firmã din Olanda, cea mai prestigioasã firmã de atestare calitativã din Europa în acest domeniu, respectiv domeniul iluminatului public electric.

Documentele care atestã corectitudinea deciziei se aflã la Direcþia comercialã a Societãþii Comerciale ”ElectricaÒ.

Pentru cea de a doua situaþie semnalatã de cãtre domnul senator, respectiv strategia ”ElectricaÒ privind iluminatul public stradal, aprobat prin nota 36.334 din 20 iulie 1999, analiza ne-a condus la urmãtoarele.

Domnul senator, poftiþi vã rog!

Aº vrea sã le mulþumesc domnilor miniºtri, dar rãspunsul, bineînþeles, nu este mulþumitor ºi vreau sã nu-i acuz pe dânºii pentru acest rãspuns, ar trebui sã nu ai ochi ca sã nu vezi ilegalitãþile cât sunt de mari în modul cum au fost cheltuiþi banii publici pentru aceste achiziþii.

Adicã, de la preþuri faþã de preþul cu amãnuntul al pieþii, sã te duci la ºi de 4, 5 pânã la 10 ori este inadmisibil.

Adicã noi avem un buget atât de sãrac ºi acest buget sã-l cheltuim numai pentru cã din banul acesta se umplu multe buzunare este de neadmis.

ªi pe mine mã surprinde un singur fapt la dumneavoastrã: continuaþi sã-i apãraþi pe cei care înaintea dumneavoastrã au fãcut aceste lucruri.

Eu nu aº fi fãcut aºa ceva niciodatã. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat, vã mulþumesc ºi dumneavoastrã.

Deci aºa cum am prezentat aici, noi vom face încã o solicitare la Curtea de Conturi ca sã vedem punctul Domniilor lor de vedere ºi în raport de constatãri sigur cã ne vom pronunþa ºi vã vom informa ºi pe dumneavoastrã, domnule senator.

Un singur cuvânt, vã mai spun.

Curtea de Conturi s-a pronunþat, de fapt, procesulverbal, ºi am discutat cu persoanele implicate care au fãcut controlul acolo, a fost vorba de vreo câteva miliarde de lei pagube pe care le-au consemnat, dar acel procesverbal a fost oprit de cãtre ministrul industriei de atunci, care, sigur, era de partea respectivã.

Sigur cã aceste lucruri sunt greu acum de dovedit, dar dumneavoastrã aþi fi primii care ar trebui sã le dovediþi, pentru cã nu trebuie sã acoperim corupþia în mod continuu, nu înþeleg sã participãm la infinit sã aco- perim acest flagel sau pur ºi simplu sã-l dezvoltãm, pentru cã odatã ºi odatã societatea aceasta ar trebui sã revinã la drumul drept, aºa mi se pare normal.

Domnul senator, aþi venit cu elemente noi, vã mulþumesc.

O sã-mi permit poate sã avem o discuþie mai aprofundatã. Desigur cã avem tot interesul ca adevãrul sã iasã la luminã ºi puteþi fi absolut sigur de acest lucru. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu. Domnule senator Adrian Pãunescu, dacã doriþi sã daþi replicã la domnul senator Herman.

Acum pãreþi ºi generos, când nu mai are nici o legãturã cu...

Eu tocmai aceasta spuneam, cã existã pericolul ca în plan local justiþia ºi autoritatea sã se uneascã în ilegalitate ºi sã creeze o platoºã de nepãtruns. ªi de aceea am cerut intervenþia autoritãþilor centrale.

În ce ne priveºte pe noi doi, domnule preºedinte de ºedinþã, ne vom descurca, în perspectivã. Contaþi pe mine.

Vã voi dedica niºte pamflete.

Foarte bine, îmi pare bine, pentru mine va fi o propagandã pentru alegerile viitoare, sã ºtiþi!

N-aº zice. Sã ºtiþi cã sunt ºi mulþi maghiari care cred în cuvântul meu, chiar dacã nu este în limba lor de baºtinã. Dar contaþi pe mine, veþi fi nemuritor!

Sunt unul dintre maghiarii care cred în cuvânt.

Eu sunt întotdeauna generos.

Bine, domnule dragã! Vã aºteaptã nemurirea.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Eu cred cã nu sunteþi.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Sigur cã dumnealui mi-a rãspuns aici la ceva ce eu precizasem în cuvântul meu.

Vã mulþumesc. Vã doresc o searã plãcutã! Declarãm închisã ºedinþa de astãzi a plenului.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 59/27.IV.2001 conþine 44 de pagini.**

Preþul 32.516 lei